ªªii vvoo cc eeaa ttaappooaa tt ee ff ii aauuzz ii ttãã!!

Anul 7 • Nr. 6232 pagini

Ziar distribuit în Austria, Belgia, Germania ºi Olanda

Erscheint in: Belgien, Deutschland,Niederlande und Österreich

• Compania MaurerImobiliare vã aºteaptã

• Plata în rate, ladezvoltator, nu la bãnci

15 iulie - 15 august 2016

Apartamente noi

în Braºov ºi Sibiu

Pagina 4

Cercetãtoriiromâni audescoperitgelul caresalveazã vieþiInterviu cu Dr. AntonAirinei, directorul ICPP din Iaºi

Pagina 9

Sã-L lãsãm pe Dumnezeu sãlocuiascã în inima noastrã

Preºedintele Germaniei: Dacã ar fi sã decidã inima, aº mairãmâne o sãptãmânã

Întrevederea ministrului afacerilorexterne, Lazãr Comãnescu, cuomologul austriac, Sebastian Kurz

Bruxelles sãrbãtoreºte 130 de anide ani de la naºterea omului politicRobert Schuman

Ambasadorul olandez: Inovaþia îndomeniul sãnãtãþii este esenþialã eimportant cã România a adoptat onouã legislaþie a achiziþiilor

DIN SUMAR

Pagina 2

Pagina 12

Pagina 17

Pagina 4

Pagina 16

iulie - august 2016 Pagina 2 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Pe la începutul anilor ’90, în plinã

perioadã de deschidere cãtre Vest, de avânt

pentru „intrarea în Europa” ºi de „integrare în

structurile euroatlantice”, localitãþi de toate

mãrimile din România se înfrãþeau „pe bandã

rulantã” cu altele, de prin toate colþurile lumii

(mai ales din þãri „capitaliste”, membre UE ºi

NATO) ºi se fãceau nenumãrate schimburi de

delegaþii de tot felul.

Astfel cã, dupã ce mai mulþi copii din

clasa a VII-a au fost în vizitã în Franþa, a venit

ºi rândul românilor dintr-un oraº capitalã de

judeþ, sã gãzduiascã vreo douãzeci de copii

francezi.

Înþelegerea era ca fiecare copil sã fie

gãzduit la câte o familie, „perechile”

menþinându-se ºi la vizita în cealaltã þarã.

Bineînþeles cã toate activitãþile erau

organizate de „proful” de francezã, care i-a

instruit în detaliu, atât pe copii cât ºi pe

pãrinþi, una din reguli fiind aceea cã tinerii

„înfrãþiþi” nu aveau voie sã umble neînsoþiþi de

adulþi (profesori sau pãrinþi) dupã o anumitã

orã.

Astfel cã, aproape în fiecare searã, în

curtea ºcolii din cartier se adunau cei 20-25

de pãrinþi ºi aºteptau sã vinã copiii de la

diferite activitãþi, de regulã excursii prin þarã ºi

prin împrejurimi, aduºi pânã acolo de

profesor.

Pe vremea aceea nu erau telefoane

mobile ca sã fie þinuþi la curent pãrinþii cu

problemele de pe traseu ºi nici autocarele nu

erau prea performante, aºa cã, nu de puþine

ori, îi prindea noaptea aºteptând.

Într-una din aceste nopþi, spre sfârºitul

perioadei de vizitã a micilor francezi în

România, când pãrinþii se cunoºteau deja

destul de bine, dupã ce au obosit discutând

despre politicã, tranziþie, reformã ºi alte

subiecte la modã, la un moment dat, exact

când intervenise o oarecare plictisealã

ºi parcã se aºtepta ceva care sã îi mai

învioreze, de grupul lor s-a apropiat un þãran

mic de staturã, de vreo 75 de ani.

Pãºea timid, cu paºi mici, adãugaþi,

târând, din când în când câte un picior,

împovãrat de un ruscac imens în spate ºi de

douã sacoºe, foarte grele, dupã cum se

arãtau.

A lãsat bagajele din mânã, i-a cuprins pe

toþi cu o privire speriatã ºi, cu o voce ºtearsã

ºi uºor rãguºitã a început sã vorbeascã:

- Bunã seara la dumneavoastrã... nu vã

supãraþi... vin din Oltenia ºi m-am rãtãcit, nu

ºtiu ce sã mai fac, merg de câteva ore, am

obosit...

Imediat, unul dintre taþii care erau mai

aprope de þãran, intervine:

- Cum adicã te-ai rãtãcit? Unde doreai

sã mergi?

- Vreau sã merg la bãiatul meu, dar nu

mai ºtiu unde stã.

Din acest moment au sãrit aproape toþi

în ajutor, mai ales bãrbaþii, care erau oricum

mai mulþi decât mãmicile:

- Pãi, dã-ne adresa ºi, din câþi om fi pe

aici, poate ºtie cineva sã te îndrume.

- Sau dacã nu ºtie nimeni, gãsim un

taximetrist care ne lãmureºte cu siguranþã.

- Sau cerem ajutorul poliþiei, la nevoie.

- Nu te lãsãm noi, cã oricum stãm

degeaba aici!

- Deci, zi-ne omule, în ce cartier, pe ce

stradã, la ce bloc vrei sã ajungi?

- Nu ºtiu adresa, dar de când s-o mutat

în locuinþa asta am mai fost la bãiatul meu de

câteva ori ºi m-am decurcat fãrã probleme.

- ªi, în rândurile trecute, cum ai ajuns?

- De douã ori o venit fiu-meu dupã

mine, la garã, apoi o datã am venit singur. Am

luat din garã un troleibuz, am coborât pe o

stradã largã în dreptul unei case cu etaj,

albastre, apoi am trecut strada, am luat-o pe

prima stradã, mai micã, la stânga, apoi pe a

doua la dreapta, dupã aia am intrat printre

blocuri pânã la niºte tomberoane de gunoi ºi

în primul bloc pe dreapta, la scara din mijloc,

la ultimul etaj stãtea bãiatul meu.

- Ce troleibuzul ai luat din garã?

- Troleibuzul 1.

- E bine, înseamnã cã eºti în cartier, cât

de cât, dar în afarã de casa aceea albastrã, ce

mai era unde trebuia sã cobori? Zii ºi

dumneata un restaurant, o ºcoalã, o

benzinãrie, cã doar case cu etaj sunt multe în

oraº ºi oamenii, din când în când, îºi mai

tencuiesc casele ºi schimbã culoarea la

zugrãvealã.

- Nu ºtiu altceva, eu de casa aceea

albastrã îmi amintesc, cã mi-o plãcut de când

am vãzut-o prima datã.

- Dar, staþia aceea de la casa albastrã nu

ºtii ce nume avea?

- Nu!

- Altceva, nu-þi mai aminteºti nimic de

locul în care trebuia sã cobori din troleibuz?

- Nu-mi amintesc, dar parcã astãzi,

troleibuzul, înainte de a ajunge la casa

albastrã, o luat-o un pic la stânga, atunci m-

am speriat ºi am coborât. Poate doar mi s-o

pãrut mie ºi din cauza asta am coborât mai

devreme... ºi apoi nu m-am mai descurcat.

M-am întors pe strada principalã, m-

am dus pe jos tot înainte, dar nu am mai gãsit

casa albastrã. Apoi, am venit iar pe unde m-o

lãsat troleibuzul, nu mai ºtiu unde sunt...

- Nu cumva o fi urcat în troleibuzul 1

barat în loc de 1? – se întreabã cineva.

- ªi totuºi, unde dorea sã coboare din

troleibuzul 1? Cã, în toate staþiile de unde se

bifurcã linia lui 1 de 1 barat, în stânga sunt

strãduþe care duc între blocuri.

Cum sã descoperim unde dorea sã

ajungã omul ãsta? - erau alte întrebãri pe care

ºi le puneau pãrinþii.

Cu toþii erau în impas. Unul dintre taþii

prezenþi în curtea ºcolii s-a dus la maºinã, a

luat de acolo un pix, o coalã de hârtie ºi a

începutã sã facã o schemã cu bulevarde,

strãzi ºi strãduþe.

- Mã iertaþi vã rog, m-am prostit rãu de

tot, nu mai ºtiu ce e cu mine! Istrãtescule,

Istrãtescule, ai îmbãtrânit, þi-o luat Dumnezeu

minþile!

Ai ajuns sã te faci de râs printre strãini!

În acel moment, inginerului Domide

parcã i-a picat o fisã.

Hai sã încerc, ºi-a zis el, poate nu este

doar o coincidenþã cã, oricum, numele de

Istrãtescu nu este chiar atât de comun ca

Ionescu sau Popescu.

- Cum ai zis cã te cheamã, bade?

- Istrãtescu.

- ªi pe bãiatul dumitale?

- Tot Istrãtescu.

- ªi mai cum?

- Istrãtescu Alexandru.

- Nu este cumva mecanic la o fabricã de

textile?

- Ba da.

- Este mic, negricios ºi are în jur de 35

de ani?

- El este, cã-i mic de staturã ca ºi mine

ºi este ºi cel mai mic copil al meu dintre cei 5

pe care îi am. Dar, chiar îl cunoaºteþi?

- Îl cunosc ºi, întâmplãtor, ºtiu ºi unde

stã. Dã la mine sacoºele ºi hai repede la Dacia

aia roºie din faþa ºcolii.

Înainte de a ieºi din curtea ºcolii,

domnul Domide a rugat un pãrinte ca, dacã

ajung copiii pânã se întoarce el, sã mai stea

câteva minute ºi cu fetiþa lui, cã oricum vine

repede.

L-a urcat apoi pe Istrãtescu senior în

Dacie, l-a dus la blocul în care locuia fiu-sãu

ºi la despãrþire l-a rugat:

- Bade, eu te las la uºa apartamentului ºi

plec, dar dumneata sã nu-i spui cum ai ajuns,

bine?

Sã-i zici cã a întârziat trenul, cã ai venit

cu ultimul troleibuz, dar cã de acum înainte,

ai cam îmbãtrânit ºi ar trebui sã te aºtepte la

garã, când mai vii la el, cã þi-e greu cu

bagajele.

Ai înþeles? ªi sã-i mai spui cã ai fi tare

mândru dacã vreodatã ai putea sã povesteºti

la dumneata în sat cã ai fost la oraº la bãiat,

care te-a aºteptat cu taxiul la garã, cã este

maistru mecanic la o fabricã importantã ºi-ºi

permite sã plãteascã un taxi de câteva ori pe

an, când vine taicã-sãu pe la el.

- Bine, mulþumesc frumos, aºa o sã fac,

cã oricum mi-ar fi fost tare ruºine sã-i spun

cum m-am pierdut noaptea prin oraº.

Au venit copiii, s-au dus cu toþii pe la

familiile gazdã ºi, a doua zi, fiecare pãrinte ºi-

a reluat treburile cotidiene.

La fel ºi inginerul Domide care, la ora

ºapte ºi jumãtate dimineaþa, fãcea deja turul

secþiei pe care o conducea, discutând cu

angajaþii.

Nu dupã multe minute îl întâlneºte ºi pe

Istrãtescu Alexandru, care tocmai se apuca

sã facã niºte verificãri ºi reglaje la o maºinãrie

recent adusã din Germania.

- Sã trãiþi, domn’ inginer!

- Bunã dimineaþa, Sãndele, te descurci?

- Mã descurc domn’ inginer, ºtiþi doar

cã sunt oltean al dracului, nu mã dau bãtut

uºor!

- Da, mãi Sãndele, dar parcã eºti cam

obosit, sau nu te simþi bine, eºti cumva

bolnav?

- Nu, nu sunt bolnav, Doamne fereºte,

dar azi-noapte a venit taicã-meu din Oltenia ºi

nu am prea dormit deloc, cã mi-a adus o

damigeanã de zaibãr, de-ãla de-þi rãmâne

printre dinþi ºi despre care povestea ºi Nea

Mãrin la televizor ºi am cam bãut, deºi nu

trebuia, cã doar ºtiam cã vin la serviciu de

dimineaþã ºi lucrez cu utilaje fine ºi scumpe.

Dar a adus ºi o gãinã friptã ºi o grãmadã de

alte alea bunãtãþi ºi cum nevastã-mea nici n-

a mâncat nici n-a bãut, cã þine regim de

slãbire, iar taicã-meu nu prea are voie cã este

bolnav ºi nici nu mai rezistã, a trebuit sã mã

lupt eu cu gãina ºi cu damigeana pânã spre

dimineaþã.

- ªi acuma ce face taicã-tãu?

- L-am lãsat singur, ce sã facã, mai iese

prin oraº, sã vadã ºi el lumea, se descurcã

singur, cã e oltean isteþ.

- Dar, mãi Sãndele, dacã zici cã þi-a adus

atâtea, ºi mâncare ºi bãuturã, ºi acum l-ai

lãsat singur acasã, cel puþin sper cã l-ai

întâmpinat tu la garã cum se cuvine, ca un fiu

respectuos ºi recunoscãtor.

Adicã, mã gândesc cã nu l-ai lãsat sã

vinã singur de la garã, noaptea, cu atâtea

bagaje, nu? Mai ales cã mi-ai povestit odatã

cã tu eºti cel mai mic dintre copii, deci nici

taicã-tãu nu mai este chiar tânãr.

- Domn’ inginer, cum sã vã spun, sã nu

vã supãraþi...

- Spune cum vrei, Sãndele, care-i

problema?

- Dumneavoastrã sunteþi ardelean ºi

poate nu ºtiþi cum merg treburile pe la olteni...

- Pãi, spune, ca sã ºtiu ºi eu!

- Sã nu vã supãraþi, ardelenii sunt mai

tolomaci, aºa, în general, trebuie tot timpul sã

li se explice de mai multe ori ca sã înþeleagã

ceva, se prind mai greu de orice, sunt mai

înceþi la minte, ºtiþi dumneavoastrã, dar sã nu

vã supãraþi...

- Zii mai departe, hai cã nu mã supãr!

- Dar taicã-meu este oltean, domnule,

iar oltenii se descurcã în orice situaþie, cã sunt

isteþi. Deci, ca sã vã rãspund, nu, nu l-am

aºteptat la garã, s-a descurcat foarte bine.

E drept cã a întârziat trenul cam mult,

dar nu a intrat în panicã, a luat ultimul

troleibuz ºi a ajuns fãrã probleme la mine.

Oltean isteþ, ce mai!

- Aºa o fi, mãi Sãndele, cum zici tu, spor

la treabã!

de Rodean ªtefan-Cornel

...ªi azi ºi ieri Dumnezeu este mereu. ªi mâine ºi

apoi Dumnezeu este cu noi ºi la bine dar ºi în nevoi!...

Viaþa este cel mai de preþ dar, iar dragostea lui

Dumnezeu este de netãgãduit. Viaþa e bine sã o trãim

cu bucurie, în Duh ºi în Adevãr, pentru cã fiecare clipã

din viaþa noastrã este un timp pe care Dumnezeu

doreºte sã-l petreacã alãturi de noi. Tatãl Ceresc nu

întoarce spatele nimãnui, nu îi separã pe drepþi de

pãcãtoºi, nici nu-i comparã pe cei rãi cu cei buni, ci

doreºte sã rãmânã în casa inimii fiecãruia dintre noi.

Dumnezeu nu pierde pe nimeni, El cautã doar

momentul în care sã Se apropie pentru a ne veni în

ajutor. Dumnezeu iubeºte pe toþi oamenii la fel de

mult, ne copleºeºte cu iubirea ºi bunãtatea Lui, dar

peste dar, pentru cã El este izvor de iubire.

Noi oamenii, fiinþe sprituale ale creaþiei fãcute

dupã chipul ºi asemãnarea lui Dumnezeu suntem

liberi, posedãm voinþã proprie. De noi depinde dacã

dorim sã gustãm bucuria de a trãi în lumina

dumnezeiascã. Bunul Dumnezeu ne-a înzestrat ca pe

îngeri, cu libertate ºi nu ne forþeazã sã Îl chemãm în

viaþa noastrã, în mintea noastrã, în sufletul nostru, în

inima noastrã. El aºteaptã rãbdãtor ºi iubitor: ”Iatã,

stau la uºã ºi bat; de va auzi cineva glasul Meu ºi va

deschide uºa, voi intra la el ºi voi cina cu el ºi el cu

Mine”. (Apocalipsa 3, 20) Dumnezeu este acolo unde

este lãsat sã intre ºi odatã cu El ºi harul, lumina,

binecuvântarea. Aºa cum tragem perdeaua, lãsând

soarele sã intre în casã, aºa trebuie sã-L lãsãm ºi pe

Hristos sã vinã la noi ºi sã-L iubim cu iubire adevãratã.

În felul acesta ne putem apropia cel mai bine de El. Sã-

I deschidem inimile noastre lui Hristos, cãci odatã

deschisã cãtre Dumnezeu, inima este inundatã de

dragostea, lumina ºi infinitatea Lui: „Voi locui în ei ºi

voi umbla ºi voi fi Dumnezeul lor ºi ei vor fi poporul

Meu „. ( 2 Corinteni 6, 16) Fãrã Dumnezeu nu existã

bucurie autenticã, iar prezenþa Lui se simte la tot

pasul. De la sufletele care ne apar în calea ce-o avem

de parcurs, pânã la natura care mângâie simþurile într-

o doxologie nemãrginitã. Domnul binecuvânteazã

aceastã viaþã ºi cu ajutorarea ºi purtarea de grijã a

traiului vieþii noastre. El „are grijã de noi” ºi de toate

lipsurile noastre; Se îngrijeºte de noi ca de un copil

mic al Lui, luând în grija Lui necazurile ºi greutãþile

traiului nostru. Toate ne merg cu spor ºi

binecuvântare: ”Rãmâneþi în Mine ºi Eu în voi.

Precum mlãdiþa nu poate sã aducã roadã de la sine,

dacã nu rãmâne în viþã, tot aºa nici voi, dacã nu

rãmâneþi în Mine. Eu sunt viþa, voi sunteþi mlãdiþele.

Cel ce rãmâne întru Mine ºi Eu în el, acela aduce roadã

multã, cãci fãrã Mine nu puteþi face nimic”. ( Ioan 15,

4-5) Viaþa noastrã nu ne va fi niciodatã fãrã folos dacã

vom învãþa sã slujim lui Hristos prin ceea spunem, sã

întrebuinþãm spre slava Sa minunatul dar al

cuvântului. Sã fim ºi pentru ceilalþi scrisori deschise

ale lui Dumnezeu, vestind cuvântul Lui prin fiecare

faptã a noastrã ºi prin întreaga noastrã viaþã!

Orice am începe în viaþa noastrã, Dumnezeu sã

fie primul integrat în planul nostru. Vrem sã reuºim în

ceva? Atunci sã încredinþãm planul nostru voii lui

Dumnezeu, sã-L facem pe Dumnezeu arhitect,

inginer, meºter al planului nostru; sã-L luãm pe

Dumnezeu în drumul nostru: la muncã, la ºcoalã, la

servici ºi sã încercãm sã stãm cât mai mult de vorbã

cu El, prin rugãciune sau gânduri bune ºi frumoase!

Sã nu trecem nepãsãtori pe lângã frumuseþile naturii

lãsate de Dumnezeu tocmai ca sã ne bucure, sã ne

încânte ºi sã ne mângãie. Sã þinem minte cã trebuie

sã înaintãm zi de zi ºi ceas de ceas, mânaþi de

nãdejdea neclintitã în Dumnezeiescul nostru

Îndrumãtor, de la Care nu trebuie sã ne abatem

niciodatã privirile ºi speranþele. Sã privim mereu spre

El, cu deplinã încredere cã El va sãvârºi pentru noi tot

ce nu avem putere sã facem; noi doar sã ne

continuãm calea cu rãbdare, fãrã sã ne descurajãm,

fãrã sã ne abatem, în pofida tuturor piedicilor. Sã ne

punem întreaga viaþã în mâinile lui Dumnezeu ºi astfel

vom gusta Raiul încã de pe pãmânt! Toþi cei din jurul

nostru vor simþi binecuvântarea lui Dumnezeu asupra

noastrã ºi a familiei noastre ºi a tot ce ne înconjoarã!

Fie ca Iisus Hristos sã pãtrundã ºi în inima noastrã

chiar ºi prin uºa încuiatã, sã învie ºi în noi sãmânþa

amorþitã a binelui, sã lumineaze orbirea noastrã cu

lumina prezenþei Sale ºi sã ne dea sã auzim sfântul

Sãu cuvânt: ”Pace vouã!”�Sã iubim, aºadar, fiindcã

suntem iubiþi de Dumnezeu; sã dãm, fiindcã ni se dã;

sã binecuvântãm, fiindcã El binecuvânteazã!

Dragi cititori fie ca inima dumneavoastrã sã

devinã locaº al Împãrãþiei ºi puterii lui Dumnezeu ºi

sã-I aducã slavã, cinste ºi închinãciune!

Adriana-Lucia Ciugudean

Sã-L lãsãm pe Dumnezeu sã locuiascã în inima noastrã

Oltenii sunt isteþi!

Dintre cetãþenii UniuniiEuropene, angajaþii românimuncesc cel mai mult. Un studiuEurostat, agenþia de statisticã dela Bruxelles, aratã cã un angajatdin România lucreazã într-un an2.080 de ore obligatorii, în timpce, francezii se situeazã la polulopus, cu numai 1.646 de oremuncite anual. Un numãr scãzutde ore lucreazã ºi angajaþii dinFinlanda ºi Suedia, fapt ce aratãcã cetãþenii acestor þãri seodihnesc pe parcursul unui anîntreg, cu peste o lunã mai multdecât românii. Cu toate acestea,peste 70% dintre români susþincã fac ore suplimentaresãptãmânal, iar de acest lucru nusunt scutiþi nici cei cu funcþii de

conducere. Astfel, managerii dinRomânia stau peste programdublu faþã de cei din Germania ºitriplu faþã de cei din MareaBritanie.

Când vine însã vorba despreproductivitatea muncii, aiciraporturile se schimbã. Româniaare o productivitate a muncii de6 ori mai micã faþã de mediaeuropeanã ºi de aproape 8 orimai micã decât cea înregistratãîn Germania ºi Olanda. Iar lacapitolul salarii, disproporþiaeste colosalã. Românii au, dupãbulgari, cele mai mici salarii dinUniunea Europeanã, salariulmediu fiind de 380 de euro pelunã, faþã de media de 2.000 deeuro a þãrilor UE. Cele mai mari

salarii le au elveþienii (4.100euro), norvegienii (3.900 euro),dar ºi danezii, suedezii ºibritanicii (câte 2.800 eurofiecare).

Românii rãmân aºadar,alãturi de bulgari, cei mai sãraci,dar ºi cei mai munciþi salariaþiUE, cu o putere de cumpãrarecare încã ne menþine la limitasubzistenþei. Astfel, doar unuldin zece români îºi permite sãplece anual în vacanþã, un românconsumã în medie un singur tubde pastã de dinþi pe an, iar unuldin ºase români amânã deciziade a avea un copil din cauzalipsei banilor.

Oamenii se zbat sãsupravieþuiascã de la un salariu

la altul, de la o zi la alta. Fiindvulnerabili în faþa plãþilorlunare pentru taxe ºi pentruasigurarea hranei, românii audevenit conformiºti ºi speriaþi.

Se tem sã cearã salarii maimari, se tem sã se revoltepentru a nu-ºi pierde puþinasursã de venit fãrã de care n-armai putea sã supravieþuiascã.Puþina educaþie pe care sistemulle-o oferã ºi o pretinde azitinerelor generaþii, lipsalocurilor de muncã pentruabsolvenþi, sistemul medicalcare de multe ori nu numai cãnu ne face bine, ci chiar neîmbolnãveºte ( scandalul HexiPharma), pensiile de mizerie,corupþia ºi sãrãcia generalizatãîntreþin acest context în careangajaþii muncesc cuminþi, caniºte sclavi moderni, zi de zi,fãrã ca munca sã le fierecompensatã pe mãsurã.Întrebarea este: pânã când?

http://sibiu100.ro

iulie - august 2016 Pagina 3ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Munciþi, dar neplãtiþi

Sensurile Bisericii înDiaspora, pentru noi, românii,sunt extrem de variate. Am sãexemplific acest aspect prinexemple concrete, de zi cu zi. Maiînainte însã, trebuie sã înþelegemîntru-totul titlul articolului.Semnul # pus în faþa unui cuvânt,transformã acel cuvânt în aºa-numitul „hashtag“, adicã etiche-tarea conþinutului respectivuluicuvânt. Se foloseºte de regulã lablogging ºi în reþelele desocializare. Se poate face cãutaredupã hashtag ºi sã se obþinãansamblul mesajelor pe care leconþine. În concluzie, acesta faceposibilã gruparea mesajelor, ainformaþiilor conþinute de acelcuvânt. Concret, dacã voi cãuta#chirie sau #flohmarkt, ne vorapãrea mesajele ce au fost postatede cãtre oricine ºi care conþin acelcuvânt. Existã pe reþelele desocializare online, o multitudinede definiþii ale bisericii. Dacã spreexemplu, dãm cãutare în facebookpe grupurile româneºti dinGermania, vom gãsi aceastãrealitate despre care încerc acumvã împãrtãºesc.

Fiecare comunitate româ-neascã dintr-un oraº sau dintr-oregiune,sau dintr-un land ºi-a creatpropriul grup. Aºa s-a ajuns sãexiste „Români în Bayern“,„Români în Germania“, „Româniîn Nürnberg“, „Români în...ºifiecare completeazã oraºul“. Dacãdorim sã cãutãm ceva informaþiidespre bisericã în aceste grupuri ºicãutãm dupã hashtag #Biserica,vom vedea rezultatele.

- biserica Arbeitsagentur –

unii dintre noi cãutãm biserica dindorinþa de a gãsi un loc de muncã.

- biserica Imobilienmakler –alþii avem nevoie de o chirieurgentã sau numai de unAnmeldung spre a începe lucrul lajobul pe care tocmai ni l-am gãsit.

- biserica loc de socializare –cei mai mulþi avem nevoie, aiciprintre strãini, de cineva cu care sãschimbãm câte o vorbã.

- biserica/ajutor la comple-tarea actelor - ºtim cã la bisericã

gãsim persoane ce ne pot ajuta sãcompletãm ºi sã depunem oriceacte ne sunt necesare în demersulnostru.

- biserica drept birou detraducere – dacã nu ºtim limbagermanã deloc sau îndeajuns debine, avem unde ne adresa.

- biserica înseamnã pãrinteleºi pãrintele înseamnã biserica.Orice se întâmplã în bisericã,preotul este de vinã, cã doar estebiserica lui.

Aceste sensuri ale bisericiisunt valabile la modul general, nunumai pe reþelele de socializare(facebook, twitter, instagram,whatsapp, viber, etc.), ci ºi încontactul direct cu biserica, prinpreot, ca reprezentant al ei.

Bineînþeles, cã acesteelemente de mai sus, ce reprezintãconcepþia despre bisericã, suntvalabile în toatã diaspora, cuexcepþia ultimului.

De ce cu excepþia ultimului?Nu pentru cã aº vrea sã iauapãrarea celor ce slujesc SfintelorAltare (despre percepþia preoþilorºi problemele bisericii voi scrieîntr-un articol viitor), ci pentru

faptul cã Biserica reprezintãcomunitatea credincioºilor uniþiprin Sfânta Liturghie înîmpãrtãºirea din acelaºi Potir.Aºadar, credincioºii toþi ºi fiecareîn parte reprezintã biserica.Biserica este Casa lui Dumnezeuºi locul unde îi aducem Slavãpentru toate pe care le primimneîncetat de la El. Aici, departe decei dragi ºi de locurile natale, pelângã sensul acesta primar,biserica trebuie sã adauge ºianumite elemente enumerate maisus, spre a putea veni înîntâmpinarea credincioºilor sãi.Însã, dacã nu reuºim sã înþelegemce este împãrtãºirea dintr-un Potirsau nu ne-am împãrtãºit decâtfoarte rar sau niciodatã, atunci totce va fi pentru noi #biserica, se varezuma exclusiv la aceste ºaseelemente, ce nu au nimic dinesenþa ºi sfinþenia Bisercii. Nutrebuie sã deznãdãjduim sau sãdevenim indiferenþi, trebuie numaisã cãutãm, sã întrebãm, sã nedorim sã aflãm ºi Domnul nu neva lãsa fãrã un rãspuns.

Preot Ionuþ PãunBamberg

Biserica în Diaspora

- Când a luat fiinþã Firma MaurerImobiliare ºi care este þelul dorit?

- Compania Maurer Imobiliare, celmai mare dezvoltator imobiliar dincentrul României, a luat fiinþã în 2006,moment în care a demarat, în Braºov, unproiect imobiliar destinat segmentuluipremium – Avantgarden1. Cele 365 deapartamente au fost finalizate ºi vânduteîn totalitate, iar în anul 2008,antreprenorul de origine germanã SimonMaurer a decis extinderea proiectului;aºa a luat fiinþã Avantgarden3 Braºov.Proiectul presupune construirea a 3.500

de unitãþi locative, fiind împãrþit în treifaze de construcþie. Acum am începutdeja derularea celei de-a treia faze aproiectului ºi vom oferi pieþeiimobiliare încã 700 de apartamente de 1,2, 3 camere. Tot în Braºov, în anul 2015,constructorul a decis dezvoltarea ºi înzona Tractorul, loc în care urmeazã a ficonstruite încã 750 de unitãþi locativesub numele de Maurer Residence.Pentru cã cererea de locuinþe noi estemare, în 2013, conducerea companiei aînceput ºi în Sibiu implementarea unuiproiect similar celui din Braºov, locaþie

în care, pânã în prezent, s-au vândutpeste 500 de apartamente.

- Ce ne puteþi spune despre oferteledumneavoastra?

- Înainte de toate, Maurer Imobiliareþine seama de nevoile ºi dorinþeleclienþilor sãi. De aceea, oferta companieieste extrem de variatã ºi flexibilã, putândfi cu uºurinþã îmbrãþiºatã de un segmentcât mai mare de clienþi. Avemapartamente cu o camerã, cu douãcamere, trei sau chiar duplexuri ºipenthouse-uri.. În ceea ce priveºte

preþurile, acestea sunt de necombãtut,dacã ne referim la raportul dintre calitateºi preþ. Apartamentele încep de la unpreþ de 31.600 EUR, iar modalitãþile deplatã sunt la fel de variate ca ºi oferta.

- Care sunt condiþiile care trebuiescîndeplinite, pentru a cumpãra olocuinþã de la Maurer Imobiliare ?

- Pentru cã vrem ca românii plecaþiîn strãinãtate sã investeascã banii într-unprodus sigur ºi garantat de un lider înpiaþã, compania Maurer Imobiliare ascos un produs imbatabil: apartamentenoi, în rate pe durata a 7 ani, direct ladezvoltator. Tot ce le trebuie doritoriloreste cartea de identitate. Atât!

- Cum puteþi fi contactaþi?- Suntem prezenþi peste tot: în me-

diul online, pe site-ul www.avantgarden3.ro, acolo unde puteti vedeaoferta noastra completã ºi puteþi discutaLIVE cu unul dintre consultanþii noºtride vânzãri sau pe pagina de Facebook –Facebook.com/Avantgarden3Brasov,unde veþi primi un raspuns la solicitareadumneavoastrã, în cel mai scurt timp. Deasemenea, ne puteþi gãsi ºi la sediulnostru, din str. Pelicanului, nr.5 Braºov,Romania.

Redacþia

iulie - august 2016 Pagina 4 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

Compania Maurer Imobiliare vã aºteaptã

Apartamente noi în Braºov ºi Sibiu - Plata în rate, la dezvoltator, nu la bãnci -

PROMO

Pagina 5iulie - august 2016 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

iulie - august 2016 Pagina 6 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Pe 9 Iunie 2016, ParlamentulEuropean a adoptat regulamentulpropus de Comisie, de reducere acosturilor ºi formalitãþilor pentrucetãþenii care trebuie sã prezinte undocument public, într-o altã þarã aUE.

În prezent, cetãþenii care sedeplaseazã sau locuiesc într-o altãþarã a UE trebuie sã obþinã oºtampilã pentru a dovedi cãdocumentele publice ale acestora(cum ar fi un certificat naºtere,cãsãtorie sau de deces) suntautentice. În conformitate cu noulregulament, aceastã ºtampilã ºiprocedurile birocratice legate deacesta nu va mai fi necesarã atuncicând se prezintã documente publiceemise într-o þarã din UE cãtreautoritãþile unui alt stat membru alUE.

Noua reglementare se referãnumai la autenticitateadocumentelor publice, astfel încâtstatele membre vor continua sãaplice normele naþionale în ceea cepriveºte recunoaºterea conþinutuluiºi a efectelor unui act public emisîntr-o altã þarã a Uniunii.

”Avem o veste bunã pentru ceicare se mutã într-o altã þarã din UE,de exemplu, pentru a studia saupentru a lucru…” a declarat VìraJourová, Comisarul pentru Justiþie,Consumatori ºi Egalitatea de Gen.”Aceºti cetãþeni trebuie sã treacã

de multe ori prin proceduribirocratice costisitoare ºiîndelungate pentru a prezenta undocument public în vedereacãsãtoriei sau obþinerea unui loc demuncã în þara în care trãiesc.Astãzi, am pus capãt acestei benziroºii, ajutând oamenii sã se miºtecu uºurinþã în UniuneaEuropeanã.”

Noul regulament va pune capãtunui numãr de proceduribirocratice:

- documentele publice emiseîntr-o þarã a Uniunii trebuie sã fieacceptate ca autentice într-un alt statmembru fãrã a fi nevoie de oºtampilã de autenticitate (adicãapostila);

- De asemenea, regulamentuldesfiinþeazã obligaþia cetãþenilor de

a furniza, în toate cazurile, o copiecertificatã alãturi de traducerealegalizatã a documentelor lorpublice. Cetãþenii pot utiliza, deasemenea, un formular standardmultilingv, disponibil în toatelimbile UE, pentru a evita cerinþelede traducere;

- Regulamentul stabileºtemãsuri de protecþie împotrivafraudei: în cazul în care o autoritatede primire are îndoieli întemeiate cuprivire la autenticitatea unuidocument public, aceasta va fi înmãsurã sã verifice autenticitateaacestuia cu autoritatea emitentã încealaltã þarã prin intermediulplatformei IT existente, InternalMarket Information System sauIMI.

Statele membre au doi ani ºi

jumãtate de la data intrãrii învigoare a regulamentului sã adoptetoate mãsurile necesare pentru apermite aplicarea armonioasã aregulamentului.

BackgroundÎn jur de 13 milioane de

cetãþeni europeni trãiesc într-o altãþarã din UE decât propria lor þarã.Conform unui sondajEurobarometer, 73% dintrecetãþenii UE sunt de pãrere cã artrebui luate mãsuri pentru aîmbunãtãþi circulaþia documentelorpublice între þãrile UE. Cetãþenii seplâng de multe ori de birocraþia ºicosturile pe care aceºtia trebuie sã lesuporte pentru a avea un documentpublic emis într-o þarã a Uniuniiconsiderat ca fiind autentic într-oaltã þarã a Uniunii. Acesteformalitãþi sunt excesive ºi inutile ºipot afecta exercitarea de cãtrecetãþeni a drepturilor lor în temeiultratatelor.

Regulamentul se referã ladocumentele publice în urmãtoareledomenii:

– naºtere;– dovadã cã o persoanã este în

viaþã;– deces;– nume;– cãsãtoria, inclusiv capacitatea

de a se cãsãtori;– divorþul, separarea de drept

sau anularea cãsãtoriei;

– parteneriatul înregistrat,inclusiv capacitatea de a intra într-un parteneriat înregistrat ºi statutulde parteneriat înregistrat;

– dizolvarea unui parteneriatînregistrat, de separare de drept saude anulare a unui parteneriatînregistrat;

– pãrinte;– adopþie;– domiciliul ºi / sau reºedinþa;– naþionalitatea;– absenþa unui cazier judiciar;– dreptul de a alege ºi de a fi

ales la alegerile locale ºi alegerilepentru Parlamentul European.

Regulamentul introduceformulare standard multilingve caajutoare de traducere adocumentelor publice referitoare la:

– naºtere;– dovadã cã o persoanã este în

viaþã;– moarte;– cãsãtoria (inclusiv capacitatea

de a se cãsãtori ºi de starea civilã);– parteneriatul înregistrat

(inclusiv capacitatea de a intra într-un parteneriat înregistrat ºi statutulde parteneriat înregistrat);

– Domiciliul ºi/sau reºedinþa;– Lipsa unui cazier judiciar.Mai multe informaþii gãsiþi la

acest link: http://ec.europa.eu/justice/civil/files/fact_sheet_public_docs_en.pdf

http://www.stiridinbelgia.be

Adio Apostile, CE a adoptat o legecare anuleazã necesitatea lor

Vã rugãm sã ne contactaþi DACÃ AÞIFOST ÞINTA UNUI ATAC RASIST(PENTRU CÃ EªTI ROMÂN), având învedere ATACUL RASIST ÎNDREPTATÎMPOTRIVA COMUNITÃÞII ROMÂNEDIN UK - 16 Iunie 2016, ASASINAREAPARLAMENTAREI Britanice Jo Cox ºiACTELE RASISTE ÎNDREPTATEÎMPROTRIVA COMUNITÃÞIIPOLONEZE DUPÃ REFERENDUM.

Reamintim cã în data de 16 Iunie 2016 o„patrulã” naþionalistã a atacat magazinulromânesc Europa Food & Wine Ltd dinGrays, Essex, agresând verbal douã angajate,

care s-au baricadat în magazin, de fricã. Afost depusã o plângere la poliþie. Atacatori

englezi, însoþiþi de un câine periculos, austrigat:

”Mai aveþi o zi sau douã de funcþionat,dupã referendum veþi închide de tot ºi veþi

pleca în þara voastrã. Aþi venit aici, la noi, ºine-aþi furat locurile de muncã, banii, staþi pe

beneficii...sunteþi o naþie de hoþi ºi de curve...plecaþi naibii în þara voastrã. De ce aþi venit sãfaceþi afaceri în þara noastrã, plecaþi la naibaîn þara voastrã...”(Ziarul Românesc)

Cu stimã,Alianþa Împotriva Discriminãrii

Românilor ºi BulgarilorAlliance Against Romanians and

Bulgarians DiscriminationTel:+44(0)7985482398http://www.aarbd.org/index.htmlhttps://www.facebook.com/pages/Allian

ce-Against-Romanians-and-Bulgarians-Discrimination/ 1440052999547173?ref=hl

DDDDAAAACCCCÃÃÃÃ AAAAÞÞÞÞ IIII FFFFOOOOSSSSTTTT ÞÞÞÞ IIIINNNNTTTTAAAAUUUUNNNNUUUUIIII AAAATTTTAAAACCCC RRRRAAAASSSSIIIISSSSTTTT

((((PPPPEEEENNNNTTTTRRRRUUUU CCCCÃÃÃà EEEEªªªªTTTT IIII RRRROOOOMMMMÂÂÂÂNNNN))))

Sibiul a înregistrat marþi, 21iunie2016, o premierã: doi ºefi destat, cel german ºi cel român, auvizitat centrul istoric al oraºului.Preºedintele Germaniei, JoachimGauck, a fost însoþit de preºedinteleRomâniei, Klaus Iohannis, Sibiulfiind singurul oraº de provincievizitat de ºeful de stat german încadrul unui turneu de câteva zile înEuropa. Gauck a vizitat PrimãriaSibiu, Colegiul Brukenthal, sediulcalfelor, sediul FDGR ºi s-a plimbatpe jos prin centrul istoric al oraºului.

Primarul Fodor: Adevenit o tradiþie ca

preºedinþii Germanieisã ne viziteze oraºul

Primarul Sibiului, Astrid Fodor,le-a vorbit oaspeþilor în Sala Atriuma Primãriei Sibiu.

„A devenit o tradiþie ca nu doarpreºedinþii în funcþie ai României,dar ºi cei ai Germaniei, sã neviziteze oraºul. (...) Toleranþa ºideschiderea spre lume a sibienilorau fãcut posibilã ºi alegereaprimarilor aparþinând minoritãþiigermane, chiar dacã aceastareprezintã, în zilele noastre, doaraproximativ 1% din populaþiaoraºului. Domnule PreºedinteGauck, preocuparea dumneavoastrãpentru drepturile omului este denotorietate. Proveniþi din fostaGermanie Democratã, v-aþi formatca pastor lutheran, aþi fost profesoruniversitar, sunteþi ºi scriitor, astfelîncât, cu siguranþã, aveþi o mare

capacitate de a înþelege frãmântãrileprin care trece societatea actualã, iarproblemele unei foste þãri din lagãrulcomunist nu vã sunt strãine.“, a spusAstrid Fodor.

Apoi, preºedintele Germaniei afost invitat sã semneze în cartea deonoare a Sibiului.

Glume ºi atmosferãdestinsã la Colegiul

BrukenthalVizita a continuat la Colegiul

Naþional Brukenthal, unde cei doiºefi de stat s-au întâlnit cu profesoriiºi cu elevii. Directorul Colegiului,Hermann Gerold, le-a vorbitoaspeþilor despre ºcoalã, dupã careºeful de stat german a vrut sã afle dela elevi cât de bine vorbesc limbagermanã, dacã o vorbesc ºi înfamilie ºi chiar câtev ore de muzicãse fac la Brukenthal. La finalulvizitei, cei doi ºefi de stat ºi soþiilelor au semnat în cartea de onoare aColegiului Brukenthal. „Pentrumine, sã semnez în cartea de onoarea ºcolii mele este o mare onoare“, aspus Klaus Iohannis. La final, aufãcut cu toþii o fotografie de grup.

La pas prin centrulSibiului

Cei doi ºefi de stat au fãcut unscurt popas ºi la sediul Calfelorcãlãtoare ºi pe Podul Minciunilor.

Imediat dupã ce au trecut depod, un sibian i-a oprit pe cei doipreºedinþi ºi le-a arãtat o fotografie

din anul 2002, în care era el, KlausIohannis, ºi preºedintele de atunci alGermaniei, Johannes Rau.

Timp de câteva minute,preºedinþii s-au plimbat prin centrulistoric al Sibiului, venind pe jos de laBrukenthal, prin Piaþa Micã, PiaþaMare ºi pânã la sediul ForumuluiDemocrat al Germanilor dinRomânia.

Fãrã conflicteinteretnice cu germanii

La sediul FDGR, preºedinþii aufost întâmpinaþi de preºeidnteleForumului German, Paul JurgenPorr. Preºedintele Germaniei amulþumit pentur invitaþia de a vizitaRomânia ºi a mãrturisit cã dacã s-arputea, ar mai rãmîne.

„Noi toþi trebuie ne aflãm într-oconvieþuire constructivã. Sunt fericitcã nu existã conflicte etnice întreromâni ºi germani în România. Îimulþumesc domnului preºedinte cãm-a invitat. Dacã ar fi sã decidãinima, aº mai rãmâne o sãptãmânã“,a spus Joachim Gauck.

Discursul preºedinteluiIohannis:

„Domnule Preºedinte Federal,Doamnelor ºi domnilor,Este un moment foarte

emoþionant pentru mine sã mã aflu,alãturi de Preºedintele Federal,domnul Gauck, la Sibiu, în aceastãclãdire a Forumului Democrat alGermanilor din România, pe care ocunosc atât de bine. Vã mãrturisesccã revederea cu dumneavoastrã, pecare, pe foarte mulþi, vã cunosc demultã vreme, îmi stârneºte amintiridintre cele mai frumoase.

Aici, la Sibiu, avem un exempluelocvent de bunã înþelegere întrecomunitatea românã ºi cea germanã.Etnicii germani din România sunt,în fapt, o primã punte de legãturãîntre cele douã þãri, sunt cei carefaciliteazã dialogul între instituþii ºioameni. Parteneriatul dintre româniºi saºii ºi ºvabii din Româniareprezintã un model de convieþuireºi solidaritate între grupuri etnice ºireligioase diferite, marcat dearmonie ºi de respect. Aceastãrealitate este un motiv de mândrie ºiimpune niºte standarde înalte pentruviitor.

Pentru români, minoritateagermanã a reprezentat întotdeaunaun reper ºi un partener de încredere,iar germanii din România au avut,de-a lungul timpului, o contribuþiemajorã la consolidarea ºimodernizarea statului român.

Statul român sprijinã etniciigermani sã-ºi pãstreze ºi sã-ºi afirmeidentitatea ºi sã aibã, în continuare,un rol important în societatearomâneascã. Instituþiile educa-þionale, culturale, sociale aleminoritãþii germane existã ºi sedezvoltã cu sprijinul generos dinpartea statului român. În acestcontext, aº dori sã menþionez ºi sãmulþumesc Germaniei pentrususþinerea acordatã, printre altele,sistemului de învãþãmânt în limbagermanã, care se bucurã de o marepopularitate ºi în rândul populaþieimajoritare, româneºti.

Doamnelor ºi domnilor,Mã bucurã vizita pe care o vom

face în aceastã dupã-amiazã labiserica fortificatã din Cisnãdie, unadintre cele mai vechi ºi frumoasebiserici evanghelice din România.

Patrimoniul cultural alminoritãþii germane s-a integratspaþiului cultural românesc, bogat ºidivers, iar dorinþa unanimã a statuluiromân este ca aceste mãrturii aleunui trecut comun sã fie conservate,revitalizate ºi reconcepute ca spaþiide întâlnire ºi regãsire a tineriloreuropeni.

Strânsa colaborare româno-germanã în acest domeniu constituiedovada angajamentului luat deRomânia faþã de amplificareaeforturilor comune de soluþionare aproblemelor ºi de promovare aintereselor minoritãþii germane dinþara noastrã. Totodatã, prinimplicarea vie ºi activã a populaþieimajoritare în proiecte destinatecunoaºterii ºi prezervãriipatrimoniului cultural ºi identitãþiicomunitãþii germane din România,fãrã îndoialã o reuºitã a ForumuluiDemocrat al Germanilor dinRomânia, s-au creat premiselepentru asigurarea continuitãþiidemersurilor comune în acest sens.

În prezent, colaborarea româno-germanã pe chestiuni legate deminoritatea germanã din Româniareprezintã un model de abordare în

spirit european, un model deinterculturalitate.

Astãzi a devenit incontestabilfaptul cã politicile privindminoritãþile sunt esenþiale pentruasigurarea unui climat de pace ºistabilitate regionalã.

Evoluþiile recente din sud-estulEuropei reconfirmã lecþia pe careistoria modernã a Europei a oferit-oîn numeroase rânduri: minoritãþilenaþionale pot reprezenta o sursã deîmbogãþire a resurselor creative alenaþiunii, un garant al stabilitãþii ºipãcii. România, cu cele 20 degrupuri minoritare ale sale, înþelegefoarte bine nevoia lor de a-ºi pãstraºi dezvolta identitatea proprie.

O astfel de contribuþieincontestabilã este cea a membrilorForumului Democrat al Germanilordin România, care astãzi, la peste unsfert de secol de activitate însprijinul etnicilor germani dinRomânia, promoveazã activinteresele culturale ºi politice aleetnicilor germani din Banat,Transilvania, Transilvania de Nord,Bucovina ºi Vechiul Regat.

Totodatã, prin interesul constantºi implicarea responsabilã în„treburile cetãþii”, prin demersulconsecvent ºi cãutarea permanentãde soluþii constructive în interesulsocietãþii în ansamblu, prinînþelegerea interesului particular alminoritãþii, ca parte a interesuluigeneral al României, minoritateagermanã din þara noastrã ºi ForumulDemocrat al Germanilor dinRomânia ºi-au dobândit unbinemeritat loc de cinste, de partenerde nãdejde în construcþia viitoruluinostru comun.

Aº dori sã mulþumescForumului Democrat al Germanilordin România pentru dialoguldeschis ºi constructiv pe care îl arecu autoritãþile române.

Sunt convins cã Forumul va fiîn continuare un puternic liant, maimult decât un pod, un liant întreRomânia ºi Germania. Sunt convinscã reprezentanþii acestuia vorcontribui cu aceeaºi dedicaþie laaprofundarea acestei relaþii ºi lacrearea unei imagini a unei Româniideschise, tolerante ºi care priveºtespre viitor, fãrã a-ºi uita trecutul“

De la ora 15.45 era programatãvizita la Biserica Fortificatã de laCisnãdie.

La ora 17, prefectul CristianRoman, primarul Astrid Fodor,consulul Judith Urban ºipreºedintele interimar al CJ,Constantin ªovãialã, conducoaspeþii la Aeroportul Sibiu.

Foto: Sebastian MARCOVICIRãzvan NEGRU

http://www.tribuna.ro

iulie - august 2016 Pagina 7ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Preºedintele Germaniei: Dacã ar fi sãdecidã inima, aº mai rãmâne o sãptãmânã

iulie - august 2016 Pagina 8 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

La Palatul Parlamentului înperioada 24 – 25 iunie, la salaNicolae Iorga s-au desfãºuratlucrãrile evenimentului aºteptatde ºapte ani, aºa numitulCongresul românilor dePretutindeni.” (13 þari)

Pe 24 iunie in 2013, s-ainventat ZIUA UNIVERSALÃA IEI, simbol al culturii identitareromâneºti. Am gandit cã nu afosto întâmplare alegerea acelei zile.Aveam cele mai frumoase idei ºivise legate de acest congresnou,speram ca toate simbolurilecusute cu migalã pe aceste cãmãºinumite ie, ar fi un element deunitate culturalã, un liant.

Cand parcam maºina laPalatului Parlamentului, în faþascãrilor îmbrãcate în covorul roºustaþiona o maºinã neagrã proaspãtlustruitã. Nu vã spun marca ºi nicinu mai conteazã, dar vã spun cãºoferul acelei maºini a urcattreptele în fugã ºi s-a întorstranspirat sã comunice cã acoloeste locul cu pricina. Eramcurioasã sã vãd ce oficialitateurma sã coboare. Timpul preþiosal oficialitãþilor e foarte bineplanificat. ªoferul ud detranspiraþie, se apleacã umil,deschide portiera ºi din maºinãapare o femeie în fustã roz plisatã,ie cusutã cu roºu, cordon de pieleroºu, mãrgele multicolore. Urcãgraþios cu un aer oficial. Oabordez, apreciez ia, o felicit cã opoartã în ziua oficialã a iei.Emoþionantã întâlnire! Cine era?Sandra Pralong, Consilier de Statla Departamentul pentru Relaþiacu Româniidin afara graniþelor.Ea trece de filtru, eu nu. De ce?

-Doamnã presa nu intrã peaici! M-am conformat, am ocolitPalatul, am ajun în salã, am primito mapã ºi am aºteptat gongul.

Conform programului într-ojumãtate de orã au fost înregistraþicei patru zeci ºi nouã departicipanþi.

La ora 10,30 au fost ascultatetot conform programului „Alocuþiunile unor înalþidemnitari.”

Am fãcut poza de grup ca opiedicã în calea uitãrii, ne-amcunoscut sau recunoscut, ne-amstrâns mâinile ºi am cultivatgândul cã în sfârºit oamenii dindiaspora vor fi un tot unitar,apãraþi, informaþi, organizaþi deun Congres. Secretariatul tehnic alcongresului condus de domnulparlamentar Ovidiu Iane a fãcutlista cu cei ce doreau sã vorbeascãîn plen. În mapã am gasit listadelegaþiilor. Din 49 erau 17 dinItalia, 2 Austria, 2SUA, 2 Belgia,

2 Israel, 2 Grecia, 2 Spania, 4 UK,1 Ucraina, 2 Irlanda, 3 Serbia, 1Moldova.

ªtiam doar cã acei delegaþiaveau fiecare o acreditare formalãreprezentând o listã cu 250 desemnãturi. Mã gândeam pe ceconsiderent s-au strânssemnãturile. Interesant a fost cãau început sã se acuze cãsemnãturile nu erau reale.Delegaþii înscriºi la cuvânt s-aulãudat îndelung ºi ne-au asiguratcã vor face totul pentrucomunitate. Oficialitãþile auplecat la pauzã. Ce a urmat?

Întrebãri? Multe întrebãri?!Cine ne ajutã de la

secretariatul tehnic?Cine scrie procesul verbal?Cine este din partea

Departamentului românilor depretutindeni?

Câþi membrii sã aibãconsiliul? Câþi membrii încomitetul executiv? Cine are voiesã vorbeascã?

Când scriem regulamentul ºistatutul? Cine? Cum?

ªedinþa acelui congresdevenise ceva fãrã formã clarã, undragon cu multe capete ce vorbeamai multe limbi strãine. Mai mult,am aflat cu mirare cã SecretariatulTehnic, care conform prevederilorlegale trebuia sã asigure ºidesfãºurarea acestuia, s-a retras.Era timid?! Nu. Am primitexplicaþia cã nu vroia sãinfluenþeze. Trebuiau sãorganizeze nu sã influenþeze!Erau aceia care ar fi trebuit sã facãsã se învârte roþile acelui aºa zisCongres. Pe mulþi delegaþi ºi pecei din TVR internaþional îicunoºteam de ani buni. Uniidelegaþi erau implicaþi puternic înviaþa comunitãþilor din careproveneau. Alþii erau teleportaþi ºiîºi doreau funcþii importante,dreptul sã reprezinte, sã fie o vocepe care sã o asculte mulþimea.Categoria din urmã fãcea eforturisã vorbeascã mai tare, mai mult,mai patinat, angajat, agitat pentrua fi remarcaþi. Dupã ce amascultat cu mirare ºi am vãzut cãnu existã nimeni sã facã peregizorul artistic, regizorul deplatou, niciun scenarist sau editorm-am gândit cu tristeþe cã acei300.000 de euro ce am auzit cãreprezentau bugetul Congresuluisunt bani aruncaþi pe fereastrã. Aºfi vrut sã se întâmple ceva pentruromânii corecþi ºi muncitori dinstrãinãtate. M-am înscris ºi eu pelista vorbitorilor ºi am aºteptat.Am fost anunþatã sã mã pregãtescla un moment dat ca sã pot vorbi.Mi-a venit rândul, m-am îndreptat

spre prezidiu ºi apoi am fostanunþatã.

Nu aveþi voie sã vorbiþi! Doardelegaþii! A spus domnul OvidiuIani.

În final totuºi s-au rãzgândit.S-a votat dacã am voie sã vorbesc.S-a mai înscris un non delegat,domnul preºedinte al AsociaþieiCreºtin Democrate pentruapãrarea Drepturilor Omului dinRomânia, Dl Octavian.C.Oana.

Am avut ocazia sã obþinem înunanimitate prin vot exprimatdreptul la exprimarea liberã prinviu grai la acest congres.

Domnul Oana spunea -„Mi-afost clar cã se organiza un MAREEªEC - fãcut cu premeditare - înmomentul când PreºedinteleJohannis, Primul Minstru Cioloº,Patriarhul Daniel... etc. ºi-audeclinat prezenþa. Conflictele pefaþã dintre senatorul Iovescu ºideputatul Iane ca ºi dintreAurelian ºi Lubanovici, ca sã numai vorbim de interpretãrilediferite ale lui Dan Stoenescu ºicircarii senato-deputaþi caorganizatori au pus cireaºa pe tort.Evacuarea la ora 20 seara dinParlament fãcutã forþat...desfãºurarea Congresului fãrãstatut... nerespectarea nici mãcar aunei decenþe umane... etc. aratãdimensiunea catastrofalã aeºecului premeditat! Pe cale deconsecinþã, acest congres poate ficatalogat ca ºi CongresulRUªINII! În acest Congres s-auîncãlcat toate drepturileDiasporei, au fost cãlcate înpicioare onoarea ºi demnitateaDiasporei! Întreg ParlamentulRomâniei s-a fãcut de râs în fataÞãrii, a Diasporei ºi a întreguluiMAPAMOND!! Nu existã decâto mãsurã de bun simþ pe cale deconsecinþã din partea Parlamen-tului ºi anume ANULAREAacestiu Congres, chiar dacã poateasta s-a ºi dorit... „

Am fost a 2-a ºi ultimapersoanã ce a avut dreptul sãvorbeascã în ziua de 24 iunie.

Ca reprezentant al uneiAgenþii de Presã, Aºii Români, aziarului tipãrit Vocea Ta dinGermania, am simþit nevoia sãreprezint vocea românilor dindiasporã, în special a românilordin Germania, a românilor ce nuerau acolo ºi ar dorit sã fiereprezentaþi corect. Simþeam cãacei români cuminþi, care nu s-auagitat sã strângã în douãsãptãmâni 250 de semnãturi aravea dreptul sã aibe mãcar un locacolo. Le-am spus cã înGermania trãiesc peste 800.000de români ºi cã ar trebui mãcar în

Consiliul Congresului sã fie opersoanã din fiecare þarã undesunt comunitãþi, asociaþii deromâni etc. Le-am spus cã nu esteCongres acea adunare, cã estedoar o Conferinþã cu pretenþii deCongres. Am fost atacatã de dlDumitru Chihaia din Belgia.Spunea cã Belgia are ocomunitate mai micã de români ºiare o delegaþie de trei persoane.Cã trebuia Germania sã facãefortul de atrimite delegaþi sãparticipe la congres. Cu ce dreptdãdea sfaturi unei comunitãþi pecare nu o cunoºtea? O sanctasimplicitas!

Cum nu era suficient cespusese, în pauzã a venit la minesa-mi spunãca îmi dã cartea devizita ca sã nu îl uit. Era oare unom ce putea reprezenta 250 deoameni? ªi totuºi este unul dincei 35 aleºi ai Congresului.

În ziua urmãtoare mi-a fostlimpede cã singurul scop limpedeera acela de prindere a unui ciolansau ciolãnel.

Degeaba avocata Nina Ghiþã,delegata asociaþiei românilor dinGrecia a spus rãspicat sã fie alesecompetenþele! Fãrã criterii, sã secunoascã ce reprezintã fiecaredelegat pentru comunitatea deunde provenea, ce au fãcut, cumse întreþin acolo, unde suntangajaþi, ce studii au,... s-a ales, s-a votat un consiliu al congresuluiºi un comitet format din 35 demembrii din 49.

Oare de ce nu s-a votat sa fieconsiliul din 49? Atunci ar fi fosttoþi mulþumiþi.

Din cei 17 delegaþi din Italia,la alegerea Consiliului Diasporei,format din 35 din totalul de 49 dedelegaþi, au fost eliminaþi 10numai din Italia. Din 49 debuletine de vot, 10 au fost anulate,adicã circa 20%. Interesant!

Iertat sã-mi fie gândulanalitic dar tot în numele luiDumnezeu invocat foarte des încele 2 zile, vã spun cã nu am pututsã descopãr partea frumoasã ºi

constructivã a Congresului. S-auvotat între ei, auzeam cum sespune...vezi ca e la 44. Fãceaubisericuþe in faþa cabinelor de votîntr-o efervescenþã supradimen-sionatã. Credeþi cã aceºti oamenice s-au ales ºi votat sunt cei ce potreprezenta românii care suntîmprãºtiaþi pretutindeni?!

Din 13 þãri au venit laCongres niºte reprezentanþi abiliîn a strânge semnãturi. Ei suntcovoraºul þesut manual pe care sepot ºterge aleºii la noile alegeri.Nu scriu de apartenenþa politicã asecretariatului tehnic ºi nici deapartenenþa religioasã a celoraleºi, eu îmi apãr sãrãcia ºinevoile ºi neamul ...pentru cãromânii sunt ai României oriundear fi ei. Aleºii Congresului ne certimp sã ne arate ce pot. Cât sã maiîncercãm? Ce sã mai aºteptãm?Nu îl cunosc pe preºedintele ales,Marius Livanu, am doar cartea luide vizitã unde sub nume gasescscris Pastor. Unde? BisericaPenticostalã Românã din Italia.

Poate este un om admirabil,poate cã ajutã prin bisericã mulþioameni, poate cã are cele maibune intenþii dar îmi punîntrebarea cum a fost ales. Nu aexistat campanie, nu se cunoºteauîntre ei, nu avea premiiinternaþionale, un Nobel, unRomânii au talent sau altceva.Oare cum?

Nebãnuite sunt cãiledomnilor! Viaþa acestor „comiteteºi comiþii” nu poate fi lungã.

Fãrã temelie, respectivregulament, statut ºi fãrã oamenicompetenþi totul este o comediejucatã la un cãmin cultural de lasate. ªi apropo de sate....poateCongresul va face urmãtoareaadunare de Ziua iþarului. Pentruexactitate nu este vorba de acelpantalon al costumului popular,este vorba de ziua celor care tragiþele româneºti. Vã rog români depretutindeni nu îmi furaþi invenþiaacestei zile!

Mariana Pachis

Congresul Românilor de PretutindeniZIUA IEI & ZIUA IÞARULUI, 24 – 25 IUNIE 2016

Pagina 9iulie - august 2016 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

- În mass-media din Româniaa apãrut ºtirea potrivit cãreiacercetãtorii de la Institutul deChimie Macromolecularã „PetruPoni” din Iaºi au inventat unprodus care ar putea revoluþionamedicina cardiovascularã. V-aºruga sã ne spuneþi, în ce constãaceastã invenþie.

- In laboratorul de Poliaditie ºiFotochimie din cadrul Institutuluide Chimie Macromolecularã“Petru Poni” s-au fãcut studiiprivind sinteza, prelucrarea liutilizarea, în domeniul biomedical,a unei serii largi de hidrogeluritermoreversibile injectabile pebaza de poliuretani amfifilicisintetici sau semisintetici. Acestemateriale nu sunt toxice ºi austructura asemãnatoare cu matriceaextracelularã a celulei umane, ceeace permite aderarea ºi proliferareacelulelor în matricea sa, cuformarea unui þesut nou, atuncicând este injectat într-o zonãbolnava cum ar fi a muºchiuluiinimii (infarct miocardic),tendoanelor ºi ligamentelor de lamâini, picioare etc.

- De câþi ani de muncã a fostnevoie pentru aceastã desco-perire?

- Pentru a se obþinehidrogeluri cu proprietãþi impusede necesitãþile biomedicale,cercetãrile de obþinere a acestoraau durat aproximativ 8 ani.Hidrogelurile pe bazã depoliuretani au fost sintetizate decãtre o echipã coordonatã de dr.Constantin Ciobanu.

- Produsul poate înlocuiintegral chirurgia invazivã? S-arputea renunþa complet la operaþiape cord?

- Produsul poate fi folosit princhirurgie noninvazivã numai

pentru tratarea infarctuluimiocardic. Deci, numai pentruinfarctul miocardic se poaterenunþa la chirurgia clasicã.

- Ce au arãtat testele efectuatepe animale?

- Cercetãrile in vivo pentru unastfel de material s-au efecuat, princhirurgie noninvazivã, pe inima deºobolani, de cãtre Department ofBiomedical, Biotechnological andTranslational Sciences and De-partment of Clinical and Experi-mental Medicine, University ofParma, Italy, în cadrul proiectuluiinternaþional BIOSCENT 2009-2014 în care Institutul de ChimieMacromolecularã “Petru Poni” afost partener.

- În cât timp de laadministrarea medicamentuluinovator se pot obþine rezultateleaºteptate?

- Rezultatele investigatiilor auaratat cã în locul bolnav de peinimã, (unde s-a fãcut injecþia, cuun mL de soluþie apoasã careconþine 0.2 g de hidrogelsemisintetic termoreversibil, cudurata de gelifiere 44 secunde), s-a format un þesut colagenic sãnãtosîn numai 4 sãptãmâni, iarhidrogelul a fost total resorbit. Nua apãrut un rãspuns inflamator ºinu s-a constatat niciun fel detoxicitate.

- Ce ne puteþi spune desprecostul utlizãrii gelului minune?Va fi un medicament accesibilpentru toate categoriile depacienþi sau va fi un produsscump?

- Aceasta realizare este deexceptþe, deoarece: produsulinjectabil se poate fabrica cucosturi minime, de preferat înRomânia; materiile prime sunt

accesibile ºi nu polueazã solul, apaºi atmosfera. Are un impact socialfoarte mare. Preþul spitalizãrii arputea fi micºorat substanþial. Dacãtestele pe animale se reproduc ºipentru om, pacientul se poateîntoarce acasã, dupã o perioadãminimã de spitalizare, putândastfel sã-ºi reia viaþa normalã. Areimpact economic foarte mare.Dintr-o tonã de produs solid se potfabrica 5.000.000 fiole de 1mL cu0.2 g/mL substanþã activã.Estimând ca o fiolã ar costa numai2 Euro, se obþin 10.000.000 Euro.Pe de altã parte, personalulproductiv care este tratat de infarctcu acest gel reintrã repede înproducþie avand capacitate demuncã maximã. Producþia acestuibiomaterial bioactiv ar fi de peste15 milioane euro numai pentruRomânia, unde bolilecardiovasculare o situeazã pe locul7 din cele 33 de þãri analizate, cuaproape 700 de decedaþi la100.000 locuitori (400 bãrbaþi, 300femei), faþã de media UE, denumai 278 de decedaþi, raportaþi laacelaºi numãr de persoane.

- Hidrogelul poate fi folosit ºiîn alte domenii medicale sau doarîn cardiologie?

- Aria de aplicare estenelimitatã. Hidrogeluriletermoreversibile injectabile auaplicaþii largi, cum ar fi: medicinaregenerativã, ingineria tisularã,nanocompozite cu eliberarecontrolatã de substanþe bioactive:enzime, factori de creºtere ºiproliferare celularã, insulinã,nanoparticule metalice Ag, Au, Ptetc. De exemplu, noi am realizat unnanocompozit hidrogel-nanoparticule de argint, utilizatpentru tratarea unei boli de pielede origine necunoscutã, care nurãspundea la niciun medicament.Dupã 78 de zile bolnavul s-avindecat, pielea s-a refãcut totalîmpreunã cu pãrul care o acopereaînainte de îmbolnavire. Pe lângãcele arãtate mai înainte, ne putemgândi la investigaþii de avangardã,cum ar fi cristalinul ocular, careeste un material biologic cristalin,format din 98% apã si 2% proteinã.Înlocuirea lui cu unul fabricat inlaboratoarele noastre ar fi unorizont previzibil.

- Care sunt etapele pe caretrebuie sã le parcurgeþi pânã cândinvenþia existentã în documentesã devinã ºi soluþia salvatoarepentru omenire? Când ar puteaintra în producþia de serie?

- Conform testelor clinice,gelul poate intra în producþie deserie, întrucit testele preclinice peanimale au fost deja efectuate.

- Care este suma de care aveþinevoie pentru materializareainvenþiei? De unde ar trebui sãvinã sprijinul financiar?

- Noi dorim sã transferamcunoºtinþele pe care le avem –ºtiintifice ºi tehnologice - unorpersoane fizice ºi/sau juridiceinteresate sã dezvolte o unitate deproducþie a hidrogelurilortermoreversibile injectabile înRomânia, de preferinþã la Iaºi.Preferãm la Iaºi, pentru cã avem obazã de cercetare dotatã la nivelinternaþional, personal înaltcalificat suficient, care ar puteaasigura transferul de cunoºtinþe ºiinovarea permanentã mult maiuºor ºi eficient. In plus, Institutulpoate asigura unitãþii productive, lacerere, ºi alte biomaterialeinteligente de interes, cum ar fi, deexemplu, valve de inimã ºi vase desânge resorbabile, care au fostcercetate in vivo pe oi cu rezultatebune (cercetãrile s-au realizat încadrul proiectului BIOSCENT),biomateriale cu proprietãþianticanceroase, nanocompozite cucedare controlatã de produsebioactive cu þintã pentru bolinecunoscute sau diferite forme decancer.

- Vedeþi fezabilã o eventualãcolaborare cu alte institute decercetãri ºi / sau producãtori de

medicamente din strãinãtate?- O colaborare cu alte institute

de cercetare este beneficã, dardorim ca unitatea productivã sã fieamplasatã la Iaºi.

- Acest interviu va fi publicatîn presa de limba românã dinstrãinãtate, ce mesaj aveþi pentrulumea medicalã, pentruproducãtorii de medicamente,pentru cercetãtorii din afaragraniþelor României?

- Suntem deschiºi pentrucolaborãri cu institute de cercetareºi producãtori de medicamente învederea realizãrii unei unitãþiproductive de biomaterialeinteligente cu utilizãri înbiomedicina ºi nanomedicinã.

- Hidrogelul nu este primainvenþie care vã poartã semnã-tura. Ne puteþi spune care esteportofoliul invenþiilor, brevetelorcu care se mândreºte echipa decercetãtori ai Institutului deChimie Macromolecularã „PetruPoni“ din Iaºi?

Institutul de ChimieMacromolecularã “Petru Poni” areîn portofoliu un numãr de peste740 brevete de invenþie elaborateîn perioada 1962-2016. Dintrebrevetele care au fost aplicate lemenþionãm pe cele privitoare laproducþia industrialã de 4,4’-dibenzil diizocianat ºi polietilen-glicol adipat, intermediari pentruobþinerea pielii sinteticepoliuretanice, obþinerea de uleiuri,emulsii ºi cauciucuri siliconice,schimbãtori de ioni macroporosi,poliimide, fotopolimeri, adezivi,materiale electroizolante, restau-rarea ºi conservarea patrimoniuluicultural.

Elena Chiriþã / UZPR

Noutãþi în medicina cardiovascularã

Cercetãtorii români audescoperit gelul care salveazã vieþiInterviu cu Dr. Anton Airinei, directorul ICPP din Iaºi

LUMEA PE GLOB

iulie - august 2016 Pagina 10 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

În prima zi a festivaluluidin 25.06.2016, vremea nu afost favorabilã ºi la ora 17:00a fost o furtunã dupã care amfost nevoiþi sã întrerupemfestivalul. Chiar dacã vremeaa fost nefavorabilã am mairãmas câþiva organizatori ºiDoamna Consul RoxanaHodorogel a fost prezentã.M-a bucurat foarte mult

faptul cã Consulatul Româneste alãturi de noi. DomnulSergiu Balota a cântat ºi ne-am simþit foarte bine.

A doua zi a festivalului aufost mai multe þãri cuansamblul de dans poular ºicântece, cum ar fi: Cosovo,Spania, China, India ºibineînþeles România.

România a fostreprezentatã de domnulSergiu Balota din Sibiu, care

a cântat cântece româneºti ºiinternaþionale.

Încã o datã am fost încân-tatã cã am putut prezenta pescenã ºi România, ca sã sefacã cunoscutã comunitatearomâneascã din regiuneaStarnberg.

În timpul festivaluluidouã femei românce m-auîntrebat: ”de când este

comunitatea românã înStarnberg?” Le-am rãspunscã suntem de mulþi ani, daroamenii nu ºtiu. S-au bucuratfoarte mult cã au putut auzi înGermania muzica popularãromâneascã ºi faptul cã maisunt români.

Ideea este cã am reuºit sãfac comunitatea româneascãcunoscutã ºi sã prezint portulºi muzica româneascã. Maimult românii trebuie sã ºtie

cã suntem mulþi ºi ar trebui sãne susþinem ºi sã comunicãmunii cu alþii. Informaþia ºiconexiunea între oameni estefoarte importantã.

Domnul Sergiu Balota acântat timp de 2 ore ºi suntsigurã cã va rãmâne înamintirea cetãþenilor dinStarnberg.

O scurtã prezentare adomnului Sergiu Balota înenglezã, cu care o începutconcertul.

“I come from a family ofmusicians, my father was agreat vocalist performinggospel music in Sibiu,Romania, and my olderbrother was a pop singer andgreat vocalist as well. Iregularly perform at variouspubs and cafes andoccasionally at differentfestivals and also sportcompetitions. I have justreleased my first album twomonths ago, and all the songsare written by myself. To meit is the best feeling to be ableto sing and bring happiness topeople listening to me. Theycome to my concerts withtheir problems, or they aretired, or maybe they had ahard day, but then they leavein a good mood, smiling,relaxed, and this is because ofmusic! I have the best job in

the world.In 2014 I was singing in

Gaziantep, Turkey, someRomanian folk songs, andsome people in the audiencestarted crying. One man cameto me after the concert andsaid: „Please, come to mycountry and sing and bringhope to my people!“ Ireplayed: „What country?“and he answered: „Syria!“My heart was broken, as itwas and still is impossible toget there in this troubledtimes.

Whenever or wherever Iperform Romanian folk andtraditional songs, people aretouched and very emotional,so when Mrs. Eugenia invitedme to think about singing atthe festival in Starnberg, I

was very very excited, as Isaw an opportunity to takesome amazing Romaniansongs from our culture, allthe way to Germany! It is aspecial moment when we getto share and exchangedifferent aspects of our sodifferent cultures, throughmusic, and I love that. Ibelieve we will have awonderful time together andthe Romanian songs willremain in everyone’s hearts!Thank you for acceptingme!“ - Sergiu Bolota

Eugenia MühsamMitglied des

AusländerbeiratsStarnberg

Egerer Str. 7a82319 Starnberg

Tel.: 0151 11673180

Festivalul internaþional „Straßenfest2016“ de la Ausländerbeirat Starnberg

La puþin peste o sãptãmânã dela votul pentru Brexit, ministrulgerman al Economiei SigmarGabriel a cerut reducerea numãruluide comisari europeni ºi totodatã asolicitat cã Bruxelles-ul sãreconsidere cum îºi împarte bugetul,informeazã Reuters. „O Europã încare 27 de comisari vor sãdemonstreze ce pot nu este logicã.Ar fi bine sã mai reducem în aceastãprivinþã“, a declarat ministrul într-uninterviu acordat ziarului NeueOsnabruecker Zeitung, publicatsâmbãtã 2 iulie 2016. Deciziabritanicilor la referendumul din 23iunie de a ieºi din UniuneaEuropeanã a zguduit pieþelefinanciare mondiale, a stârnitturbulenþe pe scenã politicã britanicã

ºi a stârnit îngrijorãri cu privire laperspectivele UE. În ceea ce priveºtebugetul UE, Gabriel a spus cã estenecesar sã se verifice dacã ar trebuisã aloce, în continuare, în jur de 40%din fonduri pentru agriculturã, întimp ce mult mai puþini bani suntpompaþi în cercetare, inovare saueducaþie. Ministrul german a maideclarat cã UE ar trebui sãconstruiascã o armatã europeanãcomunã. Gabriel, care este, deasemenea, vice-cancelar, a declaratcã Brexitul pune în pericol UE bachiar a ridicat posibilitatea ca MareaBritanie sã re-adere la UE, în câtevadecenii, mai ales având în vederefaptul cã tinerii au votat înmajoritate covârºitoare sã rãmânã înUE. Un Brexit nu este fost

ireversibil, a declarat ministrulgerman la o conferinþã europeanã apartidului social-democrat (SPD)desfãºuratã sâmbãtã la Berlin.„Sunt sigur cã, din punct de vedereistoric, acesta este un episod, maidegrabã decât o epocã“, a spusGabriel. Oficialul german a cerutUE sã fie fermã în privinþa MariiBritanii pentru a preveni caexemplul sã fie copiat, fapt ce aradãuga la problemele deja existenteale blocului. Sigmar Gabriel adeclarat cã UE ar trebui sãinvesteascã mai mult pentru acombate ºomajul. El a criticat UEpentru cã nu intenþioneazã sãimplice parlamentele naþionale înratificarea CETA, un acord de liberschimb între UE ºi Canada: „Nimic

nu e mai prostesc decât asta - sedistruge încrederea în democraþiaeuropeanã.“ Gabriel a mai declaratcã Marea Britanie ar trebui sã fietratatã în mod echitabil, dar aadãugat: „Nu ar fi acceptabil pentruguvernul britanic sã se consulteacum,, în acelaºi timp pe ieºire ºi perelaþiile sale viitoare cu UE, astfel

încât sã poatã alege cea mai bunãversiune din ambele seturi denegocieri.“ Ministrul german aarãtat cã UE va accepta, cusiguranþã, Scoþia ca membru cudrepturi depline în cazul în care þarapãrãseºte Regatul Unit ºi doreºte sãadere la UE.

http://www.hotnews.ro

Ministrul german al Economiei cere tãierea numãruluide comisari europeni

Un mare succes pentruprietenii noºtri din Germania,promotori ai Clujului ºi aivalorilor româneºti, aicolaborãrii cultural-ºtiinþificedintre cele douã þãri ºiiniþiatori ai celei mailongevive acþiuni umanitare deajutorare a României – „Hilfefür Rumänien”!

Dupã locurile III (2014) ºiII (2015), binecunoscutafundaþie a fost desemnatã decititorii „Peiner AllgemeineZeitung”, prin televoting,pentru ocuparea locului II.Pentru disputarea celor treilocuri, la ediþia din acest an a

concursului s-au înscris 52 deinstituþii ºi grupuri cuactivitate în domeniul social.

Premiul „Sã ajutãmîmpreunã” al „PeinerAllgemeine Zeitung”, învaloare de 1500 Euro, le-a fostînmânat celor doi membri aiConsiliului de administraþie alFundaþiei, Dr. Maria Grove ºiMichael Pannwitz (directorDeutsche Bank, filialaHildesheim), în cadrul uneifestivitãþi desfãºurate la sediulziarului amintit. Jumãtate dinpremiu va merge în contulreþelei de sprijinire arefugiaþilor din Wendeburg

(unde domiciliazã familiaGrove), cealaltã jumãtate fiinddestinatã continuãrii acþiunilor

de ajutorare a României.„Faptul cã atât de mulþi

cetãþeni ne-au desemnat pe noi

pe poziþia a doua a concursuluidemonstreazã cã activitateafundaþiei noastre, prinacþiunile pe care le-a iniþiatpentru regiune sub genericul<Art for Help> ºi <Hilfe fürRumänien>, pentru România,are vizibilitate ºi este apreciatãla justa sa valoare” – adeclarat, pentru FÃCLIA deCluj, dl Hans-Joachim Grove,fondator ºi membru înConsiliul de administraþie alGROVE-MOLDOVAN Art-Foundation Braunschweig.

Michaela BOCUm.bocu@ziarulfaclia.ro

http://ziarulfaclia.ro/

iulie - august 2016 Pagina 11ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Locul II pentru GROVE-MOLDOVANArt-Foundation Braunschweig!

Nu ºtiu dacã suntem pe locul întâi înlume, dar, oricum, suntem þara tuturorfestivalurilor, mai ceva decât pe vremea„Cântãrii României“. Ultima gãselniþã acelor care n-au altã treabã, a fost ediþia a7-a a „ONG Fest“, desfãºuratã laBucureºti. Pãrerea mea este cã secheltuiesc niºte bani-mulþi, puþini-aiurea.

* Englezii au prostul renume cã sunt„Îmbâxiþi“, „conservatori“ ºi „lipsiþi desimþul umorului“. Mai mult, un scriitorneamþ (!)zice: „Arta conversaþiei lamasã, la englezi, constã în abilitatea de anu rosti nimic serios (...) Spre exemplu,faci pe imbecilul, te uiþi la ceas ºi spui:„Nu sunt în stare sã fac diferenþa între 3ºi un sfert ºi 9 fãrã un sfert“. Râde ciobde oalã spartã, fiindcã nici teutonii nu-smai iuþi la minte.

* Andrei Pleºu a participat laîntâlnirea anualã a saºilor transilvani,stabiliþi în Germania, care a avut loc înlocalitatea Dinkelsbühl. Din cei 20.000de inºi prezenþi, 80 la sutã vorbesc încãbine româneºte ºi se întreabã filozoful:„În ce mãsurã diaspora româneascã afost vreodatã (sau este) capabilã sã îºidea întâlnire, o datã pe an, vreme dedecenii, pentru a „þine aproape“, pentru aomagia þara de obârºie. În diasporanoastrã predominã divergenþele,fragmentarea (...)“ Pãi, saºii sunt o turmãcare n-are nevoie decât de un baci care s-o conducã, pe când noi, românii, deºiavem o singurã oaie, toþi vrem sã fim„baci!

* Andrei Oiºteanu (Insovici) a lansato teorie aiurea în cartea „Sexualitate ºisocietate“ recent apãrutã. Cicã secuiulDozsa György (Gh. Doja) a mobilizatfuria unor mase de toate etniile

împotriva grofilor (1514-n.i.d.) care nucruþã bunul renume al vãduvelor ºifetelor, fiind înghesuitori la mirese. Suntstricãtori de cãsãtorii ºi robi ai patimilorproprii“. Sã fim serioºi, oamenii s-aurevoltat de sãrãcie ºi asuprire, doar seºtie cã, în Evul Mediu, castelanul,nobilul avea dreptul sã se culce primulcu tânãra mireasã ºi nu se revoltanimeni...

* Un gazetar de la Dilema Vechelaudã fãrã limite WC-urile publice dinViena ºi le spurcã pe cele din Bratislava.ªtiþi la ce concluzie ajunge mintosulnostru? „De vinã a fost comunismul, ºila noi, ºi la ruºi, ºi la bulgari, ºi la unguriºi la slovaci ºi peste tot pe unde a maifost“. Dupã un sfert de secol, sã dai vinatot pe comunism când gãseºti o budãmizerabilã mi se pare o maregogomãnie. (Cel puþin la noi în sud, devinã au fost, cu siguranþã, turcii ºi, multînaintea lor, romanii, cu vespasienelelor.)

* Mergând alene pe trotuar princentru, am tras cu urechea, fãrã sãvreau la conversaþia unor douã doamneîntre douã vârste. Una îi ziceaceleilalte: „Auzi, rochia asta îþi facefundul mare, dar îmi plac culorile ºimodelul“. M-am uitat: avea, într-adevãr, fundul cam dolofan, dar nu dincauza rochiei, ci a plãcintei, pe caretocmai o înfuleca...

* Închei cu o strofã de Rudaki: „Lise fãcuse frig maimuþelor în iarnaasprã/Când, licuriciul s-a aprins cu ovãpaie caldã/“Sã ne încãlzim, adiosuferinþe grele“/ªi-au aruncat pe licuricio mânã de surcele“.

N.I.DOBRAhttp://www.tribuna.ro

Roma, 27 iunie 2016 - AsociaþiaRomânilor din Italia propune cadelegaþii la Congresul Românilor dePretutindeni sã fie aleºi numai prin vot,nu prin depunerea unor liste cusemnãturi.

«Congresul Românilor dePretutindeni este o instituþie preaimportantã pentru a fi abandonatã înstadiul în care se aflã acum. Considercã un Congres nerecunoscut deromânii din diaspora este inutil.Nenumãratele vicii de organizare ºi deprocedurã au fãcut ca intenþia noastrãbunã, de a încerca sã ducem voceadiasporei în Parlament, sã setransforme într-o vinã. CongresulRomânilor de Pretutindeni este oinstituþie mai importantã, poate, decâtParlamentul, pentru românii dindiaspora, având în vedere cã am fostreprezentaþi deficitar de actualiiparlamentari aleºi în strãinãtate.

Pentru a ieºi din acest impas,trebuie sã dovedim transparenþãmaximã ºi sã schimbãm modul dedelegare la Congres, nu prin semnãturi,ci prin alegeri.

Reiau o propunere pe careAsociaþia Românilor din Italia a fãcut-oîn 2014: Participanþii la Congrestrebuie aleºi NUMAI PRIN VOT.

Cum ar trebui sã se desfãºoareaceste alegeri pentru Congresmani?ARI propune Guvernului sã organizezealegeri pentru Congresmanii diasporeisimultan cu alegerile parlamentare dintoamnã.

La alegerile pentru Congres îºi potdepune candidaturile români rezidenþiîn þara pe care vor sã o reprezinte, careprezintã cel puþin 500 de semnãturi desusþinere din comunitate. Norma dereprezentare sã fie de 1 congresman la100.000 de români rezidenþi, deci înItalia ar urma sã fie aleºi 15reprezentanþi la Congres, fiind vorba deo comunitate de 1,5 milioane depersoane.

Propun organizarea de alegeri areprezentanþilor din diaspora pentruCongres simultan cu alegerileparlamentare din toamnã. Fiecarecandidat trebuie sã strângã 500 desemnãturi, pentru a-i fi validatãcandidatura. Apoi vor merge laCongres primii cei mai votaþi. GuvernulRomâniei nu trebuie sã se teamã sãorganizeze aceste alegeri pentruCongresul Românilor de Pretutindeni.Diaspora reprezintã un sfert dinpopulaþia României ºi meritã sã îºialeagã reprezentanþii. Cei 6parlamentari din diaspora suntinsuficienþi, asta s-a vãzut clar pânãacum.», a declarat Eugen Terteleac,preºedintele Asociaþiei Românilor dinItalia, delegat la Congresul Românilorde Pretutindeni din 24-25 iunie 2016.

Biroul de comunicare ARIhttp://www.gazetaromaneasca.co

m/observator/observator/comunitate/qparticipanii-la-congres-trebuie-

alei-numai-prin-vot-vom-organiza-un-scrutin-paralel-lang-seciile-de-

vot-pentru-prezidenialeq.html

Citite, auzite: „Li se fãcuse frigmaimuþelor în iarna asprã“

Asociaþia Românilor din Italia:„Participanþii la Congrestrebuie aleºi NUMAI PRIN VOT“

Pagina 12

CONCORDIA BALL 2016 –organizat sub patronajul onorific alcelor mai importanþi politicieniaustrieci: Preºedintele Austriei Dr.Heinz Fischer, PreºedintaParlamentrului Doamna DorisBures, Vicecancelarul Dr. ReinholdMitterlehner ºi Primarul Vienei Dr.Michael Häupl –, a avut loc vinerispre sâmbãtã, 17/18 iunie 2016, caºi în anii precedenþi, tot în Sala deFestivitãþi a Primãriei Vienei(RATHAUS) ºi în CurteaArcadelor.

„Viva la Vida” (Trãiascã viaþa!)a constituit, de aceastã datã, Moto-ul celebrului Bal al Clubului dePresã CONCORDIA (Uniune aZiariºtilor Profesioniºti ºi aScriitorilor din Austria), care a fostorganizat, pentru prima oarã, înanul 1863 la Viena. Dorind sãîmbine cultura cu muzica ºi dansul,organizatorii Balului CONCOR-DIA, în frunte cu Doamna Dr.Astrid Zimmermann, SecretaraGeneralã a Clubului de Presãaustriac, au invitat anul acestaartiºti din Republica Cuba, pentru apetrece împreunã o searã de neuitat.

Cei peste 2.000 de invitaþi –ambasadori, reprezentanþi de seamã

ai vieþii politice, economice,cultural-artistice ºi sportiveaustriece, scriitori, jurnaliºti – auavut prilejul de a cunoaºte maiîndeaproape frumuseþea culturiicubaneze, succesele obþinute îndomeniul dansului, muzicii, design-ului, artei culinare etc, peminunatele meleaguri caraibiene.

Reamintim cã, dacã în urmã cu150 de ani, începând cu anul 1863,primele Baluri ale Clubului dePresã CONCORDIA, care sedesfãºurau în Sofiensäle, ofereaujurnaliºtilor posibilitatea de a seîntâlni ºi de a discuta probleme deafaceri cu nobilimea vremii, înultimii ani CONCORDIA BALLîmbinã nobleþea ºi eleganþabalurilor de altã-datã cu acþiunile destrângere de fonduri pentrurealizarea unor proiecte caritative,punând accent pe schimburileculturale internaþionale, pentruconsolidarea unei lumi mai bune, apãcii ºi prieteniei.

Prezentatorii Claudia Schanza ºiJorge Morales au elogiat, în limbilegermanã, englezã ºi spaniolã, bunacolaborare cu artiºtii cubanezi,mulþumind AmbasadoruluiRebublicii Cuba în Austria Mr.

Juan Carlos Marsán Aguilera,prezent la CONCORDIA BALL,pentru sprijinul acordat. Ei i-auinvitat apoi la microfon pe Mag.Sonja Wehsely, ConsilierMunicipal, din partea PrimaruluiVienei, pe Dr. Andreas Koller,preºedintele Clubului de PresãCONCORDIA ºi pe coreografulChris Lachmuth, care au transmisinvitaþilor cuvinte de salut, ºi aumulþumit jurnaliºtilor pentru muncadeosebit de importantã pe care ei odepun în folosul societãþii.

Am acceptat cu plãcere invitaþiala CONCORDIA BALL 2016 – casingurii ziariºti din Austria nãscuþiîn România – ºi am avut prilejul,alãturi de Domnul Ioan GODJA,Directorul Postului RadioTv-Unirea ºi Vicepreºedinte al AJRP,împreunã cu soþia sa Norica Godja,sã participãm la o petrecereminunatã, de un înalt nivelintelectual ºi cultural, cu oamenideosebit de talentaþi, educaþi ºi binepregãtiþi. Dupã intonarea Imnuluide Stat al Austriei ºi a ImnuluiUniunii Europene, un grup dedansatori cubanezi ºi cele 60 deperechi de tineri, care au formatComitetul de deschidere, auprezentat primele dansuri latino ºicelebrele valsuri vieneze, iarcoreograful Chris Lachmuth, ne-ainvitat apoi pe toþi la dans, cucelebrul îndemn „Alles Walzer!”.

Încheiat în zorii zilei desâmbãtã, 18 iunie 2016,CONCORDIA BALL va rãmâne,cu siguranþã, pentru mult timp înmintea ºi în inima noastrã, a celorcare am avut onoarea de a fi invitaþila Balul jurnaliºtilor austrieci.

Ágnes-Mária ORBÁN ºiMihai ANTHONY

Redactori ai RTV-Unirea ºiai ziarului VOCEA TA,

Membri ai UZPR ºi aiPresseclub CONCORDIA

CONCORDIA BALL2016 - Viva la Vida!

Ministrul afacerilor externe,Lazãr Comãnescu a avut în data de13 iunie 2016, în cadrul unei vizitede lucru la Viena, o întâlnire cuomologul austriac, Sebastian Kurz.Aceasta a oferit posibilitatearealizãrii unui schimb substanþial deopinii pe teme de actualitate aleagendei bilaterale, europene ºiinternaþionale.

Cei doi miniºtri au discutatdespre prioritãþile de dezvoltare arelaþiei bilaterale, fiind evidenþiatãatenþia specificã pe care cele douãþãri continuã sã o acordeaprofundãrii relaþiilor politice ºieconomice. Au evidenþiat bunaintegrare a comunitãþii româneºti dinAustria ºi potenþialul acesteia decatalizator în consolidarea relaþieibilaterale.

Din perspectivã europeanã, s-adiscutat despre coordonareabilateralã în perspectiva asumãrii decãtre Austria ºi România aPreºedinþiei semestriale aConsiliului UE în 2019. Cele douãstate urmeazã sã gestioneze,împreunã cu Finlanda, programul delucru al trio-ului. Cei doi miniºtri auconvenit menþinerea unui dialogintens, atât pentru continuareadezvoltãrii relaþiilor bilaterale, cât ºipentru o mai bunã coordonare apoziþiilor în urmãrirea intereselorcomune la nivel regional ºieuropean. De asemenea, au convenitconsolidarea cooperãrii înperspectiva preluãrii de cãtre Austriaa Preºedinþiei OSCE în 2017.

În ceea ce priveºte dosarele deactualitate de pe agenda europeanã ºiinternaþionalã, cei doi miniºtri auavut un schimb de opinii cu privirela migraþie, funcþionarea spaþiuluiSchengen ºi evoluþiile din vecinã-tatea esticã a Uniunii Europene.Ministrul Lazãr Comãnescu asubliniat cã spaþiul Schengen trebuienu numai menþinut, dar ºi consolidat,iar aderarea României ar contribui laîntãrirea acestuia. De asemenea, aufost analizate rezultatele StrategieiUE pentru Regiunea Dunãrii, cãreiaambele þãri îi acordã o importanþãmajorã din calitatea lor de iniþiatoriai strategiei.

AMBASADA ROMÂNIEI în Republica Austria

Întrevedereaministruluiafacerilor externe,Lazãr Comãnescu,cu omologulaustriac,Sebastian Kurz

Pagina 13iulie - august 2016 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

În data de 22 iulie, de la ora 21.30 laVolkskundemuseum (Laudongasse 15-19,1080 Viena) are loc proiecþia filmului dedans „Silent Places“ (regia SimonaDeaconescu) în cadrul festivaluluiinternaþional de scurtmetraj „dotdotdot“ (5iulie – 26 august) de la Viena. Proiecþia se vadesfãºura în prezenþa coregrafei ºidansatoarei Simona Deaconescu ºi aproducãtoarei Anamaria Antoci, care vorparticipa la o sesiune de întrebãri ºirãspunsuri cu publicul.

„Silent Places“ este rezultatul colaborãriidintre coregraful-regizor SimonaDeaconescu ºi directorul de imagine OlegMutu. Filmul de dans are la bazã urmãtorulconcept: dansul nu se ilustreazã, ci seinterpreteazã ºi reinterpreteazã cu ajutorullimbajului cinematografic. Întâlnireapersonajelor, a celor cinci dansatori (DragoºIstvan Roºu, Rãzvan Stoian, Irina ªtefan,Simona Deaconescu, Alexandra Bãlãºoiu) sepetrece într-un spaþiu arid, care accentueazãpovestea creatã de miºcãrile interpreþilor.Coloana sonorã originalã îi aparþinecompozitorului Tibor Cári.

Scurtmetrajul este produs de TangajDance ºi Tapioca Film, în cooperare cuStalker Film ºi Somnia Film, cu sprijinulCentrului Naþional al Dansului Bucureºti ºifinanþat de Administraþia Fondului CulturalNaþional. Filmul a fost prezentat, printrealtele, în cadrul Loikka Dance Film Festival(Finlanda), International ScreendanceFestival (SUA), Sans Souci Festival ofDance Cinema (SUA), San Francisco DanceFilm Festival (SUA), precum ºi la sediulInstitutului Cultural Român de la Viena cuprilejul participãrii Simonei Deaconescu laediþia 2014 a programului danceWEB dinViena (16 iulie – 20 august) – participaresusþinutã de Institutul Cultural Român prinDirecþia Relaþii Internaþionale.

„Un moment de întâlnire între douãpriviri se transformã într-o poezie a clipei, obuclã temporalã în care se întind emoþiile lamaximum. Lirismul, tensiunea ºineaºteptatul unor momente de îmbujorare, deîncruntare, de ciocnire accidentalã nasc o

poveste spusã din interior spre exterior.“Simona Deaconescu este invitat special

al festivalului internaþional de scurtmetraj„dotdotdot“ (5 iulie – 26 august), care includeîn program ºi urmãtoarele evenimente:

18 iulie, ora 19.00, sediul InstitutuluiCultural Român de la Viena(Argentinierstrasse 39, 1040 Viena) /Performance „Aftertaste“ prezentat deTangaj Dance Collective (coregrafie: SimonaDeaconescu, dramaturgie: Krõõt Juurak,sound design: Denis Bolborea, compoziþievizualã: Carmen Tofeni, performeri: SimonaDabija, Diana Spiridon)

19-20 iulie, orele 16.00-20.00,Volkskundemuseum (Laudongasse 15-19,Viena) / ONE[R] DANCE FILM LABWorkshop cu Simona Deaconescu

Simona Deaconescu este coregrafemergent cu studii în dans ºi regie de film.Este directorul artistic al colectivului TangajDance, cunoscut pentru spectacolele„0001|Fabrica de Vise“ ºi „0002|Birdville“,filmul de dans „Silent Places“, BucharestInternational Dance Film Festival, DanceFilm Platform ºi este coproducãtor alPlaformei X, proiect expoziþional dezvoltatîn regim de rezidenþã artisticã, produs de4Culture ºi WASP-Working Art Space andProduction. Simona este interesatã detehnologia corpului în miºcare, dezvoltândprograme interdisciplinare de formareprofesionalã ca D.I.M.A.P. (Direcþiiinovatoare în multimedia ºi artaperformativã) în cadrul GROWASP ºidezvoltându-ºi în mod constant propriametodã ºi tehnicã de dans (the floating body),

ca pedagog pentru profesioniºti ºi amatori.Spectacolele sale au fost prezentate înBucureºti, Cluj, Craiova, New York ºiIstanbul, iar filmul de dans „Silent Places“realizat în colaborare cu directorul deimagine Oleg Mutu a fost proiectat în peste20 de festivaluri din Europa, SUA ºi Asia.Mai multe detalii: http://tangajdance.com/

Dupã 6 ani de activitate în domeniulmanagementului cultural, Anamaria Antoci adebutat ca producãtor de film în anul 2012,alãturându-se echipei 4 Proof Film. În 2014,odatã cu primirea diplomei EAVE -European Audiovisual Entrepreneurs, asemnat producþia primului sãu lung metraj:„Ilegitim“, film regizat de Adrian Sitaru, acãrui premierã a avut loc în secþiunea Foruma Festivalului de film de la Berlin, câºtigândtotodatã trofeul C.I.C.A.E. (ConfédérationInternationale des Cinémas d’Art et d’Essai).Recent, Anamaria a încheiat producþiile„Fixeur“/„The Fixer“ (regia Adrian Sitaru),premiatã cu Post Republic Award laCineLink 2015 Work in Progress (Sarajevo),scurt metrajul de dans „Sonder“ (regiaSimona Deaconescu), începând producþiaprimului ei documentar, „Planeta Petrila“(regia Andrei Dascalescu), proiect care aobþinut deja un premiu la IDFA ForumAward at East Doc Platform 2016(International Documentary Film FestivalAmsterdam). În prezent este implicatã înproducþia de debut a regizorului HadrianMarcu „Firesc“/„Shadow and Dream“ ºifinalizeazã post-producþia celui de-al doileafilm regizat de Nicolae Contantin Tãnase,„Cap ºi Pajurã“/„Heads and Tails“.

Oleg Mutu este directorul de imagine alunora dintre cele mai apreciate filmeromâneºti din ultimul deceniu, printre elenumãrându-se „Moartea domnuluiLãzãrescu“ (2005, r.: Cristi Puiu), 4 luni, 3sãptãmâni ºi 2 zile“ (2007, r.: CristianMungiu) ºi „Amintiri din Epoca de Aur“(2007, r.: Cristian Mungiu). Este directorulde imagine cu 2 filme selecþionate încompetiþia din 2012 a Festivalului de laCannes: „Dupã dealuri“ (2012, r: CristianMungiu) ºi „În ceaþã“ (2012, r.: SergeiLoznitsa). Oleg Mutu a semnat imagineafilmelor „In Bloom“ (2013, r.: NanaEkvtimishvili, Simon Gross, Georgia),câºtigãtor al Premiului Juriului la Berlinale ºi„La limita de jos a cerului“ (2013, r.: IgorCobileanski), film ce a avut premieramondialã la Festivalul Internaþional de Filmde la Karlovy Vary.

Tibor Cári a compus muzica pentruaproximativ 100 de spectacole, avândcolaborãri atât în film cât ºi în teatru,publicitate ºi televiziune. În 2013 obþinePremiul special pentru muzicã de teatru încadrul Galei UNITER. Colaboreazã constantcu regizorul Victor Ioan Frunzã ºi esteiniþiatorul proiectului Muzica Teatrului ºi altrupei Theatre Fleas Orchestra.

Aflat la cea de-a doua ediþie, festivalulinternaþional de film de scurtmetraj în aerliber „dotdotdot“ prezintã peste 200 deproducþii, discuþii cu invitaþi internaþionali,ateliere sãptãmânale ºi performance-uri.Programul central al ediþiei 2016 este„dotdotdance, centrat pe filmul de dans, submoto-ul „Dance like nobody‘s watching!“Evenimentele au loc în grãdina PalatuluiSchönborn (Laudongasse 15-19, Viena),precum ºi în spaþii conexe din Viena.

Institutul Cultural Român de laViena

Argentinierstr. 39, 1040Tel: +431 319 10 81;

office@rkiwien.atwww.rkiwien.at

www.facebook.com/RKIWien.ICRViena

Filmul de dans „Silent Places“ @ festivalulinternaþional de scurtmetraj „dotdotdot“

Ministrul afacerilor externe,Lazãr Comãnescu, a participat îndata de 11 iunie 2016, ladeschiderea Forumul European dela Wachau, la Abaþia Göttweig dinAustria Inferioarã, desfãºurat înperioada 11-12 iunie 2016, înorganizarea Ministerului Federalpentru Europa, Integrare ºi AfaceriExterne al Austriei, împreunã cuguvernul Landului AustriaInferioarã.

În alocuþiunea sa, ministrulComãnescu a arãtat cã UniuneaEuropeanã se gãseºte într-uncontext dificil al istoriei sale,

marcat de numeroase provocãriinterne ºi externe: criza migraþiei,ameninþarea crescutã a teroris-mului, fragilitatea vecinãtãþii Uni-

unii, proliferarea euroscepticis-mului ºi a xenofobiei.

ªeful diplomaþiei române asubliniat cã promovarea ideii unei

Europe mai puternice ºi mai unite,în spiritul Tratatelor ºi a valorilorsale fundamentale, este în interesulcomun al tuturor actorilor europeni,aceasta fiind abordarea pe careRomânia o susþine în modconsecvent. A reamintit, în context,importanþa susþinerii politicilor ºiiniþiativelor menite sã consolidezeconstrucþia europeanã ºi sã previnãtendinþele de fragmentare îninteriorul acesteia.

Aflat deja la cea de-a 21-aediþie, Forumul European de laWachau reuneºte anualreprezentanþi guvernamentali,

oameni de ºtiinþã ºi de culturã,reprezentanþi ai mass-media dinstatele membre ale UE, în specialdin Europa Centralã ºi de Est.Ediþia din acest an, cu tema„Europa – uniþi în perioade debunãstare, dezbinaþi în perioadã decrizã?“, reprezintã un prilejimportant pentru a aprofundadiscuþiile cu partenerii din statelemembre ºi cu reprezentanþi aiinstituþiilor europene despreactualele provocãri ale agendeipolitice europene.

AMBASADA ROMÂNIEI în Republica Austria

Participarea ministrului afacerilor externe, Lazãr Comãnescu,la Forumul European de la Wachau, Republica Austria

iulie - august 2016 Pagina 14 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

A fost þinutã în secret o bogatãistoriografie referitoare la originea ºistatalitatea românilor. A fost mai lesne deþinut în lesã un popor care nu-ºi cunoaºteneamul! Dar cea mai mare crimã este cãromânii nu vor sã ºtie cine sunt, au pierdutmaturitatea de a se preþui ºi a se respectareciproc. Românii sunt duºmanii lor, atâtîn interior, cât ºi în alte zãri, gradul lor deîncredere s-a restrâns la membrii familiei ºirude apropiate pentru cã au risipitcaracteristicile unei societãþi mature ºiriscã sã decadã din statutul de popor în celde populaþie!

Selecþie de citate de o valoareextraordinarã pentru istoria ºi identitateanoastrã, adunate de pasionatulcercetãtor Marius Fincã

1. Sumerologul rus A. Kifisim:„Strãmoºii rumânilor au exercitat oinfluenþã puternicã asupra întregii lumiantice, respectiv a vechii Elade, a vechiuluiEgipt, a Sumerului ºi chiar a Chinei”

2. Pitagora (580 î.H – 495 î.H), facezece referiri la valorile superioare alegeþilor. În „Legea 1143” el spune:„Cãlãtoreºte la geþi nu ca sã le dai legi, ci sãtragi învãþãminte de la ei. La geþi toatepamânturile sunt fãrã margini, toatepamânturile sunt comune.

3. Homer: „Dintre toate popoarelegeþii sunt cei mai înþelepþi.”

4. Platon (427 – 347 î.H.), elev a luiSocrate ºi profesor al lui Aristotel,surprinde în dialogul „CARMIDES” odiscuþie între Socrate ºi Carmides, în careprofesorul îi spune lui Carmides ce l-aînvãþat un medic trac când a fost la oaste:„Zamolxe, regele nostru, care este un zeu,ne spune cã dupã cum nu trebuie a încercasã îngrijim ochii fãrã sã þinem seama decap, nici capul nu poate fi îngrijit,neþinându-se seama de corp. Tot astfeltrebuie sã-i dãm îngrijire trupuluidimpreunã cu sufletul, ºi iatã pentru cemedicii greci nu se pricep la cele mai multeboli. Pentru cã ei nu cunosc întregul pecare îl au de îngrijit. Dacã acest întreg estebolnav, partea nu poate fi sãnãtoasã cãci,toate lucrurile bune ºi rele pentru corp ºipentru om în întregul sãu, vinde la suflet ºide acolo curg ca dintr-un izvor, ca de la capla ochi. Trebuie deci, mai ales ºi în primulrând, sã tãmãduim izvorul rãului pentru casã se poatã bucura de sãnãtate capul ºi totrestul trupului. Prietene, sufletul se vindecãprin descântece. Aceste descântece suntvorbele frumoase care fac sã se nascã însuflete ÎNÞELEPCIUNEA”. Uimitoareaceasta viziune asupra medicinei luiZamolxe acum mai bine de 2400 de ani!

5. Dionisie Periegetul (138 d.H.): „Înceea ce urmeazã voi scrie despre cea maimare þarã, care se întinde din Asia Micãpânã în Iberia ºi din nordul Africii pânã înSCANDIA, þara imensã a dacilor.”

6. Marco Merlini, arheolog italian (n.1953), spunea referitor la plãcuþele de laTãrtãria: „Oasele ca ºi plãcuþele sunt foartevechi. Acum este o certitudine. Este rândulnostru sã gândim cã scrierea a început înEuropa cu 2000 de ani înaintea scrieriisumeriene. În România avem o comoarãimensã, dar ea nu aparþine numaiRomâniei, ci întregii Europe.”

7. Friedrich Hayer 1899 – filozof

austriac: „Rumunii sunt poporul dinEuropa care s-a nãscutcreºtin” (ambasadorul Vaticanului laBucureºti spunea în aula Academiei acelaºilucru, ºi asta acum câþiva ani).

8. Alfred Hofmann 1820 – în IstoriaPãmântului: „Într-adevãr nicãieri nu veiputea gãsi o putere de înþelegere mairapidã, o minte mai deschisã, un spirit maiager, însoþit de mlãdierile purtãrii, aºa cumo afli la cel din urmã rumun. Acest poporridicat prin instrucþie ar fi apt sã segãseascã în fruntea culturii spirituale aUmanitãþii. ªi ca o completare, limba saeste atât de bogatã ºi armonioasã, cã s-arpotrivi celui mai cult popor de pePamânt. Rumania nu este buriculPãmântului, ci Axa Universului.

9. Marija Gimbutas – Profesor laUniversitatea California din L.A.-Civilizaþieºi Culturã: „România este vatra a ceea ceam numitVechea Europã, o entitateculturalã cuprinsã între 6500-3500î.H., axatã pe o societate matriarhalã,teocratã, paºnicã, iubitoare ºi creatoare deartã, care a precedat societãþile indo-europenizate, patriarhale, de luptãtori dinepoca bronzului ºi epoca fierului. A devenitde asemenea evident cã aceastã strãvechecivilizaþie europeanã precede cu câtevamilenii pe cea sumerianã. A fost o perioadãde realã armonie în deplin acord cuenergiile creatoare ale naturii.”

10. Louis de la VallePousin: „Locuitorii de la nordul Dunãrii deJos pot fi consideraþi strãmoºii Omenirii.”

11. Gordon W. Childe: „Locurileprimare ale dacilor trebuie cãutate peteritoriul României. Într-adevãr, localizareacentrului principal de formare ºiextensiune a indo-europenilor trebuie sãfie plasatã la nordul ºi la sudul Dunãrii deJos.”

12. Eugene Pittard: „Strãmoºii etniciai Rumunilor urcã neîndoielnic pânã înprimele vârste ale Umanitãþii, civilizaþianeoliticã reprezintã doar un capitol recentdin istoria þãrii”.

13. Daniel Ruzzo – arheolog sud-american: „Carpaþii sunt într-o regiune alumii în care se situa centrul european alcelei mai vechi culturi cunoscute pânã înziua de astãzi”

14. William Schiller – arheologamerican: „Civilizaþia s-a nãscut acolounde trãieºte astãzi poporul rumun,rãspândindu-se apoi spre rãsãrit ºi apus”.

15. John Mandis: „Cele mai vechidescoperiri ale unor semne de scriere aufost fãcute la Turdaº ºi Tãrtãria”.

16. Olof Ekstrom: „Limba rumunãeste o limbã-cheie care a influenþat în mareparte limbile Europei”.

17. Universitatea din Cambridge:– În mileniul V î.H. spaþiul carpatic geticera singurul locuit în Europa;

– Spaþiul carpatic, getic, valah areprezentat în antichitate OFFICINAGENTIUM, a alimentat cu populaþie ºicivilizaþie India, Persia, Grecia, Italia,Germania, Franþa ºi aºa-zisul spaþiu slav;

– VEDELE (RIG VEDA) cele maivechi monumente literare ale umanitãþii aufost create în centrul Europei. Fostul Prim-Ministru al Indiei, Jawaharlal Nehru a scriscã: „Vedele sunt opera arienilor care au

invadat bogatul pãmânt al Indiei”.18. Bonfini: „Limba rumunilor n-a

putut fi extirpatã deºi sunt asezaþi înmijlocul atâtor neamuri de barbari ºi aºa seluptã sã nu o pãrãseascã în ruptul capului,încât nu s-ar lupta pentru o viaþã cât pentruo limbã”.

19. Ludwig Schlozer (RussischeAnnalen-sec XVIII): „Aceºti volohi nu suntnici romani, nici bulgari, nici wolsche, ciVLAHI (RUMUNI), urmaºi ai marii ºistrãvechii seminþii de popoare a tracilor,dacilor ºi geþilor, care ºi acum îºi au limbalor proprie ºi cu toate asupririle, locuiesc înValachia, Moldova, Transilvania ºi Ungariaîn numãr de milioane”.

20. Michelet, Paris 1859, cãtretrimisul lui Cuza: „Nu invidiaþi vechilepopoare, ci priviþi pe al vostru. Cu cât veþisãpa mai adânc, cu atât veþi vedea þâºnindviaþa”.

21. Andre Armad: „Într-adevãr acestaeste unul din cele mai vechi popoare dinEuropa�fie cã este vorba de traci, de geþisau de daci. Locuitorii au rãmas aceiaºi dinepoca neoliticã – era pietrei ºlefuite –pânã în zilele noastre, susþinând astfelprintr-un exemplu, poate unic în istorialumii continuitatea unui neam”.

22. D’Hauterive (Memoriu asupravechii ºi actualei stãri a Moldovei,1902): „Limba latineascã în adevãr setrage din acest grai (primodial), iar celelaltelimbi, mai ales rumuna sunt acestgrai. LATINEASCA este departe de a fitrunchiul limbilor care se vorbesc astãzi(aºa zisele limbi latine), aº zice cã ea latina,este cea mai nouã dintre toate”.

23. Huszti Andras: „Urmaºii geto-dacilor trãiesc ºi astãzi ºi locuiesc acolounde au locuit pãrinþii lor, vorbesc în limbaîn care glãsuiau mai demult pãrinþii lor”.

24. Bocignolli (1524): „Rumuniidespre care am spus cã sunt daci”.

25. L.A. Gebhardi: „Geþii vorbeauaceeaºi limbã ca dacii ºi aveau aceleaºiobiceiuri. Grecii dãdeau atât geþilor dinBulgaria, cât ºi dacilor din Moldova,Valahia, Transilvania ºi Ungaria acelaºinume ºi credeau cã ºi geþii ºi dacii provinde la traci”.

26. Martin Hochmeister(Siebenburgische Provinziaal Blatter,1808): „În cele mai vechi timpuricunoscute, în Transilvania ºi în þãrileînvecinate locuiau dacii, care mai eraunumiþi ºi geþi ºi de la ei a primit actualaTransilvanie împreunã cu Moldova,Muntenia ºi regiunile învecinate dinUngaria numele de Dacia”.

27. Abdolonyme Ubicini (Lesorigines de l’histoire roumaine, Paris,1866): „Dacii sunt primii strãmoºi airumunilor de azi. Din punct de vedereetnografic dacii par sã se confunde cu geþii,aceeaºi origine, aceeaºi limbã. Asupraacestui punct de vedere toate mãrturiile dinvechime concordã”.

28. Universitatea din Cambridge(1922, The Cambridge History of India):„Faza primarã a Culturii Vedice s-adesfãºurat în Carpaþi, cel mai probabil,iniþial în Haar-Deal”.

29. Jakob Grimm (Istoria limbiigermane, 1785-1863): „Denumirile dacicede plante, pãstrate la Dioscoride (medic

grec din perioada împãraþilor Claudius ºiNero) pot fi gãsite ºi în fondul limbiigermane”.

30. Cronicile spaniolilor 25(pag.179): „Daco-Geþii sunt consideraþifondatorii spaniolilor”.

31. Carol Lundius (Cronica ducilor deNormandia): „Daco-Geþii sunt consideraþifondatorii popoarelor nordice”.

32. Leibnitz (CollectaneaEtymologica): „Daco-Geþii sunt consideraþifondatorii teutonilor prin saxoni ºi frizieni,ai olandezilor (daci) ºi ai anglilor”.

33. Miceal Ledwith (Consilier al PapeiIoan Paul al II-lea): „Chiar dacã se ºtie cãlatinaesca e limba oficialã a BisericiiCatolice, precum ºi limba ImperiuluiRoman, iar limba rumunã este o limbãlatinã, mai puþinã lume cunoaºte cã limbarumunã sau precursoarea sa, vine din loculdin care se trage limba latinã, ºi nuinvers! Cu alte cuvinte, nu limba rumunãeste o limbã latinã, ci mai degrabã limbalatinã este o limbã rumunã. Aºadar, vreausa-i salut pe oamenii din Munþii Bucegi, dinBraºov, din Bucureºti. Voi sunteþi cei careaþi oferit un vehicul minunat lumiioccidentale”.

34. Daniel Ruzo (1968): „Am cercetatmunþi din cinci continente, darînCarpaþi am gãsit monumente unicedovedind cã în aceste locuri a existat ocivilizaþie mãreaþã, constituind centrul celeimai vechi civilizaþii cunoscute astãzi”.

35. Carlo Troya (1784-1858, istoricitalian): „Nici un popor din cele pe caregrecii le numeau barbare nu au o istoriemai veche ºi mai certã ca a geþilor saugoþilor. Scopul lucrãrii mele, Istorie Geticãsau Goticã se împarte în douã pãrþi ºi unadin ele aratã cã geþii lui Zamolxe ºi ai luiDecebal au fost strãmoºii goþilor luiTeodoric din neamul Amalilor.”

36. Harald Haarman (specialist înistoria culturii): „Cea mai veche scriere dinlume este cea de la Tãrtãria (cu mult înaintede scrierea sumerianã;), iar civilizaþiadanubianã este prima mare civilizaþie dinistorie.”

37. Paul Mac Kendrick: „Burebista ºiDecebal au creat în Dacia o culturã pe carenumai cei cu vederi înguste ar putea-ocalifica drept barbarã”. „Rumunii suntmembri ai unuia din cele mai remarcabilestate creatoare ale antichitãþii.” „Sus înMaramureº existã un loc marcat dreptcentrul bãtrânului continent” (Europa de laAtlantic la Urali).

38. William Ryan ºi Walter Pitman(geologi, 1995): „Locul descris de VechiulTestament ca fiind inundat de potop estecel al Mãrii Negre”.

39. Robert Ballard (explorator,1999), confirmã cele spuse de Ryan ºiPitman.

40. Cavasius (De la AdministrationeRegni Transilvaniae): „În Italia, Spania ºiGalia, poporul se slujea de un idiom deformaþie mai veche sub numele de lingua

rumuneascã, ca pe timpul lui Cicero”.41. G. Devoto, G. Wilkie, W. Schiller:

„Barbarii n-au fost numai descoperitoriifilosofiei, ci ºi descoperitorii tehnicii, ºtiinþeiºi artei� Trebuie sã merg mai departe ºi sãarãt lãmurit cã filozofia greacã a furat dinfilozofia barbarã. Cei mai mulþi ºi-au fãcutucenicia printre barbari. Pe Platon îl gãsimcã laudã pe barbari ºi aminteºte cã atât elcât ºi Pitagora au învãþat cele mai multe ºimai frumoase învãþãturi trãind printrebarbari”.

42. Clement Alexandrinul(Stromatele): „În sfârºit o altã greutate deinterpretare cu aceastã metodã a unorînvãþãturi din Scripturã constã în aceea cãnu le avem ºi în limba în care au fost scriseîntâia oarã� Apoi limba e pãstratã ºi depopor, nu numai de învãþaþi, pe cândînþelesul ºi textele le pãstreazã numaiînvãþaþii ºi tocmai de aceea putem sãconcepem uºor cã aceºtia au putut sãfalsifice înþelesul textelor vreunei cãrþifoarte rare pe care o aveau în stãpânire”.

43. Emmanuel de Martone (profesorla Sorbona, 1928, în interviul dat lui VirgilOghinã): „Nu pot sã înþeleg la rumunimania lor de a se lãuda cã sunt urmaºi aicoloniºtilor romani ºtiind foarte bine cã înDacia nu au venit romani, nici mãcar italici,ci legiuni de mercenari recrutaþi din toateprovinciile estice ale imperiului,chiar ºiadministraþia introdusã de cuceritori aveaaceeaºi obârºie.Voi rumunii sunteþi daci ºipe aceºtia ar trebui sã-i cunoascã rumuniimai bine ºi sã se laude cu ei, pentru cãacest popor a avut o culturã spiritualã ºimoralã înaltã”.

44. Marc Pagel (profesor, ºef allaboratorului de bio informaticã laUniversitatea Reading, Anglia): „Acum10.000 de ani în spaþiul carpatic a existat oculturã, un popor care vorbea o limbãunicã ºi precursoare a sanscritei ºi latinei”.

45. Clemance Royer (în Buletin de laSociete d’Antropologie, Paris, 1879):„� celþii, germanii ºi latinii vin din estulEuropei� iar tradiþiile arienilor istorici dinAsia îi aratã venind din Occident� noitrebuie sã le cãutam leagãnul comun laDunarea de Jos, în aceastã Traciepelasgicã a cãrei limbã o ignorãm”.

46. Jean Laumonier (în cartea „Lanationalite francaise”, Paris, 1892):„Românul sau dacul modern esteadevãratul celt al Europei Rãsãritene”.

47. Andre le Fevre (în lucrarea „Lesraces et les langues”, Paris 1893): „Celþiibruni cãrora etnografia le relevã urma dinDacia pâna în Armric (Bretania) ºi Irlanda,galii blonzi� populaþii care vorbeau dialecteindo-europene”.

48. Împãratul Iosif al II-lea: „Aceºtibieþi supuºi rumuni, care sunt fãrã îndoialãcei mai vechi ºi mai numeroºi înTransilvania, sunt atât de de chinuiþi ºiîncercaþi de nedreptãþi de oricine, fie eiunguri sau saºi, cã soarta lor, dacã ocercetezi este într-adevar de plâns�”

O bogatã istoriografie referitoare laoriginea ºi statalitatea românilor

Fostul Ministru delegat pentru relaþiilecu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu,a avut vineri 17 iunie o întâlnire cu membriai comunitãþii româneºti din Bruxelles,context în care i-a îndemnat pe aceºtia sã seînscrie, în numãr cât mai mare, în Registrulelectoral, potrivit unui comunicat al MAEtransmis, sâmbãtã, AGERPRES.

La întâlnirea cu reprezentanþiicomunitãþii româneºti, oficialul a prezentatformularul de înscriere, precum ºi paºii pecare alegãtorii din strãinãtate trebuie sã îiurmeze, dacã doresc sã voteze princorespondenþã la scrutinul pentru alegerileparlamentare.

Totodatã, el i-a îndemnat pe cei prezenþisã informeze ºi alþi membri ai comunitãþiiromâneºti din Belgia cu privire la noutãþileintroduse de legea electoralã, reiterând cãtoate informaþiile necesare pot fi gãsite pepagina de internet a Ministerului AfacerilorExterne (www.mae.ro) ºi a AutoritãþiiElectorale Permanente (www.roaep.ro).

Acesta a reafirmat ºi interesul statuluiromân pentru continuarea ºi dezvoltareaprogramelor educative destinate tinerilorromâni stabiliþi în afara graniþelor ºi pentruorganizarea, în continuare, a cursurilornon-curriculare de limbã, culturã ºicivilizaþie româneascã la nivelulasociaþiilor ºi parohiilor româneºti de peteritoriul belgian.

Stoenescu ºi-a exprimat interesul pentruînfiinþarea unei grãdiniþe bilingve înBruxelles, precum ºi pentru extindereasecþiei de limba românã din cadrul ºcoliiBruxelles IV.

Acesta i-a îndemnat pe românii prezenþila întâlnire sã se implice activ în viaþasocietãþii belgiene ºi sã continue sãconstruiascã, împreunã cu autoritãþile de laBruxelles, un parteneriat bazat pe valorieuropene ºi pe promovareamulticulturalismului. El a evocat utilitateadezvoltãrii de reþele profesionale româneºti,cu precãdere a celor formate din specialiºtiromâni care lucreazã în instituþiile europene.

Sursa:AGERPRES

Stoenescu îiîndeamnã pe româniicu domiciliul saureºedinþa în RegatulBelgiei sã se înscrieîn Registrul electoral

Autoritatea pentru protecþia datelorpersonale din Belgia a pierdut bãtãliajuridicã cu reþeaua de socializareFacebook, dupã ce instituþia solicitaseplatformei digitale sã nu maiurmãreascã activitãþile online ale acelorutilizatori din Belgia care viziteazãpagini Facebook fãrã a avea cont, scriuReuters ºi BBC News.

Potrivit Comisiei pentru protejareaconfidenþialitãþii din Belgia, Curtea deApel din Bruxelles a respins cazulmotivând cã autoritatea naþionalãbelgianã pentru protecþia datelorpersonale nu are jurisdicþie asupra

Facebook Inc, care are sediul europeanîn Irlanda.

Aceastã decizie reprezintã ovictorie pentru compania americanãcare a susþinut cã numai Comisiapentru protecþia datelor din Irlanda arejurisdicþie asupra modului în careFacebook foloseºte informaþiile la niveleuropean.

Facebook a avut discuþii cu maimulte autoritãþi europene din domeniulprotecþiei datelor personale pemarginea folosirii datelor utilizatoriloreuropeni.

Anul trecut, autoritatea din Belgia

a reclamat Facebook în justiþie,acuzând reþeaua de socializare cãîncalcã legislaþia comunitarã privindintimitatea prin urmãrirea utilizatorilorde internet fãrã acceptul acestora.Justiþia a dat dreptate autoritãþii ºi acerut reþelei de socializare sã nu maiurmãreascã utilizatorii care viziteazãanumite pagini de Facebook, altfelurmând sã plãteascã o amendã de250.000 de euro. Cei de la Facebook aufãcut apel, însã între timp au transmiscã vor respecta hotãrârea instanþei pânãla soluþionarea apelului. Curtea de Apeldin Bruxelles i-a dat dreptatecompaniei americane.

Decizia de astãzi înseamnã de faptcã cetãþenii belgieni nu pot obþineprotecþia vieþii private în tribunale ºicurþi de judecatã atunci când sunt vizaþiactori externi, a transmis într-odeclaraþie autoritatea de reglementaredin Belgia. ‘’Prin urmare cetãþenii suntexpuºi unei încãlcãri masive a vieþiiprivate’’, a declarat WillemDebeuckelaere, preºedintele Comisieipentru protejarea confidenþialitãþii dinBelgia.

Sursa:AGERPRES

Pagina 15

Belgia Facebook câºtigã disputa cuautoritatea pentru protecþia datelor personale

Iguana verde, un dinozaur înminiaturã, este un animal de companieexotic ºi atractiv, foarte apreciat.Admiratã pentru culoare, mãrime ºiasemãnarea cu preistoricul animal,aceastã reptilã este uºor de domesticit,uºor de achiziþionat ºi nu necesitãcheltuieli mari pentru întreþinere, aºa cumaratã www.animalutul.ro,www.animalutze.com ºi www.zoo.ro.Trãieºte în pãdurile tropicale, în zonele dejoasã altitudine din apropierea surselor deapã, râuri sau iazuri. Este mai rãspânditãîn America Centrala, de Sud ºi în Caraibe,dar habitatul se întinde pe o zonãgeografica mare, din Mexic, sudulBraziliei ºi Paraguai, pânã în InsuleleCaraibe ºi chiar Florida (SUA). În unelezone precum Belize este o specie pe calede dispariþie din cauza vânatului.

Face parte din familia Iguanidae ºieste un animal diurn, adicã este activ întimpul zilei ºi doarme noaptea. Deculoarea verde deschis, la naºtere, iguanacapãtã, spre maturitate (2-3 ani), nuanþe deverde închis pânã la gri-verzui. Coloritulpielii îi permite sã se camufleze deprãdãtori. Are picioare puternice, degete

lungi ºi gheare care îi permit sã se caþere ºisã se agaþe. Are pielea tare ºi o serie desolzi ascuþiþi de-a lungul spatelui ºi cozii.Masculul are mai mulþi solzi, o guºã ºifãlci mai mari.

Cântãreºte în medie 9-10 kg, lamaturitate, ºi creºte de obicei pânã la 1.5metri în lungime dar poate atinge ºi 2metri. Aceste dimensiuni includ ºi coadacare mãsoarã aproape jumãtate dinlungimea totalã a corpului. Coada, pelângã faptul cã este lungã, este ºi foarteascuþitã fiind folositã ca mecanism deapãrare. Dacã este secþionatã, aceasta seregenereazã, poate creºte din nou. Iguanaare o acuitate vizualã ºi un auz foartedezvoltate. Este o buna înotãtoare, pieleasa fiind rezistentã la apã dar ºi la rãni saucãzãturi, astfel cã poate cãdea de laînãlþimi mari, de 12-15 m, fãrã sã pãþeascãnimic.

Iguana verde se numãrã, potrivitsurselor amintite, printre cele mai marireptile ierbivore din naturã, cu o speranþãde viaþã de 10-15 ani în mediul natural ºi15-20 de ani, în captivitate, dacã esteîngrijitã corespunzãtor.

În captivitate are nevoie de un mediu

curat ºi sãnãtos, de o îngrijire specialã.Are nevoie de un adãpost (terariu) spaþios,atât în lungime, datoritã cozii, cât ºi înînãlþime pentru cã îi place sã se caþere,astfel cã se recomandã ca adãpostul sã fiedecorat cu frunze ºi crengi (neapãratsterilizate). De altfel, toate recipientelepentru hranã, apã ºi accesoriile din cuºcaiguanei ar trebui curãþate ºi igienizate.

Fiind un animal „cu sânge rece“,adicã corpul ei nu produce cãldurã, arenevoie de o temperaturã constantã, deaproximativ 25-30 de grade Celsius ziuaºi 20-25 de grade Celsius noaptea, deumiditatea ridicatã, aproximativ 75-85%,dar ºi de o iluminare UV necesarã pentrustimularea comportamentului natural,digestiei ºi menþinerii la un nivel normal avitaminei D3.

De asemenea, are nevoie de alimenteproaspete: varzã furajerã, rucola, frunzede muºtar. Iubeºte sã aibã în dieta sa multelegume precum morcovi, pãstârnac, varzãde Bruxelles, conopidã, þelinã saucastraveþi, dar pot fi incluse în meniu ºifructe ca: zmeurã, cãpºune, pepenegalben, banane, struguri sau cireºe.

Sursa: AGERPRES

Curiozitãþi despre Iguana verde

Poetul Dumitru Crudu dinRepublica Moldova a figurat înprogramul festivaluluineerlandofon Felix Poetry de laAnvers, cu sprijinul ICR Bruxelles.Autorul a participat la o lecturãcolectivã de poezie joi, 9 iunie, lacasa artiºtilor Het Bos alãturi depoeþi din Cuba, Franþa, Germania,Mali, Niger, Portugalia, RepublicaGhana, Republica Suriname ºiSpania. Traducerile în neerlandezãale textelor sale sunt realizate detraducãtorul literar flamand Jan H.Mysjkin. Dumitru Crudu (1967,Republica Moldova) este prozator,poet ºi dramaturg. În anul 1999,

împreunã cu Marius Ianuº, a iniþiatun nou curent literar, fracturismul,lansat printr-un manifest publicat înrevistele Paralela 45 ºi Vatra. Apublicat 6 cãrþi de poezie ºi treiromane. Un american la Chiºinãu(Editura Casa de Pariuri Literare,Bucureºti, 2013) a fost inclus decriticii literari printre cele mai bune10 romane basarabene din ultimii50 de ani. Ca dramaturg, a scrispeste douãzeci de piese de teatru,dupã care s-au fãcut zeci despectacole si filme în Bulgaria,Camerun, Franta, Germania, Haiti,Italia, Republica Moldova,România, Suedia. A fost tradus în

cehã, germanã, rusã, italianã,francezã, englezã, catalanã,suedezã, neerlandezã. Alãturi dePoetry International Rotterdam,Felix Poetry este unul dintrefestivalurile neerlandofone depoezie care acordã o atenþieparticularã poeþilor români. Ediþia2013 i-a avut ca invitaþi pe DoinaIoanid ºi pe Claudiu Komartin. Îndecursul anilor, douã reviste literareneerlandofone au lansat numerespeciale dedicate literaturii românela acest festival: Deus ex Machina(2013), respectiv Gierik & NieuwVlaams Tijdschrift (2014).

Sursa: icr.ro

iulie - august 2016 Pagina 16 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

Omul politic ºi juristul RobertSchuman, considerat arhitectulproiectului de integrare europeanã,ministru francez de Externe (1948-1952), s-a nãscut la 29 iunie 1886,în suburbia luxemburghezãClausen, având cetãþenie germanã,potrivit robert-schuman.eu.„Europa se va crea prin realizãriconcrete, generând înainte de toateo solidaritate de fapt“, subliniaSchuman la 9 mai 1950, cu ocaziacitirii celebrei „DeclaraþiiSchuman“.

Între 1904 ºi 1910, a studiatDreptul, Economia, Filosofiapoliticã, Teologia ºi Statistica launiversitãþile din Berlin, München,Bonn ºi Strasbourg. A obþinut odiplomã în Drept cu cea mai înaltãdistincþie de la Universitatea dinStrasbourg. Dupã terminareastudiilor, în 1912, ºi-a deschis uncabinet de avocaturã în Metz.

În timpul Primului RãzboiMondial, a fost scutit de serviciulmilitar din motive medicale, iardupã încheierea rãzboiului, adevenit activ în politicã, începându-ºi cariera în sistemul serviciilorpublice ca membru alParlamentului francez pentruregiunea Moselle (1919-1940). Adevenit cetãþean francez în 1919,când regiunile Alsacia ºi Lorena aufost restituite Franþei, potrivit site-ului europa.eu. A avut un roldecisiv în asigurarea reintegrãriiprogresive a celor douã provincii.Ca militant catolic, a reuºit sãmenþinã regimul confesional ºiºcolar în Alsacia ºi a luptat pentruacordarea unui rol sporit al Bisericiiîn cadrul societãþii franceze,precum ºi pentru justiþie socialã.

La începutul celui de-Al

Doilea Rãzboi Mondial, a fãcutparte ca subsecretar de stat peprobleme de refugiaþi dinguvernele Paul Reynaud ºi PhilippePetain. Pus în domiciliusupravegheat, în 1942, a reuºit sãevadeze ºi a intrat în miºcarea derezistenþã francezã. Reuºind sãscape de deportarea în lagãrul deconcentrare de la Dachau, a fugit înzona „liberã“ a Franþei, unde s-aascuns dupã invazia naziºtilor.Ascuns ºi dat în urmãrire, contraunei recompense de 100.000 demãrci ale Reich-ului german, i-asfidat pe germani pentru urmãtoriitrei ani, mai scrie site-ul europa.eu.

Dupã Rãzboi a revenit înLorena, unde a fost ales deputat ºi adevenit ministru de Finanþe, în1946, în cadrul Guvernului PaulRamadier. În intervalul 1947-1948,a deþinut funcþia de prim-ministru.În lupta contra inflaþiei ºi a „pieþeinegre“, a urmãrit o politicã derestricþii pentru atingerea

echilibrului bugetar. Opera sa politicã esenþialã s-a

desfãºurat în perioada 1948-1952,interval în care a fost ministru deExterne, sub nouã cabinete diferite,imprimând orientãri noi în politicaexternã a Franþei. A mai fostministru al Justiþiei între 1955 ºi1956, conform site-ului ComisieiEuropene, ec.europa.eu. În calitatede ministru de Finanþe ºi deExterne, a fost negociator cheie alunor tratate ºi iniþiative importanteprecum Statutul ConsiliuluiEuropei (semnat în 1949), TratatulAtlanticului de Nord (semnat în1949), Convenþia Europeanãpentru Apãrarea DrepturilorOmului ºi LibertãþilorFundamentale (semnatã în 1950),Tratatul de la Paris instituindComunitãþii Europene aCãrbunelui ºi Oþelului (CECO)(semnat în 1951).

Planul Schuman, celebru înîntreaga lume ºi realizat împreunã

cu Jean Monnet, a fost prezentat la9 mai 1950, zi consideratã înprezent data naºterii UniuniiEuropene. Rãspunsul din parteacancelarului german Adenauer afost unul pozitiv, astfel încât s-aupus bazele construcþiei europene,prin crearea, la Luxemburg, aCECO, care includea ºi Germania(1951). Potrivit site-uluihttp://europa.eu/, planul propuneaexercitarea unui control comunasupra producþiei de cãrbune ºioþel, materiile prime cele maiimportante pentru industriaarmamentului. Schuman eraconvins cã, datoritã acesteicolaborãri, rãzboiul va deveni „nudoar de neconceput, ci practicimposibil“, potrivit surseimenþionate mai sus.

Procesul început prin Tratatulde la Paris din 1951 a fost continuatprin proiectul ComunitãþiiEconomice Europene (CEE),ratificat la Roma în 1957 ºi carereunea Franþa, Germania, Italia ºiBeneluxul. Din 1993, odatã cuintrarea în vigoare a Tratatului de laMaastricht, ComunitateaEconomicã Europeanã ºi-aschimbat denumirea în UniuneaEuropeanã, constructul europeandevenind, pe lângã unul economicºi unul politic.

Ziua Porþilor Deschise lainstituþiile europene cu sediul laBruxelles, cu ocazia Zilei Europei— 9 mai, care marcheaza 60 de anide la prezentarea DeclaraþieiSchuman; 8 mai 2010

Între 1958 ºi 1960 a fost primulpreºedinte al AdunãriiParlamentare Europene (în prezent,Parlamentul European), iar înmomentul în care a pãrãsit aceastã

funcþie, Parlamentul i-a acordattitlul de „pãrinte al Europei“.Datoritã importanþei „DeclaraþieiSchuman“, pe care a prezentat-o ladata de 9 mai 1950, aceastã zi a fostdesemnatã „Ziua Europei“. Însemn de onoare faþã de eforturilesale de pionierat pentru o Europãunitã, zona din Bruxelles unde îºiau sediul mai multe instituþii aleUniunii Europene poartã numelede Robert Schuman, menþioneazãsite-ul www.robert-schuman.eu.

Robert Schuman a încetat dinviaþã în Scy-Chazelles din Lorena,la 4 septembrie 1963, la un an dupãretragerea sa din viaþa politicã.

Casa pe care a moºtenit-oSchuman în 1924 în satul Scy-Chazelles din Lorena, a fostrestauratã în 2004, fiind astãzitransformatã în muzeu. În ianuarie2012, casa a primit eticheta de„Illustrious Houses“ din parteaministerelor Comunicaþiilor ºiCulturii din Franþa.

În iulie 1986 a fost instituitã„Medalia Robert Schuman“ decãtre grupul parlamentar alPartidului Popular European, însemn de omagiu faþã depersonalitãþile care, prin acþiunilelor publice ºi angajamentulpersonal, au susþinut ºi promovatcauza pãcii ºi construcþiaeuropeanã. Medalia a fost acordatãde-a lungul timpului unorpersonalitãþi precum PierrePflimlin, Helmut Kohl, ValéryGiscard d’Estaing, Jacques Delorsºi Michel Barnier, scrie strasbourg-europe.eu. Existã de asemenea,peste tot în Europa, numeroaseinstitute ºi centre care îi poartãnumele.

Sursa: AGERPRES

Bruxelles sãrbãtoreºte 130 de ani de ani dela naºterea omului politic Robert Schuman

Vara poeþilor în BeNeLux Dumitru Crudu esteinvitatul festivalului Felix Poetry la Anvers

Idea Events si Let’s Do It, Romania! a organizat în data de

5 iulie 2016, la hotel Radisson Blu Bucureºti conferinþa-

dezbatere ‘Sustainable buildings - A step into the future’.

Partenerul principal al evenimentului este Kaufland România.

Prin acþiunile sale directe, sau prin sprijinirea activitãþilor

altor organizaþii de profil, Kaufland România s-a dovedit a fi un

susþinator activ al cauzei mediului înconjurãtor ºi al proiectelor

de dezvoltare durabilã.

Invitaþii speciali ai evenimentului au fost reprezentanþii

biroului de arhitecturã Broekbakema Olanda, Drs. Roger Tan,

Managing Director ºi Ir. Aldo Vos, Arhitect Director. Cei doi vor

prezenta proiectul ENERGY ACADEMY EUROPE, certificat

BREEAM Outstanding.

Invitaþilor strãini li s-au alãturat numeroºi alþi speakeri de

notorietate din Romania, specialiºti în domeniile constructiilor,

real estate si tehnologiilor inovatoare. Lista completã a

spekearilor se regãseºte la finalul comunicatului.

Evenimentul face parte din seria de conferinþe pe care Idea

Events o va dedica sustenabilitãþii, sub titulatura ‘Together for a

better tomorrow’.

Conferinþa’Sustainable buildings — A step into the future’ îºi

propune sã serveascã drept punct de întâlnire a specialiºtilor,

pentru a discuta cele mai recente trenduri în materie de

construcþii sustenabile, a dezbate beneficiile clãdirilor verzi din

punct de vedere al relaþiei dezvoltator-investitor-ocupant, a

încuraja responsabilitatea faþã de mediu, a dezbate

reglementãrile din domeniu ºi a propune metode de

îmbunãtãþire a situaþiei la nivel naþional.

Conferinþa se adreseazã specialiºtilor în domeniul

construcþiilor sustenabile, arhitecþilor, inginerilor, top

managerilor ºi reprezentanþilor celor mai importante companii

naþionale ºi internaþionale, dar ºi tuturor celor interesaþi de

domeniul sustenabilitãþii ºi implicaþiile lui.

Partenerul principal al evenimentului este Kaufland

Romania.

Parteneri: Private Jets Europe, Private Luxury Group si

Orange Romania.

Intrarea la eveniment este libera, si se face numai cu

confirmare prealabila de participare, la urmãtoarea adresã de

mail: oana.bica@theprivateluxurygroup.com

Contact:

Oana Bica

Tel. 0799.13.12.44

Speakerii evenimentului (în ordinea panelurilor):

Lori Collin, Oana Stamatin - Associate Director Colliers

International, Monica Ardeleanu - Director Executiv Romania

Green Building Council, Elena Rastei - Consilier Ministerul

Mediul, Andrei Botiº - Managing Partner NAI Romania, Rãzvan

Nica - BuildGreen Romania, Cristian Vasiliu - Managing

Director ROFMA, Mirela Mariana Ursu - Senior Smart Home

Product Manager Orange Romania, Diana Tatomir - Account

Manager Cisco, Oana Suciu - General Manager HempFlax

Europe, Ciprian Danciu - Key Account Manager Bagged

Products Carmeuse Holding, Ioana Udrea - Phd, Eng, Certified

Building Energy Auditor & Consultant Archibus Solutions

Center, Dr. Teodora Alexandra Pãlãrie - Vicepreºedinte Viitor

Plus, Asist. Drd. Arh. Sonia Raetchi - Universitatea de

Arhitecturã ºi Urbanism Ion Mincu, Drd. Arh. Radu Andone -

Universitatea de Arhitecturã ºi Urbanism Ion Mincu, Mihai

Toader-Pasti - Project Manager EFdeN, Claudiu Butacu -

Preºedinte Solar Decatlon Bucureºti, Neculai Neguþ - Co-owner

and technical director Geoterm PDC, Livia Stanciu - Co-owner

and director Geoterm PDC, Alexandros Ignatiadis - Co-Founder

Octagon, Dimitris Pergamalis - Head of Construction and

Development Globalworth, Valer Hancas - Head of Corporate

Affairs Kaufland Romania.

Despre organizator:

Iniþial dedicatã brokerajului de avioane private ºi cãlãtoriilor

de lux, Private Luxury Group, prin divizia sa de evenimente, Idea

Events, a început din anul 2016 sã organizeze ºi evenimente de

interes public. Prima conferinþã, organizatã la sfârºitul lunii

martie 2016, dedicatã maºinilor electrice ºi infrastructurii

aferente, a deschis seria evenimentelor ce vizeazã dezbaterea

unor subiecte de importanþã naþionalã ºi internaþionalã.

Sursa: agerpres.ro

Arhitecþii celei mai sustenabileclãdiri de învãþãmânt din Olandaau venit pentru prima datã înRomânia, la invitaþia Idea Eventsºi Let’s Do It, Romania

Inovaþia este esenþialã pentru asigurareaunor servicii de sãnãtate adecvate ºiaccesibile, iar faptul cã România a adoptat onouã legislaþie a achiziþiilor publicereprezintã un pas înainte în acest domeniu, adeclarat joi ambasadorul Regatului Þãrilorde Jos în România, Stella Ronner-Grubacic,la conferinþa internaþionalã privindoportunitãþile pentru dezvoltarea sistemuluide sãnãtate din România - „The Future ofHealthcare. Innovation through EUfunding“.

„Potrivit cifrelor ºi sondajelor, avemdeja un sistem de sãnãtate modern, eficient,în Olanda ºi ne strãduim în permanenþã sãinovãm. Facem acest lucru pentru cã noicredem cu tãrie cã inovaþia este esenþialãpentru a asigura îngrijiri de sãnãtateadecvate ºi accesibile. Opinia Olandei estecã acest lucru se poate realiza prin aducerealaolaltã a sectorului public ºi sectoruluiprivat. Decidenþi politici, pacienþi,profesioniºti în domeniul medical ºi sectorulde afaceri. Toþi aceºti factori trebuie sã seimplice într-un dialog ºi sã caute împreunã ocale optimã înspre realizarea unui sistem desãnãtate eficient ºi adecvat“, a declarat Stella

Ronner-Grubacic. Ambasadorul a evidenþiat importanþa

asigurãrii unor servicii cât mai calitativeraportate la banii investiþi în sistemulmedical.

„Este important cã a fost adoptatã onouã legislaþie privind achiziþiile publice înRomânia. Schimbãrile care au fost introdusesunt importante, iar principiile suntproductive. Aº vrea sã menþionez conceptulconsultãrii pieþelor, care existã ºi în Olanda,înainte de lansarea licitaþiilor pentru proiectecomplexe. Astfel, se asigurã cã autoritateacontractantã ºtie ce soluþii tehnice suntdisponibile pe piaþã. În cazul progreselortehnologice rapide, aceste consultãri oferãinformaþiile necesare pentru a adopta soluþiaoptimã la preþul corect. Este bine sã vedemcã principiul consultãrii pieþei poate fi acumimplementat ºi în România, deoarece esteesenþial pentru adoptarea timpurie ainovaþiei ºi adesea poate sã creascã calitateala preþuri mai mici“, a declarat diplomatulolandez.

Stella Ronner-Grubacic a amintit ºi defondurile UE alocate statelor membrepentru îmbunãtãþirea sistemului de sãnãtate.

„Aceste resurse financiare acþioneazã ºidrept catalizatoare pentru eforturilenaþionale ºi internaþionale de cercetare-dezvoltare ºi inovare. Este vorba desprecolaborarea între statele membre, dar ºi întreactorii publici ºi privaþi ºi prin acestecolaborãri putem sã stimulãm inovaþia însistemele de sãnãtate“, a explicatambasadorul olandez.

Ea a menþionat ºi importanþaintroducerii la nivelul UE a indicelui desãnãtate a consumatorului european.

„În 2005, a fost introdus indicele desãnãtate al consumatorului european. (...)Acest indice a contribuit la îmbunãtãþireapoliticilor de sãnãtate, atât la nivel deguvern, cât ºi în spitale ºi clinici. Olanda estemândrã cã, pentru al cincilea an consecutiva îmbunãtãþit acest indice în fiecare dintreaspectele avute în vedere — drepturilepacienþilor ºi informaþii pentru pacienþi,rezultatele pentru pacienþi, amploareaserviciilor ºi disponibilitatea produselorfarmaceutice“, a mai declarat Stella Ronner-Grubacic.

Potrivit preºedintelui Camerei deComerþ Olandeze în România, SebastianVan Hese, conferinþa de joi are în vederecrearea unei platforme de dialog cu toþiactorii principali în domeniul sãnãtãþiipentru gãsirea de soluþii inovative care sãconducã la eficientizarea sistemuluimedical. La reuniunea organizatã deAmbasada Regatului Þãrilor de Jos laBucureºti ºi Camera de Comerþ Olandezã înRomania au fost prezenþi, între alþii,consilierul de stat la Departamentul SãnãtatePublicã din cadrul AdministraþieiPrezidenþiale, Diana Loreta Pãun, secretarulde stat în Ministerul Sãnãtãþii Corina Pop ºisecretarul de stat în Ministerul FondurilorEuropene Ciprian Necula.

Sursa: AGERPRES

Pagina 17

Ambasadorul olandez: Inovaþia în domeniulsãnãtãþii este esenþialã e important cã Româniaa adoptat o nouã legislaþie a achiziþiilor

Ediþia din acest an a Târgului deCarte de la Frankfurt va aduce în primplan literatura din Olanda ºi din regiuneabelgianã Flandra, au anunþat marþiorganizatorii manifestãrii, citaþi de DPA.

Organizatã la mijlocul luniioctombrie, ediþia din acest an, a 68-a, vagãzdui peste 70 de autori ºi un pavilionmultimedia.

Aproximativ 250 de apariþii noi —peste dublul celor traduse în aniiprecedenþi — urmeazã sã fie traduse înlimba germanã înainte de începereatârgului. Potrivit DPA, este a doua oarãcând târgul are drept invitat de onoarelumea literarã vorbitoare de olandezã, iartema acestui an va fi: „Aceasta este ceeace avem în comun“ („This is what we

share“ ). Se estimeazã cã aproximativ 275.000

de persoane au participat la Târgul deCarte de la Frankfurt în 2015, atunci cândIndonezia a fost invitatul de onoare.

Târgul de Carte de la Frankfurturmeazã sã se desfãºoare în acest an înintervalul 19-23 octombrie.

Sursa: AGERPRES

Olanda ºi regiunea belgianã Flandra, invitatele deonoare din acest an la Târgul de Carte de la Frankfurt

iulie - august 2016 Pagina 18 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

La 53 de ani PascalKolkhuis Tanke are peste200.000 de kilometri parcurºipe bicicletã. A vãzut 79 de þãri,unele dintre ele de câteva zecide ori. De aproape 11 ani Sibiuleste tabãra lui de bazã, loculunde îºi încarcã bateriile ºi deunde organizeazã excursii cubicicleta în þãri exotice.

Pascal Kolkhuis Tanke estenãscut ºi crescut în Olanda. Alucrat pentru o cunoscutãuniversitate ºi a practicatciclismul de performanþã. Pânãîntr-o zi, în 1998, când ºi-a datseama cã îºi doreºte o altã viaþã.”Mi-am dat demisia de la job,am vândut tot ºi am plecat cubicicleta spre Tibet. Fãrã limitãde timp, fãrã constrângeri.Dupã o lunã am ajuns în Haþeg,unde am cunoscut o femeie, darmi-am continuat drumul. În optluni am mers peste 25.000 dekilometri cu bicicleta, având înjur de 40 de kg de bagaje. M-am întors în România pe urmãºi m-am cãsãtorit, apoi amplecat împreunã cu soþia mea înFilipine, chiar în ziua nunþii.Vreme de ºase ani am fostnomad. Complet. Ne-amcumpãrat o casã în Sibiu, dar nuam stat nicio clipã aici”, spunePascal. Doar începând cu anul2005 Sibiul a devenit tabãra luide bazã. Deja avea doi copii. ªitot n-avea stare. ”La doi ani, fiulmeu Dacian avea deja 25 þãri înpaºaport”.

Principiul dupã care seghideazã Pascal este urmãtorul.”Eu sunt un nomad. Dacã vrei,hai cu mine!”. Din 2000 elorganizeazã excursii cubicicleta în þãri exotice. Mergeunde îi place, unde simte

chemare. ªi pentru cã areexperienþã ºi vorbeºte ºaselimbi strãine, ia cu el grupuri depânã la 20 de turiºti. ”Laînceput am fost cu soþia, înFilipine. Apoi am mers în Laos,dupã care alte þãri din Asia,Africa, America de Sud. Noieram pe drum ºi uneori aveamoaspeþi. Asta a fost ideea”.Turiºtii sunt 90 % din Olanda.Puþini vin din Belgia ºi alte þãridin Europa de Vest, iar pe ceidin România îi poþi numãra pedegete. ”Cu cât o þarã este maiciudatã, mai interesantã, cu atâtsunt mai mari ºansele sã gãseºtiacolo niºte turiºti olandezi”,spune ”nomadul”. În prezent, alãsat-o mai moale, doar vreo 6luni pe an este plecat din Sibiu.

Topul celor maifrumoase excursii

”Pakistanul este de departeþara mea favoritã. Nimeni numã înþelege, dar mi se par ceimai ospitalieri oameni de pepãmânt. Apoi Iran. În general înþãrile islamice oamenii suntextrem de ospitalieri, toatãlumea te invitã la masã, nimeninu te lasã dacã ai o problemã.

La polul opus aº spune cã esteMozambic. În câteva þãri dinAfrica trebuie sã fii atent laportofel ºi la bani când faci oplatã”, spune Pascal. Cea maifrumoasã excursie pe care oorganizeazã este în nordulPakistanului, unde se urcã de la1500 de metri altitudine pânã la4700. ”Mi se pare cel maifrumos loc din lume. Nu eaproape nimeni acolo ºi pe cineîntâlneºti este extrem deamabil”. Pe locul doi, dacã ar fisã facã un top, Pascal puneexcursia de la Victoria Falls, înBotswana, pânã la Cape Town,în Africa de Sud. ”Avem uncamion care ne însoþeºte pestetot, cu ºofer, bucãtar, toatedotãrile necesare pentru a punetabãra oriunde pentru 18 clienþi.Dureazã aproape o lunã, timp încare eºti complet în aer liber.Când te întorci dupã o astfel deexcursie ai impresia cã îþi cadpereþii în cap”. Pe locul trei seaflã Birmania, sau Myanmar.”Pânã în 2010 a fost dictaturãaici. An de an vãd cumevolueazã aceastã þarã foartefrumoasã. Acum încep sã aparãKFC ºi McDonalds. Dureazãdouã sãptãmâni excursia ºi este

lejerã, o plimbare plãcutã”. Pelocul patru Pascal pune excursiaîn Tadjikistan, în munþii Pamir.”Eºti într-o altã lume. Stãmnumai în corturi ºi pe pãmânt.Olandezii preferã lucrurilesimple”.

Pregãtiri cu un an înaintePascal începe organizarea

unei noi excursii cu aproape unan înainte. Tot cam pe atunci sefac ºi înscrierile. În general,pentru a putea merge alãturi deel, trebuie sã plãteºti în jur de110 euro pe zi. Unele deplasãridureazã aproape 30 de altele,altele doar douã sãptãmâni.Depinde de þarã ºi traseu. Însã odatã ajuns la locul de plecareexcursioniºtii nu mai au nici uncost pânã la finalul vacanþei.”Stabilim plecarea în faþa unuihotel, spre exemplu. Neîntâlnim toþi acolo ºi din acelmoment tu nu mai plãteºtiabsolut nimic, eu mã ocup detot. În unele þãri, cum seîntâmplã în Asia, avembiciclete acolo, în altele, undebicicletele sunt rare, trebuie sãni le aducem noi. Dar oricecompanie aerianã transportã obicicletã, nu e o problemã.Rolul meu este sã fiu gazdã, sãpreiau riscurile clienþilor. Dacãvrei aventurã, du-te acumsingur în Siria. Clienþii mei voraventurã fãrã riscuri. Niciodatãnu am avut probleme cu clienþii,cu ºoferii, rezervãrile saulocalnicii. Cei mai mulþi clienþirevin”, ne-a povestit Pascal.

Sibiul e casã temporarãPascal Kolkhuis Tanke

crede sincer cã Sibiul este poate

cel mai frumos oraº dinRomânia. Nivelul de trai aicipoate fi comparat cu cel dinOlanda, în multe privinþe. Ceidoi bãieþi ai lui cresc într-unmediu bun. Însã asta nu-iastâmpãrã setea interioarã decunoaºtere. Va mai sta în Sibiudoar pânã ce copiii lui vordeveni adulþi. Apoi va pleca.Definitiv. ”Când stau în oraºvãd numai griji în jurul meu,peste tot apar probleme,supãrãri. Vreau sã scap. De tot.E ceva dinãuntrul meu care-mispune sã plec, sã merg maideparte. ªi mai departe. Astaînseamnã Tropical Cyclist. Eunu sunt un turist, eu sunt unnomad ºi dacã vrei, poþi sã viicu mine!”.

Dacã vreþi sã-l cunoaºteþi pePascal sau sã-i fiþi alãturi într-oexcursie, gãsiþi detalii ºi contactpe site-ul:www.tropicalcyclist.com.Sãptãmâna trecutã bea uncapuccino în Piaþa Micã. Acumpedaleazã prin Rwanda.

”România a crescut enormîn ultimii ani. Am organizatcâteva excursii cu bicicleta prinTransilvania ºi înainte de 2007,înainte ca România sã devinãstat al Uniunii Europene.Atunci toþi ospãtarii terepezeau, nu ºtiau englezã, nuºtiau sã vorbeascã cu un client.<<Da! Spune!>>. Acum gãsescla Billa tot ce gãsesc ºi înOlanda la supermarket. Din2007 România a devenit tot maicivilizatã de la an la an. Astaface ca nivelul de trai sãcreascã, dar nu mai prezintãinteres pentru clienþii mei” –Pascal Kolkhuis Tankehttp://www.turnulsfatului.ro

Olandezul nomad în Sibiu

Douã tablouri pictate deRembrandt, reprezentând portretelesoþilor Marten Soolmans ºi OopjenCoppit, care timp de aproape patrusecole s-au aflat în mâinile unorcolecþionari privaþi, sunt expuseîntre 2 iulie ºi 2 octombrie laRijksmuseum din Amsterdam,alãturi de „Rondul de noapte“ al luiRembrandt, dupã cum a informatpinacoteca olandezã într-uncomunicat, relateazã EFE.

La începutul acestui an, Olandaºi Franþa au cumpãrat împreunã, cusuma de 160 milioane de euro, celedouã portrete, pentru a fi expuse în

mod alternativ la Rijksmuseum ºi laMuzeul Luvru.

Pinacoteca olandezã varestaura picturile, dupã care cele

douã muzee le vor expune câte treiluni, apoi la interval de cinci ani ºi,mai târziu, la interval de opt ani.

Rembrandt van Rijn (1606-1669) a realizat portretele soþilorMarten Soolmans ºi Oopjen Coppitla Amsterdam, în 1634, pe cândavea 28 de ani.

Tablourile, pictate în ulei pepânzã, au peste doi metri înãlþime.Opulenþa îmbrãcãmintei, vitalitateafigurilor ºi folosirea subtilã aluminii situeazã aceste douãtablouri printre capodopereleartistului olandez, potrivitRijksmuseum.

Cele mai cãutate ºi mai puþinexpuse picturi ale lui Rembrandtpot fi vãzute la Muzeul Luvru ºi laRijksmuseum în mod alternativ, îndomeniul public ºi la îndemânatuturor, a spus în comunicatdirectorul general al muzeuluiolandez, Wim Pijbes.

În ultimul secol ºi jumãtate,cele douã picturi au fost expusepublicului o singurã datã în Olanda,în anul 1956.

Între 10 martie ºi 13 iunie 2016,cele douã portrete au fost expuse laMuzeul Luvru.

Sursa: AGERPRES

Rijksmuseum expune douã portrete de Rembrandt achiziþionate de Olanda ºi Franþa

Pagina 19iulie - august 2016 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

ªtim cu toþii tot ce s-avehiculat în ultima vreme,referitor la Congresul românilorde pretutindeni. Cât de bine afost organizat sau cât de bine afost reprezentat, nu voi scrieacum, aici, în acest interviu, darla unele dintre aceste întrebãri,vã poate rãspunde senatorulViorel Badea, care zilele trecutes-a aflat la Nürnberg.

Ionela van Rees-Zota(I.v.R.-Z.): Domnule ViorelBadea, recent a avut loc un aºazis Congres al Românilor dePretutindeni. Ce ne puteþispune despre Consiliul creat încadrul Congresului de laBucureºti?

Viorel Badea (V.B.): Eu amfost ºi rãmân adeptul organizãriiunui congres al românilor depretutindeni, orice reuniune acomunitãþii româneºti dinDiaspora este foarte binevenitã.Evident, poate sã aducã idei noiºi poate sã ajute la crearea unuicontext favorabil românilor caretrãiesc în Diaspora. Însã acestcongres trebuia organizat cumare atenþie, trebuia sã aibãlegitimitate, trebuia sã aibã oreprezentare obiectivã…sau aºacum se spune în România: ”ebine sã mãsori de o sutã de ori ºisã tai o datã”. Modul în care s-aorganizat aceastã reuniune pecare, sincer, eu nu o pot numicongres, (a românilor la

Bucureºti în 24-25 iunie n.r) nua fost tocmai binevenitã. Pãrereamea este cã nu poþi sã modificidin mers regulile de organizareale congresului. Nu poþi sã nuverifici listele care îþi sunttransmise, - oricine putea sã facãorice listã, puteau sã fiesemnãturi de orice fel -, ºineavând toate aceste chestiunipuse cap la cap, nu poþi sã dailegitimitate unei asemeneareuniuni. Vã dau un singurexemplu: Unde au fost mariipatrioþi din Basarabia? De ce nuau fost la congres?. Deasemenea, din câte ºtiu, niciGermania nu a fost prezentã,care este, cred, dacã nu mã înºeleu, al cincilea stat ca numãr deromâni din Europa Occidentalã.Nu ºtiu în ce mãsurã a fostprezentã diaspora din S.U.A., mise pare cã a fost un domn dinS.U.A, o persoanã foartecontestatã în presa din America,din câte am înþeles din motivepenale. Dar atâta timp cât înStatele Unite sunt organizaþiiromâneºti vechi, de la 1880, ºicare totuºi nu au fost prezente laaceastã reuniune, ce putemspune? În plus se alege unconsiliu aºa zis reprezentativ alromânilor din Diaspora, înaintede elaborarea unei proceduri ºi aunui statut în baza cãrora sãfuncþioneze un consiliu.Lucrurile nu se fac aºa. Toateaceste chestiuni nu au fãcut

altceva, decât sã aducã multãneîncredere ºi multã îngrijorareîn rândul românilor din diaspora.ªi, bineînþeles, cã noi vomsolicita birourilor permanentereunite o notã prin care sã ni setransmitã legalitatea întruniriiacestui congres.

I.v.R.-Z.: S-au fãcut multecomentarii în presã, îndezbateri publice, pe internet.De ce, Viorel Badea nu a fostprezent la acestã întâlnire?

V.B.: Viorel Badea este preavechi în Diaspora ca sã nu simtãdacã o reuniune este în regulã,sau nu este în regulã. Acesta afost unul dintre motive. Dar, înacelaºi timp, în perioada 20-24iunie, am fost la ConsiliulEuropei, unde am discutatdespre situaþia badantelorromânce din Italia (femei careîngrijesc bãtrâni la domiciliulacestora, n.r.). Vrem sã înaintãmo rezoluþie de moþiune pentru aputea sã le protejãm. Deasemenea, între 25-26 iunie, amparticipat la reuniunea birouluipermanent politic Diaspora;prima reuniune de la înfiinþareaacestui nou birou politic. Vã potspune cã a fost una dintre celemai importante reuniuni aleorganizaþiei noastre. ªi cu toateacestea, chiar dacã nu ar fitrebuit sã particip la aceste douãreuniuni, nu aº fi venit lacongres. Eu mi-am exprimat

opinia mea vis-a-vis de acestcongres, încã de anul trecut,atunci când am spus cã uncongres poate avea legitimitatenumai cu congresmeni, cudelegaþi aleºi, nu numiþi. E greu,e complicat sã îi alegem. Estecomplexã o asemenea organi-zare; e nevoie de legitimitate.Pentru legitimitate, nu trebuie sãþinem cont nici de banii investiþi,nici de timpul alocat pentru oasemenea reuniune. Efectiv,urmãrind îndeaproape modul încare aceastã metodologie a fostvotatã - eu m-am opuspermanent la acest mod deorganizare încã de anul trecut -, afost modificatã o datã, a fostmodificatã încã o datã, a fost iarmodificatã ºi s-a ajuns într-unmoment, în car regulile stabilite

la sfârºit nu puteau sã asigure,sub nicio formã, o reprezentareobiectivã ºi legitimã acomunitãþii româneºti din afarã,în aceastã reuniune. Gândiþi-vãcã nu a participat niciPreºedintele, nici PrimulMinistru, nici ºefii celor douãcamere care erau organizatoriievenimentului. Desigur, aparticipat ministrul românilor depretutindeni; dar acesta este unministru delegat care areatribuþii limitate. Participarea saa fost doar protocolarã. Pentru oasemenea reuniune numitãcongres, s-ar fi impus invitareaPreºedintelui, Însa, vina pentrueºecul înregistrat la CongresulRomânilor de Pretutindeni îiaparþine organizatorului.

Ionela van Rees - Zota

Aºa zisul Congres al Românilor dePretutindeni. Organizare ”cu cântec”

Reprezentanþi numai din 14 þãri

iulie - august 2016 Pagina 20 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

COPILUL MEU FRUMOS!

ªtim cu toþii cã pentrufiecare mãmicã, copilul

ei este cel mai frumos. Încadrul acestei rubrici,

pãrinþii care doresc sã-ºivadã odorul în paginile

ziarului nostru, suntinvitaþi sã ne trimitã pe

adresa de e.mail aredacþiei:

asii.romani@yahoo.com,o fotografie cu fiul saufiica lor, o fotografie

însoþitã de câteva rânduri(nume, prenume, vârstã,

pasiuni etc).

Bunã ziua Ea este unul dintre cei trei copii

frumoºi ai mei. Se numeºte Clarissa Zackel S-a nãscut în primãvara anului

2008, în data de 4 Martie în Nürnberg.Este o fetiþã foarte cuminte ºi o elevãsilitoare.În clasa a doua la ºcoalageneralã Bismarckschule dinNürnberg. Îi place foarte mult actoria ºimerge cu plãcere o datã pe sãptãmanala orele de teatru. Hobby-ul ei estedesenul ºi ne surprinde zilnic cudesenele ei frumoase. Lucrul manualeste la fel o pasiune de-a ei ºi estefoarte inventivã, din orice face o artã.

Îi plac poveºtile ºi are oimaginaþie foarte bogatã de aceeareuºeºte ca dintr-o simplã Ilustraþie sãdea naºtere unei poveºti frumoase.

Este foarte atentã ºi grijulie cusurioara ei mai micã ºi cu frãtiorul eimai mare ºi pot sã spun, un copilminunat.

Vã mulþumesc ºi vã doresc succesîn continuare.

Niciodatã sã nu aºtepþi de la un om bogat milã,

dreptate ºi omenie.

Într-un sãtuc uitat de lume, Gheorghe era cel mai

înstãrit om, iar vecinul lui, Vasile, cel mai sãrac.

Primul ducea o viaþã fãrã griji, iar celãlalt se lupta

cu greul vieþii, muncind ca tot omul ºi vãzându-ºi de ale

lui.

Dar iatã cã a venit o iarnã grea, cu viscol ºi furtuni

de zãpadã de nu mai puteai sã ieºi din casã. Din

aceastã pricinã, Vasile nu avea cum sã tãie lemne în

pãdure, sã mai câºtige ºi el un bãnuþ pentru nevoile

casei.

Într-o bunã zi, soþia lui îi spuse cu tristeþe în glas:

- Bãrbate, ce ne facem? Nu mai avem decât un

pumn de mãlai.

Întristat, el cãzu pe gânduri, neºtiind ce sã facã ºi

cum sã facã, s-o scoatã la capãt.

- Încearcã sã vezi, poate ne împrumutã vecinul, îi

veni în ajutor tot nevasta.

- Vai de capul meu! ªtii cã niciodatã nu mi-a

plãcut sã împrumut de la nimeni nimic, cu atât mai

mult de la un om cusurgiu ca el.

- Asta aºa-i! Dar acum n-ai ce face. O sã-i dai

datoria dupã culesul porumbului. Mai bine ridicã-þi

capul ºi nu-þi înnegri sufletul degeaba, zãu aºa, cã-i

pãcat de Dumnezeu.

Zis ºi fãcut. Ba cu voie, ba de nevoie, Vasile a

mers la vecin ºi, spre mirarea lui, Gheorghe i-a dat pe

loc mãlaiul cerut, cã de, orice om, cât de sucit ar fi, mai

are ºi el zile bune.

Când însã a venit primãvara, Vasile s-a pomenit

cã e chemat la judecatã.

Neºtiind ce-l aºteaptã, asculta uimit ºi nu-i venea

sã-ºi creadã urechilor ce aude.

- Pãi de ce vrei sã-i iei lui Vasile vaca? Tu ai

destule, iar el nu are decât una singurã, îl întrebã

judecãtorul pe Gheorghe.

- Pentru cã astã iarnã i-am împrumutat doi saci de

mãlai, iar când deunãzi i-am cerut datoria înapoi, mi-a

spus cã nu poate sã mi-i dea.

- Dar cum vrei, omule, sã-þi dea mãlaiul

primãvara, cã doar vara se coace porumbul? Mai

aºteptã puþin ºi-o sã-l primeºti, îi rãspunse celãlalt

împãciuitor.

Dar Gheorghe nu s-a lãsat cu una, cu douã, ºi-a

continuat hotãrât:

- Domnule judecãtor, treacã de la mine. Pot sã

mai aºtept porumbul. Dar el ºi-a pus zãlog vaca în caz

cã nu va putea sã-ºi þinã promisiunea la timp. Aºa cã

trebuie sã-mi dea ce a promis. "Înþelegerea e

înþelegere"!

Judecãtorul îl cântãri dintr-o privire pe Gheorghe

ºi înþelese imediat cã e un hapsân ºi jumãtate care vrea

sã profite de situaþie, în timp ce pârâtul, amãrât ca vai

de el, pãrea cã trãieºte un vis de groazã.

- Vasile, ce ai de zis? Þi-ai pus vaca zãlog?

- Nu, domnule judecãtor.

- Atunci sã vinã martorul! anunþã acesta, în timp

ce-ºi potrivea cu un gest nervos ochelarii pe nas.

În salã intrã un bãtrânel cu pãrul alb ca zãpada,

care pãºea molcom, dar apãsat. Un zâmbet ºugubãþ îi

lumina faþa.

- Ioane, jurã cã spui adevãrul.

- Jur!

- Ai auzit când Vasile i-a promis lui Gheorghe cã-

i dã vaca dacã nu-i înapoiazã datoria la timp?

- Nu! Cum sã aud? Eu stau la deal ºi ei în vale.

- Atunci de ce-ai venit ca martor?

- Pãi cum puteam sã nu vin, dacã m-a rugat

omul? Nu se fãcea sã-l refuz. ªi-apoi de ce sã nu vin,

dacã pentru treaba asta primesc o viþea? Eu am venit,

domnule judecãtor, dupã cum bine vedeþi, dar

mãrturie mincinoasã împotriva aproapelui meu nu pot

sã spun, cã m-ar bate Dumnezeu.

- Frumos, Ioane, frumos, îl lãudã judecãtorul.

- Dar dacã tot am venit, continuã acesta, vã rog

sã-l întrebaþi pe Gheorghe când îºi va þine fãgãduiala.

Judecãtorul privi înspre cel numit ºi se scãrpinã

dupã ureche, zâmbind uºor ºi gândindu-se în sinea lui:

"Ei, acum sã vãd ce-ai sã rãspunzi, om de nimic ce

eºti".

Acesta însã ripostã cu neruºinare, nemulþumit de

întorsãtura neaºteptatã a martorului sãu:

- Poþi sã dovedeºti cã eu þi-am promis aºa ceva?

- Pãi, nu pot sã dovedesc nimic, cum nici Vasile

nu poate sã dovedeascã cã nu ºi-a pus zãlog vaca, îi

rãspunse acesta cu o privire de oþel.

Judecãtorul a înþeles imediat unde era hoþia,

cinstea ºi înþelepciunea, aºa cã a hotãrât:

- În lipsã de dovezi, vaca rãmâne mai departe la

Vasile.

În tot acest timp, Vasile privea blând ºi spãºit

când la martor, când la judecãtor, când la vecin. Dar se

pare cã vroia sã spunã ºi el ceva, aºa cã s-a ridicat de

pe laviþã ºi, frãmântându-ºi cãciula în mâini, spuse cu

o voce blajinã:

- Domnule judecãtor, sã-mi iertaþi îndrãzneala,

dar am ºi eu ceva sã vã zic.

- Zi, Vasile, ce ai de zis!

- Asearã eram în cerdac ºi l-am auzit pe Gheorghe

când l-a rugat pe Ion sã vinã azi martor la judecatã, cã-

i va da în schimb o viþicã. ªi el într-adevãr a venit,

înãlþimea voastrã. Acum ce-i de fãcut? Va trebui

Gheorghe sã-ºi þinã fãgãduiala ori ba?

Judecãtorul, bucuros de întrebarea isteaþã a lui

Vasile, rãspunse:

- Cum ce-i de fãcut? Va trebui sã-ºi plãteascã

datoria faþã de Ion, ºi asta pentru cã cuvântul

martorului "face ºi desface". În plus chiar el ne-a spus

cã "orice înþelegere rãmâne înþelegere". Aºa cã, asta-i!

Apoi privi peste ochelari spre Gheorghe ºi-i spuse

rãstit:

- Grãbeºte-te ºi-þi plãteºte datoria, dacã nu vrei sã

mã superi ºi sã ajungi dupã gratii. ªi ºtii de ce? Pentru

cã ai încercat sã te foloseºti de mãrturie mincinoasã.

Un murmur se ridicã din mijlocul oamenilor din

salã, la fel ca zumzetul albinelor care prind un trântor

în stup.

Gheorghe înghiþi în sec ºi-ºi lãsã capul în podea,

în timp ce judecãtorul trecu prin mijlocul sãlii ticsite de

oameni cu un pas cadenþat ce pãrea a fi lovitura

ciocãnelului de lemn cu care ºi-a dat sentinþa.

- Noroc cã mai sunt ºi oameni cinstiþi în lumea

asta. Puteþi pleca! Judecata s-a terminat! au fost

ultimele lui cuvinte, înainte de-a ieºi pe uºã.

*

De data asta, adevãrul a triumfat, iar necinstea ºi

lipsa de omenie au fost date în vileag.

ªi, Doamne, bine se mai potriveºte la aceastã

întâmplare proverbul "Nu sãpa groapa altului, cã s-ar

putea sã cazi singur în ea".

Elena Cesar von Sachse

Martorul

Pagina 21iulie - august 2016 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

Natura ne reaminteºte periodic deputerea ei incredibilã, de multe ori prinintermediul unor erupþii vulcanicecolosale.

Muntele Tambora (sau Tamboro)este un stratovulcan activ (vulcancompozit), aflat pe Insula Sumbawa,Indonezia. Sumbawa este flancatã atâtla nord cât ºi la sud de scoarþa oceanicã,iar Tambora s-a format datoritã zoneiactive de subducþie de sub el. Acestlucru a fãcut ca Muntele Tambora sãajungã la 4.300 m altitudine, astfel eraunul dintre cele mai înalte vârfuri dinarhipelagul indonezian. Dupã ce o

camerã magmaticã mare din interiorulmuntelui s-a umplut pe parcursulcâtorva decenii, activitatea vulcanicã aajuns la un punct culminant în istoricaerupþie supercolosalã din primãvaraanului 1815.

Cu un Index Vulcanic deExpozivitate (VEI) de 7 puncte, cu unvolum al ejecþiilor estimat la 160 dekilometri cubi, erupþia vulcanicã de pemuntele Tambora a fost consideratã ceamai puternicã din istorie. De patru orimai puternicã decât erupþia vulcanuluiKrakatoa din anul 1883 ºi de 52.000 deori mai puternicã decât bomba atomicã

de la Hiroshima. Explozia a putut fiauzitã de pe insula Sumatra (la peste2.000 km distanþã).

Erupþia din 1815 a VulcanuluiTambora de pe insula indonezianaSumbawa, a fost cea mai dezastruoasãerupþie din istoria modernã. Numãrulmorþilor se pare cã a depãºit 71.000 depersoane (cea mai mortalã erupþie dinistorie), din care 11.000 – 12.000 au fostuciºi direct de erupþie.

Cele mai multe decese din erupþieau fost cauzate de foamete ºi de boli,deoarece erupþia a ruinat productivitateaagricolã în regiunea localã. Vegetatia afost arsã sau dezrãdãcinatã, amestecatãcu cenuºã, antrenatã cãtre mare. Unasemenea val de resturi a ajuns pânã înCalcuta, în India. Culturile agricole aufost distruse ºi efectivele de animale aumurit în mare parte din emisferanordicã, în cea mai gravã foamete asecolului al XIX-lea. Erupþia vulcanuluiTambora din Indonezia a creat ºianomalii climatice globale, între care senumãrã ºi fenomenul cunoscut subnumele de „Iarnã vulcanicã”.

Cantitatea de cenuºã emanatã a fostatât de mare (100 km cubi de cenuºã ºirocã), încât temperatura a scãzut la nivelmondial. Cãderi de cenuºã vulcanicã aufost observate în Borneo, Sulawesi, Javaºi insulele Moluce. Cenuºa a rãmas înatmosfera timp de 3 ani, iar norulvulcanic a înconjurat întreaga planetã,producând fenomene stranii, precumapusuri strãlucitoare ºi faimosul ‘’anfãrã varã’’, în Europa ºi America denord.

Anul 1816 a fost cel mai rece an dindecadã. În numeroase regiuni dinStatele Unite ale Americii, în care eracald de obicei, s-au înregistrat chiarninsori în lunile iulie ºi august, iarrecoltele din Anglia au fostdezastruoase. Pe lângã o varã rece, pãrþidin Europa au cunoscut o iarnã grea.

O erupþie vulcanicã la fel de mare cacea din 1815 ar cauza pagubecatastrofale cu mult mai multe victime.Prin urmare, activitatea vulcanicã înIndonezia, inclusiv cea de la MunteleTambora, este monitorizatã permanent.

Adriana-Lucia Ciugudean

ªtiaþi cã erupþia din 1815 a Vulcanului Tamborade pe insula indonezianã Sumbawa, a fost ceamai dezastruoasã din istoria modernã?

iulie - august 2016 Pagina 22 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

VASILE LARCO (epigrame):

„OM BOGAT, OM SÃRAC”

De-o sã-i compar, vã spun cinstit,Concisã-mi pare varianta:Sãracul doarme liniºtit,Pe când bogatul… cu amanta.

DIN ÎNSEMNÃRILE UNUIOPORTUNIST

Abil e-oportunistul careGãseºte, uneori pe-alese,Chiar în portiþa de scãpareO cheie-a marilor succese.

NEREGULÃÎn al vieþii tainic rostNu pricep anomalia;Cã înmormântezi un prostDar nu poþi stârpi prostia!

ÎNARMARE NUCLEARÃÎn multe þãri un fapt uimeºte -Se-ndreaptã vina spre cârmaci -Uraniul se îmbogãþeºte,În timp ce oamenii-s sãraci.

ACCEPTAtât mai spun ºi-apoi conclud,Cãci eu, urcând pe-a vieþii treaptã,Prefer un adevãr mai crud,Decât minciuna bine coaptã!

SIMBOLUL HÃRNICIEILa ºes, pe dealuri ori în cornul luncii,Albina e abecedarul munciiCu brio, deci, încetul cu încetul,Sã-i învãþãm cu toþii alfabetul!

TESTAMENTStatuia mea pe roib cãlareS-o amplasaþi în gura vãii,Dar nu o dãltuiþi în sareC-or nãvãli pe ea lingãii!

* SORIN COTLARCIUC(epigrame)

ECONOMIE DE EFORTUn politician în salãDeschide gura tacticos: Atunci când cascã de-obosealãªi când strãnutã zgomotos.

GURA NOASTRÃ

E partea cea prin care au intrareMicrobii toþi ce vin de prin vãzduh, Dar ºi-o supapã de evacuareA tuturor cuvintelor de duh.

ÎN CALEA VIEÞIINe este pentru oriºicareDoar timpul marele duºman, Cã-n viaþa asta trecãtoarePe toþi ne lasã la aman.

VECINI ÎNDRÃGOSTIÞISe iubesc pe „unde scurte”,Greu le înþelegi hazardul; Vara ei îi face curteIar el iarna-i „sare gardul”.

DEVIERE COTIDIANÃAzi rãul e în libertate,Iar binele-i închis în templu,Sunt rãutãþi, dar din pãcate, Acei de „sus” ne dau exemplu!

CONSTATARE FISCALÃGuvernul de pe-a noastrã glieImpune taxe foarte mari,El taie-adânc în carne vieSã curgã... cât mai mulþi dolari.

NESÃTUIIAveri ºi funcþii au tot smuls,Pe „sus” doar vorbe goale-ndrugã,Cum nu se saturã de „muls”, Pe mai departe vor sã…„ sugã”.

Stimaþi cititori,Pentru FIRME, am creat special acest cupon de anunþuri, uºurându-vã astfel modul

de a colabora cu noi. Existã douã feluri de anunþuri: SIMPLE, unde informaþia dumneavoastrãva apãrea sub forma unui anunþ normal- compact ºi AVANSAT- informaþia va fi pusã învaloare printr-un chenar în pagina de micã publicitate sau chiar în paginile color ale ziarului.Pentru persoane fizice, anunþul dumneavoastrã este gratuit. Vã aºteptãm!

Talon micã publicitate AUSTRIA, BELGIA ºi OLANDANume__________________________________;

Prenume _______________________________;

Nume firmã: ___________________________;

Adresa ________________________________;

Telefon ________________________________;

Text anunþ: _____________________________

_______________________________________

_______________________________________

_______________________________________

_______________________________________

_______________________________________

PLATA SE VA FACE ÎN CONTULIonela van Rees-Zota

REGNI VERLAGCont:366781

BLZ:760 606 18BIC GENODEF1N02

IBAN: DE5676060618 0000 366781VR Bank Nürnberg

Bifaþi tipul de anunþ dorit, faceþi plata în contul de mai jos, cu menþiunea ANUNÞFIRMÃ, urmând sã aparã în urmãtorul numãr al ziarului. Persoanele fizice doar vorbifa pentru anunþ gratuit ºi vor trimite talonul la adresa de mai jos.

Notã: Completarea unui cupon garanteazã publicarea într-un singur numãr alziarului. Pentru mai multe apariþii, contactaþi redacþia.

SIMPLU - 35 EURO/APARIÞIE

PERSOANÃ FIZICÃ - GRATUIT

AVANSAT - 50 EURO/APARIÞIE

62

Talonul va fitrimis pe adresa

redacþiei:DACIA e.V.,

Petersauracher Straße39, 90449 Nürnberg,

Deutschland

* DAN TEODORESCU (poezie)

Cu fructele iubiriiCoboarã din adâncuri miresme nevãzuteo luntre lin pluteºte ca o pãdure-n timpºi din duioasa vreme se naºte în cetateo herghelie sfântã crescutã-n anotimp.

O, cer de libelule mã-ndeamnã sã culegun fruct de pe o razã de dor de libertateaºa precum un sunet de vis de nebuniemã-npresurã-n cuvinte ºi-n vorbele de ºoapte.

De ce nu vii acuma, eu sunt puternic, sacruºi mai blajin în sunet, crescând în dorul sfântcu fructele iubirii cobor în adormirecu fructele iubirii mã-ndemn spre legãmânt.

Rugã de tainãAm bãut în amurg din fântânile timpuluicare mã acopereau ca pe o insulã amarã, am simþit vântul ce mã alungãaruncându-mi mintea într-un chip de cearã.

Pictam ochii roºii ºi creierul verdemâini nu aveam, iar sufletul din mineîmi picura prin buzele reci de credinþãcãutând în abis drumul spre tine.

Ce departe este noaptea, nu mai pot sã o ajung,pãtrunde-mi în gând rugã de tainã,cãci am bãut din fântânile timpului în amurg, dar apa era crudã, spurcatã, hainã.

DeasupraTu eºti pãcatulmã strângi de mânã ºi mã cuprinziºi mã pierzi pe câmpia roºie de sãrbãtoareºi mã arunci ºi mã prinzi.

Tu eºti o pasãre, aripã de ºoaptedin vãzduh mã urmãreºti ca un zbornu-þi place cerul, sã mergem aiureamai sus, nicicând sã cobor.

Tu eºti ca o femeie, ai flori sub pleoapeºi-adormi cu pãcatul de a visa colorpe pajiºti verzi, bãrbatul ºi femeiaªi pasãrea deasupra lor, în zbor.

Redacþia ziarului româ-nilor din strãinãtate

VOCEA TA organizeazã lunarun Concurs de creaþie literarãintitulat Muzele poeziei la caresunt invitaþi sã participe tinerii(pânã la vârsta de 30 de ani)talentaþi în arta versificaþiei, careviseazã sã ajungã celebri, peculmile Parnasului.

Vechii greci – precum mariipoeþi ai antichitãþii: Anacreon, Era-tostene, Eschil, Euripide, Homer,Pindar, Sappho, Sofocle, Teocritsau Xenofan – se lãsau inspiraþi înarta lor prozodicã, în creaþia lorepicã, liricã sau eroticã, de Muzelepoeziei: Calliope, Euterpe sauErato. Bardul de la Mirceºti spuneacã „tot românul s-a nãscut poet”, iarcultura românã se mândreºte cu nu-

me celebre de poeþi care au îmbo-gãþit patrimoniul literaturii naþionaleºi al culturii universale, precumMihai Eminescu, Nichita Stãnescu,Vasile Alecsandri, Nicolae Labiº,Marin Sorescu, Lucian Blaga,Adrian Pãunescu, Ana Blandiana,Ion Minulescu, George Coºbuc, IonBarbu, Ioan Alexandru, GeorgeBacovia sau Alexandru Vlahuþã.

Poeziile trimise redacþiei vor fianalizate de un juriu competent, iarcele mai valoroase dintre ele vor fipublicate în paginile ziaruluiVOCEA TA. La sfârºitul fiecãruian, autorii celor mai bune poezii,tinerii POEÞI, vor primiDIPLOME ºi urmãtoarele premii:

Premiul I, în valoare de 500Euro ºi publicarea unei plachete cupoeziile sale (DEBUTULLITERAR).

Premiul al II-lea, în valoare de300.

Premiul al III-lea, în valoare de200.

3 Menþiuni, reprezentate prinvolume de versuri ºi de criticãliterarã.

Îi invitãm deci pe tinerii poeþisã ne trimitã creaþiile lor (însoþite de

o scurtã autobiografie ºi ofotografie) pe adresa directoareiredacþiei ziarului VOCEA TA:

Ionela van Rees-ZotaPetersauracher Straße Nr. 39,

90449 Nürnberg, Deutschland

sau E-Mail: asii.romani@yahoo. com

iulie - august 2016 Pagina 23ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Muzele poeziei

POEME ESTIVALE

de Lucia Bibarþ

Sanatoriu pentru fluturiÎnþeleg...livada ta s-a-mbolnãvit.

Invazie de fluturiagonizând.Toþi sângerând.Toþi vãduviþi de zbor.

Sã nu disperi...

îi voi gãzduiîn sanatoriul meu.ªi dupã ce-i voi fidezintoxicat de lume,ªi dupã ce aripileli se vor fi coloratdin nou cu vise,Am sã þi-i expediez.

Ca sã-þi îngraºe livada.

Pãsãri inelateBraþele mele,pãsãri inelateîn cãutareareazemului,a sãlãºluirii.

Noapte...Noapte caldã,Luna adastãLa tine în palmã.

1. Bunã ziua. Mã numesc Amalia F, am45 ani ºi sunt cãsãtoritã de aproape 20 de ani.Am bãnuieli cã soþul are o altã relaþie. Estemai tot timpul plecat de acasã ºi invocã totfelul de scuze ca sã facã dragoste cu mine. Cemã sfãtui sã vorbesc cu el? Încã îl iubesc ºi îmidoresc o familie alãturi de el.. Mulþumesc

Bunã ziua Amalia, în situaþia descrisã îþirecomand sã încerci sã-l informezi pe soþul tãude îngrijorarea pe care o ai vizavi de schimbareacomportamentului lui faþã de tine. În cazulexistenþei unui conflict între voi se poate apela lao terapie de cuplu. O altã posibilitate constã în areînviora relaþia prin weekenduri petrecute

împreunã în altã parte decât acasã. Încearcã sãeviþi monotonia ºi rutina, de asemenea încearcãsã devi din nou interesantã printr-o schimbare.Uneori poate apare criza de vârstã, partenerulavând impresia cã a ratat ceva. În cazul acestaîncearcã sã afli þelurile lui ºi încearcã sã-l susþiiîn a le îndeplinii. Într-o relaþie foarte importantãeste comunicarea ºi interesele comune(hobby-uri). Ele nu trebuiesc a fi neglijate. Îþi dorescnumai bine.

2 Buna . Numele meu este Ionuþ Pãpãdie,am 21 ani ºi am o mare problemã. Suntîndrãgostit de o fatã mai mare ca mine cu 10

ani. Cum mã sfãtuiþi sã-i spun cã îmi place deea? Este liberã ºi ºtiu cã a ieºit de curânddintr-o cãsnicie, de unde are ºi un copil. Numã deranjeazã asta. O iubesc de mai bine decinci ani. Mulþumesc!

Bunã ziua Ionuþ, în aceastã constelaþievârsta nu trebuie sã reprezinte neapãrat unimpediment. Dacã ea nu ºtie nimic despresentimentele pe care le nutreºti faþã de ea, e binesã i le faci cunoscute. Sfatul meu este sã încercimai întâi sã o cunoºti mai bine ºi asta presupunesã-i oferi mai întâi prietenia ta. Dupã o vreme încare vei afla felul în care gândeºte, cum secomportã în diverse situaþii, ce aºteptãri, dorinþe

ºi þeluri de viaþã are, vei putea constata dacã suntcompatibile cu ale tale. Atunci vei gãsi ºimomentul potrivit în care la o plimbare în parcsau o searã petrecutã pe o terasã, sã-i dezvãluisentimentele pe care le ai pentru ea. Îþi dorescmult noroc.

Popa Mariana - NürnbergLicenþiatã în psihologie

Psihoterapeuta în psihoterapie cognitivcomportamentalã

Stimaþi cititori. Am creat o rubricã specialã pentru cei care doresc o consultaþie în domeniulpsihologic ºi nu îndrãznesc sã meargã la un psiholog, sub numele de: PSIHOLOGUL DE SERVICIU.Nu ezitaþi sã ne scrieþi pe adresa redacþiei asii.romani@yahoo.com, cu menþiunea: „pentru psihologul deserviciu” , iar în numãrul viitor al ziarului veþi primi rãspunsul.

iulie - august 2016 Pagina 24 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

În perioada 5-21 august2016, ediþia a 31-a a JocurilorOlimpice de Varã va avea locla Rio de Janeiro (Brazilia),acolo unde va fi prezentã ºidelegaþia României. Peste10.500 de sportivi de la 205Comitete Olimpice Naþionalevor participa la probelesportive. Vor fi cuprinse 28de sporturi, inclusiv rugby înºapte ºi golf, care au fostadãugate de ComitetulInternaþional Olimpic.Probele sportive se vordesfãºura în 33 de arene din 4regiuni ale oraºului, Barra,Copacabana, Deodoro ºiMaracanã.

Istoriceºte vorbind, putemspune cã Jocurile Olimpiceau fost reluate în 1896, laAtena, iar acea ediþie a fostconsideratã prima din cadrul

Jocurilor Olimpice moderne.Baronul francez Pierre deCoubertain a fost cel care arevitalizat Jocurile Olimpice,iar cele cinci inele înlãnþuitesimbolizeazã unitatea celorcinci continente, cu

precizarea cã cele douãAmerici sunt considerate unsingur continent.

Drapelul olimpic a fostadoptat în 1914, iar devizaolimpicã este „Citius, Altius,Fortius“ (Mai repede, mai

sus, mai puternic). La fiecareediþie, flacãra olimpicã seaprinde în localitateaOlympia, din Grecia, ºi esteapoi purtatã cu o Torþãolimpicã pânã in oraºul gazdãal Jocurilor Olimpice, iar în2016 acesta este Rio.

La Rio 2016, disciplinelesportive la care se va concuravor fi: tir cu arcul, gimnasticãartisticã, atletism, badminton,baschet, volei pe plajã, box,canoe slalom, kaiac-canoesprint, ciclism BMX, ciclismMountain Bike, ciclism decurse, ciclism pe velodrom,sãrituri de la trambulinã,echitaþie, scrimã, fotbal, golf,handbal, hochei, judo,maraton de înot, pentathlonmodern, gimnasticã ritmicã,canotaj, rugby în 7, navigaþiecu vele, tir, înot, înot sincron,

tenis de masã, tenis,taekwondo, gimnasticã petrambulinã, triathlon, volei,polo pe apã, haltere, lupte.

România a obþinut ceamai buna clasare în ierarhiape medalii la JocurileOlimpice de la Los Angeles,în 1984, când a fost pe locul 2cu 53 de medalii cucerite, dincare 20 de medalii de aur, 16de argint, 17 de bronz.

Sã mai menþionãm cã,întrunit recent pentru a analizasituaþia sportivilor românidepistaþi pozitiv de cãtreAgenþia Naþionalã Anti-Doping, Comitetul Executiv alCOSR a decis cã aceºti sportivisã nu fie selecþionaþi în echipaolimpicã a României,participantã la JocurileOlimpice de la Rio 2016.

DAN TEODORESCU

România, aur ºiargint în handbalulmondial universitar

Campionatul Mondial Universitar dehandbal a avut loc recent la Malaga, acolounde România a disputat ambele finale.

La feminin, în marea finalã, Spania aînvins România cu scorul de 20-14 ºi ºi-aluat astfel revanºa dupã ce tricolorele auînvins în faza grupelor, cu 20-19.

România a cucerit astfel medaliile deargint ale competiþiei, sub conducereaantrenorilor Costicã Buceschi ºi NicoletaAlexandrescu.

La masculin, România a câºtigatfinala Campionatului MondialUniversitar de la Malaga (Spania) ºimedaliile de aur aferente, dupã ce a învinsCoreea de Sud cu scorul de 28-20.

România se impusese în faþa Coreeide Sud ºi în faza grupelor, la scorul de 29-28. Antrenorul echipei României a fostIoan Mihãilã, cei mai buni jucãtori aifinalei fiind portarul Ionuþ Iancu ºi interulDemis Grigoraº.

DAN TEODORESCU

SPORT

La Torun, în Polonia, la CampionatuluiEuropean de scrimã pentru seniori, Româ-nia a participat cu o delegaþie alcãtuitã din14 sportivi ºi sportive ºi a cucerit patrumedalii, la individual ºi pe echipe.

Pe planºele de concurs poloneze au fostprezenþi urmãtorii scrimeri români:

- Floretã feminin: Mãlina Cãlugãreanu(CSA Steaua Bucureºti);

- Sabie feminin: Bianca Pascu (CSDinamo Bucureºti);

- Spadã feminin: Ana Maria Popescu,Simona Gherman, Simona Pop (toate de laCSA Steaua Bucureºti), Loredana Dinu(CS Dinamo Bucureºti);

- Sabie masculin: Tiberiu Dolniceanu(CS Dinamo Bucureºti, dar care s-a lansatîn sportul de performanþã la CSM-CSªUnirea Iaºi), Alin Badea (CSA SteauaBucureºti), Iulian Teodosiu, CiprianGãlãþanu (ultimii doi de la CS DinamoBucureºti);

- Spadã masculin: Alin Mitricã (CSUCraiova), Adrian Szilagyi, Andrei Timoce(ambii de la CSM Satu Mare), AdrianDabija (CS UNEFS Bucureºti).

În cele ºase zile de concurs european dela Torun, România a cucerit o medalie deaur ºi una de argint (ambele la individual) ºidouã de bronz (la echipe).

Ultima zi de la Campionatul Europeande la Torun a adus douã medalii de bronzpentru delegaþia României, în întrecerea peechipe.

La sabie masculin, echipa României,

alcãtuitã din Tiberiu Dolniceanu, AlinBadea, Iulian Teodosiu, Ciprian Gãlãþanuºi pregãtitã de Mihai Covaliu ºi DanGãureanu a avut urmãtorul parcurs: petabloul de 16: 45-22 cu Turcia; tabloul de 8:45-42 cu Franþa; semifinale: 32-45 cuRusia; finala micã (locurile 3-4): 45-32 cuUngaria.

În Polonia, echipa de spadã feminin aRomâniei a urcat ºi ea pe treapta a treia apodiumului, în alcãtuireaAna MariaPopescu, Simona Gherman, Simona Pop ºiLoredana Dinu, antrenorii fiind DanPodeanu ºi George Epurescu. Rezultatelemedaliatelor cu bronz au fost: tabloul de 16:fãrã adversar; tabloul de 8: 45-26 cuPolonia; semifinale: 36-41 cu Franþa; finalamicã (locurile 3-4): 27-19 cu Ungaria.

Aceastã medalie de bronz pentruechipa femininã de spadã a þãrii noastre, ceade la Torun, vine dupã trei medalii de aur ºidouã de argint cucerite consecutiv pe planeuropean, la Sheffield (2011 - aur),Legnano (2012 - argint), Zagreb (2013 -argint), Strasbourg (2014 - aur), Montreux(2015 - aur). De menþionat cã, tot la spadãfeminin, dar în întrecerea individualã,România a mai cucerit alte douã medalii,prin Simona Gherman (aur) ºi Ana MariaPopescu (argint, de domniºoarã Ana MariaBrânzã). În marea finalã de la Torun,Simona Gherman s-a impus în faþa lui AnaMaria Popescu cu 9-5, într-un turneu la careau luat parte 78 de sportive. Printre ele aumai fost ºi româncele Simona Pop (locul 7)

ºi Loredana Dinu (locul 43).

Au fost ºi clasãri în afarapodiumului, pentru România, la

TorunTot în cadrul recentului Campionat

European de la Torun ºi tot în întrecerea peechipe, România a ocupat locul 14 în probade spadã masculin, din 19 naþiuni. Pentruþara noastrã au evoluat Alin Mitricã, AdrianSzilagyi, Andrei Timoce ºi Adrian Dabija.

În întrecerea individualã la sabiemasculin, sportivii þãrii noastre au ocupaturmãtoarele poziþii în clasamentul final:Alin Badea (locul 17), Tiberiu Dolniceanu(locul 18), Iulian Teodosiu (locul 24) ºiCiprian Gãlãþanu (locul 35). Au tras 69 desabreri. În proba individualã de spadãmasculin, delegaþia þãrii noastre a ocupaturmãtoarele locuri la Europenele dinPolonia: Andrei Timoce (locul 26), AdrianDabija (locul 32), Alin Mitricã (locul 70) ºiAdrian Szilagyi (locul 80). Au concurat 93de sportivi. La floretã feminin individual,românca Mãlina Cãlugãreanu (doar 19 ani)s-a clasat pe locul 39.

În proba de sabie feminin individual,dinamovista Bianca Pascu a încheiatcompetiþia pe locul 7, ea fiind la un pas demedalie, într-o întrecere cu 47 de sportive.Din pãcate, în sferturile de finalã (tabloul de8), Bianca Pascu a pierdut cu 9-15 în faþa luiCharlotte Lembach (Franþa).

DAN TEODORESCU

România a cucerit patru medalii la CampionatulEuropean de scrimã din Polonia

La Rio de Janeiro va debuta ediþiaa 31-a a Jocurilor Olimpice de Varã

Emoþia ºi dorinþa arzãtoare dea arãta lumii talentul lor vor aduna,ºi în aceastã toamnã, numeroºichitariºti din toatã þara, la Sibiu.Peste 400 de mici artiºti vor creacel mai mare concert colectiv dechitarã din România, depãºindrecordul de anul trecut în cadrulaceluiaºi eveniment.

Pentru a doua oarã, chitarelevor face spectacol în Piaþa Micã dinSibiu. Acum, mai puternic, maimult ºi mai frumos decât anultrecut.

„Recordul stabilit anul trecut,când 215 oameni au cântatîmpreunã hituri care au fãcut istorie, va fi depãºit, cu siguranþã“, spunorganizatorii.

Înscrieri pânã în toamnãPentru concertul din toamnã s-

au înscris deja peste 150 dechitariºti la Sibiu Guitar Meeting,evenimentul de final al proiectului„Pune mâna pe chitarã“, derulat deAsociaþia Culturalã Play. Înscrierilecontinuã pânã la finalul verii.În cele douã zile de festival, voravea loc workshopuri, masterclass-uri de chitarã, expoziþii, mini-concerte, vizionãri de filme despremarii chitariºti ai lumii, precum ºialte activitãþi dedicate atâtamatorilor, cât ºi pasionaþilor ºiprofesioniºtilor de chitarã.

Educaþie prin muzicãScopul proiectului „Pune mâna

pe chitarã“ este acela de a oferi oalternativã în educaþie copiilor ºi dea crea o comunitate în jurul ideii deeducaþie prin muzicã.

„Muzica trebuie sã fieaccesibilã tuturor, indiferent devârstã, educacþie, situaþie financiarãsau socialã. Copiii sunt stimulaþiactiv în a face muzicã, mult pesteceea ce înseamnã a asculta muzicã.Ei învaþã, astfel, sã se exprime, sãcomunice într-o manierã diferitã decea tradiþionalã, prin arta sunetelor.Câºtigul lor imediat este un hobbycare, în timp, poate deveni oprofesie“, spun organizatoriievenimentului.

Sibiu Guitar Meeting este partedin programul „Pune mâna pechitarã“, ce presupune dezvoltareaºi distribuirea kitului educaþional„Pune mâna pe chitarã“, unmaterial didactic adaptat ºi oferitgratuit, sub forma unui tutorial, cuadresabilitate generalã, pentruvariate vârste ºi niveluri. Deasemenea, cei înscriºi în proiectparticipã la cele cinci cercuri „Punemâna pe chitarã“, unde învaþãpiesele pentru Sibiu GuitarMeeting ºi aprofundeazãinstrumentul pe baza materialelordidactice concepute prin acestproiect. De asemenea, tinerii dinproiect participã la taberele Sibiu

Guitar Summer Camp, care suntprograme de studiu intensiv, deeducaþie muzicalã, socialã ºinonformalã, desfãºurate în varã. Înacest sens, organizatorii anunþã treiastfel de ºcoli de varã, undestudiazã chitara.

”În urmãtoarea sãptãmânãvom lansa oficial pe canalulYoutube/punemanapechitara,tutorialele celor zece piese. Unadintre surprizele pregãtite va fiaceea cã o parte dintre piesele dinprogram vor fi interpretate, chiar decãtre soliºtii trupelor care le-aulansat! De la mic la mare, toþichitariºtii prezenþi în Piaþa Micã vorcânta la unison cu vedeteconsacrate, care au confirmat dejaparticiparea”, spune Ana Maria

Brumar, din partea AsociaþieiCulturale Play.

Asociaþia Culturalã Play ainiþiat campania identitarã „SibiuGuitar - Friendly City“ în anul2015, pentru a acredita Sibiul caoraº deschis promovãrii chitarei ºi astilurilor de muzicã specifice, înrândul tinerilor. În cadrulcampaniei au loc concerte,concursuri de chitarã clasicã ºichitarã electricã, recitaluri,evenimente, workshop-uri,expoziþii, grupate în Festivalul deChitarã „De la Baroc la Rock“,programul cultural-social deeducaþie non-formalã „Pune mânape chitarã“ ºi Spectacolele“Povestea Chitarei”.

http://www.tribuna.ro

Peste 400 de chitare facspectacol în Piaþa Micã

Pagina 25iulie - august 2016 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

Care este Hobby-ul tãu?Nu cred cã existã vreo persoanã care sã nu aibã un

hobby. Fie cã el se datoreazã faptului cã îi place pur ºisimplu sã leneveascã sau poate chiar sã-i ºicaneze pe alþii.Pentru el, tot un fel de plãcere poate fi. De aceea, amhotãrât sã înfiinþãm o paginã cu ceea ce ne place sã facemîn timpul liber ºi nu numai. Dacã aveþi vreun hobby,scrieþi-ne din experienþele pe care le aveþi, împãrþindastfel cu cei din jur din trãirile dumneavoastrã. Cele maifrumoase ºi interesante experienþe de viaþã vor fipublicate ºi premiate cu un premiu surprizã!

Aºteptãm fotografiile pe adresa:asii.romani@yahoo.com, însoþite de câteva cuvinte

legate de eveniment ºi numele dumneavoastrã.

FOTOGRAFIA LUNII

Totul a început acum 7 ani dintr-o joacã....decoraþiuni pentruprietene...care mai târziu s.a concretizat într.un micmagazinas.Totul a fost bine 5 ani când a trebuit sã închid ºi sãvin ºi eu la soþul meu în Germania.Ajunsã aici stãteam....stãteamºi simþeam cã mor...aºa cã m.am apucat de lucru...bucheþele demireasã lucrate manual... Începutul a fost greu,,,multe dezamãgiri dar am continuat... astãzi dupã aproape doi ani mulþumesc lui Dumnezeu totul

merge biniºor.. Sfatul meu: toate fetele care au un vis sã nu renunþe oricât de

greu ar fi. O zi frumoasã vã doresc!

iulie - august 2016 Pagina 26 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Viaþa nu-i croitã dupãcalapod” – de Aurora

LiiceanuIaºi: Polirom, 2011, 236

p. . – (Seria de autor AuroraLiiceanu)

„Viaþa nu-i croitã dupãcalapod” este o antologie depovestiri cu accente eseisticeîn cadrul cãrora amprentabiograficã este cât se poate deevidentã. Eroii povestirilordin aceastã carte suntpersonaje reale, sunt oamenipe care Aurora Liiceanu i-acunoscut sau i-a consiliat încalitate de psiholog. Pealocuri, textele iau formaunor eseuri croite în jurulunor interogaþii alarmante ºi aunor crunte indignãrireferitoare la carenþelesocietãþii româneºti ºi afelului de a fi al oamenilor deazi, obligaþi sã îºi ducã viaþaîntr-o societate care a inversattoate valorile ºi se ghideazãdupã criteriile unuiindividualism ºi pragmatismdus la extreme. Românii deazi, scrie Aurora Liiceanu,dau dovadã de lipsã de curajºi se caracterizeazã prinîncãpãþânarea de a secomplace în faþa lipsei deperspectivã. Ei suferã dedelãsare patologicã ºi preferãsã lase „lucrurile

neterminate”. În acest punct,autoarea antologiei îºiexprimã deplina solidaritateideologicã cu ConstantinRãdulescu Motru, pe care îladmirã pentru curajul de apune degetul pe ranã ca sãetaleze rând pe rând„defectele” psihologice aleneamului românesc. Dupãcum scrie Aurora Liiceanuîntr-unul din textele cãrþii„Constantin Rãdulescu-Motru era preocupat deceilalþi ºi nu de el. El a avutcurajul sã le arate românilortoleranþa lor faþã de lucrulneterminat, apetitul pentruaspiraþii înalte, nefinalizate,rezolvate prin amânãri”.1

Volum Aurorei Liiceanu,apãrut la Editura Polirom în2011, este o carte care te punepe gânduri ºi teimpresioneazã prin ineditulfaptelor relatate. Avem de aface, în „Viaþa nu-i croitãdupã calapod”, cu descrieripline de realism. În acestepovestiri, autoarea zugrãveºtescene de viaþã aparent banaleîn spatele cãrora se ascundînsã destine marcate deprejudecãþi, de neliniºtipsihologice, de fapte de viaþãtulburãtoare. Cititorii care seadâncesc în lecturavolumului- inclus în Seria deautor „Aurora Liiceanu”-

devin martorii unor„întâmplãri ciudate” care sepetrec fie la Megidia, fie laBucureºti sau prin diversesate dobrogene.

Fin observator al

comportamentelor ºiatitudinilor umane, AuroraLiiceanu îºi fixeazã atenþiaasupra unor indivizi simpli pecare îi întâlneºte pe stradã, întren, îi observã în cafelele saupur ºi simplu se referã laoameni pe care i-a cunoscutîn diverse împrejurãri.Emoþionant prin firesculdescrierii este, de pildãportretul pe care îl face luiFrau Lola, dãdaca copiluluiei.

„ Frau Lola era îmbrãcatãca în filmele cu femei devârstã medie dinainte derãzboi. Avea pe cap ocãciuliþã de blanã, iar dacã eramai cald, purta o pãlãrioarã defetru, modestã, care nu tefãcea sã întorci capul, dupãea. Nu era nici grasã, nicislabã, era mai degrabã lipsitãde acea zvelteþe care te face sãcrezi cã o femeie este încãtânãrã.” 2

Despre fiecare din

persoanele pe care leîntâlneºte este ceva depovestit, fiecare are oexperienþã de împãrtãºit ºisuferã de pe urma uneipoveºti de dragosteneîmplinite, suferã desingurãtate, de tristeþea de anu fi remarcat sau pur sisimplu se adânceºte îndepresii ºi clipe de tristeþeînduioºãtoare. Uneori, cândscrie despre neliniºti,suferinþe ºi dezamãgiri,Aurora Liiceanu, ia poziþiaunui filosof autentic careanalizeazã, despicã firul înpatru ºi trage concluzii.Alteori face note de lecturã ºiredã impresiile provocate decitirea unui roman sau a uneipovestiri de excepþie. Scrisulîi dã ocazia sã dea sfaturi, sãmângâie, sã foloseascãputerea cuvintelor într-omanierã utilã, care explicãatitudini ºi vindecã suferinþe.Admirabil este faptul cãautoarea volumului nu facedezvãluiri complete, nudivulgã toate tainele deoarece„trãim într-o lume în careexistã spus ºi nespus. Fiecareare lumea lui de spus ºinespus. Taine ºi netaine.”3

Poate fi încadrat volumulAurorei Liiceanu în categorialiteraturii memorialistice? Sepotriveºte cititorilor carepreferã eseurile ºi introspecþiapsihologicã? Greu de spus.Cert e cã „Viaþa nu-i croitãdupã calapod”oferã câte puþindin toate. Gãseºti aici pasajebiografice, puþinã psihologieºi un strop de filozofie,asortate cu descrierifermecãtoare. Gãseºti aicipoezie ºi concluzii tranºantedar ºi secvenþe pline de umor.

Cu toate acestea scriituraAurorei Liiceanu nu e deloccomplicatã ºi invitã la olecturã plãcutã, reconfortantã,chiar ºi atunci cândpovestirile se încheie cuconcluzii usturãtoare.

Liliana Moldovan1 Op. cit. p.492 Op.cit. p.543 Op. cit. p.139

INVITAÞIE LALECTURÃ

Inaugurãm, începând cu luna iulie, o rubricã nouã - ” INVITAÞIE LA LECTURÔ -

destinatã iubitorilor de lecturã cãrora dorim sã le sugerãm câte o carte din literatura

românã sau internaþionalã. Tematica va fi variatã iar cãrþile vor fi alese în aºa fel

încât sã acopere cât mai multe gusturi ºi sã se plieze pe interesele literare ale unui

numãr cât mai mare de cititori. Fãrã sã a avea pretenþia de a se încadra în sfera unor

recenzii literare sofisticate, semnalele editoriale prezentate în aceastã rubricã au

rolul de a vã trezi interesul pentru lecturã, ºi, de ce nu, de a vã oferi informaþii cu

privire la noile apariþii editoriale. Pentru început, vom deschide invitaþia la lecturã cu

prezentarea volumului : ” Viaþa nu-i croitã dupã calapod” – de Aurora Liiceanu.

iulie - august 2016 Pagina 27ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

RoArt. 1. Locurile de studii fãrã plata taxelor

de ºcolarizare, dar cu bursã, se acordã: a) pe bazã de reciprocitate, cetãþenilor

strãini sau ai unor state membre aleUniunii Europene ori ale SpaþiuluiEconomic European, dupã caz, înconformitate cu prevederile documentelorde cooperare bilateralã în domeniuleducaþiei. Aceste locuri pot fi alocate ºisub forma lunilor-bursã;

b) în baza unor oferte unilaterale alestatului român, reglementate prin actenormative specifice;

c) în baza ofertei statului român, înconformitate cu prevederile legale învigoare, la propunerea MinisteruluiAfacerilor Externe, în funcþie deinteresele externe ale României;

d) în baza ofertei statului român, înconformitate cu prevederile legale învigoare, la propunerea MinisteruluiEconomiei, Comerþului ºi Relaþiilor cuMediul de Afaceri, pentru promovareaunor acþiuni de colaborare economicã saucomercialã;

e) în baza ofertei statului român, înconformitate cu prevederile legale învigoare, prin Ministerul EducaþieiNaþionale ºi Cercetãrii ªtiinþifice, pentrucetãþenii strãini cu rezultate bune laînvãþãturã.

Art. 2. (1) Locurile de studii prevãzute la art.

1 se alocã exclusiv pentru programele destudii acreditate, în limba românã.

(2) Lunile-bursã se pot aloca ºi pentruprograme de studii cu predare într-o limbãde circulaþie internaþionalã.

Art. 3. (1) Cetãþenii strãini pot fi înscriºi pe

locurile prevãzute la art. 1 lit. a) -d) dupã

absolvirea anului pregãtitor, în cadrulcãruia îºi însuºesc cunoºtinþele necesarede limba românã.

(2) Durata anului pregãtitor pentrustudii universitare de licenþã este de 1 anacademic, iar pentru studii universitare demasterat, doctorat ºi învãþãmântpostuniversitar, inclusiv în domeniulsãnãtate, este de cel puþin 6 lunicalendaristice.

(3) Sunt exceptate de la obligaþia de aprezenta atestatul de absolvire a anuluipregãtitor, la înscrierea la programe destudii cu predare în limba românã,urmãtoarele categorii de persoane:

a) persoanele care prezintã acte destudii româneºti (diplome ºi certificate)sau acte de studii, situaþii ºcolare atestândcel puþin 4 ani de studii consecutivi urmaþiîn limba românã, într-o unitate ºcolarã dinsistemul naþional din România;

b) persoanele care, în vedereaînscrierii în învãþãmântul universitar,promoveazã testul de limba românã, înurma examinãrii de cãtre o comisie despecialitate formatã din cadre didacticeavând cel puþin funcþia didacticã de lector.Examinarea poate fi fãcutã în instituþia deînvãþãmânt superior la care candidatuldoreºte sã studieze, dacã aceastã instituþiede învãþãmânt superior desfãºoarã ospecializare/program de studii de limba ºiliteratura românã acreditat, sau în cadrulaltei instituþii de învãþãmânt superioracreditate care desfãºoarã o astfel despecializare/program de studii. În urmaacestei examinãri se va elibera uncertificat de competenþã lingvisticã;

c) persoanele care, în vedereaînscrierii în învãþãmântul universitar,prezintã certificate sau, dupã caz, atestatede competenþã lingvisticã, nivel minim B

2, eliberate de Institutul Limbii Române. (…) Art. 5. Locurile de studii fãrã plata taxelor de

ºcolarizare, dar cu bursã, prevãzute la art.1 lit. c) ºi d) se acordã prin concurs dedosare, organizat de cãtre instituþiileimplicate, conform metodologiilorproprii.

Art. 6. (1) Locurile de studii fãrã plata

taxelor de ºcolarizare, dar cu bursã,prevãzute la art. 1 lit. a) ºi b), se acordãcetãþenilor strãini care doresc sã îºicontinue studiile în învãþãmântul superiorde stat în România.

Art. 7. Dosarul de candidaturã conþine

urmãtoarele: a) certificatul de naºtere - copie ºi

traducere legalizatã; b) copie de pe actul care atestã

domiciliul stabil în strãinãtate; c) copie de pe paºaport; d) cererea de eliberare a Scrisorii de

acceptare la studii, prevãzutã în anexa laprezenta metodologie, completatã la toaterubricile, în douã exemplare;

e) copie ºi traducere legalizatã adiplomei de bacalaureat, licenþã, mastersau de doctorat, dupã caz, ori echivalentulacesteia, autentificatã de cãtre autoritãþilede resort din þara emitentã;

f) copie ºi traducere legalizatã aadeverinþei care atestã promovareaexamenului de bacalaureat, licenþã,master sau doctorat, dupã caz, pentruabsolvenþii anului curent;

g) foile matricole - copii ºi traducerilegalizate, aferente studiilor efectuate;

h) atestatul de absolvire a anului delimba românã sau certificatul de

competenþã lingvisticã, dupã caz; i) certificatul medical (într-o limbã de

circulaþie internaþionalã) care sã atestefaptul cã persoana care urmeazã sã seînscrie la studii nu suferã de bolicontagioase ori de alte afecþiuniincompatibile cu viitoarea profesie.

(…)Art. 11. Procedura de aplicaþie se desfãºoarã

astfel: a) Senatele instituþiilor de învãþãmânt

superior acreditate vor stabili criteriile pebaza cãrora se formuleazã propunerile decandidaturi ºi le vor aduce la cunoºtinþapotenþialilor candidaþi prin afiºareaacestora pe site-ul oficial al fiecãreiinstituþii de învãþãmânt superior.

b) Lista nominalã a propunerilor decandidaturi va fi aprobatã de Senatulinstituþiei de învãþãmânt superioracreditate ºi va fi afiºatã pe site-uloficial.

c) Lista nominalã ºi dosarelecandidaþilor vor fi înaintate MENCS -DGRIAE, pânã la data de 30 noiembrie afiecãrui an.

Art. 12. Pentru obþinerea de burse, pot candida

urmãtoarele categorii de studenþi: a) cetãþenii strãini, cu excepþia celor

care se aflã într-un an terminal, care auabsolvit cel puþin un an de studii, în afaraanului pregãtitor, într-o instituþie deînvãþãmânt superior de stat acreditatã ºiau obþinut minimum media 8,00; ºi

b) cetãþenii strãini, absolvenþi ai unuiprogram de studii universitare înRomânia, care au obþinut o mediegeneralã de cel puþin 8,00 ºi care îºicontinuã studiile într-o instituþie deînvãþãmânt superior de stat acreditatã.

NOUTÃÞI LEGISLATIVEExtras din Ordinul nr. 3775 / 2016 / Monitorul Oficial

nr. 0437 din 2016. - În vigoare de la 10.06.2016

Ionela van Rees-Zota-jurist dreptul român-

- avize favorabile eliberate de Instituþiile abilitate din Germania ºi România în

vederea obþinerii avizului pentru desfãºurarea de activitãþi

comerciale, studiu etc- obþinerea ºi elaborarea actelor în

vederea cãsãtoriei- constituiri ºi înmatriculãri societãþi comerciale, asociaþii,

fundaþii etc cu acþionariat strãin.- orice alte probleme juridice care cointereseazã

o persoanã fizicã de cetãþenie strãinã, aflatã pe teritoriulGermaniei sau României.

Telefon: 01603373128; E.mail: asii.romani@yahoo.com

Denise Klüweravocatã în dreptul

german consiliere ºi

reprezentare juridicã specializare pe

dreptul familiei, dreptul penal, dreptulmuncii, dreptul de chirie

de asemenea, dreptul social, dreptul deasigurãri, dreptul de circulaþie, dreptul

comercial etc Tel. 09131/976477; Mobil 0177/2169756

E-Mail kanzlei@kluewer.eu sauavocat@kluewer.eu

Internet www.kluewer.eu

Ambele persoane cunosc limba românã. Vã rugãm sã vã adresaþi (în funcþie de problemadumneavoastrã) pentru dreptul german - doamnei Klüwer, drept român - doamnei van Rees- Zota

Curier juridic Curier juridic Curier juridic

iulie - august 2016 Pagina 28 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

SUDOKU

TALON DE CONCURSPoþi câºtiga un abonament ANUAL la ziarul VOCEA TA dacã

vei rãspunde corect la urmãtoarea întrebare:

Întrebare:

Ce firmã vinde apartamente cu rate direct de la constructor?

Rãspuns:____________________________________________________________

____________________________________________________________

Nume__________________________________________________;

Prenume ___________________________________________________;

Adresa _____________________________________________________

____________________________________________________________

Telefon ___________________________________________________;

62

Talonul va fi trimis pânã cel târziu ultima zi a lunii în curs pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

Câºtigãtorul dinnumãrul trecut este

MARIANAPAULA

SCHUSTER -NÜRNBERG

Pagina 29iulie - august 2016 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

BERBECO sã vã impuneþi punctul de vedere într-o chestiune care þine deserviciu ºi poate v-alegeþi cu un nou proiect, o nouã posturã caresã v-aducã succes. Foarte posibilã întâlnire de suflet disearã ºi vã

faceþi planuri pentru urmãtoarele zile, ca sã vã distraþi ca lumea.

TAURS-ar putea sã vã puneþi toate calitãþile la bãtaie ca sã vã reuºeascãun eveniment care are legãturã cu familia ºi o s-aveþi mult dealergat ca sã iasã totul la mare artã. E posibil sã vã-ngrijiþi de

sãnãtatea cuiva din familie ºi sã cheltuiþi ceva timp ºi energie, dar sa fie cu folos.

GEMENIVã pregãtiþi de o relansare ºi mai aveþi de luat o semnãturã, sã vãpuneþi în ordine ideile, s-aveþi o strategie de atac ºi sã daþi dovadãde perseverenþã de-aici încolo. Aþi putea pleca pe undeva cu treabã

ºi sã vã ºi relaxaþi, le faceþi o vizitã ºi unor prieteni care locuiesc prin împrejurimi.

RACÎntâlniri de afaceri, negocieri, ca sã ºtiþi pe ce puteþi conta. O sãaflaþi, probabil, cum au stat lucrurile într-o chestiune de ordinsentimental ºi-o sã vã puteþi împãca, dacã vreþi. Aveþi grijã la

sãnãtate!

LEUSe poate sã rezolvaþi niºte probleme de-ale casei ºi sã umblaþi labanii din cont, dar sã rãmânã intact fondul de cheltuieli lunare, sãnu faceþi datorii. Poate-aþi fãcut rezerve pe undeva, sã vã duceþi cu

familia sau doar în doi, sã luaþi o gurã de aer proaspãt.

FECIOARÃPosibile confirmãri. Vi s-a dat ok-ul pentru un proiect care-o sãfie rampa voastrã de lansare ºi o sã primiþi probabil ºi niºte bani,dac-o sã ºtiþi cum sã puneþi problema. O sã-i faceþi o vizitã cuivabolnav sau care e în convalescenþã ºi o sã fie un câºtig sufletesc

de ambele pãrþi.

BALANÞÃPoate veþi face unele presiuni ca sã vã luaþi banii cuveniþi, altminterio sã amânaþi unele plãþi pânã când vor binevoi datornicii sã vã-napoieze sumele. Poate mai lãsaþi de la voi în relaþia cu partenerul

de cuplu, ca sã vã priascã perioada asta de relaxare, zilele astea.

SCORPIONVoi aþi putea câºtiga mai mulþi bani nu numai luna asta, ci ºi încontinuare, timp de vreun an de zile ºi poate vã gândiþi la ovariantã, douã, pentru siguranþã. Relaþia voastrã sentimentalã are

toate ºansele sã ducã la cãsãtorie, chiar dacã mai sar scântei din când în când.

SÃGETÃTORSe poate sã cheltuiþi niºte bani ca sã vã luaþi diverse lucruripentru casã ori vã asiguraþi proviziile pentru escapada turisticãde azi pânã duminicã. Se poate sã-ntâlniþi pe cineva care vrea sã

vã cunoascã mai bine. Cineva cu atracþii imobiliare vã simpatizeazã.

CAPRICORNEfervescenþã mare la voi, poate luaþi bani, vã faceþi program devizite, plimbãri ºi plecaþi la mare, la munte, acolo unde-i place ºifiinþei iubite. Vã preocupã bunãstarea familiei ºi o sã luaþi diverse

lucruri pentru casã, ori plecaþi cu toþii la distracþie.

VÃRSÃTORPuteþi reface o relaþie sentimentalã, o cãsnicie, chiar cu aceeaºipersoanã, dacã abia acum aþi înþeles unde s-a greºit la unmoment dat. Aþi putea semna un contract de angajare ºi sã fie încondiþiile pretinse de voi, sã vã asiguraþi banii pentru un trai mai

bun.

PEªTIAveþi la dispoziþie câteva zile pânã sãptãmâna viitoare, cândtrebuie sã vã decideþi dacã vã duceþi la alt serviciu sau veþi lucraîn paralel, câteva ore. O întrunire cu grupul de prieteni ca sã

desfãºuraþi activitãþi deconectante, poate pentru mai mult de un week-end.

HOROSCOP

Michael Shapiro este autorul unuidicþionar inedit:

"100 cei mai influenþi evrei din toatetimpurile".

Este vorba despre o selecþiesubiectivã, pentru cã evrei care auschimbat lumea sunt cu miile, doar cãnu-i ºtim noi.

Între cei din respectivul dicþionar îigãsim pe Maimonide, Spinoza, Freud,Einstein, Marx, Heine, Proust, Kafka,Bergson, Chagall, Leonard Bernstein,Mahler, Schoenberg etc.

Se încumetã cineva sã facã unasemenea dicþionar, actual, cu evreii deseamã din România?

* Mark Twain n-a fost numai unscriitor deosebit, ci ºi un om de spirit:

"Plãnuieºte-þi cu grijã viitorul, pentrucã acolo o sã-þi petreci restul vieþii".

N-are dreptate?

* Niºte elevi din clasa a Xll-a au fostîntrebaþi ce meserie ar vrea sã înveþe. Aurãspuns de tot felul: jocheu, stewardesã,procuror, pompier, doctoriþã, fotbalist,

pianistã, coafezã, stomatolog, actor,designer vestimentar, aviator, arhitect,avocat... Niciun inginer, mecanic, ºofer,croitor, tractorist, profesor. Parcã vãd cãjumãtate nu-ºi vor lua bacalaureatul ºi vorpleca sã lucreze necalificaþi în construcþiiîn Germania sau vor culege cãpºuni prinSpania.

* Cicã, niºte "specialiºti" ne sfãtuiescsã nu ne mai curãþim ceara din urechi,pentru cã aceasta ar avea un rolantibacterian ºi protejeazã conductulauditiv extern.

I-aº întreba pe aceºti... deºtepþi dacãpe picioare e bine sã ne spãlãm (mãcar)din când în când?

* Nu sunt un fan al lui Nietzsche ºi alfilozofiei lui, dar mã întreb, ºi eu, ca ºi el:

"Si Deus, unde malum"(Dacã existã Dumnezeu, de unde

vine rãul?)Fiindcã suntem înconjuraþi de tot

mai mult rãu ºi de tot mai puþin bine.

* Statisticienii noºtri - inºi care ne totdau cifre, dar nu fac nimic - spun cã, înmediul rural, comparativ cu cel urban,sunt de 3, 7 ori mai puþini medici, de 2, 5ori mai puþini salariaþi, de 6, 3 ori maipuþini locuitori cu studii superioare, de 50de ori mai mulþi asistaþi social,mortalitatea infantilã este de 1, 5 ori maimare, veniturile pe gospodãrie sunt dedouã ori mai mici ºi sãrãcia de 3, 4 orimai mare...

Întreb, ºi eu, ca Nietzsche, dar în altsens: dar unde se duc toþi banii de taxe,impozite ºi celelalte dãri pe care le plãtimaproape zilnic ºi la ce ne folosesc acestestatistici?

* Fãrã sã fiu analist politic - o meseriemai nou inventatã - vã spun cã, la noi,dintotdeauna, frica a paralizat toatesistemele, frica ºi laºitatea: aºa a ajuns

Ion Antonescu dictator, aºa a ajunsCeauºescu "cel mai iubit fiu alpoporului", aºa a ajuns Ion Iliescu sã fieales preºedinte capitalist, dupã ce fusesenomenclaturist comunist, aºa avem osocietate în care prosperã hoþii ºi bandiþii,cei care nu se tem de nimeni ºi de nimic.

Pilele ºi relaþiile continuã sã fieprincipalul "argument" în numirea ºipromovarea funcþionarilor publici detoate gradele, de la gunoier la ministru.

* Savantul sirian Bar-Hebraeusobserva încã în urmã cu aproape o mie deani:

"Proºtii observã doar greºelileoamenilor ºi nu dau atenþie calitãþiloracestora.

Ei seamãnã cu muºtele, care cautã sãse aºeze doar pe bubele corpului".

"Proºtii observã doargreºelile oamenilor"

INCHIERIEZ la o Familie serioasä, pe termenlung APARTAMENT cu 2 camere situat în zona PiaþaRahova. Este dotat cu geam termopan nou în bucätäriefaiantä nouä, centalä,sufragerie parchet , dormitor,baie,balcon etaj 3 Preþ 170 de euro +garantie tel.0151-63684936 seara dupä ora 18.30

Vând casã în oraºul Jimbolia, România. ZonãCentralã, compusã din 5 camere, 2 bãi,2 bucãtãrii,anexepentru porci ºi pãsãri, magazie mare,grãdinã. Casa estecompartimentatã în aºa fel încât pot locui 2 familii cubaie ºi bucãtarie separatä. Preþ negociabil:35000 Euro.Tel: 0040 - 76 150 5924

Vând casã în oraºul Agnita. Zonã Centralã,compusã din 4 camere de 110mp. Suprafaþa totalã estede 1500 m.p. Totul este nou renovat. Preþ: 90.000 Euro.Telefon: 0911/ 6588352.

Vând la preþ negociabil vilã superbã construitãpe 4 nivele (subsol, parter, etaj, mansardã), în cartierulMoara de Vânt din municipiul Iaºi, România. Relaþii latelefon 0040.751294131 (inginer ILIE).

Direct de la proprietar: vânzare vilã modernã,nouã, zona Horezu, la ºosea, 111 mp, cu garaj, P+M, 2terase, izolatã, termopane, acoperiº þiglã, 3 camere, 2 bãi,bucãtarie, cãmarã, instalaþii moderne, apã curentã, gaze,faianþã, gresie, parchet, curte: 1350 mp,pomi fructiferi,dependinþe caramidã (ºopron, coteþ gãini ) gard cufundaþie; teren agricol intravilan: 2555 mp., pãºuneintravilanã: 918 mp., pãdure salcâmi de-a lungul râuluiCerna: 15555 mp. Preþ negociabil: 195000 Euro.Tel.0049-1765540055.

Vând casã în Fãgãraº zona centralã (Str. Li-bertãþii nr.20), 2 camere, parchet, sobe teracotã, bucã-tãrie mare, antreu, baie. Teren total 312 mp Curte,grãdinã, beci, suprafaþã folosibilã 65 m.p., zonã liniºtitã.Telefon: 0851 87951. Familia Bartesch.

Vând apartament 2 camere decomandate -suprafaþa utilã 50 mp - Bucureºti, zona foarte bunã -Bucur Obor -(maximum 15 minute pânã la Universitate)) Toate facilitãþile în proximitate - hipermaket Klaufand,Piaþa ºi Magazinul Bucur Obor, vis-a vis de bloc existaºcoala, grãdiniþã, 2 policlinici. Apartamentul este recentzugrãvit, tâmplãrie termopan; mobilã nouã /modernã.Informaþii suplimentare - Tlf 0753-351.783 email:echirita@hotmail.com

Vând casã cu curte ºi grãdinã 1500 m.p în oraºulAgnita, jud. Sibiu, str. Mihai Viteazul nr 66. Totul esterenovat, 3 camere ºi bucãtãrie. Telefon: 0911 6588352

Schimb apartament cu 3 camere, 70 m.p., parter,balcon, cu aprobãri pentru spaþiu comercial în RâmnicuVâlcea, cu apartament în zona Nürnberg ºi împrejurimicu 2 camere. Tel. 015143464072, 0040.745.611.162.

Vând teren agricol 5 H cu 2 Euro m.p. în comunaCata, jud. Braºov. Deþin titlu de proprietate cu extract decarte funciarã. Telefon: 0176 83204051 sau 017683204074.

Închiriez apartament cu 2 camere în Frankfurtam Main, complet mobilat ºi utilat, zonã centralã, înapropiere de gara centralã. Relaþii la telefon:015784523637 sau 015143435201. Rog seriozitate.

Clarvãzãtoarea Florentina rezolvã probleme dedragoste, afaceri, ipotenþã, alcoolism, toxicomanie, stresetc. Oferã consultanþã psihologicã familialã, adulþilor ºicopiilor. Telefon: 015211559565 sau 015214633552

Dacã eºti profesor de germanã ( cunoºti limbaromânã) ºi doreºti sã dai meditaþii la limba germanã,contacteazã-mã. Telefon: O1728819588

Operator maºini unelte în ind. auto, presatormetale la rece,42 de ani, caut orice loc de muncã dintr-ofabricã sau la îngrijirea unei persoane vârstnice,curãþenie etc. Seriozitate, decenþã, bun simþ. Sunt unperfecþionist iubitor de ordine ºi curãþenie,cu marerespect pt. toate fiinþele omeneºti. Aºtept rãspuns înemail: marvidiss@gmail.com

Cosmenticianã, make up artist cu diplomã ºiexperienþã 11 ani în domeniu, doresc colaborare sauangajare. Sunt vorbitoare de limba germanã nivel A2.Email: artemiza _make_up@yahoo.com. Tel015163990467.

Caut familii sau persoane în vârstã- cetãþenigermani pentru îngrijire. Telefon: 0151 43510905

Caut lucru în: amenajãri interioare, faianþã,gresie în Nürnberg ºi împrejurimi. Îmi ofer serviciile lafirme sau privat. Telefon: 0152 57004526 sau 091121535108. Calitate ºi bun gust!

Meditez limba germanã la domiciliul meu(zona Gustav Adolf), începãtori sau avansaþ i. Telefon:0176 45638838.

MUZICÃ LIVE pe gustul tãu!!!! Aniversare,nuntã, botez, chef sau orice eveniment , poate fideosebit dacã este acompaniat de NOI. Sunaþi la01521 2247227.

Organizãm evenimente: zile de naºtere, nunþi,botezuri, carnavaluri, întâlniri cu prietenii, revelioaneetc. Vã punem la dispoziþie servicii de catering cumeniu specific românesc ºi muzicã live ce ce-a maibunã calitate. Vã gãsim locaþia potrivitã. Preþuriabsolut accesibile ºi distracþie garantatã. Contactaþi-ne! Telefon: 0151 21315812

Tâmplar, tapiþer, paturi, canapele, fotolii,montaj parchet clasic, cu experienþã vastã în Româniaºi strãinãtate,caut de muncã în domeniu (sau ºialtceva,decent ) sau caut partener de afaceri cu micspaþiu propriu pentru a deschide un mic atelier demobilã -tapiþerie în Germania. Ma puteþi contacta peskype mario.mario1975 sau messengermario_cy1975@yahoo.com

Colegiul femeilor de la MehrGeneration Hausdin Schweinauer Hauptstr. 31, vã pune la dispoziþiecursuri de croitorie. Aici vã învãþãm cum sã faceþi dinhainele VECHI, NOI. Gratuit, în fiecare zi de MARÞIîntre orele 17- 19. Contact: Anemarie Hock, telefon:0174 7188127.

Eºti pensionar, locuieºti în zona Nürnberg ºi ainevoie de o persoanã care sã te ajute la diverselucruri?Nu îþi cunoºti drepturile în Germania? Vreisã ai pe cineva care sã-þi facã clipele de singurãtatemai frumoase? Ai nevoie de un consilier în vedereaintegrãrii în sistemul social etc? Noi ºi specialiºtiinoºtri te putem ajuta. Este de ajuns sã ne contactaþi ºivom gãsi soluþia împreunã ( în limba maternã-românã) de a vã integra mai uºor. Telefon: 0160 33 73128

Angajez 2 bãieþi capabili de munã în domeniuldemolãri. Salariu negociabil cu Gewerbe în zona Fürth,Nürnberg. Telefon 0176 723 777 18.

Domn 54 de ani, doresc loc de muncã în oricedomeniu. Cunosc limba românã ºi maghiarã. Telefon:015171215898.

Doamnã 56 ani, doresc loc de muncã într-ofamilie vorbitori de limba românã pentru îngrijireapersoanelor vârsnice, dar ºi a altor atribuþiuni îngospodãrie. Menþionez cã nu ºtiu limba germanã.Telefon: 015215813089.

ªofer profesionist-mecanic utilaj greu (macara,buldozer, excavator etc) caut de lucru în Germania, zonaTubingen- Stuttgart. Rog seriozitate. Telefon: 070717787849, dupã ora 19 sau 0040 763914909.

Sunt din România, caut de muncã ca muncitor înconstrucþii, în agriculturã sau la o fermã la grãdinãrit.Cunsosc limba germanã la nivel începãtor. Telefon: 0043344806629 sau 0040 760797048.

Mã numesc Rareº ºi caut de muncã în domeniulinstalaþiilor sanitare. Am lucrat în plumb, fier, cupru,plastic. Lucrez în aceastã meserie de 5 ani. Montajscurgeri aerisiri, instalaþii de apã rece, caldã ºi încãlziretermicã. Telefon: 00320465561271 sau 00320 498457795sau e-mail: riccardocedeno@gmail.com

Sunt ªtefan ºi sunt în cãutarea unui loc de muncã.Muncitor în fabricã, curãþenie, spãlat de vase înrestaurant. Tot ce se poate munci. Tel. 076948459

Cadru farmaceutic din România, cuexperienþã în vânzãri, gestiune,

contabilitate primarã, abilitãþi deutilizare a calculatorului, MS Office,administrare bazã de date, englezãavansat, francezã mediu, carnet de

conducere cat. B, doresc angajare casecretarã/ asistent manager/ operator

calculator/ gestionar/ vânzãtoare/recepþioner hotel (front desk)/ asistentã

personala. Tlf: + 40722.988.687; e-mail: prettydaniola@gmail.com.

LOCURI DE MUNCÃ

Tânãr 35 ani, cu experienþã în domeniulconstrucþiilor, amenajãri ºi finisaje

interioare ºi exterioare, îmi ofer serviciileîn domeniu în zona Nürnberg. Telefon:

0160 33 73 128 . Calitate ºi comfort!

Doamnã cu studii psiho-sociologice.Caut persoane care au nevoie de

consultanþã psiho-socialã, cu sau fãrãdizabilitãþi din zona Nürnberg/

Erlangen/ Fürth. Sunt cetãþean românºi german, vorbesc ambele limbi bine.

Telefon: 0160 33 73 128.

SERVICII

Famile mixtã (sas ºi român) cu 3 copii.Cãutãm locuinþã sau casã cu 4-5 camerede închiriat în localitatea Nürnberg sau

împrejurimi. Telefon: 0160 3373128.

IMOBILIARE

iulie - august 2016 Pagina 30 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC IITTAATTEE MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC IITTAATTEE MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC IITTAATTEE

Materialele din aceste paginã sunt publicitare. Rãspundereapentru conþinutul lor NU aparþine ziarului VOCEA TA.

Organizãm spectacole cu echipãcompletã: artiºti, ingineri desunet, de imagine, regizor ºi

scenograf etc la preþuri pentrutoate buzunarele. Asigurãm ºi

cerem seriozitate maximã Detalii:Telefon +49 152 122 47 555.

Cântec, joc ºi voie buna cu duetulVALERIA STOIAN ºi Charly TM

Tel. 0171-404.8002

Talon pentru abonament (valabil pentru Germania)

Nume_______________________________________;

Prenume ____________________________________;

Adresa ______________________________________

_____________________________________________

Telefon _____________________________________;

Doresc un abonament la ziarul VOCEA TA pentru

6 luni 12 luni

(30 euro, transport inclus) (55 euro, transport inclus)

PLATA SE VA FACE ÎN CONTULDACIA e.V..

VR-Bank NürbergKonto: DE 70760606180001932497

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

62

Pagina 31iulie - august 2016 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC IITTAATTEE MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC IITTAATTEE

Tânãr 32 ani, caut de lucru în orice domeniu.Locuiesc în Nürnberg. Am lucrat ca: electrician, tehniciansisteme alarmã, fotograf. Înþeleg ºi vorbesc puþingermanã, dar vorbesc ºi scriu foarte bine engleza. Telefon:01522 9649376. E.mail: danielflenchea@ yahoo.com

Bãrbat serios, cu experienþã în construcþii, zidar,finisaje, caut loc de muncã în Nürnberg. Rog seriozitate.Telefon: 0152 5700456 sau 0172 7307216

Tânãr cãsãtorit 40 ani, locuiesc în Nürnberg,mecanic de meserie, posesor permis de conducerecategoriile: B, C, E caut loc de muncã. Telefon: 0151 71305 930

Tânãr 26 ani, doresc de lucru în domeniulconstrucþiilor. Amenajãri interioare ºi exterioare sau înagriculturã. Telefon: 004 0729582400

"Adriana Touristik Gmbh" angajeazã ºofer deautocar, part time, domiciliu în zona Augsburg.Adriana.Touristik@yahoo.de, Telefon: 01776583836

Doamnã, îmi ofer serviciile pentru îngrijit bãtrânisau în agriculturã. Telefon: 0175 907 12 10 Nürnberg.

Tânãr, caut de lucru în Germania în oricedomeniu. Telefon 0040749225241

Ai terminat o ºcoalã de moaºe? Cunoºti limbaromânã ºi germanã bine? Avem nevoie dedumneavoastrã! Telefon: 0160 3373128 Nürnberg

Doamnã 41 ani din Würzburg caut de muncã îndomeniul curãþeniei, dimineaþa. 015166207380Radoveanu Adriana.

Român, caut de lucru în Germania la ferme sauinstalaþii de abºare, vopsitorie. Telefon: 0040758 628039.

Doamnã 35 ani, serioasã, cetãþean româno-german, îmi ofer serviciile pentru a ajuta bãtrânii la:plimbare, cumpãrãturi, rezolvarea de probleme laInstituþiile germane, consultanþe psiho-sociale etc.Informaþii la numãrul de telefon: 0160 33 73 128

Bãrbat caut loc de muncã în construcþii sauîngrijitor de animale sau în agriculturã. Rog seriozitate.Telefon: 0911 7429052 sau 1051 2079331

Cetãþean român, doresc sã lucrez în Germania lao familie. Ajutor în gospodãrie, pãsãri, animale etc. Dacãe necesar pentru menaj pot veni ºi cu soþia. Vorbim puþingermana. Posed permis conducere B,C.Tel: 0746144539sau 0267708065.

Domn 51 ani, 78 kg, modest, fãrã vicii, doresccunoºtinþã cu doamnã 37-48 ani sincerã, credincioasã,înaltã, suplã pentru prietenie, eventual cãsãtorie: Telefon:015145230790

Tânãr, 33 ani, potent, ofer sprijin domniºoarelorcare doresc sã aibã un copil, dar nu au partener saudoamnelor cu probleme de cuplu, dar care îºi doresc copii.Preþ 500 Euro. Telefon: 0722452507

Cãtre domniºoare sau doamne cãsãtorite. Bãrbat,35 de ani, cãsãtorit, dotat, viril, caut domniºoarã saudoamnã cãsãtorita. pentru relaþie discretã de prietenie.Tel: 0720 822 148. Email: m.bucuresti2016@gmail.com

Deutsch-rumänisch Frau 39jahre ,sucht dringenTeilzeitarbeit raum Nürnberg Helferin auch zumAnlernen in Büro erwünscht .Bei Bedarf bitte meldenunter Mail Adresse thomae_c@yahoo.de

Român stabilit în Germania, 66 ani, 1.72, 82 kg,doresc sã-mi gãsesc jumãtatea pentru o prieteniedurabilã, înþelegere reciprocã ºi sentimente sincere.Telefon: 0157 5816298

Domn vãduv, rãmas singur la vârsta de 66 ani,cetãþean român-ungur, îmi caut perechea. Sã fie odoamnã de vârstã apropiatã, dacã se poate în apropierede Freiburg sau maxim 150 km. Ofer ºi cer bunãînþelegere. Telefon: 0151 75140265

Domn 66 ani, stabilit în Germania, caut opartenerã pentru o relaþie care sã dea un sens frumos vieþiinoastre. Telefon: 0157 58162981

Domn 50 ani, 78 kg, 1.71 m, fãrã obligaþii sau vicii,doresc cunoºtinþã cu doamnã între 30-49 ani, sincerã, cucredinþã în Dumnezeu, înaltã ºi suplã. Telefon: 015145230790.

Suntem doi tineri care curând vom deveni pãrinþisi cãutam un apartament cu 3 camere pânã în 550 Eurofãrã cheltuieli! Vã mulþumim! Nr de tel 015145089857

ªcolarizãm personal pentru meseria de asistentîngrijire bãtrâni- asistent medical. Durata ºcolarizãrii 3ani, plus ºcoala de limba germanã aproximativ 5 luni.Informaþii la: 0151 47860834

Vã oferim oportunitãþi de afaceri- alternativãfinanciarã la Euro ( Monede Criptate) : Telefon: 015147860834

Economiseºte cu pânã la 80 % consumul deenergie electricã. Configureazã-þi casã viitorului. Instalãmºi întreþinem instalaþii de automatizãri, electricitate,securitate, internet ºi telefonie la preþuri accesibile ºiavantajoase. Tel: +4915175732294

Radio R România www.RadioR.eu , cu sediul laNürnberg cautã redactori muzicali din Germania- însistem de voluntariat. Nu trebuie sã locuieºti în apropiere.Este suficient sã doreºti a face parte din echipa noastrã, iarde restul ne ocupãm împreunã (iniþiere, programe etc)Telefon: 01715807720.

DIVERSE

Intelectualã din Bucureºti, 50 ani, foarteprezentabilã, 1.67m/53 kg, alurã

sportivã, englezã avansat, francezãmediu, iubitoare de animale, activã,

amatoare de cãlãtorii, teatru, film, artã,muzicã clasicã, sport, doresc relaþie

serioasã cu un intelectual, min 1.75m,greutate proporþionalã, situaþie

materialã bunã, cu simþul umorului ºipasiuni similare. Tlf: + 40722.988.687;

e-mail: prettydaniola@gmail.com

MATRIMONIALE

Colectiv redacþional

Director:Ionela van Rees-Zota (Membrã

a Uniunii Ziariºtilor Profesioniºtidin România, Membrã a UniuniiJurnaliºtilor din Germania)

Director adjunct:Berthold J. Staicu

Redactor-ºefi:Adriana-Lucia CiugudeanLiliana Moldovan

Senior editor:Emil Mateiaº

Redactori:Ionela IfrimViorel MaierClement LupuDan TeodorescuBrãtuianu Alin- IunuþPreot Ionuþ PãunGeorg BarthIulia TeleºpanIoana DiaconuMariana Pachis - regizor ºi

scenografAdriana Bittner- CiobanuViorel BãetuElena Cesar von SachseAustria: Ioan Godja Agnes Maria ORBAN (Clubul

de Presã CONCORDIA din Viena)Mihai Anthony (Membru al

Uniunii Ziariºtilor Profesioniºti dinRomânia)

Belgia:Cornel Radu LoghinLiviu Hopârtean România:Elena Chiriþã (Membrã a

Uniunii Ziariºtilor Profesioniºti dinRomânia)

Tehnoredactor:Neluº Nãstãsoiu

Ziar editat de:Ionela van Rees- Zota

Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

Mobil 0049 160 33 73 128E-mail: asii.romani@yahoo.com

Tipar executat la:PRODCOM Tg. Jiu – RO

• Rãspunderea pentru conþinutul arti-colelor publicate aparþine, conformart. 206 Cod Penal, în exclusivitate

persoanelor care le semneazã.

Ziar distribuit pe teritoriulGermaniei, Austriei, Belgieiºi Olandei. Pentru publici-

tate ºi abonamente vãrugam sã ne contactaþi lanumerele de telefon din

cãsuþa redacþionalã.

ISSN 2191-7272

Stimaþi cititori,Pentru cã ni s-a cerut de mai multe ori sã înfiinþãm o rubricã de micã publicitate, vã oferim

oportunitatea de a ne trimite anunþul dumneavoastrã absolut gratuit. Vã aºteptãm!

Talon pentru anunþ gratuit - PENTRU PERSOANE FIZICE -

Nume___________________________________;

Prenume ________________________________;

Adresa __________________________________

Telefon __________________________________;

Text anunþ:

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

sau scrieþi-ne anunþul dvs. pe e-mail: asii.romani@yahoo.com

Rubrica:

vânzãri-cumpãrãri cereri-oferte muncã matrimoniale diverse

62

Doreºti sã faci parte din membriiAsociaþiei DACIA e.V. din Nürnberg?

Eºti o persoanã cu ambiþii ºi doreºti sãfaci ceva pentru comunitatea românã?

Atunci sunã la numãrul de telefon:0049 160 33 73 128 sau scrie-ne pe

adresa: asii.romani@ yahoo.com. Vomgãsi împreunã o metodã de a

colabora!

Când doriþi ca anunþul sã nu mai aparã, sunaþi la redacþie

GELEGENHEIT! TRAUMVILLA (NE-UWERTIG) in Teneriffa-Nord - Privatverkauf

Traum-Familienvilla in La Orotava/Teneriffa-Nord mit Meerblick und Sicht auf Teide, erbaut vondeutschem Bauunternehmer (Eigentümer)

Gelegenheit - Topp gepflegte, luxuriöse Familien-Villa auf großzügig aufgeteiltem Anwesen in ruhigerund grüner Wohnlage mit Meer- und Vulkanblick in

Teneriffa-Nord, nahe Puerto de la Cruz, vondeutschem Bauunternehmer privat zu verkaufen.

2 Wohnz., 1 Essz., 5 Schlafz., Kamin, 2 Küchen,6 Bäder, 2 Gäste WC, Büro, Fitnessraum, Hobbyraum,Hauswirtschaftsraum, Bodega, Weinkeller,Kellerräume, Garage, Parkplatz, Pool, Außensauna,Barbecuebereich, Außenkamin.

Erbaut 1999- 2002, ausnahmslos mithochwertigen Materialien. Zustand Neuwertig, keinReparaturstau, ständige Instandhaltung, 2016Neuanstrich. Tropischer Garten mit beheiztem Pool,Sanitärbereich, Sauna, ummauerte Außendusche,Barbeque-Bereich und vielen verschiedenen Terrassenzum Verweilen und Relaxen.

Kontakt: (Deutschland) +49 69/21007762 und+49 1795319756,

(Spanien): +34 615938490, Festnetz+34922335609

Pagina 32