Legea in dreptul roman Legea celor XII Table

LEGEA N DREPTUL ROMAN - LEGEA CELOR XII TABLE

Dreptul roman este ansamblul de norme de conduit, care exprim voina clasei dominante, instituite i sancionate de ctre stat.Dreptul roman se imparea, in conformitate cu concepia roman, in drept privat (care ocroteste interesele private ale diferitelor persoane) i drept public (cre ocroteste interesele intregii societati).Dreptul roman, expresie a voinei clasei stapnilor de sclavi, se concretizeaz in anumite forme menite, pe de o parte sa deosebeasc regulile juridice de celelalte norme de conduit social i pe de alta parte s dea putere obligatorie. Aceste forme de exprimare extern a dreptului, stabilite in mod concret i sancionate de statul sclavagist roman, constituie expresia condiiilor ecomomice ale societaii sclavagiste i a intereselor stapnilor de sclavi.1Vladimir Hanga si Mihai Jacota , Drept Privat Roman , 1964 p.31

Astfel de forme de exprimare constituie asa-zisele izvoare formale ale dreptului i in general, sunt opuse notiunii de izvoare materiale ale dreptului. Prin izvoarele materiale ale dreptului trebuie sa se inteleaga, conditiile vietii materiale ale societatii sclavagiste romane, conditii care determin att necesitatea ct i coninutul regulilor respective de drept.2Vladimir Hanga si Mihai Jacota , Drept Privat Roman , 1964 p.31

Mult vreme de la formarea statului roman, cutuma a fost principalul izvor al dreptului. Persistenta economiei naturale i simplicitatea vietii sociale i de stat, nu necesitau forme juridice complexe i dreptul cutumiar satisfacea multumitor nevoile clasei stapanitoare.3Vladimir Hanga si Mihai Jacota , Drept Privat Roman , 1964 p.34

In perioada republicii i mai ales in perioada stapnirii sclavagiste, bazat pe producia de mrfuri i pe un intens schimb comercial, relatiile sociale au cpatat un caracter tot mai complex , iar dreptul cutumiar s-a dovedit a fi insuficient pentru a exprima in forme juridice corespunzatoare noile relatii sociale.Legea, ca expresie a voinei stpnitorilor de sclavi, apare datorita unor posibilitai mai complete i mai rapide de reglementare, superioara obiceiului asupra cruia capt treptat o netgduit preponderenta.4Vladimir Hanga si Mihai Jacota , Drept Privat Roman , 1964 p.34

Tradiia amintete de legi reale (leges regiae) care votate in epoca regalitaii de comiiile curiate, ar fi constituit primele legi romane. Cercetrile critice au dovedit contrariul, aceste legi fiind o publicaie apocrita intocmita la finele epocii republicane sau cel mai trziu sub impratul Augustus.Cea mai veche i cea mai important lege roman este fr indoial Legea celor XII Table, cci dup afirmaia istoricului Titus Livius , ea constituie izvorul intregului drept public i privat 5Bonfante , Corso II , p.65 si urm.

(fous omnis publici privatique iuris ).Prin lex (lege) romanii intelegeau : orice convenie care oblig pe pri acordul de voint dintre magistrat i popor, i anume magistratul propune (rogat), poporul accepta (iubet), propunerea magistratului (rogatio) devenind lex.

norma obligatorie pentru toi supuii

Legea ocrotea cu multa grij proprietatea privat, pedepsind cu asprime pe cei care o inclcau. O importan deosebit se acord creditului, debitorul insolvabil putnd fi vndut ca sclav dincolo de Tibru sau chiar omort.6Constantin Stefan Tomulescu , Drept Privat Roman , 1973 p.29

In domeniul dreptului familial i al celui penal, legea avea un caracter preponderent gentilic. Este de mentionat c eful familiei , pater familias, avea puteri nelimitate asupra soiei i a copiilor i sub aspectul pedepsei, legea recunotea existena legii talionului, alturi de compoziia voluntar legal.Legea exprima in mod limpede diferenierea de avere i de clasa din societatea roman.7Vladimir Hanga si Mihai Jacota , Drept Privat Roman , 1964 p.35

Legea distinge dintre assidui = bogati i proletari = saraci. In epoca republican, dezvoltarea istoric a situat legea ca izvor de drept pe primul plan. Legea este o hotarre luat de stapanii de sclavi in adunrile lor legislative. Aceste adunri erau adunrile pe centurii (comitia centuriata), pe triburi (comitia tributa) i cele plebiene (concilia plebis) iar iniiativa legislativ aparinea magistrailor care prezidau astfel de adunari, adic consulilor, pretorilor i tribunilor plebei. Legile romane erau propuse de unul dintre magistrati , in fata poporului constituit in una dintre adunari. Proiectul de lege era afiat in for pentu a fi discutat de cetateni in diferite intruniri neoficiale (contiones), timp de 24 de zile, dupa care poporul era convocat de ctre magistratul care a avut iniiativa legislativ, pentru a se pronuna asupra proiectului de lege. Aici facem meniunea c poporul nu putea a duce amendamente ( nu putea propune modificrea textului din proiectul de lege). Ori se vota in bloc aa cum era formulat, ori era respins in bloc. Dac legea era votat de popor, urma s fie trimis in faa senatului in vederea ratificrii, care dezbtea proiectul de lege din perspectiva tradiiei romane. Legile votate se numeau leges rogatae i imprumutau denumirea demnitaii magistratilor: legi consulare, pretoriene, tribuniciene. In opoziie cu legile votate de magistrati exista i leges datae, adic legi promulgate de un magistrat in anumite probleme speciale (acordarea cetateniei, intemeierea unor colonii etc. ) fr consultare prealabil a adunrilor populare, dar in virtutea unei imputerniciri a acestora i in calitate de reprezentant al lor. In prima faz, legea se vota oral, dar dupa legea Papiria din 131 i.e.n , pentru a se evita posibilitatea de influenare a alegtorilor, votarea avea loc in form scris i secret.Rezultatul poporului este adus la cunostin poporului imediat dupa votare (renuntiatio) i textul votat se pastra in arhivele statului (aerarium).Legea se aplic imediat, dar numai dac textul ei nu prevedea un alt termen de intrat in vigoare (voctio legis). Legea se aplic pana la abrogarea ei. Abrogarea poate rezulta din decderea in desuetudine a legii sau din votarea unei legi noi, menita sa inlocuiasc total sau partial vechea lege.O lege era alctuit din 3 pri : praescripio se menionau numele magistratului care a propus proiectul de lege, de asemenea, adunarea care a votat legea, locul in care legea a fost votat, precum i prima unitate de vot care s-a exprimat.

rogaio erau cuprinse dispoziiile de lege, iar dac erau mai multe, acele dospoziii erau sistematizate pe capitole.

sancio se menionau ce consecine vor decurge in ipoteza inclcrii dispoziiilor din rogation.

In funcie de sanciunea lor, legile se clasific in 3 categorii :

legi perfecte se preciza c orice act juridic incheiat prin inclcarea dispoziiilor din rogaion va fi nul.

legi imperfecte se prevedea c nu este permis inclcrea dispoziiilor din rogaio, fr a se preciza ce consecine vor decurge in cazul unei asemenea inclcri.

legi mai puin perfecte se preciza c actul juridic incheiat prin inclcarea dispozitiilor din rogation, nu se anuleaza ci ii produce efectele , dar autorul va fi pedepsit cu plata unei amenzi.

Legea celor XII Table intocmit in anul 449 .e.n, de decemviri, a fost adoptat pe fondul conflictului dintre patricieni i plebei, deoarece plebeii au cerut in mod repetat, ca obiceiurile juridice s fie codificate i afiate in forum, pentru c cetaenii romani sa cunoasc dispoziiile normelor de drept. Fat de aceste presiuni, in anul 451 .e.n , patricienii au format o comisie de 10 brbai, denumit comisia celor 10 barbati cre sa scrie dreptul, comisie insarcinat s sistematizeze obiceiurile juridice i s le expun n forum. n acelai an, membrii comisiei au fcut o sistematizare a obiceiurilor i le-au publicat pe 10 table din lemn, ns plebeii au protestat, afirmand c acea sistematizare este incomplet , astfel inct in anul 449 .e.n. s-a format o noua comisie, din care fceau parte i 5 plebei, comisie care a facut o sistematizare complet a obiceiurilor i le-a publicat pe 12 table de bronz.8Emil Molcut , Drept Privat Roman . Note de curs, 2003 p.27

Dup cuprinsul ei, legea apare ca o codificre imbuntita a dreptului obinuielnic, cu unele imprumuturi din dreptul grec. Aceasta cuprinde dispoziii asupra procedurii civile i procedurii penale, asupra dreptului penal i constitutional i mai ales asupra dreptului civil. Aceasta cuprinde intregul drept public i privat al Romei. De aceea, legea este denumit i codul decemviral. In domeniul dreptului privat, legea cuprinde in principal, dispozitii cu privire la statutul juridic al persoanelor, organizarea familiei si la succesiuni. Nascuta in timpuri indepartate, legea decemvirala nu a fost abrogat in mod expres nici macr in timpul lui Iustinian (sec al VI-lea e.n.) , astfel se poate spune c aceasta lege cu modoficri pariale, a trit timp de 11 secole. Cicero cel mai mare avocat al antichitatii, spune c aici este izvorul tututror legilor 9De or. 1.44 , 195

, in sensul c legile posterioare - in general nu au fcut altceva dect sa dezvolte principiile stabilite de decemviri. Totui, el recunoate c in vremea sa, edictul pretorului luase locul Legii celor XII Table, dei in copilria lui era inc invat pe dinafar.10Constantin Stefan Tomulescu , Drept Privat Roman , 1973 p.31

Mult vreme s-a afirmat in mod greit, c Legea celor XII Table nu ar fi originala, ci ar fi copiat dupa dreptul grec. Aceast afirmatie greit se bazeaza pe un text din Titius Livius potrivit cruia, inainte de adoptarea legii, o comisie format din 5 brbai s-ar fi deplasat in Grecia Mare (Sudul Italiei) pentru a studia dreptul grec. n realitate , legea celor XII Table este originala, in primul rand pentru c ea oglindete fidel modul de via al romanilor din acel moment istoric. In al doilea rand, ea oglindete psihologia poporului roman din acea epoc, prin duritatea sanciunilor, prin exprimrile clare i concentrate. n cel de-al treilea rnd, s-au fcut studii comparative intre Legea celor XII Table i Legiile lui Solon (Solon a fost cel mai mare legislator atenian)11Emil Molcut , Drept Privat Roman . Note de curs , 2003 p.28

i s-a constatat c sunt numai trei elemente comune, datorita probabil contactului direct cu grecii care nainte de secolul al V-lea .e.n, stabilise relatii comerciale cu romanii. Nu s-a dovedit veridic nici teoria burghez dupa cre Legea celor XII Table este produsul conflictului dintre stat i ginti, statul lund locul gintilor i legea lund locul cutumei gentilice. Nu poate fi vorba de un conflict intre stat i ginti, statul roman fiind dect instrumentul de oprimare in mna patricienilor, iar ginile fiind formate exclusiv din patricieni 12Constantin Stefan Tomulescu , Drept Privat Roman , 1973 p.32

. Geneza Legii decemvirale, trebuie cutat in condiiile economice i politice ale Romei, dupa izgonirea regilor , adic in lupta plebei contra patricieni. Era in interesul plebei c sa nu mai fie judecat potrivit obiceiului pe care nu mai patricienii il cunoteau i il interpretau conform intereselor lor, ci printr-o lege scris pe care s o cunoasc i ei. Prin Legea celor XII Table, plebea urmrea un scop dublu: egalitatea politic i civila a plebeilor cu patricienii i codificarea dreptului privat consuetudinar. Numai ultimul scop a fost realizat. Intr-adevar, chiar i dupa cele XII Table, magistraturile continua s fie monopolul patricienilor, ceea ce inseamna c din punct de vedere politic , nu s-a ajuns nici formal la o egalitate intre plebei i patricieni. Egalitatea spre care tindeau plebeii, nu s-a realizat nici din punctul de vedere al dreptului privat, deoarece Legea celor XII Table consacra imposibilitatea csatoriei ntre patricieni i plebei. In alte czuri, aceasta lege nu face nicio deosebire intre plebei i patricieni; astfel cazul cel mai cracteristic este executarea debitorului pentru datorii. Cu indeplinirea unor anumite conditii i forme, debitorul poate fi vndut ca sclav peste grani sau chiar ucis. Formal, dispoziia se aplic deopotriva patricianului i plebeului. In realitate insa, numai plebeul avea de suferit din cauza asprimii legii. Executarea asupra persoanei se aplic numai plebeilor , deoarece acestia erau in general oamenii nevoiai, debitorii, pe cand patricienii, erau creditorii a cror avere sporea prin camata.13Constantin Stefan Tomulescu , Drept Privat Roman , 1973 p.32

Textul legii nu ne-a parvenit pe cale directa, deoarece cele 12 table din bronz au fost distruse de ctre Gali , cu ocazia incendierii Romei, in jurul anului 389 .e.n. Prin urmare, textul legii a fost afisat numai ase decenii.14Emil Molcut , Drept Privat Roman . Note de curs , 2003 p.28

Cu toate acestea, legea nu a fost republicata. Pentru c cele 12 table nu s-au pastrat, textul legii a fost reconstituit n epoc modern pe baza fragmentelor din lucrarile jurisconsultilor, fiind transmis prin intermediul Digestelor lui Justinian. Cei care au comandat Legea celor XII Table au fost jurisconsulii. Cea mai buna reconstituire a fost facuta de profesorul P.F. Girard.Legea celor XII Table apare insa ca un produs autentic al condiiilor materiale de existena din secolul al V-lea i.e.n..15Constantin Stefan Tomulescu , Drept Privat Roman , 1973 p.33

Din cuprinsul legii - aa cum o cunoatem se deduce c Roma era un stat preponderent agricol, in care schimburile comerciale erau puin numeroase. Astfel, Legea celor XII Table cuprinde dispoziii privind bunurile i in special, proprietatea de pmnt, precum i sanciuni impotriva acelora care violeaza dreptul de proprietate. Legea celor XII Table conine i sanciuni privitoare la intreinerea drumurilor rurale , hotrnicia cmpului, reglementarea scurgerii apelor, dobandirea fructelor czute pe domeniul vecinului. Dat fiind faptul c Roma nu cunostea in acea epoc economia de schimb, avand la baza economia naturala, inchisa i primitiva, obligaiile erau aproape inexistente ( obligatiile sunt proiecia juridic a economiei de schimb). Noiunea de obligaie delictuala, nu era cunoscuta in acea vreme, iar contractele se reduc la unul singur, stipulaia.Prin urmare, deducem de aici c Legea celor XII Table este fcut in avantajul i pentru proprietarii de pmnt , pentru agricultori, ceea ce este n deplin acord cu situatia economic a Romei din secolul al V-lea i.e.n., epoc in care aceasta era un stat de agricultori.16Constantin Stefan Tomulescu , Drept Privat Roman , 1973 p.33

Dup Legea celor XII Table au fost votate in epoc republican, numeroase alte legi, din care multe intereseaza dreptul privat.Incepand cu epoc imperial, rolul legii scade, ca urmare a noilor schimbri de factur socio politic petrecute in viata statului roman.Odat cu instaurarea imperiului, autoritatea impratului in continu crestere nu putea ingadui existena adunrilor populare care treptat dispar, poporul intrunindu-se numai pentru a-l aclama pe imprat sau pentru a lua act de hotarrile sale. Astfel c, in dauna legilor se impune vointa imperiala, care treptat, devine unic sorginte a dreptului, impratul fiind socotit deasupra oricrei legi (legibus solutus).17Vladimir Hanga si Mihai Jacota , Drept Privat Roman , 1964 p.37

Legea agrar de la sfaritul secolului . e.n. va ramane n istorie ca ultima lege votat de popor. La finele secolului , e.n. legea nu va mai fi izvor de drept, poporul pierznd cu totul puterea legislativ, care va fi transferat Senatului, instrument voalat al vointei imperiale.

BIBLIOGRAFIE1. Vladimir Hanga i Mihai Jacota - Drept Privat Roman ed. Didactic i Pedagogic , Bucuresti 19642. Constantin Stefan Tomulescu - Drept Privat Roman Tipografia Universitatii din Bucuresti, Bucuresti 19733. Emil Molcut - Drept Privat Roman . Note de Curs ed. Universul Juridic, Bucuresti 2003.