la rascruce de vanturi 02

7/28/2019 La Rascruce de Vanturi 02

http://slidepdf.com/reader/full/la-rascruce-de-vanturi-02 1/46

1

Chapter 2

Yesterday afternoonset inmisty and cold.I had half a mind

to spend itby m y study fire,instead of wadingthrough heath and mudto W uthering H eights.O n coming up from d inner,

however,( n.b. — I dinebetween twelve and one o’clock;the housekeeper,a matronly lady,taken as a fixturealong with the house,could not,or would not,comprehend my request

Capitolul 2

În după-amiaza de ie rise lăsaseceaţă şi frig.M ă gândeam căpoate ar fi mai binesă mi-o petrecîn biroul meu, lângă foc,în loc s-o pornescprin bălării şi noroaiespre R ăscruce de V ânturi.Î ntorcându-mă de la masă,

totuşi,( n .b. — eu iau masa de p rânzîntre orele douăsprezece şi unu;menajera mea,o doamnă respectabilă,care face parte integrantădin casă,nu p oate,sau nu vrea,să înţeleagă cererea m ea



2

that I m ight be servedat five )

on mounting the stairswith this lazy intention,and stepping into the room,I saw a servant-girlon her kneessurrounded bybrushes and coal-scuttles,and raising an infernal dustas she extinguished the flames

with heaps of cinders.

T his spectacledrove me backimmediately.I took my hat, and,after a four-miles’ walk,arrived atH eathcliff ’s garden-gatejust in time

to escapethe first feathery flakes

de a fi servitla ora cinci ),

urcând scărilecu a ceastă leneşă intenţie,şi intrând în oda ie,văzu i o tânără servitoareîn genunchiînconjurată deperii şi găleţi cu cărbuni,scoţând un p raf infernalîn timp ce încercasă stingă flăcărilesub mormane de cenuşă.

A ceastă scenăm-a făcut să mă retragimediat.M i-am luat pălăria şi,după un drum de patru mile,am a juns lapoarta grădinii lui Heathclifftocmai la timppentru a mă adăposti deprimii fulgi de zăpadă



3

of a snow-shower.O n that bleak hill-top

the earth was hardwith a black frost,and the airmade me shiverthrough every limb.B eing unableto remove the chain,I jum ped over,and,running up the flagged causeway

bordered w ithstraggling g ooseberry-bushes,knocked vainly for admittance,till my knuckles tingledand the dogs howled.

“W retched inmates!”I ejaculated, mentally,“you deserve perpetual isolationfrom your species

ai unui viscolul.P e acel vârf de deal pleşuv

pământul era îngheţatbocnă,iar aerulmă făcea să dârdâidin tot trupul.N efiind în staresă dau la o parte lanţul,am sărit peste gardşi,după ce am parcursaleea cu lespezi

mărginită, de o parte şi de alta,de tufe răzleţe de coacăze,am bătut zadarnic în uşă,până ce pumnii îmi amorţirăşi câinii începură să latre.

“O ameni blestemaţi!”zisei în gând,“aţi merita să fiţi pe veci izolaţide semenii voştri



4

for your churlish inhospitality.

A t least,I would not keepmy doors barredin the day-time.I don’t care,I will get in!”

S o resolved,I grasped the latchand shook itvehemently.

V inegar-faced Josephprojected h is headfrom a round w indow of the barn.

- W hat are y e for ?he shouted.T ’ maister’s down i’ t’ fowld.G o roundby th’ end o’ t’ laith,if ye went to spake to him.

pentru grosolana voastrălipsă de ospitalitate.

Cel puţin,eu n-aş stacu uşile ferecateîn timpul zilei.N u-mi pasă,trebuie să intru!”

Cu hotărâre ,pusei mâna pe ivărşi începui să-l zgâlţâidin răsputeri.

J oseph cel cu faţa acrăîşi arătă capulla fereastra rotundă a hambarului.

- Ce caţi aici ?strigă el.Stăpânu-i jos la vite.D ă ocol casei şidu-te pân’ la capătu’ grajduluidacă vrei să vorbeşti cu el.



5

- Is there nobody inside

to open the door ?I hallooed, responsively.

- T here’s nobbut t’ missis;and shoo’ll not oppen ’tan ye mak’ yer flaysome dinstill neeght.

- W h y ?Cannot you tell herwhom I am,

eh, Joseph ?- N or-ne me!I ’ll hae no hend wi’t,muttered the head,vanishing.

T he snowbegan to drivethickly.

- N u-i nimeni înăuntru

să-mi deschidă ?răcnii eu drept răspuns.

- N u-i decât cucoana,şi ea nu deschide chiarde-ai face larma asta turbatăpân' la miezu' nopţii.

- D e ce ?N u-i poţi spunecine sunt ?

Haide, Joseph!- B a nu!N u mă bag în treaba asta,mârâi capul din fereastrăşi dispăru.

Zăpadaîncepu să se aştearnă,deasă.



6

I seized the handleto essay another trial;

when a young man without coat,and shouldering a pitchfork,appeared in the yard behind.H e hailed meto follow him, and,after marchingthrough a wash-house,and a paved areacontaininga coal-shed, pump,and pigeon-cot,

we at length arrived in thehuge, warm, cheerful apartmentwhere I was formerly received.It glowed delightfullyin the radiance of an imm ense fire,compounded ofcoal, peat and w oodand n ear the table,laidfor a plentiful evening meal,

P usei mâna pe clanţăpentru a face o nouă încercare,

când un tânăr fără vestă,cu o furcă pe um ăr,apăru în curtea din spate.Î mi strigăsă-l urmez şi,după ce trecurămprintr-o spălătorieşi un spaţiu pietruitunde se aflao magazie cu cărbuni, o pompăşi un porumbar,

în sfârşit ajunserămîn sala mare, caldă şi plăcută,unde fusesem primit în ajun.Î ncăperea strălucea minunatîn lumina unui uriaş foc

de cărbuni, turbă şi lemne,iar lângă m asă,aşternutăpentru o cină îmbelşugată,



7

I was pleasedto observe the “m issis”,

an individual whose existenceI had never previously suspected.I bowed and waited,thinkingshe would bid metake a seat.She looked at me,leaning backin her chair, andremained motionless and mute.

- R ough weather!I remarked.I’m afraid, M rs. H eathcliff,the door must bearthe consequence ofyour servants’ leisure attendance:I had hard workto make them hear me.

She never opened her mouth.

am avut plăcereas-o văd pe "cucoana",

o fiinţă p e carenu m ă aşteptam s-o găsesc aici.M ă înclinai şi aşteptai,crezând cămă va poftisă iau loc.E a mă privi,rezemându-sede speteaza scaunului,dar rămase nemişcată şi mută.

- U râtă vreme!zisei.M ă tem, doamnă H eathcliff,că uşa din faţă a su feritconsecinţelenepăsării servitorilor dvs:am lovit din răsputerica să mă audă.

E a nu deschise deloc gura.



8

I stared, she stared also:at any rate,

she kept her eyes on mein a cool, regardless manner,exceedinglyembarrassing and disagreeable.

- S it down,said the young m an, gruffly.H e’ll be in soon.

I obeyed;and hemmed,

and called the villain J uno,who deigned,at this second interview,

to move the extreme tip of her tail,in token of own ingmy acquaintance.

- A beautiful animal!I comm enced again.

E u o priveam, ea mă privea:adică

îşi aţintise ochii asupra meaîntr-un mod rece şi indiferent,stânjenitor şi neplăcutdin cale-afară.

- S tai jos,zise tânărul pe un ton răstit.A cuşi vine.

Îl ascultai;apoi îm i dresei vocea

şi o chemai pe ticăloasa J unonă,care binevoi,la aceastăa doua întrevedere a noas tră,să dea d in vârful cozii,vrând să aratecă mă cunoaşte.

- F rumos animal!începui din nou.



9

D o you intendparting w ith the little ones,

m adam ?- T hey are not mine,said the amiable hostess,more repellinglythan H eathclif f himselfcould have replied.

- A h, your favouritesare among these ?I continued,

turning toan obscure cushionfull of something like cats.

- A strange choice of favourites!she observed scornfully.

Unluckily,it was a heap of dead rabbits.

A veţi de gândsă daţi din căţeluşi,

d oamnă ?- N u sunt ai mei,răspunse amabila gazdăcu un ton şi mai respingătordecât H eathcliff însuşiar fi răspuns.

- A , favoriţii dumneavoastrăfac parte dintre aceştia ?continuai eu,

întorcându-m ă spreo pernă întunecatăpe care mi se părea că vădnişte pisici.

- C iudată alegere de favoriţi!remarcă ea cu dispreţ.

Spre ghinionul m eu, acolose afla un morman d e iepuri morţi



10

I hemmed once more,and drew closer to the hearth,

repeating my comm enton the w ildness of the evening.

- Y ou should not have come out,she said,rising andreaching from the chimney-piecetwo of the pa inted canisters.

H er position beforewas sheltered from the light;

now,I had a distinct view ofher whole figure and countenance.She was slender,and apparentlyscarcely past girlhood:an admirable form,and the most exquisite little facethat I have ever had the pleasureof beholding.

M ai tuşii o dată uşor şimă trăsei mai aproape de cămin,

spunând din noucă vremea e îngrozitoare.

- N u trebuia să ieşi din casă,zise ea,ridicându-se şiluând de pe cămindouă dintre cutiile de metal pictate

P oziţia ei de dinaintefusese ferită de lumină;

acum însăi-am putut vedea desluşittrupul şi faţa.E ra zveltăşi, după câte mi se părea,nu departe de vârsta uni fetişcane:un trup frumos,şi cea mai gingaşă şi distinsă faţăpe care am avut vreodată plăcereas-o privesc.



11

Small features,very fair.

F laxen ringlets,or rather golden,hanging looseon h er delicate neck.A nd eyes,had they beenagreeable in expression,that w ould have been irresistible.F ortunately formy susceptible heart,the only sentiment

they evincedhovered between scornand a k ind of desperation,singularly unnaturalto be detected there.T he canisters werealmost out of her reach;I made a motion to aid her;she turned upon meas a miser might turn

T răsături fine,foarte frumoase.

B ucle bălaie,mai degrabă aurii,stăteau despletitepe d elicatul ei gât.Iar ochii,dacă ar fi avuto expresie binevoitoare,ar fi fost irezistibili.D ar, spre noroculinimii m ele sensibile,singurul sentiment

ce se putea citi în eioscila între dispreţşi un soi de deznădejde,cu totul nefireascăpe asemenea chip.Cutiile erau cam sus,cât pe-aci să nu le ajungă;făcui o mişcare s-o ajut,dar ea se întoarse către mineca un avar



12

if any one attemptedto assist him

in counting his gold.- I don’t wantyour help,she snapped.I can get them for myself.

- I beg your pardon!I hastened to reply.

- W ere you asked to tea ?

she demanded,tying an ap ronover her neat black frock,and standingwith a spoonful of the leafpoisedover the pot.

- I shall be glad to have a cup,I answered.

căruia cineva ar fi încercatsă-i ajute

sa-şi num ere galbenii.- N -am nevoie deajutorul dumitale,zise ea scurt.P ot să le iau şi singură.

- V ă rog să mă iertaţi!mă grăbii să-i răspund.

- A i fost poftit la ceai ?

întrebă ealegându-şi un şorţpeste frumoasa-i fustă neagrăşi stând în picioare cuo lingură plină de frunze de ceaipe care o ţinea nemişcatădeasupra ceainicului.

- A ş fi încântat să beauo ceaşcă, îi răspunsei.



13

- W ere you asked ?

she repeated.- N o ,I sa id, half smiling.Y ou arethe proper personto ask me.

She flung the tea back,spoon and all,and resumed h er chair

in a pet;her forehead corrugated,and her red under-lip pushed out,like a child’sready to cry.Meanwhile,the young manhad slung on to his person adecidedly shabby upper garment,and,

- A i fost invitat ?

repetă ea.- Nu,răspunsei, pe jumătate zâmbind.D umneavoastră sunteţipersoana îndreptăţităsă mă poftiţi.

E a aruncă ceaiul înapoi în cutie,puse lingura şi celelalte la loc,apoi se aşeză la loc pe scaun

mânioasă;fruntea îi era încruntată, iarbuza inferioară roşie şi bosumflatăca la un copilcare stă să plângă .Î ntre timp,tânărulîşi trase pe um erio haină foarte jerpelităşi,



14

erecting himself before the blaze,looked down on m e

from the corner of his eyes,for all the world as ifthere were some mortal feudunavenged between us.I began to doubtwhether he were a servant or not.H is dress and speechwere both rude,entirely devoid of the superiorityobservable inM r. and M rs. H eathcliff.

H is thick brown curlswere rough and uncultivated,his whiskers encroached bearishlyover his cheeks,and his hands w ere embrownedlike those of a comm on labourer.Stillhis bearing was free,almost haughty,and he showed none of

aşezându-se şi el în faţa focului,începu să se uite la mine

pe furiş,ca şi cumar fi fost vreo duşmănie de moarteîncă nerăzbunată între noi.Î ncepusem să mă îndoiescdacă era servitor sau nu.A tât veşmintele cât şi vorbaîi erau grosolane,cu totul lipsite de distincţiape care o remarcasem ladomnul şi doamna H eathcliff.

P ărul, castaniu şi des,îi era aspru şi neîngrijit,favoriţi stufoşi îi acopereauobrajii,iar mâinile îi erau înnegrite,ca ale unui muncitor de rând.Totuşipurtarea lui era îndrăzneaţă,aproape sfidătoare,şi nu părea să aibă



15

a dom estic’s assiduityin attending on

the lady of the house.In the absence of clear proofsof his condition,I deemed it bestto abstain from noticinghis curious conduct;and, five minutes afterwards,the entrance of Heathcliffrelieved m e,in some m easure,from m y uncomfortable state.

- Y ou see , s ir,I am come,according to promise!I exclaimed,assuming the cheerful;and I fearI shall be weather-boundfor half an h our,

atitudinea unui servitorfaţă de

stăpâna casei.Î n lipsa unor dovezi precise înprivinţa situaţiei lui în acea casă,am socotit că e mai binesă nu iau în seamăpurtarea-i curioasă;şi, câteva minu te mai târziu,intrarea lui Heathcliffmă salvăîn oarecare măsurădin situaţia neplăcută

în care mă aflam.- D upă cum vezi, domnule,sunt venit,conform făgăduielii!exclamai eu,luând un aer vesel,dar mă tem că vremeanu m ă va lăsa să ies din casăîncă vreo jumătate de ceas;



16

if you can afford m e shelterduring that space.

- H alf an hour ?he said,shaking the w hite flakesfrom his clothes.I wonderyou should selectthe thick of a snow -stormto ramble about in.D o you know thatyou run a risk of being lost

in the marshes ?P eople familiar withthese moorsoften m iss their roadon such evenings;and I can tell youthere is no chan ce of a changeat present.

- P erhaps I can get a guide

sper că-mi veţi da adăpostîn acest răstimp.

- O jumătate de ceas ?zise elscuturându -şi fulgii albide pe haine.M ă mir căai alestocmai v iscolul ăstapentru a um bla pe coclauri.Ş tii cărişti să te rătăceşti

prin mlaştini ?Chiar şi oamenii învăţaţi cubălţile de pe-aicigreşesc deseori drumulîn seri ca astaşi pot să-ţi spun căn-aş crede să se schimbe vremeaîn momentul de faţă.

- P oate primesc o călăuză



17

among your lads,and he m ight stay at the G range

till morning …Could you spare me one ?

- N o, I could not.

- Oh, indeed!W ell, then,I m ust trustto my own sagacity.

- U m p h !

A re you going to mak’ the tea ?demanded heof the shabby coat,shifting his ferocious gazefrom m e to the young lady.

- Is he to have any ?she asked,appealing to H eathcliff.

dintre oamenii dumneavoastră,şi ar putea rămâne la G range

până m âine dimineaţă ...Î mi puteţi da pe cineva ?

- N u, nu pot.

- C hiar aşa ?A tunci nu-mi rămâne decâtsă mă bizuipe pu terile mele.

- A ş !

F aci cea iul ?îl întrebăpe băiatul cu haina jerpelită,mutându-şi privirea sălbaticăde la mine la tânăra doamnă.

- Îi dai şi lui ?întrebă eaadresându-i-se lui H eathcliff.



18

- G et it ready, will you ?was the answer,

uttered so savagelythat I started.

T he tone in whichthe words were saidrevealed a genuine bad nature.

I no longer felt inclinedto call H eathcliffa “capital fellow”.W hen the preparations

were finished,he invited me with:

- N ow, sir,bring forward your chair.

A nd we all,including the rustic youth,drew round the table.An austere silence prevailing

- F ă ceaiul!fu răspunsul,

rostit cu aşa brutalitate,încât am tresărit.

T onul pe ca reaceste cuvinte fură rostitedezvălu ia un caractercu adevărat urât.N u mai eram dispussă-l consider pe H eathcliffun "bărbat straşnic".D upă ce pregătirile

se isprăviră,mă pofti, zicând:

- I ar acum, domnule,apropie-ţi scaunul.

Ş i toţi,împreună cu tânărul bădăran,ne aşezarăm în jurul meseiSe aşternu o tăcere mormântală



19

while we discussed our meal.I thought,

if I had caused the cloud,it was m y dutyto make an effortto dispel it.T hey could notevery daysit so grim and taciturn;and it was impossible,however ill-temperedthey might be,that the universal scowl they w ore

was their every-day countenance.- It is strange,I began,in the interval ofswallowing one cup of teaand receiving another,it is strange how customcan mould our tastes and ideas.M any could not imagine

în timp ce noi ne savuram ceaiul.M ă gândii că,

deoarece eu înnourasem atmosfera,era de datoria m easă cautsă o înseninez.Î mi părea de necrezut ca eizi de zisă stea atât de încruntaţi şi tăcuţişi era imposibil,oricât de p osaciar fi fost,ca ura de pe faţa fiecăruia din ei

să fie expresia lor obişnuită.- E ciudat,începui,în timp ceînghiţisem o ceaşcă de ceaişi aşteptam să mi se toarne alta,e ciudat cum obişnuinţamodelează gusturile şi ideile.M ulţi nu şi-ar putea imagina



20

the existence of happinessin a life

of such complete exilefrom the worldas you spend,M r. H eathcliff.Y et, I ’ll venture to say, that,surrounded by your family,and withyour am iable ladyas the presiding geniusover your home and heart ...

- M y amiable lady!he interrupted,with an almost diabolical sneeron his face.W here is she ...my amiable lady ?

- M rs. H eathcliff,your wife,I mean ...

că ex istă fericireşi într-o viaţă

atât de izolatăde lumeca cea pe care o duceţi dvs,domnule Heathcliff.Ş i totuşi, îndrăznesc să spun că,înconjurat de familia dvs.şi alături desimpatica dvs. doamnă,geniul cel bun care domneştepeste căminul şi inima dvs ...

- S impatica mea doamnă!mă întrerupse el cuo schimonoseală aproape diabolicăpe obraz.U nde e ...simpatica mea doamnă ?

- D oamna H eathcliff,soţia dum neavoastră,vreau să spun ...



21

- W ell, yes ...

oh, you w ould intimate thather spirit has taken the post ofministering angel,and guards the fortunes ofW uthering H eights,even whenher body is gone.Is that it ?

P erceiving myself in a b lunder,

I attempted to correct it.I might have seenthere was too great a disparitybetween the ages of the partiesto make it likely tha tthey were man and wife.O ne was about forty:a period of mental vigourat which men seldomcherish the delusion

- A , da .. .

vrei să spui căspiritul ei a luat loculunu i înger păzitorşi are grijă de moşia de laR ăscruce de V ânturi,ch ia r şi după cetrupul ei nu mai este.A ş a - i ?

D ându-mi seama căam făcut o gafă,

încercai s-o dreg.A r fi trebuit să-mi dau seamacă e o prea mare diferenţăîntre vârstele celor doica să mi se pară căar fi soţ şi soţieE l avea cam patruzeci de ani:vârsta maturităţii intelectualela care bărbaţii rareorise complac în iluzia că



22

of being married for loveby girls;

that dream is reservedfor the solaceof our declining years.T he other did not lookseventeen.T hen it flashed upon me.

T he clown at my elbow,who is drinking his teaout of a basinand eating his bread

with unwashed hands,may be her husband:H eathcliff junior, of course.H ere is the consequence ofbeing buried a live:she has thrown herself awayupon tha t boorfrom sheer ignorance thatbetter individuals existed!A sad pity!

fetele tinere s-ar putea căsătoricu ei din dragoste;

acest vis e rezervatdrept mângâierela bătrâneţe.Iar ea nu părea să aibămai mult de şaptesprezece ani.Apoi, într-o străfulgerare,m-am lămurit.M ăscăriciul de lângă mine,care-şi bea ceaiuldintr-un vasşi-şi mănâncă pâinea

cu mâinile nespălate,o fi soţul ei:H eathcliff fiul, desigur.Iată ce înseamnăsă te îngropi de viu:femeia s-a aruncatîn braţele acestui necioplitpentru că pur şi simplu nu ştia cămai există pe lum e şi alţi bărbaţi!Ce păcat de ea!



23

I must beware howI cause her

to regret her choice.T he last reflectionmay seem conceited;it was not.M y neighbour struck meas bordering on repulsive;I knew, through experience,that I was tolerably attractive.

- M rs. H eathcliffis my daughter-in-law,

said H eathcliff,corroborating my surm ise.H e turned, as he spoke,a peculiar look in her direction:a look of ha tred;unlesshe has a most perverse setof facial musclesthat will not,like those of other people,

T rebuie să bag de seamăca nu cumva, din pricina mea,

să regrete alegerea făcută.Această ultimă reflecţiepoate părea cam încrezută;dar nu e.V ecinul meuera aproape respingător;iar eu ştiam, din experienţă,că sunt destul de atrăgător.

- D oamna H eathcliffe nora mea,

zise H eathcliff,confirmându -mi bănuiala.Î n timp ce-mi vorbea,îi aruncă o p rivire ciudată:o privire de ură;sau, dacă nu, înseamnă căare unii dintre cei mai perverşimuşchi faciali,care,spre deosebire de cei ai altor oameni



24

interpret the language of his soul.

- A h, certainly .. .I see now:you are the favoured possessorof the beneficent fairy,I remarked,turning to my neighbour.

T his was worsethan before:the youth grew crimson,

and clenched his fist,with every appearanceof a meditated assault.B ut he seemedto recollect himself presently,and smothered the stormin a brutal curse,muttered on m y behalf,which, however,I took care

nu exp rimă graiul sufletului.

- A , desigur ...acum înţeleg:dvs. sunteţi fericitul posesoral a cestei zâne binefăcătoare,remarcai,întorcându-m ă către vecinul m eu.

D e data aceasta făcusemo neghiobie şi mai mare:tânărul roşipână-n vârful urechilor

şi-şi strânse pumniide parcăar fi vrut să mă asasineze.D ar părusă-şi revină imediat,înăbuşind furtunacu o înjurătură grosolană,mârâită la adresa mea,pe care, oricum,mi-am dat osteneala



25

not to notice.

- U nhappyin your conjectures,sir,observed my host;we neither of ushave the privilegeof owningyour good fairy;her mate is dead.I saidshe was my daughter-in-law;

therefore,she must have marriedmy son.

- A nd this young man is ...

- N ot my son, assuredly.

H eathcliff smiled again,as if it were

să n-o bag în seamă.

- N u prea ai noroccu presupunerile,domnule,remarcă gazda mea;nici unul dintre noin-avem noroculde-a fi posesorulzânei dumitale binefăcătoare;bărbatul ei e mort.A m spus căe nora mea;

aşadar,trebuie să fi fost măritatăcu fiul meu.

- I ar acest tânăr este ...

- Categoric nu fiul meu.

H eathcliff zâmbi din nou,de parcă ar fi fost



26

rather too bold a jestto attribute

the paternity of that bear to him.

- M y name isH areton E arnshaw,growled the other;and I ’d counsel you to respect it!

- I ’ve show nno disrespect,was my reply,

laughing internallyat the dignity with whichhe announced himself.

H e fixed his eye on m elongerthan I caredto return the stare,for fearI might be tempted

o glumă prea năstruşnicăsă-i atribui lui

paternitatea acelui urs.

- N umele meu eH areton Earnshaw,mormăi celălalt,şi te sfătuiesc să-l respecţi!

- N -am manifestatnici o lipsă de respect,am răspuns,

în timp ce în sinea mea râdeamde aerul demn cu caremi se prezentase.

Î şi pironi ochii asupra meaîndelungîncât am avut grijăsă-mi întorc privirea de la el,temându-mă ca nu cumvasă fiu ispitit



27

either to box his earsor render my hilarity audible.

I began to feelunmistakably out of placein that pleasant family circle.T he dismal spiritual atmosphereovercame,and more than neutralised,the glowing physical comfortsround me.A nd I resolvedto be cautioushow I ventured

under those raftersa third time.T he business of eatingbeing concluded,and no one uttering a word

of sociable conversation,I approached a windowto examine the weather.A sorrowful sight I saw:

să-l plesnescsau să izbucnesc în râs.

Î ncepusem să mă simtcu totul nelalocul meuîn acest plăcut cerc familial.A tmosfera aceea deprimantămă cuprinsese şi pe mine,distrugând aproape cu desăvârşirecăldura şi confortul fizicce mă înconjurau.D e aceea am hotărâtcă voi lua bine seamaînainte de-a mă aventura

sub acest acoperământşi a treia oară.Masase isprăvi,şi cum nimeninu scotea nici un cuvânt săînceapă o conversaţie prietenoasăm-am apropiat de fereastrăpentru a vedea cum e v remea.Văzui o privelişte descurajantă:



28

dark night coming downprematurely,

and sky and hillsmingled in one bitter whirlof wind and suffocating snow.

- I don’t think itpossible for meto get home nowwithout a guide,I could not help exclaiming.T he roads will be buriedalready;

and, if they were bare,I could scarcely distinguish a footin advance.

- H areton, drivethose dozen sheepinto the barn porch.T hey’ll be coveredif left in the foldall night.

noap tea se lăsaseprea de timpuriu,

iar cerul şi dealurilese făcuseră una cuvârtejul de vânt şi zăpadă deasă.

- C red cănu voi puteaajunge acum acasăfără o călăuză ,exclamai fără să vreau.D rumurile suntmai mult ca sigur deja înzăpezite

şi, chiar de n-a r fi,n-aş vedea nici un pasînaintea m ea.

- H areton, mergi şi mânăturma aceea de oiîn tinda hambarului.L e acoperă zăpadadacă sunt lăsate în ţarctoată noaptea.



29

A nd put a plankbefore them,

said H eathcliff.- H ow must I do ?I continued,with rising irritation.

T here was no replyto my question.A nd on looking roundI saw only J osephbringing in

a pail of porridgefor the dogs,and M rs. H eathcliffleaning over the fire,diverting herselfwith burning a bundle of matcheswhich had fallenfrom the chimney-pieceas she restored the tea-canisterto its place.

P une şi o scândurăîn faţa lor,

zise H eathcliff.- Ce să mă fac ?continuai eudin ce în ce mai enervat.

Î ntrebarea nu p rimi răspuns.

P rivind în jurul meu,îl văzui numai pe Josephaducând

o găleată de tercipentru câini,şi pe doamna H eathcliff,aplecată în faţa foculuişi jucându-searzând un mănunchi de chibrituricare căzuserăde pe poliţa căminuluipe când aşezase cutia de ceaila locul ei.



30

T he former,when he had deposited

his burden,took a critical survey of the room,

and in cracked tones grated out:

- A w wonderhow yah can faishionto stand theari’ idleness un war,when all on ’emsgoan out!

B ud yah’re a nowt,and it’s no usetalking ...Y ah’ll niver mendo’yer ill ways,but goa raight to t’ divil,like yer mother afore ye!

I imagined, for a moment,that this p iece of eloquence

Joseph,după ce-şi lăsă jos

povara,privi cu och i criticiîntreaga încăpereşi rosti cu glas hodorogit:

- S tau şi mă minunezcum poţi sta aicitrândăvind,fără a pune mâna p e ceva,când toţi ceilalţisunt pe-afară!

N u eşti bună de nimicşi n-are nici un rostsă-ţi mai vorbească omu ...N iciodată n-o să te-ntorcide pe calea cea rea, cio să te duci de-a dreptul la dracu,cum s-a dus şi mum ă-ta!

O clipă am crezutcă acest discurs înflăcărat



31

was addressed to me;and, sufficiently enraged,

stepped towards the aged rascalwith an intention ofkicking him out of the door.Mrs. Heathcliff, however,checked me by her answer.

- Y ou scandalous old hypocrite!she replied.A re you not afraidof being carried away bodily,whenever you m ention

the devil’s name ?I w arn youto refrain from provoking me,orI ’ll ask your abductionas a special favour!Stop!L ook here, Joseph,she continued,taking a long, dark book

îmi fusese adresat mieşi, destul de furios,

păşii spre bătrânul nătărăucu intenţia dea-l da afară pe uşă.D ar doamna H eathcliffmă opri, prin răspunsul ei.

- I pocrit bătrân şi mârşav ce eşti!îi spuse.N u ţi-e teamăsă nu fii luat de diavol,ori de câte ori îi pomeneşti

num ele ?T e poftescsă nu m ă mai provoci,căci de nu,o să-i cer să te ia imediatca o favoare specială!Ascultă!U ită-te aici, J oseph,continuă ea,luând o carte mare şi neagră



32

from a shelf.I ’ll show you

how far I ’ve progressedin the B lack A rt.I shall soon be competentto make a clear houseof it.T he red cow didn’t dieby chance;and y our rheumatismcan hardly be reckonedamong providential visitations!

- Oh, wicked, wicked!gasped the elder;may the L ord deliver usfrom evil!

- N o, reprobate!Y ou are a castaway.B e off,or I ’ll hurt you seriously!I ’ll have you all modelled

de pe poliţă.O să-ţi arăt eu

cât de departe am ajunsîn M agia N eagră.Curând voi fi în staresă mă descotorosescde tot ce-mi stă în cale.V aca cea roşcată n-a muritîntâmplător,iar reumatismele dumitalecu greu ar putea fi pusepe socoteala caznelor cereşti!

- O f, păcătoaso, păcătoaso!gâfâi bâtrânul;de ne-ar scăpa D omnulde rele!

- B lestematule!E şti un afurisit.P iei din faţa mea,că, de nu, te ating de-a binelea!O să vă modelez pe toţi



33

in wax and clay!A nd the first

who passes the limitsI fix shall ...I ’ll not saywhat he shall be done to,but, you’ll see!G o, I ’m looking at you!

The little witchput a mock malignityinto her beautiful eyes,

and J oseph,trembling w ith sincere horror,hurried out,praying,and ejaculating "wicked"as he went.I thought her conductmust be promptedby a species of dreary fun;and, now that we were alone,

din ceară şi a rgilă!Ş i primul

care calcă poruncilehotărâte de mine ...nici nu vreau să spunce-o să păţească,dar o să vezi!P iei îndatădin faţa ochilor mei!

M ica vrăjitoarepuse o teribilă răutateîn ochii ei frumoşi,

iar Joseph,tremurând realmente îngrozit,se grăbi afară,rugându-seşi exclamând "păcătoaso"în timp ce ieşea.A m crezut că purtarea eitrebuie să fi fost generatăde un soi de glumă cam jalnică,şi acum că eram singuri,



34

I endeavouredto interest her in my d istress.

- M rs. H eathcliff,I said earnestly,you must excuse mefor troubling you.I presume,because, with tha t face,I ’m sureyou cannot help beinggood-hearted.D o point out some landmarks

by which I may knowmy w ay home.I have no more ideahow to get therethan you would havehow to get to London!

- T ake the road you came,

she answ ered,

am încercats-o fac părtaşă la necazul meu.

- D oamnă H eathcliff ,spusei eu pe un ton serios,trebuie să mă iertaţică vă supăr.E u cred,deoarece, cu aşa faţă,sunt convins cănu puteţi f i decâtbună la suflet.V ă rog, daţi-mi câteva repere

după care să mă ghidezspre casă.N u am m ai mult habarsă ajung acasădecât aveţi dumneavoastrăca să ajungeţi la Londra!

- D u-tepe drumul pe care ai venit,răspunse ea,



35

ensconcing h erselfin a chair,

with a candle,and the long bookopen before her.It is brief advice,but as sound as I can give.

- T h e n ,if you hear of mebeing discovered d eadin a bogor a pit full of snow,

your conscience won’t whisperthat it is partly your fault ?

- H ow so ?I cannot escort you.T hey wouldn’t let me goto the end of the garden w all.

aşezându-se comodîntr-un scaun,

lângă o lumânare,şi cu cartea cea m aredeschisă înaintea ei.Scurtă îndrumare, dar ceamai sănătoasă pe care ţi-o pot da.

- D ardacă o să auziţi despre minecă m-au găsit mortîntr-o băltoacă sauîntr-o groapă plină cu zăpadă,

conştiinţa n-o să vă spună,în şoaptă,că în parte es te şi v ina dvs ?

- Cum adică ?E u nu pot să te însoţesc.Ă ştia nu m-ar lăsa să mergnici până la ziduldin fundul grădinii.



36

- Y o u !I should be sorry

to ask youto cross the threshold,for my convenience,on such a night,I cried.I w ant youto tell me my way ,not to show it .O r elseto persuadeM r. H eathcliff

to give me a guide.- W h o ?T here is himself,E arnshaw, Z illah, Josephand I.W hich would you have ?

- A re there no boysat the farm ?

- D umneavoastră!N -aş îndrăzni

să vă cersă treceţi pragul casei,pentru comoditatea mea,pe o noapte ca asta,spusei eu.E u vă rog numaisă-mi spuneţi pe unde s-o iau,nu să-m i arătaţi drumul.Sau, dacă nu,să-l convingeţipe domnul H eathcliff

să-mi dea o călăuză.- P e cine ?A ici nu e decât el,E arnshaw, Z illah, Josephşi cu mine.P e cine să-ţi dea ?

- N u sunt băieţila fermă ?



37

- N o, those are all.

- T h e n ,it follows thatI am compelled to stay.

- T h a tyou m ay settle with your host.I have nothing to do with it.

- I hope it will be a lesson to youto make no m ore rash journeyson these h ills,

cried H eathcliff ’s stern voicefrom the kitchen entrance.A sto staying h ere,I don’t keep accomm odationsfor visitors.Y ou must share a bedwith H areton or Joseph,if you do.

- N u, ăştia-s toţi.

- A tunci,înseamnă căsunt silit să rămân aici.

- Î n privinţa astaînvoieşte-te cu gazda dumitale.E u nu mă amestec.

- S per c-o să te înveţi mintesă nu m ai faci plimbări necugetatepe d ealurile astea,

strigă H eathclif fcu vocea lui asprădinspre bu cătărie.Î n ce priveşterămânerea dumitale aici,nu ţin camerepentru oaspeţi.V a trebui să dormi în acelaşi patcu H areton sau cu Joseph,dacă rămâi.



38

- I can sleep on a chair

in this room,I replied.

- N o, no!A stranger is a stranger,be he rich or poor.It will not suit meto permit any onethe range of the placewhile I am off guard!said the unmannerly w retch.

W ith this insultmy patience was at an end.I uttered an expression of disgust,and pushed past himinto the yard,running against E arnshawin my haste.It was so darkthat I could not see

- P ot dormi pe un scaun

în camera aceasta,îi răspunsei.

- N u, nu!U n străin e un străin,fie el bogat ori sărac.M ie nu-mi convinesă las pe nimenisingur într-un locunde nu-l pot supraveghea!zise bădăranul.

Această insultăpuse capăt răbdării mele.Mi-am exprimat indignareaşi am trecut repede pe lângă elîn cu rte,izbindu-mă de E arnshawdin grabă.A fară era atât de întuneric,încât nu puteam găsi



39

the means of exit;and, as I wandered round,

I heard another specimenof their civil behaviouramongst each other.A t firstthe young manappeared about to befriend me.

- I ’ll g o with himas far as the park,he said.

- Y ou’ll go with him to hell!exclaimed his master,or whatever relation he bore.A nd who is to lookafter the horses, eh ?

- A man’s lifeis of more consequence thanone evening’s neglect of the horses.S omebody m ust go,

porţileşi, cum bâjbâiam prin curte,

mi-a fost dat să aud încă un tipicdin comportamentul lor civilizatîntre ei.L a începuttânărulîmi păru prietenos.

- M ă duc cu elpână la parc,zise.

- D u-te cu el şi până-n iad!exclamă stăpânul lui,sau ce grad de rudenie o fi având.Ş i cine-o să vadăde ca i ?

- V iaţa unui ome mai preţioasă decâtnişte cai neîngrijiţi o noapte.Cineva trebuie să meargă cu el,



40

murmured M rs. H eathcliff,more kindly

than I expected.- N ot at your command!retorted H areton.If you set store on him,you’d better be quiet.

- T hen I hopehis ghostwill haunt you.A nd I hope

M r. H eathcliffwill never getanother tenanttill the G range is a ruin,she answered, sharply.

- H earken, hearken,shoo’s cursing on ’em!muttered J oseph, towards whomI had been steering.

murmură doamna H eathcliff,mai binevoitoare

decât mă aşteptam.- D ar nu la porunca ta!răspunse H areton.D acă-i porţi de grijă,ai face mai b ine să-ţi ţii gura.

- A tunci dea D omnulca fantoma luisă te urmărească pe veci.Ş i

ca domnul H eathcliffsă nu m ai găseascăchiriaşpână când G range va fi o ruină,răspunse ea cu răutate.

- A uzi-o, auzi-ocum îi blesteamă!mormăi J oseph, spre caremă îndreptam.



41

H e sat within earshot,

milking the cowsby the light of a lantern,which I seized unceremoniously,and, calling out thatI would send it backon the morrow,rushedto the nearest postern.

- M aister, maister,he’s staling t’ lanthern!

shouted the ancient,pursuing m y retreat.H ey, G nasher!H ey, dog!H ey W olf,holld him, holld him!

O n opening the little door,two ha iry m onstersflew at m y throat,

E l se afla destul de aproapeca să ne audă,

mulgând vacilela lumina unui felinarpe care i-l luai fără multă vorbă,şi, strigând căi-l voi trimite înapoia doua zi,mă repeziispre cea mai apropiată portiţă.

- S tăpâne, stăpâne,fură lanterna!

strigă bătrânulurmărindu-mi evadarea.Hei ,Dinţatul e !H ei, câini!Hei ,Lupul e ,prindeţi-l, prindeţi-l !

Când să deschid portiţa,doi m onştri flocoşise năpus tiră la gâtul meu,



42

bearing me down,and extinguishing the light;

while a mingled guffawfrom H eathcliff and H aretonput the copestoneon my rage and hum iliation.Fortunately,the beasts seemed more benton stretching their paws,and yawning,and flourishing their tails,than devouring me alive;but they would suffer

no resurrection,and I was forcedto lietill their malignant m asterspleased to deliver me.T hen, hatless andtrembling w ith w rath,I ordered the miscreantsto let me out,on their peril

doborându-mă la păm ântşi stingând lumina,

în timp ce hohotele de râsale lui H eathcliff şi H aretonpuneau capacfuriei şi um ilinţei mele.D in fericire,bestiile aveau mai degrabă chefsă-şi dezmorţească labele,să latreşi să dea vesele din coadă ,decât să mă m ănânce de viu;dar nu adm iteau

să mă ridic de jos,şi am fost silitsă rămân culcat la pământpână când răutăcioşii lor stăpânis-au îndurat să mă elibereze.A tunci, cu capul gol şitremurând de mânie,le-am poruncit nemernicilorsă-m i deschidă porţile,fiind riscul lor



43

to keep me one minute longer,with several incoherent threats

of retaliationthat,in their indefinite depthof virulency,smacked of K ing L ear.T he vehemence of my agitationbrought ona copious bleeding at the nose,and still H eathcliff laughed,and still I scolded.I don’t know what

would have concluded the scene,had there not been one personat handrather more rational than myself,and more benevolentthan my entertainer.T his was Z illah,the stout housewife;who at length issued forthto inquire

dacă mă m ai reţin un minut,prin câteva fraze incoerente

de răzbunarecare,prin marea profunzimea virulenţei lor,aminteau de R egele Lear.V ehemenţa agitaţiei melea făcutsă-mi sângereze nasul,dar H eathcliff continua să râdăsi eu să înjur.N u ştiu

cum s-ar fi terminat scenade n-ar fi fost o persoanăprin ap ropiereceva mai cu minte decât mineşi mai binevoitoaredecât gazda m ea.E vorba despre Z illah,menajera cea zdravănă,care în cele din urmă ieşi afarăsă vadă



44

into the nature of the uproar.She thought that

some of them had been layingviolent hands on m e; and,not daring to attack her master,she turned her vocal artilleryagainst the younger scoundrel.

- W ell,M r. E arnshaw,she cried,I wonderwhat you’ll have agait next ?

A re we goingto murder folkon our very door-stones ?I seethis house will never do for me.L ook at t’ poor lad,he’s fair choking!Wisht, wisht;you m us’n’t go on so.Come in,

pricina zarvei.Credea că

vreunul dintre eimă scuturase ceva m ai aspru şi,neîndrăznind să se lege de stăpânîşi îndreptă artileria vocalăîmpotriva tânărului nemernic.

- P ăi bine,domnule Earnshaw,strigă ea,mă întrebce-o să ajungi să faci pe viitor ?

V rem s-ajungemsă omorâm oameniichiar la uşa casei noastre ?V ăd eu căn-am ce căuta în casa asta.U itaţi-vă la bietul băiat,cât pe-aci să se înăbuşe!N u, nu,aşa nu m ai merge!V eniţi înăuntru,



45

and I ’ll cure that.T here now,

hold ye still.W ith these wordsshe suddenly splasheda pint of icy waterdown my neck,and pulled me into the kitchen.M r. H eathcliff followed,his accidental merrimentexpiring quicklyin his habitual moroseness.

I was sick exceedingly,and dizzy, and faint;and thus compelled perforceto accept lodgingsunder his roof.H e told Zillahto give me a glass of brandy , andthen passed on to the inner room.Whileshe condoled with m e

ca să vă tratez.H aide, acum

staţi liniştit, potoliţi-vă.D upă aceste cuvinte,îmi turnă brusco ulcică de apă rece ca gheaţape ceafăşi mă trase în bucătărie.D omnul H eathclif f ne urmă,veselia lui accidentalătransformându-se iuteîn obişnuita lui posomoreală.

M i-era foarte rău,eram ameţit şi slăbit,aşa că am fost silitsă accept adăpostsub acoperişul lui.Î i spuse lui Zillahsă-mi dea un pahar de coniac,apoi trecu în odaia din fund.Î n timp ceîşi exprima compătimirea



on my sorry predicament,and having obeyed his orders,

wherebyI was somew hat revived,ushered me to bed.

faţă de trista mea situaţie,şi împlinind porunca stăpânului,

ceea cemă făcu să-mi mai revin,mă conduse la culcare.

la rascruce de vanturi 02

Documents