Anul al XCrra-lea Nr. 4 NQMARDL ® Le* Braşov Joi 11 Ianuarie 934

KEDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA■BA ŞO V, STRADA LUNGA Nr. 5.

(Cinematograful „Astra“) ÎELEFON 226

iboiiiuBtBi anual 200 tai Pentru «traisi Stat* 5 )0 lat Annnţnt», r tclam«, dup* tarii

lica Antantă economicădin punct de vedere al politicei comerciale.

es:

■jet

;iOH[îl ie e si :mo - :cnt uriiitólf i el!

Praga, 9 Ianuarie.

Cu prilejul conferinţei dela aga a Consiliului Economic

1 Micei Injeiegeri, care este în- runită de eri şi la care par­ticipă delegaţii României, Ce- oslovaciei şi Iugoslaviei, în- reaga presă cehoslovacă se o- upă în lungi articole asupra

|)Osibi!itătii desvolfării raporturi­lor economice dinire Cehoslo­vacia, România şi Iugoslavia. Un

Meosebit interes a produs în S p e c ia l articolul d-Iui M. Nie- S e r ie , secretarul secţiunii cehos­

lovace a Consiliului Economic a Micei Antante, cere se ocupă pe larg cu scopurile Consiliului economic şi îndeosebi cu ra­porturile comerciale ale Cehos­lovaciei cu România şi Iugosla­via.

Punctul cel mai important al programului — spune autorul ar*

âţicolului — îi formează regula* tea şi aprofundarea reporturilor ►olitico-comerciale. Aceasta for­

ează în fond o problemă foar* e deficilă, deoarece e vorba de

[colaborarea a două state agri* ole cu disponibilităţi conside- abile de export, cu un Stat in*

■ lu striel, care are o agricultură ^proprie puternic desvoltată şi l i te r e produce hrana necesară

" entru o mare parte din popu* atia sa. Ar fi fost o situa|ie i* eală, dacă Cehoslovacia ar fi mtut cumpăra toate disponibili* ătile de export ele aliaţilor săi

şi plasa pe acesle pieţe, cel uţin cea mai mare parte din roduseie sale industriale. Este

însă necesar să fim conştienţi de realitate că Cehoslovacia

oate primi numai o parte din exportul celorlalte state din [Mica Antantă. Dacă am cerceta situaţia de până acum, am a-

unge ia constatarea, că numai OVa din exportul cehoslovac

merge spre România şi Iugosla­via şi că numai 8°/-» din impor­tul nostru provine din celelalte state ale Micei înţelegeri.

Spre a se organiza mai bine raporturile economice dintre tă’ rile Micei Antante se impune în primul rând o planificare a raporturilor reciproce. Prima pro­blemă a Consiliului economic în legătură cu planul de import şi export, va fi împiedicarea u- nei mai departe descreşteri a schimbului comercial şi crearea unei baze sănătoase pentru o desvoitare a raporturilor în vii­tor.

Dacă se va reuşs, în confor­mitate cu planurile pe 1934, care au fost elaborate de ţările Micei Antante în mod amănun­ţit şi fundamenta], a se ridica importul cu 50 — 70Vo fa|ă de 1933, ridicându se în aceeaşi măsură exportul cehoslovac în celelalte două ţări, se va fi rea­lizat tot ce era posibil în ac­tuala situa|ie deficilă. Realizarea planurilor pe 1934 va însemna foarte mult, dar va fi de datoria uturor factorilor economici res-

ponzabili a se îngriji nu numai de realizarea acestor planuri, dar şi de o mai mare adâncire a raporturilor economice care este posibilă în numeroase do­menii.

O altă problemă a Consiliu­lui economic o formează orga­nizarea colaborării în celalte ra ­muri a le uiefei econom ice, ca de ex., în transportul feroviar, aerian, pe Dunăre, pe terenul comunicaţiilor în general, în do­meniul normalizării, unificării le­gilor, a diferitelor prescrieri e- conomice, apoi complectarea convenţiilor economice, colabo­rarea pe terenul industria), el progresului agricol, iuristic, ele.

Intr’un cuvânt, Irebuesc folo­site toate posibilităţile raporturi­lor economice reciproce, cu res­pectarea intereselor tuturor ce­lor trei state a căror colaborare este, după cum s’a accentuat în pact, salutară.

In ce priveşte ob iecte le prin­cipale d e schim b ale României şi Iugoslaviei, ele sunt puţine la număr; e vorba în primul rând de grâu şi porumb, pro­duse de sezon care depind de condiţiunile de climă din anul respectiv, apoi de produse de caracter stabil, ca uleiuri mine­rale şi derivate din România, iutun şi grăsime din Iugoslavia. Aci trebue adăugat că în ce pri­veşte grăsimea, ea va fi impor­tată în viitor, într’o cantitate ri­dicată, şi din România.

In concluzie secretarul sec­ţiunii cehoslovace a Consiliului

economic spune: Aproape în iol timpul, afară de ultimii doi ani, comerţul cu România a fost pentru noi activ. Este natural, că activul prezintă o mare im­portantă în balanţa de plaţi, însă în prezent când comerţul nostru a scăzut la aproape un sfert, ridicarea volumului gene­ral al comerţului nostru prezintă o mult mai mare importanţă pen­tru micşorarea şomajului, decât un comerţ activ. „Do ut des“ este lozinca timpului nostru şl poate fi aplicată şi la clearingul dintre noi şi aliaţii noştri. Nouă nu ne aduce nici un folos sol­dul ce-1 avem în celelalte ţări şi care înseamnă un împrumut fără dobândă pe timp de 10— 12 ani în timp ce industria noas­tră trebue să şi procure credite scumpe. Soldul nostru cu Iugos­lavia ajunge !a 120 mii. Kc, cel cu România la 80 mii Kc. Pen­tru emoriizarea soldului din Ro­mânia s’a prevăzut că exportul nostru în România trebue să fie 20% mai mic decât importul nostru din România. Esle o pro­blemă a factorilor noştri econo­mici copetenţi, ca să intervină radical pentru amortizarea sol­dului, ca astfel exportatorii să-şi poată încasa fără tărăgăniri su mele lor, pe care le necesită la conducerea pe mai departe a întreprinderilor. Această inter venţie ar fi deasemenea un im­portant impuls la desvoliarea schimbului.

Din cele indicate mai sus se desprinde clar, că realizarea Mi­cei Injeiegeri economice for­mează, e drept, o problemă grea, însă realizabilă şi că prin bună voinţa tuturor factorilor compe­tenţi se va reuşi a se complecta opera politică cu una econo­mică, aceasta nu numai spre fo­losul propriu, dar şi el întregei Europe centrale şi al apropierii economice în general.

întrebat de ziarişti, care este programul noului guvern, d 1 prim-mini3iru Gh. Tătărescu a dat următorul scurt răspuns :

„Continuarea guvernului Duca in structură ş i program *.

In contra sam sarilo r

0 apropiere între mi­cile grupări ale

o p o z i t e * ?

Ziarele cari primesc sugestii din lagărul guvernamental, — scrie „Dreptatea* — au anunţat că guvernul ar urmări o destin­dere în viata politică. Şi ca pri­mă dovadă despre aceasta, zia­rele în chestiune afirmă că pri­mul ministru, d l Tălărăscu do­reşte o cât mai sumară discuţie la mesaj, fiind hotărât să ac­cepte invalidarea alegerilor a- colo unde s-au comis fraude electorale dovedite.

Ne place să credem că cu adevărat, guvernul ar dori o des­tindere.

Totuşi din actele cari se pro­duc aproape cotidian, n’am pu­tea trage concluziile la cari ajung ziarele mai sus citate. Din con­tră. Am putea deduce, că gu­vernul se gândeşte la orice în afară de destindere.

Se pare că aceeaşi impre- siune o eu şi micile partide şi grupări de opoziţie, cari igno­rând şiirile cu privire la destin­derea presupus urmărită de gu­

vern, încearcă în clipa actuală o apropiere pentru creiarea unui bloc de opoziţie.

Deocamdată ar fi vorba nu­mai de organizarea unei acţiuni comune în parlament care să fie egal susţinută de reprezen­tanţii acestor partide şi grupări politice.

In blocul de care vorbim, ar urma să între partidul liberal al d lui George Brătianu, gruparea naţional-agrară a d-lui Goga, iu- nianişlii şi ţărăniştii d lui dr. Lupu, ba chiar şi unii membrii aleşi pe lista guvernului.

întrunirea consiliului pei*m«nent al MUi« Iute iegeri a fost amânată pentru finele lunei Ianuarie a. c.

La Roma s’a semnat trata Iul d e corner/ şi navigaţie italo- român împreună cu un acord de plăţi şi diferite alte docu mente anexe.

D e sch id e re a P a ria m e n ta lu l, fixată pentru azi, a fost amânată pentru 1 Fe biuarie.

Când un organism slăbeşte, ii invadează toţi paraziţii, cari se năpustesc asupra lui fără a găsi împoirivire, îi sug sângele, îl a- nemiază şi îl istovesc. Aceiaş lucru se petrece şi cu organis­mul colectiv al unei societăţi bolnave. Parazitul nu trâeşte pe un corp sănălos; de acolo fuge.E! nu poate prospera decât pe un teren slăbit. De aceea con­statăm că dela război încoace, atât la noi, cât şi în toată Eu­ropa şi, am putea spune, în toată lumea, au răsărit tot felul de samsari, intermediari de diferite speţe, cari speculează în toate direcţiile nevoile producătorilor inierpunându-se sub toate for­mele posibile între ei şi consu­matori.

Căci organismul economic al lumii, ieşit din război complect istovit, s’a găsit de atunci încoa­ce, timp de 15 ani, într’o conti­nuă stare de suferinţă. Aparen­ta de prosperitaie, survenită a- cum câţiva ani (1924—1928), era doar comparabilă cu figura bu­hăită a unui bolnav trimis la munte şi îngrăşat artificial. Căci sub această bună stare aparentă rodea mereu boala rămasă as­cunsă.

Abia aslăz>, după ce forţele s’au sleit cu totul, şi bolnavul a nceput să şi de-a seama că viaţa

este serios ameninţată, s’a de­semnat reecţiunea. Ei s’a scu­lat şi prinde a se scutura, cură- {indu-şî cojile parazitare, pen­tru a da din nou viaţă sănătoa­să trupului său şi a-şi încălzi celulele la raza soarelui binefă­cător.

Şi semnalul ne vine din ţara acelor oameni practici, cari, lipsiţi de romantismul unor i- dealuri prea îndepăitete, au ştiut totdeauna să pipăe răul la rădăcina lui adevărată. Ne vine din Anglia. Nu vreau să vorbesc aici de atitudinea aşa de cura­joasă în chestiunea etalonului aur. Ci de o altă iniţiativă, care interesează agricultura. _

Noi suntem deprinşi să vedem în Anglia, ca şi în Germania, numai nişte Jări industriale, fără preocupări agricole şi poate de aceea ne scapă unele gesturi de o importanţă hotărâtoare pen­tru anumite probleme.

In primăvara anului 1931, a- gricultura engleză a fost înzesj trată cu o lege foarte interesantă pentru restabilirea raporturilor dinire producători şi consuma­tori. Această lege obligă pe pro­ducătorii agricoli să-şi vândă produsele lor numai prin co o ­perative de desfacere. Este un pas de o considerabilă impor­tanţă, pe care 1 face interven- ţionismul de Stat englez în spri­jinul agricultorilor, pentru iefte- nirea producţiei.

In aceiaş timp, o legislaţie c- semănătoare ia fiinţă în Germa­nia. La 12 Iulie 1931 aujntrat în vigoare în această ţară legile care prevăd cooperativizarea for­ţată a producătorilor de lap'e, precum şi sindicalizarea fabri­cilor de zahăr şi de scrobealâ.

Iar actualmente se agită intro­ducerea acestei solidarizări for­ţate şi în alte ramuri de produ- călori, spre a-i pune în condiţii de a ieşi de sub tutela interme­dierilor şi a-i aduce în contact cât mai direct cu consumatorul.

Iată una din preocupările mo­mentului de faţă lală un gen de reacţie dintre cele mai bogafe în perspective. Neapărat, există şi adversari ai cooperativizării silite. Dar aceştia nu cer altceva decât să se sfârşiască mai întâi toate celelalte mijloace şi numai după aceea să se recurgă la re­gimul obligatoriu. In fond, se tinde la aceiaş ideal: organiza­rea totală a producătorilor in cooperative de d es facere .

Este indiscutabil că, în tot Oc­cidentul, terenul pentru o ase­menea acţiune de stil mare se găseşte muit mai bine pregătit decât la noi. Şi anume în spe­cial prin miile de sindicale pro­fesionale ale cultivatorilor de tot felul, cari sunt grupaţi şi or­ganizaţi pentru fiecare soiu de plante sau fiecare rasă de ani­male. Acestea au preparat un mediu care face astăzi posibilă, sub presiunea crizei, o aseme­nea organizaţie. Numai în mica Danemarcă există 1230 de sin­dicate pentru creşterea vacilor, 385 pentru creşterea cailor. 950 pentru controlul laptelui, etc.

Criza agriculturii trebue să ne mâne şi pe noi pe aceiaş drum Este momentul cel mai favora­bil care ne uşurează realizarea acestor porunci superioare ale unui program agrar: sindicali­zare şi cooperativizare.

G. K. Constantinescu, Prof. univ.

P e la U niunea fo ş­tilor voluntari.

Organizarea de Coo­perative voluntăreşti

„Gezeta Voluntarilor* aduce ştirea despre o importantă ac­ţiune pornită în legătură cu u- niunile foştilor voluntari din Cehoslovacia şi Iugoslavia pen­tru a organiza şi la noi coope­rative voluntăreşti.

In scopul acesta s’a constituit în ziua de 22 Octombrie 1933, prima cooperativă agricolă sub firma „Voluntarul clu jan * so­cietate cooperativă pentru a- provizionare, producţie şi des­facere din judeţul Cluj, cu se­diul în oraşul Cluj, care pe lângă scopul indicat în statute, va avea menirea să exporteze vite, porci, produse agricole, fructe etc. în Cehoslovacia, cu concursul cooperativelor legio­narilor cehoslovaci din Praha.

S ’a ales şi un consiliu de ad­ministraţie în frunte cu d mi dr. V. Deleu, dr. Vaier Pop, etc. etc.

Actualmente sunt în curs tra­tative cu cooperativele volunta­rilor din Cehoslovacia şi Iugo­slavia pentru stabilirea condi-

t* ZETA ÎRAN^LVANiBî

Noua religie germanăRegimul Hiilerist şi creşiin ism ul, — Slăbirea creştinism ului

ş i re în vierea păgânism ului.

De-un timp încoace bisericile creştine din Germania sunt foarte alarmate de rezultatele presiunii regimului împotriva confesiuni­lor creştine. Doi eminenţi frun­taşi ai bisericilor creştine din Germania au luat cuvântul şi au condamnat cu hotărâre lupta împotriva creştinismului şi pen* tru întoarcerea ia pagânism. Car­dinalul catolic Faulhaber şi pri­mul demnitar al bisericii evan­ghelice Hammefreither s’au pro­nunţai împotriva tendinţelor aşa zişilor creştini germani, a căror mişcare este sprijinită de mem­brii guvernului, atregând atenţia asupra strigătelor hitleriste, că crucea şi svasbca nu pot încăpea una lângă alta.

In mod deosebit de violent s’a ridicat cardinalul Faulhaber împotriva cercurilor care vor să reînoiască In Germania vechiul cult păgân, creind pe lângă am­bele confesiuni creştine o a treia confesiune, aşa zisa „reli­gie germană“. Demnitarul bise­ricii proiesfante a vorbit ia fel, punând direct întrebarea : dacă în Germania trebue să triumfe zeul păgân Odin sau Crist ? A insistat apoi asupra pericolului unei sciziuni în biserica protes­tantă.

Astfel de plângeri din partea cercurilor conducătoare biseri­ceşti s-au auzit până în prezent foarte des, însă niciodată n-au fost rostite de pe amvon în mod atât de oficial şi accentuat. Ca ; răspuns la aceste două cuvân- ' ţări, conducătorul protestanţilor hiiierişli Baldur von Sch irach a declarat că întreaga genera* ! ţie tânără se află în rândurile organizaţiilor protestante h ile- rişte şi se poete aştepta că în curând întregul tineret german va sta sub steagurile religiei germane.

Cuvântările acestea energice dovedesc că în Germania se duce azi o luptă hotărâtă între actualul regim şi confesiunile religioase de până acum. Până în prezent hitlerismul a reuşit

să dea o mare lovitură religiei, întregul tineret, care a îmbrăţi­şat evanghelismul hUlerisf, are dreptul de a se cultiva numai In limitele hitlerismului. Toţi ti­nerii hiilerişti sunt siliţi o se prezenta Dumineca la exercifii

I şi deci nu pot participa la nici ! un fel de servicii religioase. Din j această pricină au avut loc până

în prezent numeroase prolesie pe lângă guvern, însă toate au rămas fără răspuns.

Cercurile iniţiale din Germa­nia cred că lupta religioasă de abea acum începe. Cea mai a- propiaiă lovitură va fi aplicată organizaţiilor tineretului catolic, cari vor fi desfiinţate. P resa hitleristâ scr ie tot mai d esch is d espre virtitutile oechei religii germ ane păgâne ş i Odin e s ie preferat î i m od desch is iui

i Cristos.Cardinalul Beriran din Breslau,

care es!e bine iniţiat în situaţia actuală din Germania, a decla­rat zilele acestea, că pentru re- ligiunile din Germania pot in­terveni în curând cele mai grele fimpuri. Evenimentele din ulti­mul timp dovedesc, că această desvoltare nefavorabilă a situa­ţiei confesiunilor a şi început.

Pentru ajutorarea şomerilor

C ontribuţie de i°,o asupra sa la riilo r plătite.

Dela Casa de asigurări sociale din Braşov primim spre publicare urmă­toarea deciziune:

Toate organizaţiile de asigu­rări sociale sunt autorizate de a percepe şi încasa, cu înce­pere dela 1 Decembrie 1933, o cotă de l'/o asupra salariilor integrale plătite tuturor angaja­ţilor întrebuinţaţi de călre pa- tronii din industrie şi comerţ, în vederea ajutorărei şomerilor. Din această cotă, 0.50Vo se va suporta de călre patroni şi 0 50 de către salariaţii angajaţi,

încasarea acestei contribuţii

Paflina 2 ________________

ţiilor de colaborare. O ase­menea cooperativă s’a constituit şi în judeţul Arad.

Suspendarea lucrări­lor de împroprietă­

rire a voluntarilor.Tot „Gazeta Voluntarilor“ ne mai

ad ’.ce şi următoarea ştire :

După schimbarea guvernului, suntem informaţi din sursă au­tentica, că D 1 Ministru de Agri­culturi Cipăianu a suspendat toate lucrările îa curs şi în le­gătură cu împroprietărirea şi co­lonizarea voluntarilor.

Din informaţiile primite, aflăm c au fost suspendate şi lucrările de împroprietărire cu loturi de casă din comuna Ştefăneşti, a camarazilor din Bucureşti.

Controlând prin camarazii din Bucureşti, cele de mai sus, la Ministerul de Agricultură, se confirmă suspendarea lucrărilor de împroprietărire a voluntarilor, pe motivul, că s’ar fi produs mai mulie ilegahieţî şi abuzuri In legătură cu aceste împroprie­tăriri.

Vestea suspendării pripite a împroprietăririi voluntarilor a produs o indignare generală în rânduri e camarazilor noştri.

Camarazii deputaţi şi senatori, guvernamentali şi din opoziţie, sunt rugaţi a interveni în bloc îa D 1 Ministru Cipăianu, să re- vie asupra suspendării şi să dea curs liber lucrărilor de împro­prietărire a voluntarilor-

Un o dn al prefecturii dis­pune ca toţi locaitorii de pe teritoriul oraşului şi ju­deţului Braşov, cari posed -arme fără a avea permis de port arme, sunt obligaţi să declare aceste şi să le de­pună la chestura poliţiei, sar la sate la posturile de jandarmi, până .în seara zi­lei de 14 Ianuarie a. c.

Cugetăriîn Australia un trib indigen

cere tinerilor înaintea căsătoriei să stea goi, nemişcaţi şi ne­mâncaţi în arşiţa soarelui ziua şi înfrigul pişcător el nopţii 15 zile. Prelinsa noastră civilizaţie, când ne e frică şi de un post de 48 ore se îngrozeşte de a* ceastă extraordinară probă de bărbăţie ? (Dr. S . S.)

•Oamenii nu sunt fericiţi, de­

cât atât cât sunt înţelepţi şi pre­văzători. Aristotel).

*

Fii convins, că singurele tale comori sunt acelea pe cari le porţi în suflet. ( Demophil).

•Dacă în domeniul spiritului

aşi face o scară a valorilor le- aşi aşeza aşa în ordinea impor­tanţei : Voinţa, raţiunea, imagi­naţia. (M adam e de S lael).

•Lasă gândurilee negre, luptă

roagă te, cerul înireg se aso­ciază la salvarea ta. (Dr. S . S.)

•„Curaj prietine, diavolul a

murit“ — sună un proverb fran­cez. Repeiă-l adesea, când con- sciinţa. ta îţi dictează, că eşti pe calea faptelor. (Dr. S . S.)

mNorocul se aseamănă cu să­

mânţa, Irebue să*I semeni, dacă vreai să-l culegi (fea n Ram eau în „Contesa Nipp“.)

Foarte adeseori cei căsăto­riţi anide-arândul îşi caută feri­cirea în afara căminului, când ea ar putea fi găsită şi redeş-

ieptată prin un singur cuvânt de iubire. Dar acest cuvânt nu se rosteşte. Trec anii şi viaţa şi abia la mormântul proaspăt al iovarăşului dispărut îţi vine pe buze cuvântul de iubire şi ier­tare, care ţi ar fi dat fericirea căminului. {Petru R osegger cele­brul scriitor austriac).

•Acela care vorbeşte mai tare

nu ţeste cel ce proclamă cel mai mare adevăr. (De Vaierà, şeful guvernului irlandez).

Simpatisează şi cu cei infe­riori şi cu cei superiori : cei inferiori ţi-arată ce să nu faci, cei superiori ce calităţi să des- voiţi în tine spre a te apropia de ei. (Or. S . S )

Şcoala să formeze personali­tăţi active şi nu visători con­templativi (O. Gusti, într’unul din discursurile sale ministe­riale).

Dia colecţia Dr. Suciu-Sibianu.

Firimituridiu trecutul R om ânilor din

Braşov ş i Ţara b ârse i.de Candid M uştea,

preot-prof.

CVIIi.2392/1785. — Prea cinstite

Domnule fa d e i ş i Măria Voas­tră prea cinstiţilor Domni a i prealuminatului M agistrat a S lo ­bod e C etatea a Braşovului cu plecăciune Sărut cinstita mâna Măriilor Voastre.

leluesc milii Măriilor Voastre că am cumpărat o casă cu gră­

dină din cornul Groaverilor de­la valea (?) dela Măria Sa Dom­nul Căpitanul de Albrich, şi fiind că iaste iângă vale, apa face iarna pagubă, şi fiind şi feres- trile casii ce se află sub foişor suni foarie jos de se uiii în casă şi poate întră măcar cine a-mi face pagubă, şi am şi che­mat pe Domnul Tatăl Şutii (al Comunităţii!) de Clomp, ca să vază cum se află locul acolea. Ci mă rog milii Măriilor Voastre ca să Vă milostiviţi ca să-mi daţi preţ numai d’un coi dela casă, ca să trag slobor şi să în- chiz ca să dereg să nu mi se întâmple vreo pagubă, şi plata ce va fi voiu plăti Cinstitului Magistrat, numai să se miiosli- vească ca să mi se dea, că iaste destul loc de nu are nici un folos Cinstitului Magistrat, şi cum va fi prea miiostivnica rezo­luţia a Măriilor Voastre, şi ră- mâiu

A Merijlor vosfrePlekat şi supus Sluga

Athanssie M icliai Neguzetor din Bâlgarsâgh

Sudit Im peretesk.

CIX.

512/779. — Eu cea mai jos iscălită dau credincioasă scri­soarea mea Ia mâna dumnealui lene Lazar şî nepoatei mele Zamfira, precum să se ştie că am vândut de a mea bună voie casele mele dumnealor, carele sunt între Popa Sohan (?) şi Găurincă, adecă le-am vândut dumnealor cu ce se eflă împre­jur şi cu dichiscle casii cele de lemn să fie dumnealor volnici a stăpâni şi copiii de copiii dum-

se va face de către Casa Asi­gurărilor Sociale Braşov sau de către oficiile de asigurări din Sftul-Gheorghe. Târgul-Săcuesc, Făgăraş şi Zâmeşti.

Patronii mari cu mai mulţi de 10 angajaţi vor plăti aceste contribuţii lunar odată cu cele­lalte cotizaţii de asigurare cu ocazia prezenfărci listelor de plată, cel mai târziu până în 15 a lunei următoare.

Patronii mici vor plăti aceste contribuţii organelor de control contra chitanţă din ch tanţiere oficiale în care se va Irece suma şi luna pentru care s’a încasat suma.

Palronii surd rugaţi sa achite aceste contribuţii cât se poate mai punctual, având în vedere scopul generos prin care Minis­terul Muncii vine în ajutorul muncitorilor şi funcţionarilor ceri astăzi sunt fără lucru din cauza crizei economice şi fi­nanciare care bântue pretuiin- deni.

Depresiunea eco­nomică continuăDin raportul anual al Biroului j

internaţional al Muncii asupra activităţii organizaţiei internaţio­nale a Muncii pe anul 1933, a- părut la Geneva, reţinem urmă­toarele constatări:

„Tot subt semnul crizei mon­diale şi a continuat Organizaţia internaţională a Muncii activi- i tetea pe anul 1933.

„Dace, după anumite indicii economice, statisticile şoma­jului publicate periodic de că­tre B. I. M. au puiuţ scoate în relief, în anumite, ţări simptome j de ameliorare e s ie încă im- j posibil să s e anunţe sfârşitul depresiunii econ om ice ş i a ces t fapt, în timp, adu ce im placabil consecinţe socia le .

„Prin urmare organizaţie in­ternaţională a Muncii trebue să continue a se consacra în pri mul rând acţiunii directe sau in- j directe împotriva crizei. Redu ! cerea duratei muncii, începerea de mari lucrări publice, naţio­nale sau internaţionale, gene­ralizarea sistemului de a se a-

nealor, pentrucă le-am dat de a mea bună voie şi le am vândut în bani gata galbeni 100, adecă o sută. Pentru aceasta întăresc cele mai sus scrise cu iscăli­tura şi cu peceiia mea mai jos ca să se creadă Ia orice jude­cată.

1758 : maj 10 i Brassov

L. S. jeu Maria ha repossafu lui Pavel M ojsi ham vendut;

Poppa Radul Tenpe martor m. p. P oppa Voriss, N ekullae

m. p. m artor*f- Martor monahia, Callinihi \

476—1791. — A d resa : Lumi- r a ’ului Magistrat nouă Milostivi­lor Domni Domni, a celor din lăuntru numiţi plecată instanţie.

Luminate M agistrate, Nouă Milostivi Domni ş i Stăpâ- nilori!

In mare nesuferire cunoscân- du-ne asupriţi şi îngreunaţi, nu încetăm cu fierbinţi lacrămi a tinde jalba noastră înaintea Mă­riilor Voastre, pe cum în anul 1788 începându-se răsmiriţă în­tre înălţata împărăţia noastră şi între Împărăţia Turcească, în tr’acel an ieşind noi cu oile, cu toate dobitoacele din Ţara Ru- mânească, neavând noi unde să le paşlem, am mers în nişte munţi, pe hotarul Ţârii Rutnâ- neşti, ai unuia boier anume Câr- stica dela Târgovişle. Dară în­cepând a umbla Turcii pe munţi şi a robi dobitoacele şi oame­nii, şi robind pe unii dintre to­varăşii noştri, noi de frică am fugii dincoace, pe hotarul împă-

Ni- 4-lţ>Ţ4

ŞO.corda indemnizaţii pentru merii fără voie, au fost şi 0n ,3 acesta ideile conducătoare aj |B. I. M. întru îndeplinirea aJ cestei datorii esenţiale. v

„Pentru utilizarea marilor ]u,fl crăr: publice, naţionale şi inter'9 naţionale, care să asigure ay sorbirea rapidă a unui numjJi mare de şomeri, biroul a adre. sat tuluror guvernelor un Qpe| călduros, ca ele să slabileascj f i i cât de curând un plan sau $5 continue fără întrerupere exe. j>' cutarea celor întocmite, îu s, ceastă materie. Deasemeni fs’5 . hotărât să se aducă întreaga ZÎ chestiune în faţa Conferinţei r ; Internaţionale a Muncii din 1934 -printr’un raport al B. I. M. care Dl va da loc unei discuţii asuDrn • problemei». ZI

-----------• n iPin public.1

O plângere UlAm primit ia redacţie plânge* %

rea mai multor părinţi de ai e* J levdor dtria şcolile secundare 1 din oraşul nostru, împotriva fe* I lului cum se fac scutirile de f taxe şcolare

Intre cei scutiţi de taxe ar fi|y numeroşi elevi din oraş, ai că­ror părinţi au o oare care silua* | ţie materială şi nu au de înfrun*^* tat alâtea greutăţi, ca părinţii co-zu piilor dela sate, cari pe lângăV€ taxele şcolare, mai au de su*tei portat plata chiriei şi a întreţi* t a nerii copiilor lor. ■

întrucât plângerea de mai sus 3 este justificată, o supunem s p re ^ binevoitoare apreciere onorate- ~ lor comitete şcolare.

POSTA REDACŢIEIhe

Satulung. Persoana, care în-C< cearcă să facă o „reorganizare“ ţ a P. N. Ţ., chemând oamenii la op cârciumă, n-are nici o auforiza-tiu fie din partea conducerii orga-ţu nizafiei noastre. In consecintăiui partizanii noştri să refuze oricech concurs astorfel de încercări, ca

Cetiţi şi răspândiţiG a z e t a T r a n s i l v a n i e i n ţcel mai vechi ziar românesc”?■

rătesc, neşezând pe acei munji. J nici o săptămână de zile. Acuma_* numitul boier ne apucă ca săij plătim păşunea muntelui ceaun c*du-ne lei 1077 — şi pe mine__Popa Moşoiul, apucându-mă în^ Ţară, in silă m’au făcut să daug| un zapis. Pentru care cu !a-_e crămi Jeluim Măriilor Voastre ca* să vă ni lost v.ji spre paguba j noastră, şi să scrieţi o milosiivăg-j scrisoare la Divanul Ţârii Ru-sjj mfineşti, ca să dea poruncă a-m j celui boier, ca să avem desprea5 dânsul pace — să se întoarcă^ zapisul — findcă noi n’am pâs*sa cut acei munţi, ci de abia amcţ, scăpat cu capul, şi ne ajunge^,, paguba dobitoacelor — care sun­tem păgubaşi, de,... ce ne*au ro­bit de tot Turcii. Cu aceastâ J suntem şi rămânem

Prea plecaţi robi Ai Măriilor Voastre

-j- Ion4* Ion

jălbt.

deşltPr

Ion TlşcăN egulescu Voinescu

4- Ion Moţcoiu"-f- ton B ăltac 4- Vlad S ă cârea 4~ Rău fă lătaru

ş i alti C olibaşi din sus de ^ rang 0Sig. Bran Dìe 29 Febr. 179lcu Am scris loan M oldovenesc^^

m. p . Logofet. ne( Din Arhiva Municipiul^™,

Braşov).

loişi

pritoicudii

Abonaţii cari ne fac re-JI clamaţioni şi comunicări JAP“ scris în chestia ziarului sunt®® rugaţi a ne indica întotdea ^s nna şi n rul de pe adresa^, sub care li se trimite ziarul'ui

GAZETA TRANSILVANIEI Pesfss 5

i j i i icdni ie aliiient | le lin! „Şueta îm iliiij I Criza financiară şi economică conii- r-nuând, comitetul de conducere al ziarului !„ Gazeta Transilvaniei“ a hotărât, — cu

toate cheltuelile ce le avem cu tipărirea ziarului, cu plata lucrătorilor şi a redacto­

r ilo r — să reducem cu aproape jumătate e preţul abonamentului la cel mai vechiu a ziar românesc, în pragul împlinirii cente-, narului existentei sale. I

E:§ începând cu 1 Ianuarie 1934 fixăm 1 următoarele taxe de abonament:

J r . 4 1954 ______________________________________ __

Preful pe un an Iei 200’— „ \ „ „ 1 0 0 - -yy

Pentru streinătate lei 500.— Pentru autorităţi şi instituţii

5 0 0 .- .publice

a' « Cu acest Prilej facem un ultim apel la restanţierii‘‘ziarului ca să-şi achite abonamentul, punându-le îni5 vedere că cu i Febr. a. c le vom opri definitiv trimi-u-terea ziarului, căutând pe alte căi să încasăm res-|i-tarifele! Celor cari vor achita până la 1 Februarie a. c.

restanţele, le vom face o reducere de 25% pentru suma,15 cu care ne datoresc. e ’we- —

Canonicul Coltor.JLa Blaj s’a stins trăsnit de o

herhoregie cerebrală canonicul n-Coli or.i* Mitre Ardelenii tineri cari au la apucat mult dorita zi a liberării a-nu era unul singur care să aibă, fl'CU o vieţă de o puritate abso- tăluta, atâta inteligentă, cubură şi :echipzuin{ă înţeleaptă ca acela

car* aşa de curând ne lasă.¥ însuşirile celelalte se a-

dăugo : o bună dispoziţie, o mo- . deafie, o politeţă, care dădeau măruntului cleric ceva din întă*

,cţi|rea Monseignorului roman câiţd e de bună rasă şi de o

«ediicafie deosebită.N'a cerut nimic şi de aceea

" ji s a dat pujin. O clipă, numai câteva săptămâni un subsecre­tar i de Stat, dela care s’a dus,

"fără a trânti uşa după dânsul, j — lei părea menit unei mai mari, 'mai deosebite şi mai folositoare "misiuni: aceea de a fl cândva şefjul Bisericii pe care cu un

'neclintit devotament a servit o,! Via{a aceasta destul de scurtă

'i s'a strecurat însă fără a ş if ig ă - Cu‘sit momentul, fără a şi scoborî a‘măcar în scris înţelesul. Pentru ,rţasif 1 de oameni aspra natură 1 ,c8făcuse prea îngrijit şi, dându-şi 5S'sai|ta de greşeala ei, 1 a şi re- ,mch4m8t repede la dânsa, cea 0emere, senină şi bună. in „Neamul Komâuesc“.

Z _ _ N- ior0°-

t Un omor fiorosla Prejmer

Săptămâna trecută în noaptea de Mercuri spre Joi s’a săvâr­şit o fioroasă crimă în comuna

’ Prejmer din judeţul nostru." l ăduva Ecaterina Steiner, care

locueşte singură în casa Nr. 98 jrtjBesfH 'e care se ştia că e bo­

gate-, a fost asasinată de un ne- dcunuscut care i a sfârticat ca­lpul cu o lovitură de lopată. Cum nefericita femee nu-şi dăduse

/y ncă sufletul, criminalul fiind sur­prins de intervenţia unor locui­tori, a descărcat apoi două fo­curi de revolver asupra victimei dispărând fără urmă. v Vecinii cari au intervenit n’au

jiputu! prinde criminalul, deo3re- :p*ce au întâmpinat obstacolul unei

mar* care era zăvorită. Astfel ei au trebuit să înconjoare casa şi să scape urma asasinu­

l u i care a avut timpul să fugă

prin grădină. La locul crimei a sosii imediat primul procuror, d l Radu Pascu, medicul legist d 1 dr. Bircle şi comandantul le- giunei de jandarmi d l căp. Ion Dimitriu După primele cercetări întreprinse, reiese că asasinul a fugit din grădină spre gară şi că el 8r fi un bun cunoscător al casei şi împrejurimilor.

Ecaterina Steiner, care era în vârstă de aproape 50 de ani, avea un fecior învăţător în Bis- trija şi era ajutată in gospodă rie de un servitor care seara pleca acasă Astfel victima ră mânea noaptea singură.

S’a mai putut stabili că bă­trâna avea în casă suma de peste un milion lei în numerar, sumă care n’a putut fi găsită.

Expoziţia de piasîică şi p dură:

M argareta D epner ş i Hans G uggenberger.

La 1 Ianuarie a. c. s’a închis, în .Sala albastră* a Redutei o expoziţie foarte interesantă atât prin felul obiectelor expuse, cât şi prin noutatea artistică ce re­prezentau. Am avut prilejul să admirăm arta d-nei M argareta Depner, într’o dublă manifes­tare : sculptură şi pictură. Tre- bue să reflnem dela început că forja covârşitoare a d nei Dep­ner zace în sculptură. In spe­cial bucata Nr. 1 (Figură sepul- crală pentru Lotte Binder) din martporă, este o operă de-o mi­nunată execufie şi concepţie ar­tistică. O adevărată capodoperă. Cu afinităţi de însuşiri remar­cabile şi impunătoare sunt pie­sele 2 şi 3 din ipsos, apoi 4 şi celelalte. Bucăţile de dimensiune consiituesc insă dovada talentu­lui viguros al artistei, prin care se evidenţiază ochiul sigur al liniilor de anvergură, simţul pro- portionalilătii şi reliefurilor, în­soţite de scânteia însufleţirii ma­teriei. De pictura d-nei Mary Depner suntem mai pujin în­cântaţi. Originală în concepţie, artista îşi trădează aici talentul plastic, se remarcă Ia picturi li­nia sculpturală şi pe lângă un aspect masculin, o anumită ri­giditate a tablourilor, ceea-ce scade mult din valoarea lor, care totuşi nu ii se poate con­testa.

D-l Hans Guggenberger ni se prezintă ca un sculptor de rassă,

cu remarcabile calităţi. Portre­tele sale, din bronz, marmoră, beton şi ipsos sunt cea mai mare parte bucăţi foarte reuşite, atât ca technica, cât şi ca vi ziune artistica şi fac dovada unui talent ajuns ia maturitate, printr o stăruinţă continuă îmbi­nată cu un puternic simţ artis­tic. Având ochiul sigur pentru eternizarea în piatră a fiziono­miei, cu toate nuanţele de ase­mănare, dându i astfel spirit şi viejă, d l H. Guggenberger, prin cele 35 de bucăţi expuse, între cari niuile portrete ele unor per­sonagii cunoscule din Braşov, a reuşit să se impună şi să ne câştige întreaga noastră bună apreciere.

Obiectele expuse (ascunse) ale artistei R ieke Morres, regre­tăm a nu le fi putut descoperi.

/. Al. B. L.

Pentru proprietarii de permise de port

armeChestura Poliţiei Municipiului Bra­

şov aduce la cunoştinţă următoarele :Constatându-se căfdarie mulţi

posesori de permise de pori arme eliberate de Chestura Po­litiei Municipiului Braşov, sunt plecaţi din localitate, al|ii şi au schimbat domiciliul în oraşul Braşov, iar unii sunt morţi etc. fără ca de aceste mutaţii să aibă cunoştinţă biuroul permise­lor de port arme din Chestura PolIJiei Braşov,

Posesorii permiselor de port arme actualmente cu domiciliul în Braşov sunt rugaţi a se pre­zenta la Chestura Politiei Muni­cipiului Braşov camera Nr. 2 în zilele de 10,12, 13 şi 15 Ianua­rie 1934 cu permisele de port armă, iar cei cu permise de ar­me de vânâto re şi cu permisul de vânătoare pe anul 1933 pen­tru a.li se face cuvenitele mu­taţii în scripte.

Membrii familiilor celor de­cedaţi precum şi a celor ce au părăsit localitatea sunt de ase­menea rugaţi a se prezenta la politie pentru a comunica data decesului snu a plecărei din lo­calitate şi localitatea cu strada şi Nr. unde se eflâ în prezent titularul permisului de port armă.

Campionatul de Ski al C e­hoslovaciei din 193*. Cam­pionatul de Ski al Cehoslova­ciei va avea loc în anul acesta pe cele mai frumoase terenuri ale Slovaciei centrale (Banska Bistric») în zilele de 3 i Ianua­rie — 4 Februarie.

Slovacia centrală este acope­rită de trei regiuni muntoase ro­mantice. La Nord Munţii Tatrei Inferioare, la Vest Mun{ii Fatra Mare, la centru şi Sud, Munţii Krusnohori cu cele mai impor­tante centre de Ski din Cehos­lovacia : Kremnita, Bonska Bis- trija şi Banska Ştiavnice,

Campionatul este organizat de Uniunea skiorilor din Republica Cehoslovacă în-colaborare cu Ski-Clubul din Banska Bistriţa şi cu alte diferite organizaţii care urmăresc desvoitarea miş­cării turistice. Liniile concursu­rilor au şi fost trasate pe fru­mosul teren variat din sudul lo­calităţii Banska Bistriţa. La con­cursuri se aşteaptă participarea şi unor importante echipe de skiori din Iugoslavie, România şi Polonia.

Primăria Municipiului Braşov.

Nr. 27.727—1933Serv. ad tiv.

PublicafiuneIn atenţiunea tuturor m ese­riaşilo r din branşa con stru c­

ţiilor.

Bazaţi pe deciziunea ministe­rială Nr. 38955 C. din 29 Iulie 1932 şi pe deciziunea ministe­rială Nr. 7895 din 11 Aprilie 1933, se aduce la cunoştinţă celor interesaţi următoarele :

e) Maeştrii constructori sunt în drept a întreprinde şi exe­cuta orice fel de construcţii de clădiri, inclusiv lucrările profe- f sionale ce întră ca părţi inte- i granie ale acestora, aceste din urmă însă numai în cazul că sunt executate sau în ateliere proprii sau cu instalaţii, respec­tiv utilaj propriu. In caz con frariu numitele lucrări profesio­nale le vor putea executa numai cu meseriaşi cu brevete indus triale în regulă.

b) Maeştrii zidari sunt în drept a întreprinde şi executa case şi edificii economice cu parter, inclusiv lucrările profesionale ce intră ca părţi integrante ate clădirilor, cu condiţia ca:

1. Depărtarea cea mai mare în*re pereţii purtători şi acope­rişului să nu depăşească 15 m.

2. Înălţimea dela punctul cel mai jos situat al terenului, ni­velat până la sfraşină, să nu treacă de 6 m.

3. In interiorul clădirii să nu existe încăperi cu o deschiză­tură mai mare de 6 m. între pe­reţii puriători ai tavanului.

La clădirile ce depăşesc pro­porţiile de mai sus, maeştrii zi­dari nu pot execuia decât lu­crările de pământ, de zidărie şi de aşezare, dar şi acestea nu­mai sub conducerea rînui maes­tru consiructor.

In ce priveşte dreptul maes­trului zidar, de a executa lucră­rile profesionale integrante ale clădirilor întreprinse de ei, se va observa însă: că el e condi­ţionat de faptul ca acele lu­crări să se execute sau în ate­lierele proprii, sau cu Insialaţir, respectiv utilaj propriu; în caz contrariu lucrăr.le acestea nu ie poete executa decât prin meseriaşi cu brevete industriale în regulă.

c) Maeştrii dulgheri pot în­treprinde şi executa case de lemn (inclusiv casele cu schelet de lemn), precum şi toate lu­crările profesionale integrante în limita proporţiilor stabil te sub punctul b) ale prezentei decizii şi orice fel de lucrări în branşa dulgheriei.

d) Micii zidari pot executa orice lucrări de reparaţie şi în­treţinere, cori ating stabilitatea clădirii şi nu necesită schele mai înaite ca înălţimea parte­rului. Afară de aceasta, ei mai sunt în drept a executa pe te­ritoriul comunelor rurale cu ex­cepţia lucrărilor de dulgherie, toate lucrările de zidărie şi profesionale la casele simple cu parter, fără pivniţă, cari cu­prind cel mult 2 camere şi o bucătărie, ai căror pere{i purtă-

* tori ai acoperişului nu ies din una şi aceeaşi linie dreaptă şi a căror depărtare maximă din­tre fe{ele lor din afară nu trece de 6 metri.

e) Micii dulgheri sunt în drept

A T E N Ţ I U N EDomnit cari doresc să se îm­brace după ultima modă, îşi con-

: fectionează hainele la :— :

Croitoria StoicaBraşov. Str. H irscher No. 7.

576 1—0care confecţionează la preţuri :— : absolut convenabile. :— :

a executa pardoseli (duşumele) garduri, cotete, porţi şi uşi ne­încleiate, iar la clădiri, acele lucrări de reparajie (întreţinere) din branşa lor, cari nu ating stabilitatea clădirii şi la cari nu sunt necesare schele ce trec peste înălţimea parterului.

Mai sunt în drept a executa în comunele rurale şi lucrări de dulgherie ale caselor cu parter, a căror construcţie intră în sfera de îndrepiăjire profesio­nală a micului zidar.

g) Fiecare categorie poate executa şi dărâmarea construc­ţiilor la care este îndreptăţit.

In general, lucrările de cons­trucţie la clădiri vor putea fi executate numai de meseriaşi, cărora ii se recunoaşte acest drept prin prezenta decizie.

Excepţie fac: particularii sau persoanele morale, inclusiv au­torităţile publice cari execută astfel de lucrări pentru sine şl în regie proprie, însă cu con­diţia ca personalul angajat per­manent la conducerea lucrărilor să aibă calificatia minimă ară­tată mai sus.

Cu controlul execu arii eces- tei publiceţiuni este însărcinată Chestura Politiei Braşov, iar cei interesaţi sunt invitaţi să anunţe imediat orice contravenţii sau clandestinism, la autoritatea competentă.

Braşov, la 15 Dec. 1933.p Primar :

Dr. A. Polony.p. Secretar general:

Dr. Popouici.20 1—1Primăria Municipiului Braşov.

Ad Nr. 28.732—19333.917 D. C.

Serv. Technic.

PublicafiuneSe aduce la cunoştinţa celor

interesaţi că, conform Regula­mentului despre impozitele şi taxele comunale, înfiinţate de Primăria Municipiului Braşov în baza legii pentru organizarea fi­nanţelor locale, publicată în- Monit. Oficial Nr. *8 din 14 Aprilie 1933 şi a tabloului din Buletinul Oficial al judeţului Braşov (Anexa Nr. 19 din 1 Oc* tomvrie 1933) pentru înscrierea în tablourile Primăriei a persoa­nelor admise să întocmească planuri de construcţie şi să exe­cute orice fel de lucrări în cu­prinsul comunei, s-a fixat taxă anuală de 500 lei.

Pentru întocmirea tabloului mai sus amintit, se vor prezenta, la Serviciul Technic secţia ar* chitecturei resp. la secţia pentru 8paduct şi canalizare, aducând cu sine documentele doveditoare toţi aceia, cari doresc a fi tre. cu(i în acest tablou şi anume

Architecti, membrii în corpu: architecţilor.

Anteprenori: ingineri, arhitecţi, antreprenori, maeştrii construc­tori, maeştrii zidari examinaţi, maeştrii dulgheri examinaţi, ma­eştri zidari şi dulgheri mici, in~ staiatori pentru apaduct şi ca­nalizare.

In viitor toţi aceia, cari ntr sunt trecu|i pe tabloul amintit şi nu fac dovadă că au achitof taxa anuală de lei 500, nu vor mai avea dreptul a întocmi şi a iscăli planuri de construcţie şl a executa lucrări de construcţie sau în legătură cu construcţiile.

Braşov, Ia 29 Dec. 1933.Primar-delegat:

Dr. Polony.p. Secretar general :

Dr. Popooici.Şeful Serviciului:

Ing.-Şef Socor.14 3 - 3

Parolă ie f i io n b S tValea-Cetătii (Răcădău), cu o- suprafaţă de 500 m. □ . Se poate cumpăra şi cu libele Băncii Al­bina. Inform. Str. Prundului 15

Pagina 4OAZETA TRANSILVANIEI

Nr. 4 - -19»

Membrii noului guvernVineri seara membrii noului guvern sosiţi la Sinaia

an depus jurământul în manile Suveranului. Noul guvern are aceiaşi formaţiune ca şi vechiul guvern, afară de ministerul de finanţe deţinut de d l Dinu Brătianu, noul şef al partidului liberal, în locul căruia a fost numit ti­tular d-1 Victor Slanescu.

Titularul şi subsecretarul ministerului de externe încă n-a fost numit, aşteptându se hotărârea d-lui N. Titulescu, care nu s’a prezentat Vineri la depunerea jurământului.

Iată lista noului guvern:D. Gh. Tătdrăscu, preşedintele consiliului de minişfri şi mi­

nistru la departamentul industriei şi comerţului;Dr. C. Angelescu, ministru secretar de stat la departamentul

instrucţiei, cultelor şi artelor ; . ,V. Antonescu, ministru secretar de stat la departamentul

illtstilipi */. încuief, ministru secretar de stat la departamentul in

ternelor;I. Nistor, ministru de sta t;Al. Lopedatu, ministru oe sta t; . . . . ,C. Dimitriu, ministru secretar de stat Ia departamentul munci?,

sănătăţii şi ocrotirilor sociale ; , ,General de corp de armată adjutant Paul Angelescu, minis

Iru de s ta t; . , , . , , ,Richard Eranasovici, ministru secretar de stat la departa

meniul lucrărilor publice şi comunicaţiilor;Gh. Cipâianu, ministru secretar de stat la departamentul a-

f Sem proniu Muntean Săp­tămâna trecută a încetat dinviaţa la Alba-IuHa în mod subit notarul public Semproniu Mun­tean, fost timp îndelungat ma­gistrat, fratele d-nei Elena Dr. V. Nijescu. Odihnească în pace.

Familiilor îndoliate le transmi­tem profunde condoleanje.

R eorganizarea poliţiei şi siguranţei. Ministerul de in­terne lucrează actualmente la alcătuirea unui proiect moddi- cător al legii administrative, pre­cum şi la un proiect pentru re­organizarea poliţiei şi siguran­ţei statului.

griculturii şi domeniilor ; . . . . . .General de divizie N. Uicâ, ministru secretar de stat Ia de

partamentul apărării naţionale; , , , , . . .Victor Slavescu, ministru secretar de stat la departamentul

finanţelor.

Subsecretari de statInginer Radu Irimescu, subsecretar de slat al aerului pe

lângă departamentul apărării naţionale; , . .Sauel Rădulescu, subsecretar de stat pe langa departamentul

afacerilor străine;I. Manolescu-Slrunga, subsecretar de stat pe langa departa­

mentul agriculturii şi domeniilor; wDumitru Iuca, subsecretar de stat pe langa departamentul

Mihail Negura, subsecretar de stat pe lângă departamentulagriculturii şi domeniilor; „

Alexandru Mavrodi, subsecretar de stat pe langa preşedin­ţia consiliului de miniştri; . . . .

N icolae Budurăscu, subsecretar de stat pe langa preşedinţiaconsiliului; , . , . . „ . . , ,

Victor Iamandi, subsecretar de slat pe langa departamentulinternelor; v , , . . ..

N. Maxim, subsecretar de stat pe langa departamentul muncii,sănătăţii şi ocrotirilor sociale ; , . . x

Alexandru Popescu-N ecşeşti, subsecretar de stat pe langa departamentul instrucţiunii, cultelor şi artelor;

Gh. Assan, subsecretar de stat pe lângă departamentul in­dustriei şi comerţului şi comerţului ;

M. Constantinescu, subsecretar de stat pe lângă departa­mentul finanţelor.

C atastrofa m inieră deîa O ssek . Luni după amiază s-a făcut la Ossek înmormântarea celor 13 morţi cari au putut fi scoşi din mina „Nelson“. La trista ceremonie eu luat parte membrii guvernului, ai Paria- meniului, reprezentanţii autoritâ* ţilor şi o imensă mulţime. La Praga întreg Iraficul a fost în­trerupt timp de 2 minute în semn de doliu.

Procurorul însărcinat cu an­chetarea şi stabilirea responsa­bilităţilor a pus sub urmărire pe directorul central al minelor din Osek şi pe 7 înalţi funcţionari ai minelor, deoarece ancheta a stabilit că măsurile de securi­tate ce se luaseră erau insufi­ciente. Cei mai mulţi dintre func­ţionarii puşi sub urmărire au şi fost arestaţi.

In aceasiă groaznică catas­trofă şi-au găsit moartea în to­tal 144 lucrători.

Audiente şi inirevederBucureşti, 10 Ianuarie. După întrevederea

Lnni seara cu d. prim-ministru G. Tătărescu, d. tulescu s ’a prezentat eri în audienţă la Suveran, ja naia.

După audienţă, d. Titulescu s’a reîntors în Capii Aci d sa a primit vizita d-lui G. Tătărescu, cu Cap avnt o lungă întrevedere. In nrma acestei întrevede! G. Tătărescu se va prezintă din nou în audienţă la veran.

D l Titulescu nu a făcut presei nici un tel <k municat asupra audienţei şi întrevederii avute. Toţi fel nici guvernul.

întrunirea Consiliului economical Micei înţelege?

I N F O R M A Ţ I U N I

O expoziţie b a ln eo lo g ică a M icei Antante la Praga.In Cehoslovacia se lucrează cu intensitate penlru o cât mai strânsă apropiere cu celelalte state din Mica Antantă în toate domeniile. Intre altele se urmă­reşte şt o colaborare în dome­niul turislic şi balnear, în care domeniu statele Micei Antante se complectează într’o mare mă­sură. Se consideră că sunt mari posibilităţi atât pentru desvolta- rea vizitelor turistice, cât şi bal­neare. In acest scop se va or­ganiza în primăvara anului ace- sla la Prag8, o mare expoziţie balneară a Micei Antante, la ! care ţoale cele trei state vor fi bogat reprezentate. Astfel de ex­poziţii vor fi apoi organizate la Bucureşti şi Belgrad. (C e p s )

Eri a avut Ioc la Praga prima şedinţă plenară a primei con­ferinţe a Consiliului economic al Micei înţelegeri. In discursul de deschidere pe care l-a roslit cu acest prilej d-1 ministru de externe B en e? , d sa a declarat între altele:

Toată lumea aşteaptă să ne vadă la lucru. Ea nu ne ar ierta dacă nu am pune aici bezele unei construcţii economicejreale.

Ştim care este datoria noas­tră, şi ne-o vom împlini Nu voim s â fa c e m operă d e exclu­sivitate f a fă d e nici o fără, ci din potrivă avem tot interesul să colaborăm cu toţi vecinii. Pe terenul economic, egoismele sunt mai meri şi mai legitime decât pe orice alt teren: este o datorie penlru ţările noastre de a-şi combina în mod fericit e- goismeie lor particulare, pentru a ajunge la un egoism superior, comun tuturor acestor trei ţări.

Lucrăm aici la o operă de lungă durată. Dacă suntem ho­tărâţi să avem chiar din anul acesta rezultate imediate în mă­rimea schimburilor reciproce, ştim că în ce priveşte restul, rezultatele durabile nu vor pu­tea veni decât progresiv, în

urma unui efort constant şjj ţinut. Ştim însă peifect cei şi aceasta înseamnă că lue pe jumătate realizat.

Au luat apoi cuvântul pei şefii delegaţiilor jugoslare române. In numele delegi române a vorbit d-1 Teo re scu , şeful delegaţiei.

D-sa şi-a arătat convingi că o colaborare intimă pe nul comercial şi financiar mijlocul cel mai sigur de media efectele rele t le economice mondiale.

Deplin conştienţi — spunJ Teodorescu — de măraţia) toriei pe care ne-o impun diţiile acluale, suntem ga!i| consacrăm toate forţele no penlru isbânda lucrăriior se deschid astăzi. Nu ignol dificultăţile sarcinei noastrel In acelaş limp ştim că trei să reuşim. Studiile în care na adâncit înainte de a ne ini aici ne-au permis să consltj că dificultăţile, deşi suni ; rioase, nu sunt totuşi des învins.

Venim, a încheiat d-1 Tei rescu, într’un spirit de peii colaborare, să vă dăm aja nostru şi să cerem ajutoruţ

Term nul prelungirii banc- ! notelor de o mie tei s-a pre- | lungit până la 1 Martie 1934.

P e rso n a le . D-1 Dem. 1. Do- hrescu, primarul Capitalei, es- pirându i [concediul, şi a reluat atribuţiunile.

La alegerea parţială penlru compiectarea locului de depu­tat de Ilfov, rămas vacant prin moartea lut I. G. Duca, partidul naţional ţărănesc va depune şi susţine candidatura d-lui Dem. I. Dobrescu,

— D 1 gen eral Slângaciu, di­rectorul general al Siguranţei Statului primind un concediu de o lună, minislrul de interne a delegat pe d-1 Eugen Bianu, cu conducerea Siguranţei.

H iroton ire întru Arhiereu. Duminecă în 31 Dec. 1933 a avut loc în Catedrala din Sibiu ls cadrul unei frumoase ser­bări bisericeşti hirotonirea întru Arhiereu a nou alesului episcop al Caransebeşului Dr. Vasile L ăzărescu . Actul hirotonirii a fost săvârşit de I. P. S. Sa Mitropo­litul Dr. Nicolae Bălan cu mere asistenţă preoţească şi în pre­zenţa unui foarte numeros şi distins public.

La mulţi ani Stăpâne 1

f Dr. G heorghe Bărbat. Eri a fost înmormântat în co­muna sa natală Şercăiţa fostul prefect al jud. Odorheiu sub ultima guvernare a Part. N.-Ţ. -j- Gheorghe Bărbat, fiul părin­telui D. Bărbat din Şercăiţa, în etate de 40 ani, în urma unei boli grele.

Cât de popular a ajuns de­functul prin activitatea sa multi­laterală desfăşurată în viaţa pu­blică ca advocat şi prefect, a dovedit-o mulţimea celor cari i-au dat ultimul onor pământesc depunând şi numeroase coroane.

La mormânt au vorbit preotul din Odorheiu S. Rusan, părin­tele Chiuşdea, primarul comunei Şercăiţa, înv. Gh. Renghea iar în numele P. N.-Ţ. directorul de bancă V. Bârsan.

Odihnească în pace.

Teatru germ an. Mâne, Joi.se inaugurează seria de reprezen­taţii teatrale ale trupei Teatru­lui german regnicolar (Deutsches Landestheater) cu drama lui Schiller „ Wilhelm Teil“. începu­tul la orele 9 seara în Teatrul .Astra“.

Programai legislativ al governala!

Unde s c u rte : Indicajiuni: absces, flegmon, periostilă al­veolară, boale încheiaturilor, du­reri reumatice şi de nervi, ul­cere picioarelor, pleurezie şl boale de plămâni, boale de fe­mei de stomac şi ficat.

Tratament prin haine, fără sim­ţire de usturime, căldură egală.

Dr. M ayer, Str. Regele Carol (Porţii) Nr. 2. Ore de tratament 9—12 şi 16—18 zilnic afară de Duminică şi sărbătoare.

19 1—3 t

Ţ- Văd, p re o te a să P eu n a B ro tea . In comuna Mateiaş a încetat din viaţă după o boală îndelungată văduva preoteasă f Peuna B rotea în vârstă de 79 ani, mama colegului nosiru de redacţie loan Brotea, a pro­topopului Cohatmului Alexandru Brotea, a părintelui Septimiu Brotea şi a unei numeroase fa­milii.

înmormântarea a avui loc Luni, defuncta fiind petrecută la ultimul lăcaş pământesc de în­treg satu'. Odihnească în pace..

Adresăm familiilor îndoliaie sincere condolenţe.

Med. univ.

Dr. Gheorghe Puiafost extern al Spitalului Brâncovenesc ţdin Bucu­

reşti şl-a deschis cabinet m edical

în Braşov, Strada Lungă Nr. 40.

Consultă boli in terne zilnic între orele 11—1 a.

m. şi 5—7 p. m

In primul consiliu de miniştri prezidat de d l G. Tătărescu, ţi­nut eri la Bucureşti, s ’a fixat ur­mătorul program legislativ:

Cel mai important proiect de lege, care va fi adus cel dintâi în desbaterile Corpurilor Legiui­toare, va fi leg ea conversiunei datoriilor. In acest scop s’a nu­mit o comisiune în frunte cu d-1 Dinu Brătianu, care va pregăti această lege.

Vor veni apoi, trei proiecte în legătură cu degrevările fis­cale şl anume : m odificarea le- g e i coniribufiilor, m odificarea legei timbrului ş i m odificarea taxelor de consumafie.

Va fi adus deasemenea, un proect cere determină pe alte baze decât cele de azi, raport turile dintre contribuabili şi sta- înlăturându se inchiziţia fiscală.

Vor urma pe rând desfiinţa­rea regiilor autonome cu ex cep ­ţia C. E. R. şi C. A. M. care sunt în funcţie de angajamente financiare internaţionale. Redu­cerea C am erelor p ro fesion ale de agricultură, industrie ş i co­rner/ ş i muncă. Legea pentru a- părarea Statului. Legea pentru normalizarea raporturilor dintre chiriaşi şi proprietari.

D-1 N. iorga det d-1 Tătărescu:

In „NeamulAt4 Romîln?sc“ Noi6 lan. a. c, a apărut următoruj col semnat de d-1 prot, N. Iorgt

M o b ilescara II.

ocazie vinde ieflin Văllescu-Vămii 25.

17 1— 3

2 —3 camere goale cen- _____ trai, prefer strada Por­ţii, Mihai Weiss. Adresa la ziar.21 1 - 2Abonamente la Gazeta Transilvaniei

se pot tace şi lunar

Numirea la Preşidenţia siliului a d lui G. Tătărăsci inie chiar ca el sâ fi fost şef el partidului liberal p corespundă, cum se spun vechi dorinţi a tineretului acel partid, care crede ' un Rege tânăr nu mai e de bătrâni, dar în opinia din Ţară, ca şi în străini provoca mirare.

Nu doar că d. Tălăras' orator avântat, dar nu un tor de situaţii prin cuvân n’ar fi, la cei poate vre » ani pe care-i ere, un cm pe vremuri şi un scriitor, la .Semănătorul“ meu, Şi de oare cere experienţa terne, fără îndoiajă şi un fect om de treabă.

Numai cât astăzi suni de vremi, în cât cer un nator, a cărui viaţă de spue ori cui ce e în face mâine.

Incontestabil însă că zul cu d. Tătărăscu şi n‘ vina sa.

Oprindu-se asupră i n* înţeles desigur să Prl partidul liberal cum este este astăzi aşa, aşa vrea, atâta poete şi atâta are, tele indispensabilului tine de cealaltă parte sunt a indicaţi pentru o aseme tuaţie.

Coroana se înclină faţa spiritului de partio> ţios şi exclusiv. _

In ceasornicul vrem*10 o oară foarte înainteta" |

fpografm V ist» B r «»!*«>* Virtor