LEPTOSPIROZA

Leptospiroza -boal infecioas acut din grupul zooantroponozelor determinat de leptospire, manifestat prin febr, intoxicaie, cefalee, dureri musculare, mai ales la gambe, afectarea rinichilor, a ficatului, sistemului nervos i cardiovascular.-descris prima dat de Adolf Weil n 1886, motiv pentru care se numete i Boala lui Weil.

datorata infeciei cu leptospire, este zoonoza cu cea mai larg rspndire, afectnd numeroase specii de mamifere slbatice i domestice.Leptospiroza -determinat cel mai frecvent prin contactul indirect cu apa sau solul contaminate cu urina animalelor infectate cu leptospire mai rar prin contact direct cu animalele purttoare de leptospire

Agenii patogeni - leptospirele - microorganisme sub form de spiral (spirochete Leptospira interrogans). umezeala crescut - condiie favorabil de existen a lor.n ap i solul umed supravieuiesc pn la o lunLeptospirele sunt destul de rezistente la temperaturi joase -n ghea triesc aproape 3 luni-n carne i alte alimente- 5-10 zile.-sunt sensibile la temperaturi nalte: la temperatura +50C pier peste 25-30 min., la temperatura de fierbere (+100C) momentan.- leptospirele dispar rapid n mediul uscat, ndeosebi sub aciunea razelor solare sau a soluiilor dezinfectante.

Sursa de infecie -mai frecvent -obolanii, oarecii i alte roztoare. De asemenea, mai pot fi surs de infectare diverse animale domestice ca porcinele, bovinele, ovinele, caprinele, cabalinele, psrile, cinii, pisicile etc.Din organismul animalelor bolnave sau purttoare de microbi leptospirele se elimin cu urina, fecalele - infectnd bazinele de ap, solul i produsele alimentare. Animalele se pot infecta n timpul pscutului, consumrii apei din bazinele infectate, mai ales de roztoare; prin nutreul infectat ori prin intermediul aternutului cu leptospire.Un mare pericol n rspndirea leptospirozei i nu numai n anotimpul de var, l prezint inundaiile

-Oamenii se mbolnvesc de leptospiroz n timpul scldatului n iazuri, ruri, splatului n bli, bltoace, priae; n timpul lucrrilor agricole pe terenurile umede, la pescuit, pscnd turmele de oi sau cirezile de vite, hergheliile de cai, de asemenea la ngrijirea animalelor i tiatul lor.-n pericol de leptospiroz - veterinarii, zootehnicienii, persoanele de la ferme, ndeosebi n timpul sacrificrii animalelor, prelucrrii crnii i a materiei prime de la abatoare i combinatele de carne- prin consumarea apei i ale altor alimente infectate de roztoare, precum i a laptelui crud al animalelor bolnave.-n Romania focarele de leptospiroz se concentreaz mai des vara ntre copiii, care se scald n iazuri, bli, praie, contaminate de urina animalelor bolnave.Agentul patogen ptrunde n organismul uman prin pielea traumatizat sau mucoasa lezat a cavitii bucale, nazale, oculare; prin tractul gastrointestinal, prin alte organe i sisteme. Ajunse n organism leptospirele prin snge ajung n diverse organe -rinichi, ficat, splin, cord, muchii scheletici- atac vasele sangvine i chiar meningele

Aceste leptospire patrund in organism prin tegumente si mucoase intacte sau usor scarificate.Leptospire pot patrunde si prin conjunctiva, mucoasa nazala, sau chiar prin plamani (aerosoli cu leptospire). Leptospiroza poate strabate placenta si provoca avort sau deces fetal ante-partum.Leptospire ajunse in organism, intra in circulatia limfatica, apoi in sistemul circulator si ajung in toate organele. Aceste leptospire raman viabile timp de saptamani sau luni in tesuturi ferrite de actiunea anticorpilor: tubii renali, sistemul nervos central, camera anterioara a ochiului. In boala acuta aceste leptospire se multiplica in endoteliul vaselor mici determinand vasculite in orice sistem sau organ: rinichi, ficat, plaman, piele, muschi.Posibilitate afectarii mai multor organe explica polimorfismul clinic prezentat de leptospiroza. Pot fi forme usoare de leptospiroza pana la forme grave de leptospiroza cu insuficienta renala sau hepatica.

Perioada de incubaie -de 2-20 zileDebut brusc - brutal cu o febr ridicat, pn la +39-40C, cu frisoane puternice, dureri intense de cap, insomnie, dureri n articulaii, muchi, mai ales n gambe, cu o slbiciune general. Apar tulburri hemoragice sub form de hemoragii nazale, gastrointestinale. Forma icteric se manifest prin apariia icterului, pielea i mucoasele devin galbene. Icteul apare n a 2 -3 zi de boal, apoi dispare peste 2-3 sptmni. Forma renal se manifest prin apariia anuriei. Dac n asemenea cazuri bolnavul nu se adreseaz medicului, survine decesul.

-dispare pofta de mncare, pot avea vertij, greuri, vrsturi i dureri abdominale- Curba termic este mai frecvent biondular, cu o durat de 5-9 zile sau mai mult.- bolnavii de leptospiroz au o nfiare exterioar caracteristic facies hiperemic ,tumefiat, ochii roii uneori cu hemoragii sclerale.-n cazuri grave - hemoragii nazale, intestinale i, de regul, apar petiii pe piele i mucoase. - pot fi erupii rozeolice ori papuloase deseori pe mucoase i piele, mai ales n leptospiroz provocat de L. Icterohemoragic - apare un icter progresiv cu o durat n medie de 2-3 sptmni. Ficatul i splina se mresc n volum; urina capt o culoare nchis i se elimin n cantiti micorate.

-starea bolnavului se nrutete brusc -apar simptome de insuficien renal-n unele cazuri leptospirele atac meningele, i atunci boala evolueaz sub form de meningit.-starea bolnavului se agraveaz brusc, progreseaz durerile de cap, nct devin chinuitoare, apare o vom repetat, greuri, simptome meningiene, progreseaz redoarea cefei, -cu ct bolnavul este spitalizat mai devreme, cu att tratamentul este mai eficient.

SimptomeEvolutia leptospirozei se face in doua etape- Prima faz - diseminare - septicemic - a doua faz - de localizare organic 1.Faza septicemic a leptospirozei : - debuteaza cu febra, cefalee (durerea de cap), mialgii (dureri musculare); - conjunctivele sunt congestionate si asociaza fotofobie (nu suporta lumina); - pe piele apare o eruptie rosiatica sau hemoragica; - la nivel pulmonar poate exista o afectare manifestata prin tuse si expectoratie; - pulsul este scazut; - tulburarile digestive din leptospiroza cuprind: lipsa poftei de mancare, greata, varsaturi; - ficatul este marit de volum icter in formele severe;

2.Faza organic a leptospirozei: - reaparitia febrei; - meningita manifestata prin cefalee, fotofobie, redoarea cefei - alte manifestari neurologice: nevrite, mielite, encefalite; - manifestari hemoragice: hemoptizie melena epistaxis echimoze hemoragii conjunctivale Simptomatologia leptospirozei - mare polimorfism -manifestari nespecifice -diagnosticul de leptospiroza -greu doar prin examen clinic

1.examenul sangelui arata in leptospiroza un sindrom inflamator: - VSH-ul este mult crescut; - la fel si fibrinogenul seric; - creatinkinaza are valori mari; - numarul de leucocite si neutrofile este deseori, modificat;2.examenul LCR: - se practica datorita semnelor meningeale; - este deseori modificat in leptospiroza. 3.microscopia: - pe fond intunecat poate permite vizualizarea leptospirelor, dar e putin specifica; - imunofluorescenta este mult mai specifica si utila 4.culturi: - leptospirele sunt izolate din sange sau LCR in primele 10 zile de boala sau din urina dupa prima saptamana; 5.serologia: - este cea mai des folosita; - utilizeaza reactia de aglutinare microscopica.

perioada de stare se descrie leptospiroza anicteric sau leptospiroza icteric. Forma anicterica n general -evoluie autolimitat -se manifest ca un sindrom pseudogripal. Forma icteric (boala Weil) -evoluie medie sau sever -asociat cu sindrom hemoragic, insuficien renal.Sindromul Weil(boala weil), -se caracterizeaz prin icter, disfuncie renal, diatez hemoragic i mortalitate crescut. Dupa 4-9 zile, apare icterul, i disfuncia renal i vascular.Icterul din sindromul Weil, care poate fi accentuat si poate oferi o culoare portocalie pielii, nu este asociat, de obicei, cu necroza hepatica severa. Moartea este rara in boala weildatorata insuficientei hepatice. Hepatomegalia si sensibilitatea in hipocondrul drept sunt frecvente sindromului weil. Splenomegalia apare la 20% din cazuri de boala weil.

Se poate dezvolta insuficienta renala, adeseori in timpul celei de a doua saptamani de boala. Hipovolemia si scaderea perfuziei renale contribuie la aparitia necrozei tubulare acute, cu oligurie sau anurie. Uneori este necesara dializa, desi un numar de cazuri pot fi tratate fara dializa. Functia renala poate fi complet recuperata.Afectarea pulmonara apare frecvent, determinand tuse, dispnee, durere toracica si sputa hemoptoica si uneori hemoptizie sau chiar insuficienta respiratorie. In sindromul Weil sunt observate manifestari hemoragice: epistaxis, petesii, purpura si echimoze, care apar frecvent, in timp ce hemoragia gastroin-testinala sera si cea suprarenala sau subarahnoidiana sunt depistate rar.. Mai pot apare meningita cu lichid clar, soc endotoxic, colecistita acuta nelitiazica,pneumonie interstitiala, miocardita, sufuziuni conjunctivale

Tratament leptospiroza: Pentru cazurile de leptospiroza sera administrareaza penicilina G, amoxicilina, ampicilina sau eritro-micina . In cazurile usoare tratamentul per os cu tetraciclina, doxiciclina, ampicilina sau amoxicilina trebuie avut in vedere. Pacientii cu leptospiroza sera si insuficienta renala pot necesita dializa. Cei cu sindrom Weil pot aveaa nevoie de transfuzie de sange integral si/sau trombocite. Poate fi necesara terapia intensiva. Cei mai multi pacienti cu leptospiroza se recupereaza. Mortalitatea este ridicata printre pacientii in varsta si printre cei cu sindrom Weil.Supragherea pe termen lung a pacientilor cu insuficienta renala si disfunctie hepatica a relevat o buna recuperare a functiei renale si hepaticeTratamentul se efectueaz numai n conditii spitaliceti obligatorii. Cu ct spitalizarea e mai precoce, cu att rezultatele tratamentului sunt mai ncurajatoare.

Profilaxie: Persoanele care pot fi expuse la contactul cu leptospire, datorita ocupatiei lor sau datorita folosirii recreationale a apei, trebuie informate asupra riscurilor. Masurile pentru controlul unei boli ca leptospiroza includ evitarea expunerii la urina si tesuturi de la animale infectate, vaccinarea animalelor si controlul rozatoarelor.Chimioprofilaxia cu doxiciclina (200 mg o data pe saptamana) a parut a fi eficienta pentru leptospiroza la personalul militar, dar este indicata doar in cazuri rare de expunere la leptospire sustinuta pe termen scurt. Pentru evitarea mbolnvirii, medicii recomand:- evitarea scldatului; - evitarea contactului prelungit cu apa. Pentru cei care muncesc la refacerea caselor, n construcii, etc. este recomandat s poarte cizme i mnui de cauciuc; - pstrarea normelor de igien splatul pe mini cu spun, consumul de ap mbuteliat sau fiart i rcit, pstrarea igienei individuale i a condiiilor de pstrare a alimentelor; - evitarea automedicaiei n situaia apariiei unor simptome de boal diareic sau viroz respiratorie.