Dcscricrca CIP r tibliotccii N4iomlc a RordniciBRONTT. EMILY

l-a rasnrce & v&rnri / EDily Bro q tad.: H.rEictte Yvdnc Stahl

Ed, s 2-a. - Bucflrl$i: RAO hirltrdimtlPublishhg Coopann 20$

ISBN 978-973-103-8qL2

I. Stahl, H€nriettc YvonF (uad.)

82l.l1l-31=135.1

RAO Int rnational Publirhing Company

Grupul Edilorial RAO

Str Turda 6. ll?-119, BtEur€iti, Romania

w\$rj8oboob,com

w\rwJ:loJo

EMILY BROAIIEWutlrcring HeiShts

Jonathan Cap€, Lotdon, 1935

First published 184?

Traducere din limba e.Ddezi

HENRIETTE WONNE STAHL

@ RAO Ir ernariotral Publishiag Company,pentu vcrsiunea llr li6ba romrnf,

2008

rsBN 978-973-103-89G2

1801

Adineauri m-am intors din vizita flcuta posacului meu

Fqri€{ar $i vecfuL singura flpn[a carc ar Putea sa ma mai firl-

ts. "f,i iot -uO"tr, am poposit intr-un tinut minunal! Desigur

a n-as fi punrt alege, din toata Angli4 lm loc mai la adapost de

aice fr 'aotat o-*eut"d" Un degvanit rai al mizantropllor

ir dmnul lleathclifr 9i cu mine suntem palca anum€ flsrf st

E inftuFim din acest linut al dezolfii' Stra$fc bfrbar! Totusi'

- * ""

,t-" t"tP*t cum mi s-a incalzit inima de simpatie

p.trin el can4 aProPiindu-mi ctrlar€' am vizut cl ochii negi i

r intm€cA banuitori sub sPrancene si ca la auzrd glasului meu

Si vdri, cu o hotirarc acri' degetele si mai adenc in jiletci'

- Donnul Hearhclifr? l-am intrebaL

Rispun${ a fost un senm f'lcut din cap'

- Sunt Lockwood, noul dumneavoasEi chiria5' domnule'

Am lud asrpra"mi irl(Hzleab sa vin in vizila la duruEavoast

idiat Oupr sostea mea aici' Nadajduiesc cn nu v-a[l Plictisit

Fa mult $euind sr hchiriez Thmshqoss Grange' Am auzit

iri ca ad avea oaecae griii"'

CAPITOLUL I

EMILY BRONTE LA RASCRUCE DE VANTURI

- Thrushcross Grange e proprietatea mea, domnule, m-a

lntr,erupt el schimonosindu-si fata si, dacA mi-ar da mAn4 n-at

hgadui nimanui sA ma plictiseasc4 inhe!

Ac€st,jntra" a fost suierat printre dinli, vrand sa spuna mai

clrlend: ,,Du-te drdculuf' decat altcev4 iar sca4iinrl po4ii de

care se sprijinea donurul Hearhcliff n-a fiarat mai multi buna-

voinl4 decet cuvintele lui. Cred ca tocmai amanrutele acestea

m-au facut sa-i prfunesc inyitalia: ma inter€sa sa cunosc un om

carc parEa $i mai posac decit mine.

C6nd vNzu ca pieptul calului meu impinge cu hotirdre

poafi4 intinse mena si-i scoase lanN, apoi, posomorit o pomi

inaintea mea pe alee. Ajunsi in curte, shiga:

- Josepb, ia calul domnului kckwood si adu vin!

,,Desigur, omul acesta constituie lntregul personal de servi-

ciu, mi-am zis auzind dubla porunci. Nu-i de mirarc ca iarba

creste prints€ le,spezi $i c,, fera indoiala, numai vitele mai nd

gardurile vii."Joseph era un om virsfrric, ba chiar baffin, poate chiar foarG

b r6n, desi pirea voinic oi v6njos.

- Domul sa ne aperc! mormai el morocinos, ajutandu-mi

sa descalec.

$i ma privi atAt de acru, hcat eu, indulgent" an vrut sa cred

ca avea nevoie de ajutorul cercsc pentru a-$i mistui cina gi

exclarn4ia lui plina de evlavie nu avea nici o bgatura cu sosirca

me3 nasteptatA.

Wuthering Heigh*l e denurnirea rc$edintei donmului

Hearhcliff. O porech provinciala potrivfta penEu a evoca vuie-

nrl vAntului ce se dedanFie in jurul casei pe timp de frmuni-ps ac€ls srlmi, desigur, aerul e mereu Aios gi rece; gi nu e greu

I Provincialism intraductibil, echivalent cu: La rAscruce de v6nturi.(rl.ll)

& ghicit cu ce Putere pomeste vantul de miazAnoapte peste

Jt, .;uO""a"A dupa apriga inclinare a cltorva bnazi pitici'

dt, in apropierca casei, qi a unor tufe prepadite' cu crengile

lixe intr-o singura Part€, cersind parcl Pomanl de la soarc'

Etir fericirc, hite4tul a fost pr€vaz or $i a cladit casa solid'

Fa€strele sunt inguste, taiate adanc in zid' iar coltudle aParat€

& fllre mari, iegite mult in relief'

inainte de a uece pragul, m-am oprit sa admir multimea de

sborxi goteoti risipite cu gecaderc pe faladf qi in junll intrfrii

Firipale, deasuFa carei4 printre nenumtrali grifoni care irc€-

pserr sa se faramifeze 9i amorasi lipsili de pudoare' am

eperit data -.1500 - si numele I{arelon Eamslraw' A.s fi vnrt

ta frc cateva comentarii si sal rog pe ursuzul meu proprietar

*ni schiteze un scurt istoric al acestei clldli: dar atitudinea

Li' aia c|lm s{atea in fala usii, Parea sa-mi ceara ori sa inEu ime-

da in cas5, ori si Ple. definitiv' Iar eu nu doream s5-i sPorcsc

sabdarea inainte de a fi Parruns in sanctuarul sAu'

Urc6nd o singura treapti si f'Ira sa mai trecern prin vreun

g4g sau vestibul, ne aflaram in odaia principau" numiti prin

foL f"Uoi ,,tau''' De obicei, sala cuprinde ii bucitaria $i

@ra de pdmire, dar eu cred ca la Wuthering Heights bu-

caia cu oate msturile ei a fost silitA sl se retragl in cu tonrl

.he part€. Deslugeam glasuri palavragind 9i zgomot de vase

rqn & dePdte; de aldel, in Feajma cfininului urias n-am viant

calucind pe pereli vase de arami' sfef,ur oarc de cositor sau

vrsm alt obiect care sd ma fi facut a crcde cl acolo se coace' se

tr sau se praje$e ceua- lng int-un capdt al incapedi se ras-

ftAgeau ant lumina' cat $i caldur4 in enorme fafiuii de msitor'

d $ oa" a" tgh,' a$ezab randud-mndud pe un imens bufet

& steja, inalt pane-n avan. Ac€sta nu fusese niciodatA vopsiu

pentru un ochi cercegtor, lnfieaga lui struchfa era vizib a' tl&a unei porguni ascunse de o stinghie de lemn de care erau

EMILY BRONTE

atemate turte de ovaz si nenumArab hllci de came de vaca,

bcrbec 5i porc. Deasupra ciminului se aflau mai multe pugti

vechi, prafuite, $i o pereche de pistoale; iar in chip de podoaba,

ioginte pe marginea unui ra& tei cutii de metal, pictate in cr ori

tipitoarc. Pardoseala era de piatri alba, lustruiti, scaunele rus-

tice, cu speteze inalte, vopsite ln verde. in umb'rA se inuezft€au

unul sau doui scaune masive, negre. tn firida de jos a bufetului

sta culcarA o celea rcsiadca, voinici, din neamul prcpelicarilor,

inconjuratA de o ceata de cilei carc scanceau; iar prin unghere

dormeau afti caini.

Locuinta $i mobilierul n-ar fi avut nirnic deosebit daci ar tapa4inut unui obi$nuit fermier din nord, cu fata derzr, cu pi-

cioare putemice, puse in valoare de pantaloni bufanti si jam-

biere. in orice casa, pe o razri de cinci sau sase mile printse ace$e

coline, daca te duci la ora potriviti, dupa-amizza, pofi gAsi un

assnenea personaj, a$ezat in fotoliul sal! cu crnn de bere inspu-

malA pe masa rcnmdi din fala lui. Dar donnul Heathcliff oferea

un conE"ast izbitor fati de casa si felul lui de \liaF. Ca infa$sare,

pArea un ligan cu pielea tuciude, ca lmbricAminte gi punarc un

gendeman, atata cat poaE parca gendeman un om carc traie$te

la lal' Fiind bine fecut la tup $i avand o fala plicuti, cu toata

infafisarea lui morccanoasa, nici chiar lipsa de cochetirie nu-i

sedea rarl. L-ai fi putut banui ca este de o ingamfae de proasacalitate; dar inima mea binevoitoare irni spunea ca nu poate fivorba de asa cevaL: nu $tiu ce instinct mi facea sa cl€d cl rczerva

lui izvore.$te din sila pe carc o are petrtru orice exteriorizare a

sentim€ntelor, pentu orice manifestare a unei sinpAii rcciproce,

ce iubeste sau urrste in ascuns, gi i s-ar parca o ob'razdcie ca

cineva si-i araie cel iubeste sau il ura$e. Dar mi cam pripesc:

ii diruiesc cu prea multa generozitate propriile mele inslrsii.Motivele care-l fac pe domnul Heathcliff sl nu irtindi minapentru a face cunostinta unui sffiin, cu carc, indmplAtor, s-a

LA RASCRUCE DE VANTURI

Eil, pot fi cu totul diferite de ale mele' imi place sa cred cr

tura mea sufleteasca e oar€cum unica: siifinana mea mama

- 3tr nea ca n-o sa am niciodata un cfinin comod $i' intr-ade-

vr. chim in va-a tr€cua m-am dovedit cu desav6Sire nedemn

& al avea

h timp ce ma aflam, pentru o luni de zile' pe malul mirii'

- ma bucuram de aer curat, in€mplarea a facut sa intahesc

sb c€a mai fermecatoarc fAptura: o adevarat' zeilA in ochii

d .tata vreme cat nu m-a bagat in seama. Niciodata nu mi-am

.<tquit iubirea prin viu grai, dar dactr privirile pot vorbi'

ci gi cel mai idiot dintre idioli ar fi putut ghici ca €I:Im

i&gostit de ea panl peste cap. in cele din urma m-a inleles $i

ria raspuns cu cea mai dulce privire ce se poale inchiPui' $titi

s+m facut? O mirturisesc cu rugine: glacial, m-am reftas in

nine ca un melc $i' la fiecare privire caldl de-a ei' m-an rctras

oai ad6rc, mai rece, pane cand, in cele din urma' biata faP$ra

cvinovarl a inceput sA se intrebe daci nu cumva $i-a pierdut

rintile si, nrucita de nedumerire, ruginan de presupusa ei eroa-

r, $i-a convins mama 5i amindoua au plecat din localitate'

Ac€asti bizara atitudine mi-a creat rePutalia unui om cu

&avar$ire lipsit de suflel reputalie ;r care numai eu stiu cat de

F4in o merit.

M-an atezat la capdtul clminului, pe un scaun opus celui

spre care pasea gazda me4 si, ca sa-mi fac de lucnj' am incercat

sa manga'i caFaua, carc, pfasindu-si culcu5ul rii puii' se stre-

cunse ca o lupoaici in spatele meu; avea buza risffinti' dinlii

atbi urneziti de bale si sta gaa sa ma inFface'

Mdngdierile mele provocarA o maraiala indelunga si

regusia

- Ai face mai bine sa la$i ca{€aua in Pace' mdrii si domnul

Heathcliff pe acelagi ton, iar pentru a imPiedica unele

EMILY BRONTE LA RASCRUCE DE VANNru 1t

demonsnalii mai fioroase din partea ei, ii trase un picior. Nu-iinvaFrA cu mangaierile, n-o tin penbu rAsfa!

Apoi fac6nd vreo cafva pasi mari spre o u$a laturalnici,$riga din nou:

- Joseph!

Dar Joseph mormaia ceya neinleles in fundul pivnilei Oi

parEa ci nu are de gand sa vina sus, a$a ctr stipanul sau coborichiar el, lisandu-ma singur, faF-n fala cu caFaua aceea ane-nintabare $i cu o percche de cdini ciobinegti, floco$i $i fiorogicare, imprcuna cu ea, funi urmdreau cu mare bagare de seama

toare misctuile.

Nedorind sA intru in contact cu cohii lor, am stat nembcat;dar, spre ghinionul meu, cr€zand ca nu vor intelege insulteletacite, arn avut nefericila idee de a ma shamba $i schimonosi infata celor trei animale, pinl c6nd una din strambahrri o enerva

atat de mult pe ,doamna'', incar se infiuie brusc gi s&i pe genun-

chii mei. Am azvarlt-o cat colo gi m-am refugiat repede de

parlea cealaltA a mesei. Aceasti miscarc a rAsculat intseaga hai6:o jurnebre de duzina de monitri cu patru labe, de difedt€ dimer-siuni gi vArste, iesti din vizuinile lor ascunse gi venti spre

cArniq puncul principal al incAperii. Simlind cum atat cabdiele

mele, cat si pulpanele jachetei devin obiecnrl precis al asalhdui

lor, m-arn aparat de atacul celor mai putemici adversari cuyitraiul; ton$i, pentu a rcstabili pacea, am fost silit sA sdg dupeajutorul cuiva din casi.

Domnul Heathcliff gi omul lui urcara treptele pivnilei cu oindifer€nlajigniloarc. Cred ca nu 5i-au iulit catugi de pulin pasul,

cu toate ce in jurul ci,rninului se stdmise o putemici lamr.i de

laftmri $i chehlaieli.

Din fericte, cineva din bucatArie veni in grabi- O femeiecorpolente, cu fusta suflecata, bratele goale gi obrajii rumeniti de

foc se repezi in mijlocul nostu invartind o tigaie. Cu ajutorul

aei rrne gi al glasului ei, firtuna se potoli ca Prin famec' iar

.ibd $ipend inti nu mai rAmasese itr arcni decdt ea, sufland

& gleu, ca marca duPa un vent naprasnic.

- Ce dracu' s-a htamplat? infteba el, masurandu-mi

it-un mod grcu de indurat duPa aceasti prinire atit de pulin

o6Pitaliera-

- Ce dracu', intr-adeYar! am marait eu' Ttrma de porci in

c-eau intrat demoniil nu era staPaniE de duhuri nai rele decSt

frinele dumneavoasra, domnule. Dera Paraseati un stdin in

nilocul unei haite de tigri tot aia era!

- Nu se leaga de oamenii cars nu se ating de nimic, obs€rva

cL pundnd sticla in fala mea si impingand masa la locul ei' Bine

fu canii daca sunt atenti. Bei un Pahar de vin?

- Nu, multumesc.

- Nu te-au mu$cat, nu-i a$a?

- Daci m-ar fi muscar, ii invaFm eu minte.

F4a lui Heathcliff se destinse intr-un zambel

- Haide, haide, zise, e$ti cam emotionat, domnule

l,ockwood. Poftim, gusti Putin vin. Oaspetii sunt arat de rad

h aceasta cas!, incat, trebuie sa recunosc, nici eu si nici

€inii mei nu prca stim cum sa-i primim. in sanatatea du-

mitale, dornnule!

M-am inclinaL facandu-i aceea$i ware; tuni dadeam searna

ca ar fi o pmstie sa mi imbutrez din pricina obrAzniciei unei

baite de dulAi. $i, in afara de ast4 nu voiam sa-mi las gazda sa

se mai disteze pe socoteala me4 caci atitudinea domnului

llealhcliff caln insFe acolo tindea

Iar el, g6ndindu-se desigur ca e o prostie sa te pui rau cu un

ciiriat bun, renunta in oarerare masur, la stilul siu laconic $i'

maiinghilind pronumele $i verbele auxiliare, incePu a vorbi

I Ahzie la o legende bibUca (n.tr.)

EMILY BRONIE

despre un subiect care credea ca mA inteleseazA _ avanta.iele $idezavaftajele rc$edinlei mele achrale. Din tot c€ discu;;omul mi se paru foarte inteligent, de aceea, inainte de_a pleca.am arrr.it indra2neala sA-l rog sa mi primeasca 9i a doua zi. El,firest€, nu dotEa si repet incursiunea in casa lui. Tot$i ni voiduce. Sunt uimit cet de sociabil mi simt in compara{ie cI el.

CAPITOTUL II

fo dupl-amiaza de ieri se lAsase ceap $i frig. MA gen-

ca poate ar fi mai cuminte si mnen acasA, in biroulEngA fo€, in loc s-o pomesc prin balarii 9i noroaie spre

Heights.

ASa ca, intorcSndu-mi de la mag @iB. - iau masa de pr6nz

l- d'a dodspr€zece si unu, caci menajera mea, o matroanA

-c.+rhil6, care face parte lntegranti. din cas4 nu poale sau nu

sa i4eleaga cercr€a mea de a fl serrit la ora cinci), arn urcal

cu intenfia de a-mi petsece dupi-amiaza lenevind- C6nd

anr in odaia me4 am vazut o tenira servitoare, ingenun-t-. lAlga soba inconjurata de perii $i galefi cu cirbuni, si

scoSnd un pzf infenal inc€rca st sinBt flAcAr e submor-

- de ceruf.t in fa{a acestui spectacol m-am rcEas im€diat,

luar pahria $i, dupa un drum de patru mile, am ajuns lagradinii lui Heathclitr, tocmai la timp pentru a ma. adt-

F & pdnii fulgi de zapada ai viscohnui ce se dezla4uise.

h d vdrf de deal ple4uv, pam6ntrd era lngheiar bocni, iar

-1, Eios, ni lacea sA dadai din tot trupul. Nefiind h stare sA

& lantul po4ii, am sarit peste gard gi an inceput sA alerg

t r hngul afeii maryinite, de o pat€ ri de alta, de firfe razlef€

,,Oameni blestemati! mi-am zis in gand, ati merita sa fiti am lovit din rasputeri ca sA mA audi-

veci imlali de semenii vo$tri, penFu lipsa de ospitaliraie si Ee nu deschise gura. Eu o priveam, ea mA privea: adicA hiochii asupra mea cu o rlceala 9i o indiferenF neplacute

EMILY BRONTE

de corc.Aze. Z,adarnc an batut in uSA pana hi amo4ira

$i cainii incepura sA late.

cia voashe. Nici chiar eu n-a5 sta cu ugile ferecat€ in timpul

Dar nu-mi pasl, tebuie sa intm!"

Cu hotirare, am pus mana pe ivar Si am inceput a-l

din rAsput€ri. Muta affa a lui Joseph apAru h fercassa

a hambamlui.

- Ce cauli aici? stiga el. SEPenu-i jos, la vite. Da ocol

$i du-b pan' h capitu' grajdului daca vrci sA vorbe$ti cu el.

- Nu-i nimeni in casa sa-mi deschidl? am racnit,

dspuns.

- Nu-i dec1t cucoan4 gi ea nu deschide chiar de-ai

lanna asta turbaa pan' h miezul noptii.

- Dar pentsu ce? Nu-i poti spune cine sunt? Haide,

- Ba nu! Nu md bag in teaba ast4 narei capul din

LA RASCRUCE DE VANruRI 15

- {-Hta vreme! am zis. Ma teIIL doamni. Heathcliff, ca u$a

h a suferit consecinple nepas&ii servitorilor dufimea-

din cale-afard-

- Slai irs, zise tdnarul pe un ton ra$il Acusi vine.

L-am ascultat; apoi mi-am dres vocea, am chemat-o pe

care la aceastA a doua infevederc a noasffi a

3f dea din valft{ cozii, vrand sa arate ca mA cunoatt€-

-h mimal! am zis, incerc6nd din nou sa inbu in vor-

casei. Avegi de gand sA d4i din cilei, doanmi?

ai rei" nspuns€ politicoasa gazda cu un lon si mai

rLc6r ar fi raspuns chiar Heathcliff.

dumneavoasri fac parte din acestia? am conti-

sprc un colt intunecos al incaperii unde

- peu ca Yad ni$te pisici.atcg-ft <le favoriC! rcn

dupa c€ ftcuram printr-o spalabrie si un spatiu pietruit unde se I a F camin dou{ dinte cudile de metal pictate.

aflau o magazie cu carbud, o Pompa $i un ponrmbar, sosirdrn in i 'oru

"u- * lnainte, lumina nu ajmgea pana h e4 acum

sftr$it in sala marc, calda si phcuti' unde fusesem primit in ajulL I g i-r. pu*, n"dea deslu$it tmpul si obrazul. Era zvelu $i,lncaperea sFalucea minunat in lum.ina unui urias ro" o.lqa rat" -i se pare4 nu departe de v6nta unei fetirane. Tm-

caftuni, turba $i brme' iar hnga mase' ast€muta pentu o cina I t1 Ar.rmos, iar ob,razul - cea rnai ginga$a $i distinsa falA pe carctnbelsugara, am avut plAcsea s-o vad pe ,,cucoana.., o fii4a pe ' a avut vre.odati placerca s-o pdyesc. TrAsA ri fine, frumoase,carc nu ma ageptam s-o gasesc aici. M-am inclinat si am aStetr

; bcle balaie, mai degraba aurii, staEau despletite pe gitul eital' crezend ca ma va pofti sa iau loc. Ea ma nnvt, rczemendu-se i dicaq iar ochii, daca r fi awt o exprcsie binevoitoae, ar fi fostde sPeteaza scaunului, dar rimase nemi$cata $i muti.

I iri.titlti. O-, spre norocul inirnii mele sensibile, singurul