lavanda

LAVANDA

Codurile CAEN: 471 Comert cu amanuntul in magazine

nespecializate

4775 Comert cu amanuntul al produselor cosmetice si

de parfumerie, in magazine specializate

4776 Comert cu amanuntul al florilor, plantelor si

semintelor; comert cu amanuntul al animalelor

4622 Comert cu ridicata al florilor si al plantelor

0128 Cultivarea condimentelor, plantelor aromatice,

medicinale si a plantelor de uz farmaceutic

479 Comert cu amanuntul care nu se efectueaza prin

magazine, standuri, chioscuri si piete

478 Comert cu amanuntul efectuat prin standuri,

chioscuri si piete

1083 Prelucrarea ceaiului si cafelei

494 Transporturi rutiere de marfuri si servicii de

mutare

Fonduri europene pentru cultivarea lavandei

Fonduri europene pentru cultivarea lavandei ar putea fi obinute ncepnd cu luna aprilie. Lavanda a

nceput s fie cultivat i la noi destul de recent, dup ce agricultorii i-au dat seama c din punct de

vedere financiar e o afacere profitabil. Mai ales c se pot folosi fonduri europene pentru cultivarea

lavandei. nfiinarea unui hectar de lavand cost n jur de 8.000 de euro, iar exploatarea este de pn

la 18 ani, cheltuielile de ntreinere fiind minime. Trebuie menionat i faptul c investiia ar putea fi

recuperat n totalitate dup chiar primul an de recolt. Unele estimri arat c un hectar de lavand

poate aduce un profit de aproximativ 8.000 de euro. Cel mai bine, dac avei un teren i vrei s

investii prin fonduri europene, trebuie s tii c lavanda crete pe terenuri din sudul rii.

Fonduri europene pentru cultivarea lavandei.La ce se folosete planta

Dac vrei s v ocupai n timp i cu prelucrarea produciei de lavand, pentru c exist multe

fonduri europene i pentru procesare, trebuie s tii cteva detalii despre o parte dintre produsele

care se pot face.

- Lavanda uscata se plateste intre 10-20 euro/kg. Se poate obtine minim 1to/ha, ceea ce reprezinta un minim de venit de 15.000 euro, respectiv circa 65.000 lei. La nici o alta cultura nu se poate

obtine acest nivel de venit pe ha.

- , care se face din florile plantei prin trei metode: distilare cu ap, distilare Uleiul de lavandcu ap i aburi i prin distilare cu aburi. Acest ulei se vinde la preuri de aproximativ 20 de lei pentru o

sticlu de 10 mililitri.

- Tinctura de lavand care se obine prin mcinarea lavandei uscate. Apoi se las la mcerat n alcool, lichidul rezultat se filtreaz i se pune n sticlue. 50 de mililitri de tinctur de lavand cost n

jur de 15 lei.

- Otet, dup procedee asemntore ca n cazul tincturii. Se folosete pentru comprese, iar o sticlu de 50 de mililitri cost n jur de 20 de lei.

- Uleiul. Planta se las la macerat n ulei de floarea soarelui. De obicei se vinde n sticlue de 50 de mililitri, se folosete la masaje i cost n jur de 20 de lei.

Fonduri europene pentru cultivarea lavandei. De unde vin banii

Pentru a obine fonduri europene pentru cultivarea lavandei putei apela la forma de finanare prin

Programul Naional de Dezvoltare Rural. Avei la dispoziie msura 121 modernizarea

exploataiilor agricole sau, dac suntei tnr, 112- tinerii fermieri. Toi paii pe care trebuie s-

i urmai i condiiile pe care trebuie s le ndeplinii pentru a obine fonduri europene pentru

cultivarea lavandei gsii pe adrp.ro.Uniunea European va aproba pn la jumtatea lunii aprilie, o

variant final a Programului Naional de Dezvoltare Rural, care este valabil pn n anul 2020. Prin

PNDR 2014 - 2020, Romnia are alocat o sum total de 9,363 miliarde de euro, din care 8,015 miliarde

de euro vin din fonduri europene, iar 1,347 de miliarde sunt de la bugetul de stat.

Citeste mai mult: adev.ro/nldiji

1
http://adev.ro/nldiji

2

LAVANDA

Cine i-ar nchipui c un medicament

poate s miroas att de frumos?

Uleiurile de levnic, folosite de

mult timp la fabricarea

parfumurilor, spunurilor i apoi a

ampoanelor, se utiizeaz i la

ameliorarea strii de anxietate i a

insomniei. Exist chiar dovezi tiinifice care

arat c unul dintre componentele

acestor uleiuri, poate juca un rol

important n tratarea cancerului.

Levnica este planta de care ai nevoie

atunci cnd eti ncordat, sau suferi

de anxietate. Cercettorii au descoperit c levnica favorizeaz tipul de unde cerebrale asociate cu

relaxarea.

De asemenea, nu este ntmpltor faptul c uleiurile de masaj conin adesea levnic. Uleiul acestei

plante este absorbit uor de piele, iar efectul lui sedativ asupra sistemului nervos central te ajut s te

relaxezi.

Lista de beneficii ale lavandei este tot att de vast, precum modurile n care este folosit: ca parfum,

dezinfectant, deodorant, afrodiziac, insecticid natural sau calmant pentru sistemul nervos. Protejeaz de nepturile de insecte

Lavand ine departe narii i alte insecte i trateaz nepturile acestora repede i eficient. Scade tensiunea

Tot uleiul esenial de lavand i mbuntete circulaia sanguin i scade hipertensiunea arterial. Reduce balonarea

Antioxidantul prezent n lavand ajut la refacerea stomacului, mai ales n cazul n care ai luat

anterior antibiotice, susine Christine Gerbstadt, purttoarea de cuvnt a Academiei de Nutriie i

Diete din Chicago, SUA. n acest caz, poi folosi lavand uscat, ce se gsete n comer c ingredient

culinar. Se pune n iaurt i se consum mpreun cu acesta. Te scap de mtrea

Uleiul de lavand ajut la refacerea scalpului, susine dermatologul Francesca Fusco, din New York.

Pentru a da rezultate, trebuie s urmezi un tratament pe baza de levnic, ce va aciona c o masca

asupra prului tu. ntr-un bol, amesteci dou linguri de ulei cu 15 picturi de lavand i pui coninutul

la microunde cteva secunde, pn devine cldu. Apoi masezi uor scalpul, l acoperi i atepi o ora

s acioneze. Dup aceea, te speli pe cap i totul este gata. C s aib un efect promitor, trebuie

folosit pe termen lung. Calmeaz arsurile

Levnica e util n caz de arsuri, situaie n care se aplic pe zona afectat cteva picturi de ulei de

levnic. Acelai truc e valabil i pentru vindecarea arsurilor solare. Dac acestea nu sunt grave pot fi

tratate cu un amestec format din cteva picturi de ulei de levnic i ap mineral. Uleiul este foarte

concentrat i se folosete, de obicei, diluat n puin ap.
http://www.csid.ro/health/sanatate/facebook-si-twitter-hrana-pentru-anxietate-9845020/

De asemenea, n caz de nas nfundat se recomand s se pun cteva picturi de esen ntr-un vas cu

ap fierbinte i se inhaleaz aburii. Alung durerea de cap

Uleiul de levnic are proprieti antiseptice i antiinflamatoare. Aadar, durerea de cap poate trece

nu doar cu ajutorul pastilelor, ci i dac se maseaz uor tmplele cu cteva picturi din acest ulei.

Acelai produs i-a dovedit utilitatea i n cazul somnului cteva picturi puse pe pern asigurnd

un somn linitit, ntruct arom are o mare putere n alungarea stresului.

Datorit proprietilor antiseptice i antiinflamatoare, n timpul celui de-Al Doilea Rzboi Mondial

levnic era folosit n spitale pe post de dezinfectant. n plus, florile au proprieti antibacteriene i

se folosesc drept sedative i pansamente antiseptice. Stopeaz cderea prului

Cderea prului poate fi tratat cu succes cu ajutorul tincturii de levnic, ce ntrete firul de la

rdcina. Punei un pumn cu flori ntr-un litru de alcool la 70 de grade, pstrai amestecul la

temperatura camerei, agitnd sticl din cnd n cnd pentru a se omogeniza, apoi aplicai tinctura la

nivelul rdcinii cu un tampon de vat.

Planta este util i pentru obinerea unui ten frumos, drept pentru care este unul dintre ingredientele

lotiunilor i cremelor pentru corp. Cine nu are crema cu levnic poate turna cteva picturi de esen

ntr-o crema obinuit

Reeta homemade pentru uleiul esenial de levnic Vestea i mai bun este c poi s i prepari singur, acas, uleiul esenial de

levnic. Zdrobete un pumn de flori i cozi de levnic i pune-le ntr-un recipient

din sticl. Cu ct pui mai mult plant, cu att mai intens va fi arom uleiului.

Adaug ulei de msline i de migdale, pn cnd acoperi bine florile. nchide etan

recipientul, lsnd totul la macerat ntr-un loc cald. Agit zilnic borcanul, pentru a

ajut florile s i elibereze arom.

Dup 30 de zile, strecoar amestecul cu o sit deas. Uleiul obinut poate fi folosit

timp de 12 luni, dac l pstrezi ntr-un loc rcoros!

Lavanda - alte utilizri: Ameliorarea cefaleei aplic puin ulei pe tmple i maseaz uor, pn simi c durerea scade

simior

Calmarea durerilor abdominale medicii germani recomand, adeseori, ceaiul de levnic pentru mbuntirea digestiei. Uleiurile relaxeaz muchii netezi ai tractului digestive , domolind crampele

gastrice i intestinale, care apar dup servirea meselor.

Vindecarea infeciilor substanele coninute de levnic distrug bacteriile i previn infectarea rnilor sau zgrieturilor. Lavanda poate vindeca esuturile, promovnd creterea de cellule noi i

ajutnd la cicatrizarea rnilor.

Calmarea durerilor de urechi Aceleai componente care ajut la vindecarea rnilor te scap i de durerile de urechi!

Este ideal pentru persoanele care au probleme cu somnul, adorm greu sau se trezesc des n timpul nopii, prelungind calitatea i durata somnului.

i n cazul acneelor, a pielii uscate sau a tenului gras, lavanda sare n ajutor! Aplicai o compresie cu infuzie de lavand n zona pe care vrei s o tratai i vei vedea rezultatele imediat!

3
http://www.csid.ro/dictionar-medical/cefalee-11521796/http://www.csid.ro/health/medicina-alternativa/levantica-mereu-in-slujba-ta-2780676/

4

Perfect n diminuarea mtreii! Aplic 15 picturi de tinctur de lavand (o gseti la plafar) n 2 linguri de ulei de msline, nclzete-le foarte puin n cuptorul cu microunde i aplic-le apoi pe

prul umed, masnd uor scalpul. Pune-i apoi o masc de du i las soluia s acioneze aproximativ

o or nainte s te speli. Pentru un efect de durat, folosete acest tratament o dat pe sptmn.

Te scap i de durerile musculare! Indiferent de cauza durerilor, esena de lavand, utilizat n mod corect, poate duce la ndeprtarea acestora. Umple cada cu ap fierbinte, toarn cteva picturi de

lavand i relaxeaz-te, cel puin 15 minute. Pentru a te asigura de efectul dorit, maseaz-i zonele

dureroase cu ulei de msline n care toarn cteva picturi de tinctur.

Levnica pare s fac progrese tot mai mari, studiile recente artnd c are posibilitatea de a bloca

celulele canceroase moi, cum ar fi cele de la ficat, sni sau prostat!

De asemenea, lavanda nu este folosit doar n scopuri cosmetice sau medicinale, ci i n domeniul

gastronomic! Exista foarte multe reete care include aceast plant minune, fie pe post de garnitur

decorativ, fie ca ingredient n salate, erbet sau ngheat. Totui, deoarece este foarte parfumat,

trebuie folosit cu msur! 0F1

LAVANDA PLANTARE I NGRIJIRE

Lavanda sau levnica, este o plant peren, considerat arbust de talie mic, deoarece crengile se lemnific. Are frunze venice, chiar i iarna, de obicei frunzele sunt verde-argintiu, dar sunt i soiuri cu frunze verzi sau argintii. Ating maturitatea n 2-5 ani, i pot tri fr probleme 40-50 de ani, dar n Vestul Europei, exist plantaii vechi de 80-100 de ani, cu plante de aceeai vrst. Este originar din zona Mediteranean. Exist o controvers cu denumirea

lavandei, cea care rezist la noi n ar fr probleme peste iarn, plantat n grdin, este soiul Lavandula angustifolia,

adic cea cu frunza ngust. Unii o numesc lavanda

englezeasca , alii franuzeasc sau lavand adevrat, de aceea este bine s o numim lavanda cu frunza ngust, astfel nu se va face confuzie cu soiurile: Lavandula stoechas sau Lavandula intermedia.

Este o plant de exterior, mult lume o cumpr i o ine n cas, iar multe dintre ele nu supravieuiesc mai mult de dou sptmni. Mai bine o plantai undeva n grdin sau n faa blocului, ntr-un loc cu mult soare i n perioada de nflorire se taie tijele florale, care se pot usca, florile nu i pierd culoarea nici dup uscare, iar parfumul de lavand va ine mai mult de 12 luni, cnd se poate recolta din nou. Am auzit deja de la mai multe persoane, c nu le place mirosul lavandei. Dar ei folosesc fr s tie, parfum care conine lavanda, deoarece n jur de 80% din parfumuri, conin ulei de lavand. Pe lng parfumuri, mai exist foarte multe produse care conin ulei de lavand, cum ar fi: spunuri, detergeni, odorizante, antimolii, etc .

1 http://www.doctorulzilei.ro/levantica-si-proprietatile-sale-miraculoase/ http://www.csid.ro/health/medicina-alternativa/lavanda-levantica-efecte-benefice-si-proprietati-12063586/
http://www.doctorulzilei.ro/levantica-si-proprietatile-sale-miraculoase/http://www.csid.ro/health/medicina-alternativa/lavanda-levantica-efecte-benefice-si-proprietati-12063586/

5

LAVANDULA ANGUSTIFOLIA lavanda cu frunzele nguste sau lavanda englezeasca.

Lavanda cu frunza ngust, are frunzele de 3-4mm lime i lungi de 20-40mm.

Florile sunt aezate pe tije n grupuri de 30-50 de flori mrunte, care formeaz un cilindru de 4-8cm lungime. Sunt deja disponibile pe pia i n oferta plant-shop.ro, plante de lavand de diferite nuane i nlime de cretere. Tipuri de lavanda angustifolia : Alb Lavandula angustifolia Edelweiss (25-40 cm)

Albastru foarte deschis Lavandula angustifolia Ellagance Ice (25-30

cm)

Roz Lavandula angustifolia Ellagance Pink (25-30 cm) i Lavandula ang Rosea (25-40 cm) Albastru Lavandula angustifolia Hidcote Blue (25-30 cm) i Lavandula ang. Early Blue Scent (25-30 cm)

Violet deschis Lavandula angustifolia Ellagance Sky (25-30 cm)

Violet albstriu Lavandula angustifolia Ellagance Purple (25-30 cm) i Lavandula ang. Ellagance Goliath (40-60 cm)

Violet nchisLavandula angustifolia Lavance Purple (20-30 cm)

6

Alb Lavandula angustifolia Edelweiss Albastru foarte deschis

Roz

Albastru Violet deschis

Violet albstriu Violet nchis

Cerinte de sol ncercai s evitai plantarea n locuri mltinoase, prefer solul bine drenat, nu foarte bogat n nutrieni, nisipos, calcaros sau argilos. Se adapteaz bine la aproape orice sol de grdin, iar dup nrdcinare, rezist cu bine la secet.

Fiind arbust peren, lavanda se cultiva pe acelasi loc 20-30 de ani, deci nu pot intra in rotatia culturilor.

Pentru a raspunde cerintelor biologice ale acestor specii, se vor alege parcele de teren protejate de

vanturi, calde si insorite, cu sol profund si permeabil. Nu se recomanda plantarea pe terenurile puternic

erodate, nepermeabile si supuse vanturilor si curentilor de aer puternici deoarece in aceste conditii se

vor obtine productii slabe.

Se poate planta si pe terenuri in panta fiind bun mijlocitor antierozional, dar unghiul de inclinare sa nu

depaseasca 15.

Fertilizarea Pentru dezvoltarea normala plantele de lavanda au nevoie de o seria de elemente nutritive, dintre care

cele mai importante sunt: azotul, fosforul, zinc, borul, magneziul.

Dat fiind faptul ca lavanda este o cultura multianuala se recomanda folosirea de ingrasaminte pe baza

de azot mai greu solubil.

Superfosfatul, precum si celelalte ingrasaminte cu fosfor sporesc aproape de doua ori numarul de

inflorescente pe tufa de lavanda.

Gunoiul de grajd, administrat la plantare, impreuna cu ingrasamintele minerale din cursul vegetatiei

actioneaza favorabil asupra plantelor de lavanda. In concluzie, ingrasamintele organice se aplica la

infiintarea plantatiei, ingrasamintele pe baza de fosfor si potasiu (pe solurile sarace in aceste elemente)

se administreaza atat la infiintarea cat si toamna, o data cu ultima prasila, iar cele pe baza de azot

primavara timpuriu, in mustul zapezii.

Pregatirea solului

Primavara terenul va fi grapat si discuit de mai multe ori pentru mentinerea umiditatii, dar mai ales

pentru distrugerea buruienilor anuale.

Este recomandat a se cultiva cu plante furajere cu perioada de vegeratie scurta, ca borceagul pentru

masa verde sau alte culture (cereale) la care se pot alica erbicide pentru distrugerea buruienilor.

Dupa recoltarea acestora, in iulie-august cel mai tarziu se va executa aratura de desfundare la 50-70 cm

in functie de adancimea solului. Imediat dupa aratura de desfundare, terenul se va nivela perfect, iar

apoi se va mentine curat de buruieni prin discuiri si grapari repetate.

Toamna, inainte de plantare, terenul se va discui din nou mai adanc, iar in cazul cand nu este suficient

mobilizat se va executa o aratura superficiala la 20 cm, dupa care se va pregati pentru plantare cu

ajutorul discului in agregat cu grapa.

In cazul terenurilor infectate de buruieni perene, dupa desfundare solul se va mentine curat de buruieni

inca un an prin lucrari repetate cu plugul urmat de discuiri. Se recomanda folosirea erbicidelor pentru

combaterea buruienilor perene aparute pe ogor.

nmulire

7

Lavanda se poate inmulti atat generativ, prin producerea de rasad din seminte, cat si vegetativ, prin

butasi inradacinati sau prin musuroirea si despartirea tufelor batrane.

Din semine, este un procedeu mai greoi, avnd n vedere c seminele germineaz destul de greu i doar n condiii optime. Germinaia optim se obine la temperatura de 18-22 C, seminele se acoper foarte subire sau deloc i trebuie meninut umiditatea la 90%. Plantele obinute din semine, vor nflorii de obicei din al doilea an. Perioada optim este primvara, n lunile martie-mai, dar dac se pot

oferi condiii optime, n orice perioad a anului. A nu se lsa tava cu semine n ap, au nevoie de un drenaj bun, i udare regulat, cel puin 1 dat pe zi, cu ap puin, la nceput doar prin pulverizare. Producerea rasadului din seminte: Semintele lavandei sunt mici, tari si cu germinatia redusa si lenta,

fapt pentru care, de regula, nu se seamana direct in camp, ci in straturi reci in vederea obtinerii

rasadului. Semanatul se poate efectua atat toamna tarziu, octombrie-noiembrie cat si primavara

devreme, februarie- martie, dar numai in straturi special pregatite, care trebuie sa aiba o latime de 1-1,2

m si o lungime 8-10 m si chiar mai mult, intre straturi lasandu-se poteci late de 40- 50 cm. Semanatul se

executa imediat dupa pregatirea stratului in randuri distantate la 10-15 cm. La 1 mp sunt necesare 3-5 g

seminte cu germinatie de minum 50%.

Atat inainte, cat si dupa semanat stratul va fi bine tasat. Semintele puse in santulete foarte

superficiale, lasate de marcator (0,5-1 cm) vor fi acoperite cu un strat de mranita, curata de buruieni,

bine maruntita si cernita, in grosime de 1-1,5 cm.

Rasarirea semintelor incepe primavara cand temperatura aerului se va mentine constant la 14-15 C. La

semanatul de primavara semintele germineaza incet si rasar greu, ceea ce impune inmuierea acestora

timp de 3-4 zile in apa sau stratificarea lor, operatie care trebuie sa inceapa cu 1,5-2 luni inainte. In

acest scop semintele se amesteca cu nisip de rau umed in proportie de 1 : 5-6 si se pastreaza afara pana

la semanat, timp in care se amesteca pentru a nu mucegai. Spre sfarsitul perioadei de stratificare

semintele incoltesc si vor fi semanate imediat in sol cald.

Dupa rasarire, atunci cand plantele au 2-3 perechi de frunze se aplica raritul, lasandu-se intre plante 3-5

cm. Pana la sfarsitul vegetatiei, in toamna, rasadul trebuie mentinut curat de buruieni, prin pliviri

repetate, udat, ingrasat si prasit. De asemenea, cel putin de 2 ori se vor taia toate tijele florale aparute

pentru a obliga planta sa formeze ramificatii cat mai aproape de sol. Inaltimea de taiere a tulpinilor

florifere este de cca. 8-10 cm de la nivelul solului.

Rasadul este gata de transplantare, la loc definitiv, la sfarsitul lunii septembrie si inceputul lunii

octombrie, cand se scoate, se sorteaza si se pastreaza stratificat in nisip sau in sol umed, pana la

plantare.

Rasadul din clasa 1 obtinut din seminte are urmatoarele caracteristici:

- lungimea partii aeriene 12 cm

- lungimea radacinii principale 15 cm

- diametrul colatului minim 4 mm si 3 ramificatii

Producerea rasadului prin seminte este o metoda ieftina si rapida de inmultire a lavandei.

8

Din butai, este o metod relativ mult mai uoar, cele mai bune sunt butaii verzi, din tulpini ale plantei nelemnificai, se culeg n aprilie-mai, sau din butai lemnificai acetia fac rdcini puin mai greu, dar se pot obine plante mai mari de la nceput, prin butirea de crengi mai mari se culeg n perioada iunie-august. Este recomandat a se elimina florile i bobocii, pentru a ajuta planta s i canalizeze toat energia pentru nrdcinare. Pe perioada de nrdcinare, trebuie meninut o umiditate de aproximativ 70-90%. A nu se lsa tava cu butai n ap, au nevoie de un drenaj bun, i udare regulat, cel puin 1 dat pe zi, cu ap puin, la nceput doar prin pulverizare. Plantele obinute vor nflorii din al doilea an.

Inmultirea prin butasi inradacinati: Recoltarea butasilor se face toamna, in lunile septembrie-octombrie

sau in primavara in martie-aprilie, in timpul perioadei de repaus vegetativ. Butasii se recolteaza de la

plante sanatoase, bine dezvoltate, in varsta de 3-5 ani. Taierea butasilor se face cu un cutit foarte bine

ascutit sau cu lama, sub mugur. Indepartarea frunzelor se va face cu mare atentie pentru a nu se distruge

mugurii vegetativi.

La baza butasului se face o singura taietura in forma de pana, imediat dupa mugur.

Butasii astfel pregatiti au o lungime de aproximativ 5-6 cm si sunt gata de plantare, ce urmeaza a se

efectua in decurs de 1-2 h. In cazul pastrarii mai indelungate, dar nu mai mult de o zi, butasii se mentin

in vase cu apa curata.

Terenul ales pentru straturile in care vor fi plantati butasii va fi curat de buruieni, situat in apropierea

unei surse de apa, dar fara pericol de baltire. Se va ara la 30 cm adancime, se va nivela, marunti si apoi

se va tasa usor, dupa care se vor aranja tocurile de rasadnita, avandu-se grija sa se lase intre acestea

40-50 cm. In tocuri se aseaza un strat de nisip bine cernut, gros de 8-10 cm, care dupa nivelare se uda

din abundenta. Dupa udare, pentru usurarea plantarii, se vor marca viitoarele randuri, utilizandu-se

marcatoare special pregatite pentru aceasta lucrare.

Plantarea se face manual, asezandu-i la distanta de 10*5 cm. Operatia de presare a butasilor in nisip se

va face cu multa grija, pentru a nu distruge frunzele din varful acestora.

Imediat sau concomitent cu plantarea, butasii vor fi udati din abundenta, iar tocul de rasadnita se va

acoperi cu rame ale caror geamuri au fost in prealabil varuite si acoperite cu rogojini pana la aparitia

primelor radacini pe butasi.

Odata cu formarea primelor radacini se va incepe calirea butasilor prin deschiderea rasadnitelor la

inceput cateva ore, numai in cursul diminetii sau serii.

In momentul aparitiei tijelor florale, acestea se vor reduce la jumatate pentru a provoca ramificarea

butasilor.

9

Plantare Plantarea plantelor de lavand crescute n ghivece, se poate face atta timp ct solul nu este ngheat, adic din aprilie pn toamna trziu n octombrie. Prin plantarea n grdin, fr a se mica balotul de pmnt existent, planta nu are nimic de suferit, deoarece nu se taie(nu se deranjeaz) rdcina plantei,

ci se mrete spaiul pentru rdcinile plantei.

Atenie ! Transplantarea, plantarea sau mutarea plantelor din grdin(cele cu rdcin nud sau cu balot de pmnt), este recomandat a se face doar primvara n aprilie-mai sau toamna n septembrie-

octombrie.

Expunere Lavanda fiind plant de origine mediteranean, are nevoie de soare mult i de cldur, de aceea este recomandat a se planta n cel mai nsorit loc al grdinii. Eu de multe ori le spun clienilor mei, n glum desigur: Lavanda poate fi plantat pe un satelit, care s se nvrt dup soare, fr ca planta s

se supere! .

Distanta de plantare Distana de plantare al lavandei depinde de ce dorim. Gard viu: Pentru a crea o bordur sau gard viu, se planteaz la o distan ntre plante de 25-40 cm, n funcie de soi. Tufe solitare: pentru a crea tufe rotunde de lavand, distana de plantare ar trebui s fie ntre 80 120 cm, n funcie de soi. Muli vd poze cu cmpuri de lavand i doresc un cmp de lavand asemntor, i se apuc i le planteaz din 25 n 25 de cm, dar nu n rnduri, ci de-a-ntregul. Este complet greit, trebuie lsat loc de acces la plante, deoarece trebuiesc tunse regulat cel puin 1 dat pe an.

Udare Lavanda crescut la ghivece, necesit udare regulat, de 2-5 ori pe sptmn. Cele plantate n

grdin, se ud doar n primul an, din al doilea an, rezist cu bine la secet.

Atenie ! A nu se lsa apa n farfuria de sub ghiveci. Este o plant care nu tie s noate i se neac ntr-un deget de ap lsat pe fundul farfuriei. De aceea se golete apa din farfuria de sub ghiveci la maxim 30 minute de la udare, chiar i pe perioada verii.

Ingrijire si intretinere Este o plant nepretenioas, care nu necesit ngrijire deosebit, rezist la secet i nu are duntori. Lavanda plantat n grdin, necesit doar tunderea tijelor florale, n perioada de nflorire sau imediat

dup.

Se recomand tunderea tufelor, la jumtate sau cel puin la 2/3-imi din nlime, astfel tufele vor rmne compacte i se stimuleaz ramificarea i creterea sntoas. Cmpurile de lavand din Frana, sunt recoltate mecanizat, de 1-2 ori pe an. Sunt multe soiuri care dup prima nflorire, dac se tunde

devreme i doar tijele florale, va nflori din nou. Aceast a doua nflorire este mai redus ca cantitate i numr de flori, la aproximativ jumtate din prima nflorire.

DETALII UTILE: *Numarul de plante necesar: 8 000 28 000 plante/hectar, in medie 20 000 plante/ha.

10

*Distanta optima intre plante: 30 60 cm.

*Distanta intre randuri: 120 200 cm.

*Ulei de lavanda obtinut: ? poate varia de la an la an: 50 60 kg/hectar.

*Cum obtin acest ulei: se recolteaza florile cu tije de 15-20 cm, si este necesar un utilaj de extractie

prin distilare, destul de costisitor.

Este nevoie si de utilaje de tundere, care pot fi manual sau mecanizat(combina de recoltat).

Perioada optima de recoltare este scurta intre 4 10 zile calendaristice nu lucratoare. Se recolteaza

cand incep sa se deschida florile, dar inainte de a inflorii mai mult de jumatate din flori, de pe tijele

florale. Inflorescentele de lavanda se recolteaza manual cu secera sau cu ajutorul masinilor speciale

montate pe tractoare. Inflorescentele recoltate se pun in cosuri si se transporta imediat la unitatile de

distilare.

Cultivarea lavandei este o afacere profitabila, dar cu o investitie initiala mare si rezultate bune din al 3-

lea an sau dupa.

Trebuie avut in vedere si incheierea unui contract de preluare al uleiului obtinut sau al productiei de

flori proaspete sau uscate, uleiul obtinut are un termen scurt de 6-12 luni, mentinuta la intuneric.

Cat traieste o plantatie de lavanda: pana la 100 de ani, cu o ingrijire adecvata.

Lavandula intermedia, este un soi obtinut din incrucisarea Lavandula angustifolia cu Lavandula

latifolia si se mai numeste si lavandin sau lavanda olandeza. Acest hibrid, contine de aproximativ 5 ori

mai mult ulei volatil, dar de o calitate si un parfum mai scazut. Ingrijirea este identica cu Lavandula

angustifolia.

Lavanda nu este o cultura, a carei productie se vinde usor in piete. Se poate vinde si in piata, dar in

cantitati mici. Recolta de pe 1 hectar, se va vinde probabil in 2-3 ani in piata, iar avand in vedere ca

florile uscate se pot tine aproximativ 6 luni de zile, e o chestie de timp, pana dvs. veti inchide afacerea

si va veti apuca de altceva.

Pentru a cultiva lavanda, este recomandat si aproape obligatoriu sa se asigure dinainte un cumparator

sigur, cu contract sau precontract. Desigur sunt multe posibilitati de comercializare a productiei

obtinute, nu trebuie neglijata niciuna din ele.

11

Puteti chiar sa produceti ulei din recolta obtinuta, o investitie in utilaje de extragere a uleiului care se

vor amortiza in cativa ani. Dar si uleiul este mai greu de vandut. Nu poti sa iesi in piata cu uleiul in

sticle de 1 L, ca nu este nici ieftin si nici legal. Ai nevoie de autorizatii, trebuie etichetate, eventual un

aparat de imbuteliat la sticlute de 10 ml.

Deci, sa te apuci sa cultivi lavanda pe suprafete mari, implica si munca de a te documenta minutios, cui

vei vinde productia ?

Sa te apuci sa cultivi Lavandula intermedia, deoarece obtii mai mult ulei volatil, iar la final toti

procesatorii sa caute ulei obtinut din Lavandula angustifolia ! Ce te faci atunci? Schimbi eticheta? Ei

oricum vor cere mostra si o vor analiza, iar in functie de continutul acelui ulei iti vor oferi un pret.

Deci, ATENTIE!2

2 http://plant-shop.ro/blog/lavanda-plantare-si-ingrijire/ http://www.covera.ro/cum-se-face/gradina/plante-aromatice/infiintarea-unei-culturi-de-levantica-pas-cu-pas/

12
http://plant-shop.ro/blog/lavanda-plantare-si-ingrijire/http://www.covera.ro/cum-se-face/gradina/plante-aromatice/infiintarea-unei-culturi-de-levantica-pas-cu-pas/

BOLI I DUNTORI NTLNII LA LAVAND Am o veste bun i una proast pentru tine. Voi ncepe cu cea bun: lavanda este deosebit de rezistent

la boli i sunt foarte puini duntori care i gsesc locul cu plcere pe aceast plant puternic

aromat. i chiar dac planta e atacat de duntori, aceasta rezist foarte bine i nu e afectat prea

mult de boli sau duntori. Putem spune c nici cel mai periculos duntor, capra vecinului nu-i

poate veni de hac lavandei, animalele domestice(oi, capre, vaci) ct i cele slbatice (cprioare,

mistrei) renunnd dup prima muctur.

Vestea proast este c totui este indicat s fii atent la eventualele mbolnviri pentru a evita

rspndirea bolilor sau al duntorilor. Voi cuprinde n acest articol cele mai frecvente boli care se pot

ntlni pe meleagurile noastre, iar dac te confruni cu altceva dect cele menionate n acest articol,

te rog s scrii un comentariu s vedem care e soluia.

Bolile lavandei Septoriza este provocat de ciuperca Septoria lavandula care infecteaz esuturile de suprafa ale frunzelor lavandei. Umiditatea ridicat provocat de ploile abundente sau de drenajul slab al solului

favorizeaz germinarea acestei ciuperci. Putem oserva infestarea cu aceast ciuperc dac vedem pe

partea superioar a frunzelor nite pete roii-cafenii care mai trziu devin albicioase cu o dung

roiatic pe marginea petelor, iar la final apare un punct negru n mijlocul petelor, frunzele se usuc i

cad. Petele apar de obicei pe frunzele mai btrne, la baza plantei.

Aceast ciuperc nu necesit o tratare special, mai ales dac plantaia ta este ecologic. Este

suficient s ndeprtezi frunzele infestate i s le distrugi. Dac planta se afl n ghiveci, va fi nevoie

s reduci udarea ei. Las solul s se usuce i pune planta ntr-un loc bine aerisit, iar dac e nevoie,

schimb solul plantei cu un sol cu drenaj ridicat. Dac doreti neaprat tratarea chimic a plantelor, o

poi face cu Clorotalonil, mancozeb i cupru, toate fiind fungicide uor de gsit n magazinele de profil sau Dithane M-45 0,2%.

Dac nu se ndeprteaz frunzele infestate de Septoriza, planta se poate opri din cretere, dar este

puin probabil ca ea s moar.

13

Bolile de sol precum Phytophthora spp., Verticillium spp., Fusarium spp., Pythium spp. sau Rhizoctonia spp. se manifest prin putrezirea rdcinii plantelor care provoac moartea plantei i sunt provocate de umezeala n exces de la rdcin sau fertilizarea excesiv cu substane

care conin mult nitrogen. Aceste boli sunt extrem de rare n ara noastr, fiind ntlnite mai ales n

rile cu temperaturi ridicate i multe precipitaii. ns dac exist suspiciunea mbolnvirii solului,

se aplica tratamente foliare sau la sol cu Previcur 607 S.L. 0,15% sau Topsin 70P.U. 0,1%. ns aceste

boli pot fi prevenite dac nu udm n exces plantele, mai les dac ele sunt n ghivece.

Daunatorii lavandei Buruienile sunt cei mai frecveni duntori ai lavandei, mai ales n primii doi ani de via. Pentru a

preveni rspndirea lor este recomandat ierbicidarea terenului (multipl, dac e nevoie) cu un an

nainte de plantarea lavandei i prelucrarea frecvent a solului prin prire. ncepnd cu al treilea an

buruienile nu mai pot afecta n mod semnificativ plantaia de

lavand deoarece tufele sunt mari, iar buruienile cu greu se mai pot

rspndi. Ierbicidarea plntaiei se poate efectua, ns acest lucru

scade n mod semnificativ calitatea lavandei.

Isophya tenuicerca este o specie de greier de tufi care nu are aripi i se deplaseaz prin srituri. n cazul puin probabil al

rspndirii acestei specii de greier se poate administra combatere

chimic cu Wofatox 30 CE 0, 1% sau Lindatox 3 PP, soluii

nerecomandate n cazul unei plantaii certificate ecologic.

Lcusta verde de pune sau Tettigonia viridissima este un duntor foarte des ntlnit pre punile noaster, ns chiar dac se

poate ntmpla ca acest soi de lcust s duneze unei plantaii de

lavand, aceast daun va fi nesemnificativ: din cauza aromei

puternice a lavandei roiul de lcuste se va muta imediat pe puni

mai verzi. Totui, pentru a preveni rspndirea lor n zona culturii

de lavand este indicat prelucrarea detaliat a solului i

14
https://thepurplegold.files.wordpress.com/2015/04/lacusta-de-pasune.jpg

ndeprtarea tuturor buruienilor deoarece femela i depune oule n locuri unde solul este

neprelucrat. n caz de o invazie de lcuste (puin probabil, repet), combaterea se face cu Wofatox 30

CE 0, 1% sau Lindatox 3 PP. i iar repet, dac doreti certificarea ecologic, aceste chimicale trebuie

evitate.3

Viermele radacinilor (Heterodera mariori Schm). Dezvolta 3-4 generatii pe an. Din ouale depuse in sol apar larvele care intra in radacinile plantei, hranindu-se cu sucul acestora. Combaterea este

extrem de greoaie. Se recomanda folosirea unui material saditor absolut sanatos.

Investitia intr-o mica ferma de lavanda, infiintata pe un hectar, va costa cca. 8.000 de euro. Plantatia de lavanda poate fi exploatata pana la 18 ani, timp in care cheltuielile de intretinere sunt minime.

PRODUCATORI PARFUMERIE, COSMETICE, PRODUSE NATURISTE:

-REFAN COSMETICS : DONINO BUSINESS S.R.L.

Str Bibescu nr 8, Bucuresti

Nr. reg. com.: J40 / 2662 / 09.03.2012

Tel: +4 0741 451 961

- VANIROMA SRL NEAMT, ROMAN

0722/379445

[email protected]

Descriere: Comercializeaza plante medicinale si aromatice, comercializam plante medicinale :

paducel(flori si frunze), rostopasca, floare de soc, coada calului, vasc, menta, galbenele, ciubotica

cucului, coada soricelului, usturoita, floare de tei, catina, leurda. Comercializam atat pentru import cat

si pentru export.

Domeniu activitate: Plante Medicinale

- SC MEDPLANT SRL BIHOR, ORADEA

STR. HASDEU BOGDAN PETRICEICU, Nr. 6

0259/411487

[email protected]

www.medplant.rdsor.ro

Descriere: firma noastra se ocupa de producerea plantelor medicinale pt intern si

export,ceaiuri,condimente(mustar pasta,ketchup) siropuri concentrate


3 http://thepurplegold.com/2015/04/23/boli-si-daunatori-intalniti-la-lavanda/

15
http://thepurplegold.com/2015/04/23/boli-si-daunatori-intalniti-la-lavanda/

- ANIMA PLANT BUCURESTI

STR. SPATARULUI, Nr. 17 bis

021/2105941021/2105941, 0744/303463, 0745/098911

http://www.anima-plant.ro

Descriere: Producator si distribuitor de plante medicinale si aromatice, plante medicinale si aromatice,

plante condimentare

Domeniu activitate: Plante Medicinale, Produse naturiste

- SANTO RAPHAEL SRL BUCURESTI,

BD. POMPEIU DIMITRIE,PROF., Nr. 3-5

021/2331950021/2331950, 0788/423760, 0788/283292

[email protected]

http://www.santo-raphael .ro

Descriere: Centru naturist de sanatate si laboratoare de produce naturale, ca ofera de remedii naturale

din plante medicinale si produse apicole, suplimente alimentare si cosmetice naturale recomandate

intr-o serie foarte larga de afectiuni, Tincturi simple, tincturi compuse, tincturi pentru echilibrarea

meridianelor si organelor energetice, plante medicinale si amestecuri de plante medicinale, capsule,

vitalizante si energizante, siropuri naturale, unguente naturale, produse cosmetice de tratament si de

intretinere, afrodisiace feminine si masculine, uleiuri volatile naturale, Steaua divina

Domeniu activitate: Produse naturiste, medicina naturista, medicamente

-MEDPLANT BIHOR, ORADEA

STR. HASDEU BOGDAN PETRICEICU, Nr. 6

0259/411487

[email protected]

www.medplant.rdsor.ro

Descriere: Societatea a luat fiinta in anul 1998 avand ca obiect de activitate plantele medicinale si

ceaiurile medicinale si aromate. In prezent si-a largit gama de activitate producand ketchup, mustar si

siropuri., Producem ceaiui medicinale, aromate si ceai negru , plante medicinale , mustar, ketchup si

siropuri., Pentru ceaiuri :Medplant si Kavaler , ketchupurile top, siropurile top si mustarul medplant.

Domeniu: Plante medicinale

-S.C. M.A. CRISTINA S.R.L.

IASI, IASI SOS. NATIONALA, Nr. 194

0232/233159, 0724/251860

[email protected]

http://www.market-pharma.com

Descriere: Producator de CEAI la pliculete utilizand materie prima de cea mai buna calitate .

distributor de lapte praf antidot , cacao; IMPORTATOR de linii procesare plante medicinale., CEAI

DE TEI, MENTA, SUNATOARE , MUSETEL., ROMANIA

Domeniu activitate: Distribuitori, Plante Medicinale

16

-PF Alecu Gina

BUCURESTI

STR. GHIOCEI, Nr. 13

021/2109854021/2109854, 0721/252008

www.slabirefarafoame.ro

Descriere: slabire, suplimenti de nutritie, produse energizante, detoxifiere, produse ce combat celulita,

cosmetice extra-lux cu rezultate vizibile in 3 zile., produs e herbalife consultanta de nutritie gratuita,

herbalife

Domeniu activitate: Produse naturiste

-OHMEDIUM SIN INVEST S.R.L.

BUCURESTI, STR. ABRUD, Nr. 140, Apt. 2

021/2228118021/2228118, 0744/811537

[email protected], [email protected]

http://www.ohmedium.ro/electronica, http://www.ohmedium.ro


-PHYTOCARITAS S.R.L.

HARGHITA, MIERCUREA CIUC

STR. VLADIMIRESCU TUDOR, Nr. 21, Apt. 22

0266/312695, 0744/875950

[email protected]

Domeniu activitate: Plante Medicinale, Ceai

-FARMACIA CHAMOMILLA S.R.L.

DAMBOVITA, GAESTI

STR. 13 DECEMBRIE, Nr. 40

0245/711768, 0245/710790

Domeniu activitate: Farmacii, Plante Medicinale

-FARMAPLANT S.R.L.

DOLJ, CRAIOVA

STR. UNIRII, Nr. 38-40

0723/358575, 0251/310020

[email protected]

Domeniu activitate: Plante medicinale, Farmacii, Produse Naturiste

-PRODPLANT IMPEX S.R.L.

MURES, REGHIN

STR. ARGESULUI, Nr. 50 0265/512426, 0744/607502, 0265/512436

[email protected]

http://www.netsoft.ro/prodplant

Domeniu activitate: Plante Medicinale, Silvicultura in Maramures si Mures

-PENEXPORT S.R.L.

17

ARGES, MICESTI

CAL. CAMPULUNG, Nr. 10

0248/219081

dieter.barolf@t_online.de, [email protected]

http://www.penexport.ro

Domeniu activitate: Plante Medicinale in Bucuresti

-S.N. PLAFAR S.A.

BUCURESTI

SPL. INDEPENDENTEI, Nr. 202A

021/3167105021/3167105, 021/2248427021/2248427


http://www.snplafar.ro

Domeniu activitate: Plante Medicinale, Ceai

-BIONET S.R.L. ARAD, ARAD

CAL. ROMANILOR, Nr. 38-40, Bl. A3, Intr. B, Apt. 4

0257/280363, 0724/513125

Domeniu activitate: Produse naturiste, Plante medicinale

-ONEDIA DISTRIBUTION S.R.L. ILFOV, PANTELIMON

STR. COPOSU CORNELIU, Nr. 4

021/3046211021/3046211, 0725/197800

http://www.onedia.ro

Domeniu activitate: Plante Medicinale, Ceai, Produse Parafarmaceutice, Produse Naturiste in

Bucuresti

-HERBARUM VERONICAE IMPORT-EXPORT BUCURESTI

BD. UNIRII, Nr. 19, Bl. 4B, Intr. 1, Et. 5, Apt. 17

021/3365681021/3365681

[email protected]

http://www.herbarum.roknet.ro


-ENDOCRIN DIAGNOSTIC SI TRATAMENT BIHOR, ORADEA

STR. PASTEUR LOUIS, Nr. 9

0259/436007, 0744/829411

Domeniu activitate: Medicina Endocrinologie, Plante Medicinale

-A.D. HANA S.R.L. BUCURESTI

18

STR. LIZEANU, Nr. 21

021/2117143021/2117143, 0723/261567

Domeniu activitate: Plante Medicinale, Apicultura

-OM VEGA S.R.L. CLUJ, CLUJ-NAPOCA STR. VLAHUTA ALEXANDRU, Nr. 15

0264/375077, 0740/954843

Domeniu activitate: Produse Naturiste, Plante Medicinale

-LIBRA S.R.L. CONSTANTA, CONSTANTA

STR. ALECSANDRI VASILE, Nr. 10

0241/613119

Domeniu activitate: Produse Parafarmaceutice, Plante Medicinale

-FLORASAN EXIM S.R.L. CLUJ, CLUJ-NAPOCA

STR. BUCIUM, Nr. 5, Apt. 36

0264/562803


-SALMED PLANT S.R.L. CONSTANTA, CONSTANTA

STR. DUMBRAVA ROSIE, Nr. 68

0241/542566, 0722/455764

Descriere: Distributie parafarmaceutice, ceaiuri, plante medicinale


-NONINO TRADING S.R.L. CONSTANTA, CONSTANTA

STR. SOVEJA, Nr. 85, Bl. DR29, Intr. A, Apt. 4

0241/511707, 0722/630690


-NUTRI PLANT FARM S.R.L. CARAS-SEVERIN, RESITA

AL. TINERETULUI, Nr. , Bl. 3, Intr. 1, Apt. 4

0255/212255, 0746/117575

Domeniu activitate: PLante Medicinale, Produse naturiste

-ALFARCO S.R.L. ALBA, ALBA-IULIA

STR. GOLDIS VASILE, Nr. 40

0258/820788


19

-NATURA DISTRIBUTION S.R.L. BUCURESTI

STR. DELEA NOUA, Nr. 19

021/3231001021/3231001

Domeniu activitate: Plante medicinale

-LIOVI COM S.R.L. DOLJ, CRAIOVA

STR. UNIRII, Nr. 46

0251/534658, 0744/796609

Domeniu activitate: Plante medicinale, Produse naturiste

-RADIX S.R.L. BUCURESTI

STR. VALEA CASCADELOR, Nr. 21 021/4447766, 0722/377773, 0788/384120

http://www.radixplant.ro

Domeniu activitate: Plante medicinale

-FARMENA S.R.L. CARAS-SEVERIN, RESITA

PTA REPUBLICII, Nr. 29, Apt. 2

0255/211393


-BIO SANATATE S.R.L. BUCURESTI

STR. DELEA NOUA, Nr. 19

021/3231001021/3231001


http://www.bio-sanatate.ro

Domeniu activitate: Medicina naturista

-CICLON COM S.R.L. MEHEDINTI, DROBETA-SEVERIN

SPL. MIHAI VITEAZU, Nr. 30, Bl. B4, Intr. 1, Apt. 3

0746/051898, 0740/837132


-VANDA PLANT S.R.L. DOLJ, CRAIOVA

STR. UNIRII, Nr. 12A

0251/432382, 0743/900974, 0741/040946


20

lavanda

Documents