inul al XCVI-lea Nr. 87NOMARUL« le i Braşov Joi 9 Noemvrie 1933

aCJIA ŞI administraţiacov, STRADA LDNGA Nr. 5.(Cinematograful „Astra“)

fKLEFON 220ibona«*n* anual Kfl° M fiftnI »iralnătat* 800 1*1 iannţnii. !«clam*, dup* teii} Apare de trei ori pe săptămână

»Viitorul“ vorbeşte despre teroare şi violentă,Fabuz şi, ile­galitate.]

Prezintă adecă idolii, cari împodobesc altarul politicei li­beralei

uveranul şi ArdealulSerbările bisericeşti-netionale

Cluj au evid n|iat din nou 8godea ce o poartă Suveranul tru Ardealului.

|n desele vizite, pe 'ceri Maj. le-a făcut în Ardeal ca Prinţ lenilor, iar dela suirea Sa Tron ca Rege al Ţârii, a avut umărate ocaziuni să se con-

de sincera iubire cu care orul românesc îl înconjoară, astă iubire s a potenţat în sură şi mai mare, când reîn- ându-se din durerosul exil,

descălecat din văzduh pe pă- Iul Ardealului. Acest mo t istoric a şi făcut pe vene- Iul episcop Ivan să-l rea* lească în cuvântarea sa ro­la benchetui de Duminecă

i Cercul militar, când îndu­ri 'în sănătatea Suveranului il a spus în aplauzele azis- ei între altele :Maiestate ! Aţi fost martor Iar la manifestarea poporu- care Vă înconjoară tot cu eaşi dragoste cu care V’a t atunci când V’a văzut ve- în zbor şi aţi descins în

ea), unde eraţi aşteptat de

şi in toate casele gospodăreşti de dincoace de munţi, închinân- du ne cu credinţă alături de sfinţii Bisericei şi la sfinfii no­ştri politici“.

Şi la toate acestea se mai a- daugă ş! faptul, relevat cu pri­lejul târnosirii catedralei din Cluj, că Majestafea Sa Regele Carol II lea este primul Rege al României, botezat în legea strămoşilor noştri.

Aceeaşi dragoste nefăţarită de Suveran s-a desprins şi cuvântarea primului ministru

. Alexandru Vaida-Voevod, tilă cu acelaş prilej, reamin-

Majestăţii Sale timpurile de trişte de sub regimul opre- llor de allă-dală, când „por­tele Majestâţilor Lor, a glo- ului Rege Ferdinand şi a ei Regini Maria, portretele

piilor Lor, a înalţilor Principi portretul Majestăţii Voastre găseau în toate casele preo­ţi pe lângă sfintele icoane

Profund convins de această iubire de care este înconjurat, Maj. Sa a şi dovedit în nenu- merate prilejuri ataşamentul său faţă de Ardeal în contactul cu cărturarii şi ţăranii de dincoace de Carpaţi. A arătat acest ata­şament şi la serbările dela Cluj, când reamintind cu „adâncă e* vJavie luptele şi suferinţele ge­neraţiei rnemorandiste, a adus-o ca pildă generaţiilor de astăzi şi de mâne pentru ca „exem­plul lor să stea veşnic viu îna­intea ochilor iar patriotismul şi credinţa, de care ei au dai o- tunci pildă, să ne fie veşnic o îmbărbătare şi o întărire a su­fletului şi a întregei noastre fiinfe“.

Terminând Maj. Sa a închinat paharul său întâi pentru Ardeal şi apoi în sănătatea întregului popor românesc ori unde ar fi şi de orice credinţă ar fi.

Pentru sentimentele de dra­goste pe cari |le nutreşte Maj. Sa faţă de pământul Ardealului şi locuitorii săi, poporul nostru este adânc recunoscător Suve­ranului iubit, în care el vede chezăşia unor zile mai bune: un popor fericit într o ţară fe­ricită.

nului. Un ceas şi jumătate a du­rat defilarea ţăranilor de pe So­meş, dela Năsăud, din Mureş, din Alba, din Turda şi Cluj, în frunte cu preoţii şi dascălii lor, manifestându-şi dragostea ce o poarlă Suveranului ţării.

Banchetul.^ 1La banchetul, aranjat în sa­

loanele Cercului Militar, prima­rul Clujului a ridicat cel dintâi păharu), omagiind pe Suveran.

A vorbit apoi episcopul Ivan al Clujului, după cere a luat cu­vântul d 1 prim-ministru.

Discursul cUui prim-ministru Al. Vaida-Voevod

fintipea catedraleiortodoxe din tini

n cadre înălţătoare a avut duminecă actul isfinţirei ca- ralei române ortodoxe din '!• Zeci de mii de credincioşi 'oale părţile Ardealului au

r9aţ Şi au ţinut să fie martori i ar> ai solemnităţii sfinţirei .ei mai importante ctitorii a Şalului după Unire. Clujul dnesc a trăit Duminecă clipe Puternică elevaţie creşti-

J*8 Ş* naţională.I ‘ .Ş: Regele Carol, Princi- iha' *°!ae Marele Voevod ■ ’> >nlâmpinaţi de primul mi- eu!- Vaida-Voevod îm- v A. cu miniştri D. Guşti, V !;0Povici, Voicu Niţescu, ifn . 8* D. R. Ioaniţescu,

yuţiegan, M. Şerban, Ion oficialitatea locală, au

s?p.’?ctul unei entuziaste ma- - In de dragoste a mulţimiitHe dlnci°Si ^siţi din toate dri, Realului. însufleţire pe P^ul dela gară până în

1 aU fodr,alef’ u!).de Ina!|ii ,0*t primiţi de imensaoas-

linii» » Fumili ae imensa i p . ŞCu furtuni de urale.

a,riarhul însoţit de epis-

copul Ivan al Clujului a pre­zentat Suveranului crucea şi e- vanghelia, a urmat apoi serviciul divin, oficiat de patriarhul Miron Cristea, mitropolitul Nicolae Bălan, episcopii Ivan, Stroe, Nechila al Argeşului şi Comşa al Aradului, Mager vicerul dela Oradea şi un mare sobor de preoţi.

Sfântul lăcaş a fost închinat Adormirei Maicii Domnulu, spre veşnică pomenire a istoricei zile de 15-28 August 1916, când oştile viteze ale gloriosului Rege Ferdinand au intrat in războiul pentru dezrobirea nea inului şi unitatea naţionala.

" i f j e l ctitorii«.Iul Şlelon«' Mare, în cetatea Clujului.

A urmat apoi în- P3 i ar<Ta Vodă, o JHid Ui fata Suve-ŞCOlf - K r V o e v o d Mihai, a

i a membrilor guver­

Daţi-mi voe, Majestate, ca în calitatea mea de prim-ministru şi totodată ca ardelean, în a- ceaslă zi de mare sărbătoare să spun câteva cuvinte.

Sala aceasta, în care ne a- flăm, este o sală istorică. Ea evocă în amintirea fiecărui ar­delean multe zile de mărire, dar şi de restrişte. Aci, în această sală, s’a proclamat în 1848 uni­rea Ardealului cu Ungaria, şi prin aceasta s’a creiat neamu­lui românesc o situaţie insupor­tabilă, pentru că toate dreptu­rile ia progres, cultură şi bună stare de care până atunci nădăj­duiam să putem avea parte, cu o singură trăsătură de condei au fost nimicite.

Au protestat Românii de pe a- tunci contra acestei uniuni care s’a făcut împotriva noastră —• de nobis sine nobis — şi au continuat să lupte. Să lupte nu cu arme ucigaşe —- pentru că Ardealul numai atunci s’a răs­culat, când cuţitul i a ajuns la os — ci ei au dus o luptă care are multă asemănare cu aceea dusă acum în Indiile engleze de către Gandhi şi partizanii lui prin rezistenţa pasivă. A venit după aceea ziua de judecată a procesului Memorandului. Aci în această sală s’a pronunţat sentinţa de condamnare a celor mai buni fii ai noştri.

Iar după aceea, după ispăşirea acestor pedepse, lupta a fost dusă mai departe în credinţa că, dacă nu generaţia aceea a memorandiştilor, sau aceea a noastră, a tineretului de atunci, generaţia urmaşilor, cărora le-am fi lăsat cu limbă de moarte a- ceastă credinţa, — odată şi o- dată va realiza ziu fericirii neamului nostru, când întregul popor românesc din toate păr­ţile va fi unit într’o singură ţară. Generaţia memorandiştilor, bă­trâni şi tineri, era animată pe atunci de o credinţă sfântă: ca dinastia de Hohenzollern Sigma- ringen este aceea, care e desti­nată să unească pe vecie pe toţi Românii sub un singur scep­tru Portretele Msjestăţilor Lor gloriosului Rege Ferdinand I şi marei Regine Maria, portretele copiilor lor înalţi Principi şi portretele Majestăţii Voastre se găseau în toate casele parohia e lângă sfintele icoane şi in toate casele gospodăreşti de din­coace de munţi, inchinandu ne cu credinţă, alături de sfinţii bi­sericii, şi la sfinţii noştri politici.

Dat V’a fost, Majestate, să a- veti o moştenire îmbelşugata, dar si grea, căci frebue sa ci­mentaţi ceea ce v’a fost destinat, prin stânca de granit a toleran-ţef.Este o veche zicătoare in Ar­deal, care s’a moştenit dela un

poet german, străin de acest neam, dar care a înţeles sufle­tul poporului acestui ţinut, care zice: „Transilvania, ţara tuturor credinţelor, ţara desăvârşitei to­leranţe pentru toate credinţele“.

Majestafea Voastră, în timpul domniei, de când avem fericirea să vă avem între noi, aţi făcut dovada că ştiţi să pricepeţi toate credinţele — fie ele politice, fie ele culturale sau religioase — şi ştiţi să spuneţi o vorbă încuraja­toare, o vorbă care dă impuls la muncă şi care contribue la cimen­tarea întregului, spre binele ţării şi al dinastiei.

Majestafea Voastră aţi dat do­vadă că, odată încheiată lupta pentru naşterea României Mari sub glorioasa ei dinastie, Irebue ca toţi să uităm trecutul şi să ne gândim numai la viilor.

Uitată să fie, dar, ziua de 45 Martie 1848! Uitat să fie proce­sul Memorandului! Nu proces voim să facem acelora, de altă confesiune, de altă limbă, de altă lege. Vroim să impunem frăţieta­tea, vroim unirea tuturor sub glorioasa domnie a Majestăţii Voastre I

In schimb, însă, nu poate exi­sta deosebire între Români, —

ori de ce clasă socială, ori de ce credinţă politică sau religi­oasă s’ar ţine — în ce priveşte graniţele acestei ţări, care odată creiate sub glorioasa voastră di­nastie, rămân deepururi neatinse.

Trecem prin momente grele, întreaga omenire este zbuciu­mată de idei noui. Din haosul acesta se desprinde pentru noi o învăţătură şi o convingere: că Românii, înainte de toate, trebue să lupte pentru cultura românească, pentru progresul românesc şi pentru buna stare a acestei ţări.

Facem apel să vie alături de noi toţi acei fii buni ai minori­tăţilor, cari vor să fie cu adevă­rat credincioşi patriei şi regelui.

Pe această bază, uniţi în jurul Majestăţii Voastre, urmând ini­ţiativele, pe cari ni le daţi în fie­care zi, grupaţi în jurul acelo­raşi simţiminte faţă de ţară, cari vă ilustrează, Majestate, putem fi siguri că ţării acesteia îi este hărăzit un mândru viitor, că vom trece peste toate greutăţile mo­mentului, că un popor fericit — un popor de cultură — va locui într’o ţară fericită şi că va fi dej Majestăţii Voastre ca să puteţi vedea aievea înfăptuirea ferici­rii acestei marii şi glorioase Ro­mânii !

Dumnezeu să 1 ţie pe Regele nostru iubit Carol ăl II lea 1

Să trăiască Marele Voevod Mihai!

Să trăiască Principele Nicolae şi întreaga Dinastie I

După cuvântarea d-lui prim- ministru, des întreruptă şi urmată de entuziaste aplauze şi urale a răspuns Suveranul.

Răspunsul M. Sale RegeluiDomnule Primar, Preasfinţia Voastră, Domnule Prim ministru,

Nu puteam să nu fiu de faţă la serbarea de astăzi, pentru două mari cauze: întâiu, pentru frumoasa şi duioasa amintire cemi-a lăsat-o serbarea punerii pietrei fundamentale a acestei ibiserici şi pe urmă, ca suveran al acestei ţări, trebuia să fiu astăzi aici, când se pecetlueşte definitiv, prin credinţa strămo­şească, piatra de hotar a ţării noastre.

Toţi aceia cari suntem astăzi de faţă, formăm o generaţie fe­ricită, căci în timpul vieţii noa­stre s-a împlinit un vis din moşi- strămoşi, un vis pornit din tim­pul lui Ştefan cel Mare şi al lui Petru Rareş, vis care a le­gănat copiii Ardealului timp de veacuri şi care nouă ne-a fost hărăzit de cel Atotputernic de a-1 îndeplini.

Sărbătoarea de astăzi a târ- nosirei Catedralei din Cluj, nu putea să fie complectă fără o manifestare în această sală, în această sală care în decursul istoriei Ardealului a însemnat aşa de mult, — zile triste, dar în acelaş timp şi zile de îmbăr- bâiârCi

Lăsând la o parte evenimen­tele dela 1848 şi oprindu ne a- supra faimosului proces al Me­morandumului, nu vreau să mă

uit la condamnare şi la lucruri de acest soiu, dar vreau să mă gândesc cu adâncă evlavie la aceia care au afirmat tare şi puternic în faţa unui stăpân pu­ternic, adevărata fiinţă a neamu­lui lor. Se cuvine dar ca în a- ceastă zi, în care am chemat harul Celui Aotputernic, ca să sfinţească definitiv stăpânirea ro­mânească pe acest pământ, să ne gândim cu evlavie, recunoş­tinţă şi dragoste la acei care au suferit în acele zile şi cari astăzi nu se mai găsesc printre noi.

Fie ca nouă, generaţiei de astăzi şi generaţiei de mâine, exemplul lor să stea veşnic viu înaintea ochilor iar patriotismul şi credinţa de care ei au dat atunci pildă, să ne fie de a pu­ruri o îmbărbătare şi o întărire o sufletului şi a întregii noastre fiinţe !

Sunt mulţumit că am putut să fiu astăzi aci, să văd această sărbătoare, — şi ţin să aduc viile mele mulţumiri atât episco­pului cât şi tuturor acelora cari au contribuit ia ridicarea aces­tui sfânt locaş.

Orice faptă mare este pusă pe temelia unei credinţe, oricare ar fi acea credinţă, noi am pu- s o pe credinţa care este a ma­jorităţii poporului nostru. Dar să creadă şi acei cari sunt de altă credinţă decât a majorităţii, că

Pagina 2 o a zeta transilvaniei Nr

orice credinfă pentru sufletul meu este tot credinţă. Şi, cum cred că numai prin credinjă se poate obţine ceva, sunt cel din­tâi gata să respect credinţa ori cui, atâta timp cât această cre­dinţă se uneşte cu a noastră, în acelaş scop de mărire şi în­tărire a patriei.

Având în suflet şi în minte e- xemplul celor de eri, având în suflet năzuinţa spre progres şi spre mai bine, ridic paharul meu întâi în sănătatea Ardealului şi pe urmă în sănătatea întregului popor român, ori unde ar fi şi de ori ce credinţă ar fi.

Puternice aplauze şi ovaţiuni furtunoase au subliniat des cu­vintele regale, urmate de impre­sionanta manifestaţie, în care uratele fără de sfârşit se între­ceau cu acordurile muzicei, care cânta „La mulţi ani*.

Simple observaţii.

Apăraţi pc cei slib i

La orele 5 d. a. a avut loc un strălucit concert bisericesc, dat de corul mixt al Episcopiei sub con­ducerea maestrului A. Bena, iar seara a avut un deosebit succes reprezentaţia de gală dela Opera Română, unde s-a cântat „Flau ful magic* de Mozart.

Aprovizionarea Moţilor

Direcţiunea generală a regiei autonome c. f. r. a făcut cunos­cut că transporturile de lemne de foc, lemne de lucru, cheres­teaua, articole de lemn, fructe şi minereuri, ce se expediază din regiunea Moţilor, se bucură de reducerea de 50 la sută din tariful respectiv, numai dacă sunt expediate de populaţie.

Transporturile fabricilor nu se bucură de aceste reduceri, ele având tarife speciale.

Reducerea se acordă la trans porturile expediate din staţiile depe următoarele linii:

Alba lulia — Zlatna — Tur­da. — Vaşcău — Oradea, Că lăţele — Huedin, Oradea — Do breşli.

Cerealele se bucură de redu cerea de 50 la sută numai dacă sunt sosite în staţiile depe li niile de mai sus, indiferent de unde ar fi expediate.

Aşa se numeşte celebrul an­samblu de artă, care va debuta în ziua de 13 Novembre a. c. în Teatrul „Astra* din Braşov, cu un program absolut nou.

PASAREA ALBASTRAîn turneul său a cercetat toate oraşele mai mari ale lumei, cu­legând cele mai strălucite suc­cese şi laude. Presa abundă în elogii la adresa Paserii Albastre.

întâmplător, câteva rânduri din ziarul american „Chicago Daily Tribune“:

„Programul compus din 16 numere, ne arată în chip vesel şi pitoresc diverse tablouri din viaţa Rusiei dinaintea erei de restrişte economică şi a planu­lui quinquenal. Decorurile sce­nei sunt în culori vesele, dese­nele frumoase. Cântecele sunt admirabile, mimica adecuată, pa­rodiile joviale. Am văzut şi auzit „Cântecul Luntraşului" de cel puţin o duzină de ori, însă sunt gata de a da premiul întâi pen­tru „Cântecul Luntraşului“, in­terpreţilor Pasărei Albastre. Re­vistele ruse sunt vesele, sănă­toase. Ele ne dovedesc că se poate oferi un spectacol, tip ca­baret, fără scene de dormitor şi negri care urlă*.

PASAREA ALBASTRAva da numai o reprezentaţie la Braşov: Miercuri în 13 Nooem- brie.

Nu pierdeţi ocazia !B ile te la C a s ie r ia ş i B iro u l

T eatru lu i „ A s tra " .

După prejudecata darwinistă, ar fi dimpotrivă, fiind vorba de­spre orice primejdie. Cine poate sâ scape, să fie bun scăpat, cine nu, să piară... Lozincă crudă, ce ’n afară de răutatea egoismului brutal, ascunsă în do­sul darwinismului, rău înţeles, nu se eflă fiară de pradă, nici om sălbatic s’o urmeze.

Zilele trecute, o ştire din Un­garia, a pus în uimire pe-o seamă de ziarişti. Intr’o bună şi fru­moasă zi de toamnă, o turmă de cerbi, cerboaice, cu puii lor, au năpădit viile unor podgorii. Ceeace însă nu se putea pri­cepe era, că pe când cerboaî- cele şi puii lor se ’nfulicau cu nesaţiu din ciorchinii aurii şi plini de must, cerbii priviau ui­miţi pe deasupra. Să nu le fi plăcut şi lor bunătatea struguri­lor? Nu, nici cuvânt despre asta, nu putea fi. Cerbii veghiau, să nu-i ia fără de veste vre-o pri­mejdie. Când în sfârşit paznicii viilor au prins de veste şi-au dat alarma, aceiaşi gazetari mi­raţi ne spun, că cerbii rămânând în urma ^celorlalţi fugari, mulţi au căzut scăldaţi în sânge de gloanţele puşcaşilor, ce-i urmă­reau.

După teoria lui „scape cine-o putea“, urma ca cerbii voinici şi ageri, faţă de ciutele şi puii lor mai firavi şi plăpânzi, să fi fu­git mai degrabă ’n adăpostul pădurii, lăsându i pe aceştia ’n urmă. Ba, în virtutea teoriei ce­lui mai tare, cerbii fiind mai tari, trebuiau habar să n’aibă de ceilalţi, întru cât în lupta . pentru trai, — după filozofia dar­winistă, cel mai tare trebue să trăiască ’n paguba celui mai slab,..

Cerbii ascultaseră însă nu de învăţătura teoriilor din cărţi ci de învăţământul instinctului, po­runcit de morala dumnezeească a Naturii. Mai întâi le chezăşuirâ păscutul celor mai slabi decât ei, veghindu i de primejdie, apoi acoperindu le fuga cu trupurile lor, fiind mai bucuroşi să cază în gloanţele puştilor, decât să i lase năpăstuiţi.

De atare pilde de solidaritate în viaţa de toate zilele a vietă­ţilor, e plin pământul. Cu puţin cuget curat, scuturat de „preju­decăţile ştiinţifice",îşi poate ori­cine dura o ştiinţă curată şi lu­minată pe temeiul propriilor lui cercetări şi observaţii. Este sin­gura metodă de-a nu cădea în gre­şeli, verificând cunoştinţele din cărţi cu faptele fireşti ce se pe­trec în jurul nostru.

Vânătorii ne-ar putea povesti foarte multe pilduiri din viaţa vietăţilor, pe cari ei le vânează, pilduiri de solidaritate, dovedind că la temelia vieţii dăinueşte nu lupta duşmănoasă între vietăţile de acelaş soi, ci dimpotrivă aso­ciaţia în vederea sprijinului şi mai ales al apărării reciproce.

Mistreţii bunăoară o duc nu­mai în cârduri şi când sunt ata­caţi de câini sau şi de vânători, vierii cei mari şi vânjoşi, lăsând scroafele şi purceii s’o ia la să- nătoasa, ei fac proptă duşmanu­lui. Când ii bate fericea să nă­pădească ’ntr o porumbişte, pe când toţi se ’ntrec rupând la ştiuleţi, cei bătrâni fac pe rând de pază, înălţându şi boturile, ' trăgând cu urechile, ciulindu şi-le ' în toate părţile. La cea mai mică părere de primejdie, un grohăit scurt din partea celor de veghe Şi toată turma rămâne ’nmărmu- rită. Dacă străjerul grohoe a porneală, oaspeţii îşi urmează ospăţul chezăşuiţi înainte, dacă acesta însă pufuie sperios, pur­ceii se fac repede grămadă ’m- prejurul scroafelor şi-o iau rara, rara, tot mai repede spre desi­şul de unde-au năpădit, acope­riţi de pavăza vierilor, ce rămân la urmă, gata să ’nfrunte pri­mejdia.*

Iată însă ce mărturie ne-aduce însuşi Carol Darwin în aceslă privinţă în cartea sa : O călă­torie ’mprejurul pământului. Era într o pădure africană, împreună cu alţi doi vânători şi cu câinii lor. Deodată li se ivi ’n faţă un cârd de maimuţe, ce tocmai se pregătea să treacă peste un pâ­rău. Cum fură zăriţi, maimuţele îşi luară poziţia de apărare. Puii, înconjuraţi de mame, siliau tre­cerea apei, pe când maimuţoii, mai ales cei bătrâni, rămaşi în urmă, sprijineau retragerea, lup- tându-se vânjos cu câinii, în care aruncau cu ce Ie venea la ’ndemână, pietre, crăci rupte din copaci,.. Mai mult să vază ce vor face maimuţele, un vână­tor trase şi ’mpuşcă un maimu­ţoi. In loc să se sperie, cârdul se năpusti ’napoi şi-şi ridică to­varăşul mort, pierzându se cu el în pădure...

Mai vorbitoare decât această pildă, zugrăvită de însuşi pro­motorul darwinismului, ca să do­vedească faptul întrajutorării în­tre animale, nici că se poate alta.

Dar orice păstor, oricare ci- rezar de vite din părţile noastre va putea, întrebându I, să ne spue multe minuni despre felul de ’ntrajutorare al cornutelor, cailor şi oilor, mai ales în faţa primejdiei. Oile se fac buluc împrejurul mieilor, când sunt la un loc cu aceştia, vitele fac roată ’mprejurul viţeilor şi-al mânzăturilor, iar herghelia se face ciucure împrejurul mânzi- lor, epele încercuindu-i iar ar­măsarii, rămaşi pe dinafara gru­pului, se ’mvârfesc împrejurul lui, cu capul în jos, ciulindu şi urechile, măcinând din fălci şi gata ’să zdrobească ’n copite, pe cine-ar îndrăzni să li se a- propie.

Cei slabi trebuesc apăraţi cu orice preţ.

lu llu N e g u ie s c u .

87.

„îngrijirea corpului este de o importanţă mai mare decât arta de a căuta pe bolnavi, deoarece ea face de prisos tratamentul bol­navilor.

Plato.încă din timpurile cele mai

vechi; poporul egiptian, persian şi grec îşi îngrijeau corpul după o metodă şi într’un ,mod care face de ruşine civilizaţia vea­cului al douăzecilea. Aceste po­poare după ce au luat baia zil­nică — ce li-era tot atât de indis­pensabilă cum li-era hrana de toate zilele — îşi ungeau corpul cu uleiu (de măsline) curat şi pe urmă faceau ma­sajul c rpului. Priviţi statua unui giadiator, unui aruncător de disc, a unui răzuitor de uleiu, etc. ca să aveţi o idee despre aceste figuri clasice atât de bine şi admirabil antrenate. Baia, ungerea cu uleiu, masajul şi gimnastica erau pentru Grecul din antichitate un serviciu ab­solut necesar, ce îl datora cor­pului său, era însă în acelaşi timp ceva mai mult: un serviciu pentru omul întreg căci pentru generaţia aceea care trăia în armonie, corpul şi spiritul erau o unitate nedespârţiiă.

In zilele noastre trăim vremea renaşterei culiurei fizice în senzul popoarelor din anticitate, căci ce însemnează reînvierea exer- I cijiilor sportive, gimnastice, şi a băilor populare decât confir­marea cea mai eclatantă a cui- turei clasice a corpului.

Spiritul veacului acestuia pre­tinde dela noi mai mult ca ori­când: o capacitate de muncă constanta pe întreagă dura'a vieţii. In articolul „Problema alimentara“ din Nr. 61, dela 6 August 1933, epărut în acest ziar, am accentuat că omului î-se cere actualmente o capaci­tate de muncă 100% şi numai omul capabil de această muncă are sorţi de izbândă, are un succes în vieeţâ. Trebue să se ştie ca ori cât de bună hrană vom da corpului nostru, aceasta nu va putea fi bine asimilată, nu va putea fi absorbită, în în­tregime, dacă nu vom îndeplini şi celelalte condiţii de vieajă.

îngrijirea biologică a corpului reclama afară de hrană încă si îndeplinirea următoarelor con- diţu de vieaţă:

1 . Aspiraţiune şi respiraţiune perfecta, adâncă şi nestingherită, fara de care nici nu ne putem concepe o activitate regulata a aparatului nostru digestiv, (vezi articolul Respiraţia apărut înNr19331 aF v fUi-»-iZiar’ din 10 Mai1933), Exerciţiile ritmice ale res­piraţiei au mare influinţă asupra: mimei, ficatului şi stomacului.

Ele sunt peste tot indispenza bile la activarea schimbului de | materii. Ritmul aspiraţiei şi res- , piraţiei consiă din mai multe faze. Nu ’mi este cu putinţă să descriu la acest loc şi partea technică a unor exerciţii ca a- cestee, căci aceasta ar însemna a depăşi cadrele unui articol de

Grupul religi0s.i l ’ î.

Braş

cance|aria o î i S i ‘n ?ed>!pese Vineri în 3 \r Protop Şi au stabilit urmăTembrel9v* ou siamnt urms /' ,,ur g ra m ă de slujbă

12 dm zi îa„ I i i? .' : «33

Pr

12 din zi în biserica h 3 0 şovechiu, din nriu- ,dln Br drape|u!„, „ p .slel ^ %

•ninuldo

oraDr f . CSîn3 b° S ' ' i M ft»

Duminecă 17 Decemvrie 19

ziar.2. Spălarea corpului în în­

tregime şi fiecare zi, împreunată în acelaşi timp cu masajul cor­pului, exerciţii gimnastice şi o baie de aer, care toate împreună nu reclamă decât o jumătate de oră. Dacă ne vom deprinde în fiecare dimineaţă — după ce ne-am sculat din pat — cu a- ceste spălări ale corpului, cu masajul corpului, cu exerciţiile gimnastice şi cu baia de aer, ele ne vor deveni indispensabile şi nu ne vom mai putea să ne lipshn de ele toată vieaţa. Vom fi răsplătiţi pentru această mică osteneală cu dublarea capaci­tăţii noastre de muncă şi afară de aceasta, capul lucrului, cu o bună dispoziţie.

Sacrificaţi deci cea dintâi ju- matale de oră a zilei, pentru îngrijirea raţională a corpului!

T, T.

de 100 ani de când există colo capela ort română, va î,dica păr. Ioan Prişcu.

Duminecă 4 Martie 1934 p. m în biserica Sf. NicolaeJ Prund Braşov-Scheiu va predi par. Gheorghe Constantin

Duminecă 25 Martie 1934 11 a. m. în biserica din Bras. Stupini va predica păr. profe Nicolae Furnică.

Duminecă 8 Aprilie 19 (ziua de Paşti) ora 37» p. în penitenciarul de pe lâ„ Tribunalul din Braşov va p dica păr. dr. Nicolae Stinghe

Duminecă 25 Februarie 19 ora 3 p. m. în biserica din f ţari va predica Prea onor. p protopop dr. Iosif Blaga.

Se va căuta ca la fie-ci serviciu în sobor să partid şi cor.

Braşov, 4 Novembre 1933.Ioan Broşu, Cr. Petru De

par. preşed. secretar.

lâng

car

ConvocareToţi d nii ofiţeri inferiori pe

sionari, căpitani, locotenenţi sub locotenenţi din oraşul şi] deţul Braşov, precum şi din ] deţele apropiate ca Trei-Scaur Ciuc, Făgăraş şi Târnava-Ma sunt rugaţi a se întruni neaf rat la restaurantul „Gewerl verein* din Braşov, în ziua 1 12 Noemb. (Dumineca) ora 10 a. m. spre a se discuta leg nouă a pensiilor şi a*ş> 0P® drepturile. Comitetul.

1—2

C I N E M A „ A S T R A “Dela 8 Nov.

C L I V E B R O O Kin

Sherloc Kholmesde Conan Doyle.

Dela 1 0 NovembrleFiecare an îşi are şlagărul-operetă din viaţa militai

1930: Retragerea cu torte la Rin 1931: Manevre de toamnă 1932: Dom nişoara ofiţer

1 9 3 3:

Domnişoara face armatiO t-v A. V •Opereta din viaţa militară, cu cântece şi dansnri-

11 r°pUnl,e prmcipale : Erry Boos;(Ufa-Star), Tibor V. Hal«1 aul Heidemann, Hans lunkermann, Harry U ^ ke>

Fritz Kam 1

87-1933

GAZETA TRANSILVANIA

Expozeul primarului Dr. C. Voicu.

— Urmare -—

Tot acestui serviciu îi aparţine şi orchestra n oşului de sub conducerea d-iui director de muzică aut Richter ş. care pe lângă că a luat pa te la ,e serbările naţ.onale ş, culturale, a concerta® pe

menada de 5 or. pe săptămână.'In prezent lucrăm 8 redactarea defm.tiva a regulamentului de organ?;re şi funcţionare a orchestrei, care în urma mă- arilor luate a început sa aducă şi un oare-care venit

In Azilul de infirmi se adăpostesc în prezent Jl4 persoane: 52 barba» şi 62 femei. Costul intre»- erii zdnice a. un? Persoane este de 13 lei. întrucât dmimstratorul az.lului in prezent este şi furnizor s? us în studiu o noua organizare a azilului.

Din venitul / undafiunilor „Matilda de Trauschen- els* ŞI.’,Dr; lo5n Plecker“, singurele cari produc un enil, sau impar»! ajutoare la 43 săraci din oraşaU nîn n T °r<î a afJULoa1re lunare la 185 săraci între 0 şi 100 lei. In afara de aceasta se mai acordă lu-ar pensiuni de mila la 35 foşti funcţionări superiori

si cari sunt lipsiu d° orWeS"“ re S° CialÎ m"' buni

e r e ""î dl" Problemele,Si până îa T o A p S “ f o T ^ De!“.2? Dm-

familii de şomeri cărora l i . 8 ®u aJu,af 1037 pâine 24 500 ’k ? - j sau distribuit 105.000 kq12.800 kg s?ăm?nă T s 000ekPOfUmli’ 12400 k9- ca™307 stânjeni de îemle 5 4 8 0 3.le^ 2-000Jdri lapte, ‘otală cheltuită a fost de lei 1 916 912US<C?"''ac"™ sărbătorilor Crăciunului, Anului N0U si a S i S ' " ca?! ’nSe?Uf di.s,J buit alimente în total la 4 2 ^ adS h S S ta ? condiliuniie n’a u p u tu lfi *«55

Afară de aceasta Municipiul a contrihuif p.. » •■mente şi zarzavaturi şi la bucătărîa sărăcit care*cuÎraCi Prefir? P f™ de apă cu laiW con­curs al Prefecturei dejudeJ şi cu contribuţia doamnelordin toate societăţile de binefacere din Braşov Laaceasta cantină au primit prânzul până în VinereaMare a sărbătorilor Paştelui zilnic între 900-lîoOpersoane. Numai cei cari au fost pe la această can-ina îşi pot imagina actul umanitar, care s’a făcut

îa.'a de alaΑa semeni ai noştri lipsiţi de pâinea zii- nica.Ţinjsă aduc mulţumirile mele din acest loc, tu­

turor cetăţenilor fără deosebire de naţionalitate, cari

Pagina S

au susţinut această cantină contribuind cu carne, zarzavat, pâine şi alte alimente.

Municipiul afară de suma de 300.000 acordata, a mai contribuit cu 180.000 lei rezultaţi din organi­zarea balului pentru şomeri, dând şi alte ajutoare de moment. La fondul şomerilor au contribuit co­mercianţii şi industriaşii, plătind procentul după sa­lariile angajajilor acestora în urma măsurii luate-' din partea Camerii de Comerţ şi Uniunea Industria­şilor. In prezent mai există un sold pasiv de cca.80.000, sumă,; care se va acoperi din încasările în curs.

Infiinţându-se Camera de Muncă, am luat mă­surile pentru ca să i se predea din partea Munici­piului întreaga administraţie, problema şomajului că­zând în aţributiunile acestei Camere, Municipiul ur- maad ca *n viitor sa acorde acelaşi larg şi înţelegător sprijin problemei şomajului, participând şi la şedin­ţele Comitetului, cari în viitor vor avea loc la sediul Camerii de Muncă.

Scăzând o parte din multiplele atribuţii ce erau. în sarcina serviciulu arhivei istorice, şeful acestui important serviciu începând cu 1 Noemvrie a. c. îşi va muta sediul la Arhiva, unde va începe organizarea acesteia, ca unul care a fost numit în acest post, în temeiul pregătirei sale speciale.

— Va urma. —

U n p a s p r o v i d e n ţ i a lPoate fi pentru oricine, care intră la o colectură pentru vânzarea lozurilor L O T E R I E I D E S T A TF I I N D C Ă ..........La 9 Noemvrie a. c. începe Loteria IV-a cu o nouă serie de trageri şi cu mai mare şanse de câştiguriVOR FI TRASE LA SORŢITreisprezece câştiguri principale dela lei 1.000.000 până Ia Iei 5-000.000

Cincizecişîtrei câştiguri mari dela 100000 lei până la lei 5000-000Patruzecimii câştiguri în suma totală de peste . . . lei 244.000.000

Cinci nremii de câte . 1,000.000

Sau un nremiu de 5000.000

, c n cartă poştală lozurile LoterieiCumpăraţi sau comandaţi P , TransilvaniaStat dela marea colectură of.crala pentru Irans.lvan

RANCA ILIESCU S. A. CLUJ,1 şi a achitat câştiguri

e s’a dovedit cea mai norocoaspeste L e i 2 8 . 0 0 0 . 0 0 0 . A , dealul şl Banatul.

S u cu rsa le ş i agen ţii n

\ m

L i

ii

£

Intraţi cu nădejde la Clasa l-aC a să participaţi la toate şansele celor 5 clase, cu fiecare al doilea loz câştigător.Cumpăraţi lozuri tn n l i i la ClasaI-aCare Vă oferă dela început un câştig de lei 1.000.000Tragerea Clasei I-a va îi la 9 şi 10 Noemvrie a. c.

P re ţu l lotruriloi*! 1/8 125 lei, 1/4 250 lei, 1/2 500 ;ei,1/1 1000 lei la o clasă.

L O T E R I A DE STAT PE CL AS E

l i\mj

\m

\mIfl

1m

Cele mai bune,Cele mai frumoase,

Cele mai rezistente şi Cele mai eftine

STOFE şi FURNITURI numai la

Pos«t a v a r i a

„VESTIS* S.BRAŞOV

Şirul Inului No. 22.-vi

Primăria Municipiului Braşov.Nr. 27.548—1933

3.641 D. C.Serv. economic.

Pub icaţiime de licitaţiePentru închirierea localului de

prăvălie No. 8 . din casa comu­nală Str. Hirscher No. 1 (fost chiriaş Fraţii Bezazian) de timp de trei ani, se va »ne în ziua de 15 Noembrie 1955 ora 11, la Primăria Municipiului Braşov o a treia licitaţie publică prin bună învoială cu oferte sigilate şi timbrate în conformitate cu dispoziţiile Legii Contabilităţii publice Art. 88—110 şi urmată cu strigări verbaie conform nor­melor generale pentru »nerea licitajiilor publicate în Monitorul Oficial No. 127—1931.

Garanţia provizorie este de 5o/o din chiria oferită; după ac­ceptarea ofertei, garanţia este de complectat imediat la 50J/0 din chirie.

Condiţiunile detailate se pot vedea la Serviciule conomic al Primăriei.

Braşov, la 3 Noembrie 1933.Primar:

Dr. C. Voicu.p. Secretar general:

568 1—2 Dr. Popooici.

D e v â n z a r eo casă mică. Arămarilor No. 2.

572 1—1

Primăria Municipiului Braşov.Nr. 27.943—1933 Serv. economic.

PublicafiuneIn baza circularei Camerei de

Agricultură Braşov Nr. 23 —1933 se aduce_ la cunoştinţa celor inte­resaţi, că Camera va distribui şi pentru primăvara anului 1934 pomi fructiferi cu preţ redus (di­ferenţa până la preţul de piaţă o suportă Camera).

Pomii sunt de calitatea I. aşa după cum au fost şi în primă­vara anului 1933 şi anume :

Meri, pruni şi caise â câfe 15 lei per bucată, iar pentru peri, cireşi şi vişini a câte 20 lei per bucată.

De asemenea se procura şl distribuie tot prin Camera du Agricultură insecticidul „Kermo- cid“ pentru tratamentul de pri­măvară al pomilor, cu preţul d® 17 lei, ce reprezintă 50j/o din valoarea de cost a insecticidu­lui, restul fiind suportat de Ca­meră.

Pentru plantarea pomilor îk primăvară, solicitanţii trebuie să facă gropile încă din toamnaaceasta.

Amatorii de a cumpăra pomi vor depune la Serviciul econo­mic al Primăriei costul pomilor şi insecticidului comandat până la 1 Decemvrie 1955.

Braşov, la 3 Nov. 1933.Primar:

Dr. C. Voicu.p. Secretar general t

569 1—2 Dr. Popooici.

n «ípYia 4 GAZETA TRANSILVANIEI

Alegerile săseştiZilele acestea a» avut loc a-

legerile pentru consiliile politice săseşti.

Din datele de până acum, la Braşov, partidul vechi săsesc, cu lista dr. Depner, a luat 50% din voturi, obţinând 50 man­date, partidul hitlerist, cu lista dr. Gust 34%, adecă 33 man­date. iar partidul de media- ţiune (lista Meschendörfer) 16% *17 mandate.

La Sibiu hitlerişiii au întrunit 62%, partidul Roih 12°/o şi par­iidul Brandsch 12%; alte două liste independente au luat, una 9 ’/o şi alia 12°/o.

Rezultatele din toate comunele rurale nu se cunosc încă.

Aceste alegeri sunt chemate să stabilească linia, pe care o va urma politica compatrioţilor saşi. Nu vrem să ne amestecăm In bucătăria politică săsească, înainte de a-i cunoaşte lista de i bucate,

Lăsăm în schimb, de ocam- 1

dată, să se audă aprecierea, pe care o face asupra aces­tor alegeri, un fruntaş al vieţii politice săseşti, d l Ru­dolf Brandsch, care într’un ar­ticol publicat în „Die neue Zei­tung“, scrie între altele:

„Zadarnic am averlizat po­porul săsesc asupra primejdiei care se apropie. Rezultatele a- legerilor de ieri surd catastro­fale. Conştiinţa noastră sufle­tească e însă liniştită. De a- ceea toţi acela cari cu prilejul alegerilor de ieri sau declarat a fi naţionai-socialişti, trebue să-şi tragă consecinţele. Noi nu putem răspunde pentru noua si­tuaţie care a împărţit ieri popo rut nostru. Răspunderea pen­tru acest lucru o poartă clica d-Iui Fabricius şi ziarul Tage­blatt. Noi ne-am îndeplinit da­toria şi am avertizat poporul. Aventura de ieri va fi scump plătită de către aceia cari au votat cu naţional-socialiştii“.

Şedinţa Consiliului judeţeanin şedinţa consiliului judeţean

din săptămâna trecută au fost declaraţi demisionaţi din acest consiliu d nii dr. Radu Găvruş şf Gh Baboie, în urma nemotivării absentării dela şedinţele ante­rioare ale consiliului.

Din raportul preşedintelui de­legaţiei consiliului asupra situa­ţiei judeţului, reiese că în ad­ministraţia judeţului în interva­lul dela sesiunea de primăvară şi până azi se simte o îmbu­nătăţire. Cu toată criza econo­mică, judeţul a fost în stare să facă faţă cheltuelilor mai însem­nate pentru promovarea intere­selor populaţiei din judeţ, chel­tuind în ccest scop chiar mai mult decât în alţi ani.

In privinţa drumurilor, cu toate revărsările mari de ape din a- cest an, judeţul şi-a făcut dato­ria, reparând şi petruind o mul­ţime de drumuri ruinate, iar u- nele lucrări fiind în curs.

De asemenea situaţia învăţă­mântului -primar arată un pro­gres faţă de trecut, cheltuindu se de judeţ peste 1 milion pentru reparaţiuni şi noui construcţii şcolare.

Mai mulţi consilieri au cerul diferite lămuriri în legătură cu cuprinsul raportului. Astfel s-a cerut ca Serviciul veterinar să continue şi tn viitor cu vacci­

narea vitelor contra antraxului I a diferite alte boale pentru a a-

juta astfel la opera de însfărire a locuitorilor.

S au cerut de asemenea lă­muriri în legătură cu chestiunea şcolară, referitor la detaşările de puteri didactice, la cerceta­rea regulată a cursurilor de că­tre învăţători şi la curăţenia pe care directorii sunt obligaţi să o păstreze în localurile de şcoala.

D l prefect Gh. Cuteanu, i a dat lămuririle cerute, promiţând că va interveni pentru înlătura­rea răului în viitor.

Raportul d lui prefect, în ca­litate de preşedinte al delegaţiei, a fost luat cu mulţumită la cu­noştinţă şi aprobat de consiliu, care a rugat pe d 1 prefect să continue şi în viitor munca bi­nefăcătoare de până acum pen­tru populaţia judeţului.

De încheiere Consiliul a a- probat modificarea programului lucrărilor pe drumurile jude­ţene, lucrări cari nu au putut fi executate conform programului stabilit în primăvară, din cauză că încă nu au putut fi procurate maşinile recerute de aceste lu­crări.

Şedinţa următoare din sesiu­nea de toamnă va avea loc la 15 Nov. a. c.

Necesitatea unui ideal^„Scepticismul la un popor tâ­

năr este mortal“, zice André Maurois. O formă a scepticis­mului există la noi în gradul cel mai mare. Ea nu este rezultată dintr’o profundă oboseală a pu­terilor creatoare, pe care o ob­servăm la popoarele vechi epui­zate de veacuri de eforturi, ci cauzată de lipsa de încredere In puterile noastre, de blazarea precoce a copiilor răsfăţaţi şi de conştiinţa inutilităţii tuturor eforturilor. Fatalism oriental şi uşurinţă latină. Suntem un po­por cu imaginaţie bogată. Fa­cem planuri peste planuri, avem uneori idei geniale, dar când e vorba să le realizăm, ne între­băm scârbiţi : la ce bun ? Spi­ritul critic accentuat, simţul ri­dicolului atât de desvodat la Latini, descoperă imediat punc­tul slab şi omul renunţă la în­deplinirea planurilor sale 1 Căci atâtea opere mari conţin în sine germenul ridicolului. Jocul unui mare tragedian provoacă râsul dacă un gest este mai accen­tuat, decât ar trebui să fie. Allé popoare au capacitatea să trans­forme gestul ridicol din punct é e vedere al esteticei pure, în

gest eroic. Mă întreb ce ar fi devenit la noi un Mussolini, un fljiler ar ^ svut multe şanse să rămână nişte simpli excita- tori, buni în luptele electorale. O remarcă zeflemistă le-ar fi tăiat piedestalul. Par’că aud gla­sul înflăcărat al oratorului între­rupt de un: Mai las-o Popes- cule ! In această privinţă semă­năm perfect cu Francezii. De dragul unei vorbe de spirit, dă­râmăm un templu. Sugestia în masse, solidaritatea cetăţeneas­că se loveşte de individualismul accentuat, care se rezumă în câteva cuvinte : fiecare se crede mai deştept decât celălalt.

Niciodată nu am avut mai mare nevoe de un ideal ca acu­ma. Existenţa unui popor, ca şi existenţa unui individ, trebue să aibă un scop. Viaţa fără un scop nu are nici o valoare. îna­inte de rezboiu eforturile spiri­tuale ale poporului nostru se concentrau în idealul naţional. Acest ideal pătrunsese până în cele mai adânci straturi, insu­flând dorinţa de luptă şi de sa­crificiu. Dar, idealul întregirii, deşi greu de realizat, era uşor de preconizat. El nu cerea de-

cât eforturi verbale şi în aces­tea suntem tari. Era un ideal, aş zice, dinamic, care se manifesta prin cântece naţionale, articole, discursuri şi chefuri patriotice. Căci partea constructive, partea de pregătire materială, pe lângă cea sufletească, a lipsit aproape cu desăvârşire.

Timpul nostru asistă la două meri curente. Comunismul pe deoparte şi naţionalismul pe de alta, venind ca o reacţiune con­tra celui dinlâiu. Este inutil să şovăim între acestea două. Dru­mul, pe care trebue să-l urmăm, nu poate fi decât cel arătat de naţionalism. In afară de aspra- ţiile profunde ale fiinţei noastre etnice, exemplul celorlalte state ne îndeamnă să-l urmăm. Nu ne gândim la imitarea altor popoare. Specificul nostru naţional trebue să-şi găsiască expresia. Prin na­ţionalism înţelegem, hotărârea care trebue să se înrădăcineze în sufletul tuturor cetăţenilor, de a ridica aceasiă ţară la cel mai înalt grad moral, care va educe după sine toate celelalte. Cum se poate realiza aceasta ? Pro­blema principală, prima etapă în ascensiune, este problema educaţiei.

la Si

D Făgeţeanu.

Eri (Marţi) dimineaţă la ora 7 a sosit la Sinaia d. Al. Vaida Voevod, preşedintele consiliului, venind dela Cluj. Venind dela Bucureşti, a sosit apoi d. G. G. Mironescu, vice-preşedintele con siliului, şi d-nii miniştrii Virgil Madgearu, Armând Călinescu şi V. V. Tilea.

In cursul dimineţii a avut loc în vagonul primului ministru o lungă consfătuire la care au par­ticipat toţi miniştri prezenţi laSinaia.

In timpul consfăluirei d. Edu- ard Mirto a plecat la Palat. Cons­fătuirea a durat până la orele 12, după care a urmat un scurt schimb de vederi între d-nii Vaida prim ministru şi Gh. Gh. Mironescu vice-preşedintele con­siliului.

D. Vaida a avut apoi o con­versaţie cu ziariştii declarând următoarele:

De ce să plecăm ? Aş pu­tea-o face numai în următoarele

m a i

Dreptul de vot pentru fe­mei în Turcia. Cu prilejul ce­lei de a 10 a aniversări a repu- blicei turceşti, Adunarea Naţio­nală turcă a votat o lege, prin care se acordă dreptul de vot activ şi pasiv tuturor femeilor, în alegerile comunale. Rezulta­tul favorabil al participării fe­meilor la conducerea comune­lor va aduce şi dreptul de vot pentru femei în alegerile parla­mentare.

cazuri:1. Dacă aşi fi bolnav — şi nu

sunt: 2. Dacă n’aş mai avea în­crederea Coroanei; 3. Dacă n’aşi avea încrederea parlamen­tului ; 4. Dacă s’ar produce un eveniment extern care să recla­me o schimbare urgentă de re­gim.

Or toate acestea nu se în­tâmplă. Liberalii declară că sun­tem divizaţi şi că trebue să ple­căm deci de la guvern. Dacă într’adevăr suntem divizaţi — a- ceasta o va arăta parlamentul şi

Dr. Predtscu, părăsind lo­calitatea prin transferare de ser­viciu, salută pe această cale cor­pul profesoral, autorităţile, prie­teni şi cunoscuţi, cărora le spu­ne din toată inima: bun rămas.

Bucureşti, Bulevard Ferdinand 146.

Anunţăm cu plăcere deschiderea drogueiiei „Apollo“ şi atragem atenţia cetitorilor asupra acestei singure în­treprinderi româneşti de acest tel în oraşul nostru, al cărui anunţ de des­chidere îl publicăm în ţaltă parte a ziarului.

Cej deprinşi să stăruie în toc­meală la cumpărături, au reuşit în toate branşeje, şi astfel şi ta

noi, să obţină totdeauna ceva reduceri,

Având în vedere că acest obi­cei, mai curând sau mai târziu, ar zdruncina bunul nume al ate­lierelor fotografice din Braşov, şi pentru a evita acest lucru, am hotărât să lucrăm cu cel mat redus venit. In schimb nu vom mai face nimănui nici un fel de altă reducere. Suntem convinşi ca o facem aceasta chiar în interesul celor-ce au încredere în noi şi nu în favo­rul clienţilor obicinuiţi să se tocmească.

începând cu ziua de azi sub-

semnatele ateliere fotografice din Braşov vor lucra numai cu cele mai mult posibil scăzute preţuri fixe. Rugăm deci Onor. clienţi ca şi din partea dânşilor să respecte aceste preţuri.

Subsemnaţii proprietari de a- teliere fotografice din Braşov suntem convinşi că Onoraţii no­ştri clienţi nu numai că vor lua cunoştinţă de aceasta hotărâre a noastră, ci ne vor sprijini şi în viitor cu comenzi cât de dese.

Foto Oscer Adler, Foto Ke­resztes, Foto „Angelo“ Victor Adler, Foto Klein, Foto Grei- ner, Heinrich Lang, Atelierul Weiss & Fuchs, Atelierul O. Ne- toliczka, „Carmen* Artúr Adler, Foto „Julieta“, „Helios“ M. Ge- bauer, Foto „Fix“, Foto „Mi- mosa“. 571

S’a deschis

Drogneria „Apollo“Str. Voevodul Mihai No. 9

asortată cu tot felul de arti- cole cosmetice, droguri, parfu­merie, Eau de Cologne, vată şi pansamente, cauciucărie etc.

Rog Onor Public a-mi da fot concursul

Fiorica M. IordăchescuLicenţiată în Farmacie.

t e a t r u l n a t i o n a l :In sala Teatrului „ASTRA“ din loe

Joi, le Novembrieoia 9 seara

Turneul Tony Bulandrava juca marele succes

A P A Ş U L Xcomedie în 4 acte de Georaes Rorr • , . „

de lo L l Ţâranu, Vernenil, Irad.

desen, M'arÎa Moh“1 M aS sind J , ' “"“' 1 Consla»lll>cscu, N. Oar-

nu ziarele amabile din „ In‘rebat apoi: Dar d¥°Po%. înţeleşi asupra proaran, ,SunNi

- 1 ^ 0,4 5 7 “'«'!Atunci faceţi rnm •

- De ce să facem**'*1*6'

Tipografi« Violar Braaisa* J ^Lel fe Ia Ca*a teatrului „Asfra“.

rea ? Garnitură n o S / ^ ' e - l destul de bună? â nu este

Vorbind apoi desnro i-l I d. Vaida a spus : P Ilb Ii,|

Nu văd ce ar puiea , ei mai mult decât noi • ? /flCe,o garnitură mai bună d e J i l noastră. CQt al

— Masajul este deia n|nS, . Iîn liniile lui mari? Ca,u,l|

— Fireşte. Principial Cuprin

C * £ n ° j rMiniştrii aflători |a Sinaia în

runie cu d. Vaida Voevod ’ , i luat masa la prânz la hotel’ 0» reimen“ * aT

La ora 1 d V. Madgearu, J nistrul finanţelor a plecai |BpJ lat unde a fost primit imediat del. r „ lim MiiemSuveran. Audienţa a durat pânăl la ora 5 şl un sfert Toate sfor>|ţările ziariştilor, de a obţine Q| precizare a situaţiei din parteal d lui Madgearu, au fost zadar­nice.

— Eu nu sunt ministru poli-, tic, sunt tehnician, spunea </J Madgearu.

D-sa s’a mărginit numai să de­clare că a făcut Suveranului ol expunere asupra acordului delal Parts, şi asupra soluţiilor pel care le are în vedere pentru re-l zolvarea diferitelor probleme fi-| nanciare şi economice.

La 5 şi un sfert, a fost primii in audienţă, şi d-1 Vaida-Voevod] preşedintele consiliului. La 7 ju] mătate seara, d-1 Vaida a ieşilj dela Palat.

Asaltat de ziarişti, primul mi­nistru a făcut această declara­ţie:

„Am expus MajestSţiil Sale situaţia politică aşa cum o văd eu: Suveranul mi-a spus câteva foarte in-1 teresante noutăţi asupra a- cestei situaţii, eu la rândul meu am expus alte noutăţi, şi pentru moment aceast~ este situaţia politică. 2

— D-le prim-minislru, 8trebat un ziarist ce înseamnă] „pentru moment*? ,

— Căutaţi în Marea Enciclo- j pedie sau în micul Larousse, o replicat d-1 Vaida.1

Dela Palat primul ministru, însoţit de d l Tillea, s’a dus I vila d lui Mironescu unde put»1 mat târziu a venit Ş' d-I Mirto şi unde a avut loc | nou o consfătuire.

unU1I V-UIIOU.u --- •bălă d-1 Vaida se va ^ aUdin nou Suveranului mh° rU.dienţă cu prilejul carf! § cla‘ rite vor căpăta o definii rifteare.

AboifeniAboi

BSunt

! ivindu slin desfe ie poti e

I găsi la I oricât d llainele i

Aceas leu prile Ivern, caIpublică

produI prindere ■ziare si Jcureştcn Irei din ;■ştiut ina Izbucniri Inumi ţii ,

Eapt i Ice/ mai mernul Ilupă au IMarţi st izbucnin Aceasl

1 întâmi le i d rostite D Èntirea eia Cei

ki de Su adă im] nai bun ki Coroi fciat în pşamei ezile tn nânesc

de faţă de oanei. I ul său, onale t Kmorai Irept pi

[celor vii Nu în p |<leal.

Dar c P®i d lui ţinut săfiariştiloncă de

0D-1 Vaida. Mirto, MadgearuşMV. V. Tillea, au plecat din naia aseară cu accelera u9 şi au sosit în Capitala a12 noaptea. . „flrii

Singurele informaţium ^s’au putut căpăta de ziariş fost acestea: , urmul

Joi dim. s e v a J ’S Ipartidului naţional-ţarane > a examina situaţiunea. ba|,il |

Vineri, va avea loc F sâm. consiliu de miniştr > ^ et)ta

Văduva Ana Lidia ^ ^ p d c -aduce la cunoştinţa ru ,.cjerea Ilinilor şi cunoscuţilor minţi'Iparastasului de un a Iron ponrpfflilllQl 61 SOţ I

I, In 12«ce ale

'egiu «raşov,„ In vei K°mâni,

Credi ikeréi

în I Pirita

cea« f^ânii } stat, Hui B

643!!:r°sPe„s Pen,i|p%i\Sh z(îc»lor

I aPes°lut{