istoria mantuirii

7/29/2019 Istoria Mantuirii

1/333


2/333


3/333

Istoria Mntuirii

Ellen G. White

Copyright 2012Ellen G. White Estate, Inc.


4/333


5/333

Informatii despre aceasta carte

Prezentare generala

Aceasta publicatie ePub este oferita de catre Ellen G. WhiteEstate. Ea face parte dintr-o colectie mai larga. Va rugam sa vizitatiEllen G. White Estate website pentru o lista completa a publicatiilor

disponibile.

Despre autor

Ellen G. White (1827-1915) este considerata ca fiind autorulamerican cu cele mai raspndite traduceri, lucrarile ei fiind publicate

n mai mult de 160 de limbi. Ea a scris mai mult de 100.000 de pagini,ntr-o varietate larga de subiecte spirituale si practice. Calauzita de

Duhul Sfnt, ea l-a naltat pe Isus si a aratat catre Biblie ca temelie acredintei sale.

Mai multe link-uri

O scurta bibliografie a lui Ellen G. WhiteDespre Ellen G. White Estate

Sfrsitul acordului licentei de utilizatorVizualizarea, imprimarea sau descarcarea acestei carti, va acorda

doar o licenta limitata, neexclusiva si netransferabila pentru utiliza-rea personala. Aceasta licenta nu permite republicarea, distributia,transferul, sublicenta, vnzarea, pregatirea unor lucrari derivate, saufolosirea n alte scopuri. Orice utilizare neautorizata a acestei cartise va sfrsi prin anularea licentei acordate prin prezenta.

Mai multe informatii

Pentru informatii suplimentare despre autor, editori, sau moduln care puteti sprijini acest serviciu, va rugam sa contactati Ellen G.

i
http://www.egwwritings.org/ebookshttp://www.whiteestate.org/about/egwbio.asphttp://www.whiteestate.org/about/egwbio.asphttp://www.whiteestate.org/about/egwbio.asphttp://www.whiteestate.org/about/estate.asphttp://www.whiteestate.org/about/estate.asphttp://www.whiteestate.org/about/egwbio.asphttp://www.egwwritings.org/ebooks


6/333

White Estate: [email protected]. Suntem recunoscatori pentruinteresul si impresiile dumneavoastra si va dorim binecuvntarea luiDumnezeu n timp ce veti citi.

ii
mailto:[email protected]:[email protected]


7/333

iii


8/333

Iubirea lui Dumnezeu triumfatoare n cele din urma

Istoria Mntuirii, de nzestrata autoare Ellen G. White, esteo carte scrisa pentru aceste timpuri. Evenimentele actuale lasa unsemn de ntrebare suspendat la orizont. Suntem noi o lume de fiinteomenesti chinuita, osndita la multe ncercari si ngrijorari, sau seva schimba n mai bine viziunea zilei de mine?

Cei mai de frunte oameni politici si de stiinta ofera ceva speranta,dar vocile celor mai multi filozofi, oameni de stat si fete bisericestipar sa sune ntr-o cheie minora.

Exista undeva speranta si siguranta? Da, pentru aceia care refuzasa dispere si care rationeaza ca Dumnezeu, cu siguranta, trebuie sastie despre situatia grea a omenirii si va actiona n mod dramatic saschimbe cursul evenimentelor pentru ei va fi o cale de iesire. Dar

cititorul acestui volum va gasi mai mult dect rationament omenesccare sa sustina vederea optimista. Credinta va izvor n inima sa pemasura ce citeste aceasta relatare clara si plina de putere a luptelor

nflacarate ale omului mpotriva puterilor ntunecate ale raului. Na-ratiunea este bazata pe tema biblica a conflictului de veacuri dintrefortele divine si satanice pentru a stapni vointa si destinul omului.Aici este recapitulata istoria crearii omului si a caderii lui n pacat,precum si a controlului demonic ce a inspirat razboaie, a instigat

crima, tragedia si suferinta universala. La baza cartii sta mntuireaomului nfaptuita de Hristos pe cruce.

Fiecare pagina a acestei naratiuni asigura patrunderi[10]n istorie, cu o ntelegere a adevaratei naturi a lucrurilor, rar

ncercate de vreun autor, cu exceptia scriitorilor Sfintelor Scripturi.Istoria Mntuirii este o adevarata istorie a razboiului istorialui Dumnezeu, a demonilor si a omului n conflict. Ea culmineazaprintr-un deznodamnt triumfator, cu pace si restaurare pentru totiaceia care l urmeaza pe Isus Hristos, mparatul mparatilor care sentoarce victorios pe pamnt.

Compilatorii acestui volum au extras selectiuni din patru cartiscrise anterior de Ellen G. White pe aceasta tema impresionanta.

iv


9/333

Aceste pasaje au fost aranjate n ordine cronologica. Naratiuneacuprinde ntreaga durata a existentei umane si asigura cele maicuprinzatoare si relevante capitole ale acestui subiect.

Timpul este pretios. Este pe sfrsite. Vesnicia ne cheama petoti. Cititorul acestei carti va descoperi ca viitorul este luminos.Dumnezeu si fortele dreptatii vor cstiga biruinta finala.

Editorii


10/333

Cuprins

Informatii despre aceasta carte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . iIubirea lui Dumnezeu triumfatoare n cele din urma . . . . . . . . . . . ivCapitolul 1 Caderea lui Lucifer . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13

Razboi n cer . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16Capitolul 2 Creatiunea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19

Adam si Eva n Eden . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20

Capitolul 3 Consecintele razvr

atirii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22Satana cauta restabilirea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23

Complotul mpotriva familiei omenesti . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24Adam si Eva avertizati . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26

Capitolul 4 Ispita si caderea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28Eva devine un ispititor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30Libertatea omului de a alege . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31Blestemul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33

Capitolul 5 Planul de mntuire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35Singura cale de mntuire posibila . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36Legea neschimbatoare a lui Dumnezeu. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38O privire n viitor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39Jertfa pentru pacat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40

Capitolul 6 Cain, Abel si jertfele lor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42nceputul mortii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43

Capitolul 7 Set si Enoh . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46naltarea lui Enoh la cer . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47

Capitolul 8 Potopul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50Construirea corabiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51Animalele intra n corabie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52Izbucnirea furtunii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53Jertfa lui Noe si fagaduinta lui Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . 55

Capitolul 9 Turnul Babel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57

Capitolul 10 Avraam si samnta fagaduita . . . . . . . . . . . . . . . 59Ezitare fata de fagaduintele lui Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . 60Semetia Agarei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61Fiul fagaduit. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62Testul suprem al credintei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63

vi


11/333

Cuprins vii

Solia ngerului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64Capitolul 11 Casatoria lui Isaac . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66

Un exemplu de ascultare filiala . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67

Capitolul 12 Iacov si Esau. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68Anii exilului lui Iacov . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69ntoarcerea n Canaan . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71

Capitolul 13 Iacov si ngerul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73Credinta triumfatoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74O parabola . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75

Capitolul 14 Copiii lui Israel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78

Iosif n Egipt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78Zile de prosperitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80Asuprirea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81Moise . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82Pregatire speciala pentru lucrarea de conducere . . . . . . . . . . . 84

Capitolul 15 Manifestarea puterii lui Dumnezeu . . . . . . . . . . 87Israel influentat de mediul nconjurator . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88Plagile. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90

Capitolul 16 Eliberarea lui Israel din robie . . . . . . . . . . . . . . . 93Stlpul de foc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94Eliberarea de la Marea Rosie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95

Capitolul 17 Calatoriile lui Israel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98O lectie pentru zilele noastre . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99Mana . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100Apa din stnca . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101nfrngerea lui Amalec . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103Vizita lui Ietro . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103

Capitolul 18 Legea lui Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106Pregatire pentru apropierea de Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . 106Manifestarea prezentei lui Dumnezeu cu maretie

nfricosatoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107Proclamarea Legii lui Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 108Primejdia idolatriei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 110

Legea vesnica a lui Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111Scrisa pe table de piatra . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113Judecatile si rnduielile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 114

Capitolul 19 Sanctuarul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116nregistrat pentru generatiile urmatoare . . . . . . . . . . . . . . . . . 117


12/333

viii Istoria Mntuirii

Potrivit cu modelul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 117Doua ncaperi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 118Norul calauzitor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120

Capitolul 20 Iscoadele si raportul lor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 121Israel murmura din nou . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122Rugaciunea eficace a lui Moise . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 123napoi n pustiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124

Capitolul 21 Pacatul lui Moise . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 126Moise si pierde rabdarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 126Sentinta cea grea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 128

Capitolul 22 Moartea lui Moise . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 130Ultimele nvataturi date lui Israel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 130Moartea si nvierea lui Moise . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 131

Capitolul 23 Intrarea n tara fagaduita . . . . . . . . . . . . . . . . . . 134Trecerea Iordanului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135Capetenia ostirii Domnului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 136Luarea Ierihonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 136Iosua, un conducator ntelept si consacrat . . . . . . . . . . . . . . . 138

Capitolul 24 Chivotul lui Dumnezeu si privilegiile israelitilor140Rezultatul neglijentei lui Eli . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 141Chivotul luat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 142n tara filistenilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 143napoiat lui Israel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 144ncumetarea pedepsita . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 145n templul lui Solomon . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 147Captivitatea lui Israel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 148

Capitolul 25 Prima venire a Domnului Hristos . . . . . . . . . . . 150Botezul lui Isus . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 150Lucrarea lui Ioan . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 150Ispita . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 151Mustrarea ispititorului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 153

Capitolul 26 Lucrarea Domnului Hristos. . . . . . . . . . . . . . . . 155Usurarea celor suferinzi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 156

Opozitie ineficienta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 156Schimbarea la fata . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157Capitolul 27 Tradarea Domnului Hristos . . . . . . . . . . . . . . . . 160

n gradina . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 161Tradarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 162


13/333

Cuprins ix

Capitolul 28 Judecarea Domnului Hristos . . . . . . . . . . . . . . . 164Tagaduirea lui Petru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 164n sala de judecata . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 165

Marturisirea lui Iuda . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 166Isus naintea lui Pilat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 167Trimis la Irod . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 167

Capitolul 29 Rastignirea Domnului Hristos . . . . . . . . . . . . . 170Tintuit pe cruce . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 171O lectie de dragoste filiala . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 173S-a sfrsit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 174

ngroparea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 175Capitolul 30 nvierea Domnului Hristos . . . . . . . . . . . . . . . . 177Tatal Tau Te cheama . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 177Raportul garzii romane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 178Primele roade ale mntuirii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 179Femeile la mormnt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 180Nu Ma atinge . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 181Toma necredinciosul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 181

Sfrsitul ucigasului lui Hristos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 182Patruzeci de zile cu ucenicii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 182

Capitolul 31 naltarea Domnului Hristos . . . . . . . . . . . . . . . . 184Fagaduinta revenirii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 184Mnia lui Satana . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 185

Capitolul 32 Cincizecimea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 186Coborrea Duhului Sfnt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 186Puterea Cincizecimii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 187Predica lui Petru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 188O lectie pentru zilele noastre . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 190

Capitolul 33 Vindecarea ologului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 191Arestarea si judecarea apostolilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 192Apararea cutezatoare a lui Petru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 193

Capitolul 34 Credinciosi lui Dumnezeu n vremuri depersecutie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 195

Eliberat de un nger . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 195A doua judecata . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 196Capitolul 35 Rnduiala Evangheliei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 199Capitolul 36 Moartea lui Stefan . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 201

Apararea lui Stefan . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 202


14/333

x Istoria Mntuirii

O moarte de martir . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 203Capitolul 37 Convertirea lui Saul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 206

Viziunea despre Hristos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 207

ndrumat catre Biserica. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 208Din prigonitor, apostol . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 210Pregatire pentru slujire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 211

Capitolul 38 nceputul lucrarii lui Pavel . . . . . . . . . . . . . . . . 212ntlnirea cu Petru si Iacov . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 213Fuga din Ierusalim . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 214

Capitolul 39 Lucrarea lui Petru. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 215

Sutasul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 215ngerul l viziteaza pe Corneliu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 216Viziunea lui Petru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 217Vizita la Corneliu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 219Neamurile primesc Duhul Sfnt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 220Viziunea Bisericii marite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 221

Capitolul 40 Petru eliberat din nchisoare . . . . . . . . . . . . . . . 223Eliberat de un nger . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 224

Raspunsul la rugaciune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 226Rasplata lui Irod . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 227

Capitolul 41 n regiunile din jur . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 229Hirotonirea lui Pavel si Barnaba . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 230Prima Conferinta Generala . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 231Dovezile experientei lui Corneliu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 233Decizia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 233

Capitolul 42 Anii de lucrare ai lui Pavel . . . . . . . . . . . . . . . . 236Pavel si recapituleaza experienta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 237Un lucrator care se adapteaza . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 237Slujire n lanturi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 238

Capitolul 43 Martirajul lui Pavel si Petru . . . . . . . . . . . . . . . 240Ultima marturie a lui Pavel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 241

Capitolul 44 Marea apostazie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 244Compromisul cu pagnismul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 245

Retragerea celor credinciosi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 247Capitolul 45 Taina faradelegii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 249Vremurile si Legea schimbate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 250Evul ntunecat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 253Zile de primejdie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 253


15/333

Cuprins xi

Capitolul 46 Primii reformatori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 256Luceafarul de dimineata al Reformatiunii . . . . . . . . . . . . . . . 257Raspndirea Reformei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 258

Capitolul 47 Luther si marea reforma . . . . . . . . . . . . . . . . . . 260Un conducator reformator . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 261Despartirea lui Luther de Roma . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 262

Capitolul 48 naintarea Reformei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 264Luther naintea conciliului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 264Iluminarea Angliei si Scotiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 267

Capitolul 49 Nereusita de a nainta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 269

Capitolul 50 Prima solie ngereasca . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 271O mare redesteptare religioasa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 272

mpotrivirea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 274Pregatiri pentru ntlnirea cu Domnul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 275

Capitolul 51 A doua solie ngereasca . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 277Timpul de zabovire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 278

Capitolul 52 Strigatul de la miezul noptii . . . . . . . . . . . . . . . 281Dezamagiti, dar nu parasiti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 282

Capitolul 53 Sanctuarul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 285Sanctuarul pamntesc si sanctuarul ceresc . . . . . . . . . . . . . . . 286Curatirea sanctuarului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 287

Capitolul 54 A treia solie ngereasca . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 288Fiara si icoana ei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 290O solie solemna . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 291

Capitolul 55 O platforma neclintita . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 292Repetarea experientei evreilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 292

Capitolul 56 Amagirile lui Satana . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 294Scripturile, temelie sigura . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 295

Capitolul 57 Spiritismul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 298Vrajitoria moderna . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 299Nimeni nu trebuie sa fie amagit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 300

Capitolul 58 Marea strigare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 303Capitolul 59 nchiderea harului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 306

Prea trziu! Prea trziu! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 307Capitolul 60 Timpul strmtorarii lui Iacov . . . . . . . . . . . . . . 309Strigatul pentru eliberare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 310

Capitolul 61 Eliberarea sfintilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 312A doua venire a lui Hristos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 313


16/333

xii Istoria Mntuirii

Prima nviere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 313Capitolul 62 Rasplata sfintilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 315Capitolul 63 Mileniul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 317

Capitolul 64 A doua nviere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 319Capitolul 65 ncoronarea lui Hristos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 321

Privelistea marii lupte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 322La bara judecatii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 324

Capitolul 66 Moartea a doua . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 325Foc din cer . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 326

Capitolul 67 Noul pamnt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 328

Noul Ierusalim . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 329


17/333

Capitolul 1 Caderea lui Lucifer

nainte de razvratirea lui n cer, Lucifer a fost un nger naltatsi slavit, urmatorul n rang dupa Fiul prea iubit al lui Dumnezeu.nfa tisarea lui, ca si a celorlalti ngeri, era blnda si exprima fericire.Fruntea lui era nalta si lata, aratnd un intelect plin de putere. nfa-tisarea lui era perfecta, iar statura nobila si maiestuoasa. O lumina

deosebita i radia pe fata si stralucea n jurul lui, mai luminoasa simai frumoasa dect n jurul celorlalti ngeri; totusi Domnul Hristos,pretiosul Fiu al lui Dumnezeu, era superior ntregii ostiri ngeresti.El era una cu Tatal dinainte ca ngerii sa fi fost creati. Lucifer era in-vidios pe Domnul Hristos si treptat a preluat comanda care-I reveneanumai lui Hristos.

Marele Creator a convocat ntreaga ostire cereasca pentru ca, n

prezenta tuturor ngerilor, sa-I acorde onoare deosebita Fiului Sau.Fiul a fost asezat pe tron cu Tatal si multimea cereasca a ngerilorsfinti era adunata n jurul Lor. Tatal a facut cunoscut faptul ca El n-susi a rnduit ca Hristos, Fiul Sau, sa fie egal cu El asa nct, oriundeera prezenta Fiului, sa fie ca si propria Lui prezenta. Cuvntul Fiuluitrebuia sa fie ascultat la fel ca si cuvntul Tatalui. El L-a investit peFiul Sau cu autoritate sa conduca oastea cereasca. n mod deosebitFiul trebuia sa lucreze n unire cu Tatal n planul de creatiune a

pamntului si a fiecarei vietuitoare care avea sa existe pe pamnt. [14]Fiul avea sa ndeplineasca voia si planurile Tatalui, dar fara a facenimic de unul singur. Voia Tatalui avea sa fie mplinita n El.

Lucifer era invidios si gelos pe Domnul Isus Hristos. Totusi,atunci cnd toti ngerii s-au plecat naintea lui Isus ca sa-I recunoascasuprematia, nalta autoritate si dreptul de a conduce, Lucifer s-aplecat mpreuna cu ei, dar inima i era plina de invidie si ura. Hristosa fost luat n sfatul special al lui Dumnezeu ca sa colaboreze laplanurile Sale, n timp ce Lucifer nu le cunostea. El nu ntelegea sinici nu i-a fost permis sa cunoasca planurile lui Dumnezeu. DomnulHristos, nsa, a fost recunoscut ca suveran al cerului, iar puterea siautoritatea Sa trebuia sa fie aceleasi cu ale lui Dumnezeu nsusi.

13


18/333

14 Istoria Mntuirii

Lucifer credea ca el era un favorit n cer, printre ngeri. El a fostmult naltat, dar aceasta nu l-a facut sa aduca recunostinta si laudaCreatorului sau. El aspira la naltimea lui Dumnezeu nsusi. S-a

ncrezut n pozitia lui nalta. Stia ca era onorat de ngeri. Avea dendeplinit o misiune deosebita. El fusese lnga Marele Creator, iarrazele nesfrsite de lumina glorioasa care l nvaluiau pe Dumnezeulcel vesnic straluceau n mod special asupra lui. El se gndea la feluln care ngerii i ascultau ordinele cu placere si promptitudine. Nuerau oare vesmintele lui stralucitoare si frumoase? De ce ar trebuica Hristos sa fie onorat astfel naintea lui?

Lucifer a par

asit prezenta imediat

a a Tat

alui, nemultumit si plinde invidie mpotriva Domnului Hristos. Ascunzndu-si planurile

adevarate, el a adunat oastea ngerilor. ncepu sa vorbeasca, iarsubiectul era chiar el. Ca unul mhnit, el a subliniat preferinta pecare Dumnezeu I-o acordase lui Isus, neglijndu-l pe el. Le-a spus

ngerilor ca toata dulcea libertate de care se bucuraseraerapesfrsite.Caci nu a fost oare desemnat un conducator peste ei caruia trebuia[15]de-acum sa-i dea n mod slugarnic onoare? Le-a spus ca i-a chemat

laolalta sa-i asigure ca el nu se va mai supune acestei violari adrepturilor lui si ale lor; ca niciodata nu se va mai pleca n fata luiHristos; ca va lua asupra lui onoarea ce ar fi trebuit sa-i fie conferitasi va fi comandantul tuturor acelora care se vor supune sa-l urmezesi sa asculte de vocea lui.

A fost disputa printre ngeri. Lucifer si simpatizantii lui se luptausa reformeze conducerea lui Dumnezeu. Ei erau nemultumiti sinefericiti pentru ca nu puteau sa priveasca n ntelepciunea Luide nepatruns ca sa-I descopere planurile cu privire la naltarea si

nzestrarea Fiului Saucuoasa putere si suveranitate. Ei s-au razvratitmpotriva autoritatii Fiului.

ngerii care erau loiali si sinceri au cautat sa l mpace pe acestnger puternic si razvratit cu vointa Creatorului lui. Ei au ndreptatitactiunea lui Dumnezeu de a acorda onoare Domnului Hristos si, cuargumente puternice, cautau sa-l convinga pe Lucifer ca el nu avea

mai putina onoare acum dect nainte ca Tatal sa declare cinsteape care o oferise Fiului Sau. Ei au aratat cu claritate ca Hristos eraFiul lui Dumnezeu, existnd mpreuna cu Tatal nainte ca ngeriisa fi fost creati, ca El statuse ntotdeauna la dreapta lui Dumnezeu,ca autoritatea Lui blnda si iubitoare nu fusese pusa la ndoiala


19/333

Caderea lui Lucifer 15

niciodata pna atunci si ca El nu daduse niciodata dect porunci pecare oastea cereasca se bucura sa le mplineasca. Ei au insistat asuprafaptului ca onoarea pe care o primise Hristos de la Tatal, n prezenta

ngerilor, n-a stirbit cu nimic onoarea pe care o primise Lucifer pnaatunci. ngerii au plns. Au cautat cu ngrijorare sa-l faca sa renuntela planul lui rau si sa se supuna Creatorului lor, pentru ca nainte [16]era numai pace si armonie si ce ar fi putut da nastere acestei vocirazvratite si nesupuse?

Lucifer a refuzat sa asculte. Apoi s-a ndepartat de ngerii loialisi sinceri, pe care i-a numit sclavi. Acesti ngeri, credinciosi lui

Dumnezeu, au ramas uimiti v

aznd cum Lucifer avea succes nefortul lui de a strni revolta. El le-a promis o guvernare noua, mai

buna dect cea pe care o aveau acum, si n care totul va fi libertate.Foarte multi si-au facut cunoscut planul de a-l accepta pe Luciferdrept conducator si comandant suprem al lor. Vaznd ca propunerilei-au fost primite cu succes, el se magulea ca i-ar avea pe toti ngerii departea lui si ca ar fi egal cu nsusi Dumnezeu, iar vocea lui autoritarava fi auzita comandnd ntreaga oaste a cerului. Din nou ngerii loiali

l-au avertizat si i-au aratat care vor fi, cu siguranta, consecintele dacael persista n aceasta hotarre; ca Acela care i-a putut crea pe ngeriputea, prin taria Lui, si sa le rastoarne ntreaga autoritate si, ca unsemn, sa le pedepseasca ndrazneala si razvratirea lor teribila. Sa tegndesti ca un nger s-ar opune Legii lui Dumnezeu care era la felde sacra ca si El nsusi! I-au avertizat pe ngerii rebeli sa-si nchidaurechile la argumentele nselatoare ale lui Lucifer. L-au sfatuit, pe elsi pe toti aceia pe care i influenteze, sa mearga la Dumnezeu si sa-simarturiseasca greseala de a fi admis un gnd ce punea la ndoialaautoritatea Sa.

Multi dintre simpatizantii lui Lucifer erau nclinati sa ascultesfatul ngerilor credinciosi, sa se pocaiasca de nemultumirea lor sisa fie primiti din nou n ncrederea deplina a Tatalui si a Fiului Sauiubit. Atunci marele razvratit a declarat ca el cunostea Legea luiDumnezeu si ca, daca s-ar supune n ascultare servila, onoarea i-ar

fi luata. Nu i-ar mai fi ncredintata misiunea lui nalta. Le-a spus [17]ca mersesera deja prea departe ca sa se mai ntoarca si ca el vanfrunta consecintele, caci niciodata n-ar mai vrea sa se plece ntr-onchinare de sclav naintea Fiului lui Dumnezeu; ca Dumnezeu nui-ar ierta si ca acum ei trebuie sa-si apere libertatea si sa-si obtina


20/333

16 Istoria Mntuirii

prin forta pozitia si autoritatea care nu le-au fost acordate de bunavoie. [Asa s-a ntmplat ca Lucifer, purtatorul de lumina, cel cares-a mpartasit de slava lui Dumnezeu si era prezent la tronul Tatalui,

prin pacat a devenit Satana, adversarul Patriarhi si Profeti, p40.]

ngerii credinciosi au alergat n graba la Fiul lui Dumnezeu siI-au facut cunoscut ceea ce se ntmpla printre ngeri. Ei L-au gasitpe Tatal consultndu-Se cu Fiul Sau prea iubit ca sa stabileascamijloacele prin care sa nlature pentru totdeauna autoritatea asumatade Satana, pentru cel mai mare bine al ngerilor credinciosi. Marele

Dumnezeu ar fi putut sa-l arunce dintr-o dat

a pe acest arhiam

agitorafara din cer, dar nu acesta era scopul Sau. El avea sa-i acorde

rebelului sansa sa-si masoare puterea si taria cu Fiul Sau iubit sicu ngerii credinciosi Lui. n aceasta lupta, fiecare nger va alegede partea cui va fi si acest lucru va fi cunoscut de toti. A permitevreunuia dintre aceia care s-au unit cu Satana n razvratirea lui samai locuiasca n cer n-ar fi prezentat siguranta. Ei nvatasera lectiarazvratirii veritabile mpotriva Legii de neschimbat a lui Dumnezeu,

iar acest lucru era incurabil. Daca Dumnezeu Si-ar fi manifestatputerea ca sa-l pedepseasca pe acest conducator razvratit, ngeriinecredinciosi nu s-ar fi dat pe fata. De aceea, Dumnezeu a folositalta cale pentru a-Si manifesta n mod distinct dreptatea si judecatanaintea ntregii ostiri ceresti.

Razboi n cer

Era cea mai mare crima sa te razvratesti mpotriva conduceriilui Dumnezeu. Tot cerul parea n agitatie. ngerii erau organizati ncompanii, fiecare divizie avnd un nger comandant n fruntea ei.Satana lupta mpotriva Legii lui Dumnezeu din cauza ambitiei de a[18]se nalta pe sine si pentru ca nu voia sa se supuna autoritatii Fiuluilui Dumnezeu, Marele Comandant al cerului.

ntreaga oaste cereasca a fost convocata sa apara naintea Tatalui,

pentru ca fiecare caz sa fie hot

art. Cu nerusinare, Satana si-a expri-mat nemultumirea ca Hristos este privilegiat fata de el. S-a ridicat

plin de mndrie si a insistat ca el ar trebui sa fie egal cu Dumne-zeu, sa participe la consfatuiri cu Tatal si sa-I nteleaga planurile.Dumnezeu l-a informat pe Satana ca numai Fiului Sau I-ar descoperi


21/333

Caderea lui Lucifer 17

planurile Sale secrete si a cerut ca ntreaga familie din cer, chiar siSatana, sa-I dea ascultare absoluta si neconditionata; dar el (Satana)s-a dovedit nedemn de un loc n cer. Satana a aratat apoi, jubilnd,

catre simpatizantii lui care cuprindeau aproape jumatate din totingerii si a exclamat: Acestia sunt alaturi de mine! i vei alunga sipe ei si vei face un gol asa de mare n cer? Apoi el a declarat caera pregatit sa se mpotriveasca autoritatii Domnului Hristos si sa-siapere locul din cer prin forta putere mpotriva puterii.

ngerii cei buni au plns la auzirea cuvintelor lui Satana si alaudelor lui triumfatoare. Dumnezeu a declarat ca razvratitii n-ar

trebui sa mai r

amn

a n cer. Pozitia lor nalt

a si fericit

a fusesedetinuta sub conditia ascultarii de Legea pe care o daduse Dumnezeu

pentru a guverna nalta clasa a fiintelor inteligente. Nu fusese nsaprevazuta nici o clauza pentru salvarea acelora care s-ar aventurasa-I ncalce Legea. Satana a devenit ndraznet n rebeliunea lui sisi-a exprimat dispretul fata de Legea Creatorului sau. Nu putea s-o suporte. El a pretins ca ngerii nu aveau nevoie de Lege, ci catrebuie lasati liberi sa-si urmeze propria vointa, care i-ar conduce

ntotdeauna n mod corect; ca acea Lege era o restrictie a libertatii lorsi ca abolirea Legii era un obiectiv maret al razvratirii lui. El credea [19]ca starea ngerilor necesita o mbunatatire. Nu n acelasi fel gndeasi Dumnezeu, care facuse Legile si le naltase la egalitate cu Sinensusi. Fericirea ostilor ceresti consta n ascultarea lor desavrsita deLege. Fiecare si avea lucrarea lui deosebita, ce-i fusese ncredintata,si, pna la revolta lui Satana, n cer fusese ordine perfecta si activitatearmonioasa.

Apoi a fost razboi n cer. Fiul lui Dumnezeu, printul cerului, m-preuna cu ngerii credinciosi Lui s-au angajat n lupta cu arhirebelulsi aceia care s-au unit cu el. Fiul lui Dumnezeu si ngerii loiali aubiruit, iar Satana si simpatizantii lui au fost alungati din cer. Toataoastea cereasca L-a recunoscut si adorat pe Dumnezeul dreptatii.Nici o umbra de razvratire n-a mai fost lasata n cer. Totul era plinde pace si de armonie ca si nainte. ngerii din cer au plns destinul

celor care le fusesera tovarasi n fericire si binecuvntare. Pierderealor a fost simtita n cer.Tatal L-a consultat pe Fiul Sau n legatura cu planul Lor de a-l

crea pe om, care sa locuiasca pe pamnt. nainte de a-i oferi omuluisiguranta vesnica, Dumnezeu urma sa-l puna la proba pentru a-i


22/333

18 Istoria Mntuirii

ncerca loialitatea. Daca suporta testul prin care Dumnezeu a gasitcu cale sa-l ncerce, omul ar fi fost n cele din urma egal cu ngerii.El avea sa beneficieze de favoarea lui Dumnezeu, sa converseze cu

ngerii si ei cu el. Dumnezeu n-a gasit potrivit sa-l aseze pe om nafara puterii neascultarii.[20]


23/333

Capitolul 2 Creatiunea

Tatal si Fiul S-au angajat n marea si minunata lucrare la carese gndisera, aceea de creare a lumii. Pamntul a iesit nespus defrumos din mna Creatorului. Existau munti, dealuri si cmpii, cururi si lacuri presarate printre ele. Pamntul nu era o cmpie ntinsa,ci monotonia peisajului era ntrerupta de dealuri si munti, nu asa

de nalti si colturosi cum sunt acum, ci avnd o forma frumoasa sisimetrica. Nu se vedeau deloc stnci nalte si golase, caci se aflausub pamnt, alcatuind un schelet al acestuia. Dealurile, muntii sicmpiile frumoase erau mpodobite cu plante, flori si copaci nalti simaiestuosi de toate speciile, cu mult mai nalti si mai frumosi dectcopacii de astazi. Aerul era curat si sanatos, iar pamntul parea caun palat nobil. ngerii priveau si se bucurau de lucrarile frumoase si

minunate ale lui Dumnezeu.Dupa ce a fost creat pamntul si vietuitoarele de pe el, Tatal siFiul Si-au ndeplinit planul, hotart nainte de caderea lui Satana, dea face om dupa chipul si asemanarea Lor. Ei lucrasera mpreuna lacrearea pamntului si a fiecarei vietuitoare de pe el. Apoi Dumnezeua zis: Sa facem om dupa chipul si asemanarea Noastra. Cnd a [21]iesit din mna Creatorului sau, Adam era de o naltime nobila si deo frumoasa simetrie. El era de mai bine de doua ori mai nalt dect

oamenii care traiesc astazi si era bine proportionat. Trasaturile luierau perfecte si frumoase. Pielea nu-i era nici alba, nici palida, cirumena, mbujorata, stralucind de o bogata tenta de sanatate. Evanu era la fel de nalta ca Adam. Capul ei ajungea putin deasupraumerilor lui. Ea era, de asemenea, nobila, desavrsita n simetrie sifoarte frumoasa.

Aceasta pereche neprihanita nu purta vesminte artificiale. Eierau mbracati ntr-un vesmnt de lumina si slava, asa cum poartangerii. Acest cerc de lumina i nvaluia atta timp ct traiau nascultare de Dumnezeu. Desi Dumnezeu facuse totul de o frumusetedesavrsita si se parea ca nimic nu lipsea de pe pamnt ca sa-i facafericiti pe Adam si Eva, totusi El Si-a manifestat marea Lui iubire

19


24/333

20 Istoria Mntuirii

plantnd, special pentru ei, o gradina. O parte din timpul lor urma safie ocupata, n mod placut, ngrijind gradina, iar o alta parte primindvizita ngerilor, ascultnd nvataturile lor si meditnd. Munca lor nu

era obositoare, ci placuta si nvioratoare. Aceasta gradina frumoasaurma sa fie caminul lor.

n aceasta gradina Domnul a asezat toate soiurile de pomi pentrufolosinta si pentru frumusete. Erau pomi ncarcati cu fructe aromate,placute la vedere si bune la gust, destinate de Dumnezeu sa serveascadrept hrana perechii sfinte. Erau vite frumoase care cresteau drept, cu

ncarcatura lor de fructe, care nu se aseamana cu nimic din ce a vazut

omul dupa c

adere. Fructele erau foarte mari si de diferite culori:unele erau aproape negre, altele mov, rosii, roz si verde deschis.

Aceasta frumusete si bogatie de fructe crescute pe ramurile vitei[22]se numeau struguri. Chiar daca nu erau sprijinite de vreun suport,vitele nu se trau pe pamnt, dar greutatea roadelor le apleca mult.Munca placuta a lui Adam si a Evei era de a forma bolti din ramurilevitei si a le orienta n asa fel nct sa formeze locuinte naturale dinpomii frumosi, cu frunzisul si ncarcatura lor de fructe aromate.

Pamntul era mbracat cu verdeata minunata n care cresteau dinabundenta miriade de flori parfumate, din orice specie si de oricenuanta. Totul era minunat si aranjat cu gust. n mijlocul gradinii seafla pomul vietii, care-i depasea n splendoare pe toti ceilalti pomi.Fructele lui semanau cu niste mere de aur si argint si trebuia sa per-petueze nemurirea, iar frunzele sale aveau proprietati vindecatoare.

Adam si Eva n EdenPerechea sfnta era foarte fericita n Eden. Le-a fost data stap-

nire nelimitata asupra oricarei fapturi vii. Leul si mielul se jucau njurul lor n pace, fara sa le faca vreun rau, si dormeau la picioarelelor. Pasari de orice culoare si penaj zburau printre pomi si flori si njurul lui Adam si al Evei, n timp ce cntecele lor cu tonuri delicaterasunau n acorduri dulci, aducnd laude Creatorului.

Adam si Eva erau fascinati de frumusetile caminului lor dinEden. Erau ncntati de pasarelele din jurul lor cu pene stralucitoare

si pline de gratie, care-si ciripeau cntecele lor voioase. Perecheasfnta se unea cu ele si-si naltau vocea n cntece armonioase delauda, dragoste si adorare la adresa Tatalui si a Fiului Sau scump,


25/333

Creatiunea 21

pentru dovezile de iubire care-i nconjurau. Ei recunosteau ordineasi armonia creatiunii, ce vorbeau despre ntelepciunea si cunoastereainfinite. Descopereau mereu noi frumuseti si straluciri ale caminului [23]

lor din Eden, ceea ce le umplea inimile cu iubire mai profundasi aducea pe buzele lor expresii de recunostinta si respect pentruCreatorul lor. [24]


26/333

Capitolul 3 Consecintele razvratirii

n mijlocul gradinii, lnga pomul vietii, se afla pomul cunostinteibinelui si raului. Dumnezeu a destinat n mod special acest pomsa fie angajamentul primilor nostri parinti de ascultare, credinta sidragoste fata de El. Domnul le-a poruncit sa nu mannce din el sinici sa nu-l atinga, ca sa nu moara. Le-a spus ca pot mnca dupa

placere din toti pomii din gradina, cu exceptia unuia din care, dacavor mnca, vor muri negresit.

Cnd Adam si Eva au fost asezati n frumoasa gradina aveau totce-si puteau dori pentru fericirea lor. Dar, nainte de a le fi oferitasiguranta vesnica, Dumnezeu, n ornduirea Lui atotnteleapta, a alessa le testeze loialitatea. Ei aveau sa se bucure de favoarea Lui si saconverseze cu El. Totusi, El nu a asezat raul n locuri inaccesibile

pentru ei. Lui Satana i s-a permis sa-i ispiteasca. Daca suportauncercarea, aveau sa se bucure vesnic de favoarea lui Dumnezeu si angerilor ceresti.

Satana a ramas uimit de noua lui conditie. Fericirea l-a parasit.Se uita la ngerii care odata erau att de fericiti cu el, dar care au fostalungati din cer mpreuna cu el. nainte de caderea lor, nici o umbrade nemultumire nu le pata fericirea. Acum totul parea schimbat.Fete ce reflectasera chipul Facatorului lor erau acum ntunecate si[25]

deznadajduite. ntre ei era cearta, nentelegere si amare acuzatii reci-proce. nainte de razvratirea lor, aceste lucruri fusesera necunoscute

n ceruri. Satana vedea acum rezultatele teribile ale razvratirii sale.S-a nfiorat si s-a temut sa priveasca viitorul si sa se gndeasca lasfrsitul acestor lucruri.

Soseste ceasul voioaselor cntari de lauda la adresa lui Dumne-zeu si a Fiului Sau prea iubit. Satana era cel care conducea altadatacorul. El dadea tonul, apoi ntreaga ostire ngereasca se unea cu el siacordurile unei muzici glorioase rasunau n cer n cinstea lui Dumne-zeu si a iubitului Sau Fiu. Dar acum, n loc de sunetele unei muzicimelodioase, la urechile marelui conducator rebel ajungeau discordiesi cuvinte mnioase. Unde se afla? Nu este totul un vis groaznic?

22


27/333

Consecintele razvratirii 23

Este nchis afara din cer? Portile cerului n-au sa se mai deschidaniciodata ca sa-l primeasca nauntru? Ora de nchinare se apropie,cnd ngeri stralucitori si sfinti se pleaca naintea Tatalui. El nu se

va mai uni cu ei n cntarea cereasca. Nu se va mai pleca nainteaprezentei vesnicului Dumnezeu, cu reverenta si teama sfnta.

Daca ar putea fi din nou curat, sincer si credincios ar ceda cubucurie la pretentiile lui de autoritate. Dar era pierdut! Era dincolode posibilitatea de a fi mntuit, din cauza razvratirii sale ngmfate!Si aceasta nu era totul; i condusese si pe altii la razvratire si laaceeasi conditie de a fi pierduti mpreuna cu el. Acestia erau ngeri,

care nu se gndisera niciodat

a s

a pun

a sub semnul ntreb

arii vointaCerului sau sa refuze a asculta de Legea lui Dumnezeu, pna cnd

Satana nu le-a pus n minte aceste lucruri, prezentnd naintea lorfaptul ca ar putea sa se bucure de un bine mai mare si de o libertatemai nalta si mai slavita. Acesta a fost argumentul fals prin care i

nselase. Asupra lui apasa acum o responsabilitate de care ar fi fostbucuros sa se elibereze.

Aceste spirite devenisera violente din cauza sperantelor nselate.

n loc de un bine mai mare, experimentau acum rezultatele triste [26]ale neascultarii si nesocotirii Legii. Niciodata nu vor mai fi conduseaceste fiinte nefericite de guvernarea blnda a Domnului Isus Hristos.Niciodata nu vor mai fi miscati de dragostea profunda si arzatoare,de pacea si de bucuria cu care prezenta Lui i inspirase ntotdeauna,pentru a se ntoarce la El n ascultare voioasa, cu stima si reverenta.

Satana cauta restabilireaSatana s-a cutremurat cnd si-a privit lucrarea. Se afla singur,

meditnd la planurile lui trecute, prezente si viitoare. Faptura lui pu-ternica s-a scuturat ca din cauza furtunii. Tocmai trecea un nger dincer. El l-a chemat si l-a rugat fierbinte sa-i rnduiasca o ntrevederecu Hristos. Acest lucru i-a fost acordat si atunci el i-a spus Fiului luiDumnezeu ca se pocaia de rebeliunea lui si ca dorea sa aiba din nou

favoarea lui Dumnezeu. El voia sa ocupe locul pe care Dumnezeui-l stabilise mai nainte si sa se afle sub conducerea Lui nteleapta.

Domnul Hristos a plns durerea lui Satana, dar i-a spus ceea ce eran gndul lui Dumnezeu, ca el nu mai putea fi primit n cer niciodata.Cerul nu trebuie pus n primejdie. Daca el ar fi primit napoi, ntreg


28/333

24 Istoria Mntuirii

cerul ar fi mnjit, deoarece pacatul si razvratirea au nceput cu el.Semintele rebeliunii se aflau nca n el. Nu avea nici o scuza pentrurazvratirea lui; si nu se distrusese numai pe sine fara speranta de

reabilitare, ci si ostiri de ngeri care ar fi fost fericiti n cer, daca ar firamas statornici. Legea lui Dumnezeu putea condamna, dar nu puteaierta.

El nu se caia de razvratirea lui pentru ca vedea bunatatea luiDumnezeu de care abuzase. Nu era posibil ca dragostea lui fata deDumnezeu sa fi crescut att de mult de la caderea lui nct sa-l con-duca la supunere de buna voie si la ascultare voioasa de Legea Sa,

pe care o dispretuise. Cauzele ntristarii lui erau nefericirea pe careo simtea din cauza pierderii luminii placute a cerului, simtamntul[27]

vinovatiei care-l apasa si dezamagirea datorata nemplinirii astep-tarilor lui. A fi comandant n afara cerului era cu totul diferit decta avea aceasta onoare n cer. Pierderea tuturor privilegiilor ceruluiparea prea greu de suportat. El dorea sa le recstige.

Aceasta mare schimbare de pozitie nu i crescuse dragostea fatade Dumnezeu, nici fata de Legea Lui nteleapta si dreapta. Cnd

Satana s-a convins pe deplin ca nu mai exista nici o posibilitatepentru reasezarea lui n gratia divina, si-a manifestat rautatea cu oura si mai mare si cu o vehementa aprinsa.

Dumnezeu stia ca o razvratire asa de hotarta nu va ramneinactiva. Satana avea sa inventeze mijloace pentru a-i necaji pe

ngerii ceresti si a arata dispret fata de autoritatea Sa. Pentru ca nuputea obtine acces pe portile cerului, avea sa stea chiar la intrare,sa-i tachineze pe ngeri si sa caute cearta cu ei cnd intrau si ieseau.Avea sa caute sa distruga fericirea lui Adam si a Evei. Se va straduisa-i incite la revolta, stiind ca aceasta ar produce durere n cer.

Complotul mpotriva familiei omenesti

ngerii care l urmasera pe Satana l cautau, iar el s-a ridicat si,lundu-si o privire sfidatoare, i-a informat cu privire la planurile lui

de a-l smulge pe nobilul Adam si pe tovarasa lui, Eva, din mna luiDumnezeu. Daca i-ar putea ademeni cumva la neascultare, Dumne-

zeu ar asigura vreun mijloc prin care ei sa poata fi iertati, iar atunciar fi drept ca si Satana si ngerii lui sa aiba parte de harul lui Dum-nezeu. Daca acest lucru nu se va realiza, ei s-ar putea uni cu Adam


29/333


si Eva, deoarece odata ce acestia ar calca Legea lui Dumnezeu, ar fi [28]obiectele mniei lui Dumnezeu, ca si ei. Nelegiuirea i-ar plasa si peAdam si Eva ntr-o stare de rebeliune, iar Satana si ngerii lui s-ar

putea uni cu ei, ar lua n stapnire gradina Edenului si ar pastra-o cape caminul lor. Ei credeau ca, daca ar putea obtine acces la pomulvietii din mijlocul gradinii, taria lor ar fi egala cu cea a ngerilorsfinti si nici chiar Dumnezeu nu i-ar putea alunga.

Satana s-a consultat cu ngerii lui rai. Nu toti s-au unit deodatapentru a se angaja n aceasta lucrare riscanta si teribila. El le-a spusca nu-i va ncredinta nici unuia din ei savrsirea acestei lucrari,

deoarece credea ca numai el are suficient

a ntelepciune ca s

a duc

a landeplinire o initiativa asa de importanta. Dorea ca ei sa se gndeasca

la acest lucru, n timp ce el avea sa se retraga sa-si completeze pla-nurile. Satana a ncercat sa-i faca sa creada ca aceasta era singura siultima lor speranta. Daca esuau aici, toate planurile lor de a recstigasi stapni cerul sau o parte din creatiunea lui Dumnezeu erau farasperanta.

Satana s-a dus sa-si definitiveze planurile care sa produca n mo-

dul cel mai sigur caderea lui Adam si a Evei. Se temea ca scopurilei-ar putea fi zadarnicite chiar daca ar avea succes n a-i conducepe Adam si Eva la neascultare de porunca lui Dumnezeu, pentru adeveni astfel calcatori ai Legii Sale, iar el n-ar cstiga nici un binepentru sine, cazul lui nu s-ar mbunatati cu nimic; vina i-ar fi nca simai mare.

Satana se cutremura la gndul de a cufunda perechea sfnta sifericita n nenorocirea si remuscarea pe care el nsusi le ndura.Parea ntr-o stare de sovaiala: ba era hotart si ferm, ba ezita sioscila. ngerii lui si cautau conducatorul, ca sa-i spuna hotarrealor. Ei voiau sa se uneasca cu Satana n planurile lui, sa poarte cu el [29]responsabilitatea si sa fie partasi la consecinte.

Satana si-a alungat simtamintele de disperare si slabiciune si,fiind conducatorul lor, s-a ntarit ca sa nfrunte situatia si sa faca totce-i statea n putere ca sa sfideze autoritatea lui Dumnezeu si a Fiului

Sau. Le-a facut cunoscut planurile lui. Daca ar veni cu ndraznealala Adam si Eva si s-ar plnge de Fiul iubit al lui Dumnezeu, ei nul-ar asculta nici o clipa, ci ar fi pregatiti pentru un asemenea atac.Daca ar ncerca sa-i intimideze cu puterea lui, fiind pna nu de mult


30/333

26 Istoria Mntuirii

un nger cu nalta autoritate, n-ar realiza nimic. El a decis ca vicleniasi nselaciunea ar reusi ceea ce n-ar putea sa faca taria si forta.

Adam si Eva avertizati

Dumnezeu a adunat ostirea ngereasca pentru a lua masuri deprevenire a raului amenintator. n sfatul cerului s-a hotart ca ngeriisa viziteze Edenul si sa-l avertizeze pe Adam ca se afla n primejdiedin partea vrajmasului. Doi ngeri s-au grabit sa-i viziteze pe primiinostri parinti. Perechea sfnta i-a primit cu bucurie si inocenta,exprimndu-si multumirile pline de recunostinta fa ta de Creatorul lor

pentru felul n care i nconjurase cu o asa abundenta a darurilor Sale.Totul era frumos si atractiv ca sa-i bucure si toate lucrurile pareaun mod ntelept adaptate la nevoile lor. Mai presus de toate celelaltebinecuvntari, nsa, ei pretuiau tovarasia Fiului lui Dumnezeu si a

ngerilor ceresti, pentru ca le puteau povesti, la fiecare vizita, noilelor descoperiri despre frumusetile naturii din placutul lor camin,Edenul, si aveau multe ntrebari cu privire la lucrurile pe care nu le

puteau ntelege limpede.Cu bunavointa si dragoste, ngerii le-au dat informatiile pe carele doreau. Le-au mai relatat si istoria trista a razvratirii si caderii[30]lui Satana. Atunci ei le-au dat informatii clare cu privire la faptulca pomul cunostintei a fost pus n gradina pentru a fi o garantiea ascultarii si dragostei lor fata de Dumnezeu; ca starea nalta sifericita a ngerilor sfinti avea sa fie pastrata cu conditia ascultarii;ca si ei se aflau n aceeasi situatie: puteau sa asculte de Legea lui

Dumnezeu si sa fie nespus de fericiti sau s-o calce si sa-si piardastarea nalta si sa fie cufundati ntr-o disperare fara margini.

Ei i-au spus lui Adam si Evei ca Dumnezeu nu-i constrngesa asculte, ca El nu le-a luat puterea de a merge contrar vointeiLui; ca ei erau fiinte morale, libere sa asculte sau sa nu asculte. Nuera dect o singura interdictie pe care Dumnezeu vazuse potrivits-o aseze asupra lor. Daca vor calca voia lui Dumnezeu, vor muri

negresit. ngerii le-au povestit lui Adam si Evei cum cel mai naltatnger, urmatorul n rang dupa Domnul Hristos, a refuzat sa asculte de

Legea lui Dumnezeu, pe care El o stabilise ca sa guverneze fiinteleceresti; cum razvratirea lui provocase razboi n cer; cum razvratitiiau fost ndepartati si fiecare nger care se unise cu el n a se ndoi


31/333


de autoritatea marelui Iehova a fost alungat din cer; si cum acestvrajmas cazut era acum mpotrivitorul a tot ceea ce privea intereselelui Dumnezeu si ale Fiului Sau iubit.

Ei le-au spus ca Satana si-a propus sa le faca rau si ca era necesarca ei sa fie n garda, caci puteau veni n contact cu inamicul cazut;acesta, nsa, nu le putea face rau ct timp ei ascultau de poruncalui Dumnezeu, caci, daca ar fi fost necesar, toti ngeri din cer le-arfi venit n ajutor ca sa nu-i vatame dusmanul n vreun fel. Dacanu ascultau, nsa, de porunca lui Dumnezeu, atunci Satana ar aveaputere sa-i necajeasca, sa-i ncurce si sa-i tulbure. Daca ramneau

statornici mpotriva primelor aluzii ale lui Satana, erau n tot atta[31]

siguranta ca si ngerii ceresti. Dar, daca se supuneau ispititorului,Acela care nu i-a crutat pe ngerii naltati nu i-ar fi crutat nici peei. Ei trebuie sa sufer>Apedeapsa pacatului lor deoarece Legea luiDumnezeu este la fel de sacra ca si El nsusi, iar El cere ascultarefara rezerve de la toti cei din cer si de pe pamnt.

ngerii au avertizat-o pe Eva sa nu se desparta de Adam nactivitatea ei, deoarece ar putea fi adusa n contact cu acest vrajmas

cazut. Despartiti ar fi fost ntr-o primejdie mai mare dect mpreuna.ngerii i-au sfatuit sa urmeze ndeaproape instructiunile pe care lile daduse Dumnezeu n legatura cu pomul cunostintei, deoarecen ascultare desavrsita se aflau n siguranta si atunci dusmanulnu avea putere sa-i nsele. Dumnezeu nu i-a permis lui Satana sa-iurmareasca mereu cu ispite. El putea avea acces la ei numai la pomulcunostintei binelui si raului.

Adam si Eva i-au asigurat pe ngeri ca nu vor calca niciodata po-runca expresa a lui Dumnezeu, pentru ca placerea lor cea mai mareera mplinirea voii Lui. ngerii s-au unit cu Adam si Eva n acordu-rile sfinte ale unei muzici armonioase, iar, pe masura ce cntecele lorrasunau din Edenul fericit, Satana auzea sunetul melodiilor de ado-ratie plina de bucurie pentru Tatal si Fiul. Invidia, ura si dusmanialui cresteau pe masura ce asculta si el si-a exprimat fata de urmasiilui dorinta puternica de a-i incita ( pe Adam si Eva ) la neascultare

si a aduce ndata mnia lui Dumnezeu asupra lor, schimbndu-lecntecele de lauda n ura si blesteme la adresa Facatorului lor. [32]


32/333

Capitolul 4 Ispita si caderea

Satana ia forma unui sarpe si intra n Eden. Sarpele era o creaturafrumoasa cu aripi, iar n timp ce zbura prin vazduh nfa tisarea lui erastralucitoare, semannd cu aurul lustruit. El nu mergea pe pamnt,ci zbura din loc n loc si mnca fructe ca si omul. Satana a intrat nsarpe, si-a ocupat locul n pomul cunostintei si a nceput sa mannce

n voie din fructe.Eva, la nceput fara sa-si dea seama, lucrnd s-a despartit de

sotul ei. Cnd a devenit constienta de acest lucru, a simtit ca arputea exista un pericol, dar din nou a crezut ca era n siguranta,chiar daca nu ramasese aproape de sotul ei, si ca avea ntelepciunesi tarie sa stie daca vine raul si cum sa-l ntmpine. Tocmai aceastao avertizasera ngerii sa nu faca. Eva s-a pomenit privind ndelung,

cu admiratie si curiozitate, la pomul interzis. A vazut ca pomul erafoarte placut si se ntreba de ce spusese Dumnezeu cu atta hotarresa nu mannce din el si sa nu-l atinga. Acum era ocazia lui Satana.I s-a adresat ca si cum era n stare sa-i ghiceasca gndul: Oarea zis Dumnezeu cu adevarat: Sa nu mncati din toti pomii dingradina? n felul acesta, cu cuvinte dulci si placute si cu o vocemuzicala i-a vorbit el Evei. Ea a fost uimita sa auda sarpele vorbind.[33]El i-a preamarit frumusetea si farmecul deosebit, ceea ce nu a fost

neplacut pentru Eva. Dar era surprinsa, deoarece stia ca Dumnezeunu-i daduse sarpelui capacitatea de a vorbi.

Curiozitatea Evei a fost trezita. n loc sa fuga de acolo, ea a statsa asculte un sarpe vorbind. Nu i-a trecut prin minte ca ar putea fiacel dusman cazut, folosindu-se de sarpe ca de un medium. Satanaera cel care vorbea, si nu sarpele. Eva era ademenita, magulita,orbita. Daca ar fi ntlnit un personaj impresionant, avnd forma siasemanarea ngerilor, ea ar fi fost n garda. Totusi acea voce strainaar fi trebuit s-o trimita lnga sotul ei, sa-l ntrebe pe el de ce un altuli se adreseaza ei n felul acesta liber. Dar ea a nceput o conversatiecu sarpele si i-a raspuns la ntrebare: Putem sa mncam din rodultuturor pomilor din gradina. Dar despre rodul pomului din mijlocul

28


33/333

Ispita si caderea 29

gradinii Dumnezeu a zis: Sa nu mncati din el si sa nu va atingetide el ca sa nu muriti Sarpele i-a raspuns: Hotart, ca nu veti muri:pentru ca Dumnezeu stie ca n ziua cnd veti mnca din el vi se vor

deschide ochii si veti fi ca Dumnezeu, cunoscnd binele si raul.Satana voia sa-i transmita ideea ca, mncnd din pomul interzis,

ei ar primi un fel de cunoastere noua si mai nobila dect atinseserapna atunci. Aceasta a fost lucrarea lui speciala, cu mare succes,nca de la cadere: sa-i conduca pe oameni sa cerceteze tainele celuiAtotputernic, sa nu fie satisfacuti cu ceea ce Dumnezeu le-a desco-perit si nici atenti sa asculte ce le-a poruncit. El ar vrea sa-i duca

la neascultare de poruncile lui Dumnezeu si apoi sa-i fac

a s

a cre-ada ca intra ntr-un minunat cmp de cunoastere. Aceasta este pura

nchipuire si o amagire jalnica. [34]Ei nu reusesc sa nteleaga ce a poruncit Dumnezeu, nu tin seama

de poruncile Sale clare si aspira la ntelepciune, independenti deDumnezeu, si cauta sa nteleaga ceea ce El a gasit potrivit sa le refuzemuritorilor. Sunt mbarbatati de ideile lor despre progres si fascinatide propria filozofie desarta, dar bjbie printr-un ntuneric ca de miez

de noapte n locul luminii adevaratei cunoasteri. Ei nvata mereu,dar nu sunt niciodata n stare sa ajunga la cunoasterea adevarului.

Nu a fost voia lui Dumnezeu ca aceasta pereche fara pacat saaiba vreo cunoastere a raului. El le daduse cu generozitate binele,dar a retinut raul. Eva a crezut ca vorbele sarpelui erau nteleptesi a acceptat afirmatia clara: Hotart, ca nu veti muri: pentru caDumnezeu stie ca n ziua cnd veti mnca din el, vi se vor deschideochii si veti fi ca Dumnezeu, cunoscnd binele si raul, facndu-L peDumnezeu mincinos. Satana a insinuat cu ndrazneala ca Dumnezeui nselase nelasndu-i sa obtina o cunoastere mai nalta si sa fieegali cu El. Dumnezeu a zis: Daca veti mnca, veti muri negresit.Sarpele a zis: Daca veti mnca, hotart, ca nu veti muri.

Ispititorul a asigurat-o pe Eva ca, ndata ce va mnca din fruct,va primi o cunostinta noua si superioara care o va face egala cuDumnezeu. I-a atras atentia catre el nsusi. A mncat n voie din

pom si nu numai ca l-a gasit ca fiind cu desavrsire nevatamator, ci sidelicios si nviorator. El i-a spus Evei ca tocmai datorita proprietati-lor minunate ale acestuia de a da ntelepciune si putere le interziseseDumnezeu sa mannce din el sau chiar sa-l atinga, deoarece El icunostea calitatile minunate. Satana afirma ca a obtinut puterea de a


34/333

30 Istoria Mntuirii

vorbi datorita faptului ca mncase din fructul pomului interzis lor.A dat de nteles ca Dumnezeu nu-si va ndeplini cuvntul. Nu eradect o amenintare pentru a-i intimida si a-i retine de la un mare[35]

bine. Apoi i-a mai spus ca ei n-ar putea muri. Nu mncasera ei dinpomul vietii, care perpetueaza nemurirea? Dumnezeu i nsela pentrua le refuza o stare mai nalta de nzestrare si o fericire mai mare.Ispititorul a cules un fruct si i l-a dat Evei. Ea l-a luat n mna. Ela spus: Vi s-a interzis pna si sa-l atingeti, ca sa nu muriti. I-aspus ca nu va pati nici un rau si nici nu va muri mncnd din fruct,dupa cum nu a patit nimic atingndu-l si tinndu-l n mna. Eva a

fost ncurajata deoarece nu a simtit imediat semnele dezaprob

ariilui Dumnezeu. Ea gasea cuvintele ispititorului cu totul ntelepte si

corecte. A mncat si a fost ncntata de fruct. Parea delicios pentrugustul ei si si-a nchipuit ca simtea efectele lui minunate.

Eva devine un ispititor

Atunci ea nsasi a cules din fructe, a mncat si si-a imaginat ca

a simtit puterea nvioratoare a unei existente noi si superioare carezultat al influentei fructului interzis. Se afla ntr-o stare de excitareciudata si nefireasca n timp ce si cauta sotul, cu minile ncarcatecu fructe. I-a relatat cuvntarea nteleapta a sarpelui si voia sa-lconduca si pe el, ct mai repede, la pomul cunostintei. I-a spus caea mncase din fructe si, n loc sa aiba vreun simtamnt de moarte,a simtit o influenta placuta si nvioratoare. Imediat ce nu a ascultat,Eva a devenit un agent puternic prin care s-a produs caderea sotului

ei.Am vazut o tristete asternndu-se pe fata lui Adam. Parea speriat

si plin de uimire. n mintea lui parea ca se duce o lupta. El i-a spusEvei ca era foarte sigur ca acesta era dusmanul despre care fusesera[36]avertizati si, daca era asa, ea trebuia sa moara. Ea l-a asigurat ca nusimtea nici un fel de efecte rele, ci mai degraba o influenta foarteplacuta, si l-a rugat staruitor sa mannce si el.

Adam a nteles foarte bine ca tovar

asa lui nc

alcase singura in-terdictie pusa asupra lor ca un test al credinciosiei si dragostei. Eva

se gndea ca, daca sarpele a spus ca hotart nu vor muri, cuvintelelui trebuie sa fie adevarate, pentru ca ea nu simtea semnele nemultu-


35/333


mirii lui Dumnezeu, ci o influenta placuta, asa cum si-a imaginat casimteau ngerii.

Adam regreta ca Eva plecase de lnga el, dar acum faptul era

consumat. El trebuia sa fie despartit de ea, cea a carei companie iplacuse att de mult. Cum ar putea sa accepte aceasta? Dragostea luipentru Eva era puternica. Cu deznadejde cumplita, s-a hotart sa-i

mpartaseasca soarta. El se gndea ca Eva era parte din el si, daca eatrebuie sa moara, va muri si el, pentru ca nu putea suporta gnduldespartirii de ea. i lipsea credinta n Creatorul lui binevoitor si plinde mila. El nu s-a gndit ca Dumnezeu, care l modelase din tarna

pamntului, f

acndu-l o f

aptur

a vie si frumoas

a, si o crease pe Evasa-i fie tovarasa, putea s-o nlocuiasca. Oare, totusi, nu s-ar putea ca

vorbele acestui sarpe ntelept sa fie corecte? Eva se afla n fata lui,la fel de placuta si de frumoasa si, n aparenta, la fel de nevinovataca si nainte de aceasta fapta de neascultare. Ea exprima o dragostemai mare si mai nalta fata de el dect nainte de neascultarea ei,ca efect al fructelor pe care le mncase. Nu a vazut n ea nici unsemn al mortii. Ea i vorbise despre influenta fericita a fructelor

si despre dragostea ei fierbinte pentru el, iar Adam s-a hotart sanfrunte consecintele. A luat fructul, l-a mncat repede, dar, ca siEva, n-a simtit imediat efectele lui nefaste.

Eva se crezuse capabila sa decida ntre bine si rau. Speranta [37]magulitoare de a intra ntr-o stare de cunoastere superioara o facusesa creada ca sarpele i era un prieten deosebit, avnd un mare interespentru fericirea ei. Daca si-ar fi cautat sotul si ar fi relatat Facatoruluilor cuvintele sarpelui, ar fi fost imediat eliberati de ispita lui iscusita.Domnul n-a vrut ca ei sa cerceteze rodul pomului cunostintei bineluisi raului, deoarece atunci ar fi fost expusi lui Satana deghizat. El stiaca ei vor fi n deplina siguranta daca nu vor atinge fructul.

Libertatea omului de a alege

Dumnezeu i-a instruit pe primii nostri parinti cu privire la pomul

cunostintei si ei erau informati pe deplin despre caderea lui Satanasi despre primejdia ascultarii de sugestiile lui. Dumnezeu nu i-a

lipsit de puterea de a mnca din fructul interzis. El i-a lasat caagenti morali liberi, sa-I creada cuvntul, sa-I asculte poruncile sisa traiasca, sau sa-l creada pe ispititor, sa nu asculte si sa piara.


36/333

32 Istoria Mntuirii

Amndoi au mncat, iar marea ntelepciune pe care au dobndit-o afost cunoasterea pacatului si un simtamnt de vinovatie. nvelisulde lumina din jurul lor a disparut curnd, iar sub povara vinei si a

pierderii nvelitorii lor divine i-a cuprins un tremur si au ncercatsa-si acopere trupul dezgolit.

Primii nostri parinti au ales sa creada cuvintele unui sarpe, desiel nu le daduse nici o dovada de iubire. El nu facuse nimic pentrufericirea si binele lor, n timp ce Dumnezeu le daduse tot ce erabun ca hrana si placut de privit. Oriunde se putea odihni ochiul erabelsug si frumusete; totusi Eva a fost amagita de sarpe sa creada ca

exista ceva interzis ce i-ar face ntelepti, chiar ca Dumnezeu. n locsa creada si sa se ncreada n Dumnezeu, ea s-a ndoit n mod josnic[38]de bunatatea Lui si a apreciat cuvintele lui Satana.

Dupa neascultarea lui, Adam si-a imaginat la nceput ca se sim-tea naltat catre o existenta noua si superioara. Curnd, nsa, gndulnelegiuirii lui l-a ngrozit. Aerul care avusese o temperatura blndasi constanta, parea ca-i ngheata. Perechea vinovata avea un sim-tamnt al pacatului. Simteau o teama de viitor, o senzatie de lipsa

si o goliciune a sufletului. Iubirea dulce, pacea si fericirea plinade multumire pareau ca le fusesera luate, iar n locul lor, o nevoiedupa ceva a venit asupra lor, cum nu mai experimentasera niciodata.Atunci, pentru prima oara, atentia le-a fost atrasa catre exterior. Einu fusesera mbracati, ci nvaluiti n lumina, ca si ngerii ceresti.Aceasta lumina care-i nconjurase i-a parasit. Pentru a-si usura sim-tamntul de lipsa si de goliciune pe care-l aveau, si-au ndreptatatentia spre a cauta o nvelitoare pentru trupurile lor, caci cum ar fiputut aparea dezbracati n ochii lui Dumnezeu si ai ngerilor?

Crima lor le sta acum nainte n adevarata ei lumina. Calcareaporuncii precise a lui Dumnezeu capata un caracter mai clar. Adamcondamna greseala Evei de a pleca de lnga el si de a fi nselata desarpe. Ei se maguleau ca Dumnezeu, care le daduse totul ca sa-i facafericiti, ar putea sa le scuze, totusi, neascultarea, datorita marii luiiubiri fata de ei si ca, n definitiv, pedeapsa lor nu va fi chiar asa de

nfricosatoare.Satana jubila datorita succesului lui. O ispitise pe femeie sa nuaiba ncredere n Dumnezeu, sa-I puna ntelepciunea sub semnul

ntrebarii si sa caute sa-I patrunda planurile atotntelepte. Prin ea a


37/333


provocat si nfrngerea lui Adam care, ca urmare a dragostei pentruEva, a nesocotit porunca lui Dumnezeu si a cazut si el. [39]

Vestea caderii omului s-a raspndit n cer si toate harpele au

tacut. ngerii si-au aruncat coroanele de pe cap, cu tristete. Totcerul era n agitatie. ngerii erau mhniti din cauza nerecunostintei

josnice a omului fata de binecuvntarile bogate pe care i le asiguraseDumnezeu. S-a tinut un sfat pentru a decide ce trebuia facut cuperechea vinovata. ngerii se temeau ca nu cumva acestia sa-si

ntinda mna sa mannce din pomul vietii si astfel sa perpetueze ovia ta de pacat.

Domnul i-a vizitat pe Adam si Eva si le-a facut cunoscut ur-marile neascultarii lor. Cnd au auzit apropierea maiestuoasa a lui

Dumnezeu, au cautat sa se ascunda de privirea Lui cercetatoare, decare erau ncntati pe timpul inocentei si sfinteniei lor. Dar DomnulDumnezeu a chemat pe om si i-a zis: Unde esti? El a raspuns:Ti-am auzit glasul n gradina si mi-a fost frica, pentru ca eram gol,si m-am ascuns. Si Domnul Dumnezeu a zis: Cine ti-a spus caesti gol? Nu cumva ai mncat din pomul din care ti poruncisem sa

nu mannci? Domnul a pus aceasta ntrebare nu pentru ca aveanevoie de informatie, ci pentru ca perechea vinovata sa nteleaga cese ntmplase. Cum ai devenit rusinat si fricos? Adam si-a recunos-cut nelegiuirea, nu pentru ca se caia de neascultarea lui, ci pentru aarunca blamul asupra lui Dumnezeu. Femeia pe care mi-ai dat-osa fie lnga mine mi-a dat din pom si am mncat. Eva a fost apointrebata: Ce ai facut? Ea a raspuns: Sarpele m-a amagit si ammncat din pom.

Blestemul

Atunci Domnul s-a adresat sarpelui: Fiindca ai facut lucrulacesta, blestemat esti ntre toate vitele si ntre toate fiarele de pecmp; n toate zilele vietii tale sa te trasti pe pntece si sa mannci [40]tarna. Dupa cum fusese naltat mai presus de fiarele cmpului,

sarpele trebuia acum sa fie cobort sub nivelul lor si detestat de om,ntruct a fost agentul prin care a actionat Satana. Omului i-a zis:Fiindca ai ascultat de glasul nevestei tale si ai mncat din pomuldespre care ti poruncisem: sa nu mannci deloc din el, blestemat esteacum pamntul din pricina ta. Cu multa truda sa-ti scoti hrana din


38/333

34 Istoria Mntuirii

el n toate zilele vietii tale; spini si palamida sa-ti dea si sa mannciiarba de pe cmp. n sudoarea fetei tale sa-ti mannci pinea pna tevei ntoarce n pamnt.

Dumnezeu a blestemat pamntul din cauza pacatului lor de a fimncat din pomul cunostintei si a declarat: Cu multa truda sa-tiscoti hrana din el n toate zilele vietii tale. El le mpartise binele,dar le retinuse raul. Acum El declara ca ei vor mnca din el, adica,vor cunoaste raul n toate zilele vietii lor.

Din acel moment, omenirea avea sa fie chinuita de ispitele luiSatana. Lui Adam i s-a hotart truda si grija continua n locul muncii

placute si nveselitoare de care se bucurase pna atunci. Ei trebuiasa fie subiectul dezamagirii, al ntristarii si al durerii si, n final, saajunga la dezintegrare. Erau facuti din tarna pamntului si trebuiasa se ntoarca n tarna.

Au fost informati ca trebuia sa-si piarda caminul din Eden. Sesupusesera nselaciunii si crezusera cuvntul lui Satana ca Dumne-zeu ar fi mintit. Prin neascultarea lor i-au deschis lui Satana o calede a cstiga acces mai usor la ei si nu mai era sigur ca ei sa ramna

n gradina Edenului, ca nu cumva, n starea lor pacatoasa, sa aibaacces la pomul vietii si sa perpetueze o viata de pacat. Ei s-au rugat[41]staruitor sa li se permita sa ramna, cu toate ca recunosteau ca sipierdusera dreptul la fericitul Eden. Au promis pentru viitor ascul-tare de Dumnezeu, fara rezerve. Au fost informati ca, n caderea lorde la inocenta la vinovatie, n-au dobndit tarie, ci slabiciune. Nusi pastrasera integritatea de cnd erau sfinti, fericiti si nevinovati siurmau sa aiba mult mai putina tarie de a ramne credinciosi, avndde acum o constiinta vinovata. Adam si Eva au fost plini de ceamai taioasa remuscare si chin sufletesc. Acum si dadeau seama capedeapsa pacatului era moartea.

Niste ngeri au fost nsarcinati ndata sa pazeasca drumul sprepomul vietii. Planul studiat al lui Satana era ca Adam si Eva sanu asculte de Dumnezeu, sa primeasca dezaprobarea Lui si apoi samannce din pomul vietii, ca sa poata perpetua o viata de pacat.

ngeri sfinti, nsa, au fost trimisi sa le nchida calea spre pomul vietii.n jurul acestor ngeri straluceau n fiecare directie raze ce pareau caniste sabii sclipitoare.[42]


39/333

Capitolul 5 Planul de mntuire

Cnd s-a aflat ca omul era pierdut, ca acea lume pe care o creaseDumnezeu avea sa fie umpluta cu muritori osnditi la nenorocire,boala si moarte si ca nu exista nici o cale de scapare pentru vinovat,cerul s-a umplut de mhnire. ntreaga familie a lui Adam trebuiesa moara. L-am vazut pe placutul Domn Isus cu o expresie de

compasiune si de tristete pe fata. Curnd L-am vazut apropiindu-Se de lumina nespus de stralucitoare care l nconjura pe Tatal singerul meu nsotitor mi-a spus ca Ei se aflau ntr-o conversatietainica. ngerii pareau cuprinsi de o neliniste intensa, n timp ce Eicomunicau. De trei ori a fost nvaluit Domnul Hristos de lumina dinjurul Tatalui, iar a treia oara a iesit de acolo si persoana Lui putea fivazuta. Fata i era calma, fara nici o dezorientare sau dubiu, si iradia

o bunatate si un farmec ce nu pot fi exprimate n cuvinte.Apoi le-a facut cunoscut ngerilor faptul ca se gasise o cale descapare pentru omul pierdut. Le-a spus ca a staruit pe lnga TatalSau, oferindu-Se sa-Si dea viata ca rascumparare si sa ia asupra Luisentinta de moarte, pentru ca omul sa poata gasi iertare prin El; ca,prin meritele sngelui Sau si prin ascultare de Legea lui Dumnezeu,omul sa poata avea favoarea lui Dumnezeu, sa fie adus n frumoasa [43]gradina si sa mannce din rodul pomului vietii.

Comandantul ostilor ngeresti nu le-a ascuns nimic, ci le-a desco-perit Planul de Mntuire, dar la nceput ngerii nu s-au putut bucura.Isus le-a spus ca va sta ntre mnia Tatalui Sau si omul vinovat, cava purta faradelegea si batjocura si doar ctiva l vor primi ca fiindFiul lui Dumnezeu. Aproape toti l vor ur si-L vor respinge. si vaparasi toata slava din cer, va veni pe pamnt ca om, Se va smeri caun om, va cunoaste, din proprie experienta, diferitele ispite de careeste asaltat omul, ca sa stie cum sa-i ajute pe aceia care vor fi ispititi;iar n final, dupa ce misiunea Lui ca nvatator va fi ndeplinita, va fidat n minile oamenilor si va ndura aproape orice fel de cruzime sisuferinta pe care le-ar putea produce Satana si ngerii lui prin oame-nii rai inspirati de el; va suferi cea mai cruda moarte, atrnat ntre

35


40/333

36 Istoria Mntuirii

cer si pamnt ca un pacatos vinovat; va ndura ceasuri ngrozitoarede agonie, la care nici ngerii nu vor putea privi, ci si vor acoperifetele. El nu va suferi numai agonie fizica, ci si mintala, care nici nu

se poate compara cu suferinta corpului. Greutatea pacatelor ntregiilumi va apasa asupra lui. El le-a spus ngerilor ca va muri, va nviaa treia zi si Se va nalta la Tatal Sau ca sa mijloceasca pentru omulndaratnic si vinovat.

Singura cale de mntuire posibila

ngerii s-au aruncat cu fata la pamnt naintea Lui. Si-au oferit

vietile lor. Isus le-a spus ca prin moartea Lui i va salva pe multi sica viata unui nger nu poate plati vina. Numai viata Sa ar putea fi[44]acceptata de Tatal ca rascumparare pentru om. Le-a mai spus ca eivor avea rolul de a fi cu El si de a-L ntari n diferite ocazii; ca va luanatura cazuta a omului si ca taria Lui nu va fi nici macar egala cucea a ngerilor; ca ei vor fi martorii umilirii si marilor Lui suferinte;ca, vaznd aceste lucruri precum si ura oamenilor mpotriva Lui, vor

fi miscati de cele mai profunde sentimente si, datorita dragostei fatade El, vor dori sa-L salveze si sa-L elibereze din minile ucigasilorLui; dar ca nu trebuie sa intervina, pentru a nu mpiedica nimic dincele ce vor vedea, si ca vor avea un rol la nvierea Lui; ca Planul deMntuire a fost pus la punct si ca Tatal Sau l-a acceptat.

Cu o tristete sfnta, Isus i-a mngiat si mbarbatat pe ngeri,informndu-i ca, pe viitor, aceia pe care i va mntui vor fi cu El,ca prin moartea Lui i va rascumpara pe multi si-l va distruge pe

cel care avea puterea mortii. Tatal Sau i va da mparatia si marireamparatiei sub cerul ntreg, iar El o va stapni n veci de veci. Satanasi pacatosii vor fi distrusi, ca sa nu mai tulbure vreodata cerul saunoul pamnt purificat. Isus a rugat fierbinte oastea ngereasca sa fiempacata cu planul pe care Tatal Lui l acceptase si sa se bucureca, prin moartea Sa, omul cazut putea iarasi sa obtina favoarea luiDumnezeu si sa guste cerul.

Atunci o bucurie nespusa a umplut cerul. Oastea cereasc

a a cntatun cntec de lauda si adorare. Si-au atins harpele si au cntat o nota

mai nalta, pentru marea ndurare si bunavointa a Lui Dumnezeu,manifestate prin faptul ca l daduse pe Fiul Sau iubit sa moara pentruun neam de razvratiti. Lauda si adorare au fost revarsate pentru


41/333

Planul de mntuire 37

lepadarea si sacrificiul de Sine dovedite de Domnul Isus; pentru ca a [45]consimtit sa paraseasca snul Tatalui Sau, a ales o viata de suferintasi chin sufletesc si o moarte rusinoasa, pentru a da viata altora.

ngerul a zis: Credeti ca Tatal L-a dat pe Fiul Sau iubit farazbucium? Nu, nu. Dumnezeul cerului a trecut chiar printr-o luptantre a-l lasa pe omul vinovat sa piara si a-l da pe iubitul Lui Fiu samoara pentru el. ngerii erau att de interesati de salvarea omului,nct se puteau gasi printre ei unii care ar fi renuntat la slava lorsi si-ar fi dat viata pentru omul muritor. ngerul meu nsotitor mi-aspus: Dar aceasta n-ar folosi la nimic. Nelegiuirea a fost prea mare

ca viata unui nger sa poat

a pl

ati pretul. Nimic altceva, ci numaimoartea si mijlocirea Fiului Sau vor plati vina si-l vor salva pe omul

pierdut din ntristare si nenorocire deznadajduita.ngerilor, nsa, le-a fost ncredintata lucrarea de a urca si a cobor

cu balsam ntaritor din slava pentru a alina suferintele Fiului luiDumnezeu si a-I sluji. Lucrarea lor avea sa fie si aceea de a-i pazipe cei aflati sub har de ngerii rai si de ntunericul tesut continuu n

jurul lor de catre Satana. Am vazut ca era imposibil ca Dumnezeu sa

schimbe sau sa modifice Legea Sa pentru a-l salva pe omul pierdut,muritor; de aceea a ngaduit ca prea iubitul Lui Fiu sa moara pentrunelegiuirea omului.

Din nou, Satana si ngerii lui s-au bucurat pentru ca au putut,prin caderea omului, sa-L coboare pe Fiul lui Dumnezeu din pozitiaLui nalta. El le-a spus ngerilor lui ca, atunci cnd Isus va lua naturaomului cazut, l va birui si va mpiedica mplinirea Planului deMntuire.

Mi s-a aratat cum fusese Satana odata, un nger fericit si naltat.Apoi mi s-a aratat cum era el acum. nca mai are o statura regeasca.Trasaturile i mai sunt nca nobile, caci el este un nger cazut. Ex- [46]presia fetei lui, nsa, este plina de neliniste, grija, nefericire, rautate,ura, neastmpar, nselaciune si orice rau. Am remarcat n specialacea frunte care odata era asa de nobila: a nceput sa se traga ndaratde la ochi. Am vazut ca el s-a nclinat att de mult spre rau, nct

orice calitate buna s-a degradat si s-a dezvoltat orice trasatura rea.Ochii i erau vicleni, sireti si cu o mare putere de patrundere. Staturai era mare, dar carnea atrna pe mini si pe fata. Cum l priveam, sisprijinea barbia pe mna stnga. Parea ca se afla n cugetare adnca.Pe fata avea un zmbet care m-a facut sa tremur, asa de plin era de


42/333

38 Istoria Mntuirii

rautate si de siretenie satanica. El zmbeste astfel cnd este sigur devictima lui, iar pe masura ce o prinde n capcana, zmbetul i devinetot mai ngrozitor.

n umilinta si tristete de nedescris, Adam si Eva au parasit minu-nata gradina n care fusesera att de fericiti pna cnd au nesocotitporunca lui Dumnezeu. Atmosfera s-a schimbat. Nu mai era con-stanta ca nainte de pacat. Dumnezeu i-a mbracat cu haine din piei,ca sa-i protejeze de frigul si de caldura la care erau expusi.

Legea neschimbatoare a lui Dumnezeu

Tot cerul a jelit din cauza neascultarii si caderii lui Adam sia Evei, care a atras mnia lui Dumnezeu asupra ntregului neamomenesc. Comunicarea cu Dumnezeu le-a fost ntrerupta, iar ei s-aucufundat n nenorocire fara speranta. Legea lui Dumnezeu nu puteafi schimbata pentru a ntmpina nevoia omului, deoarece, n ordinealui Dumnezeu, ea nu avea sa-si piarda nici puterea si nici cea maimica parte din cerintele sale.

ngerii lui Dumnezeu au fost nsarcinati sa viziteze perecheacazuta si sa-i informeze ca, desi nu-si mai puteau pastra starea sfnta[47]si caminul din Eden, totusi cazul lor nu era cu totul lipsit de speranta.Li s-a spus ca Fiul lui Dumnezeu care statuse de vorba cu ei n Eden,fusese miscat de mila cnd le-a vazut conditia deznadajduita si Seoferise de buna voie sa ia asupra Sa pedeapsa cuvenita lor, sa moarapentru ei, ca omul sa poata totusi trai prin credinta n ispasirea pecare Hristos a propus s-o faca pentru el. Prin Domnul Hristos a fost

deschisa o usa de speranta pentru ca omul, n ciuda marelui lui pacat,sa nu fie sub stapnirea absoluta a lui Satana. Credinta n meriteleFiului lui Dumnezeu avea sa-l nalte pe om astfel nct acesta sapoata rezista siretlicurilor lui Satana. I se va acorda un timp de proban care, printr-o viata de pocain ta si de credinta n rascumparareaFiului lui Dumnezeu, sa poata fi mntuit din calcarea Legii Tatalui siastfel sa fie naltat ntr-o pozitie unde eforturile lui de a pazi Legea

sa poat

a fi acceptate.ngerii le-au vorbit despre mhnirea simtita n cer cnd s-a anun-

tat ca ei calcasera Legea lui Dumnezeu, fapt ce a facut necesar caDomnul Hristos sa-Si sacrifice viata Lui pretioasa.


43/333

Planul de mntuire 39

Cnd Adam si Eva si-au dat seama ct de nalta si de sfnta eraLegea lui Dumnezeu, a carei nesocotire a necesitat un sacrificiu asade costisitor pentru a-i salva pe ei si pe urmasii lor de la distrugere

totala, s-au rugat fierbinte ca mai degraba sa moara ei nsisi sau safie lasati, mpreuna cu urmasii lor, sa sufere pedeapsa pacatului lor,dect ca Fiul prea iubit al lui Dumnezeu sa faca acest sacrificiu asade mare. Durerea lui Adam s-a intensificat. El a vazut ca pacatelelui erau att de mari, nct atrageau consecinte nfricosatoare. [48]

Comandantul onorat al cerului, cu care umblase si vorbise nnevinovatia lui sfnta, pe care ngerii l cinstesc si caruia I se nchina,

va trebui oare sa fie cobort din pozitia Sa nalt

a ca s

a moar

a dincauza nelegiuirii lui?

Adam a fost informat ca viata unui nger nu putea plati pretul.Legea lui Iehova, temelia guvernarii Sale n cer si pe pamnt, era lafel de sfnta ca si Dumnezeu nsusi; si din acest motiv viata unuinger nu putea fi acceptata de Dumnezeu ca jertfa pentru ncalcareaei. Legea Sa este mai importanta n ochii Lui dect ngerii sfintidin jurul tronului Sau. Tatal nu putea desfiinta sau schimba nici

un precept al Legii pentru a o aduce la nivelul conditiei cazute aomului, dar Domnul Hristos, care n unire cu Tatal l crease pe om,putea face o ispasire acceptata de Dumnezeu, dndu-Si viata cajertfa si suportnd mnia Tatalui. ngerii i-au facut cunoscut luiAdam ca, dupa cum pacatul lui adusese moartea si nenorocirea, prinjertfa Domnului Isus Hristos aveau sa fie aduse la lumina viata sinemurirea.

O privire n viitor

Lui Adam i-au fost descoperite evenimente viitoare importante,de la excluderea lui din Eden la potop si apoi pna la prima venirea Domnului Hristos pe pamnt. Dragostea pentru Adam si urmasiilui l va determina pe Fiul lui Dumnezeu sa Se coboare pna acolo

nct sa ia natura omeneasca si n felul acesta, prin propria-I umilire,

sa-i nalte pe toti cei care vor crede n El. O asemenea jertf

a aveasuficienta valoare ca sa salveze ntreaga lume; dar numai ctiva se

vor folosi de mntuirea adusa lor printr-un sacrificiu asa de minunat.Cei mai multi nu vor fi de acord cu conditiile ce li se cer pentru a fipartasi la mareata Lui salvare. Ei vor prefera pacatul si calcarea Legii


44/333

40 Istoria Mntuirii

lui Dumnezeu, mai degraba dect pocainta, ascultarea si dependenta[49]prin credinta de meritele jertfei oferite. Aceasta jertfa avea o valoareinfinita, putnd sa-l faca pe omul care se va folosi de ea mai scump

dect aurul, chiar mai scump dect aurul de Ofir.Adam a fost purtat de-a lungul generatiilor si a vazut nmultirea

crimei, a vinei si a degradarii, din cauza ca omul va ceda nclinatiilorlui naturale puternice de a calca Legea sfnta a lui Dumnezeu. Avazut blestemul lui Dumnezeu apasnd tot mai greu asupra raseiumane, asupra turmelor si asupra pamntului, din cauza nelegiuiriinentrerupte a omului. I s-a aratat ca nedreptatea si violenta vor

spori n mod constant; totusi, n tot acest val de nefericire si durere,ntotdeauna vor fi ctiva care vor pastra cunoasterea de Dumnezeu sivor ramnea nepatati n mijlocul degenerarii morale predominante.Adam a fost facut sa nteleaga ce este pacatul: calcarea Legii. Is-a aratat ca degenerarea morala, mintala si fizica va veni asupraomenirii ca rezultat al nelegiuirii, pna ce lumea se va umple de cuorice fel de nenorocire.

Zilele omului au fost scurtate din cauza propriului sau pacat, care

a constat n nesocotirea Legii celei drepte a lui Dumnezeu. n cele dinurma, omenirea s-a degradat asa de mult, nct parea o rasa inferioarasi aproape fara valoare. n general nu erau n stare sa aprecieze tainaCalvarului, adevarurile marete si nalte ale ispasirii si Planul deMntuire, din cauza ngaduintei fata de gndirea fireasca. Totusi,fara a tine seama de slabiciunile oamenilor si de puterea lor scazutamintala, morala si fizica, Domnul Hristos, credincios scopului pentrucare a parasit cerul, continua sa fie interesat de cei slabi, depreciati sidegenerati si-i invita sa-si ascunda n El slabiciunea si marile lipsuri.[50]Daca vor veni la El, El va raspunde tuturor nevoilor lor.

Jertfa pentru pacat

Cnd Adam a adus o jertfa pentru pacat, potrivit cu nvataturilespeciale ale lui Dumnezeu, a fost pentru el cea mai dureroasa cere-

monie. Mna lui trebuia sa se ridice pentru a lua viata pe care numaiDumnezeu o poate da si sa aduca o jertfa pentru pacat. Pentru prima

oara a fost martorul mortii. n timp ce privea victima sngernda,zvrcolindu-se n agonia mortii si reprezentndu-L pe Fiul lui Dum-

istoria mantuirii

Documents