livrabil nr. 6...romÂnia acord privind serviciile de asistență tehnică pentru consolidarea...

ROMÂNIA

Acord privind Serviciile de Asistență Tehnică pentru

Consolidarea Capacității de Planificare și Bugetare și Sprijinirea Introducerii Bugetării pe Criterii de Performanță

LIVRABIL NR. 6

Plan Strategic Instituțional 2019-2022 pentru Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rural

Septembrie 2019

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020

1

Drepturile de autor

Materialul inclus în această publicație este protejat de legea drepturilor de autor. Copierea și / sau transmiterea anumitor secțiuni din acest document fără permisiune poate constitui o încălcare a legislației în vigoare.

Pentru a obține permisiunea de a fotocopia sau a retipări orice secțiune a prezentului document vă rugăm să transmiteți o solicitare conținând informațiile complete la: (i) Secretariatul General al Guvernului (Piața Victoriei nr. 1, București, România) sau (ii) Grupul Băncii Mondiale în România (Strada Vasile Lascăr nr. 31, etaj 6, București, România).

Acest raport a fost transmis în luna septembrie în conformitate cu Acordul privind Serviciile de Asistență Tehnică pentru Consolidarea Capacităţii de Planificare şi Bugetare şi Sprijinirea Bugetării pe Criterii de Performanţă, încheiat între Secretariatul General al Guvernului şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în data de 8 iunie 2016. Acesta corespunde Livrabilului 6 din cadrul acordului menționat mai sus.

2

CUPRINS

PREAMBUL ....................................................................................................................................6

Fundament .............................................................................................................................................. 6

Metodologie ............................................................................................................................................ 6

CUVÂNT ÎNAINTE ..........................................................................................................................7

REZUMAT EXECUTIV ......................................................................................................................8

1. INTRODUCERE .....................................................................................................................9

Fundament .............................................................................................................................................. 9

Metodologie ............................................................................................................................................ 9

Stadiul implementării PSI 2018-2021 .................................................................................................... 10

2. CONTEXT ........................................................................................................................... 13

3. MISIUNE ȘI VIZUNE ............................................................................................................ 15

Misiunea MADR ..................................................................................................................................... 15

Viziunea MADR ...................................................................................................................................... 15

4. OBIECTIVE STRATEGICE, PROGRAME, MĂSURI ȘI INDICATORI ............................................. 16

Obiectiv Strategic 1: Creșterea acoperirii consumului de produse agro-alimentare din producția internă și revenirea României ca exportator net de produse agro-alimentare................................................. 16

Program 1.1: O mai bună integrare a producătorilor agro-alimentari la nivel de lanţ valoric şi de piaţă ............................................................................................................................................ 19 Program 1.2: Profesionalizarea fermierilor şi pescarilor prin transfer de cunoștințe, instruire și creare de abilități/competențe necesare ................................................................................... 21 Program 1.3: Cercetare, dezvoltare, inovare și transfer tehnologic (CDITT) în agricultură și sectorul pescăresc ....................................................................................................................... 23 Program 1.4: Optimizare şi modernizare a lanţului de aprovizionare la nivelul sectorului pescăresc ..................................................................................................................................... 24

Obiectiv Strategic 2: Accelerarea tranziţiei structurale spre o agricultură şi acvacultură performantă şi viabilă economic agricultură în paralel cu alinierea la tendinţele demografice și reducerea treptată a surplusului de forță de muncă din agricultură ...................................................................................... 25

Program 2.1: Consolidarea, restructurarea şi modernizarea exploataţiilor agricole şi piscicole 26 Program 2.2: Încurajarea transferului inter-generațional în agricultură .................................... 28

Obiectiv Strategic 3: Limitarea impactului asupra mediului a sectorului agricol şi pescăresc şi promovarea rezistenței la schimbările climatice în sectorul agricol și în zonele rurale ....................... 29

Program 3.1: Gestionarea principalelor resurse naturale în agricultură .................................... 32 Program 3.2: Reducerea impactului agriculturii şi sectorului pescăresc asupra mediului ......... 33 Program 3.3: Gestionarea riscurilor în agricultură ..................................................................... 34 Program 3.4: Gestionarea resurselor naturale în sectorul pescăresc ......................................... 35

Obiectivul Strategic 4: Îmbunătățirea standardelor de viaţă în zonele rurale ...................................... 37

Program 4.1: Sprijin direct pentru creșterea veniturilor agricultorilor ....................................... 39 Program 4.2: Diversificarea activităților economice în zonele rurale, inclusiv în cadrul comunităților costiere și interioare care depind de pescuit și de acvacultură ........................... 40 Program 4.3 Acces la infrastructură şi servicii de bază ............................................................... 41

3

Program 4.4: Încurajarea implicării comunității locale în dezvoltarea rurală ............................. 42

Obiectiv Strategic 5: Îmbunătățirea cadrului instituțional .................................................................... 44

Program 5.1: Îmbunătățirea capacității administrative de management și implementare a politicii sectoriale ........................................................................................................................ 46

5. ARANJAMENTE PENTRU IMPLEMENTAREA, MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA PSI ................ 50

6. RESURSE FINANCIARE ........................................................................................................ 52

ANEXA 1A. STRUCTURA CREDITELOR BUGETARE FINANȚATE DIN BUGETUL DE STAT PE OBIECTIVE STRATEGICE ȘI PROGRAME (MII RON) .......................................................................................... 57

ANEXA 1B. STRUCTURA CREDITELOR BUGETARE FINANȚATE DIN BUGETUL DE STAT PE OBIECTIVE STRATEGICE ȘI PROGRAME ȘI MĂSURI (MII RON) ......................................................................... 58

ANEXA 2. PLANUL STRATEGIC INSTITUȚIONAL (TABEL SINTETIC) ................................................... 64

ANNEX 3. PROGRAME SI MASURI CONEXE (TABEL SINTETIC) ........................................................ 70

ANEXA 4. INFORMAȚII PRIVIND COMPONENTELE PSI ................................................................... 99

Anexa 4.1. Profilul Instituțional ............................................................................................................. 99

Anexa 4.2. Analiza SWOT .................................................................................................................... 100

Anexa 4.3. Analiza PESTLE ................................................................................................................... 103

Anexa 4.4. Politici și Strategii .............................................................................................................. 108

Anexa 4.5. Organigramă ...................................................................................................................... 108

Anexa 4.6. Legislație națională relevantă ............................................................................................ 110

Anexa 4.7. Legislație Europeană Relevantă ........................................................................................ 113

ANEXA 5. PROIECTE DE ACTE NORMATIVE 2019 ......................................................................... 114

4

LISTĂ FIGURI

Figura 1. Organizarea procesului de planificare strategică la nivelul MADR .......................................... 6 Figura 2. Ciclul de monitorizare pentru Planul Strategic Instituțional al MADR ................................... 51 Figura 3. Structura bugetului PSI, pe surse de finanțare (%, 2019-2022) ............................................. 53 Figura 4. Eșalonarea resurselor financiare estimate, în funcție de Obiectiv Strategic ......................... 54 Figura 5. Evoluția anuală a resurselor financiare estimate pe Obiective (mii RON, 2019-2022) .......... 55

LISTĂ TABELE

Tabel 1. Obiectivul Strategic 1: Structura Programelor și Măsurilor..................................................... 17 Tabel 2. Obiectivul Strategic 1: Impacturi și Rezultate .......................................................................... 18 Tabel 3. Obiectivul Strategic 1: Eșalonarea finanțării în funcție de programul bugetar ....................... 18 Tabel 4. Obiectivul Strategic 1: Măsurile Programului 1.1 .................................................................... 20 Tabel 5. Obiectivul Strategic 2: Măsurile Programului 1.2 .................................................................... 22 Tabel 6. Obiectivul Strategic 1: Măsurile Programului 1.3 .................................................................... 23 Tabel 7. Obiectivul Strategic 1: Măsurile Programului 1.4 .................................................................... 24 Tabel 8. Obiectivul Strategic 2: Structura Programelor și Măsurilor..................................................... 25 Tabel 9. Obiectivul Strategic 2: Impacturi și Rezultate .......................................................................... 26 Tabel 10. Obiectivul Strategic 2: Eșalonarea finanțării în funcție de programul bugetar ..................... 26 Tabel 11. Obiectivul Strategic 2: Măsurile Programului 2.1 .................................................................. 27 Tabel 12. Obiectivul Strategic 2: Măsurile Programului 2.2 .................................................................. 28 Tabel 13. Obiectivul Strategic 3: Structura Programelor și Măsurilor................................................... 30 Tabel 14. Obiectivul Strategic 3: Impacturi și Rezultate........................................................................ 31 Tabel 15. Obiectivul Strategic 3: Eșalonarea finanțării în funcție de programul bugetar ..................... 31 Tabel 16. Obiectivul Strategic 3: Măsurile Programului 3.1 .................................................................. 33 Tabel 17. Obiectivul Strategic 3: Măsurile Programului 3.2 .................................................................. 34 Tabel 18. Obiectivul Strategic 3: Măsurile Programului 3.3 .................................................................. 35 Tabel 19. Obiectivul Strategic 3: Măsurile Programului 3.4 .................................................................. 36 Tabel 20. Obiectivul Strategic 4: Structura Programelor și Măsurilor................................................... 38 Tabel 21. Obiectivul Strategic 4: Impacturi și Rezultate........................................................................ 38 Tabel 22. Obiectivul Strategic 4: Eșalonarea finanțării în funcție de programul bugetar ..................... 39 Tabel 23. Obiectivul Strategic 4: Măsurile Programului 4.1 .................................................................. 40 Tabel 24. Obiectivul Strategic 4: Măsurile Programului 4.2 .................................................................. 41 Tabel 25. Obiectivul Strategic 4: Măsurile Programului 4.3 .................................................................. 42 Tabel 26. Obiectivul Strategic 4: Măsurile Programului 4.4 .................................................................. 43 Tabel 27. Obiectivul Strategic 5: Structura Programului și Măsurilor ................................................... 45 Tabel 28. Obiectivul Strategic 5: Impacturi și Rezultate........................................................................ 46 Tabel 29. Obiectivul Strategic 5: Eșalonarea finanțării în funcție de programul bugetar ..................... 46 Tabel 30. Obiectivul Strategic 5: Măsurile Programului 5.1 .................................................................. 49 Tabel 31. Alocările financiare PAC în România pentru 2014-2020 (milioane EUR, prețuri constante 2011)...................................................................................................................................................... 52 Tabel 31. Resurse financiare pentru operaționalizarea PSI 2019-2022 (mii RON)................................ 53

5

LISTĂ ACRONIME

ADR Agricultură și Dezvoltare Rurală

AM Autoritatea de management

ANT Ajutoare naționale de tranziție

ANCPI Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară

ASA Acord de Servicii de Asistență Tehnică

BM Banca Mondială

CCME Cadrul comun de monitorizare și evaluare

CDITT Cercetare, dezvoltare, inovare și transfer tehnologic

DG Direcția Generală

FEGA Fondul European de Garantare Agricolă

FEADR Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală

LEADER Liaison Entre Actions de Dévelopement de l'Économique Rurale

MFP Ministerul Finanțelor Publice

OSPA Oficiul pentru Studii Pedologice și Agrochimice

PAC Politica Agricolă Comună

PCP Politica Comună în domeniul Pescuitului

PMI Politica Maritimă Integrată

PNDR Programul Național de Dezvoltare Rurală

POPAM Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime

PS Producție standard

PSI Plan Strategic Instituțional

ROF Regulament de Organizare și Funcționare

SAPS Schema de plată pe suprafață

SAU Suprafață agricolă utilizată

SCR Servicii de asistență tehnică

UE Uniunea Europeană

UPP Unitatea de Politici Publice

6

PREAMBUL

Fundament

Secretariatul General al Guvernului (SGG) a încheiat cu Banca Mondială (BM) un Acord privind Serviciile de Asistență Tehnică pentru a consolida capacitatea de planificare, bugetare și monitorizare a politicilor la nivelul SGG, Ministerul Finanțelor Publice (MFP), și ministerele de resort selectate. Pentru îmbunătățirea eficienței cheltuielii publice, asistența tehnică se concentrează asupra: (i) continuării consolidării proceselor existente de dezvoltare a Planului Strategic Instituțional (PSI) sub îndrumarea SGG; (ii) construirii capacității intra-guvernamentale de a monitoriza actualizările și implementarea PSI cu ajutorul unui instrument IT comun, dezvoltat cu sprijin din partea Băncii; și (iii) dezvoltării unui tablou central în cadrul SGG pentru raportare cu privire la implementarea priorităților majore PSI ale ministerelor selectate.

Activitățile definite ale asistenței tehnice rezultă din analizele funcționale ale Administrației Publice, care au evidențiat faptul că sectorul public necesită o legătură mai bună între planificare și bugetare, ceea ce duce la conexiuni slabe între resursele utilizate și rezultate. Prin urmare, Guvernul României a solicitat BM să ajute la instituționalizarea unui proces pentru monitorizarea implementării politicilor, cu roluri și responsabilități clare pentru SGG, MFP și ministerele de resort, prin folosirea metodologiilor, instrumentelor și proceselor dezvoltate conform acestor servicii. Aceasta va face parte integrantă din reformele bugetare promovate de Guvernul României. Având scopul de a face procesul de planificare strategică obligatoriu pentru fiecare minister din România, SGG dorește ca PSI să devină un produs curent elaborat de fiecare minister.

Ca minister de resort selectat, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) s-a angajat să desfășoare un program amplu de reformă, care să acopere atât politicile, cât și administrația publică.

Metodologie

Figura 1. Organizarea procesului de planificare strategică la nivelul MADR

MINISTRU

COMITET DE COORDONARE

TECHNICAL COORDINATION GROUP

4 GRUPURI DE LUCRU MADR

SECRETARI DE STAT

SECRETAR GENERAL

DIRECTORI GENERALI UNITATEA DE POLITICI

PUBLICE SPRIJINITĂ DE BANCA MONDIALĂ

7

CUVÂNT ÎNAINTE1

Imi face o deosebită plăcere să vă prezint Planul Strategic Instituţional al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) pentru perioada 2019-2022. Acest Plan descrie priorităţile Ministerului pentru următorii patru ani, precum şi măsurile-cheie şi resursele alocate care ne vor ajuta să atingem viziunea sectorului de a deveni O agricultură centrată pe exporturi și pe produse cu o valoare adăugată înaltă, rezistentă la schimbările climatice, precum și cu condiţii de viaţă în mediul rural similare cu cele din mediul urban.

Ultimii anii au adus schimbări importante la nivelul sectorului agricol românesc. Au avut loc schimbări pozitive la nivelul productivităţii agricole, a balanţei comerciale cu produse agro-alimentare şi a investiţiilor din zonele rurale. Aceste schimbări semnificative au fost accelerate de resursele financiare tot mai mari care au devenit disponibile din bugetul european dar şi din investiţii private. Numai în perioada 2014-2020, administraţia MADR a gestionat un buget de aproximativ 21,5 miliarde de euro, destinat în mare parte investiţiilor în dezvoltarea sectorului agro-alimentar şi în îmbunătăţirea traiului în zonele rurale.

Rolul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale este mai important ca oricând. Evenimentele la nivel european şi global aduc noi provocări dar şi noi oportunităţi pentru sectorul agro-alimentar românesc. România nu este numai membru al Uniunii Europene, ci şi parte a unui sistem alimentar din ce în ce mai globalizat şi interconectat. Cererea tot mai mare de alimente la nivel global, presiunea tot mai mare asupra resurselor naturale precum şi schimbările climatice reprezintă factori importanţi care vor influenţa sectorul rural şi agro-alimentar românesc, dar şi oportunităţi pe care fermierii şi populaţia rurală pot şi trebuie să le valorifice.

Planul Strategic Instituţional 2019-2022 vine ca răspuns la aceste provocări şi oportunităţi la nivel global, european şi naţional. Planul detaliază priorităţile stabilite în Strategia pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar pe termen mediu si lung orizont 2020 – 2030 fiind centrat în jurul a celor 5 obiective strategice stabilite: (i) Creșterea acoperirii consumului de produse agro-alimentare din producția internă și revenirea României ca exportator net de produse agro-alimentare, (ii) Accelerarea tranziției structurale spre o agricultură şi acvacultură performantă şi viabilă economic, în paralel cu alinierea la tendințele demografice și reducerea treptată a surplusului de forță de muncă din agricultură, iii) Limitarea impactului asupra mediului a sectorului agricol şi pescăresc și promovarea rezistenței în fața schimbărilor climatice în agricultură și zonele rurale, iv) Îmbunătățirea standardelor de viață în zonele rurale şi v) Dezvoltarea capacității instituționale.

Acest Plan Strategic este rezultatul unui proces participativ şi reflectă efortul colectiv şi unanim al întregului personal de management şi operaţional al MADR. Planul sintetizează activitatea MADR pe următorii patru ani şi cuprinde un cadru solid de evaluare a performanței, pentru a estima progresul în raport cu aceste activităţi. Planul include de asemenea resurse bugetare alocate pentru fiecare prioritate, fiind un instrument excelent de comunicare transparentă cu părţile interesate, fie ei fermieri, producători alimentari sau locuitori ai zonelor rurale. Este important ca acest Plan să devină un instrument de lucru esenţial în activititatea Ministerului precum şi un canal de comunicare cu toate părţile interesate din domeniul rural şi agro-alimentar. De asemenea, e important ca structura organizaţională stabilită în etapa de planificare să-şi continue rolul în implementarea, monitorizarea şi actualizarea acestui Plan pe viitor.

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

1 La data redactării acestui raport (30.09.2019), acest Cuvânt Inainte nu fusese încă aprobat de Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

8

REZUMAT EXECUTIV

Prin stabilirea unui Plan Strategic Instituțional (PSI) pentru ciclul bugetar 2017-2020 pentru Ministerul Finanțelor Publice și pentru alte 12 ministere de resort, SGG a urmărit să consolideze capacitatea de bugetare, planificare și monitorizare a Guvernului României2.

Revizuirea PSI 2019-2022 a MADR a avut loc în perioada ianuarie 2019 – iunie 2019. Procesul s-a bucurat de un angajament vast, stabil și substanțial din partea întregului personal relevant de management și operațional din MADR, precum și a specialiștilor din cadrul SGG.

În baza Ordinului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 183 din martie 2016, procesul de planificare strategică 2019-2022 din MADR a fost supravegheat de un Comitet de Coordonare a Planificării Strategice, alcătuit din Secretarii de Stat și Secretarul General al MADR. Unitatea de Politici Publice a MADR a asigurat coordonarea tehnică și a servit ca secretar al comitetului. Figura 1 de mai jos prezintă o ilustrare grafică a acestui proces.

Banca Mondială a asigurat suport tehnic pe durata întregului proces, în timp ce Unitatea de Politici Publice a MADR a funcționat ca principalul intermediar și mediator. PSI 2019-2022 a fost revizuit în cadrul unor grupuri de lucru ce s-au reunit in perioada 1-5 aprilie 2019. Grupurile de lucru au fost constituite din reprezentanți MADR. Sesiunile de lucru au fost moderate de experții Băncii Mondiale cu sprijinul UPP.

Planul Strategic Instituțional este organizat în jurul principalelor domenii aflate în responsabilitatea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în calitate de autoritate de stat pentru agricultură, după cum urmează:

Obiectiv strategic 1: Creșterea acoperirii consumului de produse agro-alimentare din producția internă și revenirea României ca exportator net de produse agro-alimentare.

Obiectiv strategic 2: Accelerarea tranziției structurale spre o agricultură și acvacultură performantă şi viabilă economic, în paralel cu alinierea la tendințele demografice și reducerea treptată a surplusului de forță de muncă din agricultură.

Obiectiv strategic 3: Limitarea impactului asupra mediului a sectorului agricol și pescăresc și promovarea rezistenței în fața schimbărilor climatice în agricultură și zonele rurale.

Obiectiv strategic 4: Îmbunătățirea standardelor de viață în zonele rurale.

Obiectiv strategic 5: Dezvoltarea capacității instituționale.

O descriere a obiectivelor strategice și a efectelor estimate, a programelor și rezultatelor așteptate și a măsurilor planificate, corelată cu resursele financiare și distribuția acestora pe durata perioadei de implementare, este prezentată în corpul Planului Strategic Instituțional, în cele ce urmează.

2 Proiectul a fost inițiat și dezvoltat în anul 2016 de către Cancelaria Primului-ministru (CPM), reorganizată în anul 2017 sub coordonarea SGG.

9

1. INTRODUCERE

Fundament

Secretariatul General al Guvernului (SGG) a încheiat cu Banca Mondială un acord de servicii de asistenţă tehnică pentru a consolida capacitatea de planificare, bugetare și monitorizare a politicilor la nivelul Secretariatului Guvernului, Ministerul Finanțelor Publice (MFP), și ministerele de resort selectate3. Pentru îmbunătățirea eficienței cheltuielii publice, asistența tehnică se concentrează asupra i) continuării consolidării proceselor existente de dezvoltare a Planului Strategic Instituțional (PSI) sub îndrumarea Secretariatului General al Guvernului(SGG); ii) construirii capacității intra-guvernamentale de a monitoriza actualizările și implementarea PSI cu ajutorul unui instrument IT comun, dezvoltat cu sprijin din partea Băncii; și iii) dezvoltării unui tablou de bord central în cadrul SGG pentru raportare cu privire la implementarea priorităților majore PSI ale ministerelor selectate.

Activitățile definite pentru realizarea asistenței tehnice rezultă din analizele funcționale ale administrației centrale, care au evidențiat faptul că sectorul public necesită o legătură mai bună între planificare și bugetare, ceea ce va duce la conexiuni mai clare între resursele utilizate și rezultate. Prin urmare, Guvernul României a solicitat BM să ajute la instituționalizarea unui proces pentru monitorizarea implementării politicilor, cu roluri și responsabilități clare pentru SGG, MFP și ministerele de resort, prin folosirea metodologiilor, instrumentelor și proceselor dezvoltate conform acestor servicii. Aceasta va face parte integrantă din reformele bugetare promovate de Guvernul României, făcând procesul de planificare strategică obligatoriu pentru fiecare minister din România. Astfel, SGG dorește ca PSI să devină un produs curent, elaborat de fiecare minister și revizuit în fiecare an.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), minister de resort selectat în cadrul proiectului, s-a angajat să desfășoare un program amplu de reformă, care să acopere atât politicile, cât și administrația publică, iar Planul strategic instituțional reprezintă un instrument care susține acest demers.

Metodologie

Revizuirea PSI urmează un proces similar celui de elaborare a documentului strategic, ca parte a metodologiei aplicată unitar la nivelul ministerelor în cadrul proiectului SIPOCA28. Procesul parcurs ia în considerare structura PSI cu obiectivele strategice, programele, măsurile, indicatorii și țintele acestora stabilite anterior în orizontul de timp planificat (4 ani) și urmărește o actualizare a acestora corelat cu CBTM 2019-2022. Revizuirea constă în:

• compararea rezultatelor înregistrate cu cele planificate pentru anul anterior; acestea se vor baza pe obiectivele stabilite în planurile strategic şi operaţional;

• desfăşurarea unei explorări a mediului intern si extern al ministerului, pentru a stabili orice modificări semnificative care sunt necesare pentru prognozele pe care se sprijină planul curent, respectiv: strategii naționale sectoriale și intersectoriale în vigoare sau nou apărute de la ultima utilizare în cadrul PSI; programul de guvernare; recenzii strategice (analize funcționale); și recomandări specifice de țară

• adăugarea unui an suplimentar la plan4

3 Proiect „Extinderea sistemului de planificare strategică la nivelul ministerelor de resort” - Cod SIPOCA 28 4 Vezi Metodologia de elaborare, monitorizare și raportare a Planurilor Strategice Instituționale, și a bugetului pe programe, anexa la proiectul de HG privind pentru aprobarea metodologiei de elaborare, monitorizare și raportare a Planurilor Strategice Instituționale și a programelor bugetar

10

• revizuirea și actualizarea Programelor și a obiectivelor acestora, a rezultatelor (outcomes) și a valorilor țintă ale indicatorilor

• revizuirea Măsurilor și a realizărilor imediate (outputs) și a valorilor țintă ale indicatorilor

• analiza și revizuirea bugetului aferent Măsurilor (costul realizărilor imediate) în cadrul CBTM 2019-2022

• actualizarea bugetului Programelor (sumă a bugetului Măsurilor).

Stadiul implementării PSI 2018-2021

Secțiunea 1

Revizuirea PSI pentru perioada 2019-2022 ţine cont de schimbările produse la nivelul documentelor programatice precum şi de noile priorităţi guvernamentale în domeniul agriculturii, a pescuitului şi a dezvoltării rurale, dar continuă obiectivele strategice stabilite, conținute de PSI 2017-2020 şi PSI 2018-2021. PSI 2019-2022 reuneşte priorităţile incluse în cea de-a noua revizuire a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) precum şi pe cele incluse în cea de-a şasea versiune a Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime (POPAM) şi noile politici finanţate de la bugetul naţional.

Planul Strategic Instituțional 2019-2022 al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale reprezintă o revizuire a planului elaborat pentru perioada 2017-2020 și continuă obiectivele instituționale asumate în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale; de asemenea, prezintă programe și măsuri clare (inclusiv bugete) necesare pentru atingerea acestor scopuri pe termen mediu, precum și un cadru solid de evaluare a performanței, pentru a estima progresul, în raport cu aceste obiective.

Planul Strategic Instituțional este organizat în jurul principalelor domenii aflate în responsabilitatea Ministerului Agriculturii și Dezvoltarii Rurale, în calitate de autoritate de stat pentru agricultură, după cum urmează:

Obiectiv Strategic 1: Creșterea acoperirii consumului de produse agro-alimentare din producția internă și revenirea României ca exportator net de produse agro-alimentare care vizează transformarea agriculturii și a zonelor rurale într-un mod care să permită valorificarea eficientă a resurselor disponibile și să faciliteze o integrare mai bună a producătorilor agro-alimentari și piscicoli pe piață şi în lanțul valoric.

Obiectiv Strategic 2: Accelerarea tranziției structurale spre o agricultură şi acvacultură performantă şi viabilă economic, în paralel cu alinierea la tendințele demografice și reducerea treptată a surplusului de forță de muncă din agricultură care vizează să accelereze transformarea structurală spre o agricultură și piscicultură mai orientate spre piață, asigurând în același timp opțiuni de ieșire echitabilă pentru forța de muncă excedentară din sector.

Obiectiv Strategic 3: Limitarea impactului asupra mediului a sectorului agricol şi pescăresc și promovarea rezistenței în fața schimbărilor climatice în agricultură și zonele rurale care vizează îmbunătăţirea practicilor de management al solului si al apei ca parte a managementului modern al fermelor, împreună cu reabilitarea serviciilor de irigaţii, creşterea nivelului de conştientizare a fermierilor cu privire la schimbările climatice pe limitarea emisiilor GES şi pe rezolvarea ameninţărilor de mediu la adresa resurselor naturale din agricultură

Obiectiv Strategic 4: Îmbunătățirea standardelor de viață în zonele rurale care vizează creşterea investiţiilor în infrastructura fizică şi zonele rurale, creșterea numărului de locuri de muncă și a surselor de venit în sectoare non-agricole din zonele rurale, împreună cu încurajarea implicării comunităților locale în dezvoltarea rurală.

11

Obiectiv Strategic 5: Dezvoltarea capacității instituționale a MADR, care vizează consolidarea capacității ministerului de a-și îndeplini funcțiile de politică și reglementare în mod eficient și eficace.

Revizuirea PSI MADR nu a adus schimbări de structură la nivelul obiectivelor strategice comparativ cu versiunile anterioare, dar a realizat ajustări în cadrul programelor ca număr și ca deiniție, precum și în structura acxestora ca urmare a mofificării unor măsuri în conținut sau ca număr al acestora.

The ISP review did not bring structural changes at the level of strategic objectives compared to its previous versions, but it brought adjustments to the number and content of programs and measures.

Secțiunea 2

Implementarea PSI la nivelul anului 2018 s-a limitat la măsurile programelor care au fost parte a angajamentelor României privind Politica Agricolă Comună și au vizat toate componentele programelor pentru care au existat resurse financiare (vezi anexa 3). În paralel cu PSI 2018-2021, MADR a implemetat măsurile din Programul de guvernare, componente ale PSI MADR.

Din perspectiva procesului de raportare a implementării, MADR și-a propus să utilizeze și să exploateze intrumentul de monitorizare și evaluare a PSI, pus la dispoziție de SGG ca parte a proiectului SIPOCA 28, dar colectarea datelor și stabilirea unor responsabili cu raportarea și înscrierea datelor în sistem nu au fost finalizate.

Implementarea PSI a suferit ca urmare a faptului că metodologia bugetării pe programe încă nu a fost formalizată printr-un act administrativ opozabil administrației centrale, iar execuția bugetară nu se face pe programele bugetare ale PSI.

Secțiunea 3

Planul strategic Instituțional 2018-2021 a avut în componență 5 Obiective Strategice, 15 programe, 107 Măsuri cu următoarea structură:

Obiectiv strategic 1: Dezvoltarea capacității de cercetare științifică și de diseminare a rezultatelor cercetării

Programul 1.1 O mai bună integrare a producătorilor agro-alimentari la nivel de lanţ valoric şi de piaţă - se implementează prin 20 de măsuri. Programul 1.2 Profesionalizarea fermierilor şi a pescarilor prin transfer de cunoștințe, instruire și creare de abilități/competențe necesare; se implementează prin 5 măsuri. Programul 1.3 Cercetare & dezvoltare, inovare și transfer tehnologic (CDITT) în agricultură şi sectorul pescăresc; se implementează prin 7 măsuri Programul 1.4 Optimizare şi modernizare a lanţului de aprovizionare la nivelul sectorului pescăresc; se implementează prin 3 măsuri.

Obiectiv strategic 2: Accelerarea tranziţiei structurale spre o agricultură profesionistă viabilă economic, în paralel cu alinierea la tendinţele demografice și reducerea treptată a surplusului de forță de muncă din agricultură

Programul 2.1 Consolidarea, restructurarea și modernizarea exploatațiilor agricole şi piscicole; se implementează prin 4 măsuri Programul 2.2 Încurajarea transferului inter-generațional în agricultură; se implementează prin 5 măsuri

Obiectiv strategic 3: Limitarea impactului asupra mediului a sectorului agricol şi pescăresc și promovarea rezistenței în fața schimbărilor climatice în agricultură și zonele rurale.

12

Programul 3.1 Gestionarea principalelor resurse naturale în agricultură; se implementează prin 9 măsuri Programul 3.2 Reducerea impactului agriculturii şi sectorului pescăresc asupra mediului; se implementează prin 5 măsuri Programul 3.3 Gestionarea riscurilor în agricultură; se implementează prin 7 măsuri Programul 3.4 Gestionarea resurselor naturale în sectorul pescăresc; se implementează prin 7 măsuri

Obiectiv strategic 4: Îmbunătățirea standardelor de viață în zonele rurale

Programul 4.1 Sprijin direct pentru creșterea veniturilor fermierilor; se implementează prin 2 măsuri Programul 4.2 Diversificarea activităților economice în zonele rurale; se implementează prin 4 măsuri Programul 4. Acces la infrastructură şi servicii de bază; se implementează prin 2 măsuri Programul 4.4 Încurajarea participării comunității locale la dezvoltarea rurală; se implementează prin 7 măsuri

Obiectiv strategic 5: Dezvoltarea capacității instituționale a MADR,

Programul 5.1 Îmbunătățirea capacității administrative de management și implementare a politicii sectoriale; se implementează prin 20 de măsuri

Indicatorii de performanță realizați la nivel de obiective strategice și de programe - pentru anul 2018 nu s-au realizat măsurători, respectiv țintele indicatorilor nu au suferit modificări.

Secțiunea 4

Principalele concluzii referitoare la implementarea Planului Strategic Instituțional la sfârșitul anului 2018 se referă la următoarele aspecte:

Planul Stategic Instituțional 2018-2021 al MADR nu a parcurs un proces intern de aprobare și instituționalizare. În consecință, documentul strategic nu a fost obligatoriu pentru instituție, ci a rămas la nivel de instrument de informare și orientare pentru unele din departamentele ministerului.

Planul strategic instituțional este cunoscut de o parte din funcționarii publici a ministerului, dar nu a fost promovat ca produs al efortului colectiv al ministerului și nici ca instrument de comunicare cu beneficiarii finali. De asemenea, nu a beneficiat de atenție specială în susținere și coordonare pentru implementare la nivelul conducerii, acesta fiind observat de departamentele interne din prisma inițiativelor cuprinse în Programul de guvernare 2017-2020 și ocazional utilizat in scopul fundamentarii politicilor publice. De asemenea, în acest stadiu al dezvoltăriii și implementării PSI, informațiile cu privire la buget sunt utile, dar nu reprezintă o obligativitate în procesul de raportare și colaborare cu MFP, bugetul cuprins în PSI nefiind executat pe programe ci doar în unele cazuri bugetele măsurilor au corespondență în bugetul ministerului și sunt executate ca atare.

Procesul de planificare al PSI este bazat pe o structură organizațională dedicată instituționalizată și utilizând metodologia recomandată pentru elaborare și revizuire, dar pentru implementare si monitorizare nu sunt organizate echipe interdisciplinare sau instituționalizate prin atribuțiile departamentelor procesele de implementare.

13

2. CONTEXT

Se previzionează că, la nivel global, cererea de alimente va creşte cu 70% până în 20505, ca urmare a populaţiei din ce în ce mai numeroase şi a sporirii veniturilor. Ţările în curs de dezvoltare vor contribui cel mai mult la această tendinţă, cererea lor de hrană urmând a se dubla în următorii ani. Se estimează că populaţia mondială va creşte de la 7 miliarde, cât este în prezent, la 9 miliarde până la mijlocul secolului, iar 95% din această creştere va avea loc în ţările cel mai puţin dezvoltate (în 50 dintre cele mai puţin dezvoltate ţări din întreaga lume). Veniturile globale în creştere vor fi în cea mai mare parte asociate cu urbanizarea sporită (se aşteaptă ca 70% din populaţia lumii să locuiască în mediul urban până în 2050, faţă de 49% în prezent), şi cu o creştere economică rapidă, în unele dintre cele mai populate ţări (de exemplu, Brazilia, China, India şi Rusia).

În acest context global, emisfera nordică (inclusiv Europa) va fi bine poziţionată în vederea continuării aprovizionării pieţelor globale cu numeroase produse agroalimentare esențiale. Perspectivele sunt pozitive, de exemplu, pentru producţia de cereale în zonele temperate şi zonele favorabile pentru producţia vegetală s-ar putea extinde chiar spre nord pe măsură ce temperatura va creşte. La rândul lor, ţările din emisfera sudică, precum şi cele din (sub)tropicele uscate vor fi probabil puternic afectate de schimbările climatice, prin scăderea randamentelor şi creşterea frecvenţei fenomenelor climatice extreme (secetă şi inundaţii).

Spre deosebire de tendinţa la nivel mondial, se preconizează că populaţia europeană va îmbătrâni şi va stagna. Îmbătrânirea populaţiei este considerată a fi una dintre provocările socio-economice fundamentale ale Europei în următorii cincizeci de ani6. Cu o vârstă medie de 46,8 ani7, şi cu peste 27,8% din populaţia sa în vârstă de cel puţin 65 de ani, această provocare ajunge la niveluri fără precedent. În acelaşi timp, numărul de persoane cu vârsta de peste 60 de ani va creşte de două ori mai repede decât înainte de 2007, cu 2 milioane pe an. Până în 20508, se estimează că populaţia totală din UE-27 va creşte doar cu 5% faţă de nivelul din 2008 şi va ajunge la puţin peste 515 milioane de persoane. România va fi una dintre ţările cele mai afectate de această tendinţă. Până în 2050, este de aşteptat ca populaţia totală să scadă la puţin peste 18 milioane, ceea ce reprezintă o scădere cu 10% faţă de 2011. Aceasta este una dintre cele mai puternice scăderi din UE-27, fiind depăşită numai de Bulgaria (-22,5%), Letonia (-20,5%) şi Lituania (-18,7%). Deşi se încadrează în tendinţa generală care afectează noile state membre (-10,5%), acest lucru contrastează cu previziunile pentru vechile state membre (+8,3%). Îmbătrânirea populaţiei va afecta, de asemenea, România mai mult decât Europa în medie, iar până în 2050, vârsta medie va ajunge la 51,4 ani, cu o populaţie în vârstă de 65 de ani reprezentând 30,8% din total.

Se preconizează că pe termen mediu şi lung schimbările climatice vor afecta din ce în ce mai mult România şi sectorul său agricol. România va trebui să se aştepte la o creştere constantă a temperaturii medii anuale, asemănătoare cu proiecţiile pentru Europa, care poate varia între 0,5 °C şi 1,5 ºC până în 2029 şi între 2,0 °C şi 5,0 °C până în 2099, în funcţie de scenariul global.9 Modelele de precipitaţii sunt de aşteptat, de asemenea, să se schimbe în mod semnificativ şi să producă impacturi teritoriale diferenţiate în România. Partea de nord a ţării va obţine probabil câştiguri de productivitate a culturilor

5FAO – “How to Feed the World in 2050” http://www.fao.org/fileadmin/templates/wsfs/docs/expert_paper/How_to_Feed_the_World_in_2050.pdf 6 Eurostat – The greying of the baby boomers; A century-long view of ageing in European populations, Statistics in focus, 23/2011 (http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-SF-11-023/EN/KS-SF-11-023-EN.PDF). 7 Media include UE-27 precum şi Elveţia, Norvegia, Islanda şi Liechtenstein. 8 Eurostat – Work sessions on demographic projections, Lisbon 28-30 April 2010 http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-RA-10-009/EN/KS-RA-10-009-EN.PDF. 9 European Commission, Joint Research Center – Assessing agriculture vulnerabilities for the design of effective measures for adaptation to climate change (AVEMAC Project), 2012 https://ec.europa.eu/agriculture/sites/agriculture/files/external-studies/2012/avemac/full-text_en.pdf.

http://www.fao.org/fileadmin/templates/wsfs/docs/expert_paper/How_to_Feed_the_World_in_2050.pdf

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-SF-11-023/EN/KS-SF-11-023-EN.PDF

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-SF-11-023/EN/KS-SF-11-023-EN.PDF

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-RA-10-009/EN/KS-RA-10-009-EN.PDF

https://ec.europa.eu/agriculture/sites/agriculture/files/external-studies/2012/avemac/full-text_en.pdf

14

pe termen mediu, dar va fi supusă la inundaţii mai mari pe timpul iernii şi la probleme din cauza lipsei de apă în timpul verii. Sudul şi sud-estul României vor fi mai grav afectate, iar valurile de căldură şi de secetă vor duce la o scădere generală a productivităţii şi a producţiei din sectorul vegetal.

În acest context, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a adoptat următoarea viziune pentru

dezvoltarea sectorului agro-alimentar la orizontul 2020/2030: O agricultură centrată pe exporturi și

pe produse cu o valoare adăugată înaltă, rezistentă la schimbările climatice, precum și cu condiţii

de viaţă în mediul rural similare cu cele din mediul urban.

15

3. MISIUNE ȘI VIZUNE

Misiunea MADR

De a sprijini, prin politici publice adecvate, dezvoltarea unui sector agricol și de pescuit performant, care să servească în mod eficient și echitabil cetățenilor și economiei din România, protejând în același timp mediul înconjurător, și care să asigure o dezvoltare a zonei rurale cât mai apropiată de cerințele vieții moderne.

• O agricultură performantă presupune că resursele naturale ale României (terenuri agricole, resurse de apă, păduri, floră și fauna) sunt folosite astfel încât necesarul de produse agricole pentru consumul intern şi pieţele terţe să fie asigurat ca urmare a exploatării raționale a acestor resurse, într-un mod sigur și echilibrat și în acord cu cerințele de protejare ale mediului.

• Obiectivul de mai sus nu poate fi atins fără fundamentarea și implementarea unor politici publice adecvate, coerente și stabile, care să întrunească un consens cât mai larg al producătorilor și actorilor economici din agricultură și industria alimentară.

• Politicile publice din sectorul agricol, piscicol și rural trebuie fundamentate și implementate de MADR în cadrul integrat al Uniunii Europene: Politica Agricolă Comună, Politica Comună în domeniul Pescuitului și Politica Maritimă Integrată. Acest lucru nu este o simplă acțiune pasivă de preluare de politici, ci una activă care să promoveze și soluțiile proprii, adecvate nevoilor noastre și agreate împreună cu partenerii MADR.

• Susținerea coordonată și programată a agriculturii și a spațiului rural românesc generează beneficii pentru România și pentru regiune. Aceste beneficii cuantificate au o valoare mai mare decât costurile pe termen imediat și lung, ceea ce confirmă reponsabilitatea elaborării unor politici publice și strategii sectoriale consistente și sustenabile.

Viziunea MADR

MADR - instituție demnă de încredere, transparentă și responsabilă, care activează pentru a servi interesele foarte diverse ale producătorilor, astfel încât nevoile populației de produse agricole și alimentare autohtone să fie cât mai bine satisfăcute și să asigure totodată și dezvoltarea rurală a României.

• Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale este instituția publică principală care răspunde de politicile agricole și de dezvoltare rurală, precum şi de politicile în domeniul pescuitului şi acvaculturii.

• Ministerul își asumă această responsabilitate respectând cele mai înalte standarde de transparență, răspundere și integritate, în colaborare cu alte instituții publice, sectorul privat și organizațiile societății civile.

• Ministerul iși îmbunătățește capacitatea de management și performanța organizațională pentru a face față responsabilităților importante care i-au fost încredințate de cetățenii României.

• Ministerul este receptiv la nevoile cetățenilor este interesat de problemele, de opiniile și dialogul cu cetățenii și măsoară continuu rezultatele acțiunilor sale cu scopul de a-și ajusta activitatea la cerințe.

16

4. OBIECTIVE STRATEGICE, PROGRAME, MĂSURI ȘI INDICATORI

Obiectiv Strategic 1: Creșterea acoperirii consumului de produse agro-alimentare din producția internă și revenirea României ca exportator net de

produse agro-alimentare

România se numără printre cele mai bine dotate țări europene din punct de vedere al terenului agricol, al resurselor de apă și al resurselor umane. Agricultura joacă un rol important în raport cu populația din mediul rural (45,7% din total) și cu gradul de ocupare a forței de muncă (26,6% din total))10. Terenurile agricole ocupă aproape 62% din suprafața României și aproape două treimi dintre acestea sunt terenuri arabile11. În pofida potențialului ridicat, randamentele medii din agricultura românească sunt modeste, indicând o utilizare a factorilor de producție cu mult sub valorile optime. Exploatată corect, această dotare ar permite angajarea mult mai productivă a forței de muncă agricole. Aceasta ar contribui la progrese reale pe calea reducerii sărăciei rurale și a eliminării diferențelor de venit față de cele din zonele urbane și ar contribui în mod eficient la creșterea economică, la realizarea de economii la nivelul banilor publici, precum și la instituirea unei balanțe comerciale mai durabile.

Transformarea agriculturii și a zonelor rurale într-un mod care să permită valorificarea eficientă a resurselor disponibile necesită o acțiune publică și coordonată strategic, prin care să se abordeze o serie de impedimente critice. Mai exact, România trebuie să recunoască structura duală a sectorului agricol și să ofere pachete de politici adaptate nevoilor specifice fiecărui segment, asigurând în același timp o tranziție ușoară către o agricultură orientată spre piață și spre export.

Pentru a face față provocărilor menționate mai sus, România trebuie să faciliteze o integrare mai bună a producătorilor agro-alimentari și piscicoli pe piață şi în lanțul valoric. Pentru producătorii mai mici, accentul trebuie pus pe stimularea asocierii și îmbunătățirea accesului la credite de investiții, în timp ce fermierii mai mari necesită investiții în modernizare și respectarea cerințelor UE. România trebuie, de asemenea, să faciliteze profesionalizarea fermierilor și a producătorilor din sectorul pescuitului prin asigurarea unui acces îmbunătățit la cunoștințe, abilități și cercetare.

Acest obiectiv strategic se sprijină pe patru programe:

Programul 1.1 își propune să crească procesarea și comercializarea producției agricole interne. Acest program vizează întregul lanț de aprovizionare agroalimentară, de la producție la prelucrare și consum. Acest program cuprinde măsuri ce privesc calitatea și nutriția, vânzarea și gestiunea stocurilor, accesul la piețe și promovarea produselor agroalimentare, îmbunătățirea prelucrării și a depozitării, precum și accesul la credite şi finanțare pentru investiții.

Programul 1.2 sprijină dezvoltarea competențelor și educației agricultorilor și îmbunătățirea calităților serviciilor respective. Programul vizează fermierii și angajaţii din sectorul agricol și este dedicat îmbunătățirii formării lor profesionale și conectării actorilor interesați de dezvoltarea rurală în România, prin facilitarea accesului la cunoștințe, educație și abilități şi promovarea unui flux eficient de informații, idei și bune practici.

Programul 1.3 vizează îmbunătățirea penetrării cercetării și inovării în agricultură şi pescuit. Programul cuprinde măsuri menite să finanțeze cercetarea agricolă de bază în zonele prioritare pentru sectorul agricol românesc și măsuri dedicate îmbunătățirii raporturilor dintre cercetare și practică, pentru a

10 Strategia de Dezvoltare a Sectorului Agroalimentar pe termen mediu și lung, proiect 2014, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale; http://www.madr.ro/strategii-pentru-valorificarea-potentialului-agroalimentar-al-romaniei/materiale-reprezentative-cod-smis-39078/download/1554_f69e6f75452c6e52d9f257c8f28e89d6.html 11 Idem 7

http://www.madr.ro/strategii-pentru-valorificarea-potentialului-agroalimentar-al-romaniei/materiale-reprezentative-cod-smis-39078/download/1554_f69e6f75452c6e52d9f257c8f28e89d6.html

http://www.madr.ro/strategii-pentru-valorificarea-potentialului-agroalimentar-al-romaniei/materiale-reprezentative-cod-smis-39078/download/1554_f69e6f75452c6e52d9f257c8f28e89d6.html

17

oferi o cercetare mai aplicată care este mai bine concentrată pe nevoile sectorului și o mai bună penetrare a rezultatelor cercetării.

Programul 1.4 are în vedere o mai bună integrare pe piață și la nivel de lanț valoric a producătorilor piscicoli prin promovarea unui grad mai mare de prelucrare și comercializare a producției de pește. Pentru a crește competitivitatea în sectorul pescăresc, acest program vizează adăugarea de valoare și calitate produselor, precum și sprijin pentru activități de depozitare, comercializare și prelucrare.

Structura Obiectivului Strategic 1 include patru (4) Programe și douăzeci (20) de Măsuri ce corespund rezultatelor așteptate.

Tabel 1. Obiectivul Strategic 1: Structura Programelor și Măsurilor

Obiectivul Strategic 1. Creșterea acoperirii consumului de produse agro-alimentare din producția internă și revenirea

României ca exportator net de produse agroalimentare

Programul 1.1. O mai bună integrare a

producătorilor agro-alimentari la nivel de lanţ

valoric şi de piaţă

Programul 1.2. Profesionalizarea

fermierilor şi a pescarilor prin transfer de cunoștințe, instruire

și creare de abilități/competențe

necesare

Programul 1.3. Cercetare & dezvoltare,

inovare și transfer tehnologic (CDITT) în agricultură şi sectorul

pescăresc

Programul 1.4. Optimizare şi

modernizare a lanţului de aprovizionare la nivelul sectorului

pescăresc

Măsuri Programul 1.1. M1.1.1.1-11 Calitate,

nutriție, siguranță alimentară

M1.1.1.12-13 Gestionare stoc / preț

M1.1.1.14-19 Acces la piețe, promovare

M1.1.2.1 Investiții în modernizarea

infrastructurii de procesare și stocare M1.1.2.2-3 Acces la

credite / finanțare pentru investiții

Măsuri Programul 1.2. M1.2.1.1 Sprijin pentru

acțiuni de formare profesională și

dobândire de abilități M1.2.1.2 Rețea rurală

națională M1.2.1.3 Pescuit in

apele interioare M1.2.1.4 Servicii de

gestionare, înlocuire şi de consiliere pentru

fermele de acvacultură M1.2.2.1 Servicii de consultanță pentru

fermieri, tineri fermieri, microîntreprinderi și întreprinderi mici în

zonele rurale M1.2.2.2 Servicii de consultanță publică pentru informarea și

formarea profesională a fermierilor

M1.2.2.3 Sistem de asistență privind

protecția plantelor

Măsuri Programul 1.3. M1.3.1.1 Planul sectorial pentru

cercetare al MADR M1.3.1.2 Sprijin pentru

cooperare și inovare M1.3.1.3 Sprijin pentru activități demonstrative şi acţiuni de informare M1.3.1.4 Alte cheltuieli

de cercetare agricolă M1.3.2.1 Inovare

POPAM (Art. 26, 44) M1.3.2.2 Inovare POPAM (Art. 47)

Măsuri Programul 1.4. M1.4.1.1 Planuri de

producție și comercializare

M1.4.1.2 Măsuri de marketing

M1.4.1.3 Prelucrarea produselor de pescuit și

acvacultură

18

Obiectivul Strategic 1 prevede impacturi pe termen lung în agricultură și se bazează pe rezultate generate de programe, așa cum sunt prezentate în cele ce urmează:

Tabel 2. Obiectivul Strategic 1: Impacturi și Rezultate

Impacturi

Balanța comercială agro-alimentară pentru (i) materiile prime agricole și (ii) produsele (alimentare) procesate (milioane EUR) - Țintă 2030: (i) 1.000; (ii) 500 ; Țintă 2022: (i) 8000; (ii) -600.

Cota de produse procesate/finite în exporturile agro-alimentare - Țintă 2030: 50%; Țintă 2022: 32%.

Rezultate

(1.1.1) Creșterea gradului de comercializare din producția internă: Încasări TVA din industria agro-alimentară, raportat la producția agro-alimentară totală (CAEN, Rev. 2) la 9,2 la sută de la 9 la sută (valoare curentă de referință).

(1.1.2) Creșterea gradului de procesare a producției agricole interne: Consum agro-alimentar intermediar (CAEN Rev. 2) de către industria alimentară, a băuturilor și tutunului (CAEN Rev.2) până la 34,5 la sută de la 34 la sută (valoare curentă de referință).

(1.2.1) Îmbunătățirea calității sistemului de educație pe parcursul întregii vieți și de instruire profesională: Ponderea șefilor de exploatație cu: (i) instruire completă la 0,6 la sută de la 0,5 la sută (nivel de referință) și (ii) instruire de bază (conform definițiilor anchetei structurale) pana la 3,5% de la 3,1%.

(1.2.2) Îmbunătățirea calității sistemului de consiliere si consultanță agricolă: Ponderea fermierilor care primesc servicii de consultanță agricolă (prin PNDR și serviciul de consultanță publică) din numărul total de agricultori înregistrați la Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură crescută la 72 la sută de la 30 la sută (nivel de referință).

(1.3.1) Creșterea penetrării CDITT în rândul clienților din producția agro-alimentară: Număr de exploatatii agricole care participa la cooperare/ promovare locala la 748 de la 0 (nivel de referință).

(1.3.2) Îmbunățatirea transferului de cunoștințe CDITT în sectorul pescăresc. Variatia randamentului energetic al capturilor de peste la -25 de tone de la 0 (nivel de referință).

(1.4.1) Îmbunătățirea organizării piețelor produselor pescărești și de acvacultură: Variația valorii şi volumului primelor vânzări în organizaţiile de producători (vezi Anexa 2).

Resursele bugetare estimate necesare pentru implementarea măsurilor și îndeplinirea rezultatelor și impacturi pentru perioada 2019-2022 sunt de 17.766.651 (000 RON).

Tabel 3. Obiectivul Strategic 1: Eșalonarea finanțării în funcție de programul bugetar

Bugetul pe programe al Obiectivului Strategic

Total (RON)

Total valoare/an (RON)

2019 2020 2021 2022

P 1.1 O mai bună integrare a

producătorilor agro-alimentari la nivel de lanţ valoric şi de piaţă

17.354.781 4.244.747 3.997.966 4.005.886 5.106.182

P 1.2

Profesionalizarea fermierului prin transferul de cunoștințe,

educație și creare de abilități/competențe necesare

235.630 59.583 55.032 55.032 65.982

P 1.3 Cercetare, dezvoltare, inovare și

transfer tehnologic (CDITT) în agricultură și piscicultură

134.909 20.955 50.954 38.000 25.000

P 1.4 Optimizare şi modernizare a lanţului de aprovizionare la nivelul sectorului pescăresc

41.331 18.213 13.584 9.534 0

Total OS 1 17.766.651 4.343.498 4.117.536 4.108.452 5.197.164

19

Program 1.1: O mai bună integrare a producătorilor agro-alimentari la nivel de lanţ valoric şi de piaţă

Justificare: România are un potențial agricol considerabil. Dar randamentele medii sunt mici față de media UE15, indicând o utilizare sub-otiptimală a factorilor de producție. Competitivitatea modestă a sectorului agroalimentar este reflectată și de persistența deficitului comercial agroalimentar (mai accentuat în preaderare, dar în curs de redresare în ultimii ani) și de structura dezechilibrată a schimburilor comerciale: peste jumătate din importuri sunt produse finite cu valoare adăugată mare, în timp ce exporturile sunt dominate de materii prime (cereale 33%, tutun 12% și semințe oleaginoase 11%).

Performanța sub-optimală a agriculturii românești este cauzată și de deficiențele structurale ale exploatațiilor agricole (număr mic de ferme relativ mari, eficiente și competitive cu surplusuri de producție și implicit rată de productivitate mare și o majoritate de ferme mici cu o competitivitate modestă sau ineficiente și care produc în principal pentru subzistență). Această situație a condus la o fragmentare excesivă a unei părți semnificative din baza de aprovizionare agricolă, cu repercusiuni atât în amonte (acces la input-uri și finanțare), cât și în aval (ofertă dispersată de materii prime pentru prelucrare, comercializare și distribuția produselor agroalimentare), slăbind potențialul de dezvoltare al multor activități cu valoare adăugată în sectorul agro-alimentar.

Industria alimentară românească este încă modestă ca performanță, ca urmare a declinului accentuat din anii tranziției și a costurilor ridicate de conformare la standardele europene, a calității variabile a produselor primare și a activităților slabe de promovare a produselor agro-alimentare. Factorii care contribuie la provocările curente sunt procentul scăzut de organizaţii de producători și nivelul scăzut de antreprenoriat. Există un potențial bun, dar încă nevalorificat pe deplin, de recunoaștere și de promovare a mărcilor locale prin includerea acestora în schemele de calitate din UE, respectiv Specialitate Tradițională Garantată (STG), Denumire de Origine Protejată (DOP) și Indicație Geografică Protejată (IGP) sau certificare ecologică.

Obiective: Până în 2022, Programul 1.1 trebuie să obțină următoarele rezultate:

• Creșterea comercializării producției agricole domestice: Încasări TVA din industria agroalimentară12, în raport cu producția agroalimentară totală (CAEN, Rev. 2) la 9,2% de la 9%13 (valoare de referință efectivă).

• (1.1.2) Creşterea gradului de procesare a producției agricole interne: Consum agroalimentar intermediar (CAEN Rev. 2) în funcție de industria alimentară, industria

băuturilor și a tutunului (CAEN Rev.2) la 34,5% de la 34%14 (valoare de referință efectivă).

Descriere: Programul 1.1 se adresează întregului lanț valoric, de la producție, la procesare, până la consum. Programul cuprinde mai multe măsuri pentru: calitate și nutriție, vânzare și gestiunea stocurilor, accesul la piețe și promovarea produselor agroalimentare, creșterea gradului de prelucrare a producției agricole interne și investiții pentru modernizarea infrastructurii de prelucrare și depozitare, precum și creșterea accesului la credite/finanțare pentru investiții. Programul este complex, întrucât folosește atât instrumente de politică PAC cât și politici finanțate de Stat.

Factori de succes: Pentru a putea face față provocărilor legate de integrarea fermierilor pe piață și în lanțul valoric, trebuie să se aibă în vedere măsuri care să îmbunătățească cadrul fiscal din agricultură și să reducă economia informală. Actualizarea legislației naționale existente cu privire la grupurile de

12 Țintele pot fi ajustate în funcție de variația cotei TVA. 13 2011, Institutul Național de Statistică. 142010, Eurostat. Calculele se bazează pe tabele de intrări-ieșiri ale conturilor naționale (http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=naio_kp16_r2&lang=en).

http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=naio_kp16_r2&lang=en

20

producători în lumina noilor cerințe PAC va fi esențială pentru stimularea înființării de grupuri de producători.

Coordonarea cu ministerele şi agenţiile-cheie (Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul de Interne) va fi esenţială pentru reducerea activităţilor ilegale de pe pieţele agroalimentare şi pentru limitarea evaziunii fiscale. În acelaşi timp, un parteneriat puternic cu Ministerul Finanţelor Publice (MFP) ar putea garanta faptul că politica de impozitare răspunde abordării duale a sectorului agricol. MADR şi MFP ar putea susţine aplicarea unui cadru fiscal revizuit pentru agricultură, care ar putea fi bazat pe o contabilitate simplificată şi impozitare progresivă, cu eventuale scutiri fiscale speciale sau reduceri pentru a veni în sprijinul priorităţilor politicilor-cheie (de exemplu: investiţii, grupuri de producători, cooperative de marketing, produse tradiţionale/de nişă, etc.).

Măsuri: Mai jos sunt enumerate măsurile principale care vor contribui la obținerea rezultatelor programului. Bugetele alocate sunt indicate în Anexa 1, iar rezultatele și țintele aferente măsurii sunt indicate în Anexa 3.

Tabel 4. Obiectivul Strategic 1: Măsurile Programului 1.1

(1.1.1) Creşterea gradului de comercializare a produselor agricole

Măsuri care acoperă calitatea, nutriția și siguranța alimentară:

1- Restructurarea și reconversia plantaţiilor viticole (în cadrul Programului Național de Sprijin 2014-2018).

2 - Programul pentru şcoli al României în perioada 2017-2023

3- Programul Mierea în şcoli15

4- Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a producţiei de usturoi.

5 - Programul Național Apicol (2017-2019)

6 - Infiinţarea și întreținerea registrului genealogic și determinarea calității genetice a raselor de animale

Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a produsului tomate în spaţii protejate pentru anul 201816

Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii (2018-2020)17

Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a crescătorilor de porci din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa în vederea producerii cărnii de porc (2018-2020)18

Program de susţinere a activităţii de reproducţie, incubaţie sau de creştere in sectorul avicol19

Program de susţinere a activităţii în sectorul creşterii taurinelor din rasele Bălţata Românească, Bruna şi Sura de Stepă 20

Programul de susţinere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducţie

Program de susţinere a activităţii de reproducţie in sectorul creşterii bubalinelor21

Program de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare a laptelui în zona montană

Programul de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare, spălare şi prelucrare primară de lână şi piei în zona montană.

Programul de investiţii pentru înfiinţarea unităţilor de capacitate mică pentru sacrificarea animalelor şi/sau prelucrarea cărnii în zona montană.

Programul de investiţii pentru înfiinţarea stânelor montane.

15 Urmează a fi introdusă. 16 Idem. 17 Idem. 18 Idem. 19 Idem. 20 Idem. 21 Idem.

21

Programul de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare şi prelucrare primară a fructelor de pădure, a ciupercilor şi/sau a plantelor medicinale şi aromatice, din flora spontană şi/sau de cultură în zona montană.

7 - Scheme de calitate

8 - Gestionarea dăunătorilor

9 - Siguranța alimentară și introducerea produselor de protecție a plantelor

10 - Sprijin pentru producătorii agricoli din sectorul creşterii animalelor, în vederea colectării cadavrelor de animale

11 - Ajutor de minimis pentru achiziția de juninci din rase specializate (rase de lapte și de carne)

Măsuri care acoperă gestionarea stocurilor și a prețurilor:

12 - Măsurile de intervenţie publică şi ajutorul pentru depozitare privată

13 - Ajutor de stat pentru motorina folosită în agricultură

Măsuri care acoperă accesul la piețe și promovarea produselor agroalimentare:

14 - Acţiuni de informare-promovare a produselor agricole pe piețele interne și țări terțe.

15 - Restituiri la export (Regulament UE)

16 - Sprijin financiar acordat grupurilor de producători recunoscute preliminar și organizații de producători în sectorul legume și fructe.

17 - Înființarea grupurilor și organizaților de producători (M9)

18 - Sprijin pentru cooperarea pe orizontală și pe verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în sectorul agricol/pomicol (SM16.4/16.4a)

20 - Sprijin cuplat pentru sectorul vegetal (soia, lucernă, mazăre, fasole, cânepă, sfeclă de zahăr, hamei, orez, fructe și legume în scopuri industriale) și sectorul animal (bivoliţe de lapte, ovine, caprine, taurine din rase de carne şi metişii acestora, vaci de lapte, viermi de mătase)

(1.1.2) Creșterea gradului de prelucrare a producției agricole interne

Măsuri care acoperă investițiile în modernizarea infrastructurii de prelucrare și depozitare:

1 - Sprijin pentru investiții în prelucrare/comercializarea și/sau dezvoltarea produselor agricole (SM 4.2)

Sprijinirea colectării şi comercializării lânii 22

Program de înfiinţare a centrelor de colectare şi procesare pentru legume/fructe şi pentru unele produse de origine animală23

Program de încurajare a activităţilor din zona montană24

Măsuri care acoperă accesul la credite/finanțare pentru investiții:

2 - Instrument financiar de creditare cu partajarea riscurilor

3 - Sprijin pentru fermele de familie

Program de stimulare a producţiei vegetale, zootehnice şi a a acvaculturii prin infiinţarea unui credit de dezvoltare a afacerii cu garanții de stat25

Program 1.2: Profesionalizarea fermierilor şi pescarilor prin transfer de cunoștințe, instruire și creare de abilități/competențe necesare

Justificare: În Romania, aproape trei sferturi din SAU sunt lucrate de fermieri fără pregătire profesională, spre deosebire de 40% în UE-15. În plus, procentul de populație adultă care a participat la programe de educație continuă se află sub procentul celorlalte state membre UE15 sau UE28. Slaba educație în rândul celor care lucrează terenurile agricole românești reprezintă un factor critic care limitează competitivitatea agriculturii românești.

Introducerea consultanței și a formării profesionale sunt elemente transversale pentru îndreptarea către o agricultură bazată pe cunoaștere și profesionalizarea agricultorilor. Programele de învățare continuă sprijină instruirea și calificarea în scopul creșterii gradului de ocupare a pieței muncii pentru

22 idem 23 idem 24 Idem 25 Urmeaza a fi introdusă.

22

populația activă din mediul rural. De asemenea, serviciile de extensie pot avea un rol major în sporirea competitivității exploatațiilor agricole și în transferul de tehnologie, informare și inovare.

Obiective: Se intenționează ca, până în 2022, Programul 1.2 să obțină următoarele rezultate:

• (1.2.1) Îmbunătățirea calității a sistemului de educație pe parcursul întregii vieți și de instruire profesională: Ponderea șefilor de exploatație cu: (i) instruire completă la 0,6 la sută de la 0,5 la sută (nivel de referință) şi (ii) instruire de bază (conform definițiilor anchetei structurale) la 3,5% de la 3,1%.

• (1.2.2) Îmbunătățirea calității sistemului de consultanță agricolă: Ponderea fermierilor care primesc servicii de consultanță agricolă (prin PNDR și serviciul de consultanță publică) din numărul total de agricultori înregistrați la Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură crescută la 72 la sută de la 30 la sută (nivel de referință).

Descriere: Programul se adresează fermierilor și populației active în agricultură și urmărește profesionalizarea lor prin înlesnirea accesului la cunoaștere, educație și competențe. Programul cuprinde măsuri dedicate îmbunătățirii cunoștințelor și competențelor agricultorilor și facilitării accesului acestora la servicii de consiliere (în special pentru întocmirea planurilor de afaceri). De asemenea, programul include măsuri dedicate interconectării actorilor interesați în dezvoltarea rurală din România pentru promovarea unui flux eficient de informații, schimburi de idei și bune practici.

Factori de succes: Profesionalizarea fermierilor este însă strâns legată de modernizarea sistemului de educație profesională agricolă, atât din punct de vedere al infrastructurii fizice, cât și a curriculei școlare. În acest sens, coordonarea eforturilor cu Ministerul Educației Naționale în vederea creșterii nivelului de educație al populației tinere care este activă în agricultură ar avea efecte pe termen lung în creșterea competitivității sectorului agroalimentar. Rezultatele acestei colaborări sunt importante nu numai pentru modernizarea sectorului, dar se vor reflecta și în calitatea viitoare a managementului și formulării de strategii și politici. Parteneriatul ar putea acoperi și alte aspecte precum formarea profesională.

Măsuri: Măsurile principale care vor contribui la obținerea rezultatelor programului sunt enumerate mai jos. Bugetele alocate sunt indicate în Anexa 1, iar rezultatele și țintele aferente măsurii sunt indicate în Anexa 3.


(1.2.1) Îmbunătățirea calității sistemului de educație continuă și formare profesională 1 - Sprijin pentru acțiuni de formare profesională și dobândirea de competenţe (Sub-măsura 1.1)

2 - Rețeaua națională rurală

3 - Pescuit în apele interioare (Articolul 27 Servicii de consultanţă [+ articolul 44 paragraful (3)]

4 - Servicii de gestionare, de înlocuire și de consiliere pentru fermele de acvacultură (Articolul 49)

Realizarea unui program de pregătire de scurtă durată pentru lucrătorii din agricultură in parteneriat public-privat26

Revitalizarea activităţii liceelor agricole27

(1.2.2) Îmbunătățirea calității sistemului de consultanţă și consiliere agricolă 1 - Servicii de consiliere și consultanță pentru fermieri, tineri fermieri, micro-întreprinderi și întreprinderi

mici, în zonele rurale (Sub-măsura 2.1.)

2 - Servicii de consultanță publică pentru informarea și instruirea profesională a fermierilor

3 - Sistem de consultanță pentru protecția plantelor

26 Idem 27 Idem

23

Program 1.3: Cercetare, dezvoltare, inovare și transfer tehnologic (CDITT) în agricultură și sectorul pescăresc

Justificare: Deși sistemul românesc de cercetare în agricultură şi pescuit are o rețea de relativ extinsă și acoperă o gamă mare de domenii, acesta nu răspunde în totalitate nevoilor beneficiarilor săi. Din cauza eforturilor și canalelor de diseminare insuficiente, fermierii, pescarii şi producătorii din acvacultură beneficiază doar marginal de rezultatele cercetării. Factorii care contribuie la această situație sunt: (i) sub-finanțare cronică; (ii) proces neadecvat de restructurare și tranziție (lipsa unui cadru legal în 1990-2002, urmată de modificări ulterioare la legea cercetării) și (iii) slaba atractivitate a profesiei de cercetător care contribuie la o scădere constantă a numărului de cercetători.

Rolul cercetării și inovării este vital pentru îmbunătățirea competitivităţii și performanței fermelor şi a unităţilor din pescuit şi acvacultură și pentru adaptarea acestora la schimbările climatice. Acest lucru va fi posibil doar dacă activitatea de cercetare este mai bine orientată spre nevoile reale ale sectorului, iar relațiile dintre cercetători și practicieni sunt consolidate.

Obiective: Programul 1.3 vizează atingerea următoarelor rezultate până în 2022:

• (1.3.1) Creșterea penetrării CDITT în rândul clienților din producția agro-alimentară: Număr de exploatații agricole care participa la cooperare/promovare locala la 748 de la 0 (nivel de referință)

• (1.3.2) Creșterea penetrării CDITT în rândul clienților din pescuit și acvacultură: Variația randamentului energetic al capturilor de pește la -25 de tone de la 0 (nivel de referință)

Descriere: Programul de cercetare, dezvoltare, inovare și transfer tehnologic (CDITT) în sectorul agroalimentar vizează creșterea performanței economice și de mediu a sectorului agroalimentar și piscicol din România, prin cercetare inovatoare aplicată și prin încurajarea transferului tehnologic și de informații. Programul cuprinde măsuri menite să finanțeze cercetarea agricolă de bază în zonele care reprezintă o prioritate pentru sectorul agricol românesc și măsuri dedicate îmbunătățirii legăturilor dintre cercetare și practică, pentru a asigura cercetare mai aplicată care este mai bine concentrată pe nevoile sectorului și o penetrare mai bună a rezultatelor cercetării.

Factori de succes: O penetrare mai bună a activităților de cercetare, inovare și transfer tehnologic nu se poate obține fără disponibilitatea unor servicii de consiliere funcționale, sigure și profesionale care să faciliteze diseminarea informațiilor și schimburile de idei și bune practici.

Măsuri: Măsurile principale care vor contribui la atingerea rezultatelor programului sunt incluse mai jos. Bugetele alocate sunt indicate în Anexa 1, în timp ce rezultatele şi ţintele asociate măsurilor sunt indicate în Anexa 3.


(1.3.1) Pentru a creşte penetrarea CDITT în rândul clienţilor din producţia agro-alimentară 1 - Planul sectorial de cercetare al MADR (2019-2022)

2 - Sprijin pentru înfiinţarea şi funcţionarea grupurilor operaţionale (GO), pentru dezvoltarea proiectelor-pilot şi a noilor produse în sectoarele agricol/pomicol (SM 16.1)

3 - Sprijin pentru activităţi demonstrative şi acţiuni de informare (Submăsura 1.2):

4- Alte cheltuieli pentru cercetări în agricultură (funcţionarea Academiei de Științe Agricole și Silvice)

Program naţional de cercetare-dezvoltare28

(1.3.2) Pentru îmbunătăţirea transferului de cunoştinţe CDITT în sectorul pescăresc 1 - Inovare (Articolul 26 şi articolul 44 paragraful (3))

2 - Inovare (Articolul 47)

28 Urmează a fi introdusă.

24

Program 1.4: Optimizare şi modernizare a lanţului de aprovizionare la nivelul sectorului pescăresc

Justificare: Sectorul pescuitului din România dispune de un potenţial considerabil, în ciuda unei competitivităţi generale reduse. Această competitivitate modestă se reflectă în contribuţia scăzută a sectorului piscicol la PIB, precum şi în slaba orientare către export, importurile de produse din peşte în ţară fiind semnificative.

În ciuda disponibilităţii apei şi a resurselor umane, există un volum scăzut al investiţiilor în sectorul pescuitului, precum şi o slabă integrare a producătorilor de peşte pe piaţă şi în lanţul valoric. În plus, gama speciilor crescute este limitată, fiind necesare eforturi sporite pentru alinierea ofertei existente la cererea pieţei. De asemenea, activităţile de procesare şi marketing sunt ineficiente, numeroşi producători practicând vânzarea directă a produselor cu valoare adăugată redusă. În ansamblu, producţia piscicolă în România se caracterizează printr-o dependenţă pronunţată de activităţi de subzistenţă şi de productivitate scăzută.

În plus, industria de procesare peştelui din România operează sub potenţialul său ca urmare a unui puternic declin în anii de tranziţie, a costurilor ridicate de conformare cu standardele europene, precum şi a recentelor şocuri economice. Cu toate acestea, există un potenţial important de sporire a competitivităţii în industrie prin investiţii orientate către procesarea şi comercializarea produselor din peşte.

Obiective: Programul 1.4 intenţionează să atingă până în 2022 următoarele rezultate:

• (1.4.1) Îmbunătăţirea organizării pieţelor produselor pescăreşti şi de acvacultură: Variaţia valorii şi volumului primelor vânzări în organizaţiile de producători (vezi Anexa 2).

Descriere: Programul 1.4 işi propune să sporească competitivitatea generală a sectorului piscicol prin sprijin acordat creşterii valorii adăugate şi calităţii produselor, sprijin pentru stocare şi comercializare, precum şi sprijin pentru activitatea de procesare. Programul se bazează integral pe finanţare acordată prin Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime (FEPAM).

Factori de succes: Pentru a putea face faţă provocărilor la nivel de integrare a pescarilor pe piaţă şi în lanţul valoric, se impune luarea în calcul a unor măsuri menite să optimizeze cadrul fiscal în sectorul piscicol şi să reducă economia informală.



(1.4.1) Pentru a creşte gradul de procesare şi comercializare a producţiei de peşte 1 - Planuri de producţie şi comercializare (Articolul 66)

2 - Măsuri de marketing (Articolul 68)

3 - Procesarea produselor din pescuit şi din acvacultură (Articolul 69)

4- Ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina din acvacultură

5- Programul de susţinere a producătorilor din sectorul pescuitului şi acvaculturii.

25

Obiectiv Strategic 2: Accelerarea tranziţiei structurale spre o agricultură şi acvacultură performantă şi viabilă economic agricultură în paralel cu alinierea

la tendinţele demografice și reducerea treptată a surplusului de forță de muncă din agricultură

România prezintă anumite caracteristici structurale asemănătoare cu cele ale sectoarelor agricole din celelalte state membre UE, dar este unică prin mărimea decalajului dintre categoria agricultorilor mari şi aceea a agricultorilor mici, precum şi prin prevalenţa agriculturii de (semi)subzistenţă. În 2010, 93% din exploataţiile din România erau de (semi) subzistenţă; din acestea, trei sferturi operau pe mai puţin de 2 hectare şi mai mult de un sfert erau gestionate de fermieri cu vârsta mai mare de 65 de ani. Din punct de vedere al mărimii economice, 2,7 milioane sau 72% din toate exploatațiile generau mai puțin de 2.000 EURO producție standard (PS). Acestea operează 22% din SAU. În comparaţie, exploataţiile care generează mai puţin de 2,000 de euro de PS cultivau 5% din SAU a UE28. În consecinţă, un procent semnificativ din SAU este legat de activităţi agricole mai puţin optimale, ceea ce împiedică atingerea adevăratului potenţial al sectorului.

Pentru a face față provocărilor de mai sus, România trebuie să accelereze transformarea structurală spre o agricultură și piscicultură mai orientate spre piață, asigurând în același timp opțiuni de ieșire echitabilă pentru forța de muncă excedentară din sector. România trebuie să se asigure că vârsta medie a agricultorilor este redusă, prin încurajarea transferului inter-generațional de exploatații.

Două programe principale sprijină acest obiectiv strategic:

Programul 2.1 contribuie la îmbunătățirea structurală a agriculturii românești în ceea ce priveşte suprafețele utilizate, dezvoltarea economică și orientarea spre piață, prin folosirea instrumentelor PAC. Programul cuprinde măsuri de sprijin direct a fermierilor care dețin ferme de dimensiuni medii (5-30 de ha), măsuri de sprijin pentru fermele de semi-subzistență, dar și măsuri de investiții destinate atât fermelor mici, cât și celor medii. De asemenea, programul vizează şi îmbunătățirea competitivității sectorului piscicol prin creșterea și extinderea exploatațiilor de acvacultură existente și prin asigurarea de dotări suficiente pentru activitățile de pescuit.

Programul 2.2 își propune să atragă tinerele generații în agricultură și implicit reducerea vârstei medii a fermierilor activi, prin utilizarea unor măsuri de sprijin complexe oferite de PAC. Programul cuprinde măsuri de sprijinire directă a fermierilor tineri prin plăți suplimentare pe suprafață și măsuri de sprijin pentru instalarea tinerilor şefi de exploataţie.

Structura Obiectivului Strategic 2 include două (2) Programe și opt (8) Măsuri ce corespund rezultatelor așteptate.


Obiectivul Strategic 2. Accelerarea tranziţiei structurale spre o agricultură şi acvacultură performantă şi viabilă

economic, în paralel cu alinierea la tendinţele demografice şi reducerea treptată a surplusului de forţă din muncă din agricultură

Programul 2.1. Consolidarea, restructurarea și modernizarea

exploatațiilor agricole şi piscicole

Programul 2.1. Consolidarea, restructurarea și modernizarea

exploatațiilor agricole şi piscicole

Măsuri Programul 2.1. M2.1.1.1 Plata redistributivă

M2.1.1.2 Investiții în exploatații agricole (SM 4.1) M2.1.1.3 Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici

(SM 6.3) M2.1.2.1 Ajutoare pentru investiții productive în

acvacultură

Măsuri Programul 2.1. M2.1.1.1 Plata redistributivă

M2.1.1.2 Investiții în exploatații agricole (SM 4.1) M2.1.1.3 Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici

(SM 6.3) M2.1.2.1 Ajutoare pentru investiții productive în

acvacultură

26

Obiectivul Strategic 2 prevede impacturi pe termen lung în agricultură și se bazează pe rezultatele generate de programe, așa cum sunt acestea prezentate mai jos:


Impacturi

Suprafața agricolă folosită de exploatații cu dimensiunea economică de peste 2.000 EUR producție standard (PS) - Țintă 2030: 90%; Țintă 2022: 85%.

Productivitatea muncii în agricultură, silvicultura si sectorul pescaresc - Țintă 2030: 7.000 EUR/ULA; Țintă 2022: 4.750 EUR/ULA.

Rezultate

(2.1.1) Creşterea ponderii fermelor consolidate/restructurate/modernizate, atât din punct de vedere al suprafeţei agricole exploatate, cât şi a dimensiunii economice: Suprafața agricolă medie utilizată dintr-o exploatație agricolă la 3,8 ha de la 3,6 ha (nivel de referință din 2013) și Ponderea fermelor de dimensiune economică 2.000 EUR producție standard din numărul total de exploatații până la 34 la sută de la 31 la sută (nivel de referință). Schimbarea volumului de producție din acvacultură până la 7800 tone (in 2023).

(2.2.1) Reducerea vârstei medii a fermierilor activi: Cota de fermieri cu vârsta sub 45 de ani să fie de până la 17 la sută de la 14,8 la sută (nivel de referință).

Resursele bugetare estimate necesare pentru implementarea măsurilor și obținerea rezultatelor și a impacturilor pentru perioada 2019-2022 sunt de 23.583.499(000 RON)29.



Total (RON)


2019 2020 2021 2022

P 2.1 Consolidarea, restructurarea şi

modernizarea exploataţiilor agricole

8.285.400 2.156.073 1.778.508 1.741.075 2.609.745

P 2.2 Încurajarea transferului inter-

generațional în agricultură 15.298.099 3.772.278 3.308.421 3.215.719 5.001.681

Total OS 2 23.583.499 5.928.350 5.086.928 4.956.795 7.611.426

Program 2.1: Consolidarea, restructurarea şi modernizarea exploataţiilor agricole şi piscicole

Justificare: Dintre toate ţările UE, România suferă de pe urma uneia dintre cele mai pronunţate diviziuni structurale a producţii agricole, având un număr ridicat de ferme mici şi un număr redus de exploataţii mari şi foarte mari. Analiza dimensiunii economice reflectă suplimentar această provocare structurală: jumătate din producţia agricolă se realizează în ferme care generează mai puţin de 8.000 EURO anual.

Această structură puternic polarizată a sectorului agricol se reflectă şi în distribuţia plăţilor directe din pilonul 1 al PAC. 99% din cei 1,1 milioane de fermieri eligibili pentru sprijin obţin 46% din alocarea financiară, plata medie pe exploataţie fiind de 5.000 de Euro sau mai puţin. Marea majoritate a plăţilor directe sunt astfel concentrate în câteva exploataţii mari, ceea ce duce la o distribuţie a plăţilor mai distorsionată decât media din UE-28.

Acvacultura românească este cu mult sub media europeană în ceea ce priveşte echipamentul tehnic, sustenabilitatea ecologică şi siguranța animalelor și a oamenilor. În acelaşi timp, structura de producție reflectă o dependență de un număr mic de specii, deși s-a înregistrat o ușoară diversificare în ultimii ani. Neregulile menționate mai sus împiedică sporirea competitivităţii sectorului, a cărui

29 Finanțarea masurilor P2.1 se realizează prin AFIR (informațiile privind bugetele nu au fost disponibile)

27

contribuție la economie este relativ modestă în comparație cu potențialul său. Această situaţie reflectă magnitudinea şi complexitatea structurii socio-economice din sectorul agricol şi piscicolromânesc, precum şi potenţialul sectorului în situaţia în care deficienţele structurale ar fi remediate. Prin urmare, sunt necesare eforturi concertate pentru restructurarea şi consolidarea fermelor folosind instrumente adaptate ţării.

Obiective: Programul 2.1 este conceput pentru a obţine următoarele rezultate până în 2022:

• (2.1.1) Creşterea ponderii fermelor consolidate/restructurate/modernizate, atât din punct de vedere al suprafeţei agricole exploatate, cât şi a dimensiunii economice: Suprafața agricolă medie utilizată dintr-o exploatație agricolă la 3,8 ha de la 3,6 ha (nivel de referință din 2013); și Ponderea fermelor de dimensiune economică 2.000 EUR producție standard din numărul total de exploatații până la 34 la sută de la 31 la sută (nivel de referință).

• (2.1.2) Sprijin pentru investiții productive în acvacultură: Schimbarea volumului de producție din acvacultură până la 7.800 tone (in 2023).

Descriere: Programul 2.1 contribuie la îmbunătăţirea structurală a agriculturii româneşti în ce priveşte suprafeţele utilizate, dezvoltarea economică şi orientarea spre piaţă, utilizând instrumentele PAC disponibile. Programul include măsuri de sprijin pentru fermierii care deţin ferme de dimensiuni medii (între 5 şi 30 ha), măsuri de sprijin pentru ferme aflate în semi-subzistenţă şi măsuri de investiţii orientate către ferme de dimensiuni mici şi medii.

Factori de succes: Ţinând cont de dinamica structurală a ultimilor 20 de ani (care a prezentat un proces lent de restructurare), principala provocare va fi de a oferi pachete de politici personalizate pentru a satisface necesităţile specifice fiecărui segment (ferme de mici şi mari dimensiuni) asigurând concomitent o tranziţie fluidă către o agricultură orientată spre piaţă şi axată pe export.

Un parteneriat strategic pe termen lung cu ANCPI, în cadrul unui efort comun de a completa, actualiza şi finaliza înregistrarea în cartea funciară şi cadastrul terenurilor agricole, va fi esenţial. Perioada de finalizare estimată a avea o durată de două cicluri de programare UE necesită, pe lângă o coordonare coerentă şi eficientă, un grad substanţial de sprijin financiar. Parteneriatul ar trebui să fie completat sau însoţit de Ministerul Justiţiei în vederea soluţionării obstacolelor juridice ce contribuie la fragmentarea terenurilor agricole.



(2.1.1) Pentru a creşte ponderea fermelor consolidate/restructurate/modernizate, atât din punct de vedere al suprafeţei agricole exploatate, cât şi a dimensiunii economice 1 - Plata redistributivă

2 - Investiţii în exploataţii agricole (Submăsura 4.1)

3 - Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici (Submăsura 6.3)

(2.1.2) Pentru sprijinirea investiţiilor productive în acvacultură: 1 - Ajutoare pentru investiții productive în acvacultură (art. 48 alin. (1) literele (a-d) şi (f-h))

28

Program 2.2: Încurajarea transferului inter-generațional în agricultură

Justificare: Pe termen mediu şi lung, evoluţia demografică va continua să fie factorul cu cel mai mare impact asupra structurii exploataţiilor agricole din România. Până în 2030, în jur de 1,5 milioane de ferme care cultivă 3 milioane de hectare din SAU vor face obiectul transferului inter-generațional. În acelaşi timp, alţi 1,5 milioane de fermieri care utilizează 6,7 milioane de hectare vor ajunge sau vor trece de vârsta pensionării (65). Gestionarea acestei tranziţii demografice fără a periclita potenţialul de producţie agricolă, asigurând în paralel echitatea socială, va fi o preocupare-cheie pentru factorii de decizie în următoarele două decade.

În ciuda creşterii în ultimii ani a cotei de manageri tineri de ferme în România, dinamica este în continuare lentă. În 2012, 19% din managerii de ferme aveau vârste mai mici de 45 de ani, în comparaţie cu doar 17% în 2005. În viitor, va fi important să se continue încurajarea transferului inter-generațional a activelor în agricultură, pe baza unor stimulente pentru tinerii fermieri, însoţite de eforturi de îmbunătăţire a cunoştinţelor şi nivelului de competenţe ale acestora.

Obiective: Programul 2.2 doreşte să îndeplinească atingă următoarele rezultate până în 2022 :

• (2.2.1) Reducerea vârstei medii a fermierilor activi30: Cota de fermieri cu vârsta sub 45 de ani să fie de până la 17 la sută de la 14,8 la sută (nivel de referință).

Descriere: Programul 2.2 îşi propune să atragă tinerele generaţii către agricultură şi, astfel, să reducă vârsta medie a fermierilor activi folosind unele măsuri complexe de sprijin oferite de PAC. Programul include măsuri de sprijin pentru tinerii fermieri sub forma unor plăţi suplimentare bazate de suprafaţă şi a unor măsuri menite să sprijine instalarea noilor manageri tineri de fermă.

Factori de succes: Transferul inter-generațional în agricultură va produce efecte doar dacă fermierii în vârstă au opţiuni reale de părăsire a sectorului agricol. Vor fi necesare eforturi concertate din partea Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale pentru a oferi opţiuni echitabile de retragere din sector şi integrare în sistemul de pensii. Acest lucru ar putea completa cooperarea cu Ministerul de Finanţe axată pe introducerea fiscalităţii în agricultură, măsură care ar furniza o resursă bugetară constantă şi ascendentă. În mod similar, ca în cazul programului 2.1, finalizarea agendei privind reforma funciară va fi esenţială în atingerea cât mai eficientă şi mai rapidă a obiectivelor şi ţintelor propuse.

Măsură: Măsurile principale care vor contribui la atingerea rezultatelor programului sunt incluse mai jos. Bugetele alocate sunt indicate în Anexa 1, în timp ce rezultatele şi ţintele asociate măsurilor sunt indicate în Anexa 3.


(2.2.1) Pentru a reduce vârsta medie a fermierilor activi

1 - Schemă de rentă viageră

2 - Plată suplimentară destinată tinerilor fermieri

3 - Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri (Sub-măsura 6.1)

4 - Schema pentru micii fermieri (Pilonul 1 din PAC)

Sprijin pentru angajarea tinerilor in agricultură, acvacultură şi industria alimentară

30 Pe baza definiţiei naţionale pentru fermierul activ.

29

Obiectiv Strategic 3: Limitarea impactului asupra mediului a sectorului agricol şi pescăresc şi promovarea rezistenței la schimbările climatice în sectorul

agricol și în zonele rurale

Schimbările climatice reprezintă unul dintre cele mai importante motive din spatele declinului condiţiilor de mediu. Temperatura aerului fiind în creştere şi tiparele de precipitaţii în schimbare, dezastrele naturale precum secetele şi inundaţiile au apărut mai des, având ca rezultat pierderi de producţie şi de venit. Agricultura a devenit unul din sectoarele cele mai vulnerabile în faţa schimbărilor climatice, iar estimările pentru viitor prevăd că aceste tendinţe nu vor face decât să se accentueze. Sistemul de irigaţii actual continuă să se confrunte cu un număr de probleme, în principal: (i) randament hidraulic scăzut; (ii) cost ridicat al energiei electrice pentru sistemele încă bazate pe pompare (Dunărea fiind principala sursă); şi (iii) tarife ridicate ale apei. Actuala amplasare şi stare tehnică a infrastructurii de irigaţii duce la un cost ridicat al apei, pe care şi-l permit în principal fermierii mari, comerciali, dar care este prohibitiv pentru micii fermieri. În plus faţă de schimbările climatice, România se confruntă cu alte câteva probleme de mediu, evidenţiate de deteriorarea calităţii solului şi a apei din ultimele decenii. Producţia de energie regenerabilă provenită din agricultură şi porţiunile de terenuri cu agricultură organică sunt în creştere, dar sunt încă printre cele mai scăzute din regiune. Ele reprezintă domenii care trebuie dezvoltate în continuare pe viitor.

Pentru a face faţă acestor provocări de mediu, România trebuie să se axeze pe adaptarea şi atenuarea schimbărilor. Una dintre cele mai urgente sarcini este reducerea efectului condiţiilor meteorologice extreme, precum secetele şi inundaţiile. În primul rând, este necesară îmbunătăţirea practicilor de management al solului si al apei ca parte a managementului modern al fermelor, împreună cu reabilitarea serviciilor de irigaţii. În al doilea rând, creşterea nivelului de conştientizare a fermierilor cu privire la schimbările climatice este un element important al atenuării schimbărilor climatice. Activităţile de cercetare şi inovare şi serviciile de extensie îi pot ajuta pe fermieri să adopte sisteme de producţie care satisfac cel mai bine caracteristicile locale. Instrumentele de management al riscurilor vor fi la rândul lor cruciale pentru limitarea efectelor negative ale dezastrelor naturale asupra producţiei agricole. În al treilea rând, România trebuie să se axeze pe limitarea emisiilor GES şi pe rezolvarea ameninţărilor de mediu la adresa resurselor naturale din agricultură, prin promovarea unor tehnologii de producţie, practici şi produse care nu dăunează mediului, iar investiţiile în tehnologii verzi ar trebui încurajate. O atenţie deosebită ar putea fi acordată promovării produselor organice, sprijinirii surselor de energie regenerabilă şi împăduririi terenurilor agricole de calitate slabă şi neproductive.

Cinci programe sprijină acest obiectiv strategic:

Programul 3.1 contribuie la îmbunătățirea mediului natural și a zonelor rurale printr-un management eficient și sustenabil al resurselor de sol și apă. Programul cuprinde măsuri de sprijinire a producătorilor agricoli care se află în zone cu constrângeri specifice în vederea menținerii activității agricole în aceste zone. De asemenea, programul include măsuri de sprijin pentru promovarea practicilor agricole prietenoase cu mediul, care utilizează inputuri reduse și care au un rol esențial în dezvoltarea durabilă a zonelor rurale. În plus, programul include măsuri de sprijin pentru investiții în infrastructura de irigații la nivel de fermă în scopul utilizării eficiente a resurselor de apă, adaptării la schimbările climatice și creșterii performanței economice a fermelor.

Programul 3.2 sprijină creșterea eficienței folosirii energiei în sectorul agroalimentar și creșterea sechestrării carbonului în agricultură. Programul include măsuri destinate adaptării la schimbările climatice prin limitarea gazelor cu efect de seră și promovarea de investiții în energia din surse regenerabile. Programul sprijină și împădurirea suprafețelor agricole neproductive pentru protecția împotriva eroziunii solului și conservării carbonului în sol.

Programul 3.3 se adresează agricultorilor și piscicultorilor din România și are în vedere sprijinirea acestora pentru gestionarea riscurilor conexe agriculturii/pisciculturii. Cum costurile de asigurare pentru fermieri și pescari sunt foarte mari, programul cuprinde măsuri de sprijin pentru asigurarea

30

primelor de asigurare pentru producția vegetală și animală, dar asigură și o garanție de venit pentru producătorii din acvacultură. Programul cuprinde și măsuri menite să sprijine înființarea de fonduri mutuale și plăți făcute de aceste fonduri către agricultori pentru a compensa pierderile suferite din cauza intemperiilor, a bolilor la culturi și animale, a infestării cu dăunători sau a incidentelor de mediu.

Programul 3.4 are în vedere gestionarea durabilă a fermelor piscicole și a acvaculturii. Programul vizează îmbunătățirea resurselor naturale prin sprijinul investițiilor în echipamente cu impact mai mic asupra mediului. În plus, programul sprijină acțiuni pentru o producție sustenabilă a acvaculturii, inclusiv practici organice, furnizând astfel servicii de mediu.

Programul 3.5 are în vedere diminuarea risipei alimentare şi reducerea impactului său asupra mediului. Programul sprijină acţiuni de diminuare a risipei alimentare la nivel de producţie agricolă şi la nivel de procesare precum şi acţiuni de donare a produselor alimentare. În plus, programul încurajează creşterea gradului de conştientizare pe întregul lanţ alimentar cu privire la importanţa reducerii risipei alimentare.

Structura Obiectivului Strategic 3 include cinci (5) Programe și douăzeci și una (21) de Măsuri corespunzătoare rezultatelor așteptate.


Obiectivul Strategic 3. Limitarea impactului asupra mediului a sectorului agricol şi pescăresc şi promovarea rezistenței

la schimbările climatice în sectorul agricol și în zonele rurale

Programul 3.1. Gestionarea principalelor

resurse naturale în agricultură

Programul 3.2. Reducerea impactului

agriculturii şi sectorului pescăresc asupra

mediului

Programul 3.3. Gestionarea riscurilor

în agricultură şi în acvacultură

Programul 3.4. Gestionarea resurselor naturale în domeniul

pescuitului şi acvaculturii

Măsuri Programul 3.1. M3.1.1.1 Plăţi de

ecologizare (înverzire) M3.1.1.2 Agricultură

ecologică & agro-mediu M3.1.1.3 Investiții în

infrastructura agricolă și forestieră (SM 4.3)

M3.1.1.4 Monitorizarea solului (OSPA, ICPA) M3.1.1.5 Programul Naţional de Irigaţii

M3.1.2.1-3 Plăți compensatorii în zona

montană (SM 13.1) şi zone cu constrângeri naturale (13.2) şi specifice (13.3)

Măsuri Programul 3.2. M3.2.1.1 -2 Investiții

prietenoase cu mediul în pescuitul marin şi din

apele interioare M3.2.1.3 Investiții

productive în acvacultură – eficiență

energetică/regenerabile M3.2.2.1 Împădurirea terenului agricol (SM

8.1) M3.2.2.2 Plăți pentru angajamente de silvo-

mediu (SM 15.1)

Măsuri Programul 3.3. M3.3.1.1 Asigurarea

recoltei de struguri de vin

M3.3.1.2 Prime de asigurare a culturilor, a

animalelor și a plantelor (SM 17.1)

M3.3.1.3 Prognoză şi avertizare paraziţi

M3.3.1.4 Gestionarea dăunătorilor

M3.3.1.5 Reducerea consecinţelor

dezastrelor naturale, evenimentelor

adverse şi evenimentelor

catastrofale M3.3.2.1 Sistem

național anti-grindină

Măsuri Programul 3.4. M3.4.1.1 Limitarea

impactului pescuitului în mediul marin

M3.4.1.2 Eliminarea deșeurilor marine

(unelte de pescuit și unelte marine pierdute)

M3.4.2.1 Investiții productive în

acvacultură - Investiții eficiente energetic M3.4.2.2 Creșterea

potențialului arealelor de acvacultură

M3.4.2.3 Acvacultură ecologică & prietenoasă

cu mediul M3.4.3.1 Servicii de

mediu aferente acvaculturii

M3.4.3.2 Sănătatea și bunăstarea animalelor

în acvacultură

Obiectivul Strategic 3 prevede impacturi pe termen lung în agricultură și se bazează pe rezultatele generate de programe, așa cum sunt prezentate mai jos.

31


Impacturi Amprentă de carbon redusă a agriculturii, echivalent anual kT CO2. Țintă 2022: 16.845 Kt C02 echivalent anual

Rezultate

(3.1.1) Utilizare îmbunătățită a apei și solului prin modernizarea sistemelor de irigații viabile și folosind terenul agricol în conformitate cu practicile prietenoase cu mediul: Procentajul terenurilor agricole care fac obiectul contractelor de gestionare pentru îmbunătățirea gestionării apeisă crească la 11,92 la sută din SAU (in 2023) de la 0 (nivel de referință); și Suprafeţele funcţionale din suprafaţa viabilă şi marginal viabilă pentru irigaţii să crească la 52% de la 50% (valoarea de referință).

(3.1.2) Conservarea biodiversității: Procentajul terenurilor agricole care fac obiectul contractelor de gestionare pentru sprijinirea biodiversității și/sau a peisajelor să crească până la 10.12% de la 0 (nivel de referință).

(3.2.1) Creşterea eficienţei în utilizarea energiei în sectorul pescuitului: Variatia capturilor nedorite la -0.34 tone de la 0 tone (nivel de referință); și Variatia eficienței combustibilului pentru captura peștilor (randamentul energetic) la -5 litri/tonă.

(3.2.2) Încurajarea conservării și sechestrării carbonului în sectorul agricol: Procentajul terenurilor agricole și forestiere care fac obiectul contractelor de gestionare care contribuie la sechestrarea și conservarea carbonului să crească până la 1,24 de la 0 (nivel de referință).

(3.3.1) Creșterea participării fermierilor la instrumentele de management al riscului de mediu în agricultură: Cota de exploatații (suprafață agricolă) care participă la scheme de management al riscului de mediu în agricultură (asigurări și fonduri mutuale) să crească până la 0,13 la sută, de la 0 la sută (nivel de referință).

(3.3.2) Protecție crescută împotriva grindinei, în zonele protejate prin implementarea Sistemului Național Anti-grindină și de creștere a Precipitațiilor: Suprafaţă protejată (vezi Anexa 2).

(3.4.1) Reducerea impactului pescuitului asupra mediului: Variatia capturilor nedorite (vezi Anexa 2).

(3.4.2) Protejarea și refacerea biodiversității acvatice și îmbunătățirea ecosistemelor legate de acvacultură și promovarea unei acvaculturi eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor: Variația volumului producției de acvacultură ecologică la 1728; și Variația volumului producției cu sistem de recirculare la 127 de tone.

(3.4.3) Promovarea unei acvaculturi cu un nivel ridicat de protecție a mediului, promovarea sănătății și bunăstării animalelor, precum și a sănătății și siguranței publice: Fermele de acvacultură care oferă servicii de mediu până la 40 (în 2023), de la 0 (valoarea de referință).

Resursele bugetare estimate necesare pentru implementarea măsurilor și îndeplinirea obiectivelor și a impacturilor pentru perioada 2019-2022 sunt de 20.240.728 (000 RON).



Total (RON)


2019 2020 2021 2022

P 3.1 Gestionarea principalelor

resurse naturale în agricultură 15.598.307 4.265.322 2.970.269 2.939.368 5.423.347

P 3.2 Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi eficientizarea folosirii resurselor de energie

813.285 227.956 194.355 188.933 202.041

P 3.3 Gestionarea riscurilor în

agricultură şi în acvacultură 657.019 164.397 162.223 162.223 168.177

32


Total (RON)


2019 2020 2021 2022

P 3.4 Gestionarea resurselor naturale

în domeniul pescuitului şi acvaculturii

3.172.116 890.401 500.323 484.910 1.296.482

Total OS 3 20.240.728 5.548.076 3.827.170 3.775.435 7.090.047

Program 3.1: Gestionarea principalelor resurse naturale în agricultură

Justificare: România se bucură de un mediu natural divers, majoritatea terenurilor fiind folosite în agricultură şi silvicultură. Condiţiile de mediu s-au înrăutăţit continuu în deceniile anterioare, iar calitatea solului şi a apei ridică cele mai mari probleme. România se confruntă cu cea mai mare suprafaţă erodată de apă din regiunea Europei Centrale şi de Est (ECE).

Sistemul de irigaţii actual continuă să se confrunte cu un număr de dificultăți, în principal: (i) randament hidraulic scăzut; (ii) cost ridicat al energiei electrice pentru sistemele încă bazate pe pompare (Dunărea fiind principala sursă); şi (iii) tarife ridicate ale apei. Actuala amplasare şi stare tehnică a infrastructurii de irigaţii duce la un cost ridicat al apei, pe care şi-l permit în principal fermierii mari, comerciali, dar care este prohibitiv pentru micii fermieri. În plus faţă de schimbările climatice, România se confruntă cu alte câteva probleme de mediu, evidenţiate de deteriorarea calităţii solului şi a apei din ultimele decenii.

Sunt aşadar necesare eforturi pentru îmbunătăţirea practicilor de management al solului şi al apei ca parte a managementului modern al fermelor, împreună cu reabilitarea serviciilor de irigaţii. De asemenea, ameninţările de mediu la adresa resurselor naturale din agricultură vor fi gestionate prin promovarea unor tehnologii de producţie, practici şi produse care nu dăunează mediului şi prin sprijinirea agriculturii ecologice.

Obiective: Programul 3.1 urmăreşte să atingă următoarele rezultate până în 2022:

- (3.1.1) Utilizare îmbunătățită a apei și solului prin modernizarea sistemelor de irigații viabile și folosind terenul agricol în conformitate cu practicile prietenoase cu mediul: Procentajul terenurilor agricole care fac obiectul contractelor de gestionare pentru îmbunătățirea gestionării apei să crească la 11,92 la sută din SAU (in 2023), de la 0 (nivel de referință); și Suprafeţele funcţionale din suprafaţa viabilă şi marginal viabilă pentru irigaţii să crească la 52%, de la 50% (valoarea de referință).

- (3.1.2) Conservarea biodiversității: Procentajul terenurilor agricole care fac obiectul contractelor de gestionare pentru sprijinirea biodiversității și/sau a peisajelor să crească până la 10,12%, de la 0 (nivel de referință).

Descriere: Programul 3.1 contribuie la ameliorarea mediului natural şi a zonelor rurale, printr-o gestionare eficientă şi durabilă a resurselor de apă şi sol. Programul include măsuri de susținere a producătorilor agricoli situați în zonele cu dificultăți specifice, în vederea menținerii activităţii agricole în aceste zone. Programul include, de asemenea, măsuri de sprijin pentru promovarea practicilor agricole prietenoase cu mediul care utilizează puțini factori de producție şi au un rol esențial în dezvoltarea durabilă a zonelor rurale. În plus, programul include măsuri de sprijin pentru investițiile în infrastructura de irigații pentru a asigura utilizarea eficientă a resurselor de apă, adaptarea la schimbările climatice şi o mai mare eficiență economică a fermelor.

Factori de succes: Reabilitarea infrastructurii principale viabile de irigații şi utilizarea eficientă şi durabilă a acesteia sunt o componentă esențială a eforturilor de gestionare a resurselor de apă. În plus, eforturile conjugate cu cele ale Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice (MMSC) trebuie

33

să continue să se concentreze pe soluţii pentru producătorii agricoli situați în zonele NATURA 2000 şi pe punerea în aplicare a Directivei Cadru pentru Apă (DCA), şi impactul acesteia asupra irigaţiilor.

Măsuri: Cele mai importante măsuri care vor contribui la realizarea obiectivelor Programului sunt incluse mai jos. Bugetele alocate sunt indicate în Anexa 1, iar țintele și realizările măsurilor sunt indicate în Anexa 3.


(3.1.1) Pentru a îmbunătăți modul de utilizare a apei şi a solului

1 - Plăţi de ecologizare (înverzire)

2 - Agricultura ecologică (M11)

Program de încurajare a agriculturii ecologice şi a produselor tradiţionale31

3 - Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice (Sub-măsura 4.3)

4 - Programul Național de Monitorizare a Solului pentru Agricultură şi Silvicultură (OSPA, ICPA)

5 - Agromediu şi clima (M10)

6 - Investiții prin Programul Național de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii (2016-2020)

Apă gratuită până la staţia de punere sub presiune32

(3.1.2) Pentru a se asigura conservarea biodiversității

1 - Plăți compensatorii în zona montană (SM 13.1)

2 - Plăți compensatorii pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative (SM 13.2)

3 - Plăți compensatorii pentru zone care se confruntă cu constrângeri specifice (SM 13.3)

Program 3.2: Reducerea impactului agriculturii şi sectorului pescăresc asupra mediului

Justificare: Schimbările climatice reprezintă unul dintre cele mai importante motive ale deteriorării condițiilor de mediu din România. Creșterea temperaturii, schimbarea modelelor de precipitații, frecvența dezastrelor naturale cum ar fi seceta şi inundațiile, au început sa aibă un impact serios asupra produselor pescărești şi de acvacultură. Astfel, agricultura şi pescuitul au devenit unul dintre sectoarele cele mai vulnerabile la schimbările climatice, iar previziunile arată că aceste tendințe se vor accentua.

Sunt necesare eforturi care să limiteze GES şi care să vizeze amenințările de mediu prin promovarea tehnologiilor de producție, a practicilor și produselor ecologice și încurajarea investițiilor în tehnologii verzi. Împădurirea terenurilor agricole neproductive este de asemenea o prioritate în tranziția la o economie cu emisii reduse de carbon.

Obiective: Programul 3.2 îşi propune să atingă următoarele rezultate până în 2022:

• (3.2.1) Creşterea eficienţei în utilizarea energiei în sectorul pescuitului: variaţia capturilor nedorite la-0.34 tone de la 0 tone (nivel de referință); și variatia randamentului energetic al capturilor de peşte la -5 litri/tonă de captură debarcată.

• (3.2.2) Încurajarea conservării și sechestrării carbonului în sectorul agricol: procentajul terenurilor agricole și forestiere care fac obiectul contractelor de gestionare care contribuie la sechestrarea și conservarea carbonului să crească până la 1,24 de la 0 (nivel de referință).

31 Urmează a fi introdusă. 32 Idem.

34

Descriere: Programul 3.2 include măsuri dedicate adaptării la schimbările climatice, prin limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră şi promovarea investițiilor cu impact limitat asupra mediului. În plus, programul susține împădurirea zonelor agricole neproductive pentru a proteja împotriva eroziunii solului şi pentru conservarea de carbon în sol.

Factori de succes: Creșterea conștientizării fermierilor şi pescarilor în privința schimbărilor climatice este un element important în atenuarea schimbărilor climatice. Activitățile de cercetare și inovație și serviciile de informare pot ajuta fermierii şi pescarii să adopte sistemele de producție care sunt cel mai bine adaptate la caracteristicile locale.

Măsuri: Cele mai importante măsuri care vor contribui la realizarea obiectivelor programului sunt listate mai jos. Bugetele alocate sunt indicate în Anexa 1, iar țintele și realizările măsurilor sunt indicate în Anexa 3.


(3.2.1) Pentru creşterea eficienţei în utilizarea energiei în sectorul pescuitului 1 - Eficiența energetică şi atenuarea schimbărilor climatice - înlocuire sau modernizare de motoare

(pescuitul marin) (art. 41 alin. (2))

2 - Eficiența energetică şi atenuarea schimbărilor climatice - înlocuire sau modernizare de motoare (canalele interioare de pescuit) (art. 44 alin. (1) litera (d))

3 - Investiții productive in acvacultură - creșterea eficienței energetice, energie regenerabilă (art. 48 alin. (1) litera (k))

(3.2.2) Pentru a încuraja conservarea și sechestrarea carbonului în sectorul agricol 1 - Sprijin pentru împădurire/crearea de suprafeţe împădurite (SM 8.1)

2 - Plăți pentru angajamente în materie de silvo-mediu şi climă (SM 15.1)

Program 3.3: Gestionarea riscurilor în agricultură

Justificare: În prezent, producătorii agro-alimentari din România sunt expuși la riscuri economice şi de mediu tot mai mari, ca urmare a schimbărilor climatice şi a volatilității prețurilor. Seceta, înghețul şi inundațiile afectează din ce în ce mai mult producția agricolă. Sunt prezente, de asemenea, și alte riscuri (de boli ale plantelor şi animalelor). În acelaşi timp, costurile de asigurare pentru fermieri sunt foarte mari.

Pe termen mediu şi lung, se preconizează că impactul schimbărilor climatice va deveni mai semnificativ, România fiind cel mai probabil una dintre țările Uniunii Europene care vor fi afectate. Aşadar, este o necesitate facilitarea accesului fermierilor la fonduri care ar trebui să compenseze pierderile rezultate din dezastre naturale sau alte fenomene nefavorabile.

Obiective: Programul 3.3 trebuie sa atingă următoarele rezultate până în 2022:

• (3.3.1) Creșterea participării fermierilor la instrumentele de management al riscului de mediu în agricultură: Cota de exploatații (suprafață agricolă) care participă la scheme de management al riscului de mediu în agricultură (asigurări și fonduri mutuale) să crească până la 0,13 la sută de la 0 la sută (nivel de referință).

• (3.3.2) Protecție crescută împotriva grindinei, în zonele protejate prin implementarea Sistemului Național Anti-grindină și de Creștere a Precipitațiilor: Suprafaţă protejată (vezi Anexa 2).

Descriere: Programul 3.3 se adresează fermierilor români şi are scopul de a-i ajuta în gestionarea riscurilor legate de producție. Programul include măsuri de sprijin pentru acoperirea primei de asigurare pentru producția vegetală şi animală. De asemenea, programul include măsuri care să sprijine stabilirea de fonduri mutuale şi plățile efectuate de aceste fonduri fermierilor pentru a compensa pierderile datorate condițiilor meteorologice nefavorabile, bolilor la plante şi animale, infestării cu paraziți sau incidentelor de mediu.

35

Factori de succes: Eforturile pentru a ajuta fermierii şi comunitățile rurale să se adapteze la schimbările climatice ar trebui să includă, de asemenea, și activități pentru creșterea gradului de conștientizare cu privire la schimbările climatice şi nevoia de adaptare. Accesul la informaţii relevante şi servicii de consultanță va fi, deci, esențial în procesul de adaptare a producătorilor din agricultură la riscurile economice şi de climă.

Măsuri: Cele mai importante măsuri care vor contribui la realizarea obiectivelor Programului sunt incluse mai jos. Bugetele alocate sunt indicate în Anexa 1, iar țintele și realizările măsurilor sunt indicate în Anexa 3.


(3.3.1) Pentru a creşte participarea fermierilor la instrumentele de gestionare a riscurilor de mediu 1 - Asigurarea recoltei de struguri de vin (în cadrul Programului Național de Sprijin)

2 - Prime pentru asigurarea culturilor, a animalelor şi a plantelor (SM. 17.1)

3 - Consolidarea sistemului de prognoză și avertizare asupra bolilor şi paraziților

4 - Implementarea sistemului integrat de gestionare a dăunătorilor

5 - Reducerea consecinţelor dezastrelor naturale, evenimentelor adverse şi evenimentelor catastrofale

6 - Ajutor de stat pentru compensarea pagubelor cauzate de pesta porcină africană în gospodăriile populaţiei.

(3.3.2) Pentru a creşte gradul de protecție împotriva grindinei, în zonele protejate prin implementarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor 1 - Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor

Program 3.4: Gestionarea resurselor naturale în sectorul pescăresc

Justificare: Deși România are un potențial bun în acvacultură şi în producția piscicolă, este nevoie ca aceste activități să fie efectuate de o manieră sustenabilă şi prietenoasă cu mediul. O abordare pe termen lung a activităților de pescuit şi de acvacultură trebuie să ia în considerare calitatea şi durabilitatea resurselor naturale.

Asigurarea protecției ecosistemelor este un element esențial. Numeroase unități de producție de acvacultură sunt concentrate în zone Natura 2000, lucru care impune anumite restricții în privința felului în care aceste activități pot fi desfăşurate. În plus, multe nave de pescuit care operează la Marea Neagră sunt vechi, nesigure şi nu satisfac cerințele unui impact limitat asupra mediului. De asemenea, cele mai multe dintre aceste nave nu îndeplinesc nevoile de siguranță de bază. Toate aceste aspecte pun o presiune considerabilă asupra sustenabilității resurselor naturale.

Prin urmare este necesar să se facă eforturi susținute pentru promovarea acțiunilor de acvacultură și pescuit sustenabile din punct de vedere ambiental, social şi economic.


• (3.4.1) Reducerea impactului pescuitului asupra mediului: Variația capturilor nedorite până la -0.34 tone, de la 0 tone (valoarea de referință).

• (3.4.2) Protejarea și refacerea biodiversității acvatice și îmbunătățirea ecosistemelor legate de acvacultură și promovarea unei acvaculturi eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor: Variația volumului producției de acvacultură ecologică la 1728 tone; și Variația volumului producției cu sistem de recirculare la 127 de tone.

• (3.4.3) Promovarea unei acvaculturi cu un nivel ridicat de protecție a mediului, promovarea sănătății și bunăstării animalelor, precum și a sănătății și siguranței publice: Fermele de acvacultură care oferă servicii de mediu până la 40 (în 2023), de la 0 (valoarea de referință).

Descriere: Programul 3.4 contribuie la îmbunătățirea resurselor naturale prin învestiții în echipamente cu un impact redus asupra mediului. În plus, programul sprijină acţiunile pentru o producție de

36

acvacultură durabilă, inclusiv practici de acvacultură ecologică şi acvacultură ce oferă servicii de mediu.

Factori de succes: În paralel cu derularea în mod sustenabil a activități piscicole, va fi nevoie de furnizarea de competenţe şi cunoștințe despre cum se adoptă aceste practici şi creșterea gradului de conștientizare privind importanța acestor metode.



(3.4.1) Pentru a reduce impactul pescuitului asupra mediului 1 - Limitarea impactului pescuitului asupra mediului marin şi adaptarea pescuitului la protecţia

speciilor [art. 38 + art. 44 alin. (1) litera (c) pescuitul în apele interioare]

2 - Protejarea și refacerea biodiversității marine – colectarea uneltelor de pescuit pierdute și a altor deșeuri marine (art.40 alin. (1) litera (a))

(3.4.2) Pentru a promova o acvacultură eficientă şi sustenabilă 1 - Investiții productive în acvacultură - eficiența utilizării resurselor, reducerea utilizării apei şi a

substanțelor chimice, sisteme de recirculare închise (art. 48 alin. (1) litera (j))

2 - Creșterea potențialului siturilor de acvacultură (art. 51)

3 - Conversia la sistemele de management de mediu şi audit şi la acvacultura ecologică (art. 53)

(3.4.3) Pentru promovarea unei acvaculturi cu un nivel ridicat de protecție a mediului, promovarea sănătății și bunăstării animalelor, precum și a sănătății și siguranței publice 1 - Acvacultura care furnizează servicii de mediu (art. 54)

2 - Măsuri privind sănătatea şi bunăstarea animală (art. 56)

37

Obiectivul Strategic 4: Îmbunătățirea standardelor de viaţă în zonele rurale

Populaţia României este într-o perpetuă scădere, în special în zonele rurale. Principalii factori sunt îmbătrânirea populaţiei şi sporul negativ, şi nici măcar migraţia dinspre urban spre rural nu poate schimba acest declin. Zonele rurale joacă un important rol socio-economic în România, întrucât acoperă 60% din teritoriu, 45% din populaţie, produc 32% din valoarea adăugată brută şi asigură 42% din totalul forţei de muncă. Deşi rata şomajului în zonele rurale a depăşit în ultimul timp rata şomajului în mediul urban, aceste valori maschează un şomaj ascuns în mediul rural. Activităţile independente şi cele din cadrul familiei joacă un rol important în România rurală, iar agricultura este sectorul care acoperă o mare parte a acestei tendinţe. Majoritatea locuitorilor din mediul rural au un nivel scăzut de educaţie şi, prin urmare, câştigă mai puţin decât angajaţii din alte sectoare. Salariile mici şi oportunităţile reduse de angajare au creat modele stabile de sărăcie în zonele rurale, iar 40% din populaţie se află în risc de sărăcie sau de excluziune socială.

Ca urmare a oportunităţilor de angajare tot mai reduse, a început un proces de emigraţie netă condus de tânăra generaţie. Se estimează că aproximativ 1,5 milioane de persoane (7% din populaţie) lucrează în străinătate. În acelaşi timp, remitenţele joacă un rol din ce în ce mai important în veniturile gospodăriilor rurale din România, asigurând 2% din PIB.

Starea actuală a infrastructurii fizice împiedică dezvoltarea zonelor rurale din România. Reţeaua de drumuri, serviciile de furnizare a apei şi canalizare au mare nevoie de reparaţii şi reconstrucţii. Numai 15% din drumurile judeţene şi comunale sunt modernizate şi numai 40% din gospodării au acces constant la apă potabilă în zonele rurale. Totuşi, în afară de infrastructura fizică, şcolile din mediul rural se află într-o stare precară, ceea ce contribuie la nivelul scăzut de educaţie în aceste zone.

Pentru a face faţă provocărilor de mai sus, România trebuie să se concentreze pe creşterea investiţiilor în infrastructura fizică şi zonele rurale. De asemenea, România ar trebui să se concentreze pe creșterea numărului de locuri de muncă și a surselor de venit în sectoare non-agricole din zonele rurale, împreună cu încurajarea implicării comunităților locale în dezvoltarea rurală.

Acest obiectiv strategic se sprijină pe următoarele patru programe:

Programul 4.1 are în vedere reducerea discrepanțelor dintre veniturile fermierilor din România și ale celor din UE28 și dintre fermieri și alte activități economice. Principalele instrumente de sprijin sunt finanțate din Pilonul 1 al PAC dar și din bugetul de stat.

Programul 4.2 urmărește diversificarea economiei rurale prin sprijinirea activităților economice în alte sectoare decât cel agricol și cel piscicol. Programul cuprinde măsuri pentru crearea și dezvoltarea de micro-întreprinderi în scopul creării și menținerii de locuri de muncă, diversificării ofertei de servicii și îmbunătățirii nivelului de trai în zonele rurale. De asemenea, programul include măsuri pentru sprijinul creării și dezvoltării de activități turistice care să ajute la dezvoltarea economiei rurale, să încurajeze activitățile recreative și să contribuie la crearea de venituri alternative pentru gospodăriile din mediul rural.

Programul 4.3 cuprinde măsuri care sprijină investițiile în infrastructura de bază și servicii pentru o dezvoltare economică și socială durabilă a mediului rural. Acest program este important pentru creșterea atractivității satelor, atragerea de investiții viitoare și oferirea de condiții de trai adecvate în comunitățile rurale.

Programul 4.4 își propune punerea în valoare a potențialului endogen al teritoriilor locale pentru o dezvoltare echilibrată. Programul cuprinde măsuri de sprijin pentru formarea parteneriatelor dintre diverși actori publici și privați și în special a grupurilor de acțiune locală prin activități de animare (mobilizare), instruire, formare. De asemenea, programul include măsuri de sprijin pentru punerea în aplicare a strategiilor de dezvoltare locală a comunităților rurale.

Structura Obiectivului Strategic 4 include patru (4) Programe și şaisprezece (16) Măsuri corespunzătoare rezultatelor așteptate.

38


Obiectivul Strategic 4. Îmbunătățirea standardelor de viață în zonele rurale

Programul 4.1. Sprijin direct

pentru creșterea veniturilor fermierilor

Programul 4.2. Diversificarea

activităților economice în zonele rurale

Programul 4.3. Acces la infrastructură și

servicii de bază

Programul 4.4. Încurajarea participării

comunității locale la dezvoltarea rurală

Măsuri Programul 4.1.

M4.1.1.1 Schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS)

M4.1.1.2 Ajutoare naționale de

tranziție (ANT)

Măsuri Programul 4.2. M4.2.1.1 Sprijin pentru înfiinţarea de activităţi

non-agricole în zone rurale (SM 6.2)

M4.2.1.2 Investiții în crearea și dezvoltarea de

activităţi non-agricole (SM 6.4)

M4.2.1.3 Schema de garantare pentru IMM-

uri M4.2.2.1 Diversificarea veniturilor în zonele de

pescuit

Măsuri Programul 4.3. M4.3.1.1 Investiții în

crearea și modernizarea infrastructurii de bază la

scară mică (SM 7.2) M4.3.1.2 Investiții asociate cu protecția patrimoniului

cultural (SM 7.6) M4.3.1.3 Investiții în

înființarea, îmbunătățirea sau extinderea serviciilor

de bază locale pentru populația rurală, inclusiv

pentru petrecerea timpului liber și pentru cultură și infrastructură

asociată (SM 7.4)

Măsuri Programul 4.4. M4.4.1.1 Sprijin pregătitor

(PNDR) M4.4.1.2 Implementarea strategiilor de dezvoltare

locală M4.4.1.3 Funcţionarea

grupurilor de acțiune locală M4.4.1.4 Sprijin pentru

costurile de funcționare și animare

M4.4.2.1 Sprijin pregătitor (POPAM)

M4.4.2.1 Pregătirea & implementarea strategiilor locale în sectorul piscicol

M4.4.2.3 Activități de cooperare



Impacturi Reducerea riscului de sărăcie și excluziune socială în zonele rurale (în zone cu populație redusă) - Țintă 2030: 45%; Țintă 2022: 50%.

Rezultate

(4.1.1) Reducerea disparităților dintre veniturile agricole și cele non-agricole: Câștigul salarial mediu lunar net din agricultură, silvicultură şi pescuit raportat la câștigurile medii totale nete să crească la 82%, de la 79% (valoarea de referință).

(4.2.1) Creșterea gradului de ocupare în activități economice non-agricole în zonele rurale: Ponderea fermierilor care obțin venituri din alte activități productive non-agricole să crească la 3% de la 2,8% (nivel de referință); Numărul de noi locuri de muncă (în domenii non-agricole)* per an să crească la 42.824, de la 0 (nivel de referință).

(4.2.2) Promovarea creșterii economice, a incluziunii sociale, a creării de locuri de muncă și sprijinirea inserției profesionale și a mobilității forței de muncă în cadrul comunităților costiere și interioare care depind de pescuit și de acvacultură, inclusiv diversificarea activităților din domeniul pescuitului și al altor sectoare ale economiei maritime: Locuri de muncă create – 158 (în 2023) și menținute – 449 (în 2023).

(4.3.1) Îmbunătățirea accesului populației rurale la infrastructura de apă curentă și canalizare, la drumuri comunale, infrastructură educațională (grădinițe, instituții educaționale de nivel secundar cu profil agricol și școli profesionale), infrastructură socială (creșe și after-school), precum și la protecția patrimoniului cultural și de mediu: Populația rurală cu acces la servicii/ infrastructură îmbunătățite să crească până la 2,5 milioane, de la 2,0 milioane (nivel de referință).

39

(4.4.1) Creșterea numărului de procese participative de planificare a dezvoltării rurale și a numărului de proiecte finanțate pe baza acestora: Populația acoperită de grupuri de acțiune locală funcțională până la 9.79 mil., de la 9,79 mil. (nivel de referință).

(4.4.2) Creșterea implicării comunității locale în dezvoltarea comunităților costiere și interioare care depind de pescuit și de acvacultură: Numărul de proiecte privind sprijinul pentru pregătire la 28 (in 2023); Numărul de strategii locale de dezvoltare selectate la 22 (în 2023).

Resursele bugetare estimate necesare pentru implementarea măsurilor și îndeplinirea obiectivelor și a impacturilor pentru perioada 2019-2022 sunt 10.848.407 (000 RON).



Total (RON)


2019 2020 2021 2022

P 4.1 Sprijin direct pentru creșterea

veniturilor agricultorilor 5.032.870 1.324.885 1.003.600 971.199 1.733.186

P 4.2 Diversificarea activităților

economice în zonele rurale 6.792 3.396 3.396 0 0

P 4.3 Acces la infrastructură și servicii

de bază 3.701.075 999.092 672.790 672.790 1.356.402

P 4.4 Încurajarea participării

comunității locale la dezvoltarea rurală

2.107.670 525.406 509.527 501.251 571.485

Total OS 4 10.848.407 2.852.779 2.189.313 2.145.241 3.661.074

Program 4.1: Sprijin direct pentru creșterea veniturilor agricultorilor

Justificare: Nivelul veniturilor în România este cu mult în urma mediei UE-27 iar zonele rurale sunt cele mai afectate. Angajaţii din agricultură au veniturile cele mai mici din România. În timp ce venitul mediu brut din agricultură era de 421 euro în 2015, angajaţii din domeniul construcţiilor au primit 500-600 de euro, iar cei din industria financiară în jur de 1.200 de euro.

În medie, PIB-ul pe cap de locuitor generat de regiunile predominant rurale din România este semnificativ mai scăzut decât nivelul UE-28. Anii din perioada de aderare şi post-aderare au coincis cu începutul unei tendinţe de convergenţă semnificative către media UE pentru toate cele trei tipuri de regiuni.

Această dezvoltare pozitivă a fost umbrită, într-o anumită măsură, de debutul crizei economice în 2008/2009. În ciuda unei creşteri de venituri, zonele rurale par a fi mai încete decât zonele urbane în recuperarea diferenţelor. Un aspect pozitiv a fost acela că zonele rurale au fost mai rezistente decât zonele predominant urbane în perioada următoare crizei economice şi au experimentat o ajustare mult mai blândă. Disparităţile de venituri dintre rural şi urban au crescut după 2004, dar au început să scadă după 2008. Fluxurile financiare semnificative aduse în zonele rurale de către PAC (ambii piloni) vor continua să joace un rol important în reducerea decalajelor dintre veniturile fermierilor şi cele ale altor categorii profesionale.


• (4.1.1) Reducerea disparităților dintre veniturile agricole și cele non-agricole: Câștigul salarial mediu lunar net din agricultură, silvicultură şi pescuit raportat la câștigurile medii totale nete să crească la 82%, de la 79% (valoarea de referință).

40

Descriere: Programul 4.1 urmărește reducerea disparităților dintre veniturile agricultorilor români și cei din UE-28 dar și între agricultori și celelalte activități economice. Principalele instrumente de sprijin sunt finanțate din Pilonul 1 al PAC dar și din bugetul național.

Factori de succes: Distribuția inegală a plăților PAC în România arată că există un număr mic de exploatații mari care concentrează cea mai mare a plăților directe reflectând astfel amploarea structurii duale a sectorului agricol. Fluxurile financiare semnificative provenite din bugetul UE vor avea un impact mai echitabil dacă provocările structurale ale sistemului agricol românesc sunt rezolvate (a se vedea programul 2.1) și dacă se fac eforturi concertate pentru restructurarea fermelor (mici și mijlocii).



(4.1.1) Pentru a reduce decalajul dintre veniturile din activitățile agricole și cele ne-agricole

1 - Schema de plata unică pe suprafaţă (SAPS)

2 - Ajutoarele naționale de tranziție (ANT)

Program 4.2: Diversificarea activităților economice în zonele rurale, inclusiv în cadrul comunităților costiere și interioare care depind de pescuit și de acvacultură

Justificare: În România, agricultura, împreună cu pescuitul şi silvicultura, joacă un rol-cheie, dar disproporţionat, în viaţa socio-economică a zonelor rurale. În 2012, agricultura a generat 6% din valoarea adăugată brută totală. Cu toate acestea, structura forţei de muncă arată discrepanţe şi mai mari. În zonele rurale, sectorul primar oferea locuri de muncă pentru 42% din forţa de muncă din mediul rural, cea mai mare cotă din Europa rurală, unde media este de 14%. În România, această structură reflecta dependenţa extrem de mare de sectorul agricol şi arată nevoia şi urgenţa de a urmări politici dedicate diversificării veniturilor rurale.

Este aşadar necesar ca locurile de muncă şi oportunităţile de venituri din sectoarele non-agricole să crească. Dacă agricultura şi mediul rural sunt interconectate, agricultura nu poate fi responsabilă cu angajarea întregii populaţii rurale. Crearea de posibilităţi de angajare şi în alte domenii decât cel agricol vor fi astfel sprijinite.

Obiective: Programul 4.2 urmăreşte să producă următoarele rezultate până în 2022:

• (4.2.1) Creșterea gradului de ocupare în activități economice non-agricole în zonele rurale: Ponderea fermierilor care obțin venituri din alte activități productive non-agricole să scadă la 3% de la 2,8% (nivel de referință); Numărul de noi locuri de muncă (în domenii non-agricole)* per an să crească la 24 474 (în 2023) , de la 60 (nivel de referință).

• (4.2.2) Promovarea creșterii economice, a incluziunii sociale, a creării de locuri de muncă și sprijinirea inserției profesionale și a mobilității forței de muncă în cadrul comunităților costiere și interioare care depind de pescuit și de acvacultură, inclusiv diversificarea activităților din domeniul pescuitului și al altor sectoare ale economiei maritime: Locuri de muncă create – 158 (în 2023) și menținute – 449 (în 2023).

Descriere: Programul îşi propune diversificarea economiei rurale prin sprijinirea activităţilor economice în alte sectoare decât cel agricol. Programul cuprinde măsuri pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi în scopul creării şi menţinerii de locuri de muncă, diversificării ofertei de servicii

41

şi îmbunătăţirii nivelului de trai în zonele rurale. De asemenea, programul include măsuri care vizează susținerea dezvoltării activităților de turism care pot revigora economia rurală, încurajarea activităților de agrement şi furnizarea de surse de venit alternative pentru gospodăriile rurale.

Factori de succes: O infrastructură rurală modernă şi serviciile de bună calitate sunt la fel de importante ca susținerea unei creșteri durabile a economiei rurale şi îmbunătățirea calității vieţii. Cu toate acestea, aceste politici nu vor avea efectul scontat daca nu sunt însoțite de măsuri active pentru a reduce surplusul de forţă de muncă disponibil în zona agricolă prin furnizarea de soluţii viabile la problemele de îmbătrânire a populaţiei și prin atragerea generațiilor tinere în zonele rurale. Continuarea prevenirii migrației valorilor din mediul rural în cel urban sau în alte țări ar trebui să fie, de asemenea, o prioritate. Aşa cum a fost deja menţionat, eforturile conjugate cu cele ale Ministerului Muncii și Protecției Sociale vor avea o importanță cheie în asigurarea că populația în vârstă beneficiază de soluții de pensionare adecvate și viabile.



(4.2.1) Pentru creșterea ocupării forței de muncă în activități economice non-agricole în zonele rurale

1 - Sprijin pentru înfiinţarea de activităţi non-agricole în zone rurale (SM 6.2)

2 - Investiții în crearea şi dezvoltarea de activități non-agricole (SM 6.4)

3 - Schema de garantare pentru IMM

(4.2.2) Pentru creșterea ocupării forței de muncă în activitățile economice non-piscicole

1 - Diversificarea veniturilor şi noile forme de venit [art. 30 și art. 44 alin. (4) pescuit pe apele interne]

Program 4.3 Acces la infrastructură şi servicii de bază

Justificare: Bunăstarea viitoare a populației rurale a României depinde de integrarea activă a cetățenilor într-o economie rurală prosperă și din ce în ce mai diversificată, care este susținută de o infrastructură și servicii adecvate. Deși investițiile în infrastructură au crescut sistematic în ultimii ani, infrastructura fizică rurală încă este în urma celei urbane.

În ciuda faptului că investițiile în drumuri, străzi și căi de acces au crescut de zece ori în perioada 2000-2009, două cincimi din populația rurală și peste un sfert din comunele rurale încă au probleme (sezoniere sau permanente) de acces la rețeaua de drumuri principale. În plus, mai puțin de 50% din gospodăriile rurale sunt conectate la apă curentă și utilizează în mod sistematic un sistem de canalizare și doar două treimi din gospodăriile rurale folosesc o rețea de furnizare de apă. Numărul redus de unități de asistență medicală, absența personalului medical calificat în unitățile rămase și școlile slab dotate din zona rurală completează tabloul unei zone cu provocări de ordin demografic, cu disparități regionale. Situația curentă are un impact grav asupra calității vieții întregii populații rurale și, în special, a tinerilor şi a persoanelor în vârstă şi vulnerabile.

Obiective: Programul 4.3 are scopul de a obține următoarele rezultate până în anul 2022:

• (4.3.1) Îmbunătățirea accesului populației rurale la infrastructura de apă curentă și canalizare, la drumuri comunale, infrastructură educațională (grădinițe, instituții educaționale de nivel secundar cu profil agricol și școli profesionale), infrastructură socială (creșe și after-school), precum și la protecția patrimoniului cultural: Populația rurală cu

42

acces la servicii/infrastructură îmbunătățite să crească până la 2,5 milioane, de la 2,0 milioane (nivel de referință).

Descriere: Acest program include măsuri care susțin investițiile în infrastructura și serviciile de bază necesare pentru o dezvoltare economică și socială sustenabilă a zonelor rurale. Acest program este important pentru consolidarea atractivității satelor, atragerea investițiilor viitoare și asigurarea unor condiții de viață adecvate în comunitățile rurale. Factori de succes: Investițiile în infrastructura și serviciile de bază sunt esențiale pentru a atrage generațiile tinere și pentru a consolida nivelul de trai în zonele rurale. Cu toate acestea, multe dintre măsurile necesare depășesc jurisdicția Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, astfel că acțiunile ar trebui să fie coordonate cu alte ministere relevante, precum Ministerul Muncii, Ministerul Educației, Ministerul Dezvoltării Regionale, etc. Așadar, o cooperare inter-sectorială bună cu toate entitățile publice care sunt co-interesate direct în dezvoltarea spațiului rural este necesară pentru a spori eficiența investițiilor.

Măsuri: Măsurile principale care vor contribui la obținerea rezultatelor programului sunt incluse mai jos. Bugetele alocate sunt indicate în Anexa 1, iar rezultatele și țintele relaționate măsurilor sunt indicate în Anexa 3.


(4.3.1) Îmbunătățirea accesului populației rurale la infrastructura de apă curentă și canalizare, infrastructura de drumuri comunale și infrastructura IT de bandă largă

1 - Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii la scară mică (SM 7.2)

2 - Investiții asociate cu protecția patrimoniului cultural (SM 7.6)

3 - Investiții în înființarea, îmbunătățirea sau extinderea serviciilor de bază locale pentru populația rurală, inclusiv pentru petrecerea timpului liber și pentru cultură și infrastructură asociată (SM 7.4)

Program 4.4: Încurajarea implicării comunității locale în dezvoltarea rurală

Justificare: Spațiul rural al României se confruntă cu o serie de provocări, inclusiv accesul la servicii, infrastructură și oportunități locale. Aceste provocări au generat decalaje majore între zonele rurale și urbane, migrația tinerilor și lipsa de atractivitate a satelor în general.

Încurajarea implicării comunității în dezvoltarea locală este un pas major în acoperirea acestor decalaje. Locuitorii din zonele rurale pot contribui în mod semnificativ la bunăstarea spațiului în care locuiesc. Cu toate acestea, activarea acestui potențial endogen al zonelor rurale ar trebui să fie însoțită de măsuri specifice care ar trebui să susțină definirea intereselor și priorităților locale.

Prin propriile sale particularități, abordarea LEADER permite implicarea comunităților locale în dezvoltarea teritoriilor rurale într-o manieră bine echilibrată. Activitățile GAL și FLAG joacă un rol major în susținerea unei dezvoltări dinamice a zonelor rurale, inclusiv a zonelor piscicole, în baza unei strategii locale coerente, ce reflectă nevoile comunității locale.

Obiective: Programul 4.4 urmărește obținerea următoarelor rezultate până în anul 2022:

• (4.4.1) Creșterea numărului de procese participative de planificare a dezvoltării rurale și a numărului de proiecte finanțate pe baza acestora: Populația acoperită de grupuri de acțiune locală funcțională până la 9,79 milioane, de la 9,79 milioane (nivel de referință).

• (4.4.2) Creșterea implicării comunității locale în dezvoltarea comunităților costiere și interioare care depind de pescuit și de acvacultură: Numărul de proiecte privind sprijinul

43

pentru pregătire la 28 (în 2023); Numărul de strategii locale de dezvoltare selectate la 22 (în 2023).

Descriere: Scopul Programului 4.4 este de a se folosi de potențialul endogen al teritoriilor locale pentru a susține o dezvoltare bine echilibrată. Programul include măsuri pentru susținerea parteneriatului între diferiți actori publici și privați prin activități precum animarea (mobilizarea părților interesate), sesiuni de instruire și cursuri. Pe de altă parte, programul include și măsuri de susținere a implementării strategiilor dedicate dezvoltării locale.

Factori de succes: Încurajarea proceselor participative care au loc la nivel local depinde în mare parte de creșterea conștientizării populațiilor rurale și de implementarea unor măsuri active de dezvoltare a activităţii de grup. Este aşadar nevoie de eforturi sporite pentru informarea populaţiei rurale, interconectarea diverşilor actori din spaţiul rural şi de acţiuni constante de instruire, formare şi dezvoltare de capacitate instituţională.

Măsuri: Măsurile principale care vor contribui la obținerea rezultatelor sunt incluse mai jos. Bugetele alocate sunt indicate în Anexa 1, iar rezultatele și țintele relaționate măsurilor sunt indicate în Anexa 3.


(4.4.1) Creșterea numărului de procese participative de planificare a dezvoltării rurale și a numărului de proiecte finanțate în cadrul acestor procese

1 - Sprijin pregătitor (SM 19.1)

2 - Sprijin pentru implementarea operațiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii (SM 19.2)

3 - Pregătirea și implementarea activităților de cooperare ale Grupului de Acțiune Locală (SM 19.3)

4 - Sprijin pentru costurile de funcționare și animare (SM 19.4)

(4.4.2) Creșterea implicării comunității locale în dezvoltarea comunităților costiere și interioare care depind de pescuit și de acvacultura

1 - Sprijin pregătitor (Articolul 62.1.a)

2 - Implementarea strategiilor de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunităţii (inclusiv costurile de funcționare și animare) (Articolul 63)

3 - Activități de cooperare (Articolul 64)

44

Obiectiv Strategic 5: Îmbunătățirea cadrului instituțional

Prin mandatul său, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale este una dintre instituţiile publice cele mai importante pentru îndeplinirea creşterii economice a României şi pentru atingerea ţintei de integrare în Uniunea Europeană. Prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR 2014-2020), MADR gestionează unul dintre programele de dezvoltare cele mai importante ca buget. Prin cei doi piloni ai PAC, MADR a gestionat 14 miliarde de euro alocate pentru programe de investiţii şi plăţi directe, pentru fermieri şi locuitorii spaţiului rural, în perioada 2007-2013. Pentru ciclul curent de programare, sprijinul finanțat de UE a crescut la aproximativ 19 miliarde de euro. Beneficiarii direcți și indirecți reprezintă mai mult de 50% din populația României (fără toți consumatorii de alimente). În acest sens, MADR trebuie să întrunească standarde înalte de răspundere și capacitate instituțională.

Reforma instituţională – urmărirea unei căi clare şi predictibile care să fie aliniată cu viziunea sectorială şi obiectivele strategice – ar trebui să fie cel puţin la fel de importantă ca definirea adecvată a obiectivelor şi priorităţilor sectoriale sau ţintirea adecvată a măsurilor. România are nevoie de o administraţie agricolă suplă, bazată pe cunoaştere şi informaţii, axată pe sprijinirea sectorului agricol din România pentru a face faţă puternicelor provocări din piaţă pentru a fi atât productiv, cât şi sustenabil din punct de vedere al mediului. Acest obiectiv poate fi realizat printr-un leadership puternic pentru urmărirea obiectivelor sectoriale, pentru a asigura managementul eficient al politicilor şi programelor şi pentru a furniza servicii mai bune fermierilor şi locuitorilor din zonelor rurale. De asemenea, disponibilitatea resurelor financiare și alocarea acestora pentru obținerea de rezultate direct generatoare de beneficii pentru sectorul agriculturii în ansamblu, reprezintă în continuare o preocupare și arată nevoia de imbunătățire constantă. Studiul Academiei Române privind analiza execuției bugetare arată că gradul de realizare a bugetului (GBD) s-a situat in intervalul 90-100%, valoarea medie pentru 2012-2015 fiind de aprox. 92%33, ceea ce ar putea însemna îndeplinirea parțială a obiectivelor asumate. Studiul Academiei Române mai atrage atenția și asupra numărului de programe bugetare, care chiar dacă acoperă structura sectorului (13 în 2015) se concetrează ca resurse în două programe, iar unul dintre ele “ Sistem integrat pentru dezvoltarea durabillă a agriculturii“ reprezintă 73,18% din buget. Acest mod de alocare a resurselor poate exprima o capacitate redusă de gestionare a programelor dedicate sectorului agriculturii și poate avea un potențial impact negativ asupra realizării obiectivelor. Gradul de bugetare pe programe la nivelul ministerului se situează la aprox. 100%.

Prioritățile determinate de aceste provocări instituționale se referă la: (i) optimizarea procesului de formulare și coordonare, inclusiv inter-sectorială, a politicilor publice/a strategiilor; (ii) consolidarea instituțională și facilitarea fluxului de resurse, de informaţii şi de date în cadrul întregii administraţii ADR; (iii) eficientizarea informării și consilierii pentru fermieri și organizații interesate de sectorul agricol; iv) utilizarea efectivă și eficientă resurselor financiare interne (naționale) și externe (UE și internaționale) pentru sectorul agricol și pentru dezvoltarea administrației ADR.

Acest obiectiv strategic se bazează pe Programul 5.1, care își propune să creeze o administrație ADR bine structurată, bazată pe cunoaștere și informații pentru: (i) a-și îndeplini mai eficient funcția sa strategică (prin mecanisme mai bune pentru formularea cadrului de politici al ADR) și (ii) a livra politici de sector și servicii mai eficiente către beneficiari (prin intermediul unui cadru instituțional îmbunătățit). Programul sprijină măsuri pentru îmbunătățirea capacității administrative de management și implementare a politicilor sectoriale cu scopul de a obține o performanță funcțională mai bună a ministerului și a structurilor subordonate sau coordonate. Printre acestea se numără (i) îmbunătățirea rolurilor, procedurilor și mecanismelor funcționale pentru stabilirea strategiei ADR a României și pentru implementarea PSI; (ii) rezolvarea deficienţelor referitoare la capacitățile umane;

33 Studiul privind gradul de implementare a PSI și a bugetării pe programe, Academia Română, 2017. Date pentru MADR.

45

(iii) rezolvarea problemelor legate de accesul deficitar la datele și informațiile sectoriale; (iv) rezolvarea problemelor legate de lipsa unor instrumente de evaluare a performanței pentru sector și personal; (v) îmbunătățirea coordonării cu alte agenții guvernamentale care gestionează un portofoliu cu impact asupra performanței sectorului ADR (de exemplu, cadastru, fiscalizare, cercetare și dezvoltare, educație, protecție socială); (vi) o transparență mai mare și implicarea actorilor interesați în procesul de gestionare a politicilor publice.

Structura Obiectivului Strategic 5 include un (1) Program și optsprezece (18) Măsuri corespunzătoare rezultatelor așteptate.

Tabel 27. Obiectivul Strategic 5: Structura Programului și Măsurilor

Obiectivul Strategic 5. Îmbunătățirea cadrului instituțional

Programul 5.1. Îmbunătățirea capacității administrative de management și implementare a politicii sectoriale

Măsuri Programul 5.1. M5.1.1.1 Revizuirea responsabilităților organizaționale și a procedurilor conexe, pentru a permite o

formulare îmbunătățită a strategiei și o implementare ușoară a PSI M5.1.1.2 Dezvoltarea infrastructurii IT

M5.1.1.3 Instruirea profesională, învățarea și expertiza personalului specializat al ministerului M5.1.1.4 Managementul resurselor umane și adaptarea la nevoile organizaționale M5.1.1.5 Sistem de evaluare a performanței pentru sectorul și administrația ADR

M5.1.1.6 Dezvoltarea Programelor bugetare anuale și multi-anuale pentru utilizarea completă a fondurilor interne și externe alocate

M5.1.1.7 Transparență în procesul decizional, formularea politicilor publice și a cadrului legal M5.1.1.8 Informarea fermierilor și a beneficiarilor de politici publice despre Programele dedicate sectorului

ADR M5.1.2.1 Operaționalizarea analizelor de impact ale politicilor publice ADR și a buclelor de feedback ale

elaborării de politici M5.1.2.2 Consultarea cu cetățenii și părțile interesate implicate în sectorul ADR, pentru formularea și

publicarea de politici publice M5.1.2.3 Colectarea și diseminarea datelor contabile pentru calculul veniturilor și analiza economică a

loturilor agricole standardizate în baza PAC M5.1.2.4 Asistență tehnică POPAM

M5.1.3.1 Colectare date in cadrul POPAM (Articolul 77) M5.1.3.2 Control și implementare în cadrul POPAM (Articolul 76 litera e)

M5.1.3.3 Integrarea supravegherii maritime (POPAM -Articolul 80 alineatul (1) liera (a)) M5.1.4.1 Dezvoltarea capacității de analiză, audit, control și managementul riscului

M5.1.4.2 Atragerea și utilizarea fondurilor externe și extra-bugetare pentru dezvoltarea capacității administrative și instituționale

M5.1.4.3 Funcţionarea eficientă şi eficace a serviciilor furnizate de minister prin propriile structuri şi prin agenţiile coordonate


46


Impacturi

Rata de absorbție a fondurilor dedicate sectorului de agricultură și dezvoltare rurală prin PAC. Țintă 2030: 90% Țintă 2021: 50%.

Gradul de absorbtie a fondurilor disponibile pentru sectorul pescaresc prin POPAM. Ținta 2023: 30%.

Rată de conformare a bugetului de Stat:

Diferența dintre bugetul planificat la 1 ianuarie și bugetul final la 31 decembrie, anul curent: Țintă 2030: 0,1%; Țintă 2021: 1,0%.

Diferența dintre bugetul planificat la 1 ianuarie și execuția bugetară la 31 decembrie: Țintă 2030: 0,50%; Țintă 2021: 1,00%.

Rezultate

(5.1.1) Îmbunătățirea stabilității structurale și funcționale a MADR și a instituțiilor sale subordonate: Numărul de schimbări anuale în structura funcțională de până la maxim 1 de la maxim 2/an (nivel de referință); și Indicele procentual de angajați din sectorul public, care sunt efectiv angajați în instituții/structuri cu sarcini funcționale în sectorul agricol (nivel de referință = 2014), păstrare la 0,93 la sută (nivel de referință).

(5.1.2) Eficientizarea proceselor de formulare și implementare a politicilor publice în sectorul ADR: Penalități plătite către FEADR și FEGA, raportat la plățile efective din anul anterior de maxim 0,00001 la sută față de 5,82%/2,7% (nivel de referință); Numărul de schimbări la nivel de capitol și cel de rectificări negative ale bugetului de Stat de până la 20/an de la 30/an (nivel de referință).

(5.1.3) Stimularea punerii in aplicare a Politicii Comune pentru Pescuit și a Politicii Maritime Integrate: Creșterea procentului de îndeplinire a obligatiilor referitoare la solicitarile de date la 15%; Numărul de încălcări grave detectate - 0; Debarcări care au făcut obiectul controlului fizic - 15.

(5.1.4) Creșterea eficienței utilizării bugetului operațional al MADR: Cota de cheltuieli de management din bugetul anual total al MADR de până la 14,70 la sută de la 14,48 la sută (nivel de referință); Cheltuielile de management per angajat al MADR până la 98,128 Lei/persoană, de la 93,522 Lei/persoană (nivel de referință).

Resursele bugetare estimate necesare pentru implementarea măsurilor și îndeplinirea obiectivelor și a impacturilor pentru perioada 2019-2022 sunt de 14.853.780 (000 RON).



Total (RON)


2019 2020 2021 2022

P 5.1

Îmbunătățirea capacității administrative de management

& implementare a politicii sectoriale

14.853.780 4.091.370 3.351.151 3.383.444 4.027.815

Total OS 5 14.853.780 4.091.370 3.351.151 3.383.444 4.027.815

Program 5.1: Îmbunătățirea capacității administrative de management și implementare a politicii sectoriale

Justificare: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale este autoritatea publică centrală responsabilă cu elaborarea și implementarea strategiilor naționale sectoriale în agricultură, producție alimentară, pescuit și acvacultură și dezvoltare rurală. Având în vedere că sectorul beneficiază de resurse importante provenite din implementarea PAC, PCP și PMI este o prioritate pentru MADR să-şi utilizeze resursele naționale pentru modernizarea administrației şi pentru a crește eficiența și eficacitatea cu care acesta oferă politici și servicii pentru agricultori și alți beneficiari.

47

Azi, 3,6 milioane de fermieri și familiile acestora, respectiv, peste 50% din populația din România, beneficiază în mod direct și indirect de politicile agricole și acțiunile ministerului. Creşterea încrederii în instituţiile şi acţiunile ADR este astfel esenţială. Aceasta se aplică în principal următoarelor funcții specifice: i) de strategie/formulare de politici în domeniul agricol și dezvoltare rurală; ii) de reglementare și realizare a cadrului juridic din sectorul ADR; iii) de administrare a proprietății publice; iv) de gestionare a fondurilor naționale și europene pentru dezvoltare rurală, agricultură și pescuit; v) de monitorizare şi control a aplicării și respectării reglementărilor din domeniu; vi) de autoritate de management pentru programele naționale destinate agriculturii; și vii) de plată a fondurilor și resurselor destinate sectorului agricol și dezvoltării rurale.

Având în vedere toate acestea, România are nevoie de o o administraţie ADR suplă, bazată pe cunoaştere şi informaţii pentru: (i) a-şi îndeplini mai eficient funcţia sa strategică (prin mecanisme mai bune pentru formularea cadrului de politici al ADR) şi (ii) a livra politici de sector şi servicii mai eficiente către beneficiari (prin intermediul unui cadru instituţional îmbunătăţit).

Domeniile în care se pot realiza progrese în perioada 2019-2022 includ: (i) îmbunătăţirea rolurilor, procedurilor şi mecanismelor funcţionale pentru stabilirea strategiei ADR a României şi pentru implementarea PSI; (ii) rezolvarea deficienţelor legate de capacităţile umane (precum lipsa de economişti agricoli implicaţi în formularea politicilor sau experţi IT în MADR care să acopere nevoile legate de managementul datelor); (iii) rezolvarea problemelor legate de accesul deficient la datele şi informaţiile sectoriale; (iv) rezolvarea problemelor legate de lipsa unor instrumente de evaluare a performanţei pentru sector şi personal; (v) îmbunătăţirea coordonării cu alte agenţii guvernamentale care gestionează un portofoliu cu impact asupra performanţei sectorului ADR (de exemplu, cadastru, fiscalizare, cercetare şi dezvoltare, educaţie, protecţie socială).

Misiunea MADR, aceea de a servi mai bine intereselor fermierilor români, a organizaţiilor profesionale şi a asociaţiilor din sectorul agricol, a cetăţenilor în sens larg, este ambiţioasă dar poate fi îndeplinită prin măsurile descrise mai jos. Acestea ar necesita o îmbunătăţire a performanţei ministerului prin schimbări importante care pot fi realizate în perioada de implementare a PSI (şi înafara acesteia), acoperind domenii importante precum: (i) stabilitatea organizaţională, (ii) formularea de politici publice, (iii) management eficient al resurselor umane, financiare şi materiale, (iv) planificare strategică şi (v) parteneriate publice şi relaţii publice.

Obiective: Programul 5.1 are scopul de a obține următoarele rezultate până în anul 2022:

• (5.1.1) Îmbunătățirea stabilității structurale și funcționale a MADR și a instituțiilor sale subordonate: Numărul de schimbări anuale în structura funcțională34 de până la maxim 1 de la maxim 2/an (nivel de referință); Indexul procentual de angajați din sectorul public care sunt efectiv angajați în instituții/structuri cu sarcini funcționale în sectorul agriculturii (nivelul de referință = 2014),35 păstrarea la 0,93% (nivel de referință).

• (5.1.2) Eficientizarea proceselor de formulare și implementare a politicilor publice în sectorul ADR: Penalitățile plătite către FEADR și FEGA, raportat la plățile totale din anul anterior, maxim 0,00001%, de la 5,82%/2,7% (nivel de referință); Numărul de schimbări

34 Schimbare va însemna orice modificare a Deciziei nr. 725/2010 privind recunoașterea și funcționarea MADR și a anumitor structuri subordonate, sau a oricărui regulament care anulează sau înlocuiește această Decizie (inclusiv actul în sine). 35 Numărul total de funcții ocupate în administrația publică este de 1.218.631, februarie 2018 (sursa Minisetrul Finanțelor Publice,; numărul total de funcții plătite de la bugetul de Stat și din subvenții pentru sectorul agricol este de 10.960 - nivel an 2017 (5881 funcții finanțate de la bugetul de Stat http://www.mfinante.ro/pagina.html?categoriebunuri=numar-salariati-bugetari&pagina=domenii&menu=Buget și 5079 funcții finanțate din subvenții și venituri proprii)/

48

la nivel de capitol și rectificările negative ale bugetului de Stat până la 20/an de la 30/an (nivel de referință).

• (5.1.3) Stimularea punerii în aplicare a Politicii Comune de Pescuit și a Politicii Maritime Integrate: Creșterea procentului de îndeplinire a obligațiilor referitoare la solicitările de date la 15%; Numărul de încălcări serioase detectate - 0; Debarcările care au făcut obiectul controlului fizic la 20%; Consolidarea mediului comun pentru schimbul de informații (CISE) destinat supravegherii domeniului maritim al UE la 100%.

• (5.1.4) Creșterea eficienței utilizării bugetului operațional al MADR: Cota de cheltuieli de management din bugetul anual total al MADR până la 14,70%, de la 14,84% (nivel de referință); Cheltuieli de management per angajat al MADR până la 98,128 Lei/persoană, de la 93,52236 Lei/persoană (nivel de referință).

Descriere: Implementarea cu succes a obiectivelor strategice sectoriale necesită o administrație ADR stabilă, funcțională, planificată, transparentă, bine finanțată și evaluată public. Programul 5.1 susține măsurile orientate către îmbunătățirea capacității administrative de management și implementare a politicilor sectoriale, cu scopul de a obține o performanță funcțională mai bună a ministerului și a structurilor coordonate de el sau subordonate lui. Programul constă din două categorii de măsuri: i) măsuri specifice, care susțin un domeniu sau sub-sector anume din cadrul administrației și au un buget dedicat în timpul perioadei de implementare; și ii) măsuri suport (soft) care susțin toate domeniile și funcțiile administrației la nivel orizontal, cer o colaborare intra- și inter-instituțională permanentă în timpul perioadei de implementare, nu au un buget alocat direct, dar sunt susținute în mod indirect de la bugetul de Stat prin natura activității organizației.

Programul 5.1 este dedicat MADR și structurilor sale coordonate sau subordonate. Implementarea sa cu succes se va reflecta într-o stabilitate mai mare a administraţiei ADR, în politici publice sectoriale implementate cu succes și în utilizarea mai extinsă și mai eficiente a fondurilor bugetare naționale și europene. Astfel de rezultate vor fi înregistrate dacă beneficiarii și părțile interesate le cer și sunt implicați în procesul de implementare.

În același timp, factorii de decizie și specialiștii administrației trebuie să desfășoare acțiuni consecvente, pentru: i) scăderea frecvenței modificărilor de structură funcțională; ii) reducerea fluctuației personalului de specialitate și a deprofesionalizării; iii) politici publice elaborate coerent în baza unor proceduri bine definite şi informate în mod adecvat de date statistice, analize şi prognoze; iv) utilizarea metodelor participative și consultative la elaborarea de politici publice; v) facilitarea accesului la informație, informarea și consultarea beneficiarilor direcți ai politicilor publice sectoriale; vi) deschidere spre parteneriate și colaborări locale și internaționale; vii) informatizarea fluxurilor de date de informații și documente; viii) utilizarea eficientă a bugetului administrativ al ministerului; și ix) procese de monitorizare și evaluare periodică, de revizuire a implementării măsurilor planului strategic și publicare a rezultatelor, anual.

Măsuri: Măsurile principale care vor contribui la obținerea rezultatelor Programului sunt incluse mai jos. Bugetele alocate sunt indicate în Anexa 1, iar rezultatele și țintele relaționate măsurilor sunt indicate în Anexa 3.

36 Valori 2018, recalculate conform cu modificarea nivelului de salarizare la nivelul anului 2018 (25% -medie), respectiv 2021.

49


(5.1.1) Cu scopul îmbunătățirii stabilității structurale și funcționale a MADR și a instituțiilor sale subordonate

Măsuri dedicate modernizării instituționale; creșterii eficienței; îmbunătățirii proceselor și procedurilor instituționale:

1 - Revizuirea responsabilităților organizaționale și a procedurilor conexe, pentru a permite o formulare îmbunătățită a strategiei și o implementare ușoară a PSI

2 - Dezvoltarea infrastructurii IT

Reforma instituţională a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi a instituţiilor din subordine37

Măsuri orientate către personalul specializat al administrației ADR:

3 - Managementul resurselor umane și adaptarea la nevoile organizației

4 - Instruirea profesională, învățarea și expertiza personalului specializat al ministerului

Măsuri orientate către evaluarea performanței și managementul financiar:

5 - Sistemul de evaluare a performanței pentru sectorul și administrația ADR

6 - Dezvoltarea Programelor bugetare anuale și multi-anuale pentru utilizarea deplină a fondurilor interne și externe alocate

Măsuri orientate către transparență și acces liber la informații de interes public și comunicare/coordonare cu părțile interesate de politica sectorială:

7 - Transparența în procesul decizional și formularea politicilor publice și a cadrului legal

8 - Informarea fermierilor și a beneficiarilor politicilor publice despre Programele dedicate sectorului ADR

(5.1.2) Cu scopul raționalizării formulării și implementării politicilor în sectorul agro-alimentar

Măsuri orientate către formularea politicilor publice și comunicarea cu părțile interesate:

1 - Operaționalizarea analizelor de impact ale politicilor publice ADR și a buclelor de feedback ale elaborării de politici

2 - Consultarea cu cetățenii și părțile interesate implicate în sectorul ADR, pentru formularea și publicarea de politici publice

3 - Colectarea și diseminarea datelor contabile pentru calculul veniturilor și analiza economică a loturilor agricole standardizate în baza dezvoltării PAC

4 - Colaborarea inter-instituțională și schimbul de experiență cu organizațiile naționale și internaționale relevante

5 - Asistență tehnică (cu excepția rețelei naționale de dezvoltare rurală)

6 - Asistență tehnică POPAM

Program de măsuri legislative pentru sectorul agricol38

(5.1.3) Cu scopul susținerii implementării Politicii Comune în domeniul Pescuitului și a Politicii Maritime Integrate

1 - Colectarea datelor (Articolul 77)

2 - Control și implementare (Articolul 76 litera e)

3 - Supravegherea Maritimă Integrată (SMI) (Articolul 80 alineatul (1) litera (a))

(5.1.4) Cu scopul creșterii eficienței utilizării bugetului administrativ al MADR

1 - Dezvoltarea capacității de analiză, audit, control și management al riscului

2 - Asigurarea și folosirea fondurilor externe și extra-bugetare pentru dezvoltarea capacității administrative și instituționale

3 - Funcționarea eficace și eficientă a serviciilor furnizate de către minister prin propriile structuri și prin agențiile coordonate

37 Urmează a fi introdusă. 38 Urmează a fi introdusă.

50

5. ARANJAMENTE PENTRU IMPLEMENTAREA, MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA PSI

Pentru a fi relevant, un plan strategic instituţional trebuie să fie legat de politica centrală a guvernului

şi de procesele de planificare financiară. Aşadar, PSI MADR 2019-2022 trebuie să ghideze pregătirea

cererii bugetare, care va fi pregătită pentru perioada 2019-2022. Trebuie subliniat faptul că, deşi

bugetul conţine previziunile privind bugetul pentru trei ani, acesta oferă totuşi detalii despre activităţi

şi cheltuieli numai pentru un an. Cu toate acestea, de-a lungul timpului, se anticipează că o atenţie

mai mare va fi acordată celui de-al doilea şi celui de-al treilea an.

Responsabilitatea: Implementarea planului strategic începe cu aprobarea de către parlament a

bugetului de stat. MADR, prin Unitatea de Politici Publice şi cu ajutorul structurilor tehnice, va pregăti

planurile operaţionale anuale pentru implementarea PSI. Acestea vor servi drept bază pentru

monitorizare. Această activitate este extrem de importantă deoarece permite managementului

superior să identifice şi să rezolve din timp potenţialele provocări.

Cadrul de monitorizare şi evaluare: un cadru de monitorizare şi evaluare este stabilit în Anexele 2 şi

3 şi oferă indicatori şi obiective pentru diferite niveluri de planificare (a se vedea tabelul de mai jos).

Anexa 1 oferă o prezentare generală a resurselor financiare. În măsura în care este posibil şi pentru a

nu împovăra MADR, cadrul de monitorizare PSI a fost proiectat pentru a se integra perfect în Cadrul

Comun de Monitorizare şi Evaluare (CCME) care se aplică obligatoriu pentru PNDR 2014-2020.

Colectarea și managementul datelor: Un sistem de Tehnologia Informației (TI) pentru planificare

strategică și evaluarea performanței a fost dezvoltat cu formatul structurii propuse pentru PSI.

Aplicația ilustrează funcțiile cheie ale PSI. Aplicația IT este conectată la SGG și la MFP și progresul

implementării PSI poate fi vizualizat la toate nivelurile de execuție și management. Progresul relativ al

indicatorilor este văzut de toate părțile interesate și cetățeni, printr-o interfață disponibilă pentru

publicul larg. Actualizarea informației (valorile indicatorilor) în aplicația IT se va realiza de către echipa

MADR, prin intermediul departamentelor pentru măsurile pe care fiecare le are în implementare sau

pentru care tebuie să furnizeze date. În primul an de utilizare a aplicației nu au fost realizate actualizări

ale valorilor indicatorilor condiție în care utilitatea platformei nu a generat beneficiile așteptate în

procesul de monitorizare și evaluare.

Raportare: pentru a lua decizii cu privire la ceea ce trebuie să fie monitorizat şi cu ce frecvenţă, este

important ca direcţiile operaţionale ale MADR să nu fie supraîncărcate cu sarcini. De obicei, nivelurile

de indicatori de performanţă diferite necesită diferite orizonturi temporare de raportare.

Astfel:

• Indicatorii de intrare și proces/produs vor fi măsurați lunar sau cel puțin trimestrial;

• Indicatorii de output vor fi măsurați trimestrial;

• Indicatorii de rezultat vor fi urmăriți bi-anual;

• Indicatorii de impact vor fi urmăriți anual.

O diagramă a ciclului de monitorizare pentru PSI MADR este prevăzută mai jos.

51

Figura 2. Ciclul de monitorizare pentru Planul Strategic Instituțional al MADR

Evaluare: În afară de PNDR și POPAM, care fac obiectul unor evaluări riguroase ex ante, la mijlocul perioadei și ex post, MADR nu a dezvoltat încă o abordare formală pentru evaluarea ex post a celorlalte programe și politici ale sale. În viitor, această activitate va oferi informații importante pentru implementarea modificărilor în modul în care sunt livrate programele și politicile. Aceste modificări nu vor afecta dramatic planul strategic.

Va fi de dorit să se consolideze evaluarea periodică a întregului portofoliu de programe pe care MADR îl administrează și care a fost prezentat în ISP și, de preferință, să fie sincronizată cu calendarul de evaluare a PNDR și POPAM. Această activitate ar putea fi externalizată către aceiași evaluatori care vor acoperi PNDR39 și, astfel, se vor crea sinergii în eforturile de evaluare, beneficiind în același timp de o viziune holistică asupra rezultatelor politicii în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale.

Actualizarea PSI: Un exercițiu complet de planificare strategică va fi efectuat o dată la patru ani. În ceilalți ani, MADR va pregăti o actualizare anuală pentru a stabili dacă sunt necesare modificări la planul strategic. Actualizarea va necesita finalizarea a trei activități:

• compararea rezultatelor efective versus cele planificate ale anului anterior; acestea se vor baza pe țintele stabilite în planurile strategice și operaționale;

• efectuarea unei explorări a mediului pentru a stabili dacă sunt necesare schimbări semnificative ale ipotezelor care stau la baza planului curent (a se vedea Capitolul Contextul și Provocările); și

• adăugarea unui an suplimentar la plan.

Prin asigurarea faptului că planul continuă să acopere cel puţin trei ani după anul planificării, planul strategic actualizat poate continua să ofere informaţii pentru cererea bugetară anuală care de asemenea necesită o prognoză pe trei ani. De cele mai multe ori, obiectivele strategice şi obiectivele programului nu se schimbă cu excepţia cazului în care are loc un eveniment major, precum o criză economică neprevăzută. Exerciţiul de actualizare ar trebui să fie finalizat până în data de 30 mai a fiecărui an, ceea ce asigură timp pentru colectarea şi analiza rezultatelor obţinute în anul anterior.

39 Notă: externalizarea evaluării este obligatorie pentru PNDR, în conformitate cu dispozițiile UE aplicabile.

An Stabilire de ținte noi

2019 pentru 2023

2020 pentru 2024

IAN. APRILIE IULIE OCT.

ANALIZA REZULTATELOR ANUALE: TOȚI INDICATORII

EVALUARE TRIMESTRIALĂ: INDICATORII DE PROCES /

PRODUS ȘI INDICATORII DE INTRARE

EVALUARE TRIMESTRIALĂ: INDICATORII DE PROCES / PRODUS ȘI INDICATORII

DE INTRARE

EVALUARE TRIMESTRIALĂ: INDICATORII DE PROCES /

PRODUS ȘI INDICATORII DE INTRARE

EVALUARE TRIMESTRIALĂ: INDICATORII DE PROCES / PRODUS ȘI INDICATORII

DE INTRARE

ANALIZA REZULTATELOR SEMI- ANUALE: INDICATORI DE IEȘIRE,

PRODUS ȘI INTRARE

52

6. RESURSE FINANCIARE

Viabilitatea Planului strategic 2019-2022 este determinată de existența resurselor de implementarea acțiunilor majore definite pentru fiecare obiectiv specific. MADR se găseşte intr-o poziţie privilegiată: gestionează una din cele mai armonizate, integrate şi substanţiale politici UE, furnizând în acelaşi timp servicii şi sprijin pentru 3,8 milioane de ferme.

Aderarea la UE a adus cu sine oportunităţi financiare enorme pentru sectorul ADR din România. În cadrul ciclului de programare 2007-2013, România a avut dreptul să primească aproximativ 14 miliarde de euro de la bugetul UE prin PAC. Spre deosebire de majoritatea statelor membre care au aderat anterior, în care plăţile aferente Pilonului 1 au reprezentat în medie 75-80% din totalul fondurilor alocate prin PAC, în România, la fel ca şi în alte noi state membre, fondurile alocate prin Pilonul 2 au avut cea mai mare pondere, respectiv de 60%. Pentru perioada 2014-2020, nivelul fondurilor disponibile prin PAC în România va creşte până la aproape 20 de miliarde de euro. Acest aspect este determinat în principal de majorarea fondurilor alocate prin Pilonul 1, care a făcut obiectul unui program de introducere progresivă cu durata de zece ani, în perioada 2007 - 2016. Faţă de perioada de programare anterioară, se preconizează că alocarea pentru Pilonul 2 (dezvoltare rurală) va fi redusă cu aproximativ 12,5% (1 miliard euro).

Tabel 31. Alocările financiare PAC în România pentru 2014-2020 (milioane EUR, prețuri constante 2011)

Anul 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Total

Pilonul 1, FEGA 1,468 1,684 1,881 1,924 1,924 1,924 1,924 12,729

Pilonul 2, FEADR40 0 1,723 1,752 1,187 1,185 1,142 1,140 8,128

Total 1,468 3,407 3,633 3,111 3,109 3,036 3,064 20,857

Asigurarea unei finanţări adecvate a rămas o provocare şi la această dată, din perspectiva urmăririi reformelor instituţionale, chiar daca PAC oferă o anvelopă financiară generoasă. De exemplu, anumite zone şi servicii, de competenţa administraţiei de sector sau a altor agenţii guvernamentale relevante - cum ar fi cercetarea agricolă sau cadastrul (ultima sub o agenţie distinctă şi înafara portofoliului MADR) - sunt încă insuficient finanţate. La fel de important este şi faptul că există multe domenii de politici de o importanţă capitală şi cu un impact deosebit asupra agriculturii şi zonelor rurale care nu sunt finanţate prin bugetul MADR (cum ar fi înregistrarea terenurilor în cartea funciară) sau care necesită stabilirea unei complementarităţi eficiente între resursele şi politicile gestionate de către MADR şi cele gestionate de alte agenţii guvernamentale (de exemplu infrastructura din mediul rural, cu un impact semnificativ asupra calităţii vieţii în zonele rurale).

MADR ar beneficia de pe urma unei tranziţii către un buget bazat pe programe, atât din perspectiva domeniilor de politică incluse în PAC şi din afara domeniului de aplicare al acestuia, cât şi pentru urmărirea priorităţilor reformei instituţionale. Aceasta ar fi utilă pentru o mai bună formulare a obiectivelor sectoriale generale, a planurilor de acţiune corespunzătoare şi a resurselor care trebuie alocate.

În cele din urmă, România trebuie să identifice în mod clar şi să acorde prioritate, pe fiecare domeniu de politică, echilibrului adecvat între resursele publice şi private care trebuie să contribuie la dezvoltarea sectorului. De exemplu, investiţiile străine directe ar trebui să vină în completarea fondurilor publice ale UE şi a celor naţionale sub aspectul dezvoltării şi modernizării unităţilor de depozitare şi procesare, în vederea creşterii competitivităţii economice a produselor agricole

40 Conform cap. 10 PNDR, vers. 9: http://www.madr.ro/pndr-2014-2020/implementare-pndr-2014-2020/documente-aprobate.html

http://www.madr.ro/pndr-2014-2020/implementare-pndr-2014-2020/documente-aprobate.html

53

româneşti şi a compensării deficitului actual de pe piaţa internă (dominată de produse exportate caracterizate de valoare adăugată ridicată). Pe termen lung, aceasta ar trebui să conducă la o sporire a valorii adăugate a producţiei şi la o creştere semnificativă a exporturilor de produse agricole pe pieţele UE şi pe cele internaţionale.

O prezentare generală a bugetului ce rezumă obiectivele strategice esențiale și principalele măsuri este cuprinsă în Anexa 1.

Tabelul de mai jos ilustrează anvelopele financiare pe an necesare pentru operaționalizarea PSI în perioada 2019-2022.

Tabel 32. Resurse financiare pentru operaționalizarea PSI 2019-2022 (mii RON)

Specificație Total credite bugetare finanțate de la bugetul de stat ,mii Lei

Total 2018 2020 2021 2022

TOTAL 87.293.065 22.764.073 18.572.099 18.369.367 27.587.526

Resursele financiare au fost clasificate în trei categorii principale: (i) resurse de la bugetul de Stat pentru politici naționale și cheltuieli administrative, (ii) resurse de la bugetul de Stat pentru co-finanțarea politicilor UE și (iii) resurse de la bugetul UE. Figura de mai jos arată bugetul PSI pe sursă de finanțare, cu mai mult de trei trimestre acoperite de finanțarea PAC a UE.

Figura 3. Structura bugetului PSI, pe surse de finanțare (%, 2019-2022)

27%

5%68%

Buget de stat Co-finanțare de la buget de stat Buget fonduri UE

0

5000000

10000000

15000000

20000000

25000000

30000000

2019 2020 2021 2022

Buget de stat Co-finanțare de la buget de stat Buget fonduri UE

54

Resursele de la bugetul de Stat pentru politici naționale includ sumele alocate pentru Ajutorul Național Tranzitoriu (fostele Plăți Naționale Directe Complementare), ajutoare de Stat specifice, majoritatea cheltuielilor relaționate cu funcționarea administrației ADR și alte cheltuieli neeligibile. Bugetul de Stat alocat pentru co-finanțare include resurse financiare publice dedicate completării suportului UE (pilonul 1 și 2). Fondurile bugetului UE sunt resursele alocate pentru România din FEGA și FEADR. Datorită faptului că PSI 2019-2022 acoperă două perioade de programare ale UE, bugetul include credite anuale pentru plată atât pentru PNDR 2007-2013 cât și 2014-2020 și POP.

Bugetul pentru anul 2018 și Strategia Fiscal-bugetară pentru perioada 2018-2020 au fost luate în calcul atunci când s-au planificat alocările de la bugetul de Stat pentru politicile naționale și co-finanțarea PAC. Plafoanele stabilite au fost luate în calcul atât pentru nivelul de co-finanțare cât și pentru celelalte tipuri de cheltuieli - clasificate la categoria de buget de Stat pentru politici naționale. Rata de schimb EUR-LEI folosită este aceeași ca cea folosită pentru fundamentarea bugetul anului 2018.

Figura de mai jos ilustrează eșalonarea resurselor financiare pe obiective strategice. Peste 12 % din totalul resurselor alocate sectorului sunt direcționate către îndeplinirea obiectivului strategic 4, relaționat cu îmbunătățirea traiului în zonele rurale. Obiectivul strategic 5, îmbunatațirea cadrului insituțional are, de asemenea, o pondere mare in totalul creditelor bugetare din perioada de previziune bugetara și anume de peste 17%. Ca principal mijlioc de implementare a politicilor publice, bugetul reflectă importanța dată de minister obiectivului strategic 1 si anume creșterii acoperirii consumului de produse agro-alimentare din producția internă și revenirea României ca exportator net de produse agroalimentare, care deține o pondere de peste 20%. Obiectivul strategic 3 -limitarea impactului asupra mediului a sectorului agricol şi pescăresc şi promovarea rezistenței la schimbările climatice în sectorul agricol și în zonele rurale mobilizează 23% din rersursele financiare estimate, iar

Obiectivul strategic 2 - accelerarea tranziţiei structurale spre o agricultură şi acvacultură performantă şi viabilă economic agricultură în paralel cu alinierea la tendinţele demografice și reducerea treptată a surplusului de forță de muncă din agricultură mobilizează circa 27% din creditele bugetare aferente perioadei.

Figura 4. Eșalonarea resurselor financiare estimate, în funcție de Obiectiv Strategic

20%

27%

23%

12%

17%

OS 1 OS 2 OS 3 OS 4 OS 5

55

0

1,000,000

2,000,000

3,000,000

4,000,000

5,000,000

6,000,000

7,000,000

8,000,000

2019 2020 2021 2022

OS 1 OS 2 OS 3 OS 4 OS 5

Figura 5. Evoluția anuală a resurselor financiare estimate pe Obiective (mii RON, 2019-2022)

O provocare instituțională importantă este abilitatea de a implementa PSI, inclusiv prin execuția bugetară bazată pe programele definite. Din perspectivă organizațională și managerială, acest lucru reprezintă principala provocare pentru perioada următoare - tranziția de la 2 programe de execuție bugetară la 16, precum și urmărirea execuției lor efective. Execuția bugetară pe programe va aduce modificări importante și în managementul structurilor MADR, adică al direcției bugetare.

57

ANEXA 1A. STRUCTURA CREDITELOR BUGETARE FINANȚATE DIN BUGETUL DE STAT PE OBIECTIVE STRATEGICE ȘI PROGRAME (MII RON)

Specificaţie Total credite bugetare finanţate de la budgetul de stat, mii RON

Total 2019 2020 2021 2022

TOTAL 87.293.065 22.764.073 18.572.099 18.369.367 27.587.526

OS1 Creșterea acoperirii consumului de produse agro-alimentare din producția internă și revenirea României ca exportator net de produse agroalimentare

17.354.781 4.244.747 3.997.966 4.005.886 5.106.182

P.1.1. O mai bună integrare a producătorilor agro-alimentari la nivel de lanţ valoric şi de piaţă 17.354.781 4.244.747 3.997.966 4.005.886 5.106.182

P.1.2 Profesionalizarea fermierului prin transferul de cunoștințe, educație și creare de abilități/competențe necesare 235.630 59.583 55.032 55.032 65.982

P.1.3. Cercetare, dezvoltare, inovare și transfer tehnologic (CDITT) în agricultură și piscicultură 134.909 20.955 50.954 38.000 25.000

P.1.4. Optimizare şi modernizare a lanţului de aprovizionare la nivelul sectorului pescăresc 41.331 18.213 13.584 9.534 0

OS2 Accelerarea tranziţiei structurale spre o agricultură profesionistă viabilă economic, în paralel cu alinierea la tendinţele demografice și reducerea treptată a surplusului de forță de muncă din agricultură

23.583.499 5.928.350 5.086.928 4.956.795 7.611.426

P.2.1. Consolidarea, restructurarea şi modernizarea exploataţiilor agricole 8.285.400 2.156.073 1.778.508 1.741.075 2.609.745

P.2.2. Încurajarea transferului inter-generațional în agricultură 15.298.099 3.772.278 3.308.421 3.215.719 5.001.681

OS3 Limitarea amprentei de carbon a sectorului agricol şi promovarea rezistenței la schimbările climatice în sectorul agricol și în zonele rurale

20.240.728 5.548.076 3.827.170 3.775.435 7.090.047

P.3.1. Gestionarea principalelor resurse naturale în agricultură 15.598.307 4.265.322 2.970.269 2.939.368 5.423.347

P.3.2. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi eficientizarea folosirii resurselor de energie 813.285 227.956 194.355 188.933 202.041

P.3.3. Gestionarea riscurilor în agricultură şi în acvacultură 657.019 164.397 162.223 162.223 168.177

P.3.4. Gestionarea resurselor naturale în domeniul pescuitului şi acvaculturii 3.172.116 890.401 500.323 484.910 1.296.482

OS4 Îmbunătățirea standardelor de viață în zonele rurale 10.848.407 2.852.779 2.189.313 2.145.241 3.661.074

P.4.1. Sprijin direct pentru creșterea veniturilor agricultorilor 5.032.870 1.324.885 1.003.600 971.199 1.733.186

P.4.2. Diversificarea activităților economice în zonele rurale 6.792 3.396 3.396 0 0

P.4.3. Acces la infrastructură și servicii de bază 3.701.075 999.092 672.790 672.790 1.356.402

P.4.4. Încurajarea participării comunității locale la dezvoltarea rurală 2.107.670 525.406 509.527 501.251 571.485

OS5 Îmbunătățirea cadrului instituțional 14.853.780 4.091.370 3.351.151 3.383.444 4.027.815

P.5.1. Îmbunătățirea capacității administrative de management & implementare a politicii sectoriale 14.853.780 4.091.370 3.351.151 3.383.444 4.027.815

58

ANEXA 1B. STRUCTURA CREDITELOR BUGETARE FINANȚATE DIN BUGETUL DE STAT PE OBIECTIVE STRATEGICE ȘI PROGRAME ȘI MĂSURI (MII RON)

Cod Obiectiv/program/masura TOTAL (000

RON)

Credite bugetare totale (000 RON) Buget de stat (000 RON)

2019 2020 2021 2022 TOTAL 2019 2020 2021 2022

Budget Total 87.293.065 22.764.073 18.572.099 18.369.367 27.587.526 23.208.344 6.089.831 5.541.721 5.608.017 6.217.262

OS1 Creșterea acoperirii consumului de produse agro-alimentare din producția internă și revenirea României ca exportator net de produse agroalimentare

17.766.651 4.343.498 4.117.536 4.108.452 5.197.164 9.281.551 2.194.191 2.371.720 2.359.720 2.355.920

P.1.1. O mai bună integrare a producătorilor agro-alimentari la nivel de lanţ valoric şi de piaţă

17.354.781 4.244.747 3.997.966 4.005.886 5.106.182 9.148.551 2.174.191 2.321.720 2.321.720 2.330.920

1.1.1.1 Restructurarea și reconversia podgoriilor (în cadrul Programului Național de Suport).

804.080 198.720 198.720 198.720 207.920 804.080 198.720 198.720 198.720 207.920

1.1.1.2 Programele „Lapte în școli” și „Fructe în școli”. 324.793 81.763 81.010 81.010 81.010 0 0 0 0 0

1.1.1.3 Programul Național Apicol (2017-19) 117.400 33.900 33.400 33.400 16.700 500 500 0 0 0

1.1.1.4 Ajutor de stat pentru a costurilor legate de întocmirea și întreținerea registrului genealogic și determinarea calității genetice a raselor de animale

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1.1.5 Scheme de calitate 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1.1.6 Scheme de calitate M3 (PNDR 2014-2020) 30.479 7.707 7.118 7.118 8.535 0 0 0 0 0

1.1.1.7 Gestionarea dăunătorilor 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1.1.8 Siguranța alimentară și introducerea produselor de protecție a plantelor.

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1.1.9 Sprijin pentru producatorii agricolidin sectorul creșterii animalelor, ăn vederea colectării cadavrelor animalelor

92.000 23.000 23.000 23.000 23.000 92.000 23.000 23.000 23.000 23.000

1.1.1.10 Ajutor de minimis pentru achiziția de juninci (rase de lapte și de carne), vite (rase de lapte și carne) și tauri (rase de carne)

500 500 0 0 0 500 500 0 0 0

1.1.1.11 Ajutor pentru depozitare privată 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1.1.12 Ajutor de stat pentru motorina folosită în agricultură[1] 8.251.471 1.951.471 2.100.000 2.100.000 2.100.000 8.251.471 1.951.471 2.100.000 2.100.000 2.100.000

1.1.1.13 Informare și promovare a produselor agricole pe piețele interne și țări terțe.

134.835 25.879 29.346 37.466 42.144 0 0 0 0 0

1.1.1.14 Restituiri la export (Regulament UE) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1.1.15 Sprijin financiar acordat grupurilor de producători recunoscute preliminar și organizații de producători în sectorul legume și fructe.

26.800 7.000 6.800 6.600 6.400 0 0 0 0 0

1.1.1.16 Înființarea grupurilor și organizaților de producători (M9) 59.984 15.168 14.009 14.009 16.797 0 0 0 0 0

1.1.1.17 Sprijin pentru cooperarea pe orizontală și pe verticală între actorii din lanțul de aprovizionare (SM16).

93.871 23.737 21.924 21.924 26.286 0 0 0 0 0

1.1.2.1 Sprijin pentru investiții în prelucrare/comercializarea și/sau dezvoltarea produselor agricole (SM 4.2).

7.418.569 1.875.903 1.482.638 1.482.638 2.577.390 0 0 0 0 0

59


RON)


2019 2020 2021 2022 TOTAL 2019 2020 2021 2022

1.1.2.2 Instrument financiar de creditare cu partajarea riscurilor. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1.2.3 Sprijin pentru fermele de familie. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

P.1.2 Profesionalizarea fermierului prin transferul de cunoștințe, educație și creare de abilități/competențe necesare

235.630 59.583 55.032 55.032 65.982 0 0 0 0 0

1.2.1.1 Sprijin pentru acțiuni de formare profesională și dobândirea de competenţe (Sub-măsura 1.1)

202.385 51.176 47.268 47.268 56.673 0 0 0 0 0

1.2.1.2 Rețeaua națională rurală 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.2.2.1 Servicii de consiliere și consultanță pentru fermieri, tineri fermieri, micro-întreprinderi și întreprinderi mici, în zonele rurale (Sub-măsura 2.1.)

33.244 8.406 7.764 7.764 9.309 0 0 0 0 0

1.2.2.2 Servicii de consultanță publică pentru informarea și instruirea profesională a fermierilor

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.2.2.3 Sistem de consultanță pentru protecția plantelor 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

P.1.3. Cercetare, dezvoltare, inovare și transfer tehnologic (CDITT) în agricultură și piscicultură

134.909 20.955 50.954 38.000 25.000 133.000 20.000 50.000 38.000 25.000

1.3.1.1 Planul sectorial de cercetare al MADR (2019-22) 133.000 20.000 50.000 38.000 25.000 133.000 20.000 50.000 38.000 25.000

1.3.1.2 Alte cheltuieli pentru cercetări în agricultură (funcţionarea Academiei de Științe Agricole și Silvice)

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.3.1.3 Promovarea şi implementarea proiectelor de cercetare în contextul apariţiei unor noi dăunători în urma schimbărilor climatice[1]

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.3.1.4 Sprijin pentru activităţi demonstrative şi acţiuni de informare (Submăsura 1.2):

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.3.1.5 Sprijin pentru înfiinţarea şi funcţionarea grupurilor operaţionale (GO), pentru dezvoltarea proiectelor-pilot şi a noilor produse (SM 16.1)

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.3.2.1 Inovare (Articolul 26 şi articolul 44 paragraful (3)) 606 303 303 0 0 0 0 0 0 0

1.3.2.2 Inovare (Articolul 47) 1.303 652 651 0 0 0 0 0 0 0

P.1.4. Optimizare şi modernizare a lanţului de aprovizionare la nivelul sectorului pescăresc

41.331 18.213 13.584 9.534 0 0 0 0 0 0

1.4.1.1 Planuri de producţie şi marketing (Articolul 66). 311 311 0 0 0 0 0 0 0 0

1.4.1.3 Măsuri de marketing (Articolul 68) 776 388 388 0 0 0 0 0 0 0

1.4.1.4 Procesarea produselor din pescuit şi din acvacultură (Articolul 69)

40.244 17.514 13.196 9.534 0 0 0 0 0 0

OS2

Accelerarea tranziţiei structurale spre o agricultură profesionistă viabilă economic, în paralel cu alinierea la tendinţele demografice și reducerea treptată a surplusului de forță de muncă din agricultură

23.583.499 5.928.350 5.086.928 4.956.795 7.611.426 21.371 57.265 57.836 57.836 56.922

P.2.1. Consolidarea, restructurarea şi modernizarea exploataţiilor agricole

8.285.400 2.156.073 1.778.508 1.741.075 2.609.745 5.343 1.286 1.429 1.429 1.200

2.1.1.1 Plata redistributivă 5.029.870 1.323.385 1.002.100 971.199 1.733.186 5.343 1.286 1.429 1.429 1.200

60


RON)


2019 2020 2021 2022 TOTAL 2019 2020 2021 2022

2.1.1.2 Investiţii în exploataţii agricole (Submăsura 4.1) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.1.1.3 Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici (Submăsura 6.3) 2.962.734 749.174 691.959 691.959 829.642 0 0 0 0 0

2.1.2.1 Ajutoare pentru investiții productive în acvacultură (art. 48 alin. (1) literele (a-d) şi (f-h))

292.796 83.513 84.449 77.917 46.917 0 0 0 0 0

P.2.2. Încurajarea transferului inter-generațional în agricultură 15.298.099 3.772.278 3.308.421 3.215.719 5.001.681 16.029 55.979 56.408 56.408 55.722

2.2.1.1 Schemă de rentă viageră 208.488 52.122 52.122 52.122 52.122 0 52.122 52.122 52.122 52.122

2.2.1.2 Plată suplimentară destinată tinerilor fermieri 5.029.870 1.323.385 1.252.100 1.221.199 1.233.186 5.343 1.286 1.429 1.429 1.200

2.2.1.3 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri (Sub-măsura 6.1) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.2.1.4 Schema pentru micii fermieri (Pilonul 1 din PAC) 5.029.870 1.073.385 1.002.100 971.199 1.983.186 5.343 1.286 1.429 1.429 1.200

2.2.1.5 Plăţi destinate fermierilor eligibili pentru schema micilor fermieri care îşi transferă permanent exploataţia către un alt fermier (Submăsura 6.5)

5.029.870 1.323.385 1.002.100 971.199 1.733.186 5.343 1.286 1.429 1.429 1.200

OS3 Limitarea amprentei de carbon a sectorului agricol şi promovarea rezistenței la schimbările climatice în sectorul agricol și în zonele rurale

20.240.728 5.548.076 3.827.170 3.775.435 7.090.047 8.344 2.558 2.294 2.293 1.200

P.3.1. Gestionarea principalelor resurse naturale în agricultură 15.598.307 4.265.322 2.970.269 2.939.368 5.423.347 5.343 1.286 1.429 1.429 1.200

3.1.1.1 Plata de ecologizare (înverzire) 5.029.870 1.323.385 1.002.100 971.199 1.733.186 5.343 1.286 1.429 1.429 1.200

3.1.1.2 Agricultura ecologică (M11) 949.965 264.442 221.856 221.856 241.810 0 0 0 0 0

3.1.1.3 Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice (Sub-măsura 4.3)

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

3.1.1.4 Programul Național de Monitorizare a Solului pentru Agricultură şi Silvicultură (OSPA, ICPA)

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

3.1.1.5 Agromediu şi clima (M10) 4.308.208 1.199.276 756.146 756.146 1.596.640 0 0 0 0 0

3.1.1.6 Investiții prin Programul Național de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii (2016-20)

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

3.1.2.1 Plăți compensatorii în zona montană (SM 13.1) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

3.1.2.2 Plăți compensatorii pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative (SM 13.2)

5.310.264 1.478.219 990.167 990.167 1.851.710 0 0 0 0 0

3.1.2.3 Plăți compensatorii pentru zone care se confruntă cu constrângeri specifice (SM 13.3)

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

P.3.2. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi eficientizarea folosirii resurselor de energie

813.285 227.956 194.355 188.933 202.041 3.001 1.272 865 864 0

3.2.1.1 Eficiența energetică şi atenuarea schimbărilor climatice - înlocuire sau modernizare de motoare (pescuitul marin) (art. 41 alin. (2))

374 187 187 0 0 0 0 0 0 0

3.2.1.2 Eficiența energetică şi atenuarea schimbărilor climatice - înlocuire sau modernizare de motoare (canalele interioare de pescuit) (art. 44 alin. (1) litera (d))

468 234 234 0 0 0 0 0 0 0

3.2.1.3 Investiții productive in acvacultură - creșterea eficienței energetice, energie regenerabilă (art. 48 alin. (1) litera (k))

15.712 5.312 7.700 2.700 0 0 0 0 0 0

61


RON)


2019 2020 2021 2022 TOTAL 2019 2020 2021 2022

3.2.2.1 Sprijin pentru împădurire/crearea de suprafeţe împădurite (SM 8.1

511.026 142.254 119.346 119.346 130.080 0 0 0 0 0

3.2.2.2 Plăți pentru angajamente în materie de silvo-mediu şi climă (SM 15.1).

285.705 79.968 66.888 66.887 71.961 3.001 1.272 865 864 0

P.3.3. Gestionarea riscurilor în agricultură şi în acvacultură 657.019 164.397 162.223 162.223 168.177 0 0 0 0 0

3.3.1.1 Asigurarea pentru recolta de struguri pentru vin (în cadrul Programului Național de Sprijin).

9.200 2.300 2.300 2.300 2.300 0 0 0 0 0

3.3.1.2 Ajutorul de stat pentru prima de asigurare. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

3.3.1.4 Fonduri mutuale pentru evenimentele climatice nefavorabile, boli la animale şi plante, infestări cu dăunători şi incidente de mediu (SM 17.2).

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

3.3.1.5 Consolidarea sistemului de prognoză și avertizare asupra bolilor şi paraziților

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

3.3.2.1 Punerea în aplicare a sistemului integrat de gestionare a dăunătorilor

519.700 129.700 130.000 130.000 130.000 0 0 0 0 0

P.3.4. Aplicarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor

3.172.116 890.401 500.323 484.910 1.296.482 0 0 0 0 0

3.4.1.1 Asigurarea stocurilor de acvacultură (Articolul 57) 467 234 233 0 0 0 0 0 0 0

3.4.1.2 Gestionarea resurselor naturale în domeniul pescuitului şi acvaculturii

2.976 1.488 1.488 0 0 0 0 0 0 0

3.4.2.1 Limitarea impactului pescuitului asupra mediului marin şi adaptarea pescuitului la protecţia speciilor [art. 38 + art. 44 alin. (1) litera (c) pescuitul în apele interioare]

12.463 4.155 4.154 4.154 0 0 0 0 0 0

3.4.2.2 Protejarea și refacerea biodiversității marine – colectarea uneltelor de pescuit pierdute și a altor deșeuri marine (art.40 alin. (1) litera (a))

6.975 3.488 3.487 0 0 0 0 0 0 0

3.4.2.3 Investiții productive în acvacultură - eficiența utilizării resurselor, reducerea utilizării apei şi a substanțelor chimice, sisteme de recirculare închise (art. 48 alin. (1) litera (j))

20.205 10.000 10.205 0 0 0 0 0 0 0

3.4.3.1 Creșterea potențialului siturilor de acvacultură (Articolul 51) 10 10 0 0 0 0 0 0 0 0

3.4.3.2 Conversia la sistemele de management de mediu şi audit şi la acvacultura ecologică (art. 53)

3.129.020 871.026 480.756 480.756 1.296.482 0 0 0 0 0

OS4 Îmbunătățirea standardelor de viață în zonele rurale 10.848.407 2.852.779 2.189.313 2.145.241 3.661.074 16.343 5.786 5.929 2.429 2.200

P.4.1. Sprijin direct pentru creșterea veniturilor agricultorilor 5.032.870 1.324.885 1.003.600 971.199 1.733.186 8.343 2.786 2.929 1.429 1.200

4.1.1.1 Schema de plata unică pe suprafaţă (SAPS) 5.032.870 1.324.885 1.003.600 971.199 1.733.186 8.343 2.786 2.929 1.429 1.200

4.1.1.2 Ajutoarele naționale de tranziție (ANT) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

P.4.2. Diversificarea activităților economice în zonele rurale 6.792 3.396 3.396 0 0 4.000 2.000 2.000 0 0

62


RON)


2019 2020 2021 2022 TOTAL 2019 2020 2021 2022

4.2.1.1 Sprijin pentru înfiinţarea de activităţi neagricole în zone rurale (SM 6.2)

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.2.1.2 Investiții în crearea şi dezvoltarea de activități neagricole (SM 6.4)

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.2.1.3 Schema de garantare pentru IMM 4.000 2.000 2.000 0 0 4.000 2.000 2.000 0 0

4.2.2.1 Diversificarea şi noile forme de venit B133 30 și art. 44 alin. (4) pescuit pe apele interne]

2.792 1.396 1.396 0 0 0 0 0 0 0

P.4.3. Acces la infrastructură și servicii de bază 3.701.075 999.092 672.790 672.790 1.356.402 0 0 0 0 0

4.3.1.1 Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii la scară mică (SM 7.2)

3.701.075 999.092 672.790 672.790 1.356.402 0 0 0 0 0

4.3.1.2 Investiții asociate cu protecția patrimoniului cultural (SM 7.6) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

P.4.4. Încurajarea participării comunității locale la dezvoltarea rurală

2.107.670 525.406 509.527 501.251 571.485 4.000 1.000 1.000 1.000 1.000

4.4.1.1 Sprijin pregătitor (SM 19.1). 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.4.1.2 Sprijin pentru implementarea operațiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii (SM 19.2).

1.908.702 482.646 445.785 445.785 534.485 0 0 0 0 0

4.4.1.3 Pregătirea și implementarea activităților de cooperare ale Grupului de Acțiune Locală (SM 19.3).

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.4.1.4 Susținere pentru costurile de funcționare și animare (SM 19.4).

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.4.2.1 Sprijin pregătitor (Articolul 62.1.a). 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.4.2.2 Implementarea strategiilor de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunităţii (inclusiv costurile de funcționare și animare) (Articolul 63).

191.852 40.624 61.607 52.621 37.000 4.000 1.000 1.000 1.000 1.000

4.4.2.3 Activități de cooperare (Articolul 64). 7.116 2.136 2.135 2.845 0 0 0 0 0 0

OS5 Îmbunătățirea cadrului instituțional 14.853.780 4.091.370 3.351.151 3.383.444 4.027.815 13.880.734 3.830.032 3.103.943 3.185.739 3.801.020

P.5.1. Îmbunătățirea capacității administrative de management & implementare a politicii sectoriale

14.853.780 4.091.370 3.351.151 3.383.444 4.027.815 13.880.734 3.830.032 3.103.943 3.185.739 3.801.020

5.1.1.1 Revizuirea responsabilităților organizaționale și a procedurilor conexe, pentru a permite o formulare îmbunătățită a strategiei și o implementare ușoară a PSI

40.000 10.000 10.000 10.000 10.000 40.000 10.000 10.000 10.000 10.000

5.1.1.2 Dezvoltarea infrastructurii IT 200.000 50.000 50.000 50.000 50.000 200.000 50.000 50.000 50.000 50.000

5.1.1.3 Managementul resurselor umane și adaptarea la nevoile organizației

40.000 10.000 10.000 10.000 10.000 40.000 10.000 10.000 10.000 10.000

5.1.1.4 Instruirea profesională, învățarea și expertiza personalului specializat al ministerului

40.000 10.000 10.000 10.000 10.000 40.000 10.000 10.000 10.000 10.000

63


RON)


2019 2020 2021 2022 TOTAL 2019 2020 2021 2022

5.1.1.5 Sistemul de evaluare a performanței pentru sectorul și administrația ADR

45.500 12.500 11.000 11.000 11.000 45.500 12.500 11.000 11.000 11.000

5.1.1.6 Dezvoltarea Programelor bugetare anuale și multi-anuale pentru utilizarea deplină a fondurilor interne și externe alocate

35.500 10.000 8.500 8.500 8.500 35.500 10.000 8.500 8.500 8.500

5.1.1.7 Transparența în procesul decizional și formularea politicilor publice și a cadrului legal

32.500 12.500 10.000 10.000 0 32.500 12.500 10.000 10.000 0

5.1.1.8 Informarea fermierilor și a beneficiarilor politicilor publice despre Programele dedicate sectorului ADR

52.500 15.000 12.500 12.500 12.500 52.500 15.000 12.500 12.500 12.500

5.1.2.1 Operaționalizarea analizelor de impact ale politicilor publice ADR și a buclelor de feedback ale elaborării de politici

40.000 10.000 10.000 10.000 10.000 40.000 10.000 10.000 10.000 10.000

5.1.2.2 Consultarea cu cetățenii și părțile interesate implicate în sectorul ADR, pentru formularea și publicarea de politici publice

40.000 10.000 10.000 10.000 10.000 0 10.000 10.000 10.000 10.000

5.1.2.3 Colectarea și diseminarea datelor contabile pentru calculul veniturilor și analiza economică a loturilor agricole standardizate în baza dezvoltării PAC

10.838 2.882 2.652 2.652 2.652 1.705 433 424 424 424

5.1.2.4 Colaborarea inter-instituțională și schimbul de experiență cu organizațiile naționale și internaționale relevante

19.390 625 6.255 6.255 6.255 19.390 625 6.255 6.255 6.255

5.1.2.5 Asistență tehnică (cu excepția rețelei naționale de dezvoltare rurală)

841.139 218.107 198.050 198.074 226.908 18.053 10.542 2.573 2.597 2.341

5.1.2.6 Asistență tehnică POPAM 26.384 19.000 7.384 0 0 4.106 2.555 1.551 0 0

5.1.3.1 Colectarea datelor (Articolul 77) 193.059 56.000 47.059 45.000 45.000 185.000 50.000 45.000 45.000 45.000

5.1.3.2 Control și implementare (Articolul 76 litera e) 239.989 70.378 79.611 45.000 45.000 185.000 50.000 45.000 45.000 45.000

5.1.3.3 Supravegherea Maritimă Integrată (SMI) (Articolul 80 alineatul (1) litera (a))

215.500 58.500 57.000 50.000 50.000 200.000 50.000 50.000 50.000 50.000

5.1.4.1 Dezvoltarea capacității de analiză, audit, control și management al riscului

80.000 20.000 20.000 20.000 20.000 80.000 20.000 20.000 20.000 20.000

5.1.4.2 Asigurarea și folosirea fondurilor externe și extra-bugetare pentru dezvoltarea capacității administrative și instituționale

75.000 25.000 25.000 25.000 0 75.000 25.000 25.000 25.000 0

5.1.4.3 Funcționarea eficace și eficientă a serviciilor furnizate de către minister prin propriile structuri și prin agențiile coordonate

12.586.480 3.470.877 2.766.140 2.849.463 3.500.000 12.586.480 3.470.877 2.766.140 2.849.463 3.500.000

64

ANEXA 2. PLANUL STRATEGIC INSTITUȚIONAL (TABEL SINTETIC)41

Indicatori de Impact și Rezultat Unitate Valoare de referință

Țintă 2021 Țintă 2022

Obiectivul Strategic 1: Creșterea acoperirii consumului de produse agro-alimentare din producția internă și revenirea României ca exportator net de produse agro-alimentare

Indicator de impact Nr. 1.1: Soldul balanței comerciale agro-alimentare pentru42: - Materiile prime agricole - Produse procesate (alimentare)

Mil. EUR Mil. EUR

7707 -839

8750 -700

8000 -600

Indicator de impact Nr. 1.2: Ponderea produselor procesate/finite în exportul agro-alimentar43 - 28% 193,4

30% 193,9

32% 194

Programul 1.1: O mai bună integrare a producătorilor agro-alimentari la nivel de lanţ valoric şi de piaţă

Rezultatul 1.1.1: Creșterea gradului de comercializare a producției agricole

Indicator de rezultat: Încasări TVA din industria agro-alimentară44, raportat la producția agro-alimentară (CAEN, Rev. 2)

% 9%45 9% 9.2%

Rezultatul 1.1.2: Creșterea gradului de prelucrare a producției agricole interne

Indicator de rezultat: Consum intermediar al sectorului agricol (CAEN Rev. 2) utilizat de industria alimentară, a băuturilor și tutunului (CAEN Rev.2)

% 34%46 34% 34.5%

Programul 1.2: Profesionalizarea fermierului şi a pescarilor prin transfer de cunoștințe, instruire și creare de abilități / competențe necesare

Rezultatul 1.2.1: Îmbunătățirea calității sistemului de instruire agricolă și de perfecţionare profesională în domeniu pe tot parcursul vieții

Indicator de rezultat: Ponderea șefilor de exploatație care au: (i) pregătire completă sau (ii) pregătire de bază (cf. definițiilor din ancheta structurală) Indicator de rezultat: Grad de mulțumire a participanților față de cursurile de instruire

% % %

0,5% 3,1% 0

0,5% 3,3% 100%

0,6% 3,5% 100%

Rezultatul 1.2.2: Îmbunătățirea calității sistemului de consiliere și consultanță agricolă.

Indicator de rezultat: Ponderea fermierilor care primesc servicii de consultanță agricolă (prin PNDR) din numărul total de fermieri înregistrat la Agenția de Plăți și Intervenții pentru Agricultură Indicator de rezultat: Ponderea fermierilor care primesc servicii de consultanță agricolă prin serviciul de consultanță publică din numărul total de fermieri înregistrat la Agenția de Plăți și Intervenții pentru Agricultură Indicator de rezultat: Gradul de mulțumire al fermierilor cu serviciile primite

% % %

0% 30% 0

0% 40% 100%

22% 50% 100%

41 Ţintele pentru indicatorii din POPAM 2014-2020 şi PNDR 2014-2020 sunt stabilite pentru anul 2023 (anul de finalizare a implementării celor două programe) şi reprezintă cumularea a ceea ce se va realiza până in anul respectiv. Ca atare, nu există ţinte intermediare pentru acești indicatori. 42 Media pe 3 ani consecutivi; punctul de referință este 2014-2016. Sursa: INS. 43 INS, valoare de referinţă pentru 2016. 44 Țintele pot fi ajustate conform variației de cotă de TVA 45 2011, Institutul Național de Statistică 46 2010, Eurostat. Calculele se bazează pe tabelele de intrări-ieșiri ale conturilor naționale (http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=naio_kp16_r2&lang=en)

http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=naio_kp16_r2&lang=en

65



Program 1.3: Cercetare, dezvoltare, inovare și transfer tehnologic (CDITT) în agricultură și sectorul pescăresc

Rezultatul 1.3.1: Creșterea gradului de asimilare a CDITT de către clienţii din producția agro-alimentară

Indicator de rezultat: Numărul de exploataţii agricole care participă la cooperare/promovare locală împreună cu participanţii din lanţul de aprovizionare (16.4)

Nr. 0 10 748 (2023)

Rezultatul 1.3.2: Îmbunătățirea transferului de cunoștințe CDITT în sectorul pescăresc

Indicator de rezultat: Variaţia randamentului energetic al capturilor de peşte litri combustibil / tone captură debarcată

0 0 -25 (2023)

Programul 1.4: Optimizare şi modernizare a lanţului de aprovizionare la nivelul sectorului pescăresc

Rezultatul 1.4.1: Creșterea gradului de procesare și marketing pentru producția de pește47

Indicator de rezultat: Variația valorii primelor vânzări ale organizațiilor de producători Indicator de rezultat: Variația volumului primelor vânzări ale organizațiilor de producători Indicator de rezultat: Variația valorii primelor vânzări ale entităților care nu sunt organizații de producători Indicator de rezultat: Variația volumului primelor vânzări ale entităților care nu sunt organizații de producători

Mii EUR Tone Mii EUR Tone

0 0 0 0

900 0 0 0

89,175 44,5875160.82500 80,412505775

Obiectivul Strategic 2: Accelerarea tranziţiei structurale spre o agricultură şi acvacultură performantă şi viabilă economic, în paralel cu alinierea la tendinţele demografice și reducerea treptată a surplusului de forță de muncă din agricultură

Indicator de impact 2.1: Exploatații agricole cu o dimensiune economică de peste 2,000 euro producţie standard48 Indicator de impact 2.2: Productivitatea muncii în agricultură, silvicultură & sectorul pescăresc (cf. Eurostat)

% SAU EUR/ULA

82,1% 4.35749

84% 4.450

85% 4.750

Programul 2.1: Consolidarea, restructurarea și modernizarea exploatațiilor agricole şi piscicole

Rezultatul 2.1.1: Creșterea ponderii fermelor consolidate/restructurate/modernizate, atât din punct de vedere al suprafeței agricole exploatate, cât și a dimensiunii economice.

Indicator de rezultat: Suprafața agricolă utilizată (SAU) medie a unei exploatații agricole Indicator de rezultat: Ponderea fermelor de dimensiune minimă economică de 2,000 euro în numărul total de exploatații50

Ha %

3,651 31%

3,7 33%

3,8 34%

Rezultatul 2.1.2: Sprijin pentru investiţii productive în acvacultură

Indicator de rezultat: Variaţia volumului producţiei din acvacultură Tone 0 0 7.800 (2023)

Programul 2.2: Încurajarea transferului inter-generațional în agricultură

Rezultatul 2.2.1: Reducerea vârstei medii a fermierilor activi

Indicator de rezultat: Ponderea fermierilor cu vârsta sub 45 de ani52 % 14,8% 15% 17%

47 Valori-țintă pentru 2023. 48 Sursa: Eurostat. Valoarea de referință din 2013. 49 Valoare de referință din 2016. 50 Valoarea de referință din 2016. Sursa: Eurostat. 51 Valoare de referință din 2013. Sursa: Eurostat. 52 Valoare de referință din 2016.

66



Obiectivul Strategic 3: Limitarea impactului asupra mediului a sectorului agricol şi pescăresc și promovarea rezistenței în fața schimbărilor climatice în agricultură și zonele rurale

Indicator de impact 3.1: Amprenta de carbon a agriculturii53 GKt CO2 echivalent anual

16.845 16.845 16.845

Programul 3.1: Gestionarea principalelor resurse naturale în agricultură

Rezultatul 3.1.1: Îmbunătățirea utilizării apei și solului prin modernizarea sistemelor de irigații viabile și exploatarea terenurilor agricole conform practicilor prietenoase cu mediul.

Indicator de rezultat: Suprafeţe funcţionale din suprafaţa viabilă şi marginal viabilă pentru irigaţii Indicator de rezultat: Procentajul terenurilor agricole care fac obiectul contractelor de gestionare pentru îmbunătățirea gestionării apei54

% % din SAU

50% 0

50% 1

52% 14,8 11,92% (2023)

Rezultatul 3.1.2: Conservarea biodiversității

Indicator de rezultat: Procentajul terenurilor agricole care fac obiectul contractelor de gestionare pentru sprijinirea biodiversității și/sau a peisajelor55

% din SAU 0 1 10,12% (2023)

Rezultatul 3.1.3: Utilizarea sustenabilă a resurselor locale agro-alimentare prin conservarea soiurilor locale, străvechi

Indicator de rezultat: Producători agricoli care dețin soiuri și de plante străvechi recunoscuți la nivel naţional Indicator de rezultat: Producători agro-alimentari care procesează soiuri de plante străvechi recunoscuți la nivel naţional

To be decided

To be decided To be decided

Programul 3.2: Reducerea impactului agriculturii şi sectorului pescăresc asupra mediului

Rezultatul 3.2.1: Creşterea eficienţei în utilizarea energiei în sectorul pescuitului56

Indicator de rezultat: Variația capturilor nedorite Indicator de rezultat: Variația randamentului energetic al capturilor de pește

Tone Litri combustibil pe tona de captură debarcată

0 0

0 0

-0,34 -5

Rezultatul 3.2.2: Încurajarea conservării și sechestrării carbonului în sectorul agricol

Indicator de rezultat: Procentajul terenurilor agricole și forestiere care fac obiectul contractelor de gestionare care contribuie la sechestrarea și conservarea carbonului57

% din SAU 70% 70% 71,24%

Programul 3.3: Gestionarea riscului în agricultură

Rezultatul 3.3.1: Creșterea gradului de participare a fermierilor la instrumente de gestionare a riscurilor de mediu în agricultură

Indicator de rezultat: Procentajul exploataţiilor care participă la scheme de gestionare a riscurilor 58 % total ferme 0% 0% 0,13% (2023)

53 Conform Inventarului de Gaze cu Efect de Seră din România 1989-2014. Martie 2016. http://www.mmediu.ro/articol/variante-ale-ineges-transmise-oficial-de-catre-romania-in-baza-obligatiilor-asumate-la-nivel-international-si-european/378. Valoare de referinta aferenta anului 2014. 54 Indicator din PNDR 2014-2020. 55 Indicator din PNDR 2014-2020. 56 Ținte pentru 2023. 57 Indicator din PNDR 2014-2020 58 Indicator din PNDR 2014-2020

http://www.mmediu.ro/articol/variante-ale-ineges-transmise-oficial-de-catre-romania-in-baza-obligatiilor-asumate-la-nivel-international-si-european/378

http://www.mmediu.ro/articol/variante-ale-ineges-transmise-oficial-de-catre-romania-in-baza-obligatiilor-asumate-la-nivel-international-si-european/378

67



Rezultatul 3.3.2: Creșterea gradului de protecție la căderile de grindină, în zonele protejate prin implementarea Sistemului Naţional Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor

Indicator de rezultat: Suprafaţă protejată 59 Mil. Ha % de decis de decis 119

Programul 3.4: Gestionarea resurselor naturale în sectorul pescăresc60

Rezultatul 3.4.1: Reducerea impactului pescuitului asupra mediului

Indicator de rezultat: Variaţia capturilor nedorite Indicator de rezultat: Variația capturilor nedorite Indicator de rezultat: Variația randamentului energetic al capturilor de pește

Tone % litri de combustibil pe tonă de captură debarcată

0 0 0

0 0 0

-0,34 -53,62 -5

Rezultatul 3.4.2: Protejarea și refacerea biodiversității acvatice și îmbunătățirea ecosistemelor legate de acvacultură și promovarea unei acvaculturi eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor

Indicator de rezultat: Variația volumului producției de acvacultură ecologică Indicator de rezultat: Variația volumului producției cu sistem de recirculare

Tone Tone

0 0

0 0

1728 127

Rezultatul 3.4.3: Promovarea unei acvaculturi eficiente și sustenabile cu un nivel ridicat de protecție a mediului, promovarea sănătății și bunăstării animalelor, precum și a sănătății și siguranței publice

Indicator de rezultat: Ferme de acvacultură care furnizează servicii de mediu Nr. 0 0 50

Programul 3.5: Gestionarea risipei alimentare din domeniul agroalimentar61

Rezultatul 3.5.1: Reducerea impactului risipei alimentare asupra mediului

Indicator de rezultat: Volumul alimentelor donate în sectorul de producție agricolă, pe categorii de produs: produse de origine animală, produse de origine vegetală, produse donate de către unitățile de alimentație publică Indicator de rezultat: Volumul risipei în sectorul de procesare a producției agroalimentare Indicator de rezultat: Valoarea alimentelor donate

De decis De decis De decis

Rezultatul 3.5.2: Creșterea gradului de conștientizare a actorilor de pe lanțul agroalimentar pentru implicarea în activități/acțiuni de reducere a risipei alimentare

Indicator de rezultat: Protocoale, parteneriate, colaborări, acțiuni de informare și conștientizare realizate Indicator de rezultat: Număr operatori economici donatori/ număr operatori receptori

De decis De decis De decis

Obiectivul Strategic 4: Îmbunătățirea standardelor de viață în zonele rurale

Indicator de impact 4.1: Risc de sărăcie în zonele rurale (zone cu populație redusă)62 % 52% 52% 50%

59 Conform Programului de guvernare, capitolul Politici agricole si de dezvoltare rurala 60 Ținte pentru 2023. 61 Politica publică referitoare la diminuarea risipei alimentare a fost legiferată la începutul anului 2019, urmând a se implementa începând cu a doua jumătate al anului 2019. Din acest motiv nu există măsuri şi ţinte stabilite pentru acest program. 62 Conform definiției UE a zonelor rurale. Sursa: Eurostat. Valoarea de referinţă pentru 2016.

68



Programul 4.1: Sprijin direct pentru creșterea veniturilor fermierilor

Rezultatul 4.1.1: Reducerea disparităților dintre veniturile agricole și cele non-agricole

Indicator de rezultat: Câștigul salarial mediu lunar net din agricultură, silvicultură şi pescuit raportat la câștigurile medii totale nete63

% 79% 79% 82%

Programul 4.2: Diversificarea activităților economice în zonele rurale, inclusiv în cadrul comunităților costiere și interioare care depind de pescuit și de acvacultură

Rezultatul 4.2.1: Creșterea gradului de ocupare în activități economice non-agricole în zonele rurale

Indicator de rezultat: Ponderea fermierilor care obțin venituri din alte activități productive non-agricole64 Indicator de rezultat: Locuri de muncă create in cadrul proiectelor sprijinite (indicator PNDR)

% Nr.

2,8% 60

2,8% 60

3% 24.474 (2023)

Rezultatul 4.2.2: Promovarea creșterii economice, a incluziunii sociale, a creării de locuri de muncă și sprijinirea inserției profesionale și a mobilității forței de muncă în cadrul comunităților costiere și interioare care depind de pescuit și de acvacultură, inclusiv diversificarea activităților din domeniul pescuitului și al altor sectoare ale economiei maritime

Indicator de rezultat: Locuri de muncă create Indicator de rezultat: Locuri de muncă menţinute

ENI ENI

0 0

0 100

158 (2023) 449 (2023)

Programul 4.3: Acces la infrastructură şi servicii de bază

Rezultatul 4.3.1: Îmbunătățirea accesului populației rurale la infrastructură de apă curentă și canalizare, drumuri comunale, infrastructură educațională (grădinițe, instituții educaționale de nivel secundar și școli profesionale cu profil agricol), infrastructură socială (creșe și after-school), precum și protecția patrimoniului cultural

Indicator de rezultat: Populația rurală cu acces la servicii/infrastructură îmbunătățită (indicator PNDR 2014-2020)

Nr. 2.000.000 2.000.000 2.500.000 (2023)

Programul 4.4: Încurajarea participării comunității locale la dezvoltarea rurală

Rezultatul 4.4.1: Creșterea numărului de procese participative de planificare a dezvoltării rurale și a numărului de proiecte finanțate pe baza acestora

Indicator de rezultat: Numărul de grupuri de acțiune locală funcționale Indicator de rezultat: Nivelul de absorbție a fondurilor pentru implementarea acțiunilor în cadrul strategiilor de dezvoltare locală Indicator de rezultat: Populația acoperită de grupurile de acțiune locală funcționale Indicator de rezultat: Numărul de locuri de muncă create în cadrul proiectelor susținute (LEADER)

Nr. Nr. mil. locuitori Nr

239 0 9,79 110

239 60% 9,79 1000

239 70% 9,79 2052 (2023)

Rezultatul 4.4.2: Creșterea implicării comunității locale în dezvoltarea comunităților costiere și interioare care depind de pescuit și de acvacultură

Indicator de rezultat: Numărul de proiecte privind sprijinul pentru pregătire Indicator de rezultat: Numărul de strategii locale de dezvoltare selectate

Nr. Nr.

0 0

0 0

28 (2023) 22 (2023)

Obiectivul Strategic 5: Îmbunătățirea cadrului instituțional

Indicator de impact 5.1: Gradul de absorbție a fondurilor disponibile pentru sectorul de agricultură și dezvoltare rurală prin Politica Agricolă Comună

% %

31% 0

40% 0

50% 30% (2023)

63 Sursa: INS. Valoarea de referință din 2016. 64 Sursa: Eurostat. Valoare de referință pentru 2013.

69



Indicator de impact 5.2: Gradul de absorbţie a fondurilor disponibile pentru sectorul pescăresc prin POPAM Indicator de impact 5.3: Gradul de conformare cu bugetul de Stat:

- diferența dintre bugetul planificat la 1 ianuarie și bugetul planificat și rectificat la 31 decembrie a.c. - diferența dintre bugetul planificat la 1 ianuarie și execuția bugetară la 31 decembrie

% %

0,27% 2,57%

0.20% 2%

0,01% 1%

Programul 5.1: Îmbunătățirea capacității administrative de management și implementare a politicii sectoriale

Rezultatul 5.1.1: Îmbunătățirea stabilității structurale și funcționale a MADR și a instituțiilor sale subordonate

Indicator de rezultat: Frecvența modificărilor de structură funcțională65 Indicator de rezultat: Indice procentual al angajaților din sectorul public, efectiv angajați în instituții/structuri cu sarcini funcționale în sectorul agricol (nivel de referință = 2014)66

Nr./an %

max.2 0,93%

max.1 0,93%

max.1 0,93%

Rezultatul 5.1.2: Eficientizarea proceselor de formulare și implementare a politicilor publice în sectorul ADR

Indicator de rezultat: Penalități plătite pentru: FEADR, raportat la plățile totale efectuate în anul anterior FEGA, raportat la plățile totale efectuate în anul anterior

Indicator de rezultat: Numărul de schimbări la nivel de capitol și rectificările negative ale bugetului de Stat

% %

Nr./an

5,82% 2,7% 30/an

0,0001% 0,0001%

25/an

0,0001 0,0001 20/an

Rezultatul 5.1.3: Stimularea punerii în aplicare a Politicii Comune pentru Pescuit și a Politicii Maritime Integrate67

Indicator de rezultat: Creșterea procentului de îndeplinire a obligaţiilor referitoare la solicitările de date Indicator de rezultat: Număr de încălcări grave detectate Indicator de rezultat: Debarcările supuse unui control fizic Indicator de rezultat: Consolidarea mediului comun pentru schimbul de informații (CISE) destinat supravegherii domeniului maritim al UE

% Nr. % %

0 0 0 0

0 0 0 0

15 0 20 (2023) 100%

Rezultatul 5.1.4: Creșterea eficienței utilizării bugetului operațional al MADR

Indicator de rezultat: Ponderea de cheltuieli de management în bugetul anual total al MADR Indicator de rezultat: Cheltuieli de management per angajat al MADR

% RON/pers.

14,84% 74.818

14,80% 75.500

14,70% 77.055

65 Schimbare va însemna orice modificare a Hotărârii de Guvern nr. 30/2017 privind recunoașterea și funcționarea MADR și a anumitor structuri subordonate, sau a oricărui regulament care anulează sau înlocuiește această Decizie (inclusiv actul în sine). 66 Numărul total de funcții ocupate în administrația publică este de 1.218.631, februarie 2018 (sursa Minisetrul Finanțelor Publice; numărul total de funcții plătite de la bugetul de Stat și din subvenții pentru sectorul agricol este de 10.960 - nivel an 2017 (5881 funcții finanțate de la bugetul de Stat http://www.mfinante.ro/pagina.html?categoriebunuri=numar-salariati-bugetari&pagina=domenii&menu=Buget și 5079 funcții finanțate din subvenții și venituri proprii)/ 67 Ținte pentru 2023.

70

ANEXA 3. PROGRAME SI MASURI CONEXE (TABEL SINTETIC)68

Măsuri Indicator/Unitate/Valoare de referință

Țintă 2019

Țintă 2020


Programul 1.1. O mai bună integrare a producătorilor agro-alimentari la nivel de lanţ valoric şi de piaţă

Rezultat 1.1.1: Creşterea gradului de comercializare a producţiei agricole

... Calitate, Nutriție, Siguranță alimentară

Restructurarea si reconversia podgoriilor (in cadrul Programului national de sprijin al Romaniei in sectorul vitivinicol). Acordarea acestui sprijin pentru restructurarea şi reconversia plantaţiilor viticole, vizează anumite suprafeţe viticole a căror producţie nu este adaptată cererii, dar se poate adapta cu ajutorul unei restructurări a plantaţiilor sub forma reconversiei soiurilor, a replantării viţei de vie sau a îmbunătăţirii tehnicilor de conducere a acesteia. Beneficiarii acestui ajutor sunt viticultorii care doresc să-şi modernizeze plantaţiile pe baza unui plan de restructurare şi reconversie şi ale căror exploataţii sunt situate într-un stat membru sau în regiunile unui stat membru pentru care s-a întocmit inventarul potenţialului de producţie, Romania îndeplinind această condiţie. Ajutorul financiar se acorda pe hectar, pana la 75% din costurile eligibile, in perioada 2019-2023.

Suprafață care face obiectul

restructurării/ reconversiei

[ha]

1800 1600 1500 1300

Programul pentru şcoli al României în perioada 2017-2023. Măsura urmărește promovarea unei alimentații echilibrate și sănătoase în rândul populației tinere prin distribuirea de fructe, legume şi lapte și prin măsuri educative adiacente. Beneficiarii programelor sunt școlarii și preșcolarii. Ajutorul financiar se acordă prin consiliile județene care organizează licitații pentru achiziția și distribuirea produselor. Finanțarea este acordată prin FEGA.

Grad de absorbție [%]

- 100% 100% 100% 100%

Programul Mierea in şcoli69 Beneficiari

[Nr]

Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a producţiei de usturoi. Măsura îşi propune să sprijine producţia de usturoi pe plan intern prin acordarea unui sprijin de 1,000 de euro la hectar cultivatorilor de usturoi. Măsura se implementează în perioada 2019-2021 şi este finanţată de la bugetul de stat.

Beneficiari [Nr] / 0

2000 2500 2800 3000

Suprafată / [Ha] 2000 2500 2800 3000

Programul Național Apicol (2017-19). Programul urmărește îmbunătățirea producției și comercializării produselor apicole prin acordarea apicultorilor de sprijin financiar pentru achiziționarea de medicamente pentru tratarea varoozei și nosemozei, colectoare de polen, colectoare de propolis, uscător de polen sau încălzitor miere, de cutii în vederea reformării cutiilor uzate, de mătci și /sau familii de albine precum și acordarea de sprijin financiar cooperativelor pentru achiziționarea de maturator, centrifugă, topitor de ceară. Beneficiarii programului apicol sunt apicultori, persoane fizice și juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale precum și cooperative agricole recunoscute, conform

Beneficiari [Nr.]

5500

7000

7500

8000

Grad de absorbție

[%] -

100 100 100 100

68 Tintele sunt progresele înregistrate în îndeplinirea indicatorului până în acel an. Situațiile în care țintele reprezintă progresul real înregistrat în acel an sunt menționate în nota de subsol 69 Urmează a fi introdusă.

71


Țintă 2019

Țintă 2020


legislației în vigoare . Sprijinul se acordă anual prin depunerea unei cererii de plată la APIA, iar solicitanții beneficiază de acest sprijin dacă respectă condițiile de eligibilitate din Program. 50% din program se finanțează din fonduri europene (FEGA) și 50% din fonduri naţionale. Programul Naţional Apicol 2017-2019 va fi continuat prin Programul Naţional Apicol 2020-2022, aflat în acest moment în curs de negociere cu Comisia Europeană.70

Înființarea și întreținerea registrului genealogic și determinarea calității genetice a raselor de animale: Măsura urmărește creșterea competitivității șeptelului prin subvenționarea serviciilor destinate determinării calității genetice a raselor de animale (taurine, bubaline, ovine, caprine, porcine și ecvine), în funcție de performanțele de producție controlate. Beneficiarii măsurii sunt asociații sau organizații de crescători care prestează astfel de servicii și sunt entități juridice conform legii aplicabile și atestate de ANARZ. Sprijinul se acordă pe cap de animal pe an până la 100% din costurile eligibile ale serviciilor pentru întocmirea și menținerea registrelor și până la 70% din costurile eligibile pentru efectuarea controlului calității genetice și a determinării raselor. Măsură finanțată de stat.

Număr de animale înregistrate în

registrul genealogic [nr.]

109.177

2300000

2500000

2500000

2500000

Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a produsului tomate în spaţii protejate pentru anul 2019

Beneficiari [Nr]

16000 - - -

Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii (2018-2020)

Beneficiari [Nr]

8500

9000

9500 -

Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a crescătorilor de porci din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa în vederea producerii cărnii de porc (2018-2020)

Beneficiari [Nr]

1000

1800

- -

Program de susţinere pentru activitatea de reproducţie, incubaţie şi de creştere în sectorul avicol Locuri de cazare [Nr]

1800000

2500000

3400000 -

Program de susţinere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducţie Locuri de cazare [Nr]

20000

30000

35000 -

Program de sustinere a crescatorilor de taurine din rasele Bălţata Românească, Bruna şi Sura de Stepa 71 Locuri de cazare [Nr] 50 75

100

100

Program de sustinere a activităţii de reproducţie în sectorul de creştere al bubalinelor 72 Locuri de cazare [Nr] 75

100

100

100

Program de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare a laptelui în zona montană. Măsura facilitează realizarea de investiţii în centre de colectare a laptelui. Beneficiarii sunt în preponderenţă tineri fermieri şi fermieri recent instalaţi care îşi desfăşoară activitatea în zona montană. Valoarea sprijinului este

Centre de colectare [Nr] /0

De completat

De completat

De completat

De completat

70 Aprilie 2019. 71 Urmează a fi introdusă. 72 Idem.

72


Țintă 2019

Țintă 2020


de maximum 40% din valoarea cheltuielilor eligibile. Măsura este finanţată de la bugetul de stat şi se aplică în perioada 2019-2021.73

Programul de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare, spălare şi prelucrare primară de lână şi piei în zona montană. Măsura sprijină realizarea de investiţii în centre de colectare, spălare şi prelucrare primară de lână şi piei în zona montană. Principalii beneficiarii ai măsurii sunt agenţi economici şi grupuri de producători care îşi desfăşoară activitatea în zona montană. Măsura este finanţată de la bugetul de stat şi se aplică în perioada 2019-2021.74

Centre de colectare, spălare şi prelucrare

[Nr] /0 4 6 8 -

Programul de investiţii pentru înfiinţarea unităţilor de capacitate mică pentru sacrificarea animalelor şi/sau prelucrarea cărnii în zona montană. Măsura sprijină realizarea de investiţii pentru înfiinţarea unităţilor de capacitate mică pentru sacrificarea animalelor şi/sau prelucrarea cărnii în zona montană. Valoarea sprijinului este de maximum 40% din valoarea cheltuielilor eligibile. Beneficiarii sunt în preponderenţă tineri fermieri şi fermieri recent instalaţi care îşi desfăşoară activitatea în zona montană. Măsura este finanţată de la bugetul de stat şi se aplică în perioada 2019-2021.75

Units [Nr.] /0

De completat

De completat

De completat

De completat

Programul de investiţii pentru înfiinţarea stânelor montane. Măsura sprijină realizarea de investiţii pentru înfiinţarea de stâne montane. Beneficiarii sunt în preponderenţă tineri fermieri şi fermieri recent instalaţi care îşi desfăşoară activitatea în zona montană. Măsura este finanţată de la bugetul de stat şi se aplică în perioada 2019-2021.76

Stâne montane [Nr.] /0

De completat

De completat

De completat

De completat

Programul de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare şi prelucrare primară a fructelor de pădure, a ciupercilor şi/sau a plantelor medicinale şi aromatice, din flora spontană şi/sau de cultură în zona montană. Măsura sprijină realizarea de investiţii pentru înfiinţarea de centre de colectare şi prelucrare primară a fructelor de pădure, a ciupercilor şi/sau a plantelor medicinale şi aromatice din flora spontană şi/sau de cultură în zona montană. Beneficiarii sunt în preponderenţă tineri fermieri şi fermieri recent instalaţi care îşi desfăşoară activitatea în zona montană. Măsura este finanţată de la bugetul de stat şi se aplică în perioada 2019-2021.77

Centre de colectare şi prelucrare

[Nr.]/0 300 500 658 -

Bunăstarea animalelor: măsura acoperă plăţile restante care urmează să fie efectuate după sfârşitul anului 2015 pentru angajamentele pe cinci ani în materie de bunăstare a animalelor. Sprijinul este adresat exclusiv cheltuielilor tranzitorii şi este acordat până în 2019. Beneficiarii sunt crescătorii de porci şi păsări care au angajamente de bunăstare pe Măsura 125 din PNDR 2007-2013. Măsura este finanţată din PNDR 2014-2020.

Beneficiari [Nr]

520 Nu se aplica

Nu se aplică

Nu se aplică

73 La data redactării acestui document (mai 2019), măsura se afla în dezbatere publică. 74 Idem 75 Idem 76 Idem 77 Idem

73


Țintă 2019

Țintă 2020


Scheme de calitate: măsura permite producătorilor agroalimentari să adauge valoare produselor prin stabilirea de criterii de certificare pentru produsele tradiționale. Beneficiarii sunt producătorii de produse tradiționale. Măsura nu este încă activă, dar se intenționează să se aplice pe durata implementării PSI.78

Produse tradiționale recunoscute/înregist

rate [nr.] / 724

738 788 838 888

Produse obținute conform rețetelor

românești certificate/înregistrat

e [nr.] / 148

156 164 172 180

Gestionarea dăunătorilor: măsura este menită să asigure protecție adecvată contra dăunătorilor, controlul dăunătorilor, monitorizarea produselor de protecție împotriva dăunătorilor, precum și asigurarea siguranței publice și alimentare. Măsura este implementată prin Autoritatea Națională Fitosanitară.

Inspecții fitosanitare [nr.] / 15.416

16.500 16.500 16.500 16.500

Dăunători detectați [nr.] / 13

9 9 6

6

Eșantioane analizate [nr.] /13799

14500 15.000 16.000 16.000

Siguranța alimentară și introducerea produselor de protecție a plantelor. Măsura urmăreşte să asigure un nivel înalt de siguranță alimentară și umană și să asigure că produsele de protecție a plantelor sunt depozitate și manipulate conform anumitor condiții. Grupul-țintă cuprinde fermieri eligibili pentru plăți directe, ajutoare naționale de tranziție și măsuri de agro-mediu (inclusiv măsuri silvice). Beneficiarii finali sunt consumatorii. Implementarea măsurii este asigurată de Autoritatea Națională Fitosanitară.

Inspecții efectuate [nr.]/ 9000

9500 10.000 12.000

12.000

Eșantioane analizate [nr.] / 2800

2.900 3.000 3.500

3.500

Sprijin pentru producătorii agricoli din sectorul creşterii animalelor, în vederea colectării cadavrelor de animale 79. Măsura ajută producătorii să respecte condițiile de protecție și siguranță alimentară în producția animală, prin subvenționarea costurilor serviciilor de colectare a carcaselor. Beneficiarii programului sunt furnizori de servicii de colectare a carcaselor de animale, entități juridice autorizate de autoritatea competentă (Autoritatea Națională Sanitară, Veterinară și pentru Siguranța Alimentară), care pot solicita sprijinul la începutul fiecărui an. Beneficiarii finali sunt fermieri din producția zootehnică sau orice gospodărie care se ocupă de creșterea animalelor. Finanțarea este acordată prin bugetul de stat.

Cantitate colectată [tone] / 0*

1000* 1000* 1000* 1000*

Ajutor de minimis pentru achiziția de juninci din rase specializate (rase de lapte și de carne), : măsura vizează îmbunătățirea bazei genetice a animalelor prin sprijin pentru achiziția de juninci, vite și tauri. Beneficiarii sunt crescătorii de vite și bivoli sau orice fel de asociație care deține între 3 și 10

Număr de beneficiari [nr.] / -

1000* 1000* 1000* 1000*

78 În prezent schemele de calitate naţionale „produs tradiţional” şi „reţetă consacrată” au fost eliminate din PNDR 2014-2020 la solicitarea Comisiei Europene. 79 Date fiind particularitățile sectorul agroalimentar românesc, în care multe gospodării familiale sunt implicate în creşterea de animale la scară mică și ne-sustenabilă financiar, MADR acordă o subvenție de 100% pentru activitățile de colectare a cadavrelor de animale, menită să asigure un nivel adecvat al protecție mediului și siguranței umană.

74


Țintă 2019

Țintă 2020


animale/beneficiar. Valoarea sprijinului financiar este între 5.000 și 8.000 lei/cap de animal; ajutorul total acordat unui beneficiar nu poate depăși 15.000 de euro. Finanțarea este acordată prin bugetul de stat.

... Managementul stocurilor, prețuri de vânzare și cumpărare

Măsurile de intervenție publică și ajutorul pentru depozitare privată 80: Măsura urmărește sprijinirea producătorilor de carne în cazul în care prețul de piață al produselor scade sub 103% din prețul de referință, pentru a stoca pe o perioadă determinată cantitățile de mărfuri. Beneficiarii sunt producătorii de carne de porc care dețin capacități de depozitare și care retrag de pe piață, într-o perioadă limitată, o cantitate anterior stabilită de carne proaspătă sau refrigerată, pe care apoi o congelează și o păstrează (90, 120 sau 150 de zile) fără schimbarea depozitului. Sprijinul este acoperit integral de FEGA.

Număr de beneficiari [nr.] / -

- - - -

Ajutor de stat pentru motorina folosit în agricultură81: Măsura vizează amontele agriculturii și anume achiziționarea de inputuri si anume motorină, pentru lucrările mecanizate din agricultură (în sectoarele vegetal, zootehnic și îmbunătățiri funciare), la un preț avantajos cu acciză redusă stabilită la 21,00 euro/1000 litri. Sprijinul financiar constă în rambursarea diferenței dintre acciza standard și acciza redusă de 21,00 euro/1000 litri. Cererile de rambursare se depun trimestrial și conțin o serie de documente care dovedesc achiziționarea motorinei. Beneficiarii sunt producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, persoane juridice, grupuri de producători recunoscute, inclusiv recunoscute preliminar, sau organizații de producători recunoscute precum și organismele/organizațiile de cercetare, respectiv universitățile, institutele și stațiunile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol. Sprijinul se acordă din bugetul de stat și se intenționează să se acorde pe toata perioada PSI.

Număr de beneficiari [nr.] / 0

18000

18000

-

-

Păstrarea aceluiași

nivel al accizelor [EUR/1000 l]

21 21 21 21

... Acces la piețe, Promovare

Programe de informare și promovare a produselor agricole și vinurilor pe piața interna și în țări terțe. Măsura urmărește sprijinirea unor programe de promovare și informare în scopul consolidării și promovării Sprijinul acordat programelor de informare si promovare urmareste consolidarea si promovarea imaginii produselor agroalimentare și vinurilor pe piața internă și al îmbunătățireaii competitivității și a exportului pe piețele terțe. Beneficiarii direcți ai măsurii sunt organizațiile profesionale și interprofesionale reprezentative, grupurile și organizațiile de producători, organisme din sectorul agroalimentar care au ca obiectiv activitățile de promovare, organisme publice ale sectorului vitivinicol precum și societăți producătoare de vinuri. Beneficiarii indirecți sunt consumatorii. Măsura finanțată de la FEGA.

Programe aprobate și în curs de

desfășurare [nr.]

5

8

10

12

Restituiri la export (Regulament UE)82: Măsura urmărește sprijinirea exportatorilor de produse care intră sub incidența PAC pentru a le facilita accesul pe piețe terțe la prețuri mondiale competitive. Valoarea "restituirii la export" reprezintă diferența între prețul de pe piața comunitară și prețul mondial al

Valoare la export în ultimii 3 ani (Σ)

852.829 852.829 852.829 852.829

80 Încă neactivat în UE. 81 Pentru o discuție despre eficiența și eficacitatea acestei măsuri de ajutor de stat, vă rugăm să consultați evaluarea Băncii Mondiale a plăților naționale directe complementare și a ajutoarelor de stat gestionate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (elaborate în cadrul aceluiași program RAS). 82 Dacă măsura va fi activată; măsura este finanțată prin PAC, fără niciun plafon de finanțare pe țară.

75


Țintă 2019

Țintă 2020


mărfurilor și se poate acorda ca sumă fixă, când exportul unui anumit produs prestabilit nu depinde de țara de destinație sau suma poate fi diferită când valoarea restituirii depinde de țara de destinație a exportului. Beneficiarii sprijinului sunt operatorii economici care au dreptul la restituiri conform legislației în vigoare, plata efectuându-se la cerere, în baza dovezilor din dosarul de plată. Măsura este finanțată prin FEGA și este aplicabilă până în 2017.

[000 EUR] / 852.829,1183

Sprijin financiar acordat grupurilor de producători recunoscute preliminar și organizațiilor de producători în sectorul legume și fructe. Măsura urmărește sprijinirea constituirii și funcționării grupurilor și organizațiilor de producători din sectorul legume-fructe. Grupurilor de producători recunoscute preliminar li se finanțează pentru o perioadă de maximum 5 ani un plan de recunoaștere. Acesta include un sprijin destinat constituirii grupului și funcționării administrative și un sprijin acordat direct, care acoperă 75% din valoarea investițiilor incluse în planul de recunoaștere. Valoarea sprijinului financiar pentru constituire și funcționare administrativă se stabilește pentru fiecare grup de producători recunoscut preliminar în funcție de valoarea producției comercializate (VPC) și nu poate depăși 100.000 euro/an din planul de recunoaștere. Măsura este finanțată prin FEGA.

Valoare a producției vândute (VPV) de

grupurile de producători și

organizațiile de producători [000 RON] 157.326,684

160.000 160.000 160.000 160.000

Înființarea grupurilor și organizaților de producători (M9): Măsura este menită să încurajeze înființarea grupurilor de producătorilor în sectorul pomicol. Beneficiarii sunt grupuri de producători și organizații recunoscute după 1 ianuarie 2014. Sprijinul se acordă ca tranșă fixă regresivă, în tranșe anuale, timp de cel mult 5 ani de la data recunoașterii grupului de producători. Măsura este finanțată din Programul Național de Dezvoltare Rurală prin FEADR și se aplică din 2014 până în 2020.

Grupuri de producători care primesc sprijin

[nr.] / 43

38 43 53 62 (în 2023)

Sprijin pentru cooperarea pe orizontală și pe verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în sectorul agricol/pomicol (SM 16.4/16.4a). Măsura sprijină activitățile de cooperare ale actorilor din lanțul de aprovizionare pentru crearea și dezvoltarea unor lanțuri de aprovizionare scurte și piețe locale și pentru promovare cu privire la lanțurile de aprovizionare scurte și piețele locale. Beneficiarii sunt parteneriate alcătuite din cel puțin un grup/cooperativă de fermieri/producători și micro-întreprinderi, întreprinderi mici, ONG-uri, consilii locale, sau unități de alimentație în școli, sanitare, sau publice. Ajutorul financiar se acordă în baza aprobării unui plan de afaceri și acoperă 100% din cheltuiala eligibilă. Măsura este finanțată din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) prin FEADR în 2014-2020.

Exploatații care participă la proiecte

de cooperare [nr.] / 144

200

350 500

748 (în 2023)

Sprijin cuplat pentru sectorul vegetal (soia, lucernă, mazăre, fasole, cânepă, sfeclă de zahăr, hamei, orez, fructe și legume în scopuri industriale) și sectorul animal (bivoliţe de lapte, ovine, caprine, taurine din rase de carne şi metişii acestora, vaci de lapte, viermi de mătase): măsura acordă o plată directă sectoarelor specifice considerate în dificultate, dar importante pentru România. Beneficiarii sunt agricultori activi eligibili pentru plăți directe; condițiile de eligibilitate variază în funcție de sector. Nivelul de sprijin financiar variază în funcție de sector și se preconizează că va crește anual până în 2020. Finanțarea este acordată prin FEGA pentru 2014-20.

Suprafață care face obiectul plății (teren)

[000ha]

500

545

590

620

Animale care fac obiectul plății (animale) [nr.]

3835000

3835000

4000000

De decis

Suma plafonului național [%]/

12,2 12,6 13,2 13,9

83 Valoare exportată între 16 octombrie 2012 și 25 februarie 2014 84 Va fi definită de către MADR; 2% pentru culturile proteicele, 13% pentru alte culturi

76


Țintă 2019

Țintă 2020


Rezultatul 1.1.2: Creșterea gradului de prelucrare a producției agricole interne

... Investiții în modernizarea infrastructurii de prelucrare și depozitare

Sprijin pentru investiții în prelucrare/comercializarea și/sau dezvoltarea produselor agricole (SM 4.2). Măsura vizează creșterea valorii adăugate a produselor agricole , precum și a eficienței economice a micro-întreprinderilor, prin sprijin pentru îmbunătățirea echipamentelor, a proceselor și a tehnicilor de prelucrare. Sprijinul se acordă pentru investiții corporale și necorporale în întreprinderi pentru prelucrarea și comercializarea produselor agricole. Beneficiarii eligibili sunt întreprinderi, cooperative și grupuri de producători. Ajutorul financiar se acordă în baza aprobării unui proiect de investiții. Măsura este finanțată din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și se aplică în perioada 2014-20.

Întreprinderi care primesc sprijin

[nr.] 188

237

300 500 (în 2023)

692 (în 2023)

Sprijinirea colectării şi comercializării lânii85

Program de înființare a centrelor de colectare şi procesare pentru legume/fructe şi pentru unele produse de origine animală86

Program de încurajare a activităţilor din zona montană87

... Acces la credite/finanțare pentru investiții

Instrument financiar de împrumut cu partajarea riscurilor. Măsura vizează sprijinirea beneficiarilor proiectelor de investiții care primesc finanțare conform Măsurilor 4, 6 și 19 (PNDR 2014-20). Măsura este finanțată din PNDR prin FEADR și se va aplica până în 2020.

Efect de pârghie [nr.] 1,4

1,4 1,4 1,4 1,4 (în 2023)

Sprijin pentru fermele de familie. Măsura vizează facilitarea accesului micilor fermieri și al asociațiilor lor la micro-credite și garantarea împrumuturilor acordate de instituții financiare pentru achiziția de terenuri și modernizarea fermelor. Micro-creditele se acordă pentru investiții care nu ating pragul PNDR sau care nu sunt eligibile pentru finanțare conform PNDR. Beneficiarii sunt fermele de familie (exploatații cu o dimensiune economică între 2 și 50 UDE). Măsura este finanțată de la bugetul de stat. De asemenea, fermele de familie sunt sprijinite în PNDR 2014-20.

Beneficiari Nr /0*

1000* 1000* 1000*

1000*

Volumul de garanții

/credite acordate [000 RON] /0

1000* 1000* 1000* 1000*

Volumul de credite neperformante [000

RON] /-

1000* 1000* 1000* 1000*

Program de stimulare a producţiei vegetale, zootehnice şi a acvaculturii prin înființarea unui credit de dezvoltare a afacerii cu garanții de stat88

Programul 1.2. Profesionalizarea fermierilor şi a pescarilor prin transferul de cunoștințe, instruire și creare de abilități/competențe necesare

Rezultatul 1.2.1: Îmbunătățirea calității sistemului de educație continuă și formare profesională

85 Urmează a fi introdusă. 86 Idem. 87 Idem. 88 Urmează a fi introdusă.

77


Țintă 2019

Țintă 2020


Sprijin pentru acțiuni de formare profesională și dobândirea de competenţe (Sub-măsura 1.1): măsura sprijină programele de instruire profesională pentru îmbunătățirea cunoștințelor referitoare la competențele de management și tehnice în domeniile agricol, forestier și agroalimentar, precum şi activități de informare cu privire la schemele de sprijin PAC. Beneficiarii direcți sunt furnizorii de instruire și activități de informare activi în domeniul formării profesionale. Beneficiarii finali sunt fermierii. Ajutorul financiar se acordă prestatorilor de servicii informare și instruire care îndeplinesc criteriile de eligibilitate stabilite prin Ghidul solicitantului pentru accesarea submăsurii 1.1. „Sprijin pentru formarea profesională şi dobândirea de competențe” prin utilizarea costurilor unitare. Măsura este finanțată din PNDR, prin FEADR, și va fi aplicată în 2014-2020.

Participanți la activități de formare

[nr.] / 0 0 10 0

184.430 (în 2023)

Rețeaua națională rurală: măsura sprijină interconectarea organizațiilor și administrațiilor implicate în dezvoltarea rurală în vederea sporirii gradului de implicare a părților interesate în implementarea dezvoltării rurale, ameliorării calității punerii în aplicare a programelor de dezvoltare rurală și informării publicului larg și a potențialilor beneficiari cu privire la politica de dezvoltare rurală și oportunitățile de finanțare. Beneficiarii sunt toții actorii implicați în dezvoltarea rurală, atât guvernamentali cât şi non-guvernamentali. Ajutorul financiar se acordă Unității de Sprijin a Rețelei din cadrul Autorității de Management pentru Dezvoltare Rurală pentru animarea și funcționarea rețelei. Măsura este finanțată din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) prin Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală (FEADR) și se aplică pe perioada 2014-2020.

Activități desfășurate de rețea [nr.] /-

- - - -

Membri/beneficiari

[nr.] /- - - - -

Pescuit în apele interioare (Articolul 27 Servicii de consultanţă [+ articolul 44 paragraful (3)]: Măsura asigură îmbunătățirea activității pescarilor, prin oferirea de informații științifice, tehnice și economice, întrun mod mai structurat. Beneficiarii sunt pescarii, persoane fizice autorizate sau juridice, organizații de pescari inclusiv organizații de producători cu activități în domeniul pescuitului. Măsura este finanţată din FEPAM prin Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime 2014-20 (POPAM).

Numărul de proiecte și parteneriate de cercetare [nr.] /0

0 0 0 54 (2023)

Servicii de gestionare,de înlocuire și de consiliere pentru fermele de acvacultură (Articolul 49): măsura acordă sprijin pentru întărirea dezvoltării tehnologice, inovare și transfer de cunoștințe, care va permite dezvoltarea producției cu specii cu potențial bun de piață, îmbunătățirea semnificativă a produselor, proceselor și sistemelor organizaționale la nivelul fermei, studierea fezabilității tehnice și economice a produselor și proceselor inovative. Beneficiarii sunt organismele de drept public. Măsura este finanţată din FEPAM prin Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime 2014-20 (POPAM).

Numărul de proiecte finalizate de inovație,

servicii de consultanță [nr.]/0

0 0 0 12 (in 2023

Realizarea unui program de pregătire de scurtă durată pentru lucrătorii din agricultură in parteneriat public-privat89

Revitalizarea activităţii liceelor agricole90

89 Idem 90 Idem

78


Țintă 2019

Țintă 2020


Rezultatul 1.2.2: Îmbunătățirea calității sistemului de consultanţă și consiliere agricolă

Servicii de consiliere și consultanță pentru fermieri, tineri fermieri, micro-întreprinderi și întreprinderi mici, în zonele rurale (Sub-măsura 2.1.): Măsura vizează facilitarea accesului la servicii de consultanță și consiliere pentru fermieri și firmele cu activităţi non-agricole în zonele rurale. Sprijinul include consultanță pentru stabilirea și implementarea unor planuri de afaceri pentru dezvoltarea de afaceri agricole și non-agricole, recomandări cu privire la dezvoltarea de forme asociative, precum și sprijin pentru beneficiarii măsurilor de agro-mediu. Beneficiarii direcți sunt furnizori de servicii de consiliere și consultanță, adică entități publice sau private care îndeplinesc criteriile de calificare și selecție și brokerii de inovare. Beneficiarii finali ai acestui ajutor sunt agricultorii mici și tineri, grupurile de producători și micro-întreprinderile, întreprinderile mici care doresc să desfășoare activități non-agricole în zonele rurale. Ajutorul financiar se va acorda prin proceduri de achiziție publică și va acoperi 100% din cheltuiala eligibilă totală. Măsura este finanțată din PNDR prin FEADR 2014-2020.

Beneficiari ai serviciilor de consultanță

[nr.] / 0

0 30.000 50.000

2 72.826 (în

2023)

Servicii de consultanță publică pentru informarea și instruirea profesională a fermierilor. Măsura vizează îmbunătățirea serviciilor de consultanță publice pentru fermieri. Beneficiarii sunt fermierii români. Măsura este finanțată de la bugetul de stat, plus fonduri private obținute prin servicii prestate fermierilor, și se va implementa în perioada 2014-20.

Numărul de agricultori formați

profesional/informați

[nr.] 300.000

350.000 400.000 500.000 500.000

Sistem consultanță protecție plante: măsura urmărește dezvoltarea și consolidarea sistemului de training și consultanță în domeniul fitosanitar prin implementarea unui sistem continuu de profesionalizare pentru fermieri, furnizori, consultanți, traineri (training al trainerilor). Sprijinul financiar va fi acordat din bugetul de stat, dar ar putea fi finanțat și prin măsuri specifice din Programul Național de Dezvoltare Rurală (de decis).

Agricultori formați [nr.] / 0

500 1.000 1.500 1.500

Programul 1.3. Cercetare, dezvoltare, inovare și transfer tehnologic (CDITT) în agricultură și sectorul pescăresc

Rezultatul 1.3.1: Creșterea penetrării CDITT în rândul clienților din producția agro-alimentară

Planul sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2019-2022, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2022". Măsura dorește să sprijine activitățile de cercetare din domeniul agricol în intenția de a identifica soluții inovatoare pentru adaptarea la schimbările climatice, conservarea și exploatarea sustenabilă a resurselor și creșterea performanței economice generale agriculturii românești. Beneficiarii direcți sunt institutele și stațiunile de cercetare – dezvoltare, iar beneficiarii finali sunt fermierii și populația cu activitate în sectorul agricol. Suportul financiar se acordă pe principii concurențiale, pe baza unei proceduri de licitație restrânsă. Măsura va fi finanțată din bugetul național, prin bugetul MADR și se aplică pentru perioada 2019-2022.

Proiecte finanțate [nr.]

91 80

80 80

Grad de realizare [%] / 100%

100% 100% 100% 100%

Sprijin pentru înfiinţarea şi funcţionarea grupurilor operaţionale (GO), pentru dezvoltarea proiectelor-pilot şi a noilor produse în sectoarele agricol/pomicol (SM 16.1/16.1a): măsura doreşte să adapteze activităţile de cercetare la necesităţile fermierilor şi proprietarilor de terenuri forestiere şi să faciliteze accesul acestora la rezultatele activităţilor de cercetare şi inovare. Beneficiarii direcţi sunt Grupurile Operaţionale, care sunt compuse din actori interesaţi în dezvoltarea rurală (fermieri, cercetători, experţi, întreprinderi sau ONG-uri) cu scopul specific de a realiza un proiect de cercetare aplicată pentru abordarea anumitor

Numărul de grupuri operaționale PEI care

urmează să fie sprijinite [ nr.] /0

10 12 12 24 (în 2023)

79


Țintă 2019

Țintă 2020


aspecte sau materializarea anumitor oportunităţi din sectorul agro-alimentar. Sprijinul financiar se acordă în condiţiile trimiterii unui plan complet şi detaliat al proiectului şi acoperă 100% din cheltuielile eligibile totale. Măsura include o alocare separată pentru sectorul pomicol. Măsura este finanţată din PNDR prin intermediul FEADR şi va fi implementată în intervalul 2014-20.

Sprijin pentru activităţile demonstrative şi acţiunile de informare (Submăsura 1.2): măsura sprijină activităţile demonstrative şi de informare menite să îmbunătăţească abilităţile şi cunoştinţele fermierilor şi ale angajaţilor din sectorul agro-alimentar. Beneficiarii acestui sprijin sunt organisme publice sau private implicate în activităţi de informare, demonstrare şi diseminare, în timp ce beneficiarii finali sunt fermierii şi lucrătorii din sectorul agro-alimentar. Sprijinul financiar este acordat ca rambursare a cheltuielilor eligibile şi acoperă 100% din cheltuielile eligibile totale. Măsura este finanţată din PNDR, prin intermediul FEADR, urmând a fi aplicată în intervalul 2014-20.

Participanți la acțiuni demonstrative & de

informare [nr.] / 0

- - - 218.556 (2023)

Alte cheltuieli pentru cercetări în agricultură (funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice și a unităților de cercetare – dezvoltare aflate în subordinea ASAS): Măsura dorește să sprijine activitatea de cercetare științifică în agricultură, silvicultură, medicină veterinară, industria alimentară, dezvoltare rurală și protecția mediului, activitate intreprinsă sub coordonarea Academiei de Științe agricole și Silvice “Gheorghe Ionescu Șișești” (ASAS). Beneficiarii direcți sunt institutele și stațiunile de cercetare – dezvoltare din domeniul agricol, unități de drept public organizate ca instituții publice aflate în subordinea ASAS. Suportul financiar va fi acordat prin finanțarea anuală a cheltuielilor curente și de capital aferente activității ASAS și a unităților de drept public organizate ca instituții publice aflate în subordinea și coordonarea ASAS. Măsura este finanțată din bugetul național și se va aplica pe durata perioadei PSI.

Alocare financiară [000 RON]

315

500

500

De decis

Program naţional de cercetare-dezvoltare91

Rezultatul 1.3.2. Îmbunătățirea transferului de cunoștințe CDITT în sectorul pescăresc

Inovare (Articolul 26 şi articolul 44 paragraful (3)): Prin această măsură se urmăreşte dezvoltarea sau introducerea unor produse și echipamente noi sau substanțial îmbunătățite, a unor procese și tehnici noi sau îmbunătățite, a unor sisteme de gestionare și organizare noi sau îmbunătățite, inclusiv la nivelul prelucrării și al comercializării. Beneficiarii sunt organismele de drept pubic din domeniul pescuitului, independent sau în parteneriat cu pescarii, persoane fizice autorizate sau juridice, organizații de pescari inclusiv organizații de producători cu activități în domeniul pescuitului. Cuantumul sprijinului financiar nerambursabil acordat în cadrul acestei măsuri este între 30% și 100%, în funcție de tipul de beneficiar. Măsura este finanţată din FEPAM prin POPAM 2014-2020.

Numărul de proiecte și parteneriate cu

cercetători științifici [nr.] /0

0 0 0 2 (în 2023)

Inovare (Articolul 47): Măsura vizează sprijinirea consolidării dezvoltării tehnologice, a inovării şi a transferului de cunoştinţe în domeniul acvaculturii. În mod specific, sprijinul se va axa și pe introducerea noilor specii din acvacultură cu perspective pozitive de piaţă. Beneficiarii sunt organismele științifice sau de învățământ superior publice/private, individual sau în parteneriat cu IMM-uri, întreprinderi mari, asociații, organizații de producători cu activitate în domeniul acvaculturii. Măsura este finanţată din FEPAM prin Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime 2014-20 (POPAM).

Numărul de proiecte privind inovarea,

serviciile de consiliere

[nr.] /0

0 0 0 2 (în 2023)


80


Țintă 2019

Țintă 2020


Programul 1.4. Optimizare şi modernizare a lanţului de aprovizionare la nivelul sectorului pescăresc

Rezultatul 1.4.1. Creşterea gradului de procesare și marketing pentru producția de peşte

Planuri de producţie şi comercializare (Articolul 66). Această măsură sprijină elaborarea şi implementarea planurilor de producţie şi marketing în vederea asigurării unei exploatări durabile a resurselor piscicole și a unei valorificări optime a producțiilor. Sprijinul acordat nu depăşeşte 3 procente din valoarea medie anuală a producţiei introduse în ultimii trei ani pe piaţă de către organizaţia de producători /asociațiile de producători nou-recunoscute. Beneficiarii finali sunt organizaţiile de producători. Măsura este finanţată din FEPAM prin POPAM 2014-20.

Numărul de organizații ale

producătorilor/asociații ale

producătorilor care primesc sprijin

pentru planurile de producție și de

comercializare [nr.] / 0

0 0 0 1 (2023)

Măsuri de marketing (Articolul 68): măsura sprijină organizaţiile de producători şi procesul de modernizare şi optimizare a lanţului de aprovizionare. Beneficiari sunt întreprinderile (inclusiv pescari - persoane fizice autorizate sau juridice), organizaţiile de producători, asociaţiile de organizaţii de producători, organizaţiile interprofesionale, organismele de drept public din domeniul producţiei, prelucrării sau comercializării produselor pescărești și de acvacultură. Măsura este finanţată din FEPAM prin POPAM 2014-2020.

Numărul de proiecte privind măsurile de

comercializare şi ajutorul pentru

depozitare [nr.] / 0

0 0 0 2 (2023)

Prelucrarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură (Articolul 69): măsura sprijină înființarea și/sau modernizarea unităților de procesare, introducerea de noi tehnologii pentru dezvoltarea de noi produse și procese, creșterea numărului de locuri de muncă, economii de energie (tehnologii moderne și forme alternative de energie), reducerea impactului asupra mediului (prin prelucrarea la scară mică a deșeurilor de pește). Beneficiarii direcţi sunt IMM-urile cu activităţi de procesare a produselor obţinute din pescuit şi/sau acvacultură. Sprijinul financiar este cuprins între 50% şi 75% din valoarea totală eligibilă a proiectului (inclusiv TVA eligibil) în funcţie de categoria solicitantului, contribuţia acestuia fiind în cazul acestei măsuri de minim 25% din valoarea totală eligibilă a proiectului (inclusiv TVA eligibil). Măsura este finanţată din FEPAM prin POPAM 2014-20.

Numărul de proiecte privind prelucrarea

produselor [nr.] / 0

0 0 0 15 (2023)

Ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina din acvacultură. Măsura sprijină agenţii economici din acvacultură prin reducerea accizei la motorina folosită în activităţi de acvacultură. Sprijinul se acordă sub formă de rambursare, respectiv diferenţa dintre nivelul accizei standard prevăzut în Codul fiscal şi nivelul accizei reduse.

Beneficiari/Nr/0 38 38 38 38

Programul de susţinere a producătorilor din sectorul pescuitului şi acvaculturii. Măsura este o schemă de ajutor de stat care îşi propune îmbunătăţirea nivelului de performanţă şi sustenabilitate al fermelor de acvacultură. Măsura sprijină modernizarea şi dotarea întreprinderilor. Beneficiarii sunt producători din sectorul pescuitului și acvaculturii. Sprijinul financiar este de 40% din totalul cheltuielilor eligibile. Măsura este finanţată de la bugetul naţional.

- - - - -

Programul 2.1. Consolidarea, restructurarea şi modernizarea exploataţiilor agricole şi piscicole

Rezultatul 2.1.1: Creşterea ponderii fermelor consolidate/restructurate/modernizate, atât din punct de vedere al suprafeţei agricole exploatate, cât şi a dimensiunii economice

81


Țintă 2019

Țintă 2020


Plata redistributivă: măsura îşi propune consolidarea fermelor prin acordarea unei plăţi suplimentare directe fermierilor pentru primele 30 ha. Beneficiarii sunt toţi fermierii eligibili pentru a primi plăţi directe, indiferent de dimensiunea propriei ferme. Sprijinul financiar va fi acordat în baza trimiterii unei solicitări de plată, în două tranşe: (i) pentru primele 5 ha şi (ii) pentru restul de 25 ha. Măsura este finanţată din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) şi se aplică în intervalul 2015-2020.

Suprafața care face obiectul plății

[mii ha]/-

3500

3700

3900

4200

Agricultori beneficiari [nr., mii] /-

820

850 900 920

Investiţii în exploataţii agricole (Submăsura 4.1): măsura îşi propune să sprijine proiecte de investiţii în ferme vegetale şi zootehnice. Beneficiarii eligibili sunt fermieri, cooperative şi grupuri de producători cu dimensiune economică de minim 8.000 euro producţie standard. Ajutorul financiar acoperă 50% din cheltuielile eligibile totale, putându-se acorda puncte procentuale suplimentare în anumite condiţii. Această măsură include o alocare separată pentru sectorul pomicol (M 4.1a Investiţii în exploataţii pomicole). Măsura este finanţată din PNDR prin FEADR şi va fi implementată în intervalul 2014-20.

Numărul de exploatații care

beneficiază de ajutor pentru investiții [nr.] / / 2.072

2.500 3.000 3.500 4.263 (în

2023)

Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici (Submăsura 6.3): măsura îşi propune să sprijine transformarea structurală a ferme micilor şi să faciliteze integrarea acestora pe piaţă. Sprijinul se acordă în baza aprobării unui plan de afaceri. Beneficiarii sunt ferme micile cu o dimensiune economică între 4.000 şi 11.999 euro producţie standard. Valoarea sprijinului este de 15.000 euro pentru o perioadă de maxim 3 ani (5 ani pentru exploataţiile pomicole) şi se acordă în două tranşe: (i) o primă tranşă reprezentând 75% din sprijinul total, după semnarea deciziei de finanţare, şi (ii) a două tranşă, ce reprezintă 25% din sprijinul total, după implementarea planului de afaceri. Măsura este finanţată din PNDR prin FEADR şi va fi implementată în intervalul 2014-20.

Numărul de beneficiari

(exploataţii) care beneficiază de ajutor la înfiinţare pentru

fermele mici [nr.] / 23.847

25.000 27.000 29.000 31.093 (în

2023)

Rezultatul 2.1.2: Sprijin pentru investiții productive în acvacultură

Ajutoare pentru investiţii productive în acvacultură (art. 48 alin. (1) literele (a-d) şi (f-h)): măsura are drept obiectiv sprijinirea proiectelor de investiţii productive în acvacultură, inclusiv modernizarea fermelor de acvacultură, îmbunătăţirea condiţiilor de lucru şi de siguranţă a lucrătorilor din sectorul acvaculturii, diversificarea producţiei de acvacultură şi a speciilor de cultură, diversificarea surselor de venituri şi creşterea profitabilităţii fermelor prin dezvoltarea turismului şi pescuitului recreativ/sportiv. Beneficiarii eligibili sunt micro-întreprinderile, întreprinderile mici şi mijlocii şi ONG-urile implicate în acvacultură, întreprinderile şi ONG-urile cu activitate economică din domeniul acvaculturii. Valoarea maximă a unui proiect este de 1 milion de euro, cu finanțare care acoperă 50% din cheltuielile eligibile (doar 30% pentru beneficiarii care nu desfășoară activități în acvacultură). Măsura este finanțată din FEPAM prin POPAM 2014-2020.

Nr. de proiecte privind ajutoarele pentru investiţii

productive în acvacultură

[nr.] / 0

0 0 0 100 (2023)

Programul 2.2. Încurajarea transferului inter-generaţional în agricultură

Rezultatul 2.2.1: Reducerea vârstei medii a fermierilor activi

Schema de rentă viageră: Măsura a fost introdusă în 2005 pentru a sprijini consolidarea funciară şi, astfel, modernizarea agriculturii româneşti. Beneficiarii au fost persoane de peste 62 de ani care au deţinut terenuri de până la 10 hectare (şi care nu au făcut obiectul vânzării sau cumpărării după anul 1990). Beneficiarii au avut dreptul de a primi, până la sfârşitul vieţii, o sumă garantată de stat dacă şi-au vândut sau oferit în leasing propriile terenuri agricole (pentru leasing 50 Euro/an şi pentru vânzare 100 Euro/an).

Beneficiari [nr.] - 71.349

64000 64.215 - -

82


Țintă 2019

Țintă 2020


Măsura este finanţată din bugetul naţional şi a fost în vigoare până la finele anului 2009, însă plăţile către fermierii care au intrat deja în sistem continuă să fie acordate.

Plată suplimentară destinată tinerilor fermieri: Măsura are rolul de a stimula reînnoirea generaţiilor de fermieri, oferind plăţi suplimentare pe suprafaţă fermierilor cu vârsta de până la 40 de ani. Beneficiarii sunt toţi fermierii eligibili pentru plăţi directe, care nu au împlinit încă 40 de ani, deţin/li s-a oferit funcţia de manager de fermă şi au frecventat cursuri de instruire pe termen scurt. Sprijinul financiar se va acorda ca plată suplimentară pe suprafaţă, pe o perioadă de 5 ani şi pentru o suprafaţă maximă de 60 ha. Măsura este finanţată din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) şi se va implementa în intervalul 2015 – 2020.


[000ha]/ -

800

856

900

950

Tineri agricultori care primesc sprijin [nr. mii] / a se

determina

61

63

65

67

Grad de utilizare [%] /0

50 50 - -

Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri (Sub-măsura 6.1): Măsura îşi propune să sprijine creşterea numărului de fermieri activi. Beneficiarii sunt fermieri cu vârsta de până la 40 de ani, cu instruire adecvată şi care vor ocupa poziţia de manager de fermă. Sprijinul financiar se acordă pe baza unui proiect aprobat de investiţii pentru o perioadă de maxim 3 ani (5 ani pentru fermierii din sectorul pomicol); sprijinul se va acorda în două tranşe, în valoare fie de 50.000 Euro (pentru ferme cu producţie standard între 30.000 şi 50.000 euro), fie de 40.000 Euro (pentru ferme cu producţie standard între 12.000 şi 29.999 euro). Măsura este finanţată din PNDR prin FEADR şi se va implementa în intervalul 2014-20.

Tineri agricultori care primesc sprijin [nr.] / 11.235

9.367 9.367 9.367 9,367 (în

2023)

Schema pentru micii fermieri (Pilonul 1 din PAC): această măsură reprezintă o plată directă simplificată pentru fermierii care deţin exploataţii de mici dimensiuni, având scopul de a înlocui alte plăţi directe, precum plata de suprafaţă, plata de ecologizare (înverzire), ajutoarele naţionale de tranziţie, etc. Valoarea financiară maximă acordată anual este de 1.250 Euro, în funcţie de dimensiunea suprafeţei şi/sau numărul de animale deţinute. După un an, beneficiarii sunt eligibili pentru a solicita finanţare în baza submăsurii PNDR 6.5 (menţionată mai jos). Măsura este finanţată din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) şi se va implementa în intervalul 2015 – 2020.

Agricultori care primesc sprijin

[nr. mii] / -

500

550

650

700

Program pentru stimularea angajării tinerilor în sectoarele agricultură, acvacultură şi industria alimentară. Măsura îşi propune să stimuleze angajarea de tineri în domeniul agricol, pisiciol şi în industria alimentară. Beneficiarii sprijinului sunt angajatorii care fac dovada angajării cu normă întreagă a doi tineri beneficiari pe o perioadă de minim 12 luni. Sprijinul financiar se acordă lunar pentru fiecare persoană angajată şi constă în 500-1000 de lei de persoană angajată, în funcţie de nivelul de studii. Măsura este finanţată de la bugetul de stat şi se va implementa în perioada 2019-2020.

Tineri angajaţi [Nr.] 0 0 3000

Programul 3.1. Gestionarea principalelor resurse naturale în agricultură

Rezultatul 3.1.1: Îmbunătățirea utilizării apei și solului prin modernizarea sistemelor de irigații viabile și exploatarea terenurilor agricole conform practicilor prietenoase cu mediul

Plăți de ecologizare (înverzire): măsura îşi propune să stimuleze fermierii activi să practice o agricultură durabilă și ecologică. Beneficiarii sunt fermierii români activi care respectă condițiile de ecologizare (înverzire) ale PAC. Ajutorul financiar se acordă pe hectar şi reprezintă 30% din resursele financiare alocate pentru Pilonul 1. Măsura este finanțată din bugetul FEGA şi vor fi puse în aplicare în perioada 2014-2020.


[thou ha] / 8.409,3

370

380

400

450

83


Țintă 2019

Țintă 2020


Agricultura ecologică (M11): Măsura susține, în producția vegetală şi animală, fermierii care practică agricultura ecologică sau fac tranziţia de la agricultura convențională la agricultura ecologică (perioada de conversie). Beneficiarii sunt fermierii activi înregistrați oficial ca producători de agricultură ecologică. Sprijinul prevăzut de această măsură este acordat ca o plată compensatorie pe fermă. Finanțarea vine de la FEADR prin PNDR 2014 - 2020.

Suprafață (ha) – in conversie si certificata la agricultura ecologică [000 ha] /

5.83192

10 1137 2137 226 (2023)

Program de încurajare a agriculturii ecologice şi a produselor tradiţionale93

Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice (Sub-măsura 4.3 – componenta infrastructura de irigații): Măsura sprijină investițiile în modernizarea infrastructurii secundare de irigaţii. Beneficiarii eligibili sunt organizațiile/ federațiile de utilizatori de apă compuse din proprietari sau utilizatori de teren agricol. Ajutorul financiar este acordat pe bază concurențială, avându-se în vedere proiectele de investiții pentru îmbunătățirea gestionării terenurilor și/ sau pe sisteme de irigaţii şi acoperă 100% din totalul cheltuielilor eligibile. Proiectele de investiții trebuie să respecte Directiva-Cadru Apă. Măsura primește finanțare de la Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), prin PNDR 2014 - 2020.

Operațiuni sprijinite pentru investiții

[nr.] / 288 60 200

300 (în 2021)

420 (în 2023)

Programul Național de Monitorizare a Solului pentru Agricultură şi Silvicultură (OSPA, ICPA) Suprafață [% din

totalul SAU]/ 37%; 37,5%

37% 37,5%

45% 45%

50% 55%

50% 55%

Agro-mediu şi climă (M10): Măsura susține dezvoltarea durabilă a zonelor rurale, prin acordarea de plăți pentru fermieri cu scopul de a introduce sau de a continua punerea în aplicare a metodelor de producție agricolă compatibile cu protecţia şi ameliorarea mediului, a peisajului şi a caracteristicilor sale, a resurselor naturale, a solului şi a diversității genetice. Beneficiarii sunt fermierii români care respectă condițiile stabilite. Ajutorul financiar este de formă compensatorie și este plătit anual, ca o sumă fixă, acordat per hectar. Măsura este finanțată prin FEADR 2014-2020, prin PNDR.

Suprafață care primește sprijin [000 ha] / 210

210 1.325 1.325 1.325

Investiții prin Programul Național de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigaţii (2016-20): măsura sprijină investițiile în infrastructura principală de irigaţii sub proprietate publică, inclusiv sistemele de pompare şi de repompare, şi rețelele de distribuție și canalizare. Beneficiarii finali sunt organizațiile utilizatorilor de apă în sectorul irigaţiilor (OUAI) şi federaţiile utilizatorilor de apă în domeniul irigaţiilor (FOUAI) care au primit sau vor primi finanțare de la FEADR pentru investiții de irigaţii private, la nivel de fermă, şi au nevoiesă fie legate la o infrastructură principală viabilă de irigaţii. Măsura este finanțată prin bugetul de stat şi va continua până în 2020.

Randamentul staţiilor de bază şi de repompare [%] / 45% Amenajări de irigaţii

viabile Pierderi de apă din

canale [%]

40

60

60

70

86

60

- - -

- - -

Apa gratuită până la stația de punere sub presiune94

92 Se referă la angajamente din perioada de programare anterioară. 93 Urmează a fi introdusă. 94 Urmează a fi introdusă.

84


Țintă 2019

Țintă 2020


Rezultatul 3.1.2: Conservarea biodiversității

Plăți compensatorii în zona montană (SM 13.1): măsura îşi propune să sprijine utilizarea terenurilor agricole situate în zonele muntoase unde producția agricolă este inferioară din punct de vedere al cantității şi/sau al calității. Beneficiarii sunt fermieri activi situați în zonele care sunt desemnate ca zone muntoase. Ajutorul acordat de această măsură este de formă compensatorie. Prima compensatorie este plătită anual, ca sumă fixă, acordată per unitate de suprafaţă (hectar) şi este o compensaţie pentru pierderile de venit şi costurile suplimentare suportate de către fermierii care încheie angajamente anuale voluntare pentru a continua activitățile agricole în zonele desemnate. Măsura este finanțată prin intermediul FEADR, prin PNDR 2014-2020.

Suprafață care primește sprijin

[Mil ha] / 3.1 1,37 1,37 1,37 1,37

Plăți compensatorii pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative (SM 13.2): măsura îşi propune să sprijine utilizarea terenurilor agricole situate în zone unde producția agricolă este inferioară din punct de vedere al cantității si/sau calității, din cauza condițiilor naturale specifice. Beneficiarii sunt fermierii activi situați în zonele care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative. Ajutorul acordat sub această măsură este de formă compensatorie. Prima compensatorie este plătită anual, ca sumă fixă, acordată per unitate de suprafaţă (hectar) şi este o compensaţie pentru pierderile de venit şi costurile suplimentare suportate de către fermierii care încheie anual angajamente voluntare pentru a continua activitățile agricole în zonele desemnate. Măsura este finanțată prin intermediul FEADR, prin PNDR 2014-2020.


[Mil ha] / 3.4 3,15 3,15 3,15 3,15

Plăți compensatorii pentru zone care se confruntă cu constrângeri specifice (SM 13.3): măsura îşi propune să sprijine financiar utilizarea terenurilor agricole situate în Rezervația Biosferei Deltei Dunării. Beneficiarii sunt fermieri activi situați în aceste zone. Ajutorul acordat sub această măsură este de formă compensatorie. Prima compensatorie este plătită anual, ca suma fixă, acordată pe suprafaţă (hectar) şi este o compensaţie pentru pierderile de venit şi costurile suplimentare suportate de către fermierii care încheie anual angajamente voluntare pentru a continua activitățile agricole în zonele desemnate. Măsura este finanțată prin intermediul FEADR, prin PNDR 2014-2020.


[Mil ha] / 3.1 0,18 0,18 0,18 0,18

Rezultatul 3.1.3: Utilizarea sustenabilă a resurselor locale agro-alimentare prin conservarea soiurilor locale, străvechi

Programul 3.2. Reducerea impactului agriculturii şi sectorului pescăresc asupra mediului

Rezultatul 3.2.1. Creşterea eficienţei în utilizarea energiei în sectorul pescuitului

Eficiența energetică şi atenuarea schimbărilor climatice - înlocuirea sau modernizarea motoarelor (art. 41 alin. (2) și art. 44 alin. (1) litera (d)): Măsura susține modernizarea şi/sau înlocuirea motoarelor bărcilor care operează în apele interioare, inclusiv în Delta Dunării, unde impactul motoarelor asupra mediului trebuie să fie limitat. Beneficiarii sunt proprietarii de ambarcațiuni de nave și ambarcațiuni de pescuit. Sprijinul este acordat pe baza unui proiect de investiții cu o durată de 1-6 luni. Măsura este finanțată de FEPAM prin POPAM 2014-2020.

Numărul de proiecte de înlocuire sau modernizare a

motoarelor [nr.] /0

0 0 0 37 (în 2023)

Investiții productive in acvacultură - creșterea eficienței energetice, energie regenerabilă (art. 48 alin. (1) litera (k)): măsura vizează protejarea și refacerea biodiversității acvatice și îmbunătățirea ecosistemelor legate de acvacultură și promovarea unei acvaculturi eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor.

Numărul de proiecte de înlocuire sau

0 0 0 20

85


Țintă 2019

Țintă 2020


Beneficiarii eligibili sunt întreprinderile cu activitate în domeniul acvaculturii. Măsura este finanțată de FEPAM prin POPAM 2014-2020.

modernizare a motoarelor

[nr.] / 0

Rezultatul 3.2.2. Încurajarea conservării și sechestrării carbonului în sectorul agricol

Sprijin pentru împădurire/crearea de suprafeţe împădurite (SM 8.1): Măsura susține extinderea zonei ocupate de păduri la nivel național prin împădurirea terenurilor agricole. Beneficiarii sunt proprietarii publici şi privați de terenuri agricole şi non-agricole, precum şi asociațiile lor. Ajutorul financiar include un bonus pentru înființarea plantațiilor forestiere şi o primă anuală pe hectar (menită să acopere costurile legate de întreținerea și îngrijirea plantației forestiere şi să ofere o compensare pentru pierderile de venituri agricole ca urmare a împăduririi). Măsura este finanțată din PNDR 2014-2020, prin FEADR.

Suprafață de teren împădurit [ha] / 246

1000 7.300 7.300 9.130

(în 2023))

Plăți pentru angajamente de silvo-mediu (SM 15.1). Măsura are scopul de a reduce numărul intervențiilor forestiere şi de a oferi zone de liniște pentru dezvoltarea vieţii sălbatice. Beneficiarii sunt proprietari de păduri incluse în Fondul Forestier Național, care sunt de acord să încheie de bună voie angajamente de silvo-mediu pentru o perioadă de 5 ani. Sprijinul se acordă sub forma unei plăți compensatorii plătite anual, ca sumă fixă, acordată per unitate de suprafaţă (ha) şi este o compensaţie pentru pierderile de venit şi costurile suplimentare suportate de către proprietarii de terenuri forestiere care încheie acorduri voluntare. Măsura este finanțată din PNDR 2014-2020, prin FEADR.

Zone în cadrul contractelor privind

mediul [ha] / 0

10 10 10 479.000(2

023)

Programul 3.3. Gestionarea riscurilor în agricultură

Rezultatul 3.3.1. Creşterea gradului de participare a fermierilor la instrumente de gestionare a riscurilor de mediu în agricultură

Asigurarea recoltei de struguri de vin (în cadrul Programului Național Suport). Măsura susține asigurarea recoltei de struguri de vin împotriva dezastrelor naturale, daunelor provocate de animale, dăunători şi boli. Beneficiarii sunt producătorii de struguri de vin din România. Ajutorul financiar este acordat prin rambursarea primelor de asigurare plătite de către producători. Măsura este finanțată din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) şi se va aplica până în 2023.

Beneficiari în cadrul programului

[nr.]

300

350

350

-

SM 17.1 Prime pentru asigurarea culturilor, a animalelor şi a plantelor. Sprijinul acordat în cadrul acestei submăsuri constă în rambursarea unei părți din prima de asigurare eligibilă plătită de către fermieri în baza contractelor de asigurare încheiate în condițiile reglementate în fișa submăsurii.

Numărul de exploatații agricole care beneficiază de

ajutor pentru prima de

asigurare [Nr.]/5.000

500 1.500 1.500 1.500

...Managementul altor riscuri

Consolidarea sistemului de prognoză și avertizare asupra bolilor şi paraziților. Această măsură susține activitățile legate de informare (instruiri, buletine informative etc.) pentru utilizatori şi furnizori de produse de control al dăunătorilor. Beneficiarii sunt fermierii şi furnizorii de produse de control al dăunătorilor. Finanțarea este asigurată de la bugetul de stat prin intermediul Autorității Naționale Fitosanitare.

Utilizatori ai produselor și serviciilor de

protecția împotriva dăunătorilor

/furnizori instruiți

8.000 8.000 16.00 17.000

86


Țintă 2019

Țintă 2020


[Nr.]/ 8.000

Stații de întreținere sistem agro-expert

[nr.] / 630 630 630 700 750

Prognoză și buletine de avertizare pentru

informarea producătorilor

agricoli [nr.] / 4200

4.200 4.200 4.500 5.000

Implementarea sistemului integrat de gestionare a dăunătorilor: această măsură sprijină fermierii să utilizeze produsele de gestionare a dăunătorilor de o manieră mai eficientă şi mai sustenabilă, precum şi conștientizarea asupra costurilor legate de o utilizare intensivă a pesticidelor. Finanțarea este asigurată de la bugetul de stat prin intermediul Autorității Naționale Fitosanitare.

Linii directoare specifice privind managementul

integrat al dăunătorilor

[nr.] / 1

3 5 10 10

SM 5.1 Sprijin pentru investiţii în acţiuni preventive menite să reducă consecinţele dezastrelor naturale, evenimentelor adverse şi evenimentelor catastrofale-beneficiari publici. În cadrul acestei sub-măsuri vor fi sprijinite acțiunile pentru prevenirea şi limitarea răspândirii pestei porcine africane. Acţiuni eligibile pentru sprijin sunt investiţii în instalații de dezinfectare și dezinsecţie, investiţii în creşterea capacităţii operaţionale pentru reducerea timpilor de diagnostic prin dotarea laboratoarelor și achiziția de mijloace de transport a probelor, achiziționarea de camere frigorifice pentru depozitarea temporară a animalelor sălbatice ucise până la primirea rezultatelor probelor prelevate. Beneficiarii eligibili sunt entități publice cu atribuții în domeniu sanitar-veterinar, autorități publice care au în administrare punctele de trecere a frontierei, autorități publice care au în administrare drumurile publice și administratori/gestionari publici ai fondurilor cinegetice. Rata sprijinului public nerambursabil va fi de 80 % din totalul cheltuielilor eligibile și de 100% din totalul cheltuielilor eligibile. SM 5.1 Sprijin pentru investiţii în acţiuni preventive menite să reducă consecinţele dezastrelor naturale, evenimentelor adverse şi evenimentelor catastrofale – beneficiari privați. Beneficiarii eligibili sunt fermieri, cu excepția persoanelor fizice neautorizate și cooperative (cooperativele agricole și societățile cooperative agricole), grupuri de producători, constituite în baza legislației naționale în vigoare care deservesc interesele membrilor, fermieri și grupuri de fermieri. Acţiuni eligibile pentru spijin sunt investiții în instalații, echipamente și infrastructura sanitară și garduri de protecție, inclusiv repelenți, în cadrul fermelor, pentru asigurarea biosecurității. Rata sprijinului public nerambursabil va fi de 80% pentru fermierii individuali, din totalul cheltuielilor eligibile și de100% pentru grupuri de fermieri. Măsura este finanțată din PNDR 2014-2020, prin FEADR.

Beneficiari care primesc sprijin

-entități publice [nr.]

Beneficiari care primesc sprijin-

exploatații agricole[nr.]

50

100

1oo

200

125

400

125

400

Ajutor de stat pentru compensarea pagubelor cauzate de pesta porcină africană în gospodăriile populaţiei. Măsura este un ajutor de stat şi vizează compensarea pagubelor cauzate de pesta porcină africană în

Beneficiari/Nr./0 - - - -

87


Țintă 2019

Țintă 2020


gospodăriile populaţiei. Beneficiarii sunt crescătorii de porci, ale căror animale au fost ucise ca urmare a măsurilor de stopare a evoluției și de eradicare a Pestei Porcine Africane. Sprijinul financiar se stabileşte ca diferenţă între valoarea unui porc la greutatea standard de abatorizare, 100 kg şi valoarea din fişa de evaluare pentru animalele ucise sub greutatea standard de abatorizare. Măsura este finanţată de la bugetul naţional.

SM 5.2 Sprijin pentru investiții în acțiuni menite să reducă consecințele dezastrelor naturale, evenimentelor adverse și evenimentelor catastrofale – beneficiari privați. În cadrul acestei sub-măsuri vor fi sprijinite acțiunile pentru repopularea și refacerea efectivelor distruse ca urmare a epizootiei în cazul recunoașterii la nivel național a dezastrului de către autoritățile competente. Acțiuni eligibile pentru suport sunt investiții în scopul refacerii potențialului de producție prin: achiziția de animale de reproducție atât pentru repopularea fermelor afectate cât și pentru reprofilarea acestora prin popularea cu alte specii de animale; adaptarea spațiilor de creștere a animalelor. Beneficiarii sunt fermieri, cu excepția persoanelor fizice neautorizate și cooperative (cooperativele agricole și societățile cooperative agricole), grupuri de producători, constituite în baza legislației naționale în vigoare, care deservesc interesele membrilor. Rata sprijinului public nerambursabil va fi de 100%. Măsura este finanțată din PNDR 2014-2020, prin FEADR.

Cheltuieli publice totale [000 EUR]

13500 13500 13500 13500

Rezultatul 3.3.2. Creșterea gradului de protecție la căderile de grindină, în zonele protejate prin implementarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor

Sistemul Național Antigrindină și de creștere a precipitațiilor sprijină reducerea riscului faţă de fenomene meteorologice periculoase (grindină, ceață densă) sau dăunătoare (seceta prelungită) şi creșterea precipitațiilor (ploaie, zăpadă) în zonele de interes din România. Beneficiarii sunt fermierii din zonele afectate. Sprijinul financiar se acordă anual, pe baza Programului de Realizare a Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor. Măsura este finanțată din bugetul național pentru perioada 2010-2024.

Suprafață protejată [000ha] / 290

400 600 600 600

Programul 3.4: Gestionarea resurselor naturale în domeniul pescăresc

Rezultatul 3.4.1: Reducerea impactului pescuitului asupra mediului

Limitarea impactului pescuitului asupra mediului marin şi adaptarea pescuitului la protecţia speciilor [art. 38 + art. 44 alin. (1) litera (c) pescuitul în apele interioare]: măsura stimulează eliminarea treptată a practicii de aruncare înapoi în mare a capturilor și facilitează tranziţia către o exploatare durabilă a resurselor biologice marine vii. Beneficiarii sunt pescarii, organizațiile de pescari precum și proprietarii de nave de pescuit. Măsura este finanțată de FEPAM prin POPAM 2014-2020.

Proiecte privind măsurile de

conservare, limitarea impactului

pescuitului asupra mediului marin și

adaptarea pescuitului la

protecţia speciilor [nr.] / 0

0 0 0 2 (2023)

Protejarea și refacerea biodiversității marine – colectarea uneltelor de pescuit pierdute și a altor deșeuri marine (art.40 alin. (1) litera (a)): Măsura susține colectarea de către pescari a deșeurilor din mare, precum și a echipamentelor de pescuit pierdute și a reziduurilor marine. Principalii beneficiari sunt deţinătorii de autorizaţie de pescuit comercial marin, după caz. Măsura este finanțată de FEPAM prin POPAM 2014-2020.

Proiecte pentru protejarea şi

refacerea biodiversității

0 0 0 3 (2023)

88


Țintă 2019

Țintă 2020


marine, a ecosistemelor

[nr.] / 0

Rezultatul 3.4.2 Protejarea și refacerea biodiversității acvatice și îmbunătățirea ecosistemelor legate de acvacultură și promovarea unei acvaculturi eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor

Investiții productive în acvacultură - eficiența utilizării resurselor, reducerea de utilizare a apei şi a substanțelor chimice, sisteme de recirculare închise (art. 48 alin. (1) litera (j)): Măsura sprijină investiţiile care promovează sistemele de acvacultură în care produsele de acvacultură sunt crescute în sisteme închise cu recircularea apei, reducându-se la minimum cantitatea de apă utilizată. Beneficiarii eligibili sunt orice întreprinderi care operează în producția de acvacultură. Valoarea sprijinului financiar variază de la 30 la 70%, în funcţie de tipul de beneficiar. Măsura este finanțată de FEPAM prin POPAM 2014-2020.

Numărul de proiecte privind ajutoarele pentru investiții

productive în acvacultură [nr.] / 0

0 0 0 2 (2023)

Creșterea potențialului siturilor de acvacultură (Articolul 51): Măsura sprijină activitățile legate de identificarea şi cartografierea zonelor celor mai adecvate pentru dezvoltarea acvaculturii. Beneficiarii eligibili sunt autorităţile publice cu responsabilități şi expertiză în acest domeniu. Măsura este finanțată de FEPAM prin POPAM 2014-2020.

Numărul de proiecte privind creșterea

potențialului siturilor de

acvacultură/sănătatea publică și a

animalelor [nr.] / 0

0 0 0 2 (2023)

Conversia la sistemele de management de mediu şi audit şi la acvacultura ecologică (art. 53): Măsura susține conversia de la acvacultură convențională la acvacultura ecologică. Ajutorul financiar se acordă sub forma unei compensații pentru o perioadă de maxim 3 ani ţinând cont de pierderile suportate în timpul tranziției la metodele de producție ecologică. Beneficiarii eligibili sunt beneficiarii care se angajează să respecte cerințele pentru producția ecologică pentru minim cinci ani. Măsura este finanțată de FEPAM prin POPAM 2014-2020.

Numărul de proiecte privind reducerea

impactului acvaculturii asupra mediului [nr.] / 0

0 0 0 15 (2023)

Rezultat 3.4.3: Promovarea unei acvaculturi cu un nivel ridicat de protecţie a mediului, promovarea sănătăţii şi bunăstării animalelor, precum şi a sănătății și siguranței publice

Acvacultura care furnizează servicii de mediu (art. 54): Măsura susține metodele de acvacultură care sunt compatibile cu nevoile specifice de mediu şi sub rezerva cerințelor specifice de gestionare care rezultă din desemnarea zonelor NATURA 2000. Sprijinul financiar este acordat anual ca o compensație pentru pierderile de venit/costurile suplimentare suportate ca urmare a cerințelor de gestionare impuse de zonele Natura 2000. Beneficiarii sunt operatori economici angajați în producția de acvacultură în zonele Natura 2000. Măsura este finanțată de FEPAM prin POPAM 2014-2020.

Numărul de proiecte privind reducerea

impactului acvaculturii asupra mediului [nr.] / 0

25 25 25 45 (2023)

Măsuri privind sănătatea şi bunăstarea animalelor (Articolul 56): măsura sprijină dezvoltarea de bune practici atât generale cât şi specifice speciilor, referitoare la bio-securitate sau la nevoile de sănătate și bunăstare a animalelor în acvacultură. Beneficiarii eligibili sunt atât organismele publice cât şi cele private. Măsura este finanțată de FEPAM prin POPAM 2014-2020.

Numărul de proiecte privind creșterea

potențialului zonelor de acvacultură și

măsuri privind sănătatea publică și

0 0 0 2 (2023)

89


Țintă 2019

Țintă 2020


sănătatea animalelor [nr.] / 0

Programul 4.1. Sprijin direct pentru creșterea veniturilor agricultorilor

Rezultatul 4.1.1. Reducerea disparităţilor dintre veniturile agricole și cele non-agricole

Schema de plată pe suprafaţă (SAPS): măsura urmăreşte asigurarea unei mai mari stabilităţi a veniturilor fermierilor şi oferirea unui sprijin pentru desfăşurarea activităților agricole în general. Beneficiarii sunt fermierii activi din România care au mai mult de 1 ha in parcele de cel puţin 0.3 ha. Sprijinul este acordat per hectar, în funcţie de zona eligibilă. Măsura va fi finanțată din FEGA pentru perioada 2014-2020.

Suprafață care face obiectul plății

[000 ha] / 8.531,3

9800

10000

10200

10400

Ajutoarele naționale de tranziție (ANT): Măsura urmărește să asigure un sprijin pentru veniturile fermierilor şi să completeze sprijinul SAPS. Suma totală care poate fi acordată fermierilor în sectoarele vegetal şi zootehnic se va reduce treptat până în 2020 (cu 5% pe an). Beneficiarii sunt fermierii care sunt eligibili pentru SAPS şi fermierii din producţia zootehnică. Sprijinul financiar se acordă per hectar sau pe cap de animal, în baza prezentării unei cereri de plată. Măsura este finanțată din fonduri naționale în cadrul bugetului disponibil şi se aplică până în 2020.

Suprafață care face obiectul plății

[000 ha] / 6.779,7 Animale care fac

obiectul plății [nr.] / Bovine + ovine/caprine

6.779,7

10000000

6.800

10000000

6.800

De decis

6.800

De decis

Programul 4.2. Diversificarea activităților economice în zonele rurale, inclusiv în cadrul comunităților costiere și interioare care depind de pescuit și de acvacultură

Rezultatul 4.2.1. Creșterea gradului de ocupare în activități economice non-agricole în zonele rurale

Sprijin pentru înfiinţarea de activităţi non-agricole în zone rurale (SM 6.2): această măsură susține crearea de noi activități non-agricole în zonele rurale, de către micii fermieri sau micii întreprinzători. Beneficiarii sunt fermierii sau membrii unei exploataţii agricole, micro-întreprinderi şi întreprinderi mici. Sprijinul financiar nu va depăși 200.000 de euro/beneficiar pe parcursul a trei ani fiscali şi va fi acordat pe baza unui plan de afaceri. Sprijinul va fi acordat ca plată forfetară. Această măsură este finanțată din PNDR 2014-20, prin FEADR.


[nr.] / 178 758 1337 1917

1963(2023)

Investiții în crearea şi dezvoltarea de activități non-agricole (SM 6.4). Această măsură sprijină dezvoltarea de activități non-agricole existente în zonele rurale. Beneficiarii sunt microîntreprinderi non-agricole și întreprinderi mici din zonele rurale, precum și fermieri sau membri de exploataţii agricole care îşi diversifică activitatea în domenii non-agricole. Sprijinul va fi acordat ca o rambursare a cheltuielilor eligibile care au fost suportate efectiv şi nu va depăși 200.000 de euro/beneficiar pe parcursul a trei ani fiscali. Această măsură este finanțată din bugetul 2014-2020 PNDR prin FEADR.


[nr.] / 179 422 665 908 974 (2023)

Schema de garantare pentru IMM-uri. Această măsură sprijină IMM-urile care funcționează în zonele rurale prin acordarea de garanții pentru creditele contractate în vederea implementării proiectelor selectate în cadrul măsurilor descrise mai sus. Beneficiarii sunt micro-întreprinderile care sunt susținute financiar pentru dezvoltarea de activități neagricole în zonele rurale. Ajutorul financiar este acordat ca garanție pentru creditele contractate în vederea implementării proiectului selectat pentru finanțare. Garanția maximă şi perioada de garanție sunt stabilite pentru fiecare credit separat în funcţie de caracteristicile de creditare şi în conformitate cu fişele tehnice ale măsurilor. Programul este finanțat din PNDR 2014-2020.

Garanții acordate [nr.] / 397

397 397 397 397

Valoarea garanțiilor acordate

[Mil EUR] / 42.80 43 43 43 43

90


Țintă 2019

Țintă 2020


Rezultatul 4.2.2. Promovarea creșterii economice, a incluziunii sociale, a creării de locuri de muncă și sprijinirea inserției profesionale și a mobilității forței de muncă în cadrul comunităților costiere și interioare care depind de pescuit și de acvacultură, inclusiv diversificarea activităților din domeniul pescuitului și al altor sectoare ale economiei maritime

Diversificarea veniturilor şi noi forme de venituri [Art. 30 și art. 44 alin. (4) pescuit în apele interioare]: Măsura susține investițiile care contribuie la modernizarea infrastructurii specifice activității de pescuit comercial, înființarea sau modernizarea adăposturilor pescărești – în ape interioare și la Marea Neagră. Beneficiarii sunt organisme de drept public, pescari sau organizații de pescari sau asociații de pescari; ONG-uri în parteneriat cu organizații de pescari sau cu asociații de pescari, organizații de producători, asociații de organizații de producători sau organizații interprofesionale, precum şi alte tipuri de beneficiari privați care au activități în domeniul pescuitului. Măsura este finanțată de FEPAM prin POPAM 2014-2020.

Proiecte privind promovarea

capitalului uman și a dialogului social,

diversificare și noi forme de venit,

întreprinderi nou-înfiinţate pentru

pescari și sănătate/siguranță

[nr.] / 0

18 0 0 8 (2023)

Programul 4.3. Acces la infrastructura şi servicii de bază

Rezultatul 4.3.1. Îmbunătățirea accesului populației rurale la apă curentă și canalizare, drumuri comunale, infrastructură educațională (grădinițe, instituții educaționale de nivel secundar și școli profesionale cu profil agricol), infrastructură socială (creșe și after-school), precum și protecția patrimoniului cultural și a mediului

Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică (SM 7.2). Această submăsură susține investițiile în crearea, extinderea și îmbunătățirea rețelei de drumuri de interes local, a rețelei de apă și apă uzată; înființarea și modernizarea (inclusiv dotarea) grădinițelor, extinderea și modernizarea (inclusiv dotarea) instituțiilor de învățământ secundar superior, filiera tehnologică cu profil resurse naturale și protecția mediului și a școlilor profesionale în domeniul agricol și înființarea și modernizarea (inclusiv dotarea) creșelor precum și a infrastructurii de tip after-school. Principalii beneficiari sunt comunele și asociațiile lor precum și ONG-uri pentru investiții în infrastructura educațională (grădinițe) și socială (creşe și infrastructură de tip after-school). Sprijinul public nerambursabil acordat în cadrul acestei submăsuri acordat primăriilor sau asociațiilor acestora va fi 100% din totalul cheltuielilor eligibile și de până la 100% în cazul proiectelor de apă/apă uzată, sub rezerva aplicării art. 61 din R (UE) nr. 1303/2013 în cazul comunelor, iar pentru ONG-uri sprijinul public nerambursabil acordat în cadrul acestei submăsuri va fi de 80% din totalul cheltuielilor eligibile. Submăsura este finanțată din PNDR 2014-2020 prin intermediul FEADR.

Acțiuni finanțate [nr.] / 311

932 974 1141 1141)

Investiții în înființarea, îmbunătățirea sau extinderea serviciilor de bază locale pentru populația rurală, inclusiv pentru petrecerea timpului liber și pentru cultură și infrastructură asociată (sM 7.4). Această submăsură susține investițiile în achiziționarea de incineratoare mobile și alte facilități de ucidere pentru distrugerea animalelor ucise contaminate sau cu suspiciuni de contaminare și achiziționarea de mijloace de tractare/ transport destinate incineratoarelor Beneficiarii sunt entități publice cu atribuții în domeniu. Rata maxima a sprijinului public nerambursabil va fi de 100% din totalul cheltuielilor eligibile. Submăsura este finanțată din PNDR 2014-2020 prin intermediul FEADR. Cheltuielile pot fi efectuate înainte de depunerea cererii de finanțare, dar nu mai devreme de 31 iulie 2017 în conformitate cu art. 8, alin. (1), lit. a (ivIV) din HG 226/2015 cu modificările și completările ulterioare.

Acțiuni finanțate (nr.)/0

0 41 41 41

91


Țintă 2019

Țintă 2020


Investiții asociate cu protecția patrimoniului cultural (SM 7.6). Această submăsură susține investițiile pentru restaurarea, conservarea și dotarea clădirilor/monumentelor din patrimoniul cultural imobil de interes local de clasă; restaurarea, conservarea și/sau dotarea așezămintelor monahale de clasă B, inclusiv construcția, extinderea și/sau modernizarea drumurilor de acces către acestea; modernizarea, renovarea și/sau dotarea căminelor culturale. Principalii beneficiari sunt comunele, ONG-urile, unități de cult și persoane fizice autorizate/societăți comerciale care dețin în administrare obiective de patrimoniu cultural de utilitate publică, de clasă B. Pentru comune sprijinul public nerambursabil acordat în cadrul acestei submăsuri va fi 100% din totalul cheltuielilor eligibile iar pentru alt tip de beneficiari, sprijinul public nerambursabil acordat în cadrul acestei submăsuri va fi de 80% din totalul cheltuielilor eligibile. Măsura este finanțată din PNDR 2014-2020 prin intermediul FEADR.

Acțiuni finanțate [nr.] / 0

392 422 422 667

Programul 4.4. Încurajarea implicării comunității locale în dezvoltarea rurală

Rezultatul 4.4.1. Creșterea numărului de procese participative de planificare a dezvoltării rurale și a numărului de proiecte finanțate în cadrul acestor procese

Sprijin pregătitor (SM 19.1). Această măsură sprijină implementarea strategiilor integrate de dezvoltare locală prin activități de animare, de creştere a capacităţii instituționale, instruire, activități de consultare, etc. Beneficiarii sunt parteneriate public-private create ca urmare a unui Acord de Parteneriat. Sprijinul nerambursabil va fi acordată până la o sumă maximă de 20.000 EUR pentru strategia de dezvoltare locală prezentată de parteneriat. Intensitatea sprijinului va fi de 100% din cheltuielile eligibile. Măsura este finanțată din PNDR prin FEADR și va fi implementată în perioada 2014-20.

Proiecte finalizate [nr.] / 161

161 161 161 120 (în 2023)

Sprijin pentru implementarea operațiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii (SM 19.2). Această măsură susține activitățile implementate în cadrul strategiei de dezvoltare locală. Beneficiarii sunt persoane juridice private/publice, conform fișei de măsuri a strategiei de dezvoltare locală sau conform măsurii PNDR relevante și/sau conform fișei LEADER. Cheltuielile eligibile vor fi conforme cu cele din fișa de măsură PNDR/LEADER corespunzătoare, în funcție de tipul măsurii. Intensitatea maximă a sprijinului din cheltuielile totale eligibile este de până la 100% - până la o sumă maximă de 200.000 EUR pe proiect. Măsura este finanțată din PNDR prin fondul FEADR și va fi implementată în perioada 2014-20.

Operațiuni finanțate de Grupuri de Acțiune Locală

[nr.] /2027

2227 2327 2468 2468

Pregătirea și implementarea activităților de cooperare ale Grupului de Acțiune Locală (SM 19.3). Această măsură susține implicarea GAL-urilor în proiecte de cooperare transnaționale și inter-teritoriale. Principalii beneficiari sunt Grupurile de Acțiune Locală autorizate de AM-PNDR. Sprijinul din cadrul sub-măsurii este acordată ca sprijin nerambursabil (grant). Măsura este finanțată din PNDR prin FEADR și va fi implementată în perioada 2014-20.

Nr. acțiuni de asistență tehnică

pregătitoare depuse pentru cooperare/nr. acțiuni de cooperare

[nr.] / 51

70 90 110 110

Sprijin pentru costurile de funcționare și animare (SM 19.4). Această măsură sprijină costurile de funcționare și animare legate de funcționarea GAL-urilor și implementarea strategiilor de dezvoltare locală. Principalii beneficiari sunt GAL-urile. Sprijinul nu va depăși 20% (25% pentru Delta Dunării) din costurile

Nr. de GAL-uri95 [nr.] / 239

239 239 239 120 (în 2023)

95 Acordurile de finanțare încheiate între Grupurile de Acțiune Locală și agențiile plătitoare pentru a finanța cheltuielile de funcționare pentru întreaga perioadă de programare.

92


Țintă 2019

Țintă 2020


publice totale contractate pentru implementarea strategiei de dezvoltare locală. Intensitatea maximă a sprijinului din totalul cheltuielilor eligibile este de 100%. Măsura este finanțată din PNDR prin FEADR și va fi implementată în perioada 2014-20.

Rezultatul 4.4.2. Creșterea implicării comunității locale în dezvoltarea comunităților costiere și interioare care depind de pescuit și de acvacultură

Sprijin pregătitor (Articolul 62.1.a). Această măsură sprijină crearea de parteneriate public-private și elaborarea unor strategii locale plasate sub responsabilitatea comunităţii prin creşterea capacităţii, instruire, rețele de comunicare și un pachet de start-up pentru comunitățile care doresc să devină FLAG-uri. Principalii beneficiari sunt FLAG-urile existente și parteneriate public-private fără personalitate juridică. Sprijinul nu va depăși 20.000 EUR pentru parteneriate public-private care au primit susținere prin Programul Operațional pentru Pescuit (POP) pentru perioada 2007-13 și 25.000 EUR pentru parteneriate public-private care nu au primit susținere prin POP pentru perioada 2007-13. Măsura este finanțată din FEPAM prin POPAM 2014-2020.

Număr de proiecte referitoare la sprijin

[nr.] / 0 20 20 20 28 (2023)

Implementarea strategiilor de dezvoltare plasate sub responsabilitatea comunităţii (inclusiv costurile de funcționare și animare) (Articolul 63). Măsura sprijină implementarea strategiilor de dezvoltare locală pentru activități legate de adăugarea de valoare și crearea de locuri de muncă, diversificare în interiorul sau în afara pescăriilor comerciale, consolidarea și capitalizarea activelor de mediu ale pescăriilor, promovarea bunăstării sociale în pescuit și zone de acvacultură și consolidarea rolului comunităților pescărești în dezvoltarea locală. Principalii beneficiari sunt FLAG-uri sau beneficiarii situați pe teritoriul unui FLAG. Suma maximă de susținere pentru FLAG este de 2M Euro (cu excepția Deltei Dunării). Măsura este finanțată din FEPAM prin POPAM 2014-20.

Numărul de strategii de dezvoltare locală

selectate [nr.] / 0

18 18 18 22 (2023)

Activități de cooperare (Articolul 64). Această măsură sprijină proiectele de cooperare inter-teritoriale sau transnaționale și suportul tehnic pregătitor pentru proiectele de cooperare inter-teritoriale și transnaționale, cu condiția ca FLAG-urile să poată demonstra că pregătesc implementarea unui proiect. Principalii beneficiari ai sprijinului sunt FLAG-urile, însă activitățile vor fi implementate în parteneriat cu un parteneriat public-privat local care implementează o strategie de dezvoltare locală coordonată de comunitate în cadrul sau în afara Uniunii. Măsura este finanțată din FEPAM prin POPAM 2014-20.

Număr de proiecte de cooperare

[nr.] / 0 0 0 0 6 (2023)

Programul 5.1. Îmbunătățirea capacității administrative de management & implementare a politicii sectoriale

Rezultatul 5.1.1. Îmbunătățirea stabilității structurale și funcționale a MADR și a instituțiilor sale subordonate

... Modernizare instituțională; Creșterea eficacității; Îmbunătățirea proceselor și procedurilor instituționale

Revizuirea responsabilităților organizaționale și a procedurilor conexe, pentru a permite o formulare îmbunătățită a strategiei și o implementare ușoară a PSI: măsura are scopul de a asigura stabilirea unui leadership clar în formularea politicilor în ADR (cu contribuții de la departamentele tehnice) și că toate procesele și procedurile de sprijin pentru planificare, bugetare, monitorizare și evaluare sunt în vigoare. În acest scop, structura, funcțiile și responsabilitățile din cadrul MADR vor fi consolidate și se vor reflecta în mod adecvat în Regulamentul de Organizare și Funcționare (ROF). Intenția este ca toate procedurile de planificare și bugetare, precum și procedurile de monitorizare și evaluare, să fie implementate conform metodologiei aprobate (100% implementate la un nivel de calitate adecvat), în timpul perioadei de implementare a planului strategic. Măsura este finanțată de la bugetul de Stat, prin bugetul administrativ

Organigramă și ROF modificate

Da/Nr. N - D D

93


Țintă 2019

Țintă 2020


al MADR, în mod continuu, pentru întreaga perioadă 2018-2021 și nu are nicio alocare specifică de resurse (este o măsură suport).

Dezvoltarea infrastructurii IT: măsura are scopul de a asigura automatizarea (computerizarea) proceselor și procedurilor instituționale pentru managementul integrat al resurselor MADR, pentru managementul integrat al documentelor, al fluxurilor de lucru, al informațiilor și relațiilor cu beneficiarii politicilor publice, cu cetățenii și instituțiile colaboratoare, pentru managementul integrat al informațiilor și rapoartelor statistice. Va trebui, de asemenea, să fie legată de managementul integrat al plăților pe suprafață (Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură, APIA) și de alte proiecte de dezvoltare rurală (Agenția de Finanțare a Investițiilor Rurale, AFIR). Măsura este orientată către minister, instituțiile subordonate acestuia și personalul lor, care vor folosi tehnologia informației în activitățile lor zilnice. Măsura are ca grup-țintă ministerul și instituțiile subordonate și angajații acestora care vor utiliza în activitatea zilnică tehnologii informaționale. Prin implementarea măsurii se estimează că minim 10% din procesele și procedurile ministerului vor fi automatizate în perioada 2019-2022, iar 50% din angajații ministerului vor utilizează sistemele informatice în aceeași perioadă. Resursele necesare, care se ridică la suma de 8.000.000 Lei pentru implementarea măsurii vor fi asigurate de la bugetul de Stat și din resurse atrase din fonduri europene, prin programe destinate administrației publice.

Procese și proceduri computerizate la

nivelul ministerului [%] / 1%

Angajați care

folosesc sisteme IT [%] / 5%

Fonduri alocate

(APIA/AFIR) plătite prin intermediul

sistemului integrat IT [%] / 90%

1%

5%

90%

2%

10%

95%

10%

50%

99%

10%

50%

99%

Reforma instituţională a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi a instituţiilor din subordine96

... Planificare strategică și management financiar

Sistemul de evaluare a performanței existent și utilizat: o astfel de platformă va fi aliniată cu obiectivele strategice pentru sector și va fi inclusă în totalitate în procesul de planificare strategică și monitorizare al MADR. Cadrul de evaluare a performanței va fi introdus pentru a acoperi necesitatea de a monitoriza în mod eficace implementarea PSI și a informa elaborările viitoare de politici. Acesta va fi integrat perfect cu Cadrul Comun de Monitorizare și Evaluare (CCME) obligatoriu pentru dezvoltarea rurală. Prin asistență tehnică permanentă, au fost efectuate activități de elaborare specificații tehnice, pregătire și pilotare până la jumătatea anului 2014. Operaționalizarea deplină va fi urmărită pe parcursul perioadei rămase din PSI (și ulterior) și va fi finanțată din resursele bugetului național. Dată fiind integrarea cu CCME, (unele dintre) activitățile de evaluare pot fi finanțate din FEADR, componenta de Asistență tehnică.

Nr. de accesări ale utilizatorilor

[nr.] / - 1000* 1000* 1000* 1000*

Formularea programelor bugetare anuale și multi-anuale pentru utilizarea deplină a fondurilor interne și externe alocate: măsura urmărește întărirea disciplinei bugetare mai ales în zona identificării nevoilor administrației ADR, a programării resurselor bugetare interne (naționale) și externe (UE) și a execuției bugetare pe programe. Ministerul își va îmbunătăți procesul de bugetare pe programe în perioada 2017-2020, pentru a putea monitoriza în acest fel performanța structurilor interne și din subordine în raport cu gradul de respectare al programării bugetare anuale. Măsura este finanțată de la bugetul de Stat, prin bugetul administrativ al MADR, în mod continuu, pentru întreaga perioadă și nu are nicio alocare specifică de resurse (este o măsură suport).

Conformitatea cu programarea

bugetară anuală [%] / 100%

100% 100% 100% 100%

... Managementul Resurselor Umane


94


Țintă 2019

Țintă 2020


Îmbunătățirea managementului resurselor umane și adaptarea la nevoile organizației; personal specializat selectat, angajat și păstrat în organizație, conform nevoilor reale ale ministerului: măsura se referă la o componentă esențială a administrației publice în general, adică la personalul specializat, care trebuie să fie selectat, angajat și păstrat în cadrul organizației conform nevoilor efective ale ministerului. În acest context, va fi esențial să se acopere nevoile de specializare ale personalului existent, precum economiștii agricoli și specialiștii IT din MADR. Această măsură are scopul de a îmbunătăți structura personalului, precum și procesele precum recrutarea și angajarea personalului, alocarea sarcinilor către personalul specializat, motivarea personalului, pentru a reduce fluctuația personalului din cadrul administrației ADR la 15% în anul 2020 și a determina un grad de încadrare în muncă de 90% raportat la lista de funcții, în aceeași perioadă de timp. Măsura este finanțată de la bugetul de Stat, prin bugetul administrativ al MADR, în mod continuu, pentru întreaga perioadă 2018-2021 și nu are nicio alocare specifică de resurse (este o măsură suport).

Rată de fluctuație în cadrul ministerului

[%] / 30% Ocuparea forței de muncă raportat la

lista de posturi [%] / 70%

30%

70%

25%

80%

15%

90%

15%

90%

Instruirea profesională, învățarea și expertiza personalului specializat al ministerului: măsura este orientată către dezvoltarea calitativă și îmbunătățirea abilităților profesionale și tehnice ale personalului administrației ADR. Beneficiarii măsurii sunt angajații administrației ADR, care, prin participarea și certificarea în programe de formare și specializare, conform cu nevoile identificate și recomandările stabilite în procesul anual de evaluare și incluse în Planul anual de training la nivelul organizației, vor determina gradul de formare prin cursuri specializate la nivelul personalului de specialitate al ministerului. Măsura este finanțată de la bugetul de Stat și fonduri bugetare în sumă de 3.236.000 Lei sunt furnizate pentru întreaga perioadă 2017-20.

Îndeplinirea planului anual de instruire la nivelul organizației

[%] / 100% Personal certificat prin programe de

formare și specializare/total

specializați [%] / 12%

100%

12%

100%

16%

100%

22%

100%

22%

... Transparență și acces liber la informații publice

Transparență în procesul decizional și în formularea de politici publice și acte normative: măsura vizează aplicarea și raportarea conformă cu procedurile legale a activității administrației ADR cu privire la liberul acces la informațiile de interes public - Legea 544/2001 actualizată şi Legea 52/2003 privind transparenţa decizională. Transparența este una din valorile declarate ale MADR, care sprijină activitatea acestuia în elaborarea și implementarea politicilor publice și care va fi aplicată și respectată necondiționat în implementarea Planului Strategic instituțional, astfel încât să se obțină un grad maxim de conformitate (100% conformitate pentru toate acțiunile ce reclamă aplicarea Legii 544/2001 şi Legea 52/2003) cu procedurile legale, precum și punerea la dispoziția publicului prin publicarea integrală a rapoartelor cerute prin lege. Măsura este finanțată din bugetul de stat prin bugetul administrativ al MADR, în mod continuu pe toată perioada 2018-2021 și nu are o alocare specifică de resurse (este o măsură suport).

Conformarea cu procedurile legale

(numărul de inconsecvențe)

[%] / 100% Rapoarte publicate

conform Legii 544/2001 [nr.] / 1

Rapoarte publicate în baza Legii 52/2003

[nr.] /1 Timp mediu de

răspuns la cereri de

100%

1

1

100%

1

1

100%

1

1

100%

1

1

95


Țintă 2019

Țintă 2020


liber acces la informații

[zi]/ - Vizualizări ale

rapoartelor de sector și de evaluare

a politicilor MADR (on-line)

[nr/an] / -

23

100

20

100

20

100

20

100

Informarea fermierilor și a beneficiarilor politicilor publice despre Programele dedicate sectorului ADR: măsura susține procesul de implementare a PSI și îndeplinirea indicatorilor acestuia, precum și succesul Programelor sectoriale de ADR care depind de transferul unor informații corecte, fără nicio limitare și în mod regulat, către fermieri și beneficiarii politicilor publice. Ministerul și structurile sale subordonate vor pregăti informațiile în conformitate cu Programele sectorului agricol și le vor furniza publicului prin instrumente și metode de comunicare, conform unui plan. Măsura este finanțată de la bugetul de Stat, prin bugetul administrativ al MADR, în mod continuu, pentru întreaga perioadă 2018-2021 și nu are nicio alocare specifică de resurse (este o măsură suport).

Numărul de evenimente și campanii de informare

desfășurate [nr.] / 10

10

12

12

12

Rezultatul 5.1.2. Eficientizarea proceselor de formulare și implementare a politicilor publice în sectorul ADR

... Dezvoltarea politicilor publice și comunicare cu părțile interesate

Operaţionalizarea analizelor de impact ale politicilor publice agricole și a golurilor din procesul de formulare de politici: măsura are în vedere conținutul calitativ al procedurilor de elaborare a documentelor de politici publice și a analizelor de impact ale acestora în sectorul ADR. Analiza de impact se va extinde şi asupra măsurilor non-FEADR pentru a include toate programele şi măsurile prezentate în PSI. Măsura se adresează personalului de specialitate din MADR și tuturor actorilor implicați în realizarea documentelor de politică publică și analize de impact în ADR (alte instituții publice, asociații profesionale, organizații neguvernamentale, fermieri), astfel încât pe toată perioada de implementarea a Planului Strategic instituțional 2018-2021, elaborarea documentelor de politici publice și a analizelor de impact să respecte integral (calitativ 100%) procedura aprobată a ministerului şi bunele practicile internaţionale. Măsura este finanțată din bugetul de stat prin bugetul administrativ al MADR, în mod continuu și nu are o alocare specifică de resurse (este o măsură suport).

Documente de politică publică în linie cu procedura

aprobată de minister [%] / 100%

100% 100% 100% 100%

Colectarea și diseminarea datelor contabile pentru calculul veniturilor și analiza economică a loturilor agricole standardizate în baza PAC: măsura susține dezvoltarea Politicii Agricole Comune prin colectarea și trimiterea datelor referitoare la veniturile din exploatațiile agricole ca o componentă a obligației MADR față de Comisie Europeana. Măsura va fi implementată în perioada 2018-2021 și este finanțată de la bugetul de Stat, prin bugetul administrativ al MADR, în mod continuu, și nu are nicio alocare specifică de resurse (este o măsură suport). Se așteaptă producerea unui număr de rapoarte anuale RICA referitoare la situația economică a exploatațiilor agricole care participă la sondajul RICA (care urmează să fie desfășurate

Numărul de chestionare trimise

către CE [nr.] / 6000

Numărul de rapoarte anuale RICA [nr] / 1

Nr. de rapoarte individuale

6.000

1

6.000

6.000

5

6.000

6.000

20

6.000

6.000

20

6.000

96


Țintă 2019

Țintă 2020


după validarea datelor de către CE) și rapoarte individuale pentru exploatațiile care participă la sondaj. Chestionare plătite de către CE.

[Nr.] / 6000 Chestionare plătite de CE [Nr.] / 6000

6.000 960

6.000 990

6.000 1.002

6.000 1.002

Colaborarea interinstituțională și schimbul de experiență cu organizații naţionale şi internaționale relevante: măsură urmărește o dezvoltare a capacității instituționale a MADR, de colaborare națională și internațională pe probleme specifice politicilor publice din sectorul agricol și de administrație. De asemenea, are scopul de a îmbunătăţi parteneriatul dintre instituţii la nivel naţional, element important pentru succesul şi eficacitatea politicilor ADR. Beneficiarul direct al măsurii este administrația din sectorul ADR care în perioada 2014-2017 vizează stabilirea a 19 parteneriate și colaborări cu instituții internaționale (de ex. Comisia Europeană, FAO) precum și o prezență activă la nivelul CE prin elaborarea de poziții ale României pentru toate acțiunile Consiliului European, ale Comitetului Special pentru Agricultură și la întâlnirile din cadrul Grupurilor de Lucru. Parteneriate suplimentare pot fi realizate cu Agenţia Naţională pentru Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI), Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS), Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) şi Ministerul Finanţelor Publice (MFP). Măsura este finanțată din bugetul de stat prin bugetul administrativ al MADR, în mod continuu pe toată perioada 2014-2017 și nu are o alocare specifică de resurse (este o măsură suport)

Nr. de parteneriate [nr.] / -

10 14 15 15

Asistență tehnică (cu excepția rețelei naționale de dezvoltare rurală): o măsură de suport prin care proiecte și acțiuni majore sunt desfășurate pentru a crește capacitatea de management a autorităților de management - direcțiile generale din MADR, în cadrul implementării Programelor finanțate din fonduri europene, a Planului Național de Dezvoltare Rurală, a rezultatelor politicilor publice din sectorul agricol. Asistența tehnică este susținută pe parcursul întregii perioade a PSI și va fi continuată până în anul 2020. Măsura este finanțată din fonduri europene, adică (34,16) milioane EUR și presupune (107) proiecte finanțate ai căror beneficiari direcți sunt MADR și direcția generală care este autoritatea de management pentru PNDR.

Contracte finanțate [nr.] /107

Cheltuieli publice [Mil EUR] / 34,16

107

34

107

34

107

34

107

34

Asistență tehnică POPAM: o măsură suport orientată către consolidarea capacității Autorității de Management pentru Pescuit și a autorităților relevante implicate în implementarea POPAM precum şi către activităţi de instruire şi informare a beneficiarilor POPAM. Asistența tehnică este susținută pe parcursul întregii perioade a PSI și va fi continuată până în anul 2020. Măsura este finanțată din FEPAM prin POPAM 2014-20.

Cheltuieli publice [Mil EUR]

0

0

0

3

Rezultatul 5.1.3 Stimularea punerii în aplicare a Politicii Comune pentru Pescuit și a Politicii Maritime Integrate

Colectarea datelor (Articolul 77): această măsură sprijină îmbunătăţirea coordonării dintre partenerii ştiinţifici şi autorităţile responsabile de implementarea cadrului de colectare date şi îmbunătăţirea bazelor de date computerizate, prin crearea unei baze de date centrală interoperabilă. Principalii beneficiari sunt autoritățile publice implicate în activități de colectare a datelor în sectorul pescăresc. Ajutorul financiar acoperă 100% din cheltuielile eligibile totale. Măsura este finanțată din FEPAM prin POPAM 2014-20.

Numărul de proiecte referitoare la colectarea,

gestionarea și utilizarea datelor

[nr.] / 0

1 1 1 2 (2023)

97


Țintă 2019

Țintă 2020


Control și executare (Articolul 76): măsura asigură sprijinirea monitorizării, controlului și executării, consolidării capacității instituționale și administrației publice eficiente, fără a crea sarcini administrative suplimentar. Operațiunile eligibile includ achiziția și dezvoltarea de tehnologie hardware și software pentru transmiterea datelor și trasabilitatea produselor de pescuit și acvacultură, implementarea programelor de schimb de date, analizele cost-beneficiu, programe de instruire și schimb, etc. Beneficiară este autoritatea publică implicată în activităţi naţionale de control şi executare în sectorul pescăresc. Ajutorul financiar acoperă 100% din cheltuielile eligibile totale. Măsura este finanțată din FEPAM prin POPAM 2014-20.

Numărul de proiecte referitoare la

aplicarea sistemului de control, inspecție

și executare al UE [nr.] / 0

2 2 2 7 (2023)

Integrarea supravegherii maritime (Articolul 80 alineatul (1) litera (a)): măsura va susține dezvoltarea și implementarea mediului comun de partajare a informațiilor (SMI), precum și integrarea bazelor de date existente folosite în prezent în diferite instituții. Beneficiarii sunt autoritățile implicate în supravegherea maritimă. Măsura este finanțată din FEPAM prin POPAM 2014-20.

Numărul de proiecte referitoare la

supravegherea maritimă integrată

[nr.] / 0

1 1 1 1 (2023)

Rezultatul 5.1.4. Creșterea eficienţei în folosirea bugetului administrativ al MADR

Dezvoltarea capacității de analiză, audit, control și management al riscului: măsura acoperă o componentă foarte importantă a activității MADR (auditul, controlul și managementul riscului) și susține dezvoltarea capacității operaționale în domeniu. Beneficiarii sunt direcțiile, agențiile, unitățile, inspectoratele care desfășoară activități ce necesită dezvoltarea unei strategii de management al riscului, conform procedurilor și standardelor internaționale și a instrumentelor și mijloacelor de control al procesului de implementare. Prin aplicarea acestei măsuri, administrația ADR intenționează să îmbunătățească conformitatea acțiunilor entităților controlate cu standardele de evitare a riscurilor, pe de o parte, și asigurarea faptului că planurile de monitorizare specifice fiecărei unități de control, audit și inspecție sunt îndeplinite în totalitate. Măsura este finanțată de la bugetul de Stat, prin bugetul administrativ al MADR, în mod continuu, pentru întreaga perioadă 2018-2021 și nu are nicio alocare specifică de resurse (este o măsură suport).

Planuri de monitorizare

specifice conforme [%] / 100%

100% 100% 100% 100%

Atragerea și utilizarea fondurilor externe și extra-bugetare pentru dezvoltarea capacității administrative și instituționale: măsura este orientată către utilizarea oportunităților de finanțare din resurse externe și extra-bugetare (Programul Operațional - Dezvoltarea Capacității Administrative, Programul Operațional Sectorial - Creșterea Competitivității Economice, Programul Operațional Sectorial - Dezvoltarea Resurselor Umane) pentru a dezvolta administrația ADR și capacitatea acesteia de a elabora și implementa politici publice și Programe de dezvoltare a sectorului. MADR intenționează să dezvolte capacitatea internă de elaborare a cererilor de finanțare și implementarea proiectelor finanțate din fonduri extra-bugetare și externe (în special europene). MADR își propune să mai aplice pentru finanțarea de proiecte prin care să se materializeze inclusiv o parte din măsurile Programului 5.1, iar sarcina pe bugetul administrativ să scadă. Măsura este finanțată de la bugetul de Stat, prin bugetul administrativ al MADR, în mod continuu, pentru întreaga perioadă 2018-2021 și nu are nicio alocare specifică de resurse (este o măsură de suport).

Fonduri utilizate/alocate

anual [%] / 95%

Fonduri utilizate

pentru dezvoltarea capacității

instituționale din surse externe vs.

bugetul administrativ)

[%] / 0,62

95%

0,70%

95%

0,70%

95%

0,75%

95%

0,75%

98


Țintă 2019

Țintă 2020


Funcționarea efectivă și eficientă a serviciilor asigurate de minister prin intermediul structurilor proprii și al agențiilor în coordonare: măsura are în vedere, ca fiecare entitate, să îşi îndeplinească obiectivele anuale stabilite prin propriul plan de activitate, astfel încât, gradul de realizare al planului de activitate, în conformitate cu responsabilitățile din ROF al fiecărei structuri, să fie 100% (planificat vs. realizat). Măsura are ca grup-țintă structurile organizaționale din cadrul ministerului și instituțiile subordonate, și este finanțată cu 3,244,662 mii lei din bugetul de stat (bugetul administrativ al MADR și al agențiilor), care este distribuit în funcție de numărul de angajați/structură (vezi Anexa 1). Îndeplinirea planului de activități (planul operațional anual ca parte a Sistemului de Control Managerial Intern) al fiecărei agenții, direcții, serviciu sau compartiment și raportarea la bugetul alocat, vor determina gradul de îndeplinire al indicatorilor de performanță ai structurii (organizației), precum și pe cei ai fiecărui specialist din administrația ADR. Măsura este permanentă și se aplică pe toată perioada de implementare a PSI, 2019-2022.

Implementarea planului operațional

anual [%] / -

95% 100% 100% 100%

99

ANEXA 4. INFORMAȚII PRIVIND COMPONENTELE PSI

Anexa 4.1. Profilul Instituțional

În cadrul guvernului român, MADR deţine responsabilitatea pentru dezvoltarea, implementarea, coordonarea şi monitorizarea politicilor agricole, de pescuit şi de dezvoltare rurală. În plus, MADR gestionează trei dintre cele mai complexe și mai costisitoare programe finanțate de UE, care reprezintă mai mult de 50% din pachetul financiar alocat României pentru perioada 2014-2020. Având în vedere ponderea populației care trăiește în prezent în zonele rurale, precum și numărul de persoane angajate în sectorul agroalimentar în ansamblu, MADR are un mandat plin de provocări, dar esențial.

Dar capacitatea MADR de a gestiona în mod eficient politicile și programele sectoriale este în prezent stingherită de existenţa unor deficiențe strategice și operaționale. În primul rând, procesele de formulare a strategiilor şi a politicilor rămân fragmentate din cauza existenţei unor roluri și proceduri neclare și a lipsei de integrare a diferitelor eforturi departamentale. În al doilea rând, deficiențele legate de capacitatea profesională și umană și gestionarea informațiilor sectoriale slăbesc capacitatea MADR de a furniza serviciile profesioniste pentru fermieri și populația rurală. În sfârșit, existenţa unui proces de luare a deciziilor centralizat și birocratizat (excesiv) și lipsa evaluării performanței împiedică o administrare eficientă a resurselor și atenuează responsabilitatea.

Odată cu punerea în aplicare al acestui plan strategic instituțional, MADR se angajează să își îmbunătățească cadrul instituțional pentru a servi mai bine intereselor beneficiarilor săi. MADR se angajează să-şi optimizeze procesul de formulare și coordonare a politicilor, prin consolidarea bazei de cunoștințe și clarificarea responsabilitățile instituționale. MADR se angajează, de asemenea, să sporească accesul fermierilor și populației din mediul rural la informații și consiliere, asigurând în același timp o utilizare eficientă și eficientă a resurselor naționale și internaționale.

Agențiile subordonate ale MADR și serviciile descentralizate sunt următoarele (conform H.G. 30/2017 privind organizarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale):

• Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA)

• Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR)

• Agenţia Naţională pentru Zootehnie (ANZ) "Prof. Dr. G. K. Constantinescu"

• Agenţia Zonei Montane (AZM)

• Agenţia Naţională pentru Îmbunătăţiri Funciare (ANIF)

• Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole (ONVPV)

• Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor State (ISTIS)

• Agenţia Domeniilor Statului (ADS)

• Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA)

• Autoritatea Naţională Fitosanitară

• Direcţiile pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti

• Oficiile de studii pedologice şi agrochimice judeţene

• Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor

• Inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor-servicii publice deconcentrate

• Laboratorul Central pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului Laboratorul Central pentru Calitatea Seminţelor şi a Materialului Săditor

100

Anexa 4.2. Analiza SWOT

SECTOR PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Producţie agro-alimentară

Suprafața agricolă semnificativă, cu o cotă mare de teren arabil şi păşuni naturale Gamă largă de produse înregistrate pe scheme de calitate naţională Jumătate din suprafața agricolă este utilizată de ferme orientate spre piață Creșterea numărului de absolvenți ai universităților agricole Bună absorbţie a tehnologiilor inovatoare de către fermele mari Expunere la piețe globale prin Marea Neagră și Dunăre Valorificarea păşunilor naturale prin creşterea animalelor Existenţa unor resurse valorice disponibile pentru procesare ca urmare a investiţiilor Experienţă şi tradiţie în prelucrarea produselor autohtone (de ex. carne)

Productivitate agricolă scăzută cu mult sub potențial, în special în sectorul zootehnic Acces scăzut la capital și credite Ferme mici și mijlocii care utilizează niveluri scăzute de inputuri (îngrășăminte, pesticide şi seminţe certificate), parc de tractoare depăşit Lanţ producător-procesator insuficient dezvoltat Infrastructură inadecvată de marketing și de procesare Canalele de marketing sunt inadecvate pentru fermele mici Deficit comercial agroalimentar ca urmare a importurilor de produse cu valoare adăugată mare și a exporturilor de materii prime (cereale, semințe oleaginoase etc.) Terenuri agricole extrem de fragmentate cu impact negativ asupra și disfuncționalități grave pe piața funciară Agricultură duală cu o pondere ridicată a exploatațiilor fără personalitate juridică Înregistrare lentă a terenurilor în cadastru Număr mare de fermieri mici care nu sunt eligibili pentru sprijin din Pilonul 1 şi Pilonul II Număr mare de fermieri în vârstă Pondere mare a fermelor de subzistență (și semi-subzistență) Transfer lent al exploataţiilor agricole către tinerii fermieri Serviciile de consiliere agricolă inactive din lipsă de personal Număr redus de organizații de producători Lipsa legăturilor dintre cercetarea şi practica agricolă Gamă redusă de produse înregistrate pe scheme de calitate europene Lipsa de interes a tinerilor de a lucra în domeniul agricol

Mediu şi climă

Suprafeţe mari care întrunesc condiții bune pentru producția agricolă Sol fertil și condiții climatice favorabile Bogăție în diversitatea resurselor naturale și a produselor locale Ponderea relativ ridicată a pădurilor în SAU Gamă largă de surse regenerabile de energie Mediu natural divers Utilizare limitată a îngrășămintelor minerale și a produselor de protecţie a planetelor (pesticide) Suprafață semnificativă a terenurilor agricole sub angajamente de agromediu

Scăderea calității solului și a apei Sistemul de irigaţii se află într-o stare precară şi acoperă o suprafață redusă Vulnerabilitate ridicată a agriculturii la riscurile naturale (eroziunea solului, alunecări de teren, secetă, grindină, îngheț, inundații) Reducerea biodiversității în zonele rurale Niveluri scăzute de agricultură ecologică

101

Niveluri scăzute de emisii de GES din agricultură

Zonele rurale

Proporţie mare a zonelor rurale Forță de muncă disponibilă la nivel local Patrimoniu rural bogat (tradiții, natură, arhitectură tradițională) Mobilitate internă a forței de muncă din mediul rural Atitudine pozitivă față de antreprenoriatul la scară mică

Proporţie mare de angajaţi cu productivitate redusă Populație în curs de îmbătrânire cu un nivel scăzut de educație Cote ridicate de șomaj în rândul generațiilor tinere Infrastructură socială de calitate slabă (spitale, grădinițe, etc.) Inițiative timide pentru dezvoltarea locală Salarii mici în zonele rurale infrastructură rurală de bază și generală de calitate slabă (drumuri, apă, canalizare, rețele de bandă largă, rețele de energie și gaze)

SECTOR OPORTUNITĂŢI PROBABILITATE (Mare/Medie/ Scăzută)

IMPACT (Mare/Mediu/ Scăzut)


Creștere prognozată a cererii de produse agro-alimentare

MARE MARE

Creșterea cererii pentru producția ecologică

MEDIE MARE

Creșterea cererii pentru produse înregistrate pe scheme de calitate naţionale şi europene

MEDIE MARE

Acces la resurse financiare semnificative (fonduri structurale și de investiții europene)

MARE MARE

Creșterea interesului generațiilor tinere de a se implica în agricultură

MEDIE MEDIU

Mediu şi climă

Acces la resurse financiare pentru ecologizare și activități de mediu (pilonul 1 și 2 al PAC)

MARE MARE

Acces la scară largă la tehnologii de producere a energiei din surse regenerabile

MEDIE MEDIU

Politici publice pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale

MARE MEDIU

Zonele rurale Oportunități mari de dezvoltare a activităților agro-turistice

MEDIE MEDIU

Diversificarea economiei rurale creează oportunități de angajare în afara agriculturii

MEDIE MEDIU

Crearea de locuri de muncă rurale prin dezvoltarea de întreprinderi non-agricole (manufactură, servicii etc.)

MEDIE MEDIU

Posibilitatea de a utiliza remitențele în scopuri investiționale

SCĂZUTĂ MEDIU

Creșterea interesului generațiilor tinere de a se angaja în activități non-agricole în zonele rurale

MEDIE MEDIU

102

SECTOR PROVOCĂRI PROBABILITATE (Mare/Medie/

Scăzută)

IMPACT (Mare/Mediu/ Scăzut)


Absorbție insuficientă a fondurilor UE MEDIE MARE

Mediu şi climă

Instabilitate politică MEDIE MEDIU

Competiție străină (inclusiv pentru produsele ecologice)

MEDIE MEDIU

Aptitudini și cunoștințe depășite ale personalului din sistemul public

MEDIE MEDIU

Managementul defectuos al practicilor de producție agricolă, care conduce la creșterea poluării

MEDIE MARE

Creșterea prețurilor la energie și la alte materii prime

MEDIE MARE

Accelerarea schimbărilor climatice și apariția frecventă a dezastrelor naturale și a condițiilor meteorologice nefavorabile

SCĂZUTĂ MARE

Management necorespunzător al hazardelor naturale

SCĂZUTĂ MARE

Hazarde naturale și eroziune crescută a solului ca urmare a defrișărilor

SCĂZUTĂ MARE

Zonele rurale

Scăderea aprovizionării cu apă din cauza schimbărilor climatice

MEDIE MEDIU

Creșterea temperaturii și schimbarea tiparelor de precipitații

MEDIE MEDIU

Abandonul activităților agricole, cu influențe negative asupra biodiversității, calității solului, peisajelor, în special în zonele afectate de constrângeri naturale

MEDIE MEDIU

Pierderea resurselor genetice asociate raselor locale în pericol de abandon

MEDIE MEDIU

Depopularea zonelor rurale din cauza emigrației și îmbătrânirii populației

SCĂZUTĂ MARE

Migrația populației tinere și calificate din mediul rural către zonele urbane

MEDIE MEDIU

Modernizarea infrastructurii rurale necesită investiţii serioase şi timp îndelungat

MEDIE MEDIU

Extinderea decalajului urban-rural MEDIE MEDIU


Creșterea sărăciei și a excluziunii sociale în zonele rurale

MEDIE MARE

Pierderea patrimoniului cultural și a tradițiilor rurale

MEDIE MEDIU

Absorbție insuficientă a fondurilor UE MEDIE MARE

Instabilitate politică MEDIE MEDIU

Competiție străină (inclusiv pentru produsele ecologice)

MEDIE MEDIU

Aptitudini și cunoștințe depășite ale personalului din sistemul public

MEDIE MEDIU

Managementul defectuos al practicilor de producție agricolă, care conduce la creșterea poluării

MEDIE MARE

103

Anexa 4.3. Analiza PESTLE

Tabelele de mai jos examinează principalii factori interni și externi care ar putea afecta misiunea și activitățile MADR în următorii trei ani. Acești factori sunt politici, economici, sociali, tehnologici, juridici și de mediu. Factorii cu un potențial impact negativ și o probabilitate ridicată au fost evidențiate în gri.

Analiza PESTLE– FACTORI POLITICI (P)

FACTOR IMPACT PROBABILITATE IMPLICAŢII

Măsuri de reducere a riscurilor

Măsuri de valorificare a oportunităţilor

România este un stat democratic

Pozitiv Mare Mediu atractiv și propice pentru dezvoltare economică

Promovarea avantajelor pe care România le are din punct de vedere investițional

Schimbări politice frecvente la nivel guvernamental

Negativ Mare Incertitudinea direcțiilor strategice, prelungirea proceselor decizionale, eforturi nefructificate

Asumarea politică transpartinică a priorităților naționale Bugetarea multianuală, pe programe

Interesul principalelor forțe politice față de atragerea investițiilor străine

Pozitiv Mare Condiții propice pentru atragerea de investiții în domeniile prioritare pentru România


Context geopolitic favorabil pentru investiții

Pozitiv Mare Condiții propice pentru atragerea de investiții în domeniile prioritare pentru România


Stare tensionată din punct de vedere geopolitic

Negativ Mare Necesitatea consolidării poziției în regiune, în cadrul UE și NATO.

Creșterea cheltuielilor pentru investiții în industria de apărare Creşterea capacităţii de reprezentare la nivel UE

Val de migrație din zonele de conflict

Negativ Mare Flux mare de imigranți, presiuni sociale și pe piața muncii; presiune asupra bugetului de stat

Promovarea și apărarea intereselor României în cadrul UE pentru adoptarea unei politici comune favorabile în domeniul migrației și adoptarea unei strategii coerente cu privire la gestiunea fenomenului migraționist în România

Implementarea programelor și strategiilor UE,

Pozitiv Mare Stabilitate și predictibilitate în implementarea unor măsuri de politică publică

Promovarea intereselor României în cadrul UE

104





Viitoarea Președinție a Consiliului UE din anul 2019

Pozitiv Mare Promovarea și susținerea priorităților RO pe agenda europeană și consolidarea capacității administrative a instituțiilor implicate

Pregătirea viitoarei președinții, asigurarea resurselor umane necesare și pregătirea corespunzătoare a acestora

Ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană

Negativ Mare Scăderea bugetului alocat României din PAC Scăderea exporturilor către Mare Britanie

Apărarea intereselor României în ceea ce priveşte viitorul buget al PAC

Analiza PESTLE– FACTORI ECONOMICI (E)




Presiune de creștere a salariilor angajaților

Negativ Mare Scăderea competitivității bazate pe costul forței de muncă, în special în agricultură şi industria alimentară

Investiții în cercetare şi inovare, eficiență energetică şi modernizare tehnică pentru a compensa cheltuielile mari cu forţa de muncă Implementarea unei politici fiscale care să compenseze creșterea poverii costurilor salariale.

Dezvoltarea unor sectoare cu potenţial ridicat (de ex. carnea de vită, horticultura, etc.)

Pozitiv Mare Potenţial investiţional Creșterea veniturilor și înlocuirea importurilor Creşterea valorii adăugate în economie

Elaborarea şi implementarea de politici publice orientate către atragerea investiţiilor şi dezvoltarea sectoarelor cu potenţial competitiv ridicat

Deschiderea de noi pieţe interne şi externe

Pozitiv Medie Oportunităţi mai mari pentru companiile româneşti din domeniul agro-alimentar

Promovarea produselor agro-alimentare ale României în plan intern şi extern Consolidarea relaţiilor comerciale ale României cu alte state

Existența proiectelor cu finanţare europeană care permit angajarea de

Pozitiv Mare Creşterea capacităţii administrative

Angajarea forţei de muncă după terminarea finanţării europene

105





forţă de muncă specializată în zonele rurale

Instabilitate / criză financiară, pe fondul unei creșteri economice nesustenabile şi a unor resurse bugetare scăzute

Negativ Mare Frânarea dezvoltării economice

Evitarea măsurilor prociclice Limitarea măsurilor cu impact potenţial negativ asupra mediului de afaceri

Alimentele consumate pe plan intern sunt satisfăcute din importuri

Negativ Mare Cererea autohtonă satisfăcută cu produse din import

Prioritizarea măsurilor privind activităţile generatoare de valoare adăugată. Promovarea producției agro-alimentare atât pe plan intern, cât și pe plan internațional

Analiza PESTLE– FACTORI SOCIALI (S)



Măsuri de valorificare a

oportunităţilor

Tendințe demografice nefavorabile

Negativ Mare Diminuarea resurselor umane din agricultură Povară semnificativă asupra economiei

Măsuri pentru încurajarea natalităţii şi a integrării socio-economice a tinerilor Facilităţi pentru încurajarea revenirii în ţară a diasporei

Forţă de muncă insufficient pregătită/specializată în domenii cerute de piaţa muncii

Negativ Mare Neconcordanță între nevoile mediului privat și obiectivele sistemului educaţional Lipsa investițiilor străine

Corelarea ofertei educaţionale cu abilităţile cerute de mediul privat Încurajarea mobilităţii forței de muncă și a învățării pe tot parcursul vieții Dezvoltarea de programe de ucenicie și stagii de pregătire

Nivel ridicat de sărăcie a populaţiei rurale

Negativ Mare Depopularea zonelor rurale Lipsa investiţiilor private în zonele rurale

Promovarea măsurilor de reducere a sărăciei Încurajarea investiţiilor în zonele

106

Analiza PESTLE– FACTORI SOCIALI (S)



Măsuri de valorificare a

oportunităţilor

rurale în domeniul infrastructurii fizice şi sociale

Îmbătrânirea populaţiei rurale şi a fermierilor

Negativ Medie Depopularea zonelor rurale Productivitate scăzută în agricultură şi industriile conexe Abandonarea unor activităţi agricole

Promovarea măsurilor pentru atragerea tinerelor generaţii în zonele rurale Politici de îmbunătăţire a infrastructurii fizice şi sociale în zonele rurale

Analiza PESTLE– FACTORI TEHNOLOGICI (T)




Cercetare şi inovare autohtonă şi internaţională care conduce la descoperiri tehnologice semnificative pentru sectorul agro-alimentar

Pozitiv Mare Creșterea potențială a productivității în sectorul agroalimentar din România Reducerea potențială a resurselor de apă, energie și a materiilor prime

Asigurarea cadrului legal şi financiar necesar accesării finanţării europene şi naţionale Implicarea unităţilor de cercetare în transferul de cunoştinţe către factorii interesaţi Accesibilitatea factorilor interesaţi la serviciile de consultanţă

Utilizarea noilor tehnologii și a mediului virtual

Pozitiv Mare Îmbunătățirea potenţialului investiţional Îmbunătățirea productivităţii

Sprijinirea introducerii şi utilizării de noi tehnologii în sectorul agro-alimentar şi în zonele rurale Îmbunătățirea infrastructurii şi a accesului la bandă largă în zonele rurale

107

Analiza PESTLE– FACTORI JURIDICI (L)




Instabilitatea și complexitatea cadrului legislativ

Negativ Mare Cadru normativ stufos și rigid care creează neclarităţi şi costuri administrative mari

Evaluarea poverii administrative asupra companiilor din domeniul agro-alimentar Debirocratizarea şi corelarea actelor normative Asigurarea integrării şi inter-conectivităţii bazelor de date şi a sistemelor IT din sectorul public

Modificări ale Politicii Agricole Comune (PAC) în urma analizei de performanţă

Negativ/Pozitiv Mare Armonizarea legislaţiei naţionale în urma revizuirii PAC Posibile îmbunătăţiri ale furnizării serviciilor

Promovarea intereselor României cu privire la implementarea PAC

Analiza PESTLE– FACTORI DE MEDIU (E)




Tendinţe internaţionale către economia verde şi eficienţa utilizării resurselor în sectorul agro-alimentar

Pozitiv Mare Trecerea la un sector agro-alimentar mai eficient din punct de vedere al resurselor

Adoptarea și implementarea politicilor publice care încurajează o economie sustenabilă

Orientarea consumului către produse sustenabile, cu emisii scăzute de GES

Pozitiv Mare Cererea mai mare de produse ecologice, cu emisii scăzute de GES Creșterea veniturilor pentru fermierii mici și mijlocii

Crearea de politici pentru stimularea producției și a marketingului de produse ecologice /sustenabile/ tradiţionale

108

Anexa 4.4. Politici și Strategii

Politici

• Politica Agricolă Comună Politica Comună a în domeniul Pescuitului

• Politica Maritimă Integrată

• Politica UE în domeniul schimbărilor climatice

• Politica UE în domeniul biodiversităţii

Strategii

• Strategia Europa 2020

• Strategia UE pentru regiunea Dunării

• Strategia UE privind biodiversitatea 2020

• Strategia UE privind adaptarea la schimbările climatice

• Acordul de parteneriat al României pentru perioada de programare 2014-2020

• Strategia națională pentru dezvoltare durabilă, 2020/2030

• Strategia pe termen mediu și lung pentru agricultură şi dezvoltare rurală 2020/2030

• Strategia națională pentru conservarea biodiversității

• Strategia națională pentru competitivitate 2014-2020

• Strategia de investiții în irigații

• Strategia de combatere a efectelor secetei

• Strategia națională și planul de acțiune pentru conservarea biodiversității 2010-2020

• Strategia națională pentru schimbările climatice 2013-2020

Tratate/ acorduri internaţionale

• Tratatul de aderare al României la Uniunea Europeană

Anexa 4.5. Organigramă

Caracterul multidisciplinar al mandatului MADR este reflectat în organigrama sa. Cu toate acestea, după cum se vede mai jos, organigrama MADR reflectă o compartimentare rigidă a responsabilităților și o diviziune ambiguă a sarcinilor între departamente. De exemplu, procesul de formulare și dezvoltare a strategiilor face obiectul unei integrări verticale, în timp ce coordonarea și legăturile orizontale sunt aproape absente.97 În plus, multe dintre responsabilitățile MADR au fost transferate de mai multe ori către alte ministere de linie. Agenția responsabilă de pescuit și afaceri maritime, de exemplu, a fost transferată de mai multe ori din MADR către Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice.

Situația instituțională în continuă schimbare și compartimentarea sarcinilor au implicații grave asupra performanței MADR. Pe lângă demotivarea personalului și pierderea memoriei instituționale, performanța MADR este slăbită de capacitatea limitată de a dezvolta și monitoriza politicile pe termen mediu și lung.

97 Pentru mai multe detalii, vezi Analiza Funcţională a sectorului agricultură şi dezvoltare rurală 2010, Banca Mondială.

109

Sursă: www.madr.ro

http://www.madr.ro/

110

Anexa 4.6. Legislație națională relevantă

Horticultură

• Hotărârea Guvernului nr. 1078/2008 privind acordarea de sprijin financiar grupurilor de producători recunoscute preliminar şi organizaţiilor de producători în sectorul fructe şi legume

• Ordinul nr.694/2008 privind condiţiile de recunoaştere a organizaţiilor de producători şi a grupurilor de producători recunoscute preliminar în sectorul fructe şi legume, precum şi modul de accesare a sprijinului financiar de către acestea cu modificările şi completările ulterioare.

• Ordinul nr. 243 din 5 noiembrie 2012 privind furnizarea fructelor proaspete în şcoli.

Vie

• LEGE nr. 164 din 24 iunie 2015 a viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole;

• LEGEA nr. 63/2016 privind susținerea financiară a grupurilor de producători sau cooperativelor agricole de producători vitivinicoli care dețin și exploatează plantații viticole cu soiuri nobile și pentru încurajarea valorificării producției de vin;

• HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 512/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 164/2015;

• HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 578/2014 privind stabilirea modului de acordare a sprijinului financiar din partea Uniunii Europene pentru producătorii din sectorul vitivinicol în perioada 2014 – 2018, cu completările ulterioare;

Cultură mare

• Hotărârea Guvernului nr. 1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, cu modificările și completările ulterioare;

• Legea nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol, cu modificările și completările ulterioare;

• Ordinul nr. 1846/2014 privind punerea în aplicare a prevederilor art. 5 alin (1) din Legea nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol.

• Ordinul nr. 20/2015 privind punerea în aplicare a prevederilor art. 9 alin. (1) din Legea nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol, cu modificările și completările ulterioare;

• Ordonanţa de Urgenţă nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, cu modificările și completările ulterioare;

• Hotărârea Guvernului nr. 219/ 2015 privind stabilirea sectoarelor, culturilor şi speciilor de animale pentru care se acordă sprijin cuplat în perioada 2015-2020;

• Ordinul nr. 619/2015 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi a condiţiilor specifice de implementare pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile

111

agricole, prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, cu modificările și completările ulterioare;

• Hotărârea Guvernului nr 216/2016 privind stabilirea pentru anul 2015 a cuantumului plăţii unice pe suprafață, plăţii redistributive şi intervalele de suprafaţă pentru care se acordă aceasta, plății pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu, plății pentru tinerii fermieri și a plafonului și cuantumului ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul vegetal pentru culturile amplasate pe teren arabil.

Apicultură

• LEGE nr. 280 din 18 noiembrie 2015 pentru modificarea Legii apiculturii nr. 383/2013

• LEGE nr. 383 din 24 decembrie 2013 a apiculturii

• HOTĂRÂRE nr. 1050 din 11 decembrie 2013 pentru aprobarea Programului naţional apicol pentru perioada 2014-2016, a normelor de aplicare, precum şi a valorii sprijinului financiar

Fond funciar

• LEGEA fondului funciar nr. 18 din 19 februarie 1991*)- Republicare

• LEGE nr. 243 din 5 decembrie 2011 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2002 privind întocmirea şi finanţarea studiilor pedologice şi agrochimice şi finanţarea Sistemului naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultură, precum şi sol-vegetaţie forestieră pentru silvicultură

• ORDIN nr. 278 din 09.12.2011 privind aprobarea Programului național privind realizarea Sistemului național de monitorizare sol-teren pentru agricultură, a Normelor de conținut pentru studiile pedologice și agrochimice elaborate în vederea realizării și reactualizării periodice a Sistemului județean de monitorizare sol-teren pentru agricultură și a realizării Sistemului național de monitoring al calității solului în rețeaua de profile 8x8 km și bazele de date aferente, a Metodologiei privind realizarea și reactualizarea Sistemului județean de monitorizare sol-teren pentru agricultură și a Sistemului național de monitoring al calității solului în rețeaua de profile 8x8 km și a bazelor de date aferente, a Normelor de conținut privind realizarea Sistemului național de monitoring al calității solului în rețeaua de profile 8x8 km și a Bazei de date aferente rețelei de profile 8x8 km, precum și realizarea bazei de date la nivel național aferente Sistemului județean de monitorizare sol-teren pentru agricultură și a Modului de finanțare a Sistemului județean de monitorizare sol-teren pentru agricultură, a Sistemului național de monitoring al calității solului în rețeaua de profile 8x8 km, precum și a bazelor de date aferente (pdf, 120 KB)

Pescuit

• HOTĂRÂRE nr. 347 din 11 mai 2016 privind stabilirea cadrului general de implementare a operaţiunilor cofinanţate din Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime prin Programul operaţional pentru pescuit şi afaceri maritime 2014-2020

• ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 49 din 23 octombrie 2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene nerambursabile aferente politicii agricole comune, politicii comune de pescuit şi politicii maritime integrate la nivelul Uniunii Europene, precum şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru perioada de programare 2014-2020 şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul garantării

112

Protecția plantelor

• ORDIN nr. 837 din 22 iunie 2016 privind aprobarea tarifelor pentru efectuarea inspecţiilor fitosanitare din domeniul protecţiei plantelor şi carantinei fitosanitare şi pentru controlul comercializării şi utilizării produselor de protecţie a plantelor

• ORDIN nr. 1692 din 3 iulie 2015 pentru aprobarea listei punctelor de trecere a frontierei de stat în care este organizat control fitosanitar, precum şi a programului de lucru pentru inspectoratele de carantină fitosanitară vamală

• ORDIN nr. 1891 din 19 august 2015 privind aprobarea tarifelor pentru efectuarea analizelor şi examenelor de laborator în vederea depistării şi identificării organismelor dăunătoare şi fenomenelor de fitotoxicitate la plante şi produse vegetale

• ORDIN nr. 1881 din 17 august 2015 privind stabilirea condiţiilor în vederea introducerii sau punerii în circulaţie în România ori în anumite zone protejate din România, în scopuri experimentale sau ştiinţifice, şi în vederea realizării de lucrări pentru selecţii varietale a anumitor organisme de carantină dăunătoare, plante, produse vegetale şi a altor obiecte prevăzute în anexele nr. I-V la Hotărârea Guvernului nr. 563/2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecţie împotriva introducerii şi răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România

http://madr.ro/docs/fitosanitar/legislatie-nationala/ordin-837-22-iunie-2016.pdf



http://madr.ro/docs/fitosanitar/legislatie-nationala/ORDIN-1692-2015-lista-punctelor-de-trecere-a-frontierei.pdf



http://madr.ro/docs/fitosanitar/legislatie-nationala/ORDIN-1891-2015-privind-aprobarea-tarifelor-analizelor-de-laborator-.pdf



http://madr.ro/docs/fitosanitar/legislatie-nationala/ORDIN-1881-2015-sc-stiintifice.pdf








113

Anexa 4.7. Legislație Europeană Relevantă

• Regulamentul de punere în aplicare nr. 543/2011 al Comisiei din 7 iunie 2011 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce privește sectorul fructelor și legumelor și sectorul fructelor și legumelor prelucrate.

• Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului.

• Regulamentul (CE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului.

• REGULAMENTUL DELEGAT (UE) nr. 612/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului prin modificarea Regulamentului (CE) nr. 555/2008 al Comisiei în ceea ce priveşte noile măsuri din cadrul programelor naţionale de sprijinire a sectorului vitivinicol;

• REGULAMENTUL (UE) nr. 1144/2014 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI din 22 octombrie 2014 privind acţiunile de informare şi promovare referitoare la produsele agricole puse în aplicare pe piaţa internă şi în ţările terţe şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 3/2008

• REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2015/1829 AL COMISIEI din 23 aprilie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1144/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului privind acţiunile de informare şi promovare referitoare la produsele agricole puse în aplicare pe piaţa internă şi în ţările terţe

• REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2015/1831 AL COMISIEI din 7 octombrie 2015 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1144/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului privind acţiunile de informare şi promovare referitoare la produsele agricole puse în aplicare pe piaţa internă şi în ţările terţe

• REGULAMENTUL (UE) nr. 1144/2014 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI din 22 octombrie 2014 privind acţiunile de informare şi promovare referitoare la produsele agricole puse în aplicare pe piaţa internă şi în ţările terţe şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 3/2008

• Regulamentul Comisiei nr.1756/2004 din 11 octombrie 2004 care specifica condițiile detaliate pentru dovada solicitata si criteriul pentru tipul si nivelul de reducere al controlului fitosanitar pentru anumite plante, produse vegetale sau alte obiecte prevăzute in Anexa V Partea B din Directiva Consiliului 2000/29/EC (OJ L 313, 12.10.2004).

114

ANEXA 5. PROIECTE DE ACTE NORMATIVE 2019

Proiecte propuse MADR în PALG (conform raportării din sem II)

Titlul proiectului de act normativ prevăzut în PALG

Hotărârea Guvernului privind modificarea și completarea Anexelor nr. I-V la Hotărârea Guvernului nr. 563/2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecţie împotriva introducerii şi răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România

Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea plafoanelor alocate schemelor de sprijin cuplat, în sectorul zootehnic, precum și pentru stabilirea cuantumului acestora, pentru anul de plată 2019

Hotărâre a Guvernului privind stabilirea pentru anul 2019 a cuantumului per hectar al plății unice pe suprafață, al plății redistributive și a intervalelor de suprafață pentru care se acordă aceasta, al plății pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu și al plății pentru tinerii fermieri

Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea plafoanelor alocate ajutoarele naționale tranzitorii în sectorul zootehnic, precum și pentru stabilirea cuantumului acestora, pentru anul de plată 2019

Hotărâre a Guvernului privind stabilirea valorii anuale a schemei de finanțare, condițiil e de eligibilitate, cheltuielile eligibile, modul de acordare a finanțării, precum și modalități de verificare și control pentru schema de finanțare în cadrul Programului de investiții pentru înființarea centrelor de colectare și/sau prelucrare a laptelui în zona montană

Hotărâre a Guvernului privind stabilirea valorii anuale a schemei de finanţare, condiţiile de eligibilitate, cheltuielile eligibile, modul de acordare a finanţării, precum şi modalităţi de verificare şi control pentru schema de finanţare în cadrul Programului de investiţii pentru înființarea centrelor de colectare, spălare și prelucrare primară de lână și piei în zona montană

Hotărâre a Guvernului privind stabilirea valorii anuale a schemei de finanţare, condiţiile de eligibilitate, cheltuielile eligibile, modul de acordare a finanţării, precum şi modalităţi de verificare şi control pentru schema de finanţare în cadrul Programului de investiţii pentru înființarea stânelor montane

Hotărâre a Guvernului privind stabilirea valorii anuale a schemei de finanţare, condiţiile de eligibilitate, cheltuielile eligibile, modul de acordare a finanţării, precum şi modalităţi de verificare şi control pentru schema de finanţare în cadrul Programului de investiţii pentru înființarea centrelor de colectare și prelucrare primară a fructelor de pădure, a ciupercilor și/sau a plantelor medicinale și aromatice, din flora spontană și/sau de cultură în zona montană

Legea laptelui și a produselor lactate

Hotărâre a Guvernului pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, precum și pentru aprobarea sumei totale necesare schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură

Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea fondurilor necesare întocmirii proiectelor de amenajamente pastorale și a procedurii de acordare a acestora de la bugetul de stat, precum și pentru modificarea și completarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 1064/2013 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991

Hotărâre a Guvernului privind stabilirea valorii anuale a schemei de finanţare, condiţiile de eligibilitate, cheltuielile eligibile, modul de acordare a finanţării, precum şi modalităţi de verificare şi control pentru schema de finanţare în cadrul Programului de investiţii pentru înființarea unităților de mică capacitate pentru sacrificarea animalelor și/ sau prelucrare a cărnii în zona montană

115

Competența face diferența!

Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

livrabil nr. 6...romÂnia acord privind serviciile de asistență tehnică pentru consolidarea...

Documents