muzeul de etnografie braşov, românia colacii mortului”muzeul de etnografie braşov, românia...

19
Muzeul de Etnografie Braşov, România Colacii mortului” sat Mândra, judeţul Braşov Musée d’Ethnographie de Braşov, Roumanie „Les Pains du mort” Village Mândra, Département de Braşov

Upload: others

Post on 26-Jul-2021

8 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Muzeul de Etnografie Braşov, România Colacii mortului”Muzeul de Etnografie Braşov, România „Colacii mortului” sat Mândra, judeţul Braşov Musée d’Ethnographie de Braşov,

Muzeul de Etnografie Braşov, România

„Colacii mortului” sat Mândra, judeţul Braşov

Musée d’Ethnographie de Braşov, Roumanie

„Les Pains du mort” Village Mândra, Département de Braşov

Page 2: Muzeul de Etnografie Braşov, România Colacii mortului”Muzeul de Etnografie Braşov, România „Colacii mortului” sat Mândra, judeţul Braşov Musée d’Ethnographie de Braşov,

Copturi ritualice folosite în obiceiul de înmormântare la românii de religie ortodoxă

Pains rituels utilisés dans la coutume de l’enterrement

par les Roumains de religion orthodoxe

Page 3: Muzeul de Etnografie Braşov, România Colacii mortului”Muzeul de Etnografie Braşov, România „Colacii mortului” sat Mândra, judeţul Braşov Musée d’Ethnographie de Braşov,

Transilvania, sat Mândra, judeţul Braşov

Transylvanie, Village de Mândra, Département de Braşov

Page 4: Muzeul de Etnografie Braşov, România Colacii mortului”Muzeul de Etnografie Braşov, România „Colacii mortului” sat Mândra, judeţul Braşov Musée d’Ethnographie de Braşov,

ROUMANIE Judeţul Braşov Département de Braşov

MÂNDRA

Page 5: Muzeul de Etnografie Braşov, România Colacii mortului”Muzeul de Etnografie Braşov, România „Colacii mortului” sat Mândra, judeţul Braşov Musée d’Ethnographie de Braşov,

Măcinarea/Mouture

Tipul de măcinare: la moară de tip tradiţional, cu pietre de moară

Type de mouture : moulin de type traditionnel, aux meules en pierre.

Page 6: Muzeul de Etnografie Braşov, România Colacii mortului”Muzeul de Etnografie Braşov, România „Colacii mortului” sat Mândra, judeţul Braşov Musée d’Ethnographie de Braşov,
Page 7: Muzeul de Etnografie Braşov, România Colacii mortului”Muzeul de Etnografie Braşov, România „Colacii mortului” sat Mândra, judeţul Braşov Musée d’Ethnographie de Braşov,

Tipul de făină: făină de grâu Type de farine : farine croûte de blé

Page 8: Muzeul de Etnografie Braşov, România Colacii mortului”Muzeul de Etnografie Braşov, România „Colacii mortului” sat Mândra, judeţul Braşov Musée d’Ethnographie de Braşov,
Page 9: Muzeul de Etnografie Braşov, România Colacii mortului”Muzeul de Etnografie Braşov, România „Colacii mortului” sat Mândra, judeţul Braşov Musée d’Ethnographie de Braşov,

Cernerea/Tamisage

Tipul de sită: cernere manuală în gospodărie, în sită de formă circulară cu plasă fină din metal, montată într-un suport circular din lemn

Type de tamis : tamisage manuel domestique, à l’aide d’un tamis en maillage fin métallique fixé sur un châssis cylindrique en bois

Page 10: Muzeul de Etnografie Braşov, România Colacii mortului”Muzeul de Etnografie Braşov, România „Colacii mortului” sat Mândra, judeţul Braşov Musée d’Ethnographie de Braşov,

Prepararea plămădelii / Préparation du levain

Într-un capăt al „trocii” se pun 2-3 kg făină, 2 cuburi drojdie (1 cub = 25 gr.) dizolvată în puţină apă călduţă („cât cuprinde făina”), 1 pumn de sare. Compoziţia se ţine la căldură să dospească, rezultând plămădeala.

Au bout du pétrin en bois, on met 2-3 kg de farine, 2 cubes de levure boulangère (1 cube=25 g.) délayée dans un peu d’eau tiède (quantité en fonction de la capacité d’incorporation de la farine) et une poignée de sel. On laisse reposer la composition à chaud pour se lever et pour obtenir, ainsi, le levain.

Page 11: Muzeul de Etnografie Braşov, România Colacii mortului”Muzeul de Etnografie Braşov, România „Colacii mortului” sat Mândra, judeţul Braşov Musée d’Ethnographie de Braşov,

Frământarea / Pétrissage

1. Aluatul se face din plămădeala preparată anterior la care se adaugă 12 kg făină, 5 pumni de sare și apă călduță, cât să cuprindă restul de făină din „troacă”. 1. On prépare la pâte à pain en mélangeant le levain ci-dessus avec 12 kg. de farine, 5 poignées de sel et de l’eau tiède, autant qu’il est nécessaire pour incorporer le reste de la farine du pétrin.

Page 12: Muzeul de Etnografie Braşov, România Colacii mortului”Muzeul de Etnografie Braşov, România „Colacii mortului” sat Mândra, judeţul Braşov Musée d’Ethnographie de Braşov,

2. Frământatul se face manual, cu degetele răsfirate și pumnii, până ce aluatul se desprinde de pe mâini și de pe pereții trocii. (texte din interviu: „se frământă până aluatul nu se mai ține de noi”; „până pică apa din grindă”, adică până apare sudoare pe frunte). 2. Le pétrissage à la main s’effectue soit aux doigts écartés, soit aux poings fermés, jusqu’à ce que la pâte devienne plus tenace, plus élastique et se décolle des mains et des parois du pétrin. (Texte de l’interview: „on pétrit jusqu’à ce que la pâte ne nous colle plus”; „jusqu’à ce que l’eau coule du poutre”, ce que veut dire jusqu’à ce que la sueur apparaisse sur le front de la boulangère).

Page 13: Muzeul de Etnografie Braşov, România Colacii mortului”Muzeul de Etnografie Braşov, România „Colacii mortului” sat Mândra, judeţul Braşov Musée d’Ethnographie de Braşov,

3. Când aluatul era considerat bine frământat, se împăturea, adică se suprapunea pe întreaga lungime și lățime, se presăra deasupra cu făină, se făcea semnul crucii pe aluat iar „cocăreasa” (femeia bătrână care face colacii pentru înmormântare) rostea „Doamne, ajută să crească!” (vezi 1 Corinteni 3:6 - „Eu am plantat, Apolo a udat, dar Dumnezeu a făcut să crească).

3. Lorsqu’on appréciait que la pâte était bien pétrie, on la repliait plusieurs fois sur toute sa longueur et sur toute sa largeur, on la farinait, on faisait le signe de la croix au-dessus de la pâte et, enfin, la boulangère (d’habitude c’est une vieille femme qui fait les pains rituels) prononce les paroles suivantes: „Mon Dieu, aide la à croître!” (Voir 1 Corinthiens 3:6 - „J’ai planté, Apollo a arrosé, mais Dieu a fait croître.”)

Page 14: Muzeul de Etnografie Braşov, România Colacii mortului”Muzeul de Etnografie Braşov, România „Colacii mortului” sat Mândra, judeţul Braşov Musée d’Ethnographie de Braşov,

Aluatul se acoperă cu o „pânzătură” ca să stea la căldură, pentru a dospi.

La pâte pétrie est couverte d’une nappe pour rester au chaud et se lever.

Dospirea / Fermentation

Page 15: Muzeul de Etnografie Braşov, România Colacii mortului”Muzeul de Etnografie Braşov, România „Colacii mortului” sat Mândra, judeţul Braşov Musée d’Ethnographie de Braşov,

1. Modelarea se realizează manual, pe blatul unei mese din lemn.

1. Le façonnage s’effectue à la main, sur une table en bois.

Modelarea/Façonnage

Page 16: Muzeul de Etnografie Braşov, România Colacii mortului”Muzeul de Etnografie Braşov, România „Colacii mortului” sat Mândra, judeţul Braşov Musée d’Ethnographie de Braşov,

2. Aluatul dospit în „troacă” se taie în bucăți de circa 2 Kg, de către „cocăreasă”.

2. Lorsque la pâte est optimale, la boulangère divise la pâte du pétrin en morceaux de quelque 2 kg.

Page 17: Muzeul de Etnografie Braşov, România Colacii mortului”Muzeul de Etnografie Braşov, România „Colacii mortului” sat Mândra, judeţul Braşov Musée d’Ethnographie de Braşov,

3. Se modelează pe masă formându-se bucăți de aluat rotunde numite „pituțe” care se așează pe o suprafață plană.

3. Ensuite elle façonne les morceaux en pâtons ronds, appelés „pituțe”, qui seront mis sur une planche de travail en bois.

Page 18: Muzeul de Etnografie Braşov, România Colacii mortului”Muzeul de Etnografie Braşov, România „Colacii mortului” sat Mândra, judeţul Braşov Musée d’Ethnographie de Braşov,

4. Fiecare bucată de aluat astfel modelată se taie, la rândul ei, în medie, în 5 bucăți mai mici de formă rotundă numite „pupuri”, din care se modelează apoi suluri din aluat numite „coarde”.

4. Chaque pâton est coupé, à son tour, en quelque 5 petites boules appelées „pupuri”, qui seront modelées en rouleaux appelés „coarde”, dont on fait, finalement, les pains rituels, selon la forme désirée.

Page 19: Muzeul de Etnografie Braşov, România Colacii mortului”Muzeul de Etnografie Braşov, România „Colacii mortului” sat Mândra, judeţul Braşov Musée d’Ethnographie de Braşov,

5. Compunerea fiecărui colac se face pe câte un „cârpător”, o planșetă din lemn mai mică, presărată cu făină. După modelare, fiecare cârpător se acoperă cu o „pânzătură”, ca aluatul să nu facă „scoarță”, adică să nu se usuce.

5. Le façonnage final de chaque pain rituel se fait sur une planche en bois cuisine, plus petite, bien farinée. Le façonnage terminé, chaque pain déposé sur sa planche est recouvert d’une toile en coton et chanvre, pour conserver une certaine humidité et éviter qu’elle fasse de la croûte.