institutii de credit

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE CATEDRA DE MONEDA

INSTITUTII DE CREDIT SUPORT DE SEMINARII

BUCURESTI 2009

Institutii de Credit

2

BILAN!UL BANCAR "I CONTUL DE PROFIT "I PIERDERE

1. BILAN!UL BANCAR

1. ASPECTE TEORETICE ACTIV I. Opera!iuni de trezorerie "i interbancare Casa !i alte valori (lei !i valute) Conturi de corespondent !i depozite la b"nci Cont curent la banca central" (lei !i valute) Valori primite în pensiune (repo) Alte active de trezorerie !i interbancare II. Opera!iuni cu clientela Credite acordate clientelei: - crean#e comerciale - credite de: trezorerie, pentru investi#ii, pentru export, pentru bunuri imobiliare Credite acordate clientelei financiare Valori primite în pensiune (repo) Conturi curente debitoare Alte opera#iuni active cu clientela III. Opera!iuni active cu titluri Certificate de depozit emise de alte banci comerciale Titluri de stat, bonuri de tezaur Obligatiuni municipale Obligatiuni corporative Actiuni IV. Valori imobilizate Credite subordonate Imobiliz"ri corporale, necorporale !i financiare Total Activ =

PASIV I. Opera!iuni de trezorerie "i interbancare Conturi de corespondent !i depozite ale b"ncilor Imprumuturi de refinan#are de la banca central" Imprumuturi primite de la b"nci Valori date în pensiune (reverse repo) Alte pasive de trezorerie !i interbancare II. Opera!iuni cu clientela Imprumuturi primite de la clientela financiara Valori date în pensiune (reverse repo) Conturi curente creditoare Conturi de depozit:

- depozite la vedere - depozite la termen - depozite colaterale

Certificate de depozit, carnete !i librete de economii Alte opera#iuni pasive cu clientela III. Opera!iuni pasive cu titluri Titluri date în pensiune livrat" Titluri de pia#" interbancar" Titluri de crean#" negociabile Obliga#iuni Alte datorii constituite prin titluri IV. capitaluri proprii "i asimilate Capital social Prime legate de capital Fonduri !i rezerve Datorii subordonate Rezultatul reportat Rezultatul curent Alte capitaluri proprii V. Alte pasive Total Pasiv


3

2. CONTUL DE PROFIT "I PIERDERI

1. ASPECTE TEORETICE

1 Venituri din dobanzi (Dobanzi de primit si asimilate)

2 Cheltuieli cu dobanzile (Dobanzi de platit si asimilate)

3=1-2 Venituri nete din dobanzi

4 Venituri privind titlurile:

4.1 - Venituri din ac!iuni si alte titluri cu venit variabil

4.2 - Venituri din participa!ii

4.3 - Venituri din p"r!i în cadrul societ"!ilor comerciale legate

5 Venituri din comisioane

6 Cheltuieli cu comisioane

7=3+4+5-6 Profit sau pierdere net" din opera!iuni financiare

8 Alte venituri din exploatare

9 Cheltuieli administrative generale:

9.1 - Cheltuieli cu personalul, din care:

9.1.1 - Salarii

9.1.2 - Cheltuieli cu asigur"rile sociale, din care:

9.1.2.1 - cheltuieli aferente pensiilor

9.2 - Alte cheltuieli administrative

10 Corec!ii asupra valorii imobiliz"rilor necorporale si corporale

11 Alte cheltuieli de exploatare

12=7+8+10-9-11 Rezultatul activitatii curente (profit sau pierdere)

13 Impozitul pe rezultatul activitatii curente

14=12-13 Rezultatul activitatii curente dup# impozitare


4

2. APLICA!II PROPUSE

1. O banc" comercial" emite 1.000 de certificate de depozit cu valoarea nominal" de 100 de

RON cu rata dobânzii egal" cu 7% pe an pe o perioad" de 6 luni. Cu suma ob!inut" din vânzarea

certificatelor de depozit, banca acord" un credit de trezorerie unei societ"!i comerciale la o rat"

variabil" ROBOR1M+3puncte procentuale(pp). #tiind c" în cadrul acestui contract dobânda se

pl"te$te lunar, iar principalul la scaden!" $i c" cheltuielile de administrare a creditului reprezint"

10% din veniturile din dobânzi, iar ROBOR1M a evoluat conform tabelului 1, s" se determine:

a) profitul net al b"ncii pe aceast" opera!iune (cota de impozit pe profit este de 16%);

b) ce rat" de dobând" fix" ar fi trebuit s" perceap" banca comercial" pentru a ob!ine acela$i profit

net pe opera!iune?

Tabel 1

Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna 4 Luna 5 Luna 6

5% 5,5% 5,25% 6% 6,25% 6,5%

2. Bilan!ul unei b"nci comerciale, organizat din punct de vedere al activelor $i pasivelor cu rat"

fix" sau variabil", se prezint" astfel: Activ Rata de

dobând#*

Valoare Pasiv Rata de

dobând#*

Valoare

Depozite la alte

b"nci comerciale

ROBID1W 1.000 Imprumuturi primite

de la alte b. com

ROBOR1W 500

Credite de

trezorerie

ROBID1M+5pp 15.000 Conturi curente 0,5% 20.000

Credite ipotecare 6% 20.000 Depozite la termen 5% 22.000

Credite de

consum

8% 18.000 Obliga!iuni emise ROBOR3M+1pp 3.500

Obliga!iuni

corporative

ROBID6M+2pp 2.000 Capital propriu - 10.000

* în cazul activelor $i pasivelor cu rat" fix", rata de dobând" prezentat" în tabel este rata medie

activ", respectiv rata medie pasiv" calculat" pentru respectivul post bilan!ier

Se cunoa$te faptul c" veniturile din comisioane reprezint" 5% din veniturile nete din dobânzi, iar

cheltuielile administrative generale reprezint" 15% din capitalul propriu. Cunoscând ratele de

dobând" de pe pia!a interbancar" (tabelul 2) $i cota de impozit pe profit (16%), s" se determine:


5

a) profitul net al b"ncii;

b) în urma cre$terii ratei de dobând" de politic" monetar", toate ratele de dobând" de pe pia!"

cresc cu 0,5 puncte procentuale. Banca comercial" emite certificate de depozit la o rat" de

dobând" fix" de 6% pe an în valoare de 1.000 u.m., plasând suma ob!inut" în credite de consum.

Determina!i modificarea profitului net. Tabel 2

ROBID ROBOR

ON TN 1W 1M 3M 6M 9M 12M ON TN 1W 1M 3M 6M 9M 12M

8,06 8,05 8,06 8,14 8,14 8,07 7,86 7,83 8,83 8,88 8,85 9,04 9,11 9,12 9,00 9,00

3. Bilan!ul unei b"nci comerciale, organizat din punct de vedere al activelor $i pasivelor cu rat"

fix" sau variabil", se prezint" astfel:

Activ Rata de

referin$#

Valoare Pasiv Rata de

referin$#

Valoare

Depozite la alte

b"nci comerciale

ROBID ON 1.000 Depozite de la

alte b"nci

comerciale

ROBID 1W 500

Credite ipotecare Fix" 15.000 Depozite la

termen

Fix" 20.000

Credite de

consum

ROBID 1M 20.000 Certificate de

depozit

Fix" 12.000

Credite de

trezorerie

ROBID 3M 18.000 Obliga!iuni emise ROBID 6M 13.500

Credite de

investi!ii

Fix" 2.000 Capital propriu - 10.000

a) rata de dobând" de politic" monetar" scade cu 1 p.p. În general, modific"rile de rat" de

dobând" de politic" monetar" sunt trecute în propor!ie de 95% în ratele de dobând" pasive

interbancare $i în propor!ie de 85% în ratele de dobând" active interbancare. Determina!i

modificarea profitului net generat" de aceast" decizie de politic" monetar".

b) dar dac" rata de dobând" de politic" monetar" cre$te cu 1 p.p.?


6

VALOAREA TIMP A BANILOR


Concepte cheie:

FV (Future Value) = Valoarea viitoare – reprezint" valoarea viitoare, !inând cont de ratele de

dobând" (ratele de rentabilitate) înregistrate în prezent pe pia!", care va fi de!inut" de un agent

economic care investe$te în prezent o anumit" sum" de bani.

Factorul de fructificare =nt

nr !

"#$

%&' (1 , unde n

m360

) , m este perioada de investire în num"r de

zile , iar t reprezint" num"rul de perioade de m zile cuprinse în perioada de investire. Se

consider" c" suma ob!inut" dup" investirea pe o perioad" de m zile se reinveste$te la aceea$i rat"

de rentabilitate pe înc" m zile.

Ce se intîmpl" dac" perioada de investire este infinit de mic" (de exemplu dac" se

reinveste$te la fiecare secund")? Atunci se poate considera c" m=0 ceea ce înseamn" c" *+n ,

iar factorul de fructificare= tre ! . Acesta este factorul de fructificare în cazul compunerii

continue.

Aten!ie! Aceast" formul" a factorului de fructificare este valabil" doar dac" se presupune rata

rentabilit"!ii constant" pe întreaga perioad" de investire. În caz contrar, factorul de fructificare se

prezint" astfel: !!!! "!!!! #$

%

orit

t

nr

nr

nr

"#

$%&

' ("#

$%&

' ("#

$%&

' ( 111 21 .

PV (Present Value) = Valoarea prezent# – reprezint" suma de bani care trebuie investit" în

prezent pentru a produce în viitor, !inând cont de ratele de dobând" (ratele de rentabilitate)

înregistrate în prezent pe pia!", o sum" prestabilit".

Factorul de actualizare nt

nt nr

nr

!,

! "#$

%&' ()

"#$

%&' (

) 11

1

Aten!ie! Aceast" formul" a factorului de actualizare este valabil" doar dac" se presupune rata

rentabilit"!ii constant" pe întreaga perioada de investire.


7

În caz contrar, factorul de actualizare se prezint" astfel:

!!!!! "!!!!! #$

%

!!!! "!!!! #$

%orit

t

orit

t nr

nr

nr

nr

nr

nr

1

21

21

111111

1,

-.

/01

2"#

$%&

' ("#

$%&

' ("#

$%&

' ()"#

$%&

' ("#

$%&

' ("#

$%&

' (.

Rela!ia dintre valoarea viitoare $i cea prezent" este urm"toarea:

FV=PV3Factorul de fructificare


1. Un agent economic investe$te 10.000 RON pe o perioad" de 10 ani. Investi!ia îi aduce o

rentabilitate de 8% pe an în primii 4 ani $i de 4% pe an în ultimii 6 ani. Care este valoarea

viitoare a investi!iei?

2. Ce sum" trebuie investit" pe o perioad" de trei ani la o rat" de rentabilitate de 8% pe an astfel

încât la sfâr$it s" se ob!in" o sum" de 10.000 RON?

3. Un investitor depoziteaz" o sum" de 10.000 RON. Dup" 10 ani investitorul de!ine 17.910 de

pe urma acestei investi!ii. Care este rata de rentabilitate anual" a acestei investi!ii?

4. Ce sum" va ob!ine dup" un an un investitor care depoziteaz" 10.000 ini!ial, dac" rata anual" a

dobânzii este 12% $i reinvestirea (capitalizarea dobânzii acumulate) se realizeaz": a) anual; b)

trimestrial; c) lunar; d) continuu.

5. Investi!i în ac!iunile unei societ"!i comerciale cotate la burs" suma de 10.000 RON. Dup" doi

ani vinde!i ac!iunile de!inute, ob!inând suma de 12.480. determina!i rata de rentabilitate medie

anual" aritmetic" $i geometric" a acestei investi!ii.


8

! De ce este necesar conceptul de Valoare Prezent"?

Deoarece valoarea unui instrument financiar în prezent este egal# cu valoarea actualizat#

a cash-flow-urilor (fluxuri de numerar) a%teptate.


A. Situa$ia cash-flow-urilor periodice inegale

Care este valoarea prezent" a urm"toarelor fluxuri de numerar?

Rata dobânzii este fix" la 8%.

Anul $i fluxul de numerar:

1: 300 2: 500 3: 700 4: 1000

)((( 4321 08.11000

08.1700

08.1500

08.1300

277.78 428.67 555.68 735.03 = 1997.16

B. Situa$ia cash-flow-urilor periodice egale (Anuit#$i)

S" presupunem c" în schema de mai sus, un investitor prime$te la sfâr$itul fiec"rei perioade o

valoare egal" cu CF. Pentru a afla valoarea prezent" a cash-flow-urilor trebuie s" le actualiz"m la

o rat" de rentabilitate a pie!ei (notat" r) care se stabile$te în func!ie de natura pl"!ii (cash flow).

PV 1 per 2 per 3 per 4 per t per

CF CF CF CF CF


9

Formula de determinare a valorii prezente este urm"toarea:

4 5 4 5 4 54 5

""#

$%%&

' (,)

((

((

((

()

,

rrCF

rCF

rCF

rCF

rCFPV

t

t

111111 32 %

Dac" dorim s" determin"m valoarea viitoare (la momentul t) a acestor pl"!i periodice vom

aplica urm"toarea formul":

4 5 4 5 4 5 4 5rrCFrCFrCFrCFCFFV

tt 11111 12 ,()((((((() ,

%

C. Situa$ia cash-flow-urilor periodice egale perpetue (Perpetuit#$i)

S" presupunem c" în schema anterioar" pl"!ile nu se opresc la momentul t, ci se continu" la

infinit. În acest caz *+t $i valoarea prezent" a acestor fluxuri de numerar este determinat" prin

urm"toarea formul":

4 5r

CFr

rCFPVt

t)""

#

$%%&

' (,)

,

*+

11lim


10


1. O obliga!iune cu valoarea nominal" de 1.000 RON cu maturitatea exact peste 5 ani are o rat" a

cuponului egal" cu 7%, iar cuponul se pl"te$te anual. Peste exact un an de zile, un investitor care

a achizi!ionat 10 asemenea obliga!iuni la emisiunea lor pe pia!a primar" se hot"r"$te s" le vând".

#tiind c" în momentul vânz"rii obliga!iunii, rata de dobând" pasiv" de pe pia!" era egal" cu 5%,

s" se determine suma pe care o va încasa investitorul, precum $i randamentul acestei investi!ii

dac" el pl"te$te la vanzarea obliga!iunilor un comision de 0,2%, iar la achizi!ionare nu a pl"tit

nici un comision.

2. O persoan" are posibilitatea de a face dou" investi!ii de valoare egal", astfel:

- prima investi!ie îi va aduce un cash flow egal cu 50 RON la fiecare 6 luni, pe o perioad" de 4

ani;

- a doua investi!ie îi va aduce un cash flow egal cu 120 RON la sfîr$itul fiec"rui an pe o perioad"

de 3 ani.

Investitorul consider" c" riscul celor dou" proiecte este identic $i, ca urmare, folose$te

rentabilitatea cerut" de investitor este identic" $i egal" cu 15%. Stabili!i care va fi proiectul ales

de investitor.

3. Un agent economic are posibilitatea de a vinde sau de a cump"ra o obliga!iune care coteaz" pe

pia!" $i care are maturitatea 10 ani, valoarea nominal" 1.000 $i rata cuponului

5%)c (cupoanele se pl"tesc anual). #tiind c" rata pasiv" pe pia!a monetar" este 4%, iar rata

activ" este 7%, s" se determine intervalul în care trebuie s" se situeze pre!ul obliga!iunii astfel

încat s" nu existe posibilit"!i de arbitraj pentru agentul economic men!ionat. Se presupune o

structur" plat" a ratei de dobând".

4. Un investitor achizi!ioneaz" un certificat de depozit cu valoarea nominal" de 500 RON, emis

pe o perioad" de 9 luni $i cu o rat" a dobânzii egal" cu 7%. Dup" dou" luni, el vinde acest

certificat de depozit unei b"nci comerciale. Stiind c" ratele de dobând" pasive interbancare


11

înregistrate în momentul vânz"rii certificatului de depozit erau cele din tabelul 3, s" se determine

pre!ul la care va fi vândut certificatul de depozit.

ROBID

ON TN 1W 1M 3M 6M 9M 12M

8,06 8,05 8,06 8,14 8,14 8,07 7,86 7,83

5. Un certificat de depozit cu discount emis pe 6 luni are valoarea nominal" egal" cu 100 RON $i

rata de discount corespunz"toare este egal" cu 4,31%. Determina!i rata de dobând"

corespunz"toare acestui certificat de depozit.


12

EVALUAREA PROFITABILIT&!II ACTIVIT&!II BANCARE


Ratele de evaluare a profitabilit"!ii bancare sunt utilizate pentru a evalua performan!ele a dou"

b"nci comerciale diferite în acela$i moment sau pentru a evalua performan!ele acelea$i b"nci

comerciale în perioade diferite de timp.

Ratele de evaluare a profitabilit"!ii bancare sunt urm"toarele:

1) Marja de dobanda (Interest Margin)dobanda de purtatoare Active

dobandacu Cheltuieli-dobanzidin Venituri)

2) Rata medie activ" sau rentabilitatea activelor purt"toare de dobânzi (Yield on earning assets)

dobanzi de purtatoare Activedobanzidin Venituri

)

3) Rata medie pasiv" sau costul fondurilor imprumutate (Cost rate on interest bearing funds)

dobanda de purtatoare Pasivedobandacu Cheltuieli

)

4) Spread = Rata medie activ" – Rata medie pasiv"

5) Rata de utilizare a activelor (Asset utilisation) Active

totaleVenituri)

6) Rentabilitatea economic" (Return on assets) Active

netProfit )

7) Efectul de levier (Leverage multiplier) propriu Capital

Active)

Valoarea activelor sustinute de 1 RON de capital propriu.

8) Rentabilitatea financiar" (Return on equity) propriu Capital

netProfit )

Rentabilitatea ac!ionarilor $i principala m"sur" contabil" a averii ac!ionarilor.


13

9) Rata profitului (Net margin)totaleVeniturinetProfit

)

Arat" ce procent din veniturile totale se transform" în profit pentru institu!ia de credit.

Ratele de profitabilitate se studiaz" mereu în paralel cu ratele care m"soar" riscul institu!iilor de

credit: riscul de rat" a dobânzii, riscul de lichiditate, calitatea creditelor, rata de adecvare a

capitalului propriu.

Sistemul de descompunere a ratelor DuPont (Modelul Return on Equity)

Componentele marjei nete de dobanda

Activitatea b"ncilor poate fi împ"r!it" în dou" subactivit"!i distincte: activitatea de colectare a

fondurilor (fina!area activit"!ii bancare) $i cea de selectare a activelor aduc"toare de venituri în

care s" fie investite aceste fonduri. Sistemul de transfer al fondurilor (Funds Transfer Pricing)

face posibil" ob!inerea de profit din ambele subactivit"!i ale institu!iei de credit. Ca urmare marja

net" de dobând" se compune din:

- spread-ul activit"!ii de creditare (credit spread);

- spread-ul activit"!ii de colectare a fondurilor (funding spread);

- spread-ul riscului de rat" de dobând" (interest rate risk spread).

Exemplu: Departamentul de credite al b"ncii A acord" un credit de 1 milion RON pe o perioad"

de 5 ani percepând o rat" de dobând" de 10,5%. În acela$i timp, departamentul de finan!are

atrage depozite în valoare de 1 milion RON pe o perioad" de 1 an, la o dobând" egal" cu 5%.

Cele dou" tranzac!ii nu au leg"tur" între ele, dar au loc în acela$i timp.

ROE=

Efectul de levier

ROA=

Rata profitului

Rata utilizarii activelor


14

Determinarea spread-ului activit#$ii de creditare: banca A ar fi putut s" investeasc" 1 milion

RON în titluri de stat emise pe 5 ani cu o dobând" de 7% pe an. În schimb a ales s" acorde un

credit cu risc mai mare, diferen!a de 3,5 puncte procentuale (10,5%-7%) reprezentînd spread-ului

activit"!ii de creditare. Spread-ul de 3,5 puncte procentuale reprezint" compensa!ia pentru faptul

c" departamentul de creditare $i-a asumat un risc sumplimentar.

Determinarea spread-ului activit#$ii de colectare a fondurilor: banca A ar fi putut atrage

fonduri prin emisiunea de certificate de depozit de 5,5% (de unde provine diferen!a de rat" de

dobând" între certificatele de depozit $i depozitele la termen?). ca urmare, spread-ul atribuit

activit"!ii de colectare a fondurilor este egal cu 0,5 puncte procentuale (5,5%-5%).

Determinarea spread-ului riscului de rat# a dobânzii: diferen!a dintre rata dobânzii f"r" risc

pe 5 ani (la titluri de stat) $i rata dobânzii f"r" risc pe 1 an (la certificatele de depozit) este egal"

cu 1,5 puncte procentuale (7%-5,5%) $i reprezint" spread-ul riscului de rat" de dobând". Riscul

de rat" a dobânzii provine din faptul c" active pe termen de 5 ani au fost acoperite prin pasive pe

termen de 1 an (maturity mismatch). Este posibli ca dup" un an sursele de finan!are s" fie mai

scumpe.

! Observa!ie: atunci când rata dobânzii este variabl", în loc de titluri de stat se pot folosi ca

referin!" împrumuturi pe pia!a interbancar", iar în loc de certificate de depozit se pot folosi

depozite atrase de pe pia!a interbancar".

Ca rezultat al exemplului de mai sus, ratele de dobând" de pe pia!a bancar" respect" urm"toarea

rela!ie:

Rata de dobând! activa practicat! de b!nci (rata la creditele acordate clien"ilor

nebancari)#Rata de dobând! practicat! la credite interbancare (ROBOR)#rata de politic!

monetar! practicat! de BNR # Rata de dobând! practicat! la depozite interbancare (ROBID)#

Rata de dobând! pasiv! practicat! de b!nci (rata la depozitele atrase de la clien"i nebancari)


15


1. Rentabilitatea financiar" a b"ncii comerciale X a fost de 2,5% anul trecut. Pentru a o

îmbun"t"!i, managementul va modifica raportul capital propriu active la 8%, va ob!ine un profit

înainte de taxare de 2.000 RON $i va realiza o rat" de utilizare a activelor de 12% la un venit

total egal cu 20.000 RON. Rata tax"rii este egal" cu 16%. Cu aceste modific"ri, care va fi ROE

pentru banca X? Care va fi rentabilitatea economic"?

2. Se cunoa$te urm"toarea situa!ie bilan!iera a b"ncii comerciale Z:

Active Rata dob

activa Pasive

Rata dob

pasiva

Numerar 200 Imprumuturi de la alte banci 400 9%

Imprumuturi acordate altor

banci 733 9% Depozite la vedere 2000 2%

Credite ipotecare 6000 12% Depozite la termen 8000 11%

Credite de consum 577 15% Obligatiuni emise 1100 14%

Credite de trezorerie 3500 X% Capitaluri proprii ?

Titluri de stat 1800 7%

Imobilizari 1600

a) S" se determine rata de dobând" minim" pe care trebuie s" o perceap" banca comercial" la

creditele de trezorerie.

b) Cum se modific" r"spunsul de mai sus dac" obiectivul impus de ac!ionari este ob!inerea unei

rentabilit"!i de 15%?

c) Dac" banca comercial" stabile$te rata de dobând" la creditele de trezorerie la 17% s" se

determine veniturile nete din dobânzi, rata marjei nete de dobând" $i spread-ul de dobând".

3. Se considera urmatoarea situatie bilantiera a bancii BNX: Activ Pasiv

Numerar 250 Depozite atrase (x%) ?

Rezerva minima obligatorie (2%) 300 Imprumuturi de la banca centrala (12%) 300

Credite preluate prin scontare(12%) 1750 Imprumuturi interbancare (10%) 750


16

Credite pentru intreprinderi (15%) 2400 Alte pasive 200

Credite ipotecare (18%) 800 Capital propriu 800

Credite de consum (20%) ?

Portofoliul de titluri 950

Imobilizari 550

Banca obtine venituri si din comisioane reprezentand 5% din nivelul veniturilor din dobanzi.

Cheltuielile de functionare reprezinta 20% din nivelul capitalului propriu al bancii. Cota de

impozit pe profit este de 45%. Stiind ca investitorii cer o rata de rentabilitate de 5%, iar

rentabilitatea economica este 0.5333% sa se determine rata dobanzii la depozitele atrase.

4. Societatea bancara X isi propune realizarea unei rate a profitului de 10% si o rata a utilizarii

activelor de 20%. Bilantul previzionat se prezinta astfel: casa 500 u.m., portofoliul de titluri

2.000 u.m., credite acordate 2.000 u.m., imobilizari 500 u.m., capitaluri proprii 1.000 u.m. si

depozite atrase 4.000 u.m. Cheltuielile de functionare previzionate sunt de 400 u.m, iar impozitul

pe profit este de 50%. Determinati care este costul mediu al depozitelor.

5. Situatia patrimoniala a unei banci se prezinta astfel: active cu dobanda fixa: 175.000(25%);

active sensibile: 325.000(27,5%); pasive cu dobanda fixa: 215.000(19%); pasive sensibile

285.000(21,5%). Fata de situatia initiala se prevede pentru perioada urmatoare majorarea cu 15%

a costurilor si profitului bancar. In acelasi timp, ca urmare a evolutiilor pietei monetare, banca

majoreaza ratele dobanzilor, rata activa crescand cu 2 puncte procentuale, pe fondul majorarii

totalului patrimonial la 625.000 u.m. (ca urmare a majorarii doar a elementelor sensibile la

variatia ratei dobanzii). Sa se stabileasca care va fi nivelul ratei dobanzii pasive in conditiile in

care se urmareste asigurarea echilibrului financiar al bancii.

6. Se cunoa$te urm"toarea situa!ie bilan!ier" a unei b"nci comerciale:

Active Rata dob

activa Pasive

Rata dob

pasiva


Imprumuturi acordate altor banci ? 10% Depozite la vedere 4000 2%

Credite ipotecare 5000 14% Depozite la termen 6000 11%

Credite de consum 577 16% Obligatiuni emise 1100 14%

Credite de trezorerie 4500 17% Capitaluri proprii ?

Titluri de stat 1800 7%

Imobilizari 1600


17

#tiind ca rata profitului este egal" cu 21,1142%, cheltuielile de func!ionare sunt egale cu 363

u.m., iar cota de impozit pe profit este egal" cu 20% sa se determine:

a) valoarea imprumuturilor acordate altor b"nci $i valoarea capitalurilor proprii;

b) spread-ul de dobând";

c) rentabilitatea financiara;

d) rata utiliz"rii activelor;

e) cu cât trebuie s" modifice banca cheltuielile de func!ionare astfel încât profitul net s" creasc"

cu 80 um.

7. Se cunoa$te urm"toarea situa!ie bilan!ier" a unei b"nci comerciale: Active Rata dob

activa

Pasive Rata dob

pasiva


Imprumuturi acordate altor banci 600 11%

Credite ipotecare ? 14% Depozite la vedere 5000 2%

Credite de consum 3800 16% Depozite la termen 6500 11%

Credite de trezorerie 4100 18% Obligatiuni emise 2200 14%

Bonuri de tezaur 1100 7% Capitaluri proprii ?

Actiuni 1000

Imobilizari 100

#tiind ca rata profitului este egal" cu 10,6235%, cheltuielile de func!ionare sunt egale cu 600

u.m., iar cota de impozit pe profit este egal" cu 20% sa se determine:

a) valoarea creditelor ipotecare $i valoarea capitalurilor proprii;

b) spread-ul de dobând";

c) rentabilitatea financiara;

d) rata utiliz"rii activelor;

e) cu cât trebuie s" modifice banca cheltuielile de func!ionare astfel încât profitul net s" creasc"

cu 80 um;

8. Se cunosc urm"toarele informa!ii cu privire la activitatea unei institutii de credit: profitul net

500 u.m., capitalul propriu 2.500 u.m., rata utiliz"rii activelor 15% $i rata rentabilit"!ii

economice 4%. #tiind c" veniturile din comisioane reprezint% 25% din veniturile din dobânzi,

determina!i nivelul veniturilor din dobânzi.

a)1.200 u.m. ; b) 1.500 u.m. ; c) 2.150 u.m. ; d) 975 u.m. ; e) 1.850 u.m.


18

METODE DE RAMBURSARE A CREDITELOR


În practic" exist" mai multe metode de rambursare a creditelor. Întocmirea unui grafic de

rambursare(scaden!ar) presupune cunoa$terea unei terminologii specifice.

Rata de principal - partea din capitalul împrumutat care se ramburseaz" în fiecare perioad", Rt .

Anuitatea - suma de bani rambursat" în fiecare perioad"; aceast" sum" con!ine atât principalul

cât $i dobânda aferent" perioadei, At = Rt + Dt .

Valoarea r#mas# de rambursat - partea de capital r"mas" de rambursat. Este egal" cu diferen!a

dintre valoarea r"mas" în perioada precedent" $i rata de principal curent",

VRt = VRt-1 – Rt .

1. Rambursare în rate de principal constante

Rt = R = C / n , unde: C = creditul, n = nr. de perioade.

Exemplu: S" se întocmeasc" scaden!arul pentru un credit de 12.000 de RON, rambursabil în 6

rate de principal lunare constante, $tiind ca rata dobânzii este egal" cu 10% $i este constant" pe

perioada ramburs"rii.

Rata de principal = Rt = 12.000/6 = 2000 RON.

Luna Valoarea ramas# Dobânda Rata de principal Anuitatea

1 10000 100,00 2000 2100

2 8000 83,33 2000 2083,33

3 6000 66,67 2000 2066,67

4 4000 50,00 2000 2050


19

5 2000 33,33 2000 2033,33

6 0 16,67 2000 2016,67

Total 350 12000 12350

2. Rambursarea principalului la sfâr%itul perioadei

În acest caz dobânda se pl"te$te în fiecare perioad", iar principalul la scaden!".

Exemplu: S" se întocmeasc" scaden!arul pentru un credit de 12.000 de RON cu scaden!a 6 luni,

rata dobânzii 10% în condi!iile în care dobânda se pl"te$te lunar iar principalul la scaden!".

Luna Valoarea ramas# Dobânda Rata de principal Anuitatea

1 12000 100 0 100

2 12000 100 0 100

3 12000 100 0 100

4 12000 100 0 100

5 12000 100 0 100

6 0 100 12000 12100

Total 600 12000 12600

3. Rambursare în anuit#$i constante

At = A

În primul rând este necesar" deducerea unei formule analitice pentru calculul anuit"!ii:

AAA tt ))(1

tttt DRDR ()( (( 11

ttt RVRVR ,) ,1

11 ,( ()( tttt rVRRrVRR

111 )( ,,( (),( ttttt rVRRRVRrR

)1(1 rRR tt ()(


20

11 )1( ,() t

t rRR

6)

)n

ii CREDITR

1

rrRrRrRR

nn 1)1()1(.....)1( 1

1111

,()((((( ,

1)1(1 ,() nr

rCREDITR

nn

n

n rrCREDIT

rrrCREDITrCREDIT

rrCREDITDRAA ,(,

),((

)(,(

)()))1(11)1(

)1(1)1(111 ,

Unde: A - anuitatea; tD - dobanda la momentul t; tR - rata de principal la momentul t;

tVR - valoarea r"mas" de rambursat la momentul t; r - rata dobânzii din contract.

! Observatie: Daca dobânda se plateste lunar formula devine:

nr

CREDITr

A,(,

))

121(1

12

Exemplu: S" se întocmeasc" scaden!arul pentru un credit de 12.000 de RON cu scaden!a 6 luni,

rata dobânzii 10% în condi!iile în care rambursarea se face în rate lunare egale (anuit"!i

constante).

nr

CREDITr

A,(,

))

121(1

12 =2.058,74 lei

Luna Valoarea ramasa Dobanda Rata de principal Anuitatea

1 10041,26 100 1958,74 2058,74

2 8066,20 83,68 1975,06 2058,74

3 6074,69 67,22 1991,52 2058,74

4 4066,57 50,62 2008,11 2058,74

5 2041,72 33,89 2024,85 2058,74

6 0 17,01 2041,72 2058,74

Total 352,42 12000 12352,42


21


1. O persoan" fizic" dore$te s" contracteze un împrumut de 10.000 RON pe o perioad" de 1 an.

În acest scop el se adreseaz" b"ncii Beta care îi propune urm"toarea variant" de credit pentru

nevoi personale: rata dobânzii 11%(variabil"), comision de acordare 3%, comision de

rambursare anticipat" 1%. Rambursarea se face în rate lunare egale (anuitati constante). S" se

determine:

a) Care este suma pe care o va primi persoana fizic"?

b) Calcula!i rata lunar" pe care trebuie s" o pl"teasc" persoana fizic".

c) Întocmi!i graficul de rambursare.

d) Dup" 3 luni se dore$te rambusarea anticipat" a creditului.Care este suma pe care o va pl"ti

b"ncii?

e) Care este dobânda anual" efectiv"(DAE) perceput" de banc"?

2. O persoan% fizic% care dispune de un venit net de 2.600 de RON dore$te s% contracteze un

credit ipotecar (rambursabil în anuit%!i lunare constante) în vederea achizi!ion%rii unei locuin!e în

valoare de 100.000 de RON. Avansul solicitat de banc% este de 25% din valoarea locuin!ei.

Determinati:

a) Care este suma maxim% pe care o poate împrumuta pe o perioad% de 20 de ani în condi!iile

unei dobânzi anuale efective de 11%, dac" prin norme interne banca limiteaz" rata maxim" la

35% din veniturile solicitantului?

b) Care ar trebui s% fie venitul net al persoanei fizice pentru a împrumuta suma necesar%

achizi!ion%rii locuin!ei pe o perioad% de 10 ani?

3. O persoan% fizic% are contractat un credit imobiliar pentru care pl%te$te o rat% lunar% de 694.86

RON. Perioada r%mas% pân% la scaden!a este de 8 ani, iar dobânda anual% efectiv% este de 14%.

Datorit% costului ridicat al împrumutului, persoana fizic% dore$te s% apeleze la un credit de

refinan!are. Banca Alfa îi face urm%toarea ofert%: rata dobânzii 8.5%, comision de acordare 2%,

comision de administrare 0.1% lunar la sold.

a) Care este suma r%mas% de rambursat?


22

b) Pentru ce variant% se va opta?

c) Dar dac% creditul ini!ial avea prev%zut un comision de rambursare anticipat% de 2.5%?

4. O persoan% fizic% a contractat un credit de consum pe 6 luni în urm%toarele condi!ii: suma

împrumutat% 10.000 de RON, rata dobânzii 11% (variabil%), comision de acordare 1%. Dup% 3

luni, datorit% evolu!iilor de pe pia!a monetar% banca majoreaz% dobânda la 12%. Rambursarea se

face în anuit%!i lunare constante.

a) Întocmi!i graficul de rambursare.

b) Calcula!i dobânda anual" efectiv"(DAE).

5. O persoan% fizic% dore$te s% achizi!ioneze un autoturism prin intermediul unui credit bancar în

condi!iile unui venit net lunar de 3.000 de RON. Persoana respectiv% mai are contractat un credit

ipotecar pentru care pl%te$te o rat% de 800 de RON. Dac% se dore$te ca perioada de rambursare s%

fie de 5 ani, determina!i care este suma maxim% care poate fi împrumutat% astfel incât obliga!iile

de plat" s" nu dep"$easc" 40% din veniturile solicitantului, procent stabilit prin norme interne ale

b"ncii. Se mai cunoa$te faptul c" dobânda anuala efectiv" aferent" creditului auto este de 10%.

6. O persoan% fizic% a contractat un credit de consum în urm"toarele condi!ii: suma împrumutat"

50.000 RON, rata dobânzii 14%, scaden!a 10 ani, modalitatea de rambursare rate lunare

constante (anuit"!i constante). Determina!i dobânda pl"tit" în luna 100.

7. O persoan% fizic% a contractat un credit de consum în urm"toarele condi!ii: suma împrumutat"

40.000 RON, rata dobânzii 12%, scaden!a 8 ani, modalitatea de rambursare rate lunare constante

(anuit"!i constante). Dup" 7 ani de dore$te rambursarea anticipat" a creditului. Care va fi suma

rambursata dac" banca percepe un comision de rambusare anticipat" de 2%?

8. O persoan" fizic" împrumut" de la banca Alfa 12.000 de RON. Rambursarea se face astfel:

dup" 2 luni 7.000 RON, dup" 4 luni 2000 RON $i dup" 6 luni 4000 RON. Care este dobânda

anual" efectiv"(DAE) pl"tit" de client?


23

DETERMINAREA CERIN!ELOR MINIME DE CAPITAL PENTRU INSTITU!IILE DE CREDIT


De ce trebuie s" de!in" institu!iile de credit un nivel minim al capitalurilor proprii?

Pentru a r"spunde la aceast" întrebare vom porni de la un bilan! simplificat al unei institu!ii de

credit: aceasta are resurse atrase(pasive) de 100 u.m. – din acestea 90 u.m. sunt depozite, iar 10

u.m. capitaluri proprii. Aceste resurse sunt utilizate în totalitate în credite 100 u.m.

Active Pasive

Credite 100 u.m. Depozite 90 u.m.

Capitaluri proprii 10 u.m.

Presupunem c" la un anumit moment din cele 100 u.m. credite, 20 u.m. reprezint" pierdere –

chiar dup" executarea garan!iilor aferente creditelor neperformante, institu!ia de credit constat"

c" 20 u.m. nu mai pot fi recuperate. Aceste 20 u.m. trebuie recunoscute de institu!ia de credit

drept pierdere, adic" trebuie trecute pe cheltuieli. Ignorând celelalte elemente de venituri $i

cheltuieli, banca înregistreaz" o pierdere de 20 u.m. Cum pierderea exerci!iului curent face parte

din capitalurile proprii, bilan!ul b"ncii va ar"ta astfel:

Active Pasive

Credite 100-20=80 u.m. Depozite 90 u.m.

Capitaluri proprii 10-20=-10 u.m. ?

În aceast" situa!ie banca este insolvabil" $i dac" nu va fi recapitalzat" va intra în stare de

faliment. Pentru a preveni astfel de situa!ii, institu!iilor de credit li se impune de!inerea unor

fonduri proprii minime considerate adecvate pentru riscurile pe care $i le asum" fiecare banc"

comercial" în parte.


24

Conform legisla!iei în vigoare (Regulamentul BNR - CNVM 13/18/2006), o institu!ie de credit

trebuie s" dispun" de un nivel minim al fondurilor proprii care s" !in" cont de urm"toarele

riscuri asumate în activitatea sa de o institu!ie de credit:

a) riscul de credit $i riscul de diminuare a valorii crean!ei aferente întregii activit"!i, cu excep!ia

opera!iunilor din portofoliul de tranzac!ionare – fondurile proprii minime aferente sunt

determinate conform Regulamentelor BNR - CNVM nr. 14/19/2006, 15/20/2006 $i 21/26/2006;

b) riscul asociat opera!iunilor din portofoliul de tranzac!ionare, respectiv riscul de pozi!ie, riscul

de decontare $i riscul de decontare al contrapartidei – fondurile proprii minime aferente sunt

determinate conform Regulamentului BNR - CNVM nr. 22/27/2006;

c) riscul valutar $i riscul de marf" – fondurile proprii minime aferente sunt determinate conform

Regulamentului BNR - CNVM nr. 22/27/2006;

d) riscul opera!ional – fondurile proprii minime aferente sunt determinate conform

Regulamentului BNR - CNVM nr. 24/29/2006.

În ceea ce prive$te punctul a), fondurile proprii minime aferente riscul de credit %i riscul de

diminuare a valorii crean$ei aferente întregii activit#$i, cu excep!ia opera!iunilor din

portofoliul de tranzac!ionare, reprezint" 8% din totalul valorilor ponderate la risc ale

expunerilor.

Valoarea ponderat" la risc se poate determina utilizând una din urm"toarele 3 abord"ri:

a) abordarea standard;

b) abordarea bazat" pe modele de rating interne;

c) abordarea bazat" pe modele de rating interne avansate.

În cele ce urmeaz", vom detalia, pe etape, modul de calcul al valorii ponderate la risc a

expunerilor potrivit abord"rii standard conform Regulamentului BNR - CNVM nr. 14/19/2006.


25

Etapa I – Determinarea valorii expuse la risc

Valoarea expus" la risc se determin" separat pentru a) active bilan!iere $i b) elemente din afara

bilan!ului (active extrabilan!iere). Valoarea expus" la risc pentru un activ bilan!ier este

reprezentat" de valoarea sa bilan!ier", în timp ce valoarea expus" la risc pentru un element din

afara bilan!ului va fi reprezentat" de urm"toarele procente din valoarea acestuia: 100%, dac"

elementul este purt"tor de risc maxim; 50%, dac" elementul este purt"tor de risc mediu; 20%,

dac" elementul este purt"tor de risc moderat $i 0%, dac" elementul este purt"tor de risc sc"zut.

Conform legisla!iei în vigoare, elementele extrabilan!iere sunt clasificate din punct de vedere al

gradului de risc astfel:

A) Elemente extrabilan$iere cu risc maxim:

- garan!ii având caracter de substitut de credit;

- instrumente financiare derivate de credit;

- accept"ri;

- andos"ri de efecte care nu poart" numele altei institu!ii de credit;

- tranzac!ii cu recurs;

- scrisori de credit standby irevocabile având caracter de substitut de credit;

- angajamente ferme de cump"rare la termen;

- depozite forward forward;

- partea nepl"tit" a ac!iunilor $i titlurilor par!ial pl"tite;

- tranzac!ii de r"scump"rare;

- alte elemente purt"toare de risc maxim.

B) Elemente extrabilan$iere cu risc mediu:

- credite documentare emise $i confirmate;

- garan!ii cunoscute pe plan interna!ional sub denumirea de warranties,indemnities (inclusiv

tender bonds, performance bonds, customs bonds $i tax bonds) $i alte garan!ii care nu au caracter

de substitut de credit;

- scrisori de credit stand-by irevocabile care nu au caracter de substitut de credit;


26

- facilit"!i de credit neutilizate (angajamente de creditare, de achizi!ionare de titluri sau

angajamente de furnizare de facilit"!i de garantare sau acceptare) cu o scaden!" ini!ial" mai mare

de un an;

- facilit"!i de emisiune de efecte (Note Issuance Facilities - NIF) $i facilit"!i reînnoibile de

preluare ferm" (Revolving Underwriting Facilities - RUF);

- alte elemente purt"toare de risc mediu care sunt notificate Comisiei.

C) Elemente extrabilan$iere cu risc moderat:

- credite documentare în care bunurile supuse livr"rii reprezint" garan!ie real" $i alte tranzac!ii

care se lichideaz" de la sine;


angajamente de furnizare de facilit"!i de garantare sau acceptare) cu o scaden!" ini!ial" mai mic"

sau egal" cu un an, care nu pot fi revocate necondi!ionat în orice moment f"r" notificare sau care

nu atrag revocarea automat" ca urmare a deterior"rii credibilit"!ii debitorului;

- alte elemente purt"toare de risc moderat.

D) Elemente extrabilan$iere cu risc sc#zut:


angajamente de furnizare de facilit"!i de garantare sau acceptare) care pot fi revocate

necondi!ionat în orice moment f"r" notificare sau care atrag revocarea automat" ca urmare a

deterior"rii credibilit"!ii debitorului. Liniile de credit retail pot fi considerate ca fiind revocabile

necondi!ionat dac" institu!ia de credit nu are, în limitele premise de prevederile legisla!iei privind

protec!ia consumatorului sau a legisla!iei conexe, nici un fel de restric!ie în ceea ce prive$te

revocarea;

- alte elemente cu risc sc"zut.

Exemplu: O facilitate de credit cu scaden!a de 6 luni cu o valoare de 1.000.000 RON este

considerat un element extrabilan!ier cu risc moderat $i va avea o valoare expus" la risc de

200.000 RON.

Un credit documentar emis $i confirmat în valoare de 1.000.000 RON este considerat un element

extrabilan!ier cu risc mediu $i va avea o valoare expus" la risc de 500.000 RON.


27

Un contract forward în valoare de 1.000.000 RON este considerat un element extrabilan!ier cu

risc maxim $i va avea o valoare expus" la risc de 1.000.000 RON.

Etapa II – Determinarea clasei de expuneri %i determinarea valorii ponderate la risc a

expunerii

Fiecare activ bilan!ier $i element extrabilan!ier este încadrat într-o anumit" clas" de expuneri.

Legisla!ia în vigoare stabile$te, pentru fiecare clas" de expuneri, un coeficient ce se aplic" valorii

expuse la risc pentru a determina valoarea ponderat" la risc a expunerii.

Valoarea ponderata la risc a expunerii = Valoarea expusa la risc a activului

bilantier/extrabilantier * Ponderea corespunzatoare categoriei de risc

La nivelul întregii activit"!i a institu!iei de credit, valoarea ponderat" la risc a expunerilor se

determin" însumând valorile expuse la risc corespunz"toare tuturor elementelor de activ

bilan!iere $i extrabilan!iere. În cele ce urmeaz", vom prezenta principalele clase de expuneri:

1. Expunerile fa!" de aministra$iile centrale $i b#ncile centrale - pondere de risc de 100%.

Excep$ie fac expunerile fa!" de Banca Central" European", expunerile fa!" de administra!iile

centrale $i fa!" de b"ncile centrale ale statelor membre, exprimate $i finan!ate în moneda

na!ional" a administra!iei centrale $i a b"ncii centrale respective, care au o pondere de risc de

0%.

Aten!ie! În cazul în care pentru o administra!ie sau banc" central" exist" un rating furnizat de o

institu!ie extern" de evaluare a creditului, se aplic" o pondere de risc conform tabelului 1.

2. Expunerile fa!" de organismele administrative, entit#$ile f#r# scop lucrativ %i entit#$ile

din sectorul public – pondere de risc 100%.

3. Expunerile fa!" de unele b#nci multilaterale de dezvoltare au ponderea de risc 0%. Ex:

BIRD, BERD, IFC, IDB (Interamerican Development Bank), ADB (Asian Development


28

Bank), BEI etc. Pentru toate celelalte b"nci multilaterale de dezvoltare se aplic" tratamentul

corespunz"tor institu!iilor (vezi punctul 5).

4. Expunerile fa!" de Comunitatea European#, Fondul Monetar Interna$ional %i Banca

Reglementelor Interna$ionale - pondere de risc 0%.

5. Expunerile fa!" de administra$iile regionale, autorit#$ile locale sau expunerile fa$# de

institu$ii(adic" institu!ii de credit $i firme de investi!ii) – ponderea de risc = max (ponderea de

risc aferent" administra!iei centrale în jurisdic!ia c"reia este înfiin!at" administra!ia regional",

autoritatea local" sau institu!ia; ponderea de risc determinat" de evaluarea extern" a calit"!ii

creditului; 50%).

Aten!ie! În cazul în care pentru administra!iile regionale, autorit"!ile locale sau institu!ii exist" un

rating furnizat de o institu!ie extern" de evaluare a creditului, se aplic" o pondere de risc conform

tabelului 2.

Tabelul nr. 2

6. Expunerile fa!" de societ#$i – ponderea de risc = max (100%; ponderea de risc aferent"

administra!iei centrale a statului în care societatea este înfiin!at"). În cazul în care exist" pentru

societate un rating furnizat de o institu!ie extern" de evaluare a creditului, ponderea de risc se

determin" conform tabelului 3.

Tabelul nr. 3

7. Expunerile de tip retail – pondere de risc de 75%. Expunerile de tip retail sunt cele

înregistrate fa!" de persoane fizice $i entit"!i mici sau mijlocii(exclusiv crean!ele garantate cu

propriet"!i imobiliare $i titluri).

8. Expunerile garantate cu ipotec# de prim rang asupra propriet"!ilor imobiliare locative care

sunt sau vor fi locuite ori date cu chirie de c"tre proprietari spre a fi locuite – pondere de risc

de 35%. Pentru alte expuneri garantate cu propriet"!i imobiliare ponderea de rsic este de

100%.


29

9. Imobiliz"rile corporale – pondere de risc 100%.

10. De!inerilor de titluri de capital $i alte participa!ii, cu excep!ia celor deduse din fondurile

proprii, li se aplic" o pondere de risc de cel pu!in 100%.

Etapa III – Determinarea fondurilor proprii minime adecvate la riscul de credit %i riscul de

diminuare a valorii crean$ei aferente întregii activit#$i

Fondurile proprii minime pentru aceste dou" riscuri se determin" aplicând un procent de 8% la

valoarea ponderat" la risc a expunerilor generate de toate elementele bilan!iere $i extrabilan!iere

ale institu!iei de credit. Conform legisla!iei în vigoare (Regulamentul BNR - CNVM

18/23/2006), fondurile proprii sunt constituite din urm"toarele elemente:

A. FONDURI PROPRII DE NIVEL 1 (TIER 1 CAPITAL)

a) capitalul social subscris %i v#rsat, cu excep!ia ac!iunilor preferen!iale cumulative sau, dup"

caz, capitalul de dotare pus la dispozi!ia sucursalei din România de c"tre institu!ia de credit din

statul ter!;

b) primele de capital, integral încasate, aferente capitalului social;

c) rezervele legale, statutare %i alte rezerve, precum $i rezultatul reportat pozitiv al

exerci!iilor financiare anterioare, r"mas dup" distribuirea profitului;

d) profitul net al ultimului exerci!iu financiar, reportat pân" la repartizarea sa conform

destina!iilor stabilite de adunarea general" a ac!ionarilor, în limita sumei ce se inten!ioneaz" a se

repartiza pe oricare dintre destina!iile prev"zute la lit.a) - lit.c).

Din suma elementelor specificate mai sus se va deduce:

e) valoarea de înregistrare în contabilitate (cost de achizi!ie) a ac!iunilor proprii de!inute de

institu!ia de credit;

f) rezultatul reportat, reprezentând pierdere;

g) pierderea perioadei curente înregistrat" pân" la data determin"rii fondurilor proprii;

h) valoarea de înregistrare în contabilitate a imobiliz"rilor necorporale.


30

B. FONDURI PROPRII DE NIVEL 2 (TIER 2 CAPITAL)

B.1. Fonduri proprii de nivel 2 de baz# – rezervele din reevaluarea imobiliz"rilor corporale,

titlurile pe durat" nedeterminat" $i alte instrumente de aceea$i natur".

B.2. Fonduri proprii de nivel 2 suplimentar – ac!iunile preferen!iale cumulative pe durat"

determinat" $i capitalul sub form" de împrumut subordonat.

! Pentru determinarea nivelului fondurilor proprii de$inute de o institu$ie de credit la un

moment dat se au in vedere urm"toarele:

- fondurile proprii de nivel 2 pot fi luate în considerare în propor!ie de maxim 100% din valoarea

fondurilor proprii de nivel 1;

- nivelul cumulat al împrumuturilor subordonate $i al ac!iunilor preferen!iale cumulative ce se ia

in considerare la calculul fondurilor proprii nu poate dep"$i 50% din valoarea fondurilor proprii

de nivel 1.

Exemplu: dac" o institu!ie de credit are la un moment dat fonduri proprii de nivel 2 de 10

miliarde RON $i fonduri proprii de nivel 1 de 8 miliarde RON, în momentul în care se calculeaz"

fondurile proprii totale se recunosc doar 8 mld RON din fondurile proprii de nivel 2 ca f"când

parte din fondurile proprii totale. În consecin!", fondurile proprii totale sunt egale cu: 8 mld

(fonduri proprii de nivel 1) + 8 mld (fonduri proprii de nivel 2 recunoscute) = 16 mld. RON.


31


1. O institu!ie de credit din România de!ine urm"toarele elemente de activ:

- numerar $i disponibilit"!i la BNR 100.000 u.m.

- împrumuturi acordate altor institu!ii de credit rezidente 10.000 u.m.

- credite ipotecare garantate cu ipotec" de prim rang 200.000 u.m.

- credite de retail 250.000 u.m.

- credite acordate societ"!ilor comerciale rezidente 400.000 u.m.

- imobiliz"ri corporale 30.000 u.m.

În ceea ce prive$te fondurile proprii ale institu!iei de credit aceastea cuprind urm"toarele

elemente:

- capital propriu 20.000 u.m.

- rezerve legale $i statutare 10.000 u.m.

- pierdere reporat" 5.000 u.m.

- împrumuturi subordonate 50.000 u.m.

- rezerve din reevaluarea patrimonului 10.000 u.m.

S" se stabileasc" dac" institu!ia de credit respect" normele în vigoare cu privire la capitalul

minim adecvat riscului de credit.


32

2. O institu!ie de credit de!ine urm"toarele elemente de activ:

a) credite de consum acordate persoanelor fizice în valoare de 100.000 u.m.;

b) depozite la o alt" institu!ie de credit pentru care exist" un rating furnizat de o institu!ie extern"

de evaluare a creditului în valoare de 10.000 u.m. – institu!ia de credit este apreciat" ca nivel 1

pe scala de evaluare a calit"!ii creditului;

c) obliga!iuni de!inute cu titlu de investi!ie emise de o municipalitate din România în valoare de

20.000 u.m.;

d) credite garantate cu ipotec" de prim rang în valoare de 100.000 u.m.;

e) un împrumut în valoare de 5.000 u.m.acordat unei societ"!i comerciale pentru care exist" un

rating furnizat de o institu!ie extern" de evaluare a creditului - societatea comercial" este

apreciat" ca nivel 2 pe scala de evaluare a calit"!ii creditului;

f) credite de trezorerie în valoare de 150.000 u.m.acordate unor societ"!i comerciale din România

pentru care nu exist" un rating furnizat de o institu!ie extern" de evaluare a creditului;

g) credite garantate cu ipotec" de rang II în valoare de 10.000 u.m. .

În afara bilan$ului, institu!ia de credit prezint" urm"toarele elemente:

h) linii de credit neutilizate acordate unor societ"!i comerciale cu scaden!a ini!ial" mai mic" de

un an în valoare de 25.000 u.m.;

i) linii de credit neutilizate acordate unor societ"!i comerciale cu scaden!a ini!ial" mai mare de un

an în valoare de 15.000 u.m.;

j) o garan!ie în valoare de 5.000 u.m. acordat" unei societ"!i comerciale pentru care exist" rating

furnizat de o institu!ie extern" de evaluare a creditului - societatea comercial" este apreciat" ca

nivel 1 pe scala de evaluare a calit"!ii creditului.

Determina!i fondurile proprii minime pe care trebuie s" le de!in" institu!ia de credit pentru

acoperirea riscului de credit $i calcula!i rata general# de risc(RGR).

! 100tiereextrabilan_si_activ_de_relementelo_Suma

totala_VPRERGR 7)


33

3. O institu!ie de credit are activele grupate pe urm"toarele categorii de risc:

Categorie de risc 0% 20% 35% 50% 75% 100%

Valoare active (u.m.) 1.000 20.000 70.000 50.000 30.000 50.000

Se $tie c" în prezent, institu!ia de credit are fonduri proprii alocate pentru riscul de credit în

valoare de 9.500 u.m. Preciza!i dac" banca respect" normele cu privire la capitalul minim de!inut

pentru riscul de credit. În cazul în care banca nu respect" legisla!ia în vigoare propune!i dou"

metode de restructurare a bilan!ului prin care institu!ia de credit poate rezolva problema privind

adecvarea capitalului.

4. Banca Alfa dispune de un nivel al fondurilor proprii de 15.000 u.m. În condi!iile unei valori

ponderate la risc a expunerilor asumate de banc" de 110.000 u.m., cre$terea maxim" a creditelor

ipotecare (35%) care poate fi sus!inut" de fondurile proprii este de:

a) 30.000 u.m.; b) 77.500 u.m.; c) 155.000 u.m.; d) 221.400 u.m.; e) fondurile proprii existente

nu pot sus!ine o cre$tere a creditelor ipotecare.

5. Fondurile proprii ale unei institu!ii de credit sunt constituite din: capital social 40.000 u.m.;

rezerve legale $i statutare 35.000 u.m.; pierdere reportat" 10.000 u.m.; împrumuturi subordonate

50.000 u.m.; rezerve din reevaluarea patrimoniului 20.000 u.m. Valoarea ponderata la risc a

expunerilor asumat% de banc% este 1.500.000 u.m. În acest caz, raportul fonduri proprii/valoare

ponderar" la risc a expunerilor este de:

a) 7,83%; b) 8,83%; c) 10,33%; d) 11,11%; e) nu poate fi determinat, deoarece banca

înregistreaz" o pierdere reportat".


34

INSTRUMENTE DE POLITIC& MONETAR&


Corelarea lichidit"!ii dintr-o economie cu nevoile reale de moned" reprezint" premisa

fundamental" pentru atingerea obiectivului prioritar de asigurare a stabilit"!ii pre!urilor.

Instrumentele politicii monetare reprezint" acele variabile utilizate si controlate direct de c"tre

banca central" pentru managementul/administrarea lichidit"!ii din economie. Eficacitatea

utiliz"rii instrumentelor de politic" monetar" este determinat" de modul de creare a monedei – de

multiplicare a creditelor.

Instrumentele de politic" monetar" se pot clasifica în dou" categorii:

A. Instrumente directe - sunt acele instrumente de politic" monetar" prin care banca central"

exercit" un control direct asupra ratelor de dobând" $i asupra cursului de schimb(control de

pre") sau asupra m"rimii depozitelor $i creditelor(control cantitativ).

Avantaje:

! pot fi instrumente foarte utile pentru controlul dobânzilor $i a creditului în perioadele

de criz";

! pot fi instrumentele cu cea mai mare eficacitate în cazul economiilor cu pie!e financiare

slab dezvoltate.

Dezavantaje:

! pot conduce la restrângerea competi!iei din sectorul bancar, dezavantajând atât

debitorii cât $i deponen!ii;

! pot ap"rea distorsiuni pe pie!ele financiare ca urmare a controlului selectiv al

creditului.


35

B. Instrumente indirecte - sunt acele instrumente prin care banca central" influen!eaz"

comportamentul institu!iilor financiare, ac!ionând ini!ial asupra propriului bilan! sau asupra

ratelor de dobând" la facilit"!ile oferite de aceasta. Instrumentele indirecte de politic"

monetar" cuprind trei tipuri principale1:

B.1. Opera$iuni pe pia$a deschis# (engl.: open market operations)

B.2. Rezervele minime obligatorii

B.3. Facilit#$i permanente (engl.: standing facilities)

B.1. Opera$iuni pe pia$a deschis#

În accep!iunea european", opera!iunile pe pia!a deschis" se pot clasifica în func!ie de scopul

urm#rit, frecven$# $i procedura de execu$ie în urm"toarele categorii:

Opera!iuni de refinan!are: împrumuturi colateralizate

Opera!iuni de reglaj fin:

repo $i reverse repo

swap valutar

tranzac!ii definitive

atragerea de depozite

Opera!iuni structurale: emiterea de certificate de c"tre banca central"

De asemenea, opera!iunile open market se pot clasifica în func!ie de caracterul de

reversibilitate în urm"toarele categorii:

Opera!iuni reversibile:

repo $i reverse repo

swap valutar

împrumuturi colateralizate

atragerea de depozite

1 Instrumente utilizate de c"tre Banca Central! European! – ECB


36

emiterea de certificate de c"tre banca central"

Opera!iuni definitive: vânzare – cump"rare de titluri de stat

vânzare – cump"rare de valut"

Scadenta opera!iunilor de pia!a monetar" nu poate fi mai mare de 90 de zile calendaristice, cu

excep!ia celor care se efectueaz" pe baza tranzac!iilor care au in vedere emiterea de certificate de

depozit, pentru care scadenta maxima este de un an. Sunt implementate prin organizarea de

licita!ii organizate regulat sau prin proceduri bilaterale.

Opera$iunile de refinan$are sunt tranzac!ii reversibile în cadrul c"rora, în scopul inject"rii de

lichiditate, banca central" acord" credite b"ncilor, acestea p"strând proprietatea asupra activelor

eligibile aduse în garan!ie. Valoarea activelor eligibile aduse de b"nci în garan!ie trebuie s"

acopere în totalitate creditul acordat $i dobânda aferent". La scaden!", banca debitoare va

rambursa o sum" ce se determin" dup" formula:

)dt(SSt 10036010 3(3) , unde:

St – valoarea de rambursare a creditului;

S0 – valoarea creditului;

t – durata în zile a refinan!"rii;

d – rata dobânzii anuale percepute pentru creditele de refinan!are.

Acordurile repo (pensiune) sunt opera!iuni reversibile prin care se vinde un activ eligibil (de

regul" titluri de stat), vânz"torul fiind obligat s" îl r"scumpere, la o data ulterioara si la un pre!

stabilit la data încheierii tranzac!iei. Un acord repo reprezint" o cump"rare open market de active

eligibile de c"tre banca central". Acordurile reverse repo se refer" la vânzarea de c"tre banca

central" a unor active eligibile, cump"r"torul obligându-se s" le revând" b"ncii centrale la o

anumit" dat". Pe perioada tranzac!iei proprietatea asupra respectivelor active este transferata

creditorului. În cazul acordurilor repo, diferen!a dintre pre!ul de vânzare $i pre!ul de

r"scump"rare reprezint" dobânda datorat" (rata repo).


37

DSS

RtSD

t

repo

()

33)

0

0 100360 , unde:

St – valoarea de r"scump"rare;

S0 – valoarea creditului;

t – scadenta in zile a acordului repo(reverse repo);

D – dobânda aferenta tranzac!iei;

Rrepo – rata repo(reverse repo) in procente anuale.

Swap-ul valutar reprezint" o vânzare (cump"rare) spot a unei valute contra moned" na!ional"

combinat" cu o cump"rare (vânzare) forward a aceleia$i valute contra moned" na!ional". Acest

tip de opera!iune poate fi utilizat atât absorb!ia pentru de lichiditate în sistem cât $i pentru

injec!ia de lichiditate. Prin swap-ul valutar participan!ii fixeaz" punctele swap ca diferen!" între

cursul de schimb forward $i cursul de schimb spot.

SFps ,) , unde:

ps – punctele swap;

F – cursul la termen (forward) exprimat in num"r unit"!i moneda na!ionala la o unitate moneda

str"in";

S – cursul de schimb pentru tranzac!ia la vedere.

Prin tranzac!ie la vedere se în!elege opera!iunea in care data decont"rii este: value today, value

tomorrow si spot.

Tranzac$iile definitive se refer" la opera!iunile prin care banca central" vinde sau cump"r"

active eligibile, implicând un transfer definitiv al propriet"!ii de la vânz"tor la cump"r"tor. Sunt

folosite atât pentru absorb!ia de lichiditate în sistem cât $i pentru injec!ia de lichiditate.

Desf"$urarea opera!iunilor cu titluri (de regul% titluri de stat) pe pia!a deschis" (open market) de

c"tre banca central% prin tranzac!ii definitive determin% modificarea portofoliului de titluri al

b"ncilor comerciale $i ca urmare $i a posibilit"!ilor lor de creditare.


38

Atragerea de depozite reprezint" o tranzac!ie cu scadenta prestabilita in cadrul c"reia, in scopul

absorb!iei de lichiditate, Banca Centrala atrage depozite de la b"ncile – participan!i eligibili.

Dobânda este calculata dup" formula:

100360dtDepozitD 33) , unde:

D – dobânda aferenta tranzac!iei;

Depozit – valoarea depozitului constituit la Banca Centrala;

t – scadenta in zile a depozitului;

d – rata dobânzii anuale fructificate pentru depozit.

Emiterea de certificate de depozit de c"tre Banca Centrala reprezint" tranzac!ia in cadrul

c"reia, in scopul absorb!iei de lichiditate, se vând b"ncilor certificate de depozit. Certificatele de

depozit sunt emise cu discont si sunt r"scump"rate la scadenta la valoarea nominala. Valoarea

pl"tita de cump"r"tor se calculeaz" dup" formula:

1003601 RDt

VNV3(

) , unde:

V – valoarea pl"tita de cump"r"tor;

VN – valoarea nominala a certificatului de depozit;

RD – rata discontului in procente anuale;

t – scadenta in zile a certificatului.

Opera!iunile pe pia!a deschis" reprezint" instrumentul de politic" monetar" cel mai folosit, el

având o serie de avantaje ca:

! sunt ini$iate de banca central#, dar cu participarea voluntar" a celorlalte b"nci;

! pot fi implementate rapid, f"r" întârzieri de ordin administrativ, banca central" doar

transmi!ând dealerilor ordinele de executare;

! au un grad ridicat de flexibilitate, putând fi utilizate frecvent $i în orice cantitate;

! se pot inversa u%or, o cump"rare în cantitate prea mare, putând fi contracarat" imediat printr-

o vânzare.


39

B.2. Rezervele minime obligatorii

Politica rezervelor obligatorii const" în obliga!ia pe care Banca Central" o impune b"ncilor

comerciale de a de!ine o parte din activele lor sub form" de depozite la banca central". Datorit"

faptului ca o anumit" frac!iune din resursele lor sunt imobilizate sub forma de rezerve în moned"

legal", capacitatea b"ncilor comerciale de a acorda credite este diminuat".

Efectele utiliz"rii ratei rezervei minime obligatorii ca instrument de politica monetara se

manifesta atât cantitativ (efect bilan"ier), cât si calitativ (efect de pre" sau de exploatare):

Efectul cantitativ

Modificarea rezervei minime obligatorii conduce la nivelul

bilan!ului unei b"nci comerciale atât la modificarea nivelurilor

de!inerilor de rezerve la Banca Central" cât $i a nivelului creditelor.

Majorarea rezervelor minime obligatorii conduce la reducerea

posibilit"!ilor de creditare a economiei, iar diminuarea lor duce la

cre$terea posibilit"!ilor de creditare a economiei fa!% de o situa!ie

ini!ial% dat%.

Efectul de pre!

Acesta const" în modificarea relativa a pre!ului creditului ca urmare

a modific"rii în acela$i sens a ratei rezervei minime obligatorii. O

cre$tere a nivelului ratei rezervei minime obligatorii conduce la

scumpirea relativ" a creditelor – a ratei dobânzii, in ipoteza in care

b"ncile doresc un cont de profit $i pierdere cel pu!in echilibrat. In

aceste condi!ii, un nivel al creditelor mai mic trebuie sa fructifice

prin dobânda cel pu!in nivelul de venit pe care îl ob!ineau b"ncile

înainte de majorarea ratei rezervei minime obligatorii.


40

Sistemul rezervelor minime obligatorii a suferit modific"ri în perioada de dup" 1990, în prezent

el caracterizându-se prin urm"toarele elemente (Regulamentul nr. 6 din 24.07.2002, Monitorul

Oficial al României nr. 566/01.08.2002):

rezervele minime

obligatorii

sunt disponibilit"!i b"ne$ti ale b"ncii/casei centrale pentru

cooperativele de credit, în lei $i în valut", p"strate în conturi deschise

la BNR;

nivelul prev"zut

al rezervelor

se determin" ca produs între baza de calcul $i rata rezervelor minime

obligatorii; RMORMOp RBCRMO 3) ;

baza de calcul

o constituie nivelul mediu, pe perioada de observare al elementelor

de pasiv asupra c"rora se aplic" rata rezervelor obligatorii. Baza de

calcul se constituie din mijloace b"ne$ti în lei $i valut" reprezentând

obliga!ii din acceptarea depozitelor $i altor fonduri. Din baza de

calcul se excepteaz": mijloacele b"ne$ti atrase de la BNR; mijloace

b"ne$ti atrase de la b"nci care la rândul lor se supun rezervelor

minime obligatorii; capitalurile proprii calculate conform

reglement"rilor BNR. 6)

)T

iiRMO P

TBC

1

1 ;

perioada de

observare

este intervalul pentru care se determina baza de calcul (perioada

cuprins" între data de 24 a lunii precedente $i 23 a lunii curente);

perioada de

aplicare

este intervalul de timp în care trebuie men!inut în contul deschis la

BNR nivelul prev"zut al rezervei minime. În prezent este reprezentat"

de perioada cuprins" între data de 24 a lunii curente $i 23 a lunii

urm"toare;

nivelul efectiv este soldul mediu zilnic înregistrat de banc" în contul curent de la

BNR;

excedentul de

rezerve

diferen!a pozitiv" dintre nivelul efectiv $i nivelul prev"zut al rezervei

minime; EPRMO RMORMOE ,) ;

deficitul de

rezerve

diferen!a negativ" dintre nivelul efectiv $i nivelul prev"zut al rezervei

minime; EPRMO RMORMOE ,) ;


41

Pentru mijloacele b"ne$ti cuprinse în baza de calcul care au o scaden!" rezidual" mai mare de 2

ani de la sfâr$itul perioadei de observare $i care nu prev"d clauze contractuale referitoare la

ramburs"ri, retrageri, transfer"ri anticipate, precum $i pentru împrumuturile nerambursabile, rata

rezervei minime obligatorii este zero.

Avantaje:

! rezervele minime obligatorii au un efect puternic asupra ofertei de moned".

Dezavantaje:

! o modificare redus" a ratei rezervei minime duce la o modificare puternic" a ofertei

de moned";

! cre$terea ratei rezervei creeaz" probleme de lichiditate pentru b"nci;

! ac!ioneaz" ca o tax" asupra b"ncilor;

! prezint" o flexibilitate redus" în implementarea obiectivelor de politica monetara2.

B.3. Facilit#$i permanente

Facilit"!ile de creditare $i depozit sunt opera!iuni care se desf"$oar" la ini!iativa b"ncilor

comerciale $i poart" o dobând" penalizatoare, atitudinea b"ncii centrale fiind una de limitare a

acestor facilit"!i. Exist" dou" tipuri de facilit"!i:

Facilitatea

de creditare

Este folosit" pentru acoperirea nevoilor de lichiditate pe termen foarte scurt,

având de regul" scaden!" overnight $i fiind garantate cu active eligibile

(credit lombard). Dobânda (rata lombard) este stabilit" de Banca Central" $i

reprezint", de regul", nivelul maxim al ratei dobânzii practicate în sistemul

bancar.

Facilitatea

de depozit

Se refer" la posibilitatea pe care o au b"ncile comerciale de a plasa overnight

depozite la banca central", la o rat" de dobând" stabilit" de banca central".

2 De$i politica rezervelor obligatorii este foarte eficace, banca central" nu poate modifica de câte ori dore$te coeficientul rezervelor minimale, deoarece impactul asupra lichidit"!ii b"ncilor comerciale - care, prin natura sa, este puternic $i brutal - face ca echilibrul monetar $i echilibrul financiar al economiei s" devin" extrem de instabile.


42

Dobânda la facilitatea de creditare se calculeaz" dup" formula:

100360LdtCreditD 33) , unde:

D – dobânda aferenta creditului lombard;

Credit – valoarea creditului acordat de Banca Centrala;

t – scaden!a în zile a creditului (de regul", t=1);

dL – rata lombard (procente anuale).

Dobânda la facilitatea de depozit se calculeaz" dup" formula:

100360FDdtDepozitD 33) , unde:

D – dobânda aferent" depozitului constituit;

Depozit – valoarea depozitului constituit la Banca Centrala;

t – scaden!a în zile a depozitului (de regul", t=1);

dFD – rata dobânzii anuale fructificate pentru facilitatea de depozit.


43


1. Banca central" realizeaz" un acord repo cu banca Alfa cu urm"toarele caracteristici: valoare

contract 500 mld lei, activul eligibil titluri de stat, durata contractului 30 de zile, rata repo 20%.

Evidentiati modificarile care au loc in bilanturile celor doua banci atat la initierea, cat si la

scadenta contractului. Bilanturile simplificate pentru banca centrala si pentru banca Alfa au

urmatoarea forma:

Banca central#

ACTIV mld lei PASIV

Aur $i valute convertibile

Titluri de stat

Alte active

Capitaluri proprii

Cont curent al b"ncii Alfa

Alte pasive

Total Total

Banca Alfa

ACTIV mld lei PASIV

Credite neguvernamentale

Titluri de stat

Alte active

Cont curent la banca central"

Depozite

Capitaluri proprii

Alte pasive

Total Total


44

2. Banca central% realizeaz% un swap valutar cu banca Beta, cump"rând Euro spot $i vânzând

Euro forward. Valoarea contractului 800.000 Euro. Cursul de schimb spot Euro/RON 4, punctele

swap 0,08. La scaden!% cursul de schimb de pia!% este 4,07.

Evidentiati modificarile care au loc in bilanturile celor doua banci atat la initierea, cat si la

scadenta contractului. Bilanturile simplificate pentru banca centrala si pentru banca Beta au

urmatoarea forma:

Banca central#

ACTIV PASIV

Aur $i valute convertibile

Titluri de stat

Alte active

Capitaluri proprii

Cont curent al b"ncii Beta

Alte pasive

Total Total

Banca Beta

ACTIV PASIV

Credite neguvernamentale

Depozite la alte b"nci în Euro

Alte active

Cont curent la banca central"

Depozite

Capitaluri proprii

Alte pasive

Total Total


45

3. Fie urm"torul bilan! simplificat al b"ncii centrale:

ACTIV PASIV

Bonuri de tezaur 1000

Alte active 1500

Conturi ale b"ncilor comerciale 1000

Emisiune b"neasca 1500

Total 2500 Total 2500

B"ncile comerciale prezint" urm"toarea situa!ie bilantiera simplificat":

ACTIV PASIV

Credite acordate economiei 7500

Bonuri de tezaur 1500

Alte active 1000

Depozite 7500

Alte pasive 2500


Sa se reflecte in bilan!ul b"ncii centrale si in bilan!ul agregat al b"ncilor comerciale achizi!ia,

respectiv vânzarea de bonuri de tezaur in suma de 450 de c"tre banca centrala.

4. Fie urm"toarea situa!ie ini!ial% reflectat% pe baza bilan!ului b"ncii centrale $i bilan!ului agregat

al b"ncilor comerciale (bilan!uri simplificate):

Banca centrala

ACTIV PASIV

Active 3500 Rezerve minime ale b"ncilor comerciale 1000

Emisiune b"neasca 2500



46

B#ncile comerciale

ACTIV PASIV


Rezerve minime la banca centrala 1000

Alte active 3500

Depozite 10000

Alte pasive 2000


Cum se modifica fata de situa!ia ini!iala creditele acordate economiei de c"tre b"ncile comerciale

la cre$terea ratei rezervei minime obligatorii la 15% din depozite, respectiv la sc"derea acesteia

la 6% din depozite.

a) scad cu 500, respectiv cresc cu 400; b) scad cu 400, respectiv cresc cu 500; c) cresc cu 500,

respectiv scad cu 400; d) cresc cu 400, respectiv scad cu 500; e) scad cu 500, respectiv cresc cu

500.

5. Fie urm"toarea situa!ie bilan!ier" a societ"!i bancare XYZ din România: Rezerv" minim"

obligatorie: 110.000; Bonuri de tezaur: 75.000; Credite acordate economiei: 425.000; Alte

active: 15.000; Depozite la vedere în moned" na!ional" 100.000; Depozite în euro 200.000;

Depozite la termen în moned" na!ional" 200.000; Capital 100.000; Alte pasive 25.000. #tiind ca

baza de calcul pentru rezerva minima o reprezint" depozitele, s" se stabileasc" efectul generat

asupra poten!ialului de creditare al b"ncii de faptul ca banca central" decide renun!area la rata

unic" a rezervelor minime obligatorii (în situa!ia ini!ial") $i aplicarea unor rate diferen!iate ale

rezervei minime obligatorii în func!ie de tipul devizei disponibilit"!ilor atrase (18% pentru RON

$i respectiv 25% pentru Euro) concomitent cu achizi!ia de c"tre banca centrala a unor bonuri de

tezaur in valoare de 4.000 u.m. de la banca XYZ.

a) scade cu 2.000 u.m. b) creste cu 10.000 c) creste cu 2.000 u.m. d) scade cu 5.200 u.m. e)

creste cu 1.000 u.m.


47

6. La banca BETA în perioada 24 martie – 23 aprilie sumele supuse rezervelor minime

obligatorii au înregistrat urm"toarele valori:

Data Surse atrase (mil. lei) Data Surse atrase (mil. lei)

24.03 56890 09.04 57282

25.03 57890 10.04 57314

26.03 57689 11.04 57314

27.03 55678 12.04 57322

28.03 57854 13.04 57343

29.03 55678 14.04 57665

30.03 58940 15.04 57898

31.03 58976 16.04 56125

01.04 56980 17.04 57080

02.04 57430 18.04 57120

03.04 56345 19.04 57113

04.04 54678 20.04 56986

05.04 57656 21.04 57131

06.04 54678 22.04 57131

07.04 57687 23.04 57231

08.04 57896

Soldurile zilnice ale contului curent al b"ncii la BNR în perioada 24 aprilie – 23 au mai fost

urm"toarele:

Data Sold (mil. lei) Data Sold (mil. lei)

24.04 10123 09.05 10000

25.04 11245 10.05 9878

26.04 9870 11.05 9789

27.04 9876 12.05 9567

28.04 9567 13.05 9870


48

29.04 9890 14.05 8900

30.04 9876 15.05 9873

01.05 10234 16.05 8796

02.05 10001 17.05 8978

03.05 10003 18.05 10000

04.05 9900 19.05 10234

05.05 9980 20.05 10000

06.05 9987 21.05 10000

07.05 9875 22.05 9324

08.05 10561 23.05 11000

Rata rezervelor minime obligatorii este 18% la disponibilit"!i în lei. In cazul in care banca nu

respecta cerin!ele prudentiale cu privire la rezerva minima obligatorie, sa se calculeze dobânda

penalizatoare, $tiind ca rata dobânzii penalizatoare este de 67% pe an la rezervele în lei. De

asemenea, sa se calculeze remunerarea (dobanda) pentru disponibilitatile in lei din contul de la

BNR, $tiind ca rata dobânzii la aceste disponibilitati este de 7% pe an.

Varianta Dobânda penalizatoare Dobânda pentru contul de la BNR

a) 21.029 mil. lei 57.78 mil. lei

b) 23.019 mil. lei 59.72 mil. lei

c) 55.78 mil. lei 21.029 mil. lei

d) 57.78 mil. lei 21.029 mil. lei

e) 21.029 mil. lei 59.72 mil. lei


49

7. Fie urm"torul bilan! simplificat al b"ncii centrale BNX:

Presupunem c" Banca Central" achizi!ioneaz" 2 mil. bonuri de tezaur de la o banca comercial"

pentru care pl"te$te în contul acestei b"nci deschis la BNX. Dac" multiplicatorul monetar este 5,

cu cat se modific" oferta de moned"?

a) scade cu 10 mil; b) creste cu 10 mil; c) creste cu 2 mil; d) scade cu 2 mil; e) nu se modifica.

(! Reamintim:

Baza monetar" este egal" cu suma dintre nivelul emisiunii b"ne$ti si m"rimea disponibilului

b"ncilor comerciale la BNX.

DIEM ()0 , unde:

M0 – baza monetar";

E – emisiune b"neasc";

DI – disponibilit"!i la BNR.

Oferta de moned" se poate scrie ca produs între baza monetar" $i multiplicatorul monetar":

0MmM S 3) , unde:

M0 – baza monetar"

MS – oferta de moned"

m – multiplicatorul monetar

Bilan$ul B#ncii Centrale (BNX) mil. RON

Activ Pasiv

Aur si devize 3,8 Emisiune b"neasc" 76

Disponibilit"!i ale b"ncilor comerciale

la Banca Central" 8

Bonuri de tezaur 56

Credite acordate economiei 20,2

Alte active 4

Total activ 84 Total pasiv 84


50

Modificarea ofertei de moned" este egal" cu produsul dintre modificarea bazei monetare si

m"rimea multiplicatorului monetar (presupunând c" multiplicatorul monetar este constant):

0MmM S 83)8 , unde:

M0 – baza monetar";

MS – oferta de moned";

m – multiplicatorul monetar.)

8. Fie urm"toarea situa!ie bilan!ier" simplificat" a unei b"nci centrale:

Presupunem ca banca centrala vinde bonuri de tezaur în sum" de 10 mil. RON unei b"nci

comerciale. Daca multiplicatorul monetar este 4, cu cât se modifica oferta de moneda?

a) scade cu 10 mil; b) creste cu 10 mil; c) creste cu 40 mil; d) scade cu 40 mil;

e) nu se modifica.

9. Fie urm"toarea situa!ie bilan!ier" simplificat" a unei b"nci centrale:

Bilan$ul B#ncii Centrale mil. RON

Activ Pasiv

Aur si devize 5 Emisiune b"neasc" 70

Bonuri de tezaur 50 Disponibilit"!i ale b"ncilor

comerciale la Banca Central" 30


Alte active 5


Bilan$ul B#ncii Centrale mil. RON

Activ Pasiv

Aur si devize 15 Emisiune b"neasc" 50

Bonuri de tezaur 30 Disponibilit"!i ale b"ncilor

comerciale la Banca Central"

20 Credite acordate economiei 20

Alte active 5



51

Se constat" pe pia!a valutar" o tendin!" de apreciere real" a monedei na!ionale (RON). Pentru a

tempera aceast" tendin!", Banca Centrala tranzac!ioneaz" EURO în valoare de 2 mil. RON cu o

banc" comercial" $i se angajeaz" simultan într-o opera!iune de sterilizare cu bonuri de bonuri de

tezaur având ca partener o alt" banc" comercial". S" se precizeze sensul opera!iunilor (vânzare

sau cump"rare) $i s" se eviden!ieze noua situa!ie bilan!ier" a B"ncii Centrale.

10. Consider"m c" pia!a monetar" este în echilibru. De asemenea, consider"m c" cererea de bani

pe pia!a monetar" este descris" de rela!ia: rM D 200300 ,) , în care r este rata dobânzii, iar MD

este cantitatea de bani cerut" pe pia!a monetar". Oferta de bani pe pia!a monetar" este de 25 mil.

RON. Dac" banca central" dore$te reducerea ratei dobânzii pe pia!a monetar" la 15% si $tiind ca

multiplicatorul monetar este 4, s" se determine volumul $i sensul (vânzare sau cump"rare)

opera!iunilor pe pia!a monetar" cu titluri de stat pe care trebuie s" le efectueze banca central".

a) cump"ra 1 mil; b) cump"ra 0,5 mil; c) vinde 2 mil; d) cump"ra 2 mil.; e) vinde 0,5 mil.

11. Fie urm"toarea situa!ie ini!ial% reflectat% pe baza bilan!ului agregat al b"ncilor comerciale

(bilan! simplificat): B#ncile comerciale

ACTIV PASIV


Rezerve minime la banca centrala 700

Alte active 3500

Depozite 7000

Alte pasive 1700


Cum se modifica fata de situa!ia ini!iala creditele acordate economiei de c"tre b"ncile comerciale

la cre$terea ratei rezervei minime obligatorii la 12% din depozite, respectiv la sc"derea acesteia

la 8% din depozite.

a) scad cu 140, respectiv cresc cu 140; b) scad cu 400, respectiv cresc cu 400; c) cresc cu 840,

respectiv scad cu 840; d) cresc cu 140, respectiv scad cu 140; e) scad cu 500, respectiv cresc cu

500.


52

12. Se consider" c" bilan!ul centralizat al b"ncilor comerciale are urm"toarea structur": RMO

20.000; Bonuri de tezaur 25.000; Credite acordate economiei 100.000; Alte active 55.000.

Depozite 160.000; Alte pasive 40.000. În condi!iile în care rezerva minim" obligatorie (aplicata

la depozite) scade cu 2,5 puncte procentuale simultan cu achizi!ia de bonuri de tezaur de c"tre

b"ncile comerciale de la banca de emisiune de 4.000, s" se stabileasc" efectul generat asupra

poten!ialului de creditare al b"ncilor comerciale.

a) creste cu 4.000 u.m.; b) scade cu 8.000 u.m.; c) creste cu 2.500 u.m.; d) este nul;

e) scade cu 4.000 u.m..

13. La o tranzac!ie reversibil" din cadrul SEBC este alocat" suma de 600 de milioane de euro la

o rat" a dobânzii de 3,15%. Dac" la tranzac!ie particip" 3 b"nci care liciteaz" sumele din tabelul

de mai jos, s" se determine ponderea sumei alocate fiec"rei b"nci din totalul sumei licitate.

Rata

dobanzii

(%)

Sume licitate Total Cumulate

Banca 1 Banca 2 Banca 3

3,45 40 60 100 100

3,35 50 50 80 180 280

3,25 60 55 90 205 485

3,15 70 55 90 215 700

3,05 80 60 90 230 930

2,95 85 70 100 255 1185

2,85 85 70 120 275 1460

Total 430 400 630 1460

14. Banca central" desf"$oar" simultan o opera!iune reverse repo, prin care tranzac!ioneaz" titluri

de stat în valoare de 1,5 miliarde de lei, la o rat% a dobânzii de 10% pe o perioad" de 20 de zile $i

o licita!ie în urma c"reia atrage depozite în suma de 800 de milioane de lei de la b"ncile

comerciale la o rat" a dobânzii de 10,25%. În urma acestor dou" opera!iuni, la momentul ini!ial,

capacitatea de creditare a b"ncilor comerciale:


53

a) scade cu 2,3 mld lei; b) cre$te cu 2,3 mld lei; c) cre$te cu 0,7 mld lei;

d) scade cu 0,7 mld lei; e) nu se modific".

15. O banc" central" emite certificate de depozit cu urm"toarele caracteristici: valoarea nominal"

1.000.000, rata discountului 5%, perioada 6 luni. Determina!i dobânda platit" de banca central"

pentru certificatele de depozit.

16. Soldul mediu al depozitelor în lei precum $i nivelul efectiv al rezervelor de!inute de banca

Alfa sunt descrise în tabelul urm"tor:

24.04 – 23.05 24.05 – 23.06 24.06 – 23.07

Depozite 100000 90000 110000

RMO efectiv 20000 19000 20000

#tiind c" rata rezervelor minime obligatorii pentru lei este de 18%, iar dobânda bonificat" de

banca central" în cazul RMO este de 5,6% determina!i dac" banca Alfa respect" cerin!ele legate

de rezerva minim" obligatorie în perioada 24.06 - 23.07 $i dac" da, calcula!i dobânda încasat".

institutii de credit

Documents

alte venituri din exploatare

din veniturile din dobnzi

din care

iuni pasive cu clientela

iuni active cu clientela

venituri din comisioane

cheltuieli cu comisioane

organizat din