lcurs ics.doc

8/18/2019 lcurs ICS.doc

1/32

Lecţia 1I. NOŢIUNI DE ECONOMIE

1. Activitatea economică1.1. Nevoile umane şi resursele1.2. Activitatea economică, formă a aciunii umane

! niveluri "e structurare a activităii economice! #ntre$rin"erea, unitate economică cu e%istena statuată &uri"ic, autonomă.

1. Activitatea economică

Societatea omenească s-a constituit, a existat şi există datorită activităţii oamenilor.Activitatea umană, aşa cum o cunoaştem astăzi, este deosebit de amplă şi diversificată. Ea se dezvoltăcontinuu ca rezultat al proresului ştiinţei şi te!nicii, "mbrăc#nd forme variate, de la producţia de bunuri la creaţia artistică şi ştiinţifică. $rin activitatea lor, oamenii "şi făuresc propria existenţă,transformă natura conform intereselor lor, produc#nd cele necesare traiului, se transformă pe ei "nşişi,transformă societatea "n ansamblul ei.Activitatea umană presupune muncă, care se prezintă ca un proces complex "ntre om şi natură, princare oamenii pornind de la scopurile şi interesele lor, "şi făuresc mi%loacele necesare atinerii şi

realizării acestora. &unca "l delimitează pe om ca specie, reprezent#nd esenţa activităţii depuse deacesta. Ea pune "n evidenţă latura practică a activităţii umane, respectiv trecerea de la formainstinctuală de viaţă, la forme calitativ superioare prin care omul, ca subiect al mediului natural,acţionează asupra naturii, privită ca obiect al societăţii.Activitatea $ractică se desprinde ca fiind trăsătura principală a activităţii umane ce reflectă leăturaspecifică a societăţii cu realitatea obiectivă. Ea pune "n evidenţă rolul activ al societăţii "n cadrulraportului om-natură.'esiur activitatea practică este cuprinzătoare, formele concrete prin care se manifestă sunt multiple.(ntre acestea se detaşează activitatea de producţie, care reprezintă o formă specifică de mişcare arealităţii materiale a cărei esenţă constă "n transformarea naturii "n obiect al vieţii umane.$rin activitatea de producţie se creează, pe de o parte condiţiile materiale ale existenţei umane, bunuri

şi servicii, iar pe de altă parte, baza unor activităţi leate de repartiţia, sc!imbul şi utilizarea bunurilor şi serviciilor create "n vederea satisfacerii nevoilor şi intereselor oamenilor.)amenii acţionează, se implică "n activităţile practice din societate numi din dorinţa satisfacerii unor nevoi. Acestea sunt nevoi de consum, respectiv cerinţe ale oamenilor, de a avea şi folosi bunuri şiservicii. Ele reprezintă mobiluri ale acţiunii umane şi apar la suprafaţa societăţii sub forma intereselor economice.Interesele economice ca reflectare a nevoilor umane pun "n evidenţă motivaţia activităţii umane, eleapar ca nevoi umane "nţelese de oameni şi care se manifestă "n procesul cooperării şi confruntăriidintre aceştia "n vederea satisfacerii trebuinţelor lor. Acest fapt necesită atraerea de resurse şitransformarea lor "n bunuri şi servicii, precum şi toate celelalte acţiuni prin care bunurile şi serviciilea%un "n faza consumaţiei.

Definiie' Activitatea economică este o formă s$ecifică a activităii $ractice urmărin"reali(area unor sco$uri $recise şi anume, satisfacerea nevoilor "e consum ale oamenilor.Ea reflectă efortul conştient al oamenilor de a utiliza resursele economice, acele elemente şi premiseale acţiunii practice, "n vederea producerii, repartiţiei, sc!imbului şi consumului de bunuri şi serviciicorespunzător nevoilor şi intereselor oamenilor.Activitatea economică se caracterizează prin faptul că are sens, respectiv are o finalitate, ceea ce"nseamnă că este "ndreptată spre satisfacerea nevoilor şi intereselor economice ale oamenilor. $rinaceasta ea este suportul existenţei şi dezvoltării societăţii. Sensul activităţii economice se "ntemeiază pe de o parte, pe interdependenţa materială dintre om, societate şi natură, iar pe de altă parte pe

pa. 1


2/32

conştiinţa pe care o au oamenii că acţion#nd asupra naturii "şi pot satisface nevoile şi interesele lor, "şi pot asiura şi "mbunătăţi existenţa.'eci sensul activităţii economice pune "n evidenţă at#t latura obiectivă c#t şi latura subiectivă aacesteia. Latura obiectivă reflectă relaţia dintre existenţa socială şi natură. Latura subiectivă surprindeconştientizarea de către oameni a activităţii lor economice, a faptului că fără a produce nu pot exista.'rept urmare, activităţile economice se pot rupa după specificul lor, "n activităţi de producţie, derepartiţie, de sc!imb şi de consum. Separarea lor pe enuri mari de activităţi, ca şi "n cadrul fiecăruien pe diferite cateorii de activităţi se datorează existenţei şi ad#ncirii diviziunii sociale a muncii.

Divi(iunea socială a muncii este un proces obiectiv şi permanent de desprindere, diferenţiere şiseparare a diferitelor cateorii de muncă, din ansamblul muncii sociale şi fixarea acestora ca activităţispecializate de sine stătătoare.Aşadar, ca rezultat al dezvoltării te!nicii şi te!noloiei şi pe baza diviziunii sociale a muncii,activitatea economică se ordonează pe cateorii şi enuri de activităţi, care devin preocupări esenţiale pentru anumite sectoare ale economiei, ramuri şi subramuri.)ro"ucia cuprinde acele activităţi economice ce constau "n combinarea factorilor de producţie "nvederea obţinerii bunurilor economice şi serviciilor necesare existenţei umane.(n cadrul producţiei oamenii transformă şi adaptează la nevoile lor obiectele din natură, respectivnatura "nsăşi.*e$artiia include "n sfera ei acele activităţi prin care bunurile şi serviciile create "n producţie sunt

orientate spre destinaţiile lor. &ai mult, ea cuprinde şi activităţile de distribuire şi redistribuire aveniturilor fundamentale create "n societate.+cim-ul se referă la acele activităţi economice care asiură trecerea bunurilor şi serviciilor de la o persoană la alta *fizică sau %uridică+.Activităţile economice cuprinse "n sfera sc!imbului numeros de la actele de v#nzare cumpărare, ladeplasarea bunurilor prin depozitare distribuţie.Consumul este activitatea economică de utilizare a bunurilor şi serviciilor. onsumul "n funcţie dedestinaţia bunurilor este

! consum final - utilizarea bunurilor de consum, personal şi colectiv! consum intermediar - bunurile economice sunt utilizate "n procesul de

producţie, deci sunt consumate pentru realizarea altor bunuri şi servicii.

'esiur, activităţile economice cuprinse "n cadrul acestor sfere se diversifică şi multiplică la r#ndullor ca urmare a dezvoltării te!nicii şi te!noloiei.oate activităţile care privesc repartiţia, sc!imbul şi consumul bunurilor materiale şi serviciilor "ninterdependenţa lor, formează economia societăţii.Activitatea economică privită prin trăsătura sa principală, ca activitate practică este circumscrisăraportului /evoi 0 esurse .

1.1. Nevoile umane şi resursele

Nevoile ca reflectare a necesităţilor şi trebuinţelor, declanşează acţiunea umană, care pentru a avea

finalitate, presupune atraerea resurselor şi transformarea lor "n bunuri. (ntre nevoi şi resurse trebuiesă existe o corelaţie care să permită desfăşurarea normală a vieţii economice "n fiecare etapă istoricădată. 'e reulă, raportul "ntre nevoi şi resurse este de forma / 2 . 3nealitatea dintre nevoi şiresurse este determinată de următoarele cauze

a+. Ele exprimă dorinţele, doleanţele indivizilor care nu "ntotdeauna sunt corelate cucondiţiile materiale existente. Se poate spune că "n cele mai multe cazuri nevoile devansează pentrufiecare individ, concretul, obiectivul4

b+. esursele au caracter limitat, ele s-au manifestat ca resurse rare. Acest caracter trebuie privit "n mod relativ, şi nu absolut.aritatea relativă a resurselor este caracteristică enerală a economiei. Ea este determinată de maimulte cauze

pa. 5


3/32

! imposibilitatea atraerii "n "ntreime, din punct de vedere te!nic sau economic, "n producţie a resurselor cunoscute4! existenţa unei limite "n fiecare etapă istorică, privind cunoaşterea resurselor existente4! caracterul epuizabil, nereproductibil al unor resurse.

'eci resursele au caracter limitat, *resurse rare+ "n sensul că ele nu sunt disponibile dec#t "nanumite limite cantitative, "n timp ce nevoile umane tind a fi nelimitate. (ntr-o lume "n care resurseleau un caracter limitat, "ntotdeauna se pune problema aleerii alternativelor de utilizare a lor. u altecuvinte, economia nu este altceva dec#t o luptă continuă a omului "mpotriva limitării resurselor şi

aleerii *ăsirii+ de alternative de utilizare a lor.$rin această perspectivă, aleerea este un element c!eie "n toate aspectele şi problemele economiceale societăţii umane, "n toate timpurile.onsumul reflectă nevoile umane "n corespondenţă cu realitatea materială, este forma de concretizare precisă a nevoilor nelimitate, o reflectare a finalităţii activităţii economice.onsumul declanşează şi stimulează activitatea economică "ndeplinind o funcţie de relare permanentă cantitativă şi calitativă a producţiei. 'in aceste motive consumul se prezintă ca element primordial al activităţii economice.ezumăm principalele corelaţii care determină viaţa economică "n toate timpurile

/evoi 0 esurseonsum 0 $roducţie

erere 0 )fertăEc!ilibrul "ntre termenii fiecărei corelaţii determină o economie sănătoasă.Economia ca entitate complexă este abordată şi cercetată din un!iuri diferite ca

! macroeconomie4! microeconomie.

Macroeconomia - reprezintă acea parte a economiei care studiază mărimile lobale dintr-oeconomie, numite areate, ex. - producţia naţională

! venitul naţional! ocuparea şi şoma%ul! inflaţia! piaţa monetară

Microeconomia constă "n procese, acte şi comportamente ce se manifestă "ntre participanţiiindividuali la fluxurile economice *firme, bănci, administraţii + şi ca definiţie enerică putem numi"ntreprinderea.ntre$rin"erea este unitatea de bază a economiei naţionale. Ea poate fi asemuită cu un oranismcomplex "n care are loc combinarea factorilor de producţie, după anumite reuli, obţin#ndu-se bunurişi servicii necesare existenţei societăţii umane.Acest fapt determină ca "ntreprinderea să fie "n societate ca promotoare a iniţiativei de "nt#mpinare anevoilor sociale, estionarea lor inclusiv conducerea lor.6uncţionarea corectă a "ntreprinderii impune existenţa "n cadrul economiei naţionale a unor condiţiieconomice, %uridice, sociale, etc. adecvate, bine consolidate.)rice sc!imbare a acestora se resimte "n cadrul "ntreprinderii, "ntreprinzătorului şi implicit a "ntreii

populaţii.

/răsături şi funciuni

Activitatea de creare a bunurilor şi serviciilor "n marea lor ma%oritate, se desfăşoară "n cadrul"ntreprinderilor şi presupune participarea unui număr considerabil de indivizi care relaţionează,constituindu-se "n colectivităţi oranizate şi care reprezintă

1. O or0ani(aie socială 0 "ntreprinderea se prezintă sub forma unui complex de relaţiistructurale interpersonale sau pluripersonale, "n care indivizii sunt diferenţiaţi "n funcţii deactivitate, statut, rol şi care urmăreşte realizarea unor obiective sau te!nici precise.

pa. 7


4/32

2. Un or0an tenico!$ro"uctiv care "şi ăseşte expresia "n specificul activităţilor productive.

. Un or0anism economic ansamblul activităţilor de estionare a patrimoniu.(ntreprinderea intră "n relaţii cu alte "ntreprinderi, desfăşoară un intens sc!imb de activităţi, seaprovizionează, vinde, obţine mi%loace financiare, se "mprumută, plăteşte dob#nzi, taxe, impozite,obţine profit sau dă faliment.(n toată această viaţă economică a "ntreprinderii, scopul ei economic este de a răspunde c#t mai binecerinţelor propriilor salariaţi, precum şi a unei dezvoltări viitoare.

/erăspunz#nd acestor cerinţe viabile ea este eliminată din viaţa economică, dă faliment.Acest fapt "nseamnă că nu a avut capacitatea de a se estiona conform cerinţelor unei economiicompetitive.

a funcţiuni ale "ntreprinderii, avem! 6uncţiunea de cercetare 0 dezvoltare! 6uncţiunea de producţie *determină profilul+! 6uncţia comercială 0 realizează leătura "ntreprinderii cu exteriorul ei, respectiv

aprovizionare-desfacere! 6uncţiunea financiar contabilă! 6uncţiunea de personal- asiurarea unui menaement al resurselor umane

eficient.

/i$uri "e #ntre$rin"eri

(n condiţiile unei economii de piaţă, corespunzător criteriului de proprietate, se "nt#lnesc treitipuri de "ntreprinderi

! $ro$rietate "e stat *monopol sau instituţie publică+! $ro$rietate $rivată! $ro$rietate mi%tă

'upă forma de constituire ca unităţi oranizaţionale din cadrul economiei naţionale*macroeconomie+, avem

! societăi comerciale! re0ii autonome! unităi coo$eratiste! instituii $u-lice! asociaii! celelalte $ersoane fi(ice şi &uri"ice care "esfăşoară activităi economice

(n economie un rol important "l %oacă societatea comercială, ea reprezintă cadrul oranizatoric principal de desfăşurare a unei activităţi economice.Societatea comercială cu sediul "n om#nia sunt persoane %uridice rom#ne, care oranizează şifuncţionează potrivit Leii 7189: Leea societăţilor comerciale.

Astfel, există următoarele tipuri de societăţi comerciale

1. +.N.C. +ocietate #n nume colectiv *societate de persoane+2. +.C. +ocietate #n coman"ită! +.C.+. societate #n coman"ită sim$lă *societate de persoane+! +.C.A. societate #n coman"ită $e aciuni *societate de capitaluri+

7. +.A. +ocietate $e aciuni *societate de capitaluri+;. +.*.. +ocietate cu răs$un"ere limitată *societate mixtă de persoane şi capitaluri+

pa. ;


5/32

EC/IA N*. 2

+.N.C. 3 societate #n nume colectiv ! o societate "ntre persoane fizice care dispun de resursemateriale modeste.)bliaţiile sociale sunt arante cu "ntre patrimoniu social şi cu răspunderea nelimitată şi solidara atuturor asociaţilor. /umărul asociaţilor nu este restr#ns de lee şi nici capitatul social.

Actul de constituire al S./.. este contractul de societate.apitalul este numerar şi "n natură *mi%loace de producţie+ şi este divizat "n părţi sociale.

+.C. 0 societatea #n coman"ită este o formă mai avansată dec#t S./..&embrii societăţii se rupează "n comanditari şi comanditaţi.omanditaţii - dispun de preătire profesională.omanditarii 0 dispun de bani şi alte mi%loace materiale.Este o asociere dintre capital şi muncă.omanditaţii pot contribui la capital şi cu aport "n bani sau "n natură. Ana%ează patrimonial societăţii prin răspundere şi solidară pe care şi-o asumă.omanditarii 0 nu au dreptul la participarea administrării societăţii, sunt responsabili de obliaţiile

societăţii doar p#nă la nivelul aportului de capital.+.C.+. 0 societatea #n coman"ită sim$lă - nu sunt restricţii impuse de lee din punct devedere al mărimii capitalului şi numărul de membri.Actul de constituire al S..S. este contractul de societate.apitalul este numerar şi "n natură *mi%loace de producţie+ şi este divizat "n părţi sociale.

+.C.A. 0 societatea #n coman"ită $e aciuni ! este o societate pe acţiuni şi au capitaluldivizat "n acţiuni. Sunt restricţii impuse de lee din punct de vedere al mărimii capitalului şi numărulde membri. /umărul asociaţilor min.<Actul de constituire este contractul de societate şi statutul societăţii.apitalul social min. 5


6/32

CU)*IN+U CON/*AC/UUI DE +OCIE/A/E

1. CAU4E DE IDEN/I5ICA*E A )A*ŢIO* 3 "n cazul persoanelor fizice, "n contracttrebuie să se prevadă numele şi prenumele, locul şi data naşterii, domiciliul şi cetăţeniaasociaţilor. (n cazul persoanelor %uridice, trebuie să se prezinte denumirea, sediul şinaţionalitatea persoanelor %uridice "n cauză.

2. CAU4E )*I6IND IDEN/I5ICA*EA +OCIE/A/II COME*CIAE

a7 Denumirea sau firma societăii 3 acest atribut de identificare se stabileşte curespectarea dispoziţiilor leale referitoare la reimul formelor societăţilor comerciale*art.7:-7= din leea nr.5=8199: 0 leea eistrului omerţului+.

-7 5orma &uri"ică 3 trebuie să fie una dintre formele de societate relementate de lee*art.5 din Leea 718199:+.

c7 +e"iul societăii 3 este locul care situează "n spaţiu societatea comercială4 estestabilită de părţile contractante, av#nd "n vedere locul unde societatea "şi va desfăşuraactivitatea comercială sau vor funcţiona oranele sale.

"7 Em-lema societăii 3 are caracter facultativ şi constă "n "nsemnul sau denumirea caredeosebeşte un comerciant de altul de acelaşi en *art.7: din Leea nr.5=8199:+.

. CAU4E )*I6IND CA*AC/E*I+/ICIE +OCIE/8ŢIIa7 )biectul societăţii 0 trebuie să se prezinte obiectul de activitate a societăţii, cu precizarea domeniului şi a activităţii principale.

-7 'urata societăţii 0 se poate stabili fie un termen "n cadrul căruia să existe societateasau se poate conveni ca durata societăţii să fie nelimitată.

9. CAU4E )*I6IND CONDUCE*EA :I ;E+/IUNEA +OCIE/8ŢII 0 asociaţii trebuiesă stabilească persoanele, din r#ndul asociaţilor sau din afara societăţii, care vor administra şireprezenta societatea, cu precizarea puterilor ce li s-au conferit şi dacă ei urmează să leexercite "mpreuna sau separat.


7/32

- "ntocmirea bilanţului şi a contului de profit şi pierderi4- repartizarea beneficiului.

/I/U*I +OCIAE *părţi sociale şi acţiuni+apitalul este divizat "n titluri sociale numite acţiuni sau părţi sociale "n funcţie de forma

%uridică a societăţii comerciale.Acţiunile şi părţile sociale sunt titluri de valoare ce oferă deţinătorului dreptul de proprietate

la averea societăţii şi dreptul să profite de rezultatul bilanţului *de profitul societăţii+.

Aciunile sunt !#rtii ce reprezintă titluri de valoare emise de o societate pentru constituireasau ma%orarea capitalului social. /oţiunea de aciune este definită de existenţa a două elemente

1+ "re$tul "e acionar ce exprimă dreptul destinatarului asupra societăţii existente şi estedocumentat prin certificat de acţionar.

5+ Aciunea ca o unitate a "re$tului acionarului este o parte indivizibilă de valoare eală dincapitalul social al unităţii emitente.

Caracteristicile unei aciuni- presupune existenţa unei societăţi emitente4- dă dreptul unei părţi din capitalul social4

- este neociabilă indiferent dacă este cotată la bursă4- poate fi răscumpărată de societate4- deţinătorul acţiunii se numeşte acţionar şi poate fi persoană fizică sau %uridică4- este considerată şi ca o valoare de Bspeculă? deoarece speranţei ce o dă acţionarului "ntr-

un plasament viitor profitabil.

Statutul de acţionar "i oferă acestuia o serie de drepturi- de a primi un certificat de acţionar4- de a dispune liber de acţiuni "n sensul că "şi poate transfera dreptul de proprietar c#nd

doreşte prin v#nzare, moşteniri, sc!imb sau donaţie4- de a "ncasa dividente4

- de control şi informare asupra documentelor de sinteză ale societăţii balanţa, bilanţul,contul de profit şi pierderi4- "i conferă statutul de proprietar "n cadrul societăţii "n funcţie de mărimea capitalului

investit.

Clasificarea aciunilor'1+ din punct de vedere al titularului ce-l reprezintă şi al modului de transfer avem

- aciuni la $urtător 0 numele deţinătorului nu este cunoscut iar transferul se face ladorinţa purtătorului4

- aciuni nominative 0 numele deţinătorului este "nscris "ntr-un reistru special ţinut lasediul societăţii numit BEC3SDL A3)/A3L)?. La acest tip, transferul se face

prin menţionarea noului deţinător "n reistru *transfer de ordin se face la decesulacţionarului şi transfer de aranţie c#nd acţiunea este folosită drept a%+.- Comune sau or"inare care dau dreptul de vot "n BACA? *ACA F asociaţia enerală a

acţionarilor+ al acţionarilor şi de a "ncasa dividente "n funcţie de profitul societăţii.- Aciuni $rivile0iate sau $refereniale 0 nu dau dreptul de vot "n ACA, dar se stabileşte

un divident fix ce este plătit "nainte de a fi plătit dividentele pentru acţiuni ordinare.

E6AUA*EA ACŢIUNIO* 0 evaluarea părţilor sociale şi acţiunilor corespunde cu evaluareasocietăţii comerciale.La constituire valoarea societăţii sociale este eală cu valoarea capitalului social *cu suma tuturor acţiunilor sau parţilor sociale la valoarea lor nominală+.

pa. @


8/32

'upă un timp, un patrimoniu "n mişcare duce la modificarea capitalului respectiv a valorii societăţii.Galoarea unei părţi sociale sau acţiuni este apreciată după următoarele criterii

- piaţa după care se neociază valoarea acţiunilor4- patrimoniul societăţii ca ansamblu al performanţelor trecute şi acumulate4- imainea societăţii "n faţa terţilor4- perspectivele pe termeni mediu4- modul "n care societatea "şi stăp#neşte te!noloia4- calitatea personalului.

/I)U*I DE E6AU8*I AE ACŢIUNIO* Evaluarea -ursieră se face la valoarea bursieră care reprezintă valoarea ultimei cotaţii.Cotaia este valoarea e0ală cu ra$ortul "intre cerere şi ofertă.

6-ursieră a societăii numărul "e aciuni % valoarea unei aciuni

Evaluarea -a(ată $e elemente $atrimoniale

Galoarea matematică contabilă *G&+ este raportul dintre capitalul propriu şi numărul de acţiuni este

eal cu raportul dintre capitalul social H rezerve leale şi numărul de acţiuni

G& F capitalul propriu 8 număr acţiuni FF capitalul social H rezerve leale 8 număr de acţiuni

6MC este valoarea -ilanieră

Evaluare -a(ată $e re(ultate 0 are la bază valoarea determinată de capitalizarea profitului.)oate fi' valoarea financiară care se referă la totalul aciunilor.

$ărţile sociale de valoare care nu se neociază şi pot fi cedate la valoarea nominală *"nscrise pe ele+.

/I/*I DE C*EDI/ Bo-li0aiuni7

)bliaţiunile sunt titluri de valoare financiare neociabile. onferă deţinătorului calitatea decreditor şi "i dă dreptul de a "ncasa de la emitent o sumă fixă sub forma de dob#nzi plătite periodic, iar la scadenţă aceasta "şi redob#ndeşte suma "mprumutată.

Emiterea de obliaţiuni reprezintă o cale de finanţare a marilor "ntreprinderi.)bliaţiunile sunt v#ndute publicului c!iar de societatea emitentă sau prin intermediul unor

instituţii financiare specializate.itularul de patrimoniu care emite un astfel de "mprumut se ana%ează să ramburseze la

termen sau eşalonat ratele scadente şi să plătească dob#nda aferentă.

Caracteristicile o-li0aiunilor'- sunt titluri de valoare cu venit fix pentru că sunt purtătoare de aceeaşi dob#ndă indiferent

de rezultatul activităţii unităţii emitente4- sunt rambursabile- obliaţiunile ac!itate nu mai păstrează nici o datorie asupra unităţii emitente.O-li0atarii *creditorii care au subscris "mprumutul+ nu se pot amesteca "n administrareasocietăţii4- obliaţiunile din aceeaşi emisiune au aceeaşi valoare şi acordă posesorilor drepturi eale

*dob#ndă eală+.

pa.


9/32

Asemănări #ntre aciuni şi o-li0aiuni- sunt titluri de valoare tranzacţionate pe piaţa financiară4- pot fi cotate la bursă4- conferă tuturor deţinătorilor acelaşi drepturi av#nd o valoare identică4- sunt !#rtii de valoare numite titluri mobiliare4- prin emiterea sau v#nzarea lor firma "n cauză "şi procură mi%loacele băneşti de care are

nevoie pentru derularea diferitelor activităţi.Deose-iri #ntre aciuni şi o-li0aiuni

- emisiunea de acţiuni este expresia ma%orării sau reducerea capitalului social al unei firmeiar emisiunea de obliaţiuni este expresia contractării unor "mprumuturi4- emitentul dă obliaţiuni, se ana%ează să răscumpere, ramburs#nd astfel "mprumutul şi

dob#nda aferentă ceea ce nu este cazul la acţiuni4- aciunea ordinară aduce un venit variabil numit divident ce nu poate fi stabilit dinainte ci

la sf#rşitul exerciţiului financiar după ce se cunoaşte rezultatul. 'ividentul se acordănumai c#nd se obţine profit. O-li0aiunea aduce un venit fix 0 dob#nda 0 ce se cunoaştedinainte de ac!iziţionarea ei. 'ob#nda se stabileşte de emitent la v#nzarea obliaţiunilor4

- cumpărătorii de acţiuni devin coproprietari ai societăţii şi prin dreptul de vot din ACA $otinfluena estiunea societăţii astfel

influenă nesemnificativă dată de deţinerea a mai puţin de


10/32

donaţii subvenţii sponsorizări impozite taxe

♦ tranzacţii bilaterale 0 constau "n mişcări reciproce, biunivoce de bunuri"ntre doi aenţi economici

♦

v#nzarea♦ cumpărarea

- bunurile "mbracă forma de marfă 0 marfa este orice bun economic care este supus v#nzăriirespectiv cumpărării.

)IAŢA

Coninut

$iaţa este locul de "nt#lnire dintre oferta v#nzătorilor şi cererea cumpărătorului. )ferta

v#nzătorilor este forma de manifestare a producţiei "n condiţiile economiei de sc!imb iar cerereacumpărătorilor exprimă nevoile umane.

5unciile 0enerale ale $ieei sunt

- verifică concordanţa sau neconcordanţa dintre volumul, structura şi calitatea bunurilor oferite şi calitatea bunurilor necesare *cerute+4

- oferă informaţii obiective şi rapide tuturor aenţilor economici. Apare ca un ansamblu demi%loace de comunicaţii "n acre v#nzătorul şi cumpărătorul se informează reciproc desprece ei au, despre cea ce ei au nevoie, despre preţurile pe care le cer şi pe care le propun pentru ca astfel tranzacţiile "ntre ei să poată fi "nc!eiate.

Criterii "e clasificare a $ieei

Du$ă natura economică a -unurilor ce fac obiectul tranzacţiei- piaţa satisfactorilor 0 ce conţine piaţa bunurilor corporale de folosinţă zilnică, "ndelunată

şi a serviciilor de consum personal4- piaţa prodfactorilor 0 piaţa muncii, piaţa resurselor naturale, piaţa capitalurilor.

Du$ă forma o-iectelor scim-ate- piaţa omoenă *uniformă+- piaţa eteroenă *diversificată+

Du$ă e%istena sau ine%istena -unurilor #n momentul tran(aciei- piaţa reală *reprezentată prin cererea şi oferta bunurilor de consum+- piaţa fictivă *reprezentată prin cererea şi oferta de titluri de proprietate+

Du$ă locul "e "esfăşurare al relaiilor "e scim-- piaţa locală- naţională- internaţională- mondială

pa. 1:


11/32

n funcie "e ra$ortul "intre cererea şi oferta unui -un'- piaţa v#nzătorului- piaţa cumpărătorului

Du$ă 0ra"ul "e cunoaştere a me"iului economic "e către su-iecii $ieei'- piaţa transparentă 0 participanţii cunosc efectiv factorii pieţei4- piaţa caracterizată prin opacitate 0 "n care aenţii pieţei nu sunt informaţi asupra

mecanismului ei.

O-iectul "e stu"iu al conta-ilităii

ontabilitatea ca ştiinţă de estiune, ca sistem de reflectare şi cunoaştere a realităţiieconomice financiare, are un obiect propriu de studiu diferit de obiectul celorlalte discipline.

'elimitarea obiectului contabilităţii finalizată prin definirea acestuia este de natură să clarificeurmătoarele aspecte esenţiale

- cunoaşterea domeniului şi a sferei de acţiune al contabilităţii "n care ea "şi exercită "n permanent rolul şi funcţiile specifice4

- conceperea, aplicarea şi perfecţionarea procedeelor concrete de lucru cu care opereazăcontabilitatea potrivit cerinţelor obiectului său4

- elaborarea reulilor şi normelor contabile şi drept contabil privind oranizareacontabilităţii astfel "nc#t să se asiure realizarea interală a obiectului său de studiu4- decantarea aspectelor privind obiectul contabilitate pe etape.

Delimitări $rivin" $atrimoniul ca o-iect al conta-ilităii

u privire la patrimoniu ca obiect al contabilităţii "n literatura de specialitate s-au conturat treiconcepţii

- conce$ia &uri"ică 0 potrivit căreia patrimoniu este definit ca fiind totalitatea drepturilor şi obliaţiilor exprimate "n bani ale persoanelor fizice sau %uridice. /u priveşte şi bunuleconomic.

- oncepţia economică 0 se distine prin identificarea patrimoniului ca totalitate a bunurilor economice evaluabile "n bani de care dispune o persoană fizică sau %uridică. Se mai includşi rezultatele financiare obţinute ca urmare a utilizării bunurilor economice.

- oncepţia economico-%uridică 0 se defineşte complet patrimoniu, lu#nd "n considerare at#tdimensiunea economică c#t şi totalitatea drepturilor şi obliaţiilor *%uridic+ ce semnificădreptul de proprietate asupra bunurilor economice şi sursa de provenienţă a acestora.

Existenţa patrimoniului este condiţionată de prezenţa a doi factori• Junuri economice• 'repturi şi obliaţii

$A3&)/3DL

JD/D3 E)/)&3E 'E$D3 K3 )JL3CA33 *activ patrimonial+ *$asiv patrimonial+

6ormează activul şi $asivul.Activul patrimonial 0 este format din totalitatea bunurilor economici care constituie averea

unităţii patrimoniale, adică substanţa materială a patrimoniului, incluz#nd două cateorii- bunuri materiale sau corporale *clădiri, maşini, instalaţii, materii prime, produse finite,

mărfuri , mi%loace băneşti+4

pa. 11


12/32

- bunuri nemateriale *brevete de invenţii, mărci de fabrică, creanţe etc.+aceste cateorii constituie elementele structurale de activ.

)asivul patrimonial 0 reprezentat de totalitatea drepturilor şi obliaţiilor cu valoareeconomică denumite surse de provenienţă *de dob#ndire a bunurilor+. Se pot numi surse , resurse,fonduri.

)bliaţiile ca elemente de pasiv constă "n datorii faţă de alte unităţi patrimoniale *furnizori,creditori+ buetul statului, bănci, ana%aţii unităţii etc.

(ntotdeauna AC/I6 )A+I6

pa. 15


13/32

Lecţia 7Conta-ilitatea ca orice disciplină ştiinţifică are o metodă specifică de lucru pentru analizarea

obiectului ei de studiu, şi anume patrimoniul.Meto"a conta-ilităii se numeşte $arti"ă "u-lă şi ea stabileşte modul de studiu şi de cercetare a patrimoniului, arată mi%loacele şi procedeele care trebuie utilizate pentru realizarea sarcinilor contabilităţii.

)arti"a "u-lă constă "n abordarea lobală şi structurală, periodică şi continuă a mişcărilor de valoareeconomică separate patrimonial, ca un sistem ce este mereu "n ec!ilibru, activul este "ntotdeauna ealcu pasivul. $lanul de conturi se "mparte "n activ şi pasiv.

J3LA/ )/AJ3LA3G $AS3G

Ec!ipament te!noloic =


14/32

1. )rinci$iul "e 0estionare 0 patrimoniul luat "n totalitate este privit ca o entitateestionară. Este un ansamblu intern de sc!imb "ntre cele două laturi ale sale, bunurieconomice şi drepturi şi obliaţii.

2. )rinci$iul $erio"i(ării şi conta-ilităii 0se presupune că unităţile patrimoniale auo durată de viaţă nedefinită. Evoluţia situaţiei financiare şi a rezultatelor obţinuteeste "mpărţită "n perioade numite exerciţii financiare. Starea iniţială H 3ntrări 0 3eşiri F Starea finală Dn exerciţiu financiar este de obicei un an calendaristic.

. )rinci$iul "u-lei re$re(entări - relaţiile dintre structura patrimoniului la un

moment dat, precum şi structura patrimoniului la un moment dat, precum şimişcările de valori economice intervenite "n masa patrimoniului sunt reprezentate"ntr-un raport de ec!ivalenţă cu 5 termeni

'estinaţie F $rovenienţă3nvestiţie F 6inanţare, ca "n finalActiv F $asiv

9. )rinci$iul #n re0istrării cronolo0ice şi sistematice (nreistrarea cronoloicăconstă "n ordonarea succesivă "n timp a operaţiilor economice şi financiare.(nreistrarea constă "n ruparea după un anumit sistem pe elementele şi structurile patrimoniului. )peraţiile contabile se trec "n %urnale asiur#nd astfel analizacontabilă, pe baza documentelor %ustificative, a modificărilor intervenite "n masa

patrimoniului.


15/32

1. )ru"enei 0 potrivit căruia ne este admisă supraevaluarea elementelor de activ şi a veniturilor,respectiv subevaluarea elementelor de pasiv şi a c!eltuielilor, ţin#nd cont de deprecierile,riscurile şi pierderile posibile enerate de desfăşurarea activităţii exerciţiului curent sauanterior.

2. )ermanenei meto"elor 0 conduce la continuitatea aplicării reulilor şi normelor privindevaluarea "nreistrărilor contabile şi prezentarea elementelor patrimoniului şi a rezultatelor,asiur#nd comparabilitatea "n timp a informaţiilor contabile.

. Continuităii activităii 0 se presupune că unitatea patrimonială "şi continuă "n mod normal

funcţionarea "ntr-un viitor previzibil, fără a intra "n stare de lic!idare sau de reduceresimţitoare a activităţii.9. In"e$en"enei e%erciiului 0 presupune delimitarea "n timp a veniturilor şi a c!eltuielilor

aferente activităţii unităţii patrimoniale pe măsura ana%ării acestora şi trecerii lor la rezultatulexerciţiului la care se referă.


16/32

Lecţia ;

CON/UElemente constitutive ale contului! titlul contului, reprezentat de simbolul şi denumirea contului! "e-itul şi cre"itul contului! e%istentul iniial, preluat la desc!iderea contului din bilanţul iniţial

• existentul iniţial preluat din activ , se numeşte ?existent *sold+iniţial debitor? şi se "nscrie "n partea de debit a contului

• existentul iniţial preluat din pasiv, se numeşte ?existent *sold+iniţial creditor? şi se "nscrie "n partea de credit a contului

! rula&ul contului! e%istentul final este diferenţa "ntre existentul iniţial plus intrări şi totalul ieşirilor, si

se evidenţiază, doar rafic, "n partea opusă contului de unde provine *"nc!idereacontului+.

O$eraia "e #nre0istrare "n "e-itul unui cont se numeşte "e-itarea contului.O$eraia "e #nre0istrare "n cre"itul unui cont se numeşte cre"itarea contului./+D- totalul sumelor debitate F existentul iniţial debitor H rula%ul debitor /+C- totalul sumelor creditate F existentul iniţial creditor H rula%ul creditor

Conturi "e activ• "ncep prin a se debita• preiau "n debit existentul iniţial din activul bilanţului• se debitează cu intrările *creşterile + elementului evidenţiat• se creditează cu ieşirile *micşorările+ elementului evidenţiat• pot avea existent *sold+ debitor sau balast , care se determină conform formulei

Existent final ' F existent iniţial ' H rula% ' - rula% 3ntrări 3eşiri

sau Existent final ' F S' 0 S

Conturi "e )A+I6• "ncep prin a se credita• preiau "n credit existentul iniţial din pasivul bilanţului• se creditează cu intrările *creşterile + elementului evidenţiat

• se debitează cu ieşirile *micşorările+ elementului evidenţiat• pot avea existent *sold+ final creditor sau balast , care se determină conform formulei

Existent final F existent iniţial H rula% - rula% '3ntrări 3eşiri

sau Existent final F S 0 S'

Definiie 1 (n cadrul aceluiaşi cont, "ntre sumele din debit şi sumele din credit se efectuează scădere,valorile din debit se adună obţin#ndu-se S', valorile din credit se adună obţin#ndu-se S. Soldulcontului reprezintă diferenţa dintre acestea.

pa. 1=


17/32

Definiie 2. (ntre sumele din debitul unui cont şi sumele din creditul altui cont, se efectuează operaţiade scădere, indiferent de funcţia contabilă a acestora.Definiie . (ntre sumele din debitele a două sau mai multor conturi se efectuează operaţia deadunare, indiferent de funcţia contabilă a acestora.

lasa I ! CON/U*I DE CA)I/A

1. CA)I/A :I *E4E*6E1:1 apital *G! "n funcţie de forma %uridică a persoanei %uridice se va "nscrie capital social, patrimoniul reiei etc.+

1:11. apital subscris nevărsat1:15. apital subscris vărsat1:1


18/32

=IANŢ

Subscrierea capitalului social - re$re(intă $romisiunea acionarilor, an0a&amentul lor "e acontri-ui la formarea ca$italului social. Determină creşterea ca$italului social $rinvărsarea efectivă şi relaia "e creană a unităii faă "e acionari. 6ărsarea este a$ortul fi(icefectiv. +e micşorea(ă creana.

)*IMA DE CA)I/A)rima "e emisiune 3 contul 1:;1 0 rezultă din operaţia de emisiune a unei noi serii de acţiuni

"n scopul ma%orării capitalului social.

Exemplu o societate "şi propune să-şi ma%oreze capitalul social cu1: milioane prin emisiuneade 1: ::: de acţiuni. Se cunoaşte că valoarea nominală a unei acţiuni este d 1 ::: lei iar preţul deemisiune este de 1 1:: lei.

Să se "nreistreze prima de emisiune rezultată.

$reţul de emisiune F preţul de emisiune 0 valoarea nominală

B1 1 3 1 7 1 lei1:: lei x 1: ::: acţiuni F 1 ::: ::: lei

"nreistrarea ;


19/32


20/32

prima de fuziune F 15 ::: ::: 0 ; ::: ::: F ::: ::: lei

;


21/32

1:11 F 1:15 cu < ::: :::1:;7 F 1:15 cu 1 ::: :::

Bilanţ

)rima "e conversie a obliaţiunilor "n acţiuni 0 1:;;

Apare c#nd valoarea de rambursare a obliaţiunilor este mai mare dec#t valoarea nominală aacţiunilor.

)rima "e conversie val. "e ram-ursare a o-li0aiunii 3 val. nominală a aciunii

(n urma operaţiunii de conversie.Exemplu) societate are o valoare de rambursare a obliaţiunilor de 1: ::: ::: lei iar valoarea

nominală a acţiunilor este 9 ::: ::: lei. Să se "nreistreze prima de conversie.

$rima de conversie F valoarea de rambursare a obliaţiunii 0 valoarea nominală a acţiunii F F 1: ::: ::: 0 9 ::: ::: F 1 ::: ::: lei

(nreistrarea contabilă

1=1 *emisiune obliaţiuni+ F I cu 1: ::: :::1:;; 0 1 ::: :::1:15 0 9 ::: :::

1:;; F 1:15 cu 1 ::: ::: lei

pa. 51

1:;7'

1 ::: :::

1 ::: :::: sold final

;


22/32

=ilan

E6AUA*EA MIHOACEO* 5IE

EGALDAEA &3OL)AEL) 63NE

Evaluarea "n contabilitate constă "n exprimarea elementelor de activ şi de pasiv, c!eltuielilor şiveniturilor "n unităţi monetare.

&i%loacele fixe sunt active care "ndeplinesc simultan două condiţii- au o valoare mai mare dec#t limita prevăzută de lee *1< milioane+- au o durată de funcţionare mai mare de 1 an

'upă apartenenţă se clasifică astfel- mi%loace fixe care apar "n activul bilanţului

- mi%loace fixe care sunt elemente extrapatrimoniale

'upă structura materială şi destinaţia economică- construcţii- instalaţii te!nice, mi%loace de transport, animale,

plantaţii- mobiler, aparatură birotică, ec!ipament de protecţie

etc.Evaluarea mi%loacelor fixe se realizează "n patru momente de referinţă "n durata de existenţă aunui element de activ sau de pasiv, astfel

1) a "ata intrării #n folosină 0 valoarea de intrare *valoarea lui contabilă+,

elementele de activ şi de pasiv se evaluează şi "nreistrează la valoarea de intrare,astfel

- bunurile reprezent#nd aport de capital sau obţinutecu titlu ratuit, la valoarea justă , care se asimilează costului deac!iziţie- bunurile obţinute cu titlu oneros *cumpărate+ lacostul de achiziţie

- bunurile produse "n unitate la costul de producţie- creanţele şi datoriile la valoarea nominală.

2) Evaluarea la inventar 0 evaluarea se face la valoarea actuală a fiecărui element,

denumită valoare de inventar

Galoarea de inventar F valoarea netă contabilă F valoarea contabilă - amortizarea

3) Evaluarea la #nci"erea e%erciiului financiar *la finele anului+ 0 elementele deactiv şi de pasiv se reflectă "n bilanţ la valoarea de intrare pusă de acord curezultatele inventarierii *valoarea contabilă netă+. Se numeşte valoare -ilanieră.

'acă- Galoarea de inventar a activelor 2 valoarea contabilă, respectiv valoarea de

inventar a pasivilor datori este mai mică dec#t valoarea contabilă, acestea se inoră.

pa. 55

A $1=1 0 1: ::: ::: 1:15 0 1: ::: :::

1: ::: ::: 1: ::: :::


23/32

- Galoarea de inventar a activelor este mai mică dec#t valoarea contabilă,această diferenţă se suportă pe seama amortizărilor, dacă deprecierea este ireversibilă,sau prin constituirea provizioanelor de depreciere, dacă deprecierea este reversibilă.'iferenţele "n plus "n cazul pasivelor datori se "nreistrează prin constituirea provizioanelor.

4) Evaluarea la ieşire "in $atrimoniu 0 elementele de activ şi de pasiv se evalueazăşi "nreistrează la valoarea de intrare.

Valoarea de ieşire = Valoarea de intrare

3eşirea unui bun din estiune poate fi cauzat din- scoaterea din funcţiune la sf#rşitul perioadei de

utilizare- v#nzarea- cedarea cu titlu ratuit- "n urma calamităţilor

AMO*/I4A*EA este procesul de recuperare treptată a c!eltuielilor făcute cu ac!iziţia

mi%loacelor fixe.&i%loacele fixe sunt supuse amortizării. Amortizarea mi%locelelor fixe se calculează "n funcţiede durata normală de funcţionare prevăzută de lee, de la data punerii "n funcţiune p#nă larecuperarea interală a valorii lor de intrare *contabile+

Amortizarea mi%loacelor fixe se calculează "ncep#nd cu luna următoare a punerii "n funcţiune.Există trei metode de amortizareMeto"a amorti(ării liniare ! constă "n repartizarea uniformă a valorii de intrare a

mi%loacelor fixe pe toată durata normală de funcţionare *'/D 0 durata normală de utilizare sau '/6- durata normală de funcţionare+.

Este metoda enerală de amortizare pentru toate cateoriile de mi%loace fixe.Se face prin 5 procedee

1+ amortizarea anuală 0 la sf#rşitul anului

'/D

contabila valoarea anuala amortizare =

5+15

anualaamortizarlunaraamortizare =

'/D

1:: liniaraamortizarede,ota =

ExempluSe consideră un utila% cu următoarele date de referinţă- valoarea de intrare *vi+


24/32

$erioada Amortizarea anuală Amortizarea totală Galoarea neamortizatăAnul 1 1:: ::: 1:: ::: ;:: :::Anul 5 1:: ::: 5:: ::: 7:: :::Anul 7 1:: ::: 7:: ::: 5:: :::Anul ; 1:: ::: ;:: ::: 1:: :::Anul < 1:: :::


25/32

Lecţia <

Coninutul -ilanului A. Activul -ilanului =. )asivul -ilanului

A. Activul -ilanului cuprinde bunurile economice de care dispune unitatea patrimonială, destinaţiaacestor bunuri precum şi lic!iditatea lor. (n activul bilanţului contabil, sunt evidenţiate at#t bunurileeconomice propriu-zise c#t şi unele elemente care deşi nu reprezintă bunuri, aparţin activului. (nconsecinţă elementele respective se "nscriu ca poziţii distincte "n activul bilanţului.Activele sunt prezentate "n bilanţ astfel

1.-active imobilizante a.- imobilizări necorporale b.- imobilizări corporale c.- imobilizări financiare

5.-active circulante a.- stocuri b.- creanţe c.- investiţii financiare pe termen scurt d.- casa şi conturi la bănci

7.-c!eltuieli "nreistrate "n avans1. Active imo-ili(ante1.a.Imo-ili(ări necor$orale sau nemateriale, intan0i-ile! sunt elemente patrimoniale din activ carecuprind pe de o parte mi%loacele fără substanţă fizică, dar care au totuşi o valoare reală, iar pe de altă parte unele c!eltuieli amortizabile pe mai multe exerciţii financiare şi ca atare se "nscriu "n activul

bilanţului.3mobilizările necorporale includ următoarele elmente principale, structurate- celtuieli "e constituire- cont 21 "e activ, ocazionate de "nfiinţarea sau modificarea

8dezvoltarea societăţii, taxe de "nscriere şi "nmatriculere, costul tipăririi şi distribuţieiacţiunilor, prospectarea pieţei, publicitate. Se amortizează "n maxim < ani. $entru că nu"mbracă forme materiale specifice activului real, sunt considerate "n analizele financiarecomponente ale activului fictiv.

(nreistrarea c!eltuielilor de constituire "n funcţie de modalitatea de plată- prin cont la bancă 5:1 F


26/32

Scoaterea din estiune a c!eltuielilor de constituire după amortizarea totală $ 5:1 F 5:1 A $ 0 ' F A -

Exerciţiu Se efectuează c!eltuieli cu constituirea societăţii, reprezentate de plăţi "n numerar, "nvaloare de 51:: şi obliaţii faţă de furnizorii de servicii "n valoare de 59::. Se amortizează liniar "n <ani, după care se scot din activul patrimonial.

- "nreistrarea c!eltuielilor de constituire5:1 A F I


27/32

5. Se "nreistrează amortizarea c!eltuielilor de dezvoltare - timp de 5 ani, adică ;::::=11 F 5:7

7. Se scot din estiune c!eltuielile de dezvoltare, după amortizare parţialăI F 5:75:7 valoarea amortizată- pe 5 ani, ;:::=


28/32

$rincipalele elemente necorporale care alcătuiesc fondul comercial sunt - fidelitatea şi atitudinea clientelei "ntreprinderii faţă de aceasta, obişnuinţa de a cumpăra de laaceeaşi unitate, constituind vadul comercial.

- calitatea produselor livrate şi serviciilor prestate de ana%aţi- credibilitatea "ntreprinderii, uşurinţa ei de a obţine credite- gradul ridicat de tehnicitate- amplasarea faţă de căile de acces- renumele mărcilor şi produselor furnizate de "ntreprindere, sementul de

piaţă deţinut, preţurile competitive pe piaţă, numărul concurenţilor pe piaţă. Atenţie! 6ondul comercial nu trebui confundat cu fondul de comerţ, care este ansamblul bunurilor corporale şi necorporale reunite la un comerciant care "i permit desfăşurarea activităţii. 6ondulcomercial este acea parte nematerială a fondului de comerţ, care se determină ca diferenţă "ntrevaloarea de ac!iziţie sau de aport a fondului de comerţ şi valoarea contabilă a elementelor ce compunacest fond. &ărimea fondului comercial se determină doar "n momentul ac!iziţionării, aportării sauv#nzării fondului comercial. 6ondul comercial nu este supus amortizării.

(nreistrarea concesiunilor, brevetelor, mărcilor, drepturilor şi valorilor similare obţinute din diferitesurse

-din eforturi proprii A 5:< F @51 $ A H ' F $ H

-din aport la capitalul social A 5:< F ;


29/32

- ac!iziţionate de la furnizori I F ;:; $ H A 5: A H 'A ;;5= A H '

- "nreistrate din producţie proprie * din venituri+A 5: F @51 $ A H ' F $ H

(nreistrarea amortizării proramelor informatice 5: cont de $4 A =11 F 5: $

Scoaterea din evidenţă a proramelor informatice după amortizarea totală $ 5: F A 5: $ 0 ' FA 0

Scoaterea din estiune a proramelor informatice după amortizarea parţială I F 5: A

$ 5: 0 valoarea amortizatăA =


30/32

Lecţia =

1. Active imo-ili(ante1.- Imo-ili(ări cor$orale ! este un activ identificabil, tanibil, cu suport material, utilizat "n scopuri

productive, pentru a fi "nc!iriat sau "n scopuri administrative şi care se identifică prin mai multe particularităţi! au o existenţă materială concretizată "n terenuri şi mi%loace fixe- asupra lor "ntreprinderea are drepturi reale *de proprietate, de utilizare, de uzufruct+- pot fi ac!iziţionate, obţinute "n cadrul unităţii sau primite pe alte căi, pentru exploatăridurabile, nu pentru a fi v#ndute- au o durată relativ lună de folosinţă- costul imobilizărilor corporale *c#nd se produc cu forţe proprii+ este inclus "n c!eltuielileunui anumit număr de exerciţii financiare, "n care el participă la obţinerea profitului,operaţie numită amortizarea imobilizărilor - anumite c!eltuieli ocazionale, de imobilizări corporale constituie ele "nsele imobilizări

*c!eltuieli de punere "n funcţiune a mi%locului fix, c!eltuieli pentru mobilizare,completează valoarea+- imobilizările corporale aflate "n diferite faze de execuţie sau sunt finalizate sau care sunfinalizate şi nerecepţionate, sunt denumite imobilizări corporale n curs

• /erenuri cont activ 2111 se referă la- terenuri propriu-zise 0 la ele se fac doar amena%ări, nu suportă amortizare. Ele nu se pot deprecia ireversibil. $entru eventualele deprecieri, se constituie rezerve băneşti,numite provizioane de depreciere.

! terenuri de natură zăcăminte *miniere, petroliere+

3ntrarea terenurilor din diferite surse *cele de natura zăcămintelor+- cumpărate de la furnizor I F ;:;

5111;;5= - GA

- vin ca aport la capitalul social5111 F ;


31/32

- cu forţe proprii "n exerciţiul financiar curent A 5115 F @55 $ A H ' F $ H

- cu forţe proprii "n exerciţiul financiar curent, investiţia "ncepută "n ex. anterior571- investiţii "n curs5115 F I

@55 - valoare raportată de la exerciţiul anterior 571

- ac!iziţii de la furnizori

I F ;:; $A 5115 0 amena%ăriA ;;5= - tva

(nreistrarea amortizării A =11 F 511 $

Scoaterea din estiune a amena%ărilor amortizate parţial I F 5115

$ 511=


32/32

=

lcurs ics.doc

Documents