Românul AmericanTHE ROMANIAN AMERICAN

Published by TheRoumanian-American Publishing Association

(Incorporated)Entered as Second Class Matter at the Post Office at Detroit,

Michigan, under the Act of March 3, 1879Edited by a CommitteePUBLISHED WEEKLY

MARIA MILA, Business Manager

Costul AbonamentuluiIn Statele Unite pe an $4,00 pe 6 luni $2,50In Străinătate pe an $5,00 pe 6 luni $3,00

Exemplarul 8 Cents

„Românul American''2144 East Grand Blvd. Detroit 11, Michigan

WAlnut 1-2070

Hu Le Place Stăpînilor de laDetroit News“ pe Cari StellatoZIARUL „Detroit News**, organul trusturilor, este mînios.

E atît de mînios încît a publicat un articol de fond (22/7)intitulat „Cine plăteşte 4*.

De ce este „Detroit News44 atît de indignat?Pentru că „Ford Facts“ din 19 iulie a.c. a avut un număr

de articole de diferiţi fruntaşi şi activişti sindicali de la FordLocal 600, care s-au exprimat de ce este în interesul oamenilormuncii şi al poporului în general ca preşedintele Cari Stellatoal sindicatului Ford 600, să fie ales ca deputat al ţării din dis-trictul al 16-lea congresional.

Nu este adeseori că „Detroit News“ se indignează. Vedeţidv„ muncitorimea organizată şi aliaţii ei din districtul al 16-lea s-a gîndit că e timpul ca un om care pricepe necazurilemajorităţii din popor, care este hotărît să facă ceva pentru arezolva problemele cu care sînt confruntaţi oamenii de rînd,fermierii, micii comercianţi şi profesioniştii şi care s-a pronun-ţat că-i pentru încetarea exploziilor experimentale nucleare,să fie trimis în Congresul ţării şi nu un bancher ca deputatulJohn Lesinski Jr.

★ ★ ★—

- , t-{ •• • • * \***'v *a< .

ACESTA e păcatul şi „crima 44 oamenilor muncii. Ei vor peun om al lor în Congresul ţării. Inchipuiţi-vă că în ţara

noastră, unde majoritatea populaţiei consistă din muncitori,nu este un singur, măcar un singur reprezentant în Congresulţării, care să vină din rîndurile oamenilor muncii. Si pentrucă muncitorii din Detroit şi aliaţii lor s-au hotărît că a venittimpul să spargă ghiaţa, organul trusturilor este foarte indig-nat. Si ce-i doare pe domnii de la „Detroit News44 este că nupot face nimic în această privinţă. Si ce-i mai rău, nu pot opripe nimeni ca să nu scrie în „Ford Facts* 4 de ce ar fi bine pen-tru muncitori şi pentru restul poporului ca preşedintele CariStellato să meargă la Washington să-i reprezinte.

Proprietarii gazetei „Detroit News** admit că a se lega de„Ford Facts**, organul oficial al sindicatului Ford 600-UAW,ar fi un atentat contra libertăţii presei.

Dar faptul că „Detroit News4 * cîntă pe deputaţii şi sena-torii reacţionari şi îi recomandă cititorilor ca să le dea lorvotul este „O. K.“

★★ ★ „

NOI nu sîntem de acord în toate cu Stellato, dar programul,pe care l-a publicat ziarul nostru în numărul din 19 iulie,

corespunde în general cu nevoile poporului american şi nunumai cu ale oamenilor muncii. .

Stellato vrea să reducă vîrsta de pensie la 60 de ani înloc de 65 de ani şi beneficiile la 200 de dolari pe lună, pentrua ajuta pe muncitorii tineri şi pe cei bătrîni. El vrea ca îndem-nizaţile (compensaţiile) de şomaj să fie în vigoare pentru tottimpul cît oamenii nu au de lucru. El vrea o educaţie mai bunăpentru copiii noştri şi salarii mai bune pentru învăţătorii copii-lor. Stellato favorizează construcţia de şcoli, şosele, spitale şilocuinţe ieftine. El vrea ca taxele să fie reduse pentru cei maipuţin în stare să le plătească şi să ridice taxele la marii indus-triaşi şi bancheri.

Stellato vrea ca să se ajute altor popoare nedezvoltate,nu ca să cumpere armamente, ci să cumpere unelte, maşini şialte bunuri paşnice de la noi, pentru a da de lucru la milioa-nele care sînt fără de lucru şi să permită popoarelor nedezvol-tate să-şi dezvolte industria lor.

★ ★ ★

PENTRU toate astea şi pentru altele de felul acesta, „DetroitNews** e cuprins de groază şi de panică. Dar un astfel de

program pozitiv corespunde cu interesele naţionale ale ţăriinoastre şi cu interesele vitale ale oamenilor muncii. Un astfelde program ar pune capăt intervenţiilor militare în Orientulmijlociu sau în alte părţi şi ar contribui la o apropiere maibună între ţara noastră şi celelalte ţări.

Deci, ce-i rău cu un astfel de program? De ce se agită„Detroit News?** Dar dacă nu le convine domnilor de la „De-troit News** ca un Stellato să meargă la Washington, oameniimuncii care s-au exprimat în „Ford Facts** din 19 iulie şi în

Românul American

Omagiu Memoriei Fratelui George Vocilă(Cont. din pag. l-a)

teîe Vocilă a fost încredinţatcu ani mai tîrziu cu postulde secretar naţional al primeiorganizaţii naţionale romîneamericane de ajutor mutual,cu caracter muncitoresc, caparte integrantă a primei or-ganizaţii multinaţionale ame-ricano de ajutor şi cultură—Ordinul Internaţional al Mun-citorilor. Si fratele Vocilă aocupat acest post de marerăspundere muncitorească, în-tîi ca secretar naţional şi apoica preşedinte naţional, cu a-bilitate şi devotament, pînăcînd mccarthiştii au izbutitprin metodele lor samavolnicesă o distrugă.

De acolo, mişcarea noastrăprogresistă l-a adus la condu-cerea instituţiei ziarului nos-tru „Românul American**, un-de a rămas ca preşedinte alAsociaţiei care publică ziarulnostru, pînă în ultima clipă avieţii sale.

★ ★ ★

AR fi încă mult de zis, şipoate că alţii care l-au

cunoscut mai de aproape îşivor lua timpul să ne îmbogă-ţească pe calea ziaruluinostru cunoştinţele despreacest vrednic fiu al oameni-lor muncii romîni americani.Totuşi cred, că sînt puţini dinaceia care au cunoştinţă decontribuţiile făcute de frateleVociiă, cum le are autorulacestor rînduri, în domeniulluptei pentru unirea grupu-lui nostru naţional întru apă-rarea ţării contra fascismu-lui. Puţini sînt, cred, care aucunoştinţă de marea contri-buţie făcută de el, împreunăcu asociaţii săi, la naşterea şicimentarea „Alianţei Romîni-lor Americani pentru Demo-craţie“. Cred de asemenea căsînt încă prea puţini care îşimai amintesc de contribuţiasa modestă la fuziunea Uniu-nii şi Ligii. Si cine îşi mai a-minteşte, mă rog, că atuncicînd ţara noastră adoptivă eraîn primejdie, fratele GeorgeVocilă s-a dat voluntar înForţele Armatei Statelor U-nite, în ciuda vîrstei sale des-tul de înaintate?

întristată va fi viaţa noas-tră fără dînsul, dar cine arputea spune că viaţa lui nua fost bogată şi că munca şisacrificiile sale au fost ză-darnice! In prea scurta, darpreţioasa lui viaţă, fratele Vo-cilă a'văzut cu ochii săi pro-prii lumea nouă socialistă,cînd a vizitat Uniunea Sovie-tică. Si în anul 1949, invitatde Congresul Intelectualilorpentru apărarea păcii şi aculturii din Bucureşti, a avutfericirea să-şi vadă din noupatria sa natală şi a noastră,însă sub o înfăţişare cu totulalta de cum a lăsat-o, cînd apărăsit-o ca un băieţandru de15 ani.

Ce fericire pentru el, cînda văzut că argaţii de ieri audevenit stăpînii de astăzi ai

patriei sale natale Republi-ca Populară Romînă!

★ ★ ★

IN cursul vizitei sale în 1949,fratele George Vocilă a

putut pătrunde adînc mariletransformări sociale care auavut loc într-un timp atît descurt în Republica PopularăRomînă. Si cele văzute şi con-cluziile la care a ajuns dînsul,le-a împărtăşit cu întregul no-stru grup naţional din patrianoastră adoptivă StateleUnite ale Americii, atît pecalea gazetei noastre „Româ-nul American'* cît şi prin bro-şura sa „Prima Călătorie înRepublica Populară Rom î-

V iina . *

Departe de a muşamalizagreşelile şi neajunsurile dinRomînia Nouă, fratele GeorgeVocilă însă nu a permis camarea panoramă a transfor-mării societăţii din patria no-astră natală să fie umbrită.El a înţeles că aceste greşelişi neajunsuri sînt chiar partedin procesul transformării,care şi ele vor fi lichidate latimp, de aceia care au răstur-nat dictatura fascistă antones-ciană, care au răsturnat mo-narhia, care au alungat de laputere pe vecie regimul bur-ghezo-moşieresc şi care, în lo-cul vechiului regim putredîşi construiesc din temelie, oţară nouă, o societate nouăfără explotatori, o ţară cu a-devărat liberă, prosperă şicultprală Republica Popu-lară Romînă.

Fratele Vocilă a fost pă-truns şi de un înalt simţ pa-triotic faţă de patria sa adop-tivă Statele Unite ale A-mericii, fără a-şi pierde dra-gostea faţă de patria sa na-tală. Dar pentru el, patriotis-mul nu a fost un act orb ciconştiincios, străduindu-se aservi patria sa adoptivă şi dea ajuta la stîrpirea răului.Mai mult încă, pentru frateleVocilă, patriotismul naţionalnu se manifesta în dauna so-lidarităţii muncitoreşti mondi-ale, ci ambele se contopeau,fiind inspirat chiar de unuldin dascălii săi americanimarele Abraham Lincoln.De la această înaltă concepţie,a venit fratele Vocilă la oaltă convingere în timpurilenoastre, anume: necesitateacimentării prieteniei între po-porul nostru american şi po-porul nostru frate romîn.

★ ★ ★

AR fi o nedreptate să nuspunem că această dedi-

care, această înaltă dedicareidealului său nu i-a cauzatmulte greutăţi. Perioada princare am trecut în ultimii ani,

PNOMPENH, Cambodia.Agenţia de presă britanică„Reuters 44 a anunţat că Cam-bodia va stabili relaţii diplo-matice cu Republica Populară

mai ales în perioada de tris-tă amintire a mccarthismului,a cerut de la luptători caGeorge Vocilă o determinarede fier, determinare care i-avenit din convingerile saledemocrate de avangardă. Fă-ră doar şi poate că dacă mun-ca şi sacrificiile cerute în lup-ta pentru cauza poporului,pentru cauza nobilă a păcii şia libertăţilor democrate, augăsit în el un spirit ferm şio minte ageră, n-au găsit uncorp care să poată face faţăcerinţelor acestor lupte straş-nice în serviciul poporului.

In notele sale de drum prinRepublica Populară Romînă,pe care le-am recitit în parte,am fost uimit să găsesc o pre-vestire a morţii sale, care mi-a trecut cu totul din vedere,cînd au apărut prima dată.

Permiteţi-mi să citez cîtevarînduri:

„Uitasem să spun scriafratele Vocilă că este aju-nul sărbătorilor Paştilor, pecare plănuisem dinainte să lepetrec în mijlocul familiei. Mădespart de prietenul lon Po-dea, după ce îi mulţumescfrumos pentru însoţire, şi neînţelegem ca să ne întîlnimdin nou a doua zi de Paşti,ca să vadă şi d-lui jocul dinsatul meu.

A doua zi, după sosire, e„Vinerea Mare“. Zi de sărbă-toare la ţară. Si primul lucrucare doresc să-l fac este, căîmpreună cu familia să vizi-tăm mormîntul părinţilor dincimitirul de pe deal, unde po-ate pentru xultima dată ma!pot, ca în faţa mormîntuluilor, să-mi plătesc ultimul meurespect acelor ce mi-au datviaţă“. /

Aceste rînduri ale frateluiVocilă au fost scrise în 1949.Ce tristă constatare şi preves-tire pentru noi pe care l-ampierdut pentru totdeauna!

★ ★ ★

DIN cîte l-am cunoscut, da-că ar putea să ne grăiască

acum cînd sîntem copleşiţi dedurere, fratele Vocilă ne-arspune:

„Nu plîngeţi, strîngeţi-vărîndurile, îngroşaţi-le! Merge-ţi la fraţii şi surorile care s-au rătăcit în ultimii ani, lasutele şi la mile de prieteniai progresului şi invitaţi-i săvină în rîndurile noastre, că-ci trăim timpuri istorice, cîndlumea veche e spre moarteşi o lume nouă se naşte“.

Cu acest gînd, dragii meiprieteni îndureraţi, ne luăm ✓

şi noi rămas bun, ultimul ră-mas bun de la scumpul şi de-votatul nostru frate, luptătorşi conducător GEORGEVOCILĂ.

Nu-i Place D-lui Dulles Pentru căCambodia A Recunoscut R. P. Chineză

Chineză. Oficialitatea dinWashington a fost surprinsă deaceastă acţiune, spunînd că gu-vernul din Cambodia va re-greta acest act.

Departamentul de stat a re-chemat pe ambasadorul State-lor Unite din Cambodia ca săexplice oficialităţii din Wash-ington, cum de s-a întîmplataşa ceva, fără ca ambasadorulS.U.A. să fi avut cunoştinţă deintenţiile guvernului din Cam-bodia.

diferitele adunări populare sînt pentru ca Stellato să fie primuldeputat al muncitorilor.

De fapt e o ruşine ca ţara noastră să nu aibă nici măcarun singur deputat din rîndurile muncitorimii organizate înCongresul ţării.

Tocmai de aceea, şi pentru că progTamul lui Stellato co-respunde cu interesele poporului în general, credem că ar fibine ca în ziua de 5 august, cetăţenii din districtul al 16-lea sădea votul lui Sari Stellato

Sîmbăta, 2 august 1958Pagina 2