influenta mass-media asupra procesului de invatare

5/11/2018 Influenta Mass-media Asupra Procesului de Invatare - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/influenta-mass-media-asupra-procesului-de-invatare 1/29

1

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREŞTIDEPARTAMENTUL PENTRU PREGATIREA PERSONALULUI DIDACTIC

INFLUENŢA MASS-MEDIA ASUPRA PROCESULUI DE ÎNVĂŢARE

Profesor coordonator:Prep. Univ. Drd.Violeta Maria Şerbu

Student: Alexandru-Daniel AnghelFacultatea de Economie Agroalimentară şi a Mediului

Bucureşti2010



2

Cuprins

Introducere.................................................................................................................................3

Capitolul 1: Mass-media în procesul de învăţare.......................................................................4

1.1 Mass-media în şcoală.........................................................................................................51.2 Tendinţe ale educaţiei în raport cu noile tehnologii mass-media.......................................51.3 Spaţul virtual şi învăţământul modern...............................................................................6

Capitolul 2: Studiu de caz: Influenţa mass-media asura procesului de învăţare........................8

2.1 Metodologia cercetării.......................................................................................................82.2 Rezultatele obţinute...........................................................................................................9

Capitolul 3: Concluzii şi propuneri...........................................................................................23

Anexe........................................................................................................................................25

Bibliografie...............................................................................................................................28



3

Introducere

Am ales această temă pentru lucrarea de licenţă deoarece consider foarte importantă

armonizarea procesului de învăţare cu evoluţia tehnologiei. Internetul este un mijloc mass-

media uşor de utilizat de către generaţia tânără şi poate fi folosit în procesul de învăţare ca o

alternativă la mijloacele clasice de predare şi evaluare.

Lucrarea conţine în prima parte o descriere a modurilor în care mass-media, în special

Internetul, sunt implementate în procesul de învăţare. În partea a doua este prezentat un studiu

de caz intitulat „Influenţa mass-media asupra procesului de învăţare”. Studiul de caz constă

într-o cercetare realizată pe un eşantion de 30 de elevi de liceu şi care relevă modul în care

aceşti elevi utilizează Internetul pentru a-i ajuta în procesul de învăţare.

Concluzia lucrării este că elevii din actuala generaţie utilizează într -o foarte mică

măsură Internetul pentru a-şi realiza temele primite la şcoală, sau ca o alternativă la metodele

de predare clasice.



4

Capitolul 1

Mass-media în procesul de învăţare

Mediile de informare în masă au un rol foarte important în societate, concretizat prin

următoarele funcţii: transmiterea informaţiei, formarea, influenţarea şi manipularea opiniei

publice, educaţie, divertisment, ş.a.

Termenul “mass-media”, uneori formulat ca „media”, este o expresie engleză la plural,

care a fost preluat şi în română, având semnificaţia „mediile de masă”. Media (sau mediile de

masă) cuprind toate sursele/mediile de informaţie publice care ajung la un număr foarte mare

de persoane, ca de exemplu televiziune, radio, Internet, presă, inclusiv apariţiile periodice ca

ziare, foiletoane sau reviste. Aceasta presupune că produsul respectiv e uşor de obţinut şi areun preţ accesibil pentru toate grupurile sociale.

Mediile de comunicare în masă pot fi clasificate după următoarele criterii:

• modul de vehiculare a informaţiei: mijloacele scrise (ziare, reviste), mijloace audio-vizuale

(radioul, televiziunea) ş.a. ;

• gradul de noutate şi de complexitate: mijloacele tradiţionale (ziarele, radioul), mijloacele

moderne (televiziunea, Internetul, complexe multimedia).

Printre factorii care contribuie la educarea tinerei generaţii, dar şi a adulţilor, se află şimass-media, acţiunile acestora asociindu-se eforturilor generale de modelare a personalităţii

umane. Cu toate că rolul educaţional pe care îl deţin, în raport cu familia şi cu şcoala, nu este

pe deplin lămurit, mijloacele moderne de comunicare în masă îşi aduc propria contribuţie la

socializarea individului. Importanţa pe care o au, datorită influenţelor exercitate, este unanim

recunoscută: „mass-media formează al patrulea mediu constant de viaţă al copilului, alături de

cel familial, de cel şcolar şi de anturajul obişnuit de relaţii” (Ioan Ceright, 1972, p.39).

Mijloacele moderne de comunicare reprezintă un element fundamental al relaţieiomului cu lumea înconjurătoare. Informaţiile transmise prin intermedul acestor inovaţii

tehnologice constituie una din sursele importante ale formării universului spiritual al omului

zilelor noastre.

Creşterea influenţei mass-media în viaţa socială a provocat importante transformări în

ansamblul condiţiilor în care se desfăşoară acţiunea aducativă. Alături de factori educogeni

tradiţionali se afirmă tot mai mult mass-media, despre care putem spune că au ajuns să

controleze spaţiul educaţiei extraşcolare. Datorită mijloacelor de comunicare în masă

valenţele formative ale mediului social au crescut considerabil. Dacă în cadrul sistemului



5

instituţional de învăţământ organizat în trepte ascensive se realizează un proces instructiv-

educativ riguros planificat, sistematic şi intensiv, pus sub controlul unor persoane calificate,

bazat pe selecţia şi structurarea strictă a informaţiilor, precum şi pe efortul voluntar de

învăţare al elevilor, educaţia prin mass-media, de altfel bogată în fapte şi informaţii, se

realizează în mod spontan şi difuz, în timpul liber şi într -un spaţiu neistituţionalizat. Educaţieide tip şcolar, fundată încă pe supremaţia cărţii ca mijloc de transmitere a valorilor culturale, i

se asociază o educaţie de completare, bazată pe mijloacele tehnice de comunicare de masă.

Comunicarea de masă se constituie într-un mediu educaţional extrem de dinamic, care

a dobândit treptat o pondere însemnată în procesul de formare a individului. Prin varietatea şi

bogăţia mesajelor informaţionale vehiculate, cu un conţinut complex şi accesibilitate sporită,

mass-media au o puternică forţă de modelare a personalităţii umane.

Educaţia prin mass-media se alătură căilor tradiţionale de modelare a personalităţiiumane, oferind noi posibilităţi de formare şi dezvoltare. Datorită expansiunii pe care au

cunoscut-o în ultimul timp, pătrunderii lor în toate mediile socio-culturale, precum şi

numeroasele funcţii îndeplinite, aceste mijloace de comunicare în masă au devenit un

important factor de educaţie în socieatatea contemporană.

Datorită funcţiei educative pe care o îndeplinesc şi incontestabilei contribuţii la

socializarea indivizilor, mijloacele moderne de comunicare în masă sunt privite ca

reprezentând „piatra unghiulară majoră a posibilităţilor de înfăptuire a educaţiei permanente”

(R.H. Dave, 1991, p. 401). Importanţa crescândă a mass-media în realizarea educaţiei

permanente trebuie pusă pe seama capacităţii acestora de a transmite rapid şi în mod continuu

un volum mare de informaţii către un public numeros şi dispersat, de a modela opinii,

concepţii, atitudini şi comportamente. Cu ajutorul acestor surse de informare este posibilă

dezvoltarea proceselor de învăţare informală. Valori ale ştiinţei şi culturii sunt puse la

dispoziţia oamenilor de diverse vârste şi condiţii sociale. Aspecte ale vieţii sociale, care

prezintă valenţe educative şi care nu pot fi percepute în mod direct, devin accesibile pe

această cale. Toate aceste oportunităţi ne îndreptăţesc să considerăm comunicarea în masă

drept o modalitate efcientă de realizare a educaţiei permanente. Chiar dacă cosumul de mesaje

mediatice nu este considerat un mod de instruire şi educare valoros şi profund, totuşi, el

reprezintă o parte integrantă a procesului de lărgire continuă a orizontului intelectual al

individului, de dezvoltare a personalităţii sale.

Educaţia permanentă se constituie, aşadar, într -un sistem de acţiune, din care nu poate fi

exclusă valorificarea adecvată a mijloacelor de comunicare în masă. Rezultatele actelor

autoformative, posibile datorită participării la comunicarea mediatică, trebuie însă



6

conştientizate de către subiect, înţelese, apreciate după criterii proprii şi utilizate în contextul

activităţilor sale cotidiene.

1.1 Mass-media în şcoală

Factorii exteriori sistemului de învăţământ au un rol important în determinarea

caracteristicilor educaţiei. Progresul tehnologic este unul dintre aceşti factori, faţă de care

instituţiile şcolare nu pot rămâne indiferente. Introducerea mijloacelor de comunicare audio -

vizuală în şcoală nu a întrunit, într-un început, o unanimitate a aprecierilor. Şcoala se poate

folosi de mass-media, îndeosebi de mijloacele audiovizuale şi de noile tehnologii

informaţionale, ca şi de nişte resurse în cadrul tehnologiei didactice. Datorită lor se schimbă

modul în care se realizează interacţiunea dintre profesor şi elevi. Actul educativ nu se mai poate limita la relaţia „faţă-în-faţă” dintre educator şi educaţi. Introducerea mi jloacelor

tehnice de instruire în procesul de învăţământ face ca profesorul să nu mai fie unica sursă de

informare a alevului.

Multe dintre mass-media au fost convertite în veritabile mijloace pedagogice şi folosite în

cadrul sistemului instituţional de învăţământ pentru a facilita rezolvarea unor sarcini vizând

educaţia şi dezvoltarea, cum ar fi: îmbunătăţirea tehnologiei didactice, creşterea

randamentului învăţării, difuzarea de programe pedagogice, pregătirea şi perfecţionarea

cadrelor didactice, realizarea învăţământului la distanţă.

1.2 Tendinţe ale educaţiei în raport cu noile tehnologii mass-media

Faptul că o parte a tineretului se formează în afara şcolii, prin canale netradiţionale, prin

mass-media, nu poate constitui un argument pentru a transforma şcoala într -o contra-societate.

Nu trebuie deşcolarizată societatea, ci reorganizată şi reformată şcoala, diversificate şi întărite

funcţiile sale, corelate cu cerinţele societăţii mileniului al III-lea.

De asemenea, pedagogia viitorului va trebui să ţină seama de dezvoltarea tot mai rapidă a

noilor tehnologii educaţionale: computerul, cu variate posibilităţi mass-media, ca instrument

de instruire şi autoinstruire, în corelaţie cu facilităţile oferite de Internet, educaţia într -un

mediu virtual, educaţia la dstanţă.

Un studiu iniţiat de Consiliul Naţional American pentru Evaluarea Progresului în

domeniul Educaţiei (CNAEPE) şi aplicat asupra a 24000 de elevi, studiu citat de prestigioasa



7

revistă USA Today, referitor la modul în care tinerii americani născuţi după 1971 îşi procură

informaţiile necesare activităţilor lor de zi cu zi, relevă faptul că:

• 59% dintre aceştia sunt siguri că în anul 2000 îşi vor culege majoritatea informaţ iilor care-i

interesează de pe Internet;

• 31% au declarat ca sursă probabilă posturile de radio şi televiziune; • 10% din presa tipărită.

Sistemele multimedia sunt astăzi intens utilizate în vest ca resurse educaţionale. Se

constată că acestea au îmbogăţit aporape fiecare disciplină, furnizând facilităţi noi în predarea

ştiinţelor umane, sociale şi naturale, a limbilor străine şi a artelor. Multimedia poate capta

imaginaţia profesorilor mai mult decât orice altă tehnologie. Pornind de la premisa că un

întreg mediu educaţional poate fi construit în jurul Internetului, apare evident că studentul

(sau elevul) va avea un nou mediu de lucru, reţeaua. Interfeţele multimedia vor fi, prinurmare, fereastra principală spre şcoală/laborator/universitate. Cursanţii vor avea acces în

laboratoarele virtuale şi chiar în cafenele virtuale, pentru înlăturarea sentimentului de izolare.

Procesul de învăţare într -un Mediu Educaţional Virtual (MEV) poate fi abordat la trei

niveluri:

• învăţarea în sens îngust (cognitiv, motivaţional şi social);

• organizarea învăţării;

• coordonarea învăţării.

Este evident însă, că vor trebui regândite criteriile de evaluare, schimbând accentul de

pe evidenţierea gradului de însuşire a noţiunilor, de reproducere a conţinuturilor, a unor

„comentarii model”, pe aprecierea sporită a achiziţionării de deprinderi, pe evaluarea

capacităţii de a folosi într-un mod creativ informaţia.

1.3 Spaţiul virtual şi învăţământul modern

Spaţiul virtual se poate defini ca un spaţiu imaginar, creat electronic, prin intermediul

noilor tehnologii digitale de comunicare, în care oamenii se pot întâlni şi inteacţiona, fără

restricţii legate de distanţă sau graniţe geografice, având totodată acces în timp real la baze de

date din cele mai felurite domenii de activitate.

Internetul şi autoritrăţile informaţionale au cunoscut în ultimii cinci ani o dezvoltare

fără precedent, o dată cu recunoaşterea potenţialului lor de către mediul de afaceri. Spaţiul

virtual a devenit un mijloc de comunicare nu numai pentru pasionaţii de calculatoare şi

structurile militare, ci şi pentru firme şi instituţii cu diferite domenii de activitate. În domeniul

educaţional, Internetul va fi promotorul unor schimbări majore în ceea ce priveşte modul de

abordare a procesului de învăţământ şi de organizare spaţio-temporală a unităţilor de



8

învăţământ. Reforma educaţiei în ţările avansate economic a adus cu sine operarea cu noi

concepte, precum: laboratoare virtuale, biblioteci virtuale, educaţie la distanţă. Aceste

schimbări presupun, pe lângă o suplimentare a resurselor materiale alocate învăţământului, şi

apariţia unor noi modele educaţionale.

Locul modelului actual, în care profesorul predă unui grup de cursanţi, va fi luat de unaltul, în care Internetul va fi un mentor electronic pentru individ, oferindu-i acestuia acces

instantaneu la o multitudine de informaţii grupate pentru a răspunde difer itelor trepte de

pregătire şi aspiraţii. Spaţiul virtual şi tehnologiile multimedia vor permite utilizarea acestui

model şi în domenii în care până acum era foarte greu, dacă nu chiar imposibil de transpus în

realitate.

Bibliotecile virtuale vor conţine o cantitate imensă de informaţii de diferite tipuri

(audio, video, text), stocate în mari baze de date. Avantajul lor constă în accesul mult mairapid şi nerestricţionat din punct de vedere spaţio-temporal la informaţie şi în facilităţile

puternice de găsire a informaţiilor dorite graţie unor motoare de căutare performante şi unor

interfeţe grafice prietenoase. Principalul dezavantaj este legat de costurile accesului la

informaţie, care sunt mult mai mari decât în cazul bibliotecilor clasice.

Utilizarea Internetului, rolul shimbat al profesorului, rolul studiului individual îmbinat

armonios cu învăţarea în grup asigură cursantului o libertate şi o flexibilitate nemaiîntâlnită în

învăţământul tradiţional, în ceea ce priveşte ritmul învăţării, gestionarea timpului şi locului de

studiu. Această flexibilitate face posibilă derularea efectivă a procesului de învăţământ la

disranţă, deci într -un spaţiu geografic diferit de locul în care se află profesorul sau instituţia de

învăţământ.

Amfiteatrul virtual oferă accesul la prelegeri înregistrate pe diferite suporturi

multimedia sau, în cazuri speciale, în sistem videoconferinţă. Sala de seminar virtuală oferă

accesul la cursurile introductive, laboratoarele virtuale, la testele de evaluare şi la seminarii

interactive sau în sistem video sau teleconferinţă. Biblioteca virtuală, aşa cum am arătat, va

conţine baze de date, resursele multimedia, motoarele de căutare etc. Accesul va fi realizat

printr-o interfaţă grafică prietenoasă şi intuitivă.



9

Capitolul 2Studiu ce caz – Influenţa mass-media asupra procesului de învăţare

2.1 Metodologia cercetării

Cercetarea de marketing nu se efectuează la întamplare, aceasta presupune ansamblul

mijloacelor care permit culegerea, analiza, prezentarea şi măsurarea tuturor informaţiilor utile

demersului de marketing de către un specialist de marketing care nu se află în legătură

permanentă cu elevii chestionaţi.

Prima etapă constă în definirea problemei, care face obiectivul cercetării respective. În

cercetarea pe care am realizat-o am identificat următoarea problemă şi anume aceea că

Internetul nu este folosit de către elevi în procesul de învăţare într-o foarte mare măsură.

Cea de a doua etapă constă în conceperea proiectului cercetării şi este alcătuită din

următoarele elemente: formularea problemei care face obiectul cercetării, definirea

obiectivelor cercetării şi conturarea calendarului cercetării.

Obiectivul principal al acestui studiu este determinarea influenţei pe care o are

Internetul asupra procesului de învăţare, modul în care elevii de liceu folosesc Internetul.

În cercetarea realizată s-au utilizat ca instrumente un eşantion de 30 de persoane, 18 de

sex feminin şi 12 de sex masculin, elevi în clasa a IX-a la un liceu economic din Municipiul

Bucureşti. De asemenea s-a f ăcut apel la ancheta de tip structurat, de natura chestionarului

(vezi anexa 1). Tehnica de investigare structurată a fost cea a interviului direct, cunoscut şi

sub numele de interviu faţă în faţă, în care anchetatorul îşi notează răspunsurile (chestionar

deschis) sau, de asemenea, încercuieşte răspunsurile (chestionar închis) exprimate de

respondent.

După ce informaţiile au fost culese, următoarea etapă constă în analiza acestora. În

cadrul acestei etape, am f ăcut apel la metode statistice şi am utilizat programe specifice ce auajutat la realizarea graficelor şi tabelelor.

Ultima etapă a cercetării constă în elaborarea raportului final. Acest document va

conţine o prezentare a cadrului general al cercetării, concluziile şi recomandările rezultate,

analiza detaliată a rezultatelor şi anexele necesare. De asemenea, un element extrem de

important este reprezentat de calitatea acestei activităţi.



10

2.2 Rezultatele obţinute

1.Aveţi conexiune la Internet acasă? Variante Nr respondenţi Pondere

Da 30 100

Nu 0

Total respondenţi 30 100

La întrebarea numărul 1, toţi elevii chestionaţi au răspuns că au conexiune la Internet

acasă. Acest lucru este important pentru că va influenţa pozitiv analiza asupra influenţeiInternetului în procesul de învăţare.

2.Din ce alte locuri obişnuiţi să mai accesaţi Internetul?

Variante Nr respondenţi Pondere

Şcoală 20 66,66

Internet Cafe 0Altele (prieteni, rude) 10 33,33


La întrebarea 2, 20 dintre respondenţi (66,66%) au răspuns că în afara casei accesează

Internetul de la şcoală, iar 10 elevi (33,33%) accesează Internetul din alte locuri (prieteni,

rude). Faptul că cea mai mare parte a respondenţilor accesează Internerul de la şcoală poate fi

66.66

0

33.33

Q 2

Scoala

Internet Café

Altele



11

considerat un lucru bun, dacă Internetul este folosit pentru a ajuta elevii în procesul de

învăţare.

3.Cât de des aţi folosit Internetul în ultimele 3 luni?


Zilnic 23 76,66

De 3-5 ori pe săptămână 7 23,33

De 1-2 ori pe săptămână 0 0

De 1-3 ori pe lună 0 0

Mai puţin de o dată pe lună 0 0


La întrebarea numărul 3, 76,66% dintre elevi au spus că accesează zilnic Internetul, în

timp ce restul de 23,33% accesează Internetul de 3-5 ori pe săptămână.

4.Câte ore pe zi navigaţi pe Internet? Variante Nr respondenţi Pondere

5-6 ore 11 36,66

4-5 ore 7 23,33

3-4 ore 6 20

1-2 ore 6 20

Mai puţin de o oră 0 0

Nu navighez zilnic 0 0Total respondenţi 30 100

76.66

23.33

00

0

Q 3

Zilnic

3-5 ori pe satamana

1-2 ori pe saptamana

1-3 ori pe luna

mai putin de o data pe luna



12

La această întrebare majoritatea elevilor, respectiv 11 (36,66%) au răspuns că

navighează pe Internet 5-6 ore pe zi, 7 dintre ei (23,33 %) 4-5 ore pe zi, iar câte 6 ditre

respondenţi au spus că navighează pe Internet 3-4, respectiv 1-2 ore.

Acest lucru este destul de grav, deoarece mai mult de jumătate dintre elevi petrec peste

4 ore în faţa calculatorului, lucru ce le poate afecta atât performanţele şcolare, pentru că astfel

se micşorează timpul alocat rezolvării temelor, dar şi sănătatea.

5.De obicei, ce fel de inf ormaţii căutaţi pe Internet?


Ştiri 0 0

Sport 0 0

Divertisment (filme, muzică,

jocuri)

16 53,33

Site-uri de socializare 7 23,33

Site-uri care conţin informaţii

ce mă pot ajuta la proiecte

4 13,33

Altele 3 10


36.66

23.33

20

20

0 0

Q 4

5-6 ore

4-5 ore

3-4 ore

1-2 ore

mai putin de o ora

nu navighez zilnic



13

La întrebarea 5, 53,33% dintre cei intervievaţi au răspuns site-urile de divertisment

(filme, muzică, jocuri), 28% dintre ei accesează site-uri de socializare, 13,33% accesează site-

uri care îi ajută la elaborarea proiectelor şi 10% alte tipuri de site-uri.

Coroborate cu răspunsurile de la întrebarea 4, răspunsurile relevă că majoritatea

elevilor intervievaţi neglijează activitatea şcolară petrecând multe ore în faţa calculatorului şi

folosind Internetul pentru alte scopuri decât în procesul de învăţare. Numai 13,33%, respectiv

4 elevi folosesc Internetul pentru a rezolva temele sau proiectele primite la şcoală.

6.Care este motivul pentru care folosiţi Internetul?


Pentru divertisment 16 53,33

Mă ajută în procesul de

învăţare şi la rezolvarea

anumitor teme

4 13,33

Este o bună alternativă la

mijloacele de predare clasice

0 0

Este modul în care îmi petre

timpul liber

7 23,33

Alte motive 3 10


0 0

53.33

23.33

13.33

10

Q 5

Stiri

Sport

Divertisment

Site-uri de socializare

Site-uri care contin informatii ce

ma pot ajuta la proiecte

Altele



14

Mai mult de jumătate dintre respondenţi (16) au spus că motivul principal pentru care

accesează Internetul este pentru divertisment, pentru 7 dintre ei este modul în care îşi petre c

timpul liber, în timp ce doar 4 dintre ei folosesc Internetul pentru că îi ajută în procesul de

învăţare şi la rezolvarea anumitor teme.

Putem concluziona că foarte puţini elevi folosesc calculatorul, respectiv Internetul în

procesul de învăţare. Pentru a contracara acest fapt ar trebui introduse în procesul de învăţare

cursuri pe suport electronic şi diferite programe care să vină în completarea informaţiilor

oferite de profesor.

7.Precizaţi pe o scară de la 1 la 5, unde 1 înseamnă foarte puţină şi 5 foarte multă, câtă

încredere aveţi în informaţiile de pe Internet?


1 0 0

2 5 16,66

3 19 63,33

4 6 20

5 0 0Total respondenţi 30 100

53.33

13.330

23.33

10

Q 6

a

b

c

d

e



15

Din răspunsurile primite la întrebarea 7, majoritatea elevilor (63,33%) au o încredere

medie în informaţiile de pe Internet (3 pe o scară de la 1 la 5), 20% dintre elevi au o încredereridicată (4), iar 16,66% dintre cei intervievaţi au o încredere scăzută în acestea (2 pe o scară

de la 1 la 5).

8. Când aveţi o temă (referat, proiect) care este sursa la care apelaţi?


Internet 23 76,66

Bibliotecă 2 6,66Altele 5 16,66


La întrebarea numărul 8, cei mai mulţi elevi au indicat că folosesc Internetul ca sursă

atunci când au de rezolvat o temă (referat, proiect). Aceştia au fost în proporţie de 76,66% din

totalul elevilor, în timp de doar 6,66% au răspuns că merg la bibliotecă pentru rezolvarea

0

16.66

63.33

20

0

Q 7

1

2

3

4

5

76.66

6.6616.66

Q 8

Internet

Biblioteca

Altele



16

acestor sarcini. 5 dintre elevi, respectiv 16,66% au declarat că folosesc ambele surse atunci

când rezolvă o temă.

I1. Care este motivul pentru care alegeţi sursa respectivă?

Variante oferite derespondenţi

Nr respondenţi Pondere

Este mai uşor de accesat 14 46,66

Poate fi accesat şi de acasă 5 16,66

Este disponibil oricând 4 13,33

Din cărţi pot găsi mai multe

informaţii

3 10

Verific informaţiile dinambele surse

2 6,66

Îmi place să rezolv singur

tema

2 6,66


Cei mai mulţi dintre elevii care au răspuns că folosesc Internetul pentru a rezolva un

referat sau un proiect fac acest lucru deoarece în opinia lor Internetul este mai uşor de accesat

şi poate fi folosit şi de acasă. Într -o proporţie foarte mică, 16,66% , elevii au spus că preferă

să elaboreze singuri aceste proiecte şi în cărţi pot găsi mai multe informaţii.

46.66

16.66

13.33

10

6.66

6.66

I 1

Este mai usor de accesat

Poate fi accesat si de acasa

Este disponibil oricand

Din carti pot gasi mai multe

informatii

Verific informatiile din ambele

surse

Imi place sa rezolv singur tema



17

9.Credeţi că Internetul este o bună sursă de informare pentru elevi?


Da 27 90

Nu 3 10


Deşi într -o proporţie foarte mare elevii au declarat că în mod frecvent folosesc

Internetul pentru divertisment sau pentru a-şi petrece timpul liber, majoritatea apelează la

această sursă atunci când îşi rezolvă temele pentru şcoală. Doar 10% dintre ei consideră că

Internetul nu este o bună sursă de informare pentru elevi, în timp ce 90% cred contrariul.

Putem concluziona că elevii apelează la Internet pentru a-i ajuta în procesul de

învăţare doar atunci când sunt nevoiţi să facă un proiect sau referat, deoarece Internetul estesursa care poate fi accesată cel mai rapid şi de asemnea poate fi folosit şi de acasă.

I 2.Motivaţi alegerea dumneavoastră.

Variante oferite de

respondenţi


Este mai eficient decât cărţile 6 20

Informaţiile sunt disponibilemai repede

21 70

Referatele de pe Internet

conţin greşeli şi nu sunt

verificate tot timpul

3 10


90

10

Q 9

Da

Nu



18

Cei care cred că Internetul este o bună sursă de informare pentru elevi consideră acest

lucru deoarece informaţiile sunt disponibile mai repede şi este mai eficient decât cărţile. Cei

care nu consideră Internetul o bună sursă de informare pentru elevi au argumentat prin faptul

că referatele postate pe Internet conţin greşeli şi nu sunt verificate tot timpul.

10. Care este motivul pentru care apelaţi la Internet în dauna altor surse atunci când

aveţi de efectuat o temă (proiect, referat)?


Informaţia este disponibilă în

timp scurt

17 56,66

Informaţia este mai

cuprinzătoare decât în cazul

altor surse

0 0

Informaţia poate fi consultată

la orice oră

5 16,66

Din comoditate 8 26,66

Altele 0 0


20

70

10

I 2

Este mai eficient decat cartile

Informatiile sunt disponibilemai repede

Referatele de pe Internet contin

greseli



19

La întrebarea 10, 17 dintre cei 30 de elevi, adică 56,66%, au spus că apelează la

Internet în dauna altor surse deoarece informaţia este disponibilă în timp mai scurt, 26,66%

fac acest lucru din comoditate, iar 16,66% preferă Internetul în dauna altor surse deoarece

informaţia poate fi consultată la orice oră.

11. Atunci când aveţi de făcut un referat sau un proiect şi alegeţi ca sursă Internetul,

care este modul în care îl realizaţi?


Adun informaţii din mai

multe surse şi elaborez

referatul

24 80

Copiez informaţiile şi le

ataşez (copy-paste)

5 16,66

Iau referatul deja făcut 0 0

Altele 1 3,33


56.66

0

16.66

26.66

Q 10

Informatia este disponibila in

timp scurt

Informatia este mai

cuprinzatoare

Informatia poate fi consultata la

orice ora

Din comoditate



20

Cei mai mulţi elevi (24) adună informaţiile din mai multe surse şi apoi elaborează

referatul atunci când au de făcut un referat pentru şcoală, 5 dintre ei copiază informaţiile din

diferite surse şi le ataşază pentru a face referatul, în timp ce numai unul singur din eşantionul

de 30 de elevi prelucează informaţiile şi le verifică cu cele găsite în divesre cărţi.

12.Consideraţi că Internetul are o influenţă pozitivă asupra procesului de învăţare?


Da 23 76,66

Nu 7 23,33


76,66% dintre respondenţi consideră că Internetul are o influenţă pozitivă asupra

procesului de învăţare, în timp ce 23,33% cred contrariul. Acest lucru contrastează cu faptul

că totuşi majoritatea elevilor au spus că folosesc Internetul pentru divertisment şi alte

activităţi şi nu în procesul de învăţare.

80

16.66

03.33

Q11

Adun informatiile din mai multe

surse

Copy-paste

Iau referatul deja facut

Altele

76.66

23.33

Q 12

Da

Nu



21

I 3. Motivaţi răspunsul dumneavoastră.

Variante oferite de

respondenţi


Informaţiile se găsesc mai

rapid şi mai uşor

14 46,66

Mă ajută să îmi îmbogăţesc

cunoştinţele

9 30

Elevii nu mai fac niciun efort

pentru învăţare

7 23.33


Cei mai mulţi elevi au motivat alegerea lor de la întrebarea anterioară prin faptul că

informaţiile de pe Internet se găsesc mai rapid şi mai uşor, tot o mare parte din ei (30%)

considerând că Internetul îi ajută să-şi îmbogăţească cunoştinţele. Cei care nu consideră că

Internetul are o influenţă pozitivă au motivat alegerea lor prin faptul că elevii preferă să

navigheze pe Internet în loc să-şi rezolve temele, nu mai fac niciun efort pentru a învăţa şi iau

temele deja rezolvate de pe Internet.

13.Cât de mult consideraţi că v-a ajutat Internetul în activitatea dumneavoastră

şcolară?


Deloc 0 0

Puţin 3 10

Destul de mult 25 83,33

Foarte mult 2 6,66


46.66

30

23.33

I 3

Informatiile se gasesc rapid si

usor

Ajuta la imbogatirea

cunostintelor

Elevii nu mai fac efort pentru a

invata



22

La întrebarea 13, majoritatea elevilor, respectiv 83,33% (25) consideră că Internetul i-a

ajutat destul de mult în activitatea şcolară, 10% (3) consideră că Internetul i-a ajutat puţin, întimp ce 2 dintre elevi (6,66%) cred că Internetul i-a ajutat foarte mult în procesul de învăţare.

14.Credeţi că Internetul trebuie introdus în procesul de învăţare?


Da 25 83,33

Nu 5 16,66


25 din cei 30 de elevi ai eşantionului, respectiv 83,33% din total, consideră că

Internetul trebuie introdus în procesul de învăţare, în timp ce doar 16,66% nu consideră

benefică introducerea acestuia în şcoală.

0

10

83.33

6.66

Q 13

Deloc

Putin

Destul de mult

Foarte mult

83.33

16.66

Q 14

Da

Nu



23

I 4. Dacă răspunsul dumneavoastră este da, precizaţi cum trebuie introdus Internetul

în procesul de învăţare.

La această întrebare răspunsurile elevilor au fost foarte diferite. Dintre cei care

consideră benefică introducerea Internetului în procesul de învăţare, cei mai mulţi au spus că

acest lucru ar trebui să se facă prin introducerea cursurilor pe suport electronic şi consultanţă

pe Internet. Un alt motiv a fost acela că Internetul trebuie folosit de elevi pentru a viziona

documentare şi pentru a-şi îmbogăţi cultura generală. Tot cei care au fost de acord cu

introducerea Internetului în procesul de învăţare au spus că acest lucru ar trebui să se facă prin

unele programe care să conţină aplicaţii ale lecţiilor predate la materiile din curiculă.



24

Capitolul 3

Concluzii şi propuneri

În urma analizei obţinute din cercetare s-a observat că toţi cei 30 de elevi intervievaţi

au conexiune la Internet acasă, iar cei mai mulţi dintre ei accesează Internetul la şcoală în

afara timpului în care fac acest lucru acasă.

Toţi elevii intervievaţi îşi petrec pe Internet cel puţin cinci zile pe săptămână,

majoritatea făcând acest lucru chiar şi zilnic. În ceea ce priveşte numărul orelor petrecute

zilnic navigând pe Internet se observă că toţi elevii chestionaţi fac acest lucru cel puţin o oră

pe zi. Aproape trei sferturi dintre respondenţi petrec în faţa calculatorului cel puţin trei ore pe

zi, majoritatea ajungând chiar la 5-6 ore pe zi. Acest lucru poate fi unul destul de grav din mai

multe puncte de vedere. Primul ar fi cel al sănătăţii, ştiut fiind faptul că un număr mare de ore petrecute zilnic în faţa calculatorului are consecinţe negative asupra sănătăţii ochilor. Un alt

argument pentru gravitatea situaţiei ar fi acela că prin numărul mare de ore în care f olosesc

Internetul elevii acordă mai puţin timp activităţii şcolare. De asemenea, numărul mare de ore

petrecute în faţa calculatorului poate fi una din cauzele oboselii şcolare şi a absenteismului

şcolar, toate acestea ducând la scăderea randamentului elevilor la şcoală şi obţinerea unor

rezultate slabe de către aceştia.

Un alt lucru împortant observat în cercetarea efectuată, coroborat cu numărul de ore încare elevii folosesc zilnic Internetul, este că atunci când fac acest lucru, respondenţii, în

majoritatea lor, sunt interesaţi de divertisment şi site-uri de socializare şi într -o proporţie mai

mică de acele surse de informaţii care îi pot ajuta în avtivitatea lor şcolară şi care le pot

completa bagajul de cunoştinţe.

De altfel, într-un număr foarte mare, elevii chestionaţi au răspuns că Internetul este

modul în care îşi petrec timpul liber şi că acesta este principala sursă de divertisment. Doar

într-o pondere mică cei intervievaţi au spus că folosesc Internetul pentru că îi ajută în procesulde învăţare şi la rezolvarea anumitor teme. Încrederea elevilor în informaţiile găsite pe

Internet este una destul de mare, majoritatea indicând un nivel de încredere în aceste

informaţii mediu spre ridicat (3, pe o scară de la 1 la 5). Doar cinci elevi din eşantion au

indicat un nivel 2 de încredere în aceste informaţii.

Un alt lucru interesant observat în urma studiului este că Internetul este principala

sursă de inspiraţie a elevilor în efectuarea unor teme, proiecte sau referate. Un sfert dintre ei

au însă ca principală sursă bilbioteca şi confruntă informaţiile găsite pe Internet cu cele găsite

la bibliotecă. Motivul pentru care majoritatea elevilor preferă Internetul pentru a-şi rezolva



25

temele primite la şcoală este acela că informaţia este disponibilă într -un timp mai scurt şi

poate fi accesată la orice oră. Acest motiv este şi o consecinţă a faptului că toţi cei chestionaţi

posedă conexiune la Internet acasă. Tot rapiditatea găsirii informaţiilor este şi motivul pentru

care din studiul realizat reiese că Internetul este o bună sursă de informate pentru elevi, acest

lucru fiind indicat de majoritatea respondenţilor. Un aspect important observat este acela că deşi majoritatea elevilor aleg ca principală

sursă de inspiraţie Internetul în rezolvarea temelor, niciun elev chestionat nu a afirmat că ia

temele sau proiectele deja rezolvate şi preferă să facă aceste teme singur, adunând informaţiile

din mai multe surse. Sunt î nsă şi destule păreri care afirmă că Internetul nu are o influenţă

pozitivă asupra procesului de învăţare deoarece elevii nu mai fac eforturi pentru învăţare,

apelând la această sursă din comoditate.

Din toate cele concluzionate în urma centralizării chestionarelor completate de elevi,se poate afirma că majoritatea elevilor folosesc Internetul în alte scopuri decât în completarea

informaţiilor predate de către profesori în şcoală, ei apelând la acest mijloc de informare mai

mult din comoditate şi datorită uşurinţei cu care pot rezolva astfel anumite teme.

Una din soluţiile pentru limitarea acestui aspect ar fi introducerea în şcoală a lecţiilor

pe su port electronic, care să vină în completarea celor predate de profesori. O altă soluţie ar fi

aceea a limitării temelor şi referatelor bazate pe informaţii teoretice. Accentul ar trebui pus

mai mult pe probleme teoretice, deoarece acestea stimulează munca elevilor.

Tot în completarea activităţii profesorilor ar putea fi introduse ore de laborator în care

elevii să folosească programe informatice care să conţină aplicaţii ale lecţiilor predate

anterior.

Însă cel mai important lucru este acela că elevii trebuie să conştientizeze că Internetul

poate fi cea mai eficientă sursă alternativă la procesul de învăţare şi acesta trebuie folosit cu

anumite limite, deoarece numărul foarte mare de ore petrecute în faţa calculatorului poate

influenţa negativ sănătatea.



26

Anexe

Anexa 1: Chestionar

Buna ziua, numele meu este………… şi sunt student la Academia de Studii Economice din

Bucureşti. În prezent, realizez un studiu privind influenţa Internetului asupra procesului de învăţare.

Îmi puteţi acorda câteva minute pentru a răspunde la câteva întrebări?

Vă mulţumesc foarte mult!

1) Aveţi conexiune la Internet acasă?

a) Dab) Nu

2) Din ce alte locuri obişnuiţi să mai accesaţi Internetul?

a) Şcoală

b) Internet Cafe

c) Altele...........................................................................................................................

.....................................................................................................................................

3) Cât de des aţi folosit Internetul în ultimele 3 luni? a) Zilnic

b) De 3-5 ori pe săptămână

c) De 1-2 ori pe săptămână

d) De 1-3 ori pe lună

e) Mai puţin de o dată pe lună

4) Câte ore pe zi navigaţi pe Internet?

a)

5-6 oreb) 4-5 ore

c) 3-4 ore

d) 1-2 ore

e) Mai puţin de o oră

f) Nu navighez zilnic

5) De obicei, ce fel de informaţii căutaţi pe Internet?

a) Ştiri

b) Sport



27

c) Divertisment (filme, muzică, jocuri)

d) Site-uri de socializare

e) Site-uri care conţin informaţii ce mă pot ajuta la anumite proiecte

f) Altele...........................................................................................................................

6) Care este motivul pentru care folosiţi Internetul? a) Pentru divertisment

b) Mă ajută în procesul de învăţare şi la rezolvarea anumitor teme

c) Este o bună alternativă la mijloacele de predare clasice

d) Este modul în care îmi petrec timpul liber

e) Alte motive

.....................................................................................................................................

7)

Precizaţi pe o scară de la 1 la 5, unde 1 înseamnă foarte puţină şi 5 foarte multă, câtăîncredere aveţi în informaţiile de pe Internet?

a) 1

b) 2

c) 3

d) 4

e) 5

8) Când aveţi o temă (referat, proiect) care este sursa la care apelaţi?

a) Bibliotecă

b) Internet

c) Altele...........................................................................................................................

Care este motivul pentru care alegeţi sursa respectivă?

.....................................................................................................................................

.....................................................................................................................................

.....................................................................................................................................

9) Credeţi că Internetul este o bună sursă de informare pentru elevi?

a) Da

b) Nu

Motivaţi alegerea dumneavoastră

.....................................................................................................................................

.....................................................................................................................................

.....................................................................................................................................

10) Care este motivul pentru care apelaţi la Internet în dauna altor surse atunci când aveţi

de efectuat o temă (proiect, referat)?



28

a) Informaţia este disponibilă într -un timp mai scurt

b) Informaţia disponibilă este mai cuprinzătoare decât în cazul altor surse

c) Informaţia poate fi consultată la orice oră

d) Din comoditate (pot găsi referate şi proiecte deja rezolvate)

e) Altele................................................................................................................................................................................................................................................................

11) Atunci când aveţi de făcut un referat sau un proiect şi alegeţi ca sursă Internetul, care

este modul în care îl realizaţi?

a) Adun informaţii din mai multe surse şi elaborez referatul

b) Copiez informaţiile din surse şi le ataşez („copy – paste”)

c) Iau referatul deja făcut

d)

Altele................................................................................................................................................................................................................................................................

12) Consideraţi că Internetul are o influenţă pozitivă asupra procesului de învăţare?

a) Da

b) Nu

Motivaţi răspunsul dumneavoastră

.....................................................................................................................................

.....................................................................................................................................

.....................................................................................................................................

13) Cât de mult consideraţi că v-a ajutat Internetul în activitatea dumneavoastră şcolară?

a) Deloc

b) Puţin

c) Destul de mult

d) Foarte mult

14) Credeţi că Internetul trebuie introdus în procesul de învăţare?

a) Da

b) Nu

Dacă răspunsul dumneavoastră este a), precizaţi cum trebuie introdus Internetul în

procesul de învăţare:

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

......................................................................................................................................................



29

Bibliografie

1) ALBULESCU, ION - Educaţia şi mass-media: comunicare şi învăţare în societatea

Informaţională , Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2003;

2)

JINGA, IOAN; BRAN, FLORINA – Impactul noilor tehnologii ale comunicării şiinformării asupra didacticii disciplinelor economice, Bucureşti, Editura ASE, 2000;3) CUCU, GEORGE - Educaţia şi mass-media, Bucureşti, Editura Licorna, 2000;

4) MANOLE, V (coord.); ANGHEL, ANDREEA; ANGHEL, RALUCA; ANGHEL,

ALEXANDRU-DANIEL, CÎRSTEA, COSTIN-ALEXANDRU; CIUBOTARU,

GEORGE - Studiul calităţii vieţii în comuna Băleni, judeţul Dâmboviţa, sesiunea de

comunicări ştiinţifice 2009, facultatea EAM;

influenta mass-media asupra procesului de invatare

Documents