LTURfl T K U K F O I B Я » . IS-1&.

I l u m i n e a z ă - t e ş i v e i fi! --V o e ş t e şl те - І

C. A. Itosseti

fJ l i i j , l l n m i n e c ă £1 I u n i e 9 Í ГІМИ DE PEN P R U

I & K S P B E I A Ş I

Fraţi moldoveni, cetatea pe ca­rs o ved«ţi astSzi nu -osie numai a r.oastră. Este mai aies a părinţilor ; oşt-'i, — cetatea Moldovei întregi de oamloa ä, din vremea când să-lăşluiau în ea voevozii. in acest hşi, în alte veacuri, au călcat stră­moşii domniilor voastre venind la Scaun de dreptate ori Ia slujba Domniei. Multa din cele ce vedeţi duasnpp.voi-is'.ru acum, au văzut şi ri altădată. Şi-au plecat fruntea la ritarele bisericilor, oa şi dumnea- ,

Dar se poate vedea în Iaşi şi alte lueruri. Lângă vechea curte domnească stă Ş te ian-Vodă col ma­re, turnat în aramă, călare şi cu cununa pe frunte. Chipul lui Şte­fan-Vodă este pentru noi moldo­venii cel mai luminos şi mai sfinţit. Căci Ştefan-Voevod bătrânul, acum patru sute şi mai bine de ani, a întins hotarele ţării cel mai mult dintre toţi domnii, stăpânind delà munte până la Nistru şi Marea. Biruinţele lui împotriva turcilor au avut sunet ?.ş;* de mare în toate ţările creştinilor. încât scriitorii a-

A T E N E U L ÎN A Ş T E P T A R E A

voastă. Simţirea de demult învie я-зигл h: not : deacsia ne întâlnim aàaue mişcaţi. Suntem ea într'o veche moştenire a noastră a tutu­ror, mi-ştetiir*» fiăţeascâ şi scum­pă. Suntem ca îatr'ua ţintit-im al amintirilor. Desi vitregia vremuri­lor v'a ţinut despărţiţi şi departe, Iaşii era ş'al domniilor voastre. Şi venind acum ia 'el veniţi la dum­neavoastră sisasă. F/aţi despărţiţi se reunes? «fa? şi-şi dau mâna; şi în bucuria de astăzi bate inima MulcSovd întregi, eu amintirile şi suferinţele trecutului şi ca nădej­dile viitorului.

Oetatea acensta vi in vechi zile a s.ijv.'iex vremurile când aresşii delà Örheiu şi călăreţii tíeia Soroca n'au luptat pentru mo;vie, subt steaguri­le domueşti. De aici au slobozit Voevozii multe scrisori de danie, răspi&ta pantra vitejie şi credinţă, moldovenilor vredmci : din aceştia se trag mazilii şi răzeşii Basarabi­e i Mai ales răzeşimea uela Nistru şi-a pus ca tărie pieptul în vre­mea veche împotriva duşmanilor ţării, apărând limba pe care-o vor­bim, legea ps care-o avem, pămân­tul pe care-1 stăpânim. Din aceşti oşseui lăudaţi se trag mulţi din domniile voastre. Fiind fraţi, iarăşi uniţi bucuria noastră este înzecită, pentrueă petrecem alături unde-au petrecut bătrânii noştri.

Să ştiţi că dintre , toate oraşela moldoveneşti mai 'Asa iaşii păstrea­ză amintirile vechi. Şi oraşul ace­sta frumos na atât prin clădirile şi luerurdo nnBÉ, cat prin rămăşiţele vranei do altădată. Aveţi să vedeţi aioi mitropolia cea veche alăturea de mitropolia nouă, — foarte fru­moaso şi veche clădire, din vre­mea es od se zideau in ţara noas­tră bisericile faiă turnuri. Aveţi să vedeţi Trei Erarhii, biserica vesti­tă, al oarei ctitor a fost Vasile Lu­pa-Voevod, minuni.t şi cu multă mâessrie Împodobită, cum s'au a-

' fiat. patine aşezăminte în toată creştinătatea. Aveţi să vedeţi biae-rioa sfântului Neeutai Domnesc, un­de mitropoiiţii u geau şi încununau pe voevozi. Puteţi vedea apoi bi­serica iui B.irnovschi Vodă, şi bi­serica B&boiu şi cetăţaia Goiia cu biserici» ei cea prea frumoasă. Pe dealul delà miaza zi se arată mamVítírea Cetăţuia, nude a avut palat şi 'tăiai ţi Duca-Vodă. Iu par­tea cealaltă, spre asfinţit, se înal-

OASPEŢILOR BASARABENI

celor vremuri l-au numii „sabia lui Dumnezeu".

Se mai poate vedea, lângă Tea­tru, chipul lui Miron Costin, ve­stit eărlunv-, care :•» saris cronica ţării. Se mai pot vede» şi chipurile altor cărturari mai noi : Á'eosandri, Asaki, Kogălniceanu. Căci în ca­pitala Moldovei s'au ridicat, şi în vremurile vechi şi în vremurile nouă, cărturari mari şi vestiţi, cari au făcut cinste neamului nostru ro­mânesc.

Nicăeri în alte oraşe, nu ve-ţi găsi aşa fel pomenit trecutul.

Dar iaşii mai este însemnat şi prin altele.

Când după grele şi aspre vremuri, după pierderea Bucovinei şi răpi­rea Basarabiei, — neamul nostru a început a cugeta să se ridice din umilinţa în oare căzuse, — gândul unirii moldovenilor eu mutenii, fraţi de-un sânge şi de-o lege, — mai ales aici a străbătut cu putere. Iaşii a fost leagănul celei dintâi uniri.

Ia viforul din urmă al războiului celui mare, trecând prin cumplita încercări şi suferinţi, sufletul nea­mului întreg la Iaşi a început a se însenina. Aici a început a se îm­plini visul cel mare pe care l-au visat părinţii noştri şi pentru care s'au jertfit sute de mii de fraţi de-ai noştri. In Iaşi a sunat întâi vestea întoarcerii Basarabiei la Mol­dova. Pe urmă a venit îndărăt spre fraţi şi Bucovina, — pentrueă sâ nu rămâie ştirbit nimic din sfânta moştenire a lut Ştefan-Vodă bă­trânul.

Astăzi, după întregirea neamului cu Ardaalal, putsm spune că bă­trânii cărturari delà Iaşi, cum a fost Miron Costin cronicarul, au stat ca nişte prooroci în vremea lor, deoarece ou sute de ani în urmă arătau că ho tui ele ceie fireşti ale neamului sunt acelea pe care le vedem împîinite astăzi. Pe-atunci Moldova era îngenunchiată şi nea­mul nostru risipit sub stăpâniri străine, dar cugetul lor cel luminos străbătea prin negură, bănuind vii­torul. Aşa că de-aici — putem spune — au pornit dorurile şi râvna de a împlini asemenea faptă mare şi

I N T R A R E A IN G A R A A T R E N U L U I CU BASARABENI

\ ţ ă Gaîata, cu cetăţuia ei delà Pe­tru- Şehiopu Voevod. Aproape de sfântu Nficulai Domnesc — unde se clădeşte acuma un palat nou — se ridica altădată curtea domneas­că, deasupra râpei Bahluiului. Din­colo se zăreşte mănăstirea delà Frumoasa. Ia toate părţile, în Iaşi, ve-ţi găsi astfel ctitorii ale binecre-dincioşilor domni de demult. Fru­mos clădite şi zugrăvite de meşte­ri iscusiţi, ne-au rămas nouă ca o scumpă aducere-aminte.

sfântă : unirea neamului românesc întreg.

Abia acum, fiind neam întreg şi ţară tare, putem să ne aşezăm în rând cu alte popoare mai mari şi mai vechi, străduindu-ne să ne lu­minăm, să ne îmbunătăţim, muncind ca dreptate şi cu rândnială. Şi în-tâlnindu-ne din când în când aici în cetatea Iaşilor, ea într'un Ieru­salim al neamului nostru.

H i h a i l S a d o v e a n n Membru al Academiei Române

Fraţilor moldoveni Eraţi aşteptaţi încă de acum

şapte ani, când preacuviosul Arhi­mandrit a rostit, în sala eparhiaiă din Chişinău, vorbele care au răsu­nat ca şi trâmbiţa cerească: „Mă-bucur de această zi ca de Sâmbăta sâmbetelor, ca de sărbătoarea săr­bătorilor". A fost ziua cea mare, când lanţurile robiei s'au desfăcut şi când Prutul iarăşi a rămas apă, care udă mijlocul ţârii şi nu mai e hotar. Mai bine de un veac am rămas despărţiţi. Uitasem frate de frate, măcar e a acelaş grai moldo­venesc se auzea de o parte şi alta a Prutului.

Din toată curăţenia sufletului, vă spunem Bino a-ţi venit, fraţi basa-rabeni, în oraşul care cuprinde atâ­tea amintiri străbune de pe vremea când hot-aral Moldovei era, ca şi azi, la Hotin, Soroca şi Cetatea-Albă. Pe urmă s'a lăsat un nor ca de plumb printre noi. Dreptatea cerească însă s'a pogorît asupra noastră. O furtunii năprasnică a mistuit norul ce ne despărţea. Acum suntem iarăş Ia un loc, ca pe vre­mea lut Ştefan cel Mare.

Fiţi bineveniţi printre noi, fraţi de-un &ârjge şi de-un neam ! Nu ve-ţi Întâlni decât dragoste frăţească, dar şi lacrămi de bucur";©. Vă do­ream doar de atâta amar de éretne ! Şi avem atât de mare nevoe să ne cunoaştem unii pe alţii spre a ne iubi cu adevărat!

Duşmanii ne pândesc din toate părţile. Ei vă îmbie eu tot soiul de momeli ca să v'atvpgă iară? în lanţurile robiei. Nu sa dau în laturi delà nici un mijloc «a să ne ţie străini unii de alţii. Vă şoptesc câta şi mai câte pe sama noastră celor da dincoace de Prut. Le slu­jeşte drept coadă de topor chhu- şi dintr'ai noştri, înstrăinaţi. Le-sţi răspuns cum se cuvenea, venind spre noi, după cum până acum mulţi dintre noi, eu inima curată, s'au dus la voi.

Suntem un trup şi un suflet. Necazurile din trecut, s'au abătut asupra noastră a tuturora. Am su­ferit destul pentrueă să nu ne bu­curăm de vremea slobozeniei şi să nu căutăm cu toţi a ne strânge iarăşi ia un loc, pentru binele nea­mului românesc, care prea multe a avut de îndurat. Numai văzân-du-ne unii pe alţii, cunoseându-ne mai deaproape, ne va uni trainica legătură de dragoste adâncă.

Trebue să ne iubim unii pe alţii, căci mulţi ne-a învrăjmăşit până azi. Trebue să călcăm în picioare tot ea se pune în drumul apropie-rei noastre, deoarece multă vreme ne-au mai ţinut depărtaţi unii de alţii.

Să ne lege datinele străbune, de o samă la toţi ; să ne unească strâns primejdiile care ne învolbură. Lă-crămiie şi. jalea de până mai ieri, să ne ajungă. Neamul nostru are tot dreptul şi ia zile mai senine. Să nu le întunecăm prin nesimţi­rea noastră. Să ne unim prin dra­goste frăţească, pentru ca să piară pofta duşmanilor de a ne ţinea mereu desbinaţi şi bănuitori unii către alţii. Nu de noi, cei de acum, sâ ţinem atâta samă, oi să ne gân­dim la copiii copiilor noştri, cărora să le pregătim o ţară puternică, pe cât o lăsat-o Dumnezeu de mândră şi rodnică.

încă odată, fiţi bineveniţi printre noi, iubiţi fraţi basarabeni. Fiecare să rămâie cu câte un strop din dragostea cu care vă primim şi să spuie, ca şi săteanul din ziua cea mare a slobozeniei: „Tare mare bucurie am să duc eu acasă, de aici". 1. S i m i o n e s c a

profesor la Univ. Iaşi Membru al Academiei Române

Fundaţia „Principele Carol" şi Căminurile

culturale Fundaţia culturală „Principele

Carol" a răsărit din îndemnul şi conştiinţa misiunei Priccepelui Mo­ştenitor.

Regele de mâine s»I Românilor a înţeles marea poruncă a vremii.

Vremea de astăzi cere ca fapta uriaşă a intregirei neamului, să lie întărită prin formare u uucl pu­ternice constanţi naţionala. Iar a-ceastâ conştiinţă, fără de care un neam nu poate dăinui, sub cerul lui Dumnezeu, o dă numai cultura.

Căci cultura este acei duh sfânt care curăţă şi luminează sufletul omului. Cultura scoate pe om din rândul dobitoacelor şi-1 înalţă că-tră Cer. Ea îl face să-şi iubească ţara şi neamul şi să cunoască pe Dumnezeu.

Pentru răspândirea culturii lu­minătoare şi înfrăţitoare de sufle­te, a întemeiat A. S. R. Principe­le Moştenitor aşezământul ce-i poar­tă numele şi al cărui preşedinte este.

Pentru ajungerea acestui măreţ scop A. S. R. Principele Carol, a adunat în jurul său un număr de scriitori şi oameni învăţaţi, carial-cătaeso propagandiştii, misionarii Fundaţiei.

Prin legea ei de întemeiere, Fun­daţia Îşi propune să îndeplinească

înaltul său scop de cultură şi edu­caţie, întemeind Căminuri Culturale, în toate comunele nmde ale ţării.

Căminul, cu sala lui de adunări şi serbări, cu bibliotecă şi muzeul, cu baia şi mica farmacie, cu ogra­da lui, loc de joc şi desfătări cu­minţi, este menit să fie Casa ob­ştească a satului, pentru întărirea suf'eteior, prin lumiuă şi dragoste frăţească.

Căminul cultural va continua o-pera şcoalei, care altminteri rămâ­ne zadarnică.

El va face legătura dintre şcoa­lă şi biserică.

Cftminul va fi împrSşt-?etor de iniar-erie; distrugător de vicii şi euperst-*ţii ; va fi mângâ?toral dc su­flete, prin cânte-;; şi poveste.

El, va trebui să étavikasci Ia sate, prin poveţe -şi ajutoare dof­toriceşti, groDZQi'f-ui prăp4d, caro răpeşte neamului nostru ia fiece an, mii do vieţi de copilaş*, mii de vieţi divotîmeni vàrsttîici, seceraţi da sifilis, de oftică, de beţie, de pebgră.

M'HAÏL SADO V E A N U

Căminul cultural ѵз trebui sa recheme pe săteanul nostru, atât de cuminte şi înţelegător, ia viaţa patnathuiă de odiiuoiua: cu mo­ravuri simple şi curate ; cu respect de datini şi obiceiuri bune; cu iu­bire da portul şi jocul nostru ro­mânesc; cu iubire şi p'eţune de tot ce a fost frumos şi ban în tre­cutul nostru.

Ce miuuaat câmp de muncă se înfăţişează, în căminele culturale tuturor oamenilor de inimă dm sa­tele noastre.

Orice fruntaş luminat al satu­lui preot sau învăţător, sau oricare va simţi săiăşiumdu-se în su­fletul său duhul cel bun, al iubirei şi al datoriei faţă de neamul iui, şi se va osteni şi jertfi, întru înte­meierea şi conducerea unui Cămin, ѳ ca şi cum s'ar fi jsrfit pentru zidirea unui lăcaş lui Dumnezeu. Căci altar închinat sufletului româ­nesc este orice Cămm sau socie­tate de cultura, întemeiată eu cre­dinţă şi slujită eu devotament.

Şt ftsemoni bunului preot sluji­tor lui Dumnezeu este misionarul cultural ce se va olteni lotru răs­pândirea învăţăturii şi luminii din evanghelia culturel româneşti.

Iată, în Tataraşii laşului,*în a-ceasta frumoasă suburbie, cu casa înflorite şi gospodari cuminţi, a iost cu putinţa întemeierea unui mare Cămin Atentul Popular Tatar aşi.

Prin întovărăşirea a vre-o 300 de oameni de inimă, s'a înălţat, cu 5 ani în urmă, măreţul aşezământ, în frumos stil românese, care cu­prinde : o sala spaţioasă, de serbări

C. N . IFRîM

şi cinematograf, o srdă de biblio­tecă cu vre-o 5000 de cărţi bine alese, o gradină eu scenă de vr-.ră, precum şi v.r, câmp de jocuri şi sporturi de vre-o trei hectare.

Ateneul din Tataraşii Isşulai a-filiat Fundaţiei, ssre «н preşedinte de onoare pe A. 8. R. Prncpde Carol, iar ca membrii de onoare şi îndrumători pe marii cărturari, pro­fesorii N. Iorga şi Ion Simionescu şi pe populaml scriitor M. Sado-veanu.

In timp de cinci ani, Ateneul din Tataraşi, a organizat aproape 200 de şezători şi serbări, cultu­rale; a făcut patru pereliragii în Bucovina, ducând peste 3000 de moldoveni la mormântul delà Putea marelui strămoş Ştefan-cel-Mare; a organizat două excwsii în Basa­rabia, ducând peste 600 ds moldo­veni. In vara anului trecut Ateneul a făcut, cea întâi exursie în Ardeal, ducând 600 pe-soane, între cari 100 basarabeni şi 60 bucovineoi.

In timpul din urmă misiuaea de propagandă culturală a Ateneu­lui, compusă din cor, artişti, profe­sori, au dat şezători, de înfrăţire prin cultură, în oraşele Bălţi, Or-hßi, Tighina şi Soroca.

Şi tot Ateneul din Tataraşi, în numele Fundaţiei culturale „Prin­cipele Carol" împreună cu primăria şi autorităţile ieşene, a organizat această mare execursie a fniţilor basa^ïbeni, la Iaşi, care înseamnă o mare sărbătoare a frăţiei moldo­veneşti.

Itţtă ce poate face un Cămin cul­tural şi iată scţiunea pe care o urmăreşte Fundaţia pria înteme­ierea căminarilor culturale.

Mă adresez, Ia numele Fuo.d«tiei şi а Ateneului, vouă tuturor, drug' fraţi moldoveni şi scumpi oaspeţi ei Iaşilor, cari v'uţi adunat din sa­tele şi omşe!e a cinei judeţe basa-rabene, şi vă îndemn, cu toată dra­gostea sufleîubi meu dé frate al vostru, să vă uniţi şi să îatemeir-ţ; C-pmine f-ultursle.

Să mi răî.râ-..! sat fără cămin. E cea msi mare bucurie ce ve-ţi Ik.'e o A. S. R. Principelui Moştenitor, care vă iubişte şl vă preţueşte atât de n;ulî.

E cel mai гллге sorvieia co-l v:?-ţi aduce întărirei nr^rnului nostru, căci fiecare cămin înssamnă o rază de lumină în bezns ce Încă stârn­eşte asupra satelor nosstre.

A-ţi venit, în eapiî&îa Moldovei întregite, în z!'.:-a de mare şi sfânta sărbătoare a eroilor, "ari eu suprema jertfa a vieţilo-* lor tinere, ne-au strâns pe toţi, de un neam, la im loc.

Rscunoştiuţ* noastră faţă d-o ei, trebae в>\ fie fa 'ă mftvgir.i şi trebue să o dovedim, prin fapte.

Bune sunt monumentele cart li-ss ridîfîâ pretutindeni.

Dar, soeot eu en mintea mea, eă satul cate zideşte un Cumin cultu­ral — intru cinstirea amintire! eroi­lor — a făcut o f'.iptă mai de preţ, şi a cinstit ca mult mai mult şi mai frumos, po eroii neamului.

Căci doar Căminele căiturile sunt menite să întărească, prin cul­tură, sufletul României, pe cari eroii ne au dat o cu jertfele vieţilor lor. Deci să întărească şi să vecini-cească îmăşi marea lor faptă.

Căminele culturale ridicate întrr.; cinstirea eroilor vor fi asemeni unor candele uriaşe ce vor arde vecinie întră vecini;a slavă şi pomenire a acelora ce au reîntregit moşia etrăbvmă. c . ЯГ. TFRIM

Preşedintele Atentului Popu-lar-Tataraşi, Inspector Gene­ral al Fundaţiei „Principele

Carol"

Жііе istorice In vâ l toa rea patimiiloir ©ari n u

rrnaá şt iu marg ine , imai dăuinăzi, s'a d e sp r in s o f a p t ă «oinistirnc-t ivă . Au foist 'tirei zile de înfră­ţ i re a d e v ă r a t ă : iSia lairătiait o 'Cihe-maire şl u n d u h sănă tos , ponnite din laşi . Acest o ra ş s fânt , .în «are s'au zămiisliit şi s'au e ter ­n i za t în reiailiftiate idea lu r i l e ro­mâneş t i , a î m b r ă ţ i ş a t c u în ţe­legere şi emoţ i e p e 'moldovenii d e pe&tie P r u t .

A foisit o îniohiiniare cum ии s'a imai vă iEUl , iau fost clipe car i vor rămâinea i s tor ice .

Moiidovemili Ideispărţiţi um veiac, d u p ă u n i r e a noiastiră, a b i a acuma a-u a v u t putiiinţia, — acei cam n u au mij loace ide că lă tor ie or iş i -eânid — s ă vie şi s ă isie 'roage l a Eruisauimul p o p o r u l u i r o m â n .

Mormimteile s'au -deschis, a l ­t a re le iau VOTIBIIT, lotitoriile şi-au spuis fc&inefüe tar. N ' a fost nevoie die !!!•(•;-o itaflimăci-re, — a fost

vociea sânge lu i , a p ă m â n t u l u i , ca re a îinfioria.t in imile şi-ia s t re ­cura t în isutfieite învierea u n u i neiaim.

Cliopoiteäe p r i n a r a m a loir au înăilţait ebarm de oidiiniioară. Bi-serkil ie vechi, c u zuigträveilile ştens©, cu u-noaşiieiie ladoirimiţiior sub lijasipezile -alibe, au fost cu­p r i n s e de iev;iaivia nec l in t i t ă d i n 'brecutui dieipaaitiat.

F o r t i n , c-ajpitală ,a Moiidovei îşi recăipătese í a rű ieou l de diemi'Uik. Cetăţi le ipôuibeau ín luimdna. vie a iniăneiţkii lor . Via ţa Laşiiioir se remiiscuisc. Im Cur t ea Dom­nească , p a r ' c ă t r ă i a u voevozii şi domni ţe le , hialimiainii şi iboenii d-іѵаяіЦ. i \ : u l i ţ i le Iaş i lor piaa''că se Sftrracui'rîise ішги&а. cimsiiită de a l t ăda tă , cu frica iu l Dum­nezeu si icii'agostiea ide moşie , p â n ă la jeníjíá; isie• isftneouirau meş ­terii îşi negui-roali ibăştiiniaşi îm­brăcaţii c u giuibeie/lo lor.

Ao&äL laişl, aces t lo-oaş die m ă ­riri şi 'de v i a ţ ă patiriiarihală s t r ă ­b u n ă , is'a istneeunait în in imi le molidovenitor !de pes te P r u t .

Trei aile iei au s t a t în lafpropi-eir-ea Târguiuii Dommesc şi au p u t u t î n v ă ţ a i s t o r i a p o p o r u l u i r o m â n . In t re i zile s 'au creiat izvoare noi d e ememgie ca r e va fi d u s ă peiste Pruit şi r e v ă r s a t ă •cu pr i sos in ţă în caisele moildo-vemilor.

In trei zile s'a p u s t eme l i a urnei î n d r u m ă r i b u n e : a ine cu­noaş te ma i b ine i s to r i a şi nea­m u l şi a ne înfrăţ i t r a in ic sufle­teşte, prin că lă tor i i şi prin cer­cetarea c u ochii proprii şi con­

ş t i in ţa noasibră a fapte lor şi a realităţiloir.

Şi aceas tă î n d r u m a r e a por ­n i t d i n în ţe legerea dep l ină -oe o are Aliteţa Sa RegaJlă Pr inc ipe le Carol, desp re v i i toru l taiaindic a l popo ru lu i r o m â n .

Celelal te zbuiciuimări deşa r te ca re s ' au laibătutt. laisuipna vüetü n o a s t r e puibldice şi poiiticie vor t rece c a omice f u r t u n ă şi v a ră ­m â n e ^aievea n u m a i s t a to rn ic ia pe druimuil cuilturii, c a r e nie v a duce n u m a i iLa biruiniţa e te rnă .

C«HSt . C e h a n - R a c o T i ţ a

JiiSViLv . ' і-ІЙІіЬ 8 1 . 5 Araire Sta eeesis '» S»«B»î»..*e*

IAN su l d i rec tor a l prefeeiurei d e ju­deţ d. iSpâmull; jud . Soroca, ide d. prefeiot CruipeiscM; jud . Orhei , die d . T i r a n ipreişeidintieile Genou-lu i Culturali Onhiei; jud 1. Bă l ţ i de 'Către d. revizor Ne r u l a şi j u d . Tighinia de d. revizor Nadă .

Sosirea Excursioniştilor Peinitru itranisipointareia exiaur-

sioiniiştiiilor biaisiairaibeini l a Iaş i , Minis te ru l Goimiuiniciaţiilor a <a-cordiat tireoi' isipeciail de că lă to r ie . T r e n u l special a p leca t da la Nouia-SuiMţă, îm zorii aiilied de 27

CORTEGIUL BASARABENILOR'iSPRE CIMITIRUL EROILOR

T R E I ШЖЖ

A fosil .diait basului generos, oraş de s t r ă i n e iile t rad i ţ i i cu l iu -raile şi -de nobile n.vâmturi Mea-1-febe, s ă i a -cei d in tâ i contact suiilötieisc de îr;?emnăta;te isto­r ică cu. МоМо.ѵа -de .peste P r u t .

Dator i ta i i i i ţ iativei şi mnnce i d e p u s ă ide Aloméul Poiputair Tă-tănasi , d in Iaşi, s'« p u t u t orga-n-izia. aceas tă imăincaţă şi impuină-loaire eX'CUii'isie, -carie .a Imajt -oa-ractierul -unui adavăiiait peler i -naigiu a l Baismrabiei, la Iaşi. Ex­c u r s i a s ' a idietsifăşuinait isonb «aius-picii le Fundiaiţiied Cuitiumale „Primcipclie Carol" . d-Г C. N . I M m , ipr&şeidaintidlie Atieinieulul

fiind în laceilaiş 'tiiimp şl inispcclor generali a l Funda ţ i e i , c u însărc i ­n a r e specia lă ide a o rgan iza şi conduce , propiagamda cuituinală d in Moildovia d e ipeislie P ru t .

Străluiciitr^ SIUiC'CCIS »all aioasited m a r i mia-Tiif-eeijàini ide în i ra t i r e , se idationeişte iliargulluii coinicurs, pe c a r e l'ani d a t sioicietăţile cuiltu-ralle, ca- şi irrujtoiîiitiăţjilie şco la re d i n cele icincii juideţe. biaisarialbiene, particiiparutie şi î n deosebiii jert-feiloir malteiiiiialle p e cai'e ieşenii idelaliştă ş i oisipitiatliieri, au înţe­les s ă le facă, p r in p r i m a r u l lor, d-1 C. Tomia.

I n t r e soiciiieităţiilie cullitiuraiie de pes te P r u t , ciani, aru luiorat în a-oeist scop, mu p,uitem să nu ciia.m „Cercul C'Ullturair 1 d i n Orhei, cu harniicull şi leiniangifouil preişedinte d-l C. Tiron. Ateneu II P o p u l an­d in Soroca î n ifruinte cu id-il con­s i l ier a g r ic cil I. Candiaini,, Atle-neiuil Poipulliar diiin -Noai® Sudiţă, jud . Boitin, preziidiat. die liiarnicul şi •einiergiioul istiituitor Galiniilc Is-tra/ti ; dieaiseimiemii un p re ţ io s con­c u r s a idlat einieii'gàicuil inspec tor şcolar d-1 'Poipovici-Podiaişcă, cu ha rn ic i i revizori şcolliari; d-l Ne-eula. (jud. Bălţ i ) , d-1 Naiia (jud. Tighina) şi d-il OLilmieisicu (jud. Sorocia).

P i l d ă d e dieplină înţelegere a u n o r aisamenaa matnifestări aiu 'dat prefectul jud . Soroca, d-1 Gruipanischi, isiiniguruil prefect care' a l u a t p a r t e doviedàndsi-se n u .numai u n b u n r o m â n , d a r şi u n b r a n Oigiainiiiziaitoir. Ajuitiat d e in imoşi i siăi sralbpre'f'ecti d-nii Ge-orgascu şii Vrânioeainiu, p r e -

Maiii, î m b a r c â n d dieiiegaţi din ju -dieţclle Hotin, Săraca 'şi Băltit î n n u m ă r de i O C O , idieiliegaţi d in Ti­g h i n a şi Onherl, au veni t p r i n -ataşare de vaigoame l a itiremvl obicinuit .

Concantraireia ex.cnrsioinalştilor s'a făcut în ga ra Vasile IJupu, în s t a ţ i a a c e a s t a f rumos împo­dobi tă , excurs ion i ş t i i aiu fost î n t â m p i n a ţ i şi s a lu t a t în cuv in ­te f ră ţeş t i , de că t r e d.. C. N. Krim, în numiiele Fundaiţiiei Cul­tu ra le „Princiepale Carol" , şi a Atiemeuiliui Popnllar T a t a r a ş i îşi d e c ă t r e d. a d m i n i s t r a t o r de p l a ­s ă d. Casilan, de lega t a l prefec-turel j'Uid. Iaşi. D. Mocanul, di-reiotonuil Orfellinaituilui diin Un-gheniii, lardeilieiain ide or ig ină i-a s a l u t a t în nuiniiele căminiului c u l t u r a l „ In t ră ţ inea" . Corul o r -feliniatuilui a m i ş c a t imullţimiea p r i n cântieioelie lu i . A r ă s p u n s

în C'Uviinitie lamoţioinatie în numeile ba sarabeiniilor, 'd. Girizia.

Lia orelie 2 d u p ă aimiaază, u r i -aşuil trian; compiuss d i n 52 va -gotaniei, îmbrăciat în ve rdea ţ ă s ' a î n d r e p t a t cătnle Iaşi, lumdie a so­sit ila ora 4.

P e r o n u l gă re i Iaşi, erai p l i n d e muilţiimieia ectăternilor ce a ş ­t ep t au înf r igura ţ i , în f run t e cu reipreizeintainţii auitorităţallor ie­şene . Mieimibrii Atienieuiliui P o -

puilar Tătănaişii, în nuirnăi* imare a ş t e p t a u r e s t r â n ş i î n j u r u l s t ea ­g u l u i iinisltiituţieii lor . D u p ă înce-t a r e i a imnuiuii cântiat. de imuzica imilliitară, s'a rositit cuvântiull die b u n ă vaniirie de c ă t r e d. C. Torna p r i m a r u l o r asu lu i .

Cuivântăriillfâ: d e răspuinis a u fost rosititie die c ă t r e s ă t e a n u l Gă ină idin Orhei, Grizo d i n Ti­g h i n a şi Vrânioeiamu idin Soroca . Moimanitiull accisiba a fost deo&e-. bit d e iimipreisiiioniatnit, mullţi p l â n ­geau . După lacieia s 'a f o rma t cor ­teg iu l de o iu iBgimie ineobişnuită. î n f run tea cor teg iu lu i -după m u ­zica m i l i t a r ă , s'aiu î n ş i ru i t î n ju -

I ral s teagulu i Atemeuilui P o p u -lair Tă t ă r a ş i , meimtoii sa l , f run­t a ş i i ieşeni >şi o all'tă p a r t e d in particupianţi, a v â n d în mijitaoul dor p*e doi vienerabilâ să ten i , pa ­t r i a r h i ai j u d e ţ u l u i Soroca, u n u l de 122 die an i , ilar ailtuil ide 135. La câ t e eiveinimianite istorice 'au foslt m a r t o r i aceş t i doi moşnegi , ca re duipă d u r e r e a die ia fi v ă z u t

^•1

^.<ІЛЛШТЖ-«^- -L 1 il vv». Jfvafe:jÉ.j4Kf>4

O S P Ă Ţ U L ÎN C I N S T E A O G R A D A BISERICII SF.

fee tuli1 iSoroceii, ,a veni t în frun­t e a a 7 0 0 die locui tor i aii ţ inu­tu lu i s ă u , p u r t ă t o r i a izeci ide p a n c a r t e cari i nd i cau plăş i le şi comunale .

N u m ă r u l excrrrsiiouiştillor Mol­dovei de pas te P r u t a fost de 1 4 0 0 , din care 1200 să ten i , a lcă ­tu i ţ i d i n iriiintaişi a i t u t u r o r comiunelor celor c inci jude ţe bas-arabeme. Стгиригііе j-iiideţenie a u fost c o n d u s e -de- u r m ă t o r e l e p e r s o a n e : jud . Hotin, de i n i m o -

B AS AR ABENILOR ÎN VOEVOZI, T A T A R A Ş I

B a s a r a b i a r ă ş l u i t ă s u b ochii lor de flăcăii, an avait fericirea ca duipă 106 a n i de robie- m u s c ă -leasă , să o v a d ă raalipinidu^se la p a t r i a m u m à .

I n u r m a 'steagului se desfă­şura cor teg iu l foaisiaralbemiiilor în­ş i ru i ţ i pe ţiniiitiuri, a v â n d o l u n ­g ime de ap roape 600 d e mieitri, Pe deaisuipra lud e r a o f l u t u r a r e a zeci de piaincante, m a i imiari şi m,ai imiiicii, deise-minând joiidteteile şi ipllăişiue ibaisarabene. Ia r cor te-

Рт&4$ш 2 ЮЮЪТиШЛ POPORULUI Hium,ărui 115

M O L D O V E N I I D E P E S T E P R U T L A I A Ş I giull lacesta i m p u n ă t o r a s t r ă b ă ­t u t o r a ş u l d e l à ga ră , p â n ă l a MiiroipoiMe, s t răz i le f i ind 'mărgi­n i t e ide şcoli le l a ş u l u i , ioa şi 'de o m a r e m u l ţ i m e oe se îmbulzea . Urailleile m'iau con ten i t u n m i n u t i a r f lori le p l u t e a u a s u p r a fraţ i­lor mo ldoven i ide p e s t e P r u t . 1

In Mitropolia laşului . Lia o r a c inc i s p a ţ i o a s a Miitro-

poliie a Iaşiullui, se u m p l u s e de mujlţimeia f run ta ş i lo r toasiara-

bemi, ieşenii umpluiseră galer i i le . Toţ i f r u n t a ş i i l a ş u l u i sie ladunar sieră la aceas tă i m p r e s i o n a n t ă sioilieimaiiitiaitie. Serv ic iu l re l igios a fosit oficiat de luin miare sobor de preoţ i , în frunte icu P . 1S.1S. іагііе-r e u Botoşăneiandl, v icaru l Sf. Mitropoli i , r ă s p u n s u r i l e au fost diate ide corur i l e undie ă l Mitro-роіііѳі şi iSif. iSpirildon, de sulb con­d u c e r e a miaieisitrullui A. Ciolan.

D u p ă tieirminiarea se rv ic iu lu i die Te-deuim, iP. S. S. părintiele Leul a r o s t i i u n 'mişcător cu­vânt , a r ă t â n d m ă r e ţ i a moimen-itulljui ide u n i r e suf le tească , pe oare fraţii imolldovemi o teăesc, în capJitialra Modidovei, i n s i s t â n d •asupra frăţeşibei dinagoislbe p e c a r e l a ş u l le-a deschis-o înltru p r i m i r e a lor .

Din ămvon i ţ l Sf. Mitropoli i , a u rostdit aiseimianea imai imultie predicii, î nch ina te isufleituiuii ro -mâneisc, şi î n t ă r i r e a a c e s t u i su­flet p r i n iulbire şi c u l t u r ă ; d. C. Tomna, ipriimarull o r a ş u l u i ; colo­n e l C. Manottaűlie, în n u m e l e 'armiatei; isif. isia p r eo tu l Gata Ga-'iaotiom, în nurne le F u n d a ţ i e i Cu l tu ra le „Pr inc ipe le Garol" şi A teneu l P o p u l a r T ă t ă r a ş i îşi d. prof. Patine Bogdan, î n пшпеііе Uinivieroităţei.

In nuimialle f ra ţ i lor baisiaralbeni a u r ă s p u n s : s e n a t o r u l .Sueiibu, ;din Tighiijna; s ă t e a n u l Ba rbău , d i n 'Bălţi şi s ă t e a n u l B a l a m a n -e iue ddin Hot in .

Ser ia c u v â n t ă r i l o r a înclie-diat-o inlilmoisull i n s t i t u t o r basa­rabean , Motoc, d i n Fioreş t i l So-rocă i , ciare în cuv in te m i ş c a t e a preiamărijt pe Dumnezeu , penitru fer icirea ce a h ă r ă z i t - o n e a m u ­lu i n o s t r u , (die a isie vedea i a r ă ş i s t r â n s iaoliaită şi ia oferi t c a r e ­c u n o ş t i n ţ ă p r i m ă r i e i Laşi, în n u ­me le juid. iSoroeia, u n p r e a fru­m o s covor b a s a r a b e a n .

L a o r a şeapte sea ra excurs io-iii.şiiii iau ipilieciat c ă t r e locur i le

de ciartiiiruire, cei . 1200 de s ă t e n i l a Caizainmia Reg. 13; i a r in te lec­tua l i i , pneoiţi, învăţăltori îşi învă­ţă toare , Ша isierniinianuil Vieiniitamin CostaiciM, l iceul Iinterniat, ş coa la noinmallă ide feibe şi orfelliiniatiuil „Pr inc ipe le F e r d i n a n d " .

O primaire eiallidă s'ia făcut să-teiniillor imoidoivemi de pes te P r u t , u n d e so lda ţ i i îi a ş t e p t a u aşeza ţ i p e d o u ă r â n d u r i , de là p o a r t ă p â n ă lia caziarmă, a u foisit p r i ­m i ţ i c u uralte îşi 'Cu iftlori, i a r diepe itre/pitellle căizăinmei u n d e laştepta înitreg c o r p u i ofi ţeresc, Coman-dainitui' regimienitulliui iniimoisua. icoiLoimeil Adaim, Іеча a d r e s a t u n cald ş i irăţeisc cuvân t de b u n isoisdlt.

Miaisia isie aramjalsie1 c u m mu se putieia m a i fruimos, în oigraida că-Kărmeii,,. In mij locuit săitenidor a i u a t Hoc d. C. Torna, pirdnaiarul o r a şu lu i , C. N. Ifrim. preşedin-telle Aitemieuilui Tă t ă r a ş i , coli. Io-miesciu, preifeicibuil de poluţie a o-xaişulliui, Al. Crupeiniscihii, pretfec-tuil j u d . Soroca >şi d. ConiSit. Ce-hain^Riaoaviţă.

In i'toit timipul mieisei, a, eânltat muiziiCia regiimieinltulliui şi a d o m ­ni t c ea m a i ifi'ăţieiască voioşie,

i a r d u p ă malsă is'a încins* o fru-'moiaisă bo ra , idin imiijocuil c ă r e i a ee idieispriidieiau «hioite- îşi istrigăte.

Aicerilaş frăţie şi voie b u n ă a dioiminiiit i n t r e excurs ion i ş t i i os­p ă t a ţ i şi găzidiuiţi! l a Semiinair, u n d e priimăniia >a ioisit rcpreziii-; dalia die d .lajuitor die p r i m a r , Dia-coinieiscu, i a r d i n p a r t e a Ateneu-lu i d. I. Vâirllăniesciu şi V. Dorm, ca îşi ila iMIceull in i t emat uinidie p r i ­m ă r i a ia foisit îiepreizemtaită de d. VasiiMU-Voineia, iiar Atemeull p r i n d. C. ßtiamboiliiu şi Gr. Mslhiatlceia, miemibriii ai coimiiteituiui geineral a i Aitienieuilui.

Aici eisbe locui eă reimancăm îi'ăţeiasiaa bunăvoiimţă ice ia iarvut-o a r m a t a , ciare jpriin comiandian-

tu'l e i d. geimeriail Zadic, a p regă ­tit raasia şi a 'dat găzdu i re celor 1200 'de isăteinii, c a şi Seminiarui Veniaimiin şi Liceul Inrtiernat, c a r e p r i n destoinici i şi biaraiicii lor conducă to r i , p ă r i n t e l e Va-lieriu Ioaidăctbeisciu, ş i d. Teodor Băidărău, a u p r e g ă t i t maisia şi

a u diät găziduirei ailtor 300 de excursuioiniiştii C u v â n t >de m u l ţ u -imiire ise c u v i » doiamniellor idirec-toare 1 Elleinia Gilurmieisjou, Negri , p r e c u m şi dnrei directoare 1 a Şcoiaiiei) ide feite, id-ra Severin^ şi n u se p o a t e ludltla ide* s igur b u n a vo in ţă a d-iui Ruidolf Su ţu , di­r ec to ru l Căminullui Studeinţeisic, oa r e a ospătiait, igraiuit u n n u ­m ă r de excursiomişti .

Oeiiacie înisă eomsitàitue u n m a r e meri ' t p e n t r u Iaşi , eiste de- a se fi puituit a co rda cellor 1499 de ba-isainalbeni, miasia în d e c u r s u l сеь lor 'trei zile.

A coiDÎriîb'udt l a aceaisitia „ F u n ­d a ţ i a „Pr inc ipe le Carol" , p r i n acondiarea isumei d e 25 de mi i die Ulei şi p re fec tu ra de judeţ , p r i n d. prefect Fânitâmaru, acor­d â n d maisa rece i a p leca re . Dar faptă m a r e si gene roasă a să­vâ r ş i t p r imăr ia . Iaişi1, l u â n d a -s u p r a s a ipllaitla oelorlalte miese.

Sărbătorirea Eroilor In ziuta de 28 l a o r a 9 idfcni-

meiaţa, î n c u r t e a Miltropolieii, se aduiniasie muilţilmiea f ra ţ i lor basa -rabeni . O zi. f rumoasă şi sieniaiă c a nficioldaită, a dat^o Dumneizeu, penitru ciansitlirea 'eroiior neaimu-lui . După oficilarea u n u i s c u r t se rv ic iu religiös!, cortegilull n por­n i t sipre c imi t i ru i Eternittaiteia.

Iaşull m'a văzult iniiciodiaită, u n corteigilu rntai m ă r e ţ , ide* c â t a-cela cie isla d e s f ă ş u r a t p e s t r ă ­zile Huli, în aceia idimineaţă, a

zilei ide (Sărbătorire a eroillor. In fruinite repreizemtanţii au-

itioriităţilor, îni urmia lor orfieilina-tele cu vlăsitlareile aciellora c^ari cu jertlfia l o r suMIimă, n e - a dalt înitregiiireia nieiamiullui, a p o i ve-ineau іѵкпі -număr d e iinivallizi de răziboi, p'urtâindiu-şi aimevoie t ru ­pu r i l e lor muitiliate glorios pe cârnpiull die onoa re .

După aiceiia miarele 1 g r u p eâ celor 1400 ide basa raben i , î m p r e ­u n ă cu imieimlbrii Atemeullui d in TătăraiŞi îni f run te cu s t eagu l de înifrăţlire iaa AtieneuRui, pe l ângă ca re l u a s e r ă loc f run taş i i basa­rabeana, de(legaiţii Fumdiaţiiei Cul-'turatlie „Palniciepeie Carol'" în frunite cu idiiinectorul gene ra l a l Fumldiaţiieii, d. M u g u r şi comi te-tuil gemieral аД AteneuLuii, î n f run­te c u d. C. N. M m , preişedintele Ateneu lu i .

In urmla ibiaisaraibeniiior, pe deiaisupra că ro ra fâlfâi-au sitea-guinillie şi piainciaitieilie1, se înş i ru­i a u : isituideniţiiniea ieşeană , g ru -ригіДіе a o s u m ă de societăţ i şi irusibtuiţiulnii ieişeme şi î n u r m ă umia d u p ă ailitia şcoilile l a ş u l u i .

Ce m ă r e a ţ ă şi i m p r e s i o n a n t ă priveiiilşite înfăţiişa laceisit m a e s -tos coiltiegiU', isitrăibă'tânid oraşu l s p r e a mienge s ă isie Lncliinie mii-iloir de eroi euimosicuţi şi necunos­c u ţ i laişiuilui, penitru a iuia pan^e -la sfiilnţiiiriea c'Mlar i n acea zi a Mausolleulíuá rüdiciat p e n t r u ciin-S'fceia şi sllâvireia 'lor. Ce pios su­n a 'toaitie ialoipo'tie|le bisieiricelor, istirăbăitâmid vaizdulhiuíl isieniin >al laeellei zilie. íSufietiele a mi i ide pe ­lerinii oe îniaiinitiau cucern ic i în p roces iune icăibre cimii/tiir p ă r e a că c o m u n i c ă c u spiriteile eroillor.

In fiaiţa Mausolleuiui ab ia ter-mi:nia,t, d i n cimiitiilnull einoilor, a începu t lia o r a 11 idiimineiaţa, ;ser-viciuil reiliigiiois oficiiait de soboru l t u t u r o r prepiţillor ieşeni', c u n.u-mieroişi ;pieoţi ihasiara'bmii, c â n d clorul metropoilitian a imtonat veişuiiea lor pomeaiiire, ocinii muil-ţimeii pioasie is'au umieaiit. A tâ ţ i a 'din fetii s e gânldeaiu lia o r u d ă , lia u n frate , lia u n părinibe m o r t în ră'ZiboiiuJl peintru înibneigirea fmeia-iniülui.

Câită eimoiţiie şi câ tă inidiuio'şare 'au p r o d u s pioasele cuivânltăai ce s 'au rosibiit lacdlo, îinitru slliavia şi veşnica amin t i r e a eroi lor .

Toţi vorbi tori i iau făcuit. 'apo­logia e ro ismulu i , c a r e ne-a d a t R o m â n i a întreigiită şi toţii au r i ­dicat áimm pieinitru umifoaibea veiş r

nd'Cä a sulfilietuiliui româniesc. Sf. isia p ă r i n t e l e proitoereu Ni-

euileia, a vorbi t îu nuimelie biser i ­ci i ; d. Torna în n u m e l e o r a ş u l u i ; d. Gienierail Piniici în uumele ' a r -miaibei; d. M u g u r în iniumeilie A. S. R. P r inc ipe lu i Moşteni tor şi Fuuidaţiieli Cuiliturallie, ciu acieliaş n u m e .

In niuimeliie ipielllerimäor biasiara-bieini, ciarii p r i n muirnărul şl p r e ­venita lor ia idlajt o vădiiită' imiaes-itiate', iau voalbiit: înivăţătorull Croi-toruil (Orbiei); învăţăiborull G-riza (Tighiiiia) ; Siăibeainuil Coireiövei (líoitin) şi iS'ăltleianul S/tegaru din •Soroiaa.

D u p ă încibeereia páoiaisiei' so-iemmiltăţi a u r m a t u n serv ic iu la Mausoleu eroi lor francezi

sanabeni au i u a t loc şi vre-o 200 de s ă t e n i .şi întelecituali ieşeni . I. P . S. S. Arthiereul Griigorie, vi­c a r u l mditroipolliei; d-inii C. Torna* primiainull o r a ş u l u i ; Fânibâmaru, prefecitul j u d e ţ u l u i ; geineral Zaidiiic; genlerail P i r i c i ; colonel Io-niescu, prefeiet de pol i ţ ie ; G. D. Mugur , idirectorul gene ra l 'al Funidlaţiiei „Prti,ncipele Garol" ; C. N. Tfrim, ipreşeidinteile Ate­n e u l u i T ă t ă r a ş i ; D. V. Tomi, I. Siavin, Ioanovici , Nedelcu şi Oprişami, inspector i şi delegaţ i a i Funldiaţiei iculiturâle „іРгіпіСІ-pieíle Garol", d. Gonişi. Celiian-Ra-coiviţă, prim-iieidiactor al popu-liaruiuil Aziar „Culitucra P o p o r u ­l u i " . ,

Riar s'ia imad' v ă z u t o miasă l a oare să fi daminit т -а і m u l t en­tuz iasm şi m a i m u l t ă înf ră ţ i re .

Ara reo r i u n ospăţ şi-a m e r i t a t iseiminifiiaaţila, de maisă d e iub i re f ră ţească , căc i d in c e a m a i ne ­p r i h ă n i t ă f ră ţ ie s 'au î m p ă r t ă ş i t toţi comeseni i aduinaţi î m p r e ­u n ă . '

S ' au roisüliit pesite 25 de toias-ituiri, toa te i n sp i r a t e de a d â n c a mul ţuimire ce cupadnisese toaite inimile in aceeaş vrajă. Pomenim pe o parte numai dintre cuvân­tători cerând ertare aceiora a căror nume ne scapă : d-nii pri­mar C. Torna, gene­ral Zadic, profesor C. Stamboliu, C. Cehan-Racoviţă, pieot I. Ţin-coca, C a z a c u , dir. Şcoalei Normale din Bălţi, Bargăoauu dir. Şcoalei Normale din Soroca, C. N. Ifrira, preş. Ateneului, prof. V. Todiccscu, Calinic Istrati (Hotin), avocat Cezar Stoica (Orhei), Spânu (Hotin), inv. C. Rovenco (Soroca), s ă t e a n u l VaisălLe Bănbău (BălţiJ, săteainiuil Toiader Bă j ina ru (Ho-•iin) şi lailţiili.

Miaiîia frăiţeaitică a d u r a t p â n ă I-a oină călinei

Voidă şi î n aceas t ă is tor ică p i a ţ ă uriidie s 'a juciat hora. u n i r e i de là 1859, s 'a j u c a t şi a c e a d i n 1918. Serbarea moldovenilor de peste

Prut la Teatrul Naţional lin. sieiara zilei die 28 Mai, a fost

d a t populiaţiiuniei ieşeinei, « a r e s e laiduinasie în isialLa Toaitruliuà Na-ţioniai, î n niuimăr a ş a 'de miare', c ă mu lăsiase uin silnigur ioc l iber, s ă lasistie da uma dim oelie mai; frumoiasie şi einituiziaiste s e rbă r i .

E a ia fosit diaiţă Ide f run taş i i baisiarabanii. A î ncepu t prin. cal­d a c u v â n t a r e rositiltă die sf. s a păaiiniteiie proitoereu G-ociiuşna idiîn Orhei, oare ia adiua l a u d e AtieiniquDjuii PopulLar T ă t ă r a ş i şi d - lu i C. N. Ifrim, p e n t r u m a r e a ac ţ iune ide înf ră ţ i re oe o s ă v â r ­şeşte, a r ă t â n d drumiull cel' d r e p t şi aceas t a este slluijlha ceia adevă ­r a t ă .

Prodi ucţiiiilie larbiisbifee iau u r m a t pe ţinutluri, înioepânid c u Hotbi-nu l . A icânitiait frutmois coru l Ate­neu lu i P o p u l a r dim Noua-Sul i ţ ă , a urmait j ud . Tighima cu cântiece coaialie. Din juid. Băl ţ i s'ia p r o ­d u s corul să tesc .

La Ateneu l popular din Tătăraşi.

D'upă tieî'iminiaii'eia ' o spă ţu lu i exiaursi'O'niştii în mia re n u m ă r

în ifniunite c u muziica. mi l i t a r ă , s 'au Imurepiliait cătaie Ateneu l P o p u l a r Tăttănaişl I n faţa m â n -dru!juii aişeizămâirut aii /vlieneullui, fruimoe îinpoldobit cu s teagur i ş i vc-indeaţă, oiaspeiţii biaisiarabeini au foisit mtâimpiiniaiţi d e u n n u m ă r miare de tătărăşeinii şi mleimbrdli a i Afe .ucu lu i c u aciiamaţii şi unalle. b a lintnare le-a u r a t b u n ă venire miemibrii coimiitetuliui ge­nerali, î n siallă i-a priimilt c u flori mieimbii-ieile Cercu lu i Roimâmeclor dim Tătănaişii, înveisimâinibaite' toa­t e in p o r t niaţiioinlal. Corul Ate­neu lu i a f lă to r în scieină fruimos mpoidolbffltă a cânibat c u vile înisiu-flleţiire-, îSiuiM ooinducereia miaeiS'-itruiiui VaisiiLe Popovici , I m n u l Naiţomiali. D. C. N. Ifrim p re şe -diiinitiellle 'Aiiieinieirlui le-ia uralt în caiJde cuiviintie bună-venire ' , r e -mancânid ladânc emioiţioiniat că d u p ă viiziiitla A. S. R. Priinlcipelui Garol, a ceas t ă vizită ia s c u m p i ­lor fraţi basiamalbeini înseiamnă ial dioiillieia eveinimeint de îna l t ă iciniítifre peinitru Altieineui P o p u -lăr Tăităraişi. A larătiait cum a luiait niaişfieire acesit laişeizălmânt idiin 'C'OiniŞ'tiiiiiniţia unor bun i r o m â n i şi ia îiiiidieiminiaţfc căiidiurois pe fraţ i i ibasiairiaibiGinii sa. isie uueiască în t ru îiii'jeinîieianeia umor atiari căiminuri cuiitiurallC' aişia ca. s ă nu fie sa t basanaibeiam- ciare eă nu-işi a ibă căimiiimuil de înă l ţ a re şi mântiu-і'ге suí-kiteiafeca.

ESCURS.ONIŞTil - ïiï FaŢA A T E K E U l . U l POPULAR T A T A R A Ş I

p â c a r e pe alleila p r inc ipa lă , a ciimiitirului a a v u t loc def ilanea p r i m i t ă d. genera l Zadîc, încon-jurait ide înialţii 'demniitiai'i a i l a ­şului , cia şl d e imuilţimieia fraţ i lor biasiaraibeinii. A defilat , i m p u n ă ­to r în isiumeitleile de m u z i c ă şi go-a r n ă , lairmiatia: Iiaişuiluii, cia şi toate şcoilile şi sociietăţillie ieşeme. Un. m a r e n u m ă r ide moldovenii ide pesltie' P r u t au imens apoi şi au puis jerbe die flori p e mormiiutele cieilor treiii blasiaralbieini, soli pre-veilbitori a i vremiei ce t r ebu ia sa vie: eoimpoizitoirul Gavri l Muzi-cescu, a r t i s tu l S ta ţ i Dragomir şi p r i n ţ u l scriiitoi- Dimit r ie Moruzi.

Marele ospăţ de înfrăţire b a o r a 2 d u p ă а і т е а я а aces te i

zile, excursiouriiştiiii 'basiaraiheui, s'au aduimat în fruimoasia oigradă a. patriarhal!^i bisierici Sf-ţii Vo-eivoizi, d i n Tă t ă r a ş i , la ospă ţu l ce l i-s 'a d a t de că t r e p r i m ă r i a Iaşi .

Meisielle isie î n t i ndeau în în i in-suil îniverzit a l ogrăz-ei şi pe ele егац >aşez)ate 1600 de t a c â m u r i . Ală tu r i Ide s cumpi i oaspeţ i ba­

in míjlocuil oeiui ma i cu ra t en-iuaiiâsim, a u l ua t cuvânftul d-nii prof. Gaizaeu .(Bălţi), inistiitutor üailinác latnaiba (Noiuia Suli ţă) şi 'alţi idoli isăltieinii biaisiarabeini, l ă u ­d â n d şl d â n d ca p i ldă acţiuirneia înfrăţiiiboiare a Ateinieiului Popu­lai ' Tă t ă r a ş i .

din La statuia lui Cuza-Vodă Piaţa Unirii

'C'cirtiegiul re făcut a po rn i t în suiiiieitiellle muaicei mi l i t a re căt re ••Pliata Uniirei, u n d e a ş t e p t a o miaue imulliţiiimie d e ieşeni . De: pe iui lapiiielle atiaibuei ce înfăţ işează pe îmaneilie voeivod înfăp tu i tor a l uni re i , d. iprof. C. -SbambolMu, în 'îiuimielle Altieinieiuilui P o p u l a r ' Tă­ităraişi, ia făcut în s cu r t e şi emo-ţloiniaJiite ouiviitnfe apologia pr i ­mea u n i r i delta. 1859 ş i a marea un i r i din 1918, în făp tu i tă sub Peleibe F e r d i n a n d I. şi a înă l ţ a t u r ă : 1 p e n t r u ceia de a t r e ia u n i r e a t u t u r o r aufilcjielor remâneştli.

S'ia încins o m ă r e a ţ ă ho ră a u n i r e i in j u r u l istiatuei iu i Cuza-

ATEiNEJL POPULAR TaTaRAŞI DIN IAŞI

In n u m e l e Orhieuiului s ' a p r o ­dus c a r u l oericullui cu l tu ra l , cu cântiece f rumoase niaţiomale, în deosebi a p l ă c u t icânitieiciuil r ă z ă -şuilui. Toa te ţinuibumiile s^au pre­zentált bine, corur i le câintâinid fnuimois câmitiece b ine allese. une le j udleiţe a u înif ăţlişat îşi r e c i t ă r i în a f a r ă de cântece , însă , p r i m u l loc l 'a oicuipiait iSorojcia. Corul m i x t al Liceulu i de fiate îşi Şicoalei Normane, conidas de d. prof. Ar­bore' a câmltat cu m u l t ă p r e ­cizie' o-seiriie de fruimoiasie cân­tece piopultare.

Dieasiememi s 'a pre'zienfcat binie orolieiataia Şcoalei NormiaJie d i n Soroca. (P'i'Oiduicţiia: a mad c o n s t a t d i n d o u ă mici piese r e d a t e foarte Ibime die elevii şcoa le i să­teş t i d i n Valdul-Raşcu.

lin nuimiele juid. Soraoa a ţ i nu t 0 imişcătioare cuivântare d-1 ins t . Moiţoc, a r ă t â n d adâmcia m u i -ţuimiinei ce a siimţit excurs ioniş t i i РаыагаіЬеіпІі şi imiare însemnăt ia te a acieistiai e x c u r s i u n i l a Iaşii, cu coinisieciniţe ice sie pot pravcideia în a c ţ i u n e a de înifrăţirea sufle-teaisică a Molidovieii die pes te P r u t .

Nuimieinoisiui pulbllic ieşieain, a ova ţ iona t necointeniilt, p e fraţi i lor- ce' se proiduioeau p e s c e n a Teialtru^iuii Naiţioiniail. I n to i tâm­p u l seirlbărei a d o m n i t u n m a r e ciiiitaiziasm.

leşeiniii a u r ă m a s cu celle m a i vii (impresii desp re aces ta imani-iesibrae cuillrurată şi artlistică a diriaiţilor ibiaisaralbemi.

Vizitarea instituţiilor şi monu­mentelor ieşene.

Diiimiinieatţa cieilei de a t r e ia zi a fost coinsacrată v iz i tă rc i m o -inumeinfellor ş i insitituţiuiniloir iistorice ieşene. La o r a 9 şi j u m . f ra ţ i i basarabeni a u îniceput priai а viizitia uiníiversiitalteia, uinlde a a v u t ioc o f r u m o a s ă reicepţie în a u l ă , acolo 1 iau: fosit ііпіащрі-n a ţ i die c ă t r e id. prof. P e t r e Bog­dan, ş i C. Fedeleş , ca r i iau larătiat m a r e a înisieiînmătate a legătiurilor de frăţietate ' ce se s tab i lesc pe саГіеіаі aioeasitia, înidiemnâmd pe fraiţlii ibasiaira'bieiîii s ă ise lipeiască cu to t suflietul d e n e a m u l mos­t r a şi isă d u c ă î<n sa te l e l o r cu­vântau! bum şi imântJuitor ă l iiu-birei îşi mtfrăţirei'.

D u p ă aiceiia excursioiniiştii ba-siaraibeinii lin g r u p u r i icte c â t e o su t ă , c o n d u s e die profesorii ie­şeni , a u vizilbat MiltroipoiMia ve­che, ibisieriica • Sf. Tre i Enarhi , staituiia l u i iG.h. Asachi , s t a t u i a 'Iui Ştefiam-cei^Mame,, c u p a l a t u l Doiminesc şli bisierdlaa Sf. Neciulai, c t i to r i a l u i Şitefiain-eeiMarie.

Festivalul cultural dat de ieşeni in cinstea oaspeţilor basarabeni

In d u p ă amiaza; zilei de; 29 Mai, l a o r a 3 j u m ă t a t e , a laivut loc lia Tealtirull Niaiţioimal cel m a i fruiniiois ifestival ,artiisitic p e ca re î'ia văziut I a ş ^ , idlat în c in s t ea tcuimipilor oaspe ţ i .

Mamela s a l ă a T e a t r u l u i Naţ io­nali laibaa ia p u t u i î n c ă p e a m a r e a m u l ţ i m e a f ra ţ i lor molidoveni de pes t e PrulL

Fes t iva lu l ia început p r i n Im-uuil Reigail c â n t a t în c h i p imiiinu-nail, de c ă t r e co ru l Atemeului I'cpuuair Tătăraişii, s e c o n d a t de muz ica Regit. 13 Infi.

Caniferimţa a fost ţ i n u t ă de d. prof. C. /Fedeleş, t r a t â n d în t r 'o formă iclllairă ş i sugest ivă d e s p r e trecut'uil d e c u l t u r ă şi f rumoasă t radi ţ ie i s to r i că a. l a şu lu i , ară-

! tânid rostiul laioöslbuá o raş şi .a ! urm'Eiior iisfioiriicie ce se p ă s t r e a z ă : în viaţa; iMoldiovei. ! Corul Atemieiului sulb caniduce-1 r e a m a e s t r u l u i Vasale Popovicä, : a p r o d u s Um v iu entuziasma p r i n ' miniumiateilje câniteice niaţionale,

eelie imiai m u l t e da to r i t e m a e s t r u ­lu i compozi tor a r d e l e a n I. Vidu, p e icare le-»a reidat c u o deoseb i tă m ă e s t r i e .

Cuinoiscuitufl: a r t i s t ieşeian, id. M. iPopoviici^ ia neicálüat e u m u l t avânit „Peines Ourcianiull" d e V. Alieiesiaindlrli. D-ra Corinia Bălimi, u n a d i n celei m a i llafliemtiate dleve a comisierviatoruliuii iieişeian, a icân-t a t ciu iun idieosieibit farmiec câ t e ­va cân tece piopuILarei, fiiind acom-раті іаіа lia p i a n o ide miaeisitrul Anioiniu Ciolan.

О-іпіа 'Niaitialáia Pra f i r , 'artliistă a Teial tirului Naiţliioinial, a r e c i t a t cu um dleoiselbit Ifiatnmec iduiioiasa poezie popullíaa^a „Mioriiţa".

D. prof. Viaslire Toidiiceiscu, a roisitiit iun foar te f rumos c u v â n t în g r a i roimânesic ' l ă m u r i n d pe oaspeţ i i hasiaraihemii lasuipra sco-puilui lurmărilt de F u n d a ţ i a Cul­t u r a l ă „Priiinieipielie Caro l " şi A-temeiuil P o p u l a r Tă t ă r a ş i .

D. Todieeiseu a i n s i s t a t .asupra daîbottTiiltoa" ce a r e oalice , român înţelliegăitor fiaţă de înf ră ţ i re şi c u l t u r ă .

Da r succesul ce l m a r e a l a-cesiei s e rbă r i cufiiuraile l 'a făcut

frumoasa comedie a nemuritorului V. Ale-csandri „Cinei Cinei", reprezentată cum nu se poate mai frumos de artiştii Teatrului Na­ţionali . Profir, Vernes-cu- Vâlcea, d-na Braes-chi, d-ra Ionac, coru­rile din „Cinei Cinei" au fost cântate de corul Ateneului, acom­paniat de muzica Reg. 13 Inf. ín piesă a fost intercalat danţul na­ţional b'răuieţLti, jucat artistic de d. C. Tărcuş, precum şi danturile jucate de echipa Se­minarului Veniamin Costaclie.

P i e sa „Cinei Cinei" , ffinclheiată c u o f rumoasă h o r ă ţărănieiască, a sf ârnlit în î n t r e a g a siallă um en-tuizialsim de inieldlesica is.

InaiiïDtie de inciheiere a a p ă r u t în s c e n ă d. avoca t Cezar iStoica, ca re a exp r ima t în /nuimieflie ba-sainabeirniior 'mu l ţumi r i l a şu lu i şi în spceliiall Atemieuilui d i n Tă­tăraişii.

Mişcă tor însă .a fost imoimen-iuil c â n d a a p ă r u t iniimasul bia-Siarafcean Vrânceamu 'înisoţiit d;e piataiiiarihul isorocean în vânată de 153 de ami. D. Vrânceiain'U în cuviinitiei isiimiţite, ia mujiţiumit di-Hiui Toima;, p r i m a r u l loraşului şi d-lliui C. N. Ifrim, p reşed in te le Aiteinieulliulis, penitru zilele d e îna l ­ta s ă rbă toa re , pe iciare le-au .tirăii basairialbeniii în Iaşi . 5

IniălţăitOQlull ifestdivial s ' a înche­ia t priinfr'u'n miinuniat taibllou aileigoric, lallicătiuit d e d. Viad Cu-zinisiöhl;, repreizenitâinid în t r eg i rea inieaimului, o feerie c a r e a i m p r e -isiiomiat a d â n c imiuiLţiimeia fraţ i i or basiairaibieinii, imuliţi d i n ied v ă z â n d penitru p r i m a oa ră un t e a t r u .

La ora 8 .seara' oaspeţ i i basa -ra'beini eraiu lădumiaiţi pe pero î iu l gă r e i Iaşi, încon jura ţ i de idra-goiiteia u n u l imiaire n u m ă r die ie-şere. Aiiiciit s 'a dlisitribu'it die că t r e p r i m ă r i a o r a ş u l u i Iaişi, f iecărui exciuinsiiioinliist câ'be o carite (La-eriiimiílle Iieroimoinjaihulliuii V e n i a -ігпііп) die iSiadioiveiainu, isiau Ope-relle Hui 'Cneaingă, c â t e un ailibum ciu vederii dlin Iaş i şi aiuimărul feisltiv (Iaşii), íncihámiat oaspe ţ i lo r ibiasiairialbenU, louiprinzând artiicoiß daitíoirite fruintiaişilor ieşeini şi o d a r e d e seiamă a c h i p u l u i cum iau d e c u r s aces te t r e i zile die să r ­b ă t o a r e f ră ţească .

L a ora; 9 s e a r a s'a. pus ' în m i ş -cairie i n uinatie|le enibuiziiaslbe alle

iesemriuoir treniui 'Special, ce d u c e a

E Â ¥ 1 . Ş £ D E L A § A T 1 2 Din Rociu (jud. Argeş)

In loeinitrull, goispodăresic al sa­te lor noasftre diin împrejurimi; , în comujnia n o a s t r ă , îin ziuia de 17 Miai, a a v u t loc cercull culLtu-r a l atovăţătorese.

Ini şediinlţa initimă d. P . Po -pescu^ îmv. dlin Ş-erbălnieişti, a făcuit lleioţie de laribmietieă: Re^ gulia di© asociaţie ' c u t i m p u r i e-igiale. Cri lie a a fost Îsuisiţinută de d. R. ВеШеа şi M. Braniişte, i a r d. Gogeiai, îniv. 'Budeşti , a. t r a t a t d e ­s p r e : Metodica ar i tmet ic i i ş i geometr ie i .

D u p ă m a s ă a u r m a i ş e d i n ţ a pub l i c ă diesiohilsă p r i n c u v â n ­t a r e a id-iiui G. Bieuieia. A c â n t a t co ru l copiillor c o n d u s de d-inii T. Şerbăiniesicu şi N. Marinesicu.

D. preşeidimfe al ce rcu lu i , M. Bran iş te , a; vorb i t de sp re E rou l raecunoiscuitL Pe l a o r a 5 o p loa ie groizavă a făcut c a sătenii ' să pă­r ă s e a s c ă «alia, ca să fugă să^şi apere vitele d e înnec .

La; aces t ce,rc .a luiat pa r t e d-nii' înv. R. Bellea, M. Braniş te , M. Boncesicu Suşemii, P r eo t Manea Ceir'şamiv Gogea; Budeş t i , M. Ră-du le scu şi M. R a d u Tu tu le ş t i -vecliii, I l i e . Vasdllie Tuituleşfi-inoi, R. Popescu, Ion R a d u Şerbă-neş t i şi Gh. Tafairamgă; d-rele: Mărioara. Ailiecu şi M. Stoica Gli-gainelle, ачпеіе: Floriloa Şertbă-ruciscu, M. Zaimfir ş i N. Mar i ­nesicu Rociu.

Spor la mumcă iubi ţ i collegi. S t o i c a

Din Căneşti i(juid. Buizău) In z iua de 23 Mai, o griinidină

s t r a ş n i c ă s 'a l ă s a t a s u p r a comu-nei noas t re . T r ă s n e t u l a lovit; î n o s t â n ă de oi a le să teni lor , omo­rând 65 d e oi' ş l 12 capre . Cio-htxni'j'L a rămaşi раггаііиа^.

Біп Trestina (jud .Viaisllui) in z iua de 24 Mai, a avu t loc

cercul c u l t u r a l a l învă ţă tor i lo r . Toţi învăţătorili sosi ţ i îm ioicali-•taibe în "frunte ou id. A. Fi lon, p r e şed in t e ş i d. V. Cod reanu ,

directorull şcoalei noastre', a u l u a t piaiiuie lia servicii ull d iv in o-f.iciat die p ă r i n t e l e V. Topală . R ă s p u n s u r i l e l i turg ice a u fost 'date de corull şcoalei condus de .cântăreţul I. Herea . Apoli ia a v u t Ioc şediinţia l intimă uinide; d. înv. Gh. Ignial a voribit deispre „Edu­ca ţ i a voiniţiei". D u p ă aceaisltia a u r m a i rniasa, coimiună i a r d u p ă aimiiaiză şeldiniţa publliică, l u â n d pa r t e 'mulţi să ten i . D. V. Codrea­nu, învă ţa t , a 'vorbit despre Eco­nomia 1 naţioinălă, i a r sub conldu-loereia d-rei M. Codreanu^ au câutait elevii şcoaleii.

C . A n u ţ i i Din Pârvova (j. Ciaraş-iSeveriin)

A'iniintiilriea eroillor lia moi s 'a ' sărbători t cu. deoseibită c ins te . iDirmmieafa, S''ia oficiat parasta .-s u l de' către' p r e o t u l local Eu­gen iu Coilţun, piemitru acei 47 de іѳгоі m o r ţ i peinitru pa t r i e . R ă s p u n s u r i l e Uturgioe ііена da t coru l şcoliar. D u p ă liturghiei, în şcoală, a avult loc s e r b a r e a s u b comidiuicereia învă ţă to r i lo r noş t r i d. I. Bierzamiesicu şii Ilie Drăglhici.

Dim Coronca (Auldieal) La noi:, în zi au d e 17 Mai a

a v u t iljoc c e r c u l icuîliturall înjvă-ţăitoiriasc. A u l u a t p a r t e d-mii Emili Drăigam, sulbreviizor, Gr. Cerniea p.reşieldinfce;, Kiisis Fr . înv. dir, d-mai Kissi, C a s u p o r înv. în Găiăţemiii, p r e o t u l Parbeniu Ma­iiéi, id. Ooimăneisicu înv. în Păsă -r en i şi I. Crilsibeia îmv. în local i ­tate . Dfflmineiaiţia, a fost ş ed in ţ a intiiimă. D. E. Drăgan a lăuldat QiatiiviKiateia d e s f ă ş u r a t ă die p r eo ­tul Piartieiniu. D. M. Cristea,, a ţ i nu t lec ţ ia p r ac t i c ă lia cl. 4-a, cu subiec tu l „Fraza" , i a r d. I.

CORUL ATENE'

pe cei 1000 ide Üjiasiaraibeni din ţ i nu tu r i l e Bălţi-Soroeia şi Hotito.

C u tineniul d e 2 n o a p t e a au p leca t şi repirieizenitanţll oedor-lalllte d o u ă ţiiinuturi Orhleîi şi Ti­g h i n a în n u m ă r die 400.

Dulioiasă a. foisit îşi a c e a s t ă a d o u a despă r ţ i r e , id. Tii'on p reşe -diinticllc fariilbiuniailulLuii Ocriheíi ş i al Ceirciulud culfurail idiin ace l o r a ş şi id. Nadă .revîiizor şcoliar dim Tigh ina iau ros t i t ca lde c u v â n ­t ă r i die mullţuimire c ă t r e ieşeni şi Altiaméul Tă t ă ra ş i .

D. iC. N. Iifirim, Іена r ă s p u n s în iciuviinlbe mi şcă toa re c ă laceas-t a este ca l ea ca re desch izând iniimfile frăţeşbi şi t o p i n d toate vrăiimăşiile şi neînţeilegerile du­ci? că t re împiiinirea idea lu lu i de unii bai te suf le tească a meamuilui.

I n istoria capitalei Moldavei a-tât ide bogată în fapte şi jertfe ideale, ş'a înscris încă o pagină ce va rămâne deapururi cea dintâi mare acţiune pozitivă de apropiere a sufletelor moldo­vene de peste Prut, prin since­ra şi adevărata iubire.

Moi-îu K w g ä l n i c e a n a

'LUI TATARAŞI

CoimămeiiiC'Us, a ţ i n u t dizerbaţia •deisipre Pediaigogiie şi foioasiele ei.

După imlaisă a u r m a t ş e d i n ţ a publ ica î n c a s a comumală. D. p re şedinţe' Ceniea, a vorbdR1 să -

I teiiiiilior desp re î n s e m n ă t a t e a j etiicuriilor cu l tu ra l e , ilar d. Riss^

despre Fiamilliia î n l egă tu ră c u şcoalla. Elevi i şcoalei: conduş i de d. înv. Criilstea şi preotul! Piar-t en iu Matei,, au j u c a t t ea t ru sa­it esc. Corur i le a u fost conduise die d-na iMiatei. Ţ inem să aiduioem lauide d4iui E. Drăgain,, sUibrevi-Kcr, p e n t r u acltiilvitaitieia desfăşu­r a t ă p e n t r u propăş i rea ' şcoalet-lor die s u b conducerea, d-siall'e.

№. ss. Din Pel ina (juid. Bălţi)

In d u p ă lamiaiza ai lei de 14 Mai, isiatuil Pelina, a fosit în p l ină să rbă toare , căci în a c e a s t ă zi s'a i n a u g u r a t căminul ' c u l t u r a l „Lumina" , s u b ausp ic i i l e F u n ­da ţ ie i „Primicapelle Carol". P e l â n g ă m u l ţ i m e a localnici lor a u fo-'. p ă r i n t e l e V lad imi r Diimi-itriu, p ro toe reu l j ude ţu lu i , d. Dr. Buzeinchti, mieidiijcuil p r i m a r a l

j u d e ţ u l u i , tí. Pe r ie le Stíriaitól, s u b ­p re fec tu l pilăşii Sloiboziia Bălţi 1, d. NiiçuJLa, reviilzor şcolar şi ideile-g a t ă l Fuinldaiţiieii, I. Caziacui, di­r e c t o r u l şcoalliei n o r m a l e d i n Băi ţ i , p reo ţ i i Popovicdi , Mar i -n e s c u ş i CioUilbăş şa î nvă ţ ă to r i i Vorolbieiv, Solltdţcihii, Cresiciuc, Ursiuieac p r e c u m şi coru|l e levi­lo r şcoalei n o r m a l e 'din Băl ţ i .

După lamiază s 'a oficiat u n te­d e u m , d u p ă c a r e sf. s a p r eo tu l iDiimii'triu a vorbit no rod u lu i , a-rătânid scopuil a d u n ă r i i . In ogra­d a b iser ic i i şi î n fa ţa casei c ă m i -inulluii, s'ia o rgan iza t o şeizătoiare culljburală, idiată de elevii n o r m a -lişlti ,şi d e şcpiălaie prilmiare d in sait. D u p ă Imnull Rega l d i r ec to -ruil scoabei n o r m a l e dam Băl ţ i , a vorb i t d e s p r e î n s e m n ă t a t e a că-iminuiluii c u l t u r a l Ha -sate. Au u r ­m a t a p o i câniteice c â n t a t e de co­rull elevilor mormiallişti sulb con­d u c e r e a d-iui Griţâc, meiastru de muizică ş i de c o r u l elevilor şcoale lor p r i m a r e , condus, de î n v ă ţ ă t o r u l iSoitiţehi. Cu foarte m u l t ă bucur ie a u fost ascultate ' câmitiece le şi reeiltăriille. Viu ap la ­u d a t ă a foist „Baba Anghe luşa" , j u c a t ă d e e lvü l n o r m á l i s t Zapo-rojian P e t r u .

D u p ă se rbare imieimbrii î m p r e ­u n ă cu oaspeţ i i a u t r ecu i în isala c ă m i n u l u i , au vizditiat bibl ioteca şi a u a v u t o cons fă tu i re lia c a r e d. Nicuilia ca r e p r e z e n t a n t aii Fuinidaţiei СиИѢшіаІе „Pr incipele Cariol", a ţiouuit o c u v â n t a r e în c a r e a a r ă t a t c e aste u n cămin cuiiiburai ş l c u m triöbue c o n d u s p e n t r u e a meimlbrii şi s a t u l s ă a i b ă adeivârafiellc foloase, a m'ai' voribit şi d. Sbaiti.

Din Sânmiîiainl Deşert (Arrdeal) I n d u p ă a m i a z a zilei de 3 Mai,

în coimuinia noaistră, a avu t loc O' fr'uimoaisä s e rba r e . Saiia şicoa­lei a fost ineincăpătoare p e n t r u c â t ă l u m e venise. Se rba rea s'a î ncepu t c u corul formait dini fete şi ftăcăi de şcoa la de a d u l ţ i .

Elevii d e şcoală a u j u c a t pie­s a „'Fetiţa orfaină", lapoi; c u ia­d u l ţii' au juca t p iese te : t io ţii de plăcinte 1 , Aur ica , O t rava de hâireiogi şi Ţ iganu l la t â r g de vi te . SäitiemiÜ iau rărim» pe dep l in multţuimiţi de aceste c l ipe fru­m o a s e şi to tul ise datoreişte da r ­nicei înv. d - r a Luicreţiia Duimi-t r a ş .

I o n a » e l a s c i i e i

Din Tăureni (juti. Turda-Arieş) Duminecă , 31 Mai, ia avuit loc

în coimnna noas t r ă , ş ed in ţ a cer­c u l u i cuiiifcunaii 'învâţătoresic.

iNu v r e a u s ă inbi^u în a m ă ­n u n t e c u m isla d e s f ă ş u r a t ser­ba rea . Ţiln s ă amiinibase că s 'au ţ i n u t ш а і m u l t e co/niferinţe fru-moiase şi folosi toare poporu lu i . Sulbieictele a u foist iuaite d i n me­d i u l ş t i in ţe lor agricole. Leicţia m o d e l a fost p r e d a t ă d e d-na în-vâţaitoiare Eterna P o p . '

D-ra E. Pop , e ven i t ă ila noi în iramiună n u m a i în anu l -aces t a înisă muinceşite c u m u l i d r a g p e n t r u r i d i ca r ea c o m u n e i . A-ceiaslta se p o a t e vedeia şi d i n ser­bă r i l e idlatle ciu copi i d e şcoaă şl ladniţi, fete şi feciori.

Şi în f run tea lup te i p e n t r u lu-iininarea celor m u l ţ i s t ă d. Au-gulsjtin Popi, î n v ă ţ ă t o r , ciare se isitrădueşibe de 35 d e ani, p e n t r u c o m u n a noaistră. M u l ţ u m i t ă d-siale coimuinja іаііе laizi vre-o 20 de băe ţ i d e liceu., şcoli noinmiale, agr ico le ş i difer i te imiaserii.

A-cesb dască l e u n a d e v ă r a t aipioisiod. P e n t r u u ş u r a r e a ţ ă r a n u ­lu i a îmfăpuit o biancă popu la r ă , o isiacieitlaite a tinerelbuilui e u sco­p u l de a m ă r i bibl ioteca popu­l a r ă şi m a i t â r z iu c l ă d i r e a Ca­sei na ţ iona le .

V. JU Ku-Adiţoic Din Bîcaz (Neiamţ)

Z iua î n ă l ţ ă r i i D o m n u l u i şi z i ua eroillor, a fost s ă r b ă t o r i t ă şi în saltul noisitru, c u deoiselbită c ins te .

D iminea ţa , l a biserică, ipreo-tull T. Borş , a oficilat sif. l i tu rgh ie ap'Odi l a cimiitir, p a r a s t a s u l eroi­lor.

A u duiait p a r t e şcoialele 'dini Bi-icaiz, Cânnu 'şi Piotoci, conduse de învă ţă to r i i respect iv i .

L a biser ică , şi pretutiinideind;, d-ma Silivia A r m ă ş e s c u , înso'ţută •de albe d-nte1, î m p ă r ţ e a u „cocar­d e " , pe Ibiaini, in folosul „Orfani­lo r " şi „Sugac i lo r ' , d in Biicaz.

D u p ă lamiiaiză ia t e a t r u l săltese, a a v u t loc sieirlharea p o p u l a r ă ,

•Au r ec i t a t e levi i şcoalei din Bioaz d in C â r n u şi Poioici. Cân-tecilie a u foisit p r e g ă t i t e de preo-tuil Bo r ş .

S'iau m a i j u c a t şi n i ş t e jocuri vecihi, pregăitiitle d in anuil t recut .

L a u r m ă p reo tu l Borş , a ţ inu t o cuvâni tare î n care a arătat,, pe scu r t , însemnăitafiaa aces te i zile.

Au to r i t ă ţ i l e сютипаііе n ' a u ibineivoiit ia luia parte,, f i ind ple­ca t e l a î n m o r m â n t a r e a i u i Albu, «a re a avu t o m a i m a r e însem-înăbate decât toţ i i 'eroii!

Din Bărbăteşti (jud. Vâlcea) P e laceasită caile: a d u c e m m u l -

ţuimirile noas tae di-lui (Trailain Z. Tecău d i n R.-Vâlcea, p e n t r u fuir-moasa şi înălţătioiarea faptă ce a s ăvâ r ş i t , d ă r u i n d 154 vo­lume' d e căr ţ i , p e n t r u înf i inţa­r e a bibl ioteci i „ Ioan Creangă" , d i n cotmuinia noas t r ă .

To toda tă facem apel persoa­n e l o r c a r i doresc ridicarea să t e ­ni lor la u n nivél d e cu l t u r ă ma i înafflt, să imitleize f a p t a d-lui Tra­i a n Z. Tecău, a j u t â n d u n n e cu că r ţ i .

Numărul 115 VULTURA POPORULUI Pagina 3

VIAŢA LI 1 U S U S liens se întoarce la Iordan

Cei dintâi ucenici Ioiain, Bo teză to ru l a p r e d i c a t şti p e m a l départie p o c ă i n ţ a şi

i e r t a r e a păca te lor , boteizânld ipe oiaimieini Ша râul I o r d a n u l u i îşi p r e -gătdlndu-ii latsitifieli рѳпЧги î n v ă ţ ă t u r i l e lliuiii lisuis. D u p ă Celle p a t r u ­zeci, ide izile peitrecuiüe ím p u s t i u lisuis s ' a î n t o r s Ша lordam. I o a n l"a văzu t cie lUiepiamte ş i a zils CielLoir .driin jurul isău: Iartă, mieűlufl, lui Dumnezeu , -eetlicie rddiiică p ă c a t u l luimàii. E u іаша v ă z u t şi tum. m ă r ­tur is i t , c ă aceista .eísittei Fáiul l u i (Duimnieizeu.

Toit aisitlíeli ş i î n aiiuai u r m ă t o a r e , Ioan ţa zliis d e s p r e Iilsuis: Ia tă , xmiletLuil i u i Dutmnazieiu!

Aitiumiqii doli idiiintre іаадеаіа, .ciaiiti e r a u î n j u r u l lud Ioam Bolto­zatomul s ïau (du® lia lisuis. Văzâinduni, ilisusi i-iai întoeibat: Ce cău t a ţ i ? ,.i •••< иикп\МШ

Ei au r ă s p u n s : InvăţătonulLei, u n d e locuieş t i? Ifeiuis lena ziiis: Veiniiţi .Ş(il .vedteiţi! A m â n d o i s ' au idus liai ealsa> <umdie lisuis îşi a v e a [kиouliinţa, şi

a n rămais Ша «1 zaua î n t r eagă , aisiouliltânidu-i î nvă ţ ă tu r i l e . U n u l idtiinitirie ace ş t i a d o i ial c ă r u i mumie e r a Andredui, a In­

t a k t a t p e ftnaitietle s ă u .Simeon c a r e denasemenea venise l a Io rdan , oa isă a s c u l t e finvăţăurdle іш Ioaai rBoteizăitiorul. I-a spus , c ă -el a aillait pie Mâirirtiuiiitonuil ,şi fluai Idui» şa pe «11 La liisiuis.. I a r Lisius., vă-zându-il p e aicesta, іча Ä : T u eşti] Simon, fiul lud l âna , itu t e ved eheima, Uhiiifia .(adică P e t r u ) .

I a drum spre Galileea. In izáiua u r m ă t o a r e lisuisi ai p l eca t e u aceşitu ittrei către. GiaMLieeia.

In d r u m u l isiăiu a î n t â l n i t p e Fiiláp', «aine denasemeoiea e r a dám СаШееа, «a ş i iSdmon ş i Andinei1. Iiisuis a .zis l u i Fiiliip : Vtao d u p ă Шіпе ! Fiiliip a a s c u l t a t ide lisuis işdi l-ia u r m a i î n d r u m u l s p r e Ga-lilleea. A u a j u n s î m p r e u n ă în Viiteaida^ o r a ş u l lu i Silmom, Anidirei Şi í ülilijp. Idlsuis s ' a opniit isă oidiilmietaisţcă î n oaisa uinuia Шй acestui lirei.

In aces t tâmp, F i l ip a. totâJliniit p e p r i e t e n u l s ă u Naitainiaill. .găsit c u l c a t l a u m b r a u n u i isimocihdln şli i-<a zriis l u i :

— P e acela, 'dieispne care a serils Moálsi în Hiegiei şi ргооаххсііш, І ч а т allait! E lisuis, іБatu.il luii íosdif, ioane -es!te dán Niaaanelt.

In vireaniea îaiaeia Naziaireituil ierna soicoitit iqa іиіп otnaş пеідееіт-üiarti, idiena idouia imâniă. Dieaioeiea, Niaitatniadl imirâinldiu'-sje a z is :

— Diin Niaiziaret iva i i ceva ibun? FiOiilp li-a răisipuinis : Viiino şi 'vezi! Şi a poirniit c u Fiiliip împre -

Uină căitrie tociuliinţa Шиш Iiíbuis. Aâizânid Iiauis p e Niaitamiail, a izis: Lafcă, c u lajdcivărat Iznaeli-

teanuil, î n t au iqaineUie vlleleişuig n u ieste! Natiatniadll ia izlils: De іиіпкііѳ imă icunoiştli]? lisuis ii-ia răispumis: Мвд înaiiinite d(e-a t e fi iclbJejnia)t Fiiliip J)a

jnine, 'eu tenaim ѵавиіЦ, pâmă c â n d , încă -erai sulb simoöhin. Friin aicieistleia liisiuis a dafc o n o u ă dioviaidă, c ă iei ©site Fiiujl lu i

fluirnnieizieu!, oa re cuinoaişue eşi loejlie diin/iăunitiru labe oamieiniuior ş i ca re Dumnezeu laidievănaft fdiiinid vieidie, aiuidte şdt ştie toate. NaOanadJl au -lind acestieia a isltoijgiait: Invaţăitonullei, iţim eşti №u|l l u i Duimmezeiu:, ,tiu eşti' îmipăirialtul liuii Іжпаій.

Nunta d in Cama Im « u r â n d aoeşiti uioeniici a i lui1 illsius a|u:.iaivu.t u n mou pr i l e j ,

oa şi muai învielderalt isâ s e 'ncreriamţeiaei (dietspre idumniezieliriea lu i [jsiuis. Deliia Viitaaliida is'iau diuis. ou ell îimpireună la Niaiziarelt. Aici au isitiat d o u ă zile. In iziua a toieia^ s'a cfatout o nunită î n C a o a Ga1-lilletei, l a oare a fas t chiemait şi l isua c u maima lu i , î m p r e u n ă cu ice&& ucenic i . La aceiaisită nuintă s 'a î n t â m p l a t c ă is'a gätitt viniull. A t u n c i вдаітіа l u i .liisiuis a spui» iFiuiliui, săiu^ că n u m a i esitie vin. ,

Eiisuis. ia r ă s p u n s imaunieii sa le : iQei «site шііе îşi; ţie, Іеіщеае? linca n'ia isoisilt сеіаэиіі 'mieu!

Nuntaş i i vo r fi c r e z u t c à ajGeistoea isiuint c u v i n t e de ' în f run . -tare. Miamia luii Iilsiuts: a în ţ e l e s însă , c ă iae vor înitâuniplJa luciruri lûiairi, ş i niámuinaitie. DieiaiQeiea, încIireţptâinidiUHse s p r e servitoi ' i , le-a zis: Oriiae v ' a r porumici vouă tfiajoeţi!

lisuis ia potruinait tsienviiltoaliJkw isă uimple юи iapă 'oele şeas© vals», c a r i .erau aişeaattie îniaiinitiea castei penitoiu cuirăţine. iServiitorii, guipuinânidiuiHsie, іііенаіиі u m p l u t p â n ă sui».

Apoii, idupăoe liisuis a ibiinieourvântiat apia, a zoo sei^viitorilor: Scosateţi lacuim şi laduiceţi nunui lu i !

Acaalsita a ifoisit іоеіа idintâi (mliinfutnie a i u i Iiisus. Andinei, Fiiláp, Kaitianiaiil ş i Simieon văzânid laoeaisltă mámtune, islam îinităriiit şd- mad' muOlt î n creidilnţa, .că lisuis leisibe c u a d e v ă r a t F i u l luai Diuiminetzeu. Dupăcum. vom vedea în .oeiLe u r m ă t o a r e , Iiisiuisi ia .miad- f ăcu t şi alte imiinuni, do.viedLnid, ică ell cu a d e v ă r a t úm. іоѳг a ifoslt Iriimes şi p r i n u r m a m î n v ă ţ ă t u r a u'uli n u leiste dieűia oaimená, c i de l à Duimmeaieu.

I l i u m à n à ^ É î r e a ^ e a m ţ a l u î ôa î n to ţ i <andi la nraimuil a-

œstei sfinte m ă n ă s t i r i , î n ă l ţ a ­rea Doimnuluii, u n adievărait p e ­lerinaj sie fiaioe die c ă t r e creidin-(âoişdi die priai î m p r e j u r i m i . Cu câteva ziilie întiianitei, zöcA de mi i ie credincioişi, pe jos .siau c u că­ratele sie duc pientru ia sie r u g a a mănăisitirea viechilor voeivozi noflidoivieni'. Vin iSătienii .diin 'trei p a t r u ju -

teţe iade MoiMoivied, v i u 'bucovi-Чпі ou fnuimoiasielle lor .ooisitume IţioiainlJe,, v i n blaj ini toaeaira-emi, sie înltâlnieisc cu toţii şi n u aneoiri, vieizi iprin c u r t e a m ă n ă s -ineiii igrupuri de. r o m â n i d in eliie t re i provinci i , vorbind şi Bttnebanidu-isie d e v ia ţă , d e gri j i , ide meivoi.

Ce imitaunait póleij de •umifi-ш sufllieteiaiscă. Din .stirăin c a r e i veui s ă ,situ)d;iie!zie v i a ţ a ţ ănanu-iii r o m â n , iadei a r trebui, isă v i n ă tr n u ila Bucureş t i , u n d e c i taş -e diferite descr ie r i . Aiiai; iar ve-tea miiniuiniaitelje costuime naiţio-иіііе, aici iar vieidea suifieitul con-enviaitdiv aii ţărianullui, iciare1 s& inbriaică şi acuimia іоаі Dacii , car i іішпіюіа focului, deiasupra că-aia a'itârmă c e a u n u l peintru m ă -îăliiigă, copiii, І ѳ т е і , bă rba ţ i , toşneigi, idin toa te pă r ţ i l e ţăre i , tau Iţa istfaib, piar'că is 'ar c u n o a ş -í Öle icâinid l u m e a . Unii au plecâit p e jois p e n t r u

I viilzdita ş i cellieliallitei looaşur i de 4găciuine d e p r i n aoesite p ă r ţ i : gapia, Vănaitec ş i Seou, l a o epăritare de 15—20 k m . Initre-Miid p.e u n imoş c u pleite a lbe , й ibucovinean, c u m a p u t u t toigie aproiape 40 kim. în t r 'o zi * jos, şi încă pe naiste d m i m u r i i icarări de. mumitie mi-ta r ă s -ttrus: „Hci^ d a r eu c u toaite c ă tu 65 ide anii, niu. m ă diau p e 5 l D-v., n ic i l a coasă n u m ă în-%e náimiei, d a r î n c ă pe d r u m *тѳ isifinitieilie imănăsitiri. ' '

t Pieoare p leacă de adei c u su-itull înăilţalti, d i n m o r a l a vie ţ i i

:ie, d u c â n d fiecare c a a m i n -deoane, cruicauliţe s a u c ă r ţ i

teitoiare scoase în aioesi iscop tiipoginafila mănăsit irei şi d a t e

^dincioşiilor pe u n p r e ţ de n i -Üoa. I. P . S. S. Mitropoaiitui MoiLdo-

a ţinuit ca a n u l a c e s t e «ă * î n suş i la; a c e a s t ă s e r b a r e В сШтѳаіасаі, f i ind p r i m i t de so-"ful preoţesc , în f runte c u S. S. ЩаЦ. Ciubotaru l , isitaroţui m ă -'etisr.ei şi de P . S. S. Nicod im 4iHite,anu, .episcop al Huş i lo r

şi Teodosie a l R o m a n u l u i , a-m â n d o i r e t r a ş i î n acesit locaş .

D u p ă ruigăciuniile ob ic inu i te în bisierdica primicapiailă a rnăinăs-tinei, isitareţul urietaiză b u n vemiit înaflltuilui oiaisipe1, .arătâinld muilţu-mireia clerullui ş i icreddnciosiilor peinitru deoisebitoa ciniste oa lie-a făcut-o l a .оате răispunide I. P . S. Sa. Miitinapollitull, a r ă t â n d însiem-năitialtiea imănăsitiiireii Neiamiţu în isttoriia ţăr i i , p r e c u m şi laccia d i n pre-zieinti, câind p r i n t ipograf ia d e c u r â n d înitainediaită, r ă s p â n ­deş te lumdlnia ş i înivăţăturilie c reş t inaş t i p â n ă îm oele m a i de-păiltiaite .sate. Inidaaimină p e în-tireguil 'dliea* ia, imunică n e p r e c u ­pe ţ i t ă i a r p e credimeioşi l a păs-itnaretai c u stfinţanie a crediiinţei istrămoşieşti. ş i a t rad i ţ i e i l ă s a t ă n o u ă sp re păisltrare d e imoşa şi istrămioşi.

De „Iinălţareia Domnu lu i " , d u p ă isifitoiţinea apei , I. P . S. S a a vorbi t miiilor de sătie:ni adu-miaţi pe p l a tou l d i n faţa m ă n ă s -•tirei, d u p ă c a r e vizditaitoridi a u în-ceipuit să plecie-, d u c â n d cu ei ісоішпіа u n o r cl ipe i nä l t a toa re .

1. S.

Biblioteca Cultura Poporului „Cul tu ra P o p o r u l u i " , ispne a

fi d e folos c â t m a i m u l t eiitbri-lor ei, şi-,a m ă r i t a c t i v i t a t ea sa , înfitiinţâind o bilblitoitiecă:

Secţia de propagandă prin broşuri, a aces te i foi, p u s ă s u b conduce rea redaiottoiraluii nos -trui, Dr. O. Apoistoll, a itipărit ummatoiarellíe :

No.. 1. Lupta antilveneriană i n armată.

No. 2 . Alcoolismul. No. 3. Oftica. No. 4. E isulb t i p a r ş i s e va: o-

cuipia d e Locurile de băi, ş i de odihnă delà noi din ţară.

No. 5. Va apiare î n p r i m a isăp t ă m â n ă a ilumei Buliéi: Sifil isul de Br. Dominic Stanca.

No. 6. Igiena Naţiunei d e Dr. A. Voima.

No. 7. Sfaturi practice pentru orice gospodar.

•No. 8. Cancerul. Celle ш а і m u l t e b roşu r i , în­

gr i j i t apariţiei isunit însoţdite d e n u m e r o aise f igur i .

Se рг і і тѳэс icomiemzi dineiot liai adimináisitratia zd'arului ş i s e fac r a b a t u r i imiari revânz-ătoiriJlor ş i .societăţilor d e p r o p a g a n d ă , so -cdiotăţiilor d e famefaoerei, trezrvii-lor şd1 sociieităţiilor istudeinţeştL

De vorbă cu d-l pre­fect Dr. Iuliu Coste

Zilele trecute trecând prin Timi­şoara în calitatea mea de inspector administrator al acestui ziar, am avui o plăcută convorbire cu d. Iu­liu Coste, prefect de judeţ. D-sa mi-a grăit cu inima deschisă şi sin­cer pentru acest ziar. Intre altele mi-a spus:

„Propaganda culturală ce o duce ,Cultura Poporului'1 din Cluj, in

frunte cu d. general N. Petala, vor­beşte delà sine. Cred, că nu va tre­ce mult timp şi acest ziar va fi pen­tru lumea satelor, în special, ceea ce este o foae zilnică la intelectuali. E un ziar care-l cetesc cu cea mai mare plăcere deoarece e foarte bi­ne redactat şi cred că aceasta e da­torită d-lui prim-redactor Consl. Cehan-Racoviţă.

Ar trebui ca acest ziar să apară de cel puţin două ori pe săptămâ­nă, dar ştiu că intru cât e o foae ce nu face politică, nu e ajutată de nimeni, de nici un fond de propa­gandă şi deci înţeleg greutatea cu care apare, când se susţine singur. Am o deosebită admiraţie pentru a-cest ziar şi pentru armata de inte­lectuali grupaţi in jurul „Culturii Poporului.'1 De azi înainte, vă rog, să mă socotiţi şi pe mim înscris în armata d-voastră constructivă şi vă dau cuvântul că voi lupta pe orice cale pentru răspândirea în popor a acestui ziar.

Nu vă descurajaţi, duceţi lupta culturală mai departe şi generaţiile viitoare vă voi- răsplăti munca d-v. cu recunoştinţa lor."

Cu aceste cuvinte m'am despăr­ţit de d. prefect Dr. Coste, mulţu-niindu-i de bunăvoinţă. Am înţeles că atâta timp cât vom avea la fron­tiera de Vest, oameni luminaţi şi patrioţi ca d. Dr. Coste, care să se intereseze de aproape şi cu tot su­fletul curai de propaganda cultura­lă, veşnic ţara noastră va înflori şi va fi puternică.

GH. D. ST II AT-CU DALBI

Vizita Săliştii la Craiova Cu prilejul marilor serbări date

pentru primirea Ж. S. Reginei Ma­ria şi a delegaţiilor pentru congre­sul bigii femeilor române, în urma invitaţiei telegrafice, a luat parte şi fciaiiştea, reprezentată prin societa­tea corală locala „Freamătul." Nici nu era de mirat poitirea primită, in urma succeselor avute cu prile­jul primirii făcute, ziariştilor ceho­slovaci, A. S. R. Frincipesei Ileana şi Ligii uaţiunilor.

ia tă ce spune preşedintele Ligii naţiunilor în scrisoarea trimisă a-cestor primitori:

„Dintre cele mai frumoase im­presii, cari le-am avut în trecerea mea, prin frumoasa d-voastră ţară, una dintre ceie mai mişcătoare şi trainice este cea pe care o păstrez dm ocazia vizitei mele în comuna Sălişte.

Primirea călduroasă şi simpati­că din partea întregii populaţii, a a-cestei localităţi încântătoare, m'a atins mai mult decât se poate spune.

Am încercat o vie plăcere consta­tând că prea scurta mea trecere a fost interpretată aşa cum trebuia să fie, adică, ca o mărturie reală şi sinceră de interes şi simpatie.

întors în Geneva, n'am uitat ni­mic din recepţia care mi s'a făcut. Aceste rânduri sunt o dovadă de amintirea mea si vă rog a face cu­noscut tuturor concetăţenilor d-v sentimentele mele de gratitudine.

Bine voinţi, vă rog, domnule, a primi asigurarea celei mai distinse consideraţiuni."

Geneva, Mai 1925. Y. Avenol.

D-lui pretor al Săliştei Societatea Naţiunilor.

In dimineaţa zilei de 30 Mai, tre­nul nostru se opri în gara Craiova. Săliştenii am fost găzduiţi la Şcoa­la normală de fete. O clădire im­punătoare, curată şi ordine datorită d-nei directoare Elena Paşalega. Ferice de asemenea instituţii încre­dinţate astor fel de suflete româ­neşti.

Am fost primiţi de doamna direc­toare cu căldură, cu jertfă materia­lă. Nici când săliştenii n 'au avut aşa primire şi manifestare la ple­care ca aici. In aceiaş zi la ora 4, coriştii în automobile, au vizitat parcul Bibescu. O frumuseţă. A doua zi am luat parte la primirea M. S. Regina Maria, care din auto­mobil ne-a trimis salutul regal prin cuvintele „Trăiască Săliştea." La ora 4, M. S. Regina, a binevoit a vi­zita în sala băncii „Comerţul" ex­poziţia minunată. Partea înălţătoa­re a fost festivalul de la ospăţ dat în grădina „Minerva", unde au luat parte 4—5 mii de persoane. Corul Săliştei s'a produs într 'o însufleţi­re de nedescris.

Luni am luat parte la ceaiul dat în onoarea oaspeţilor conwesişti poftiţi din partea d-nei Alimăni şteanu. La ora 6 după amiază să leştenii am venit la şcoala normală pentru a ne lua rămasul bun de ple care. Ni s'a ară ta t iarăş dragoste nemărginită, ni s'au dat buchete cu flori. Fericiţi pot fi săliştenii, feri­cită poate fi societatea corală să-lişteană, care a dus faima în capi­tala Olteniei. Drumul mi-a fost obo sitor la întoarcere dar şi plăcut Mândri s'au mai simţit şi fii Să­liştei, cât au stat în Craiova că din partea lor au putut da dovadă de ar tă prin solurile d-nei Iacob, d-şoarelor Bârsan, Moga precum şi a simpaticului solist.d. Floaşiu.

Pitoresc ţinut, pitoresc port, dar mai pitoresc simbol al caracterului din Ardeal. P . I

SCRISORI D E L A O R A Ş E DIN S L A T I N A (JUD OLT).

In ziua de 31 Mai, în oraşul nos­tru a avut loc desvălirea monumen­tului Fecioarei delà Jiu, Ecaterina Teodoriu.

Încă des de dimineaţă grupuri de ţărani şi ţărance, din întreg judeţul Olt şi Romanaţi au început să popu­leze străzile. Grupele de elevi şi ele­vele diferitelor şcoli din oraş şi îm­prejurimi au făcut cordon de-alun-gui străzilor, frumos împodobite cu ghirlande de flori şi verdeaţă, delà gară până la calea Oltului unde este aşezat monumentul.

Dimineaţa a sosit I. P. S. Arhi­mandrit al Argeşului însoţit de cler.

Iar în gara Slatina M. S. Regina Maria, la ora 9 dimineaţa a descins din vagonul regal, fiind primită de d-1. primar I. Tomescu cu tradiţio­nala pâine şi sare, şi cu tot perso­nalul demnitar al judeţului.

Au mai sosit delà Bucureşti d-nii miniştri: general Mărdărescu şi A. V. Constantinescu; au mai luat parte d na şi d. I. A. Alimănişteanu senator de Olt şi d-na şi d. V. Alimăniştea-nu prefect de Olt.

Cortejul impunător s'a îndreptat înspre statue, unde era pavilionul re­gal şi tribunele pentru public.

La mormânt se aflau mame şi so­ţia eroinei delà Jiu.

După terminarea serviciului divin, s'a desvelit monumentul. Au ţinut dis­cursuri însufleţite: P. S. Sa protoe-reu Gavril Dimitrescu, d. general Mărdărescu ministru de război, d-na Matei, d. Locot. de rezerva Lungu-lescu care a luptat cot la cot cu Eroi­na delà Jiu ; d. C. Stasarache preşed. soc. Invalizilor din război secţia Olt şi d. Tomescu primarul oraşului.

După terminarea discursurilor M. S. Regina s'a apropiat de bătrâna mamă şt sora eroinei, cu care a vor­bit câteva minute apoi s'a format o colectă de bani de către toţi cei de faţă şi li-s'au dat. După aceasta la Palatul administrativ a avut loc o mică gustare.

Aici M. S. Regina a fost întâmpi­nată de d-na şi d l prefect V. Ali-rnănişteanu, urându-i bun sosit.

La ora 11, în însufleţirea puterni­că a cetăţenilor, M. S. Regina Maria, a părăsit oraşul. ю. і .

DIN TIMIŞOARA In z iua de 7 Iumiiie, a. isoisit l a

noi, d -na Cllo.tiiiMa 'gemerall Ave-rescu, înso ţ i t ă die mai. m u l t e s t u d e n t e diin Bucureş t i , pemitru c h e t a die Rusal i i , a tulberculloşi-loir. Da igară a. foisit p r i m i t ă de d-nia inginer Solda F a u r , u n d e a ifoisit igăzduită. Cetăţenii b ă n ă ­ţ en i a u înţe les c h e m a r e a M. S. Regina iMaria şi d a u d i n i n i m ă d i n p u ţ i n u l l o r 1 ventru îndepl i ­n i r e a (acestei opere. Eiclhijpe de d o a m n e din înaMia .societate., f ă ră deosebire de naţioniailditate, au d a t concursul , la -strângerea foniduiilor. Ge.silul d ine i gene ra l Avierescu, vorbeşte della s ine ş i ar fi de. dor i t isă fie c â t m a i m u l t imitait.

S. D I N GALAŢI

Valorosu l preot, P . Ghir icuţă , d e l à biser ica Sf. Apostoli: şi nxi-îsioniar ail Epiairihiei Duinării-de-Jos, a r euş i t p e dep l in cia s ă se p u n ă în islujba Doirmnullui îşi E-vauglheliei siaile, în f i in ţând socie­t a t ea c reş t ină „ S a m a r i n e a n u l

niiloistljv". In fiecare Vineri, memibrdi a-

icestbeii igirupărd' c r e ş t i n e se adu­ni й în «alla de coinfierinite Ша că­m i n u l preoiţeisc u n d e a scu l t ă confer in ţe , c o r u r i refligiioase,

muz ică i n e t r u m e n t a l ă şi voca lă p e t r e c â n d câ t eva cl ipe de recu­legere ,su\fllieitleiască. Aceas t ă so­cieta te a r e şd u n canaeiter fi lan­t ropic , ajuitând p e nevoiaş i i dim ітіаішіаіеііе o r a ş u l u i noisltru, uş i®ând .suferinţele Ьоіпаіѵііог

o a i A i a u mi j loace c u ce să-şd c a u t e boa l a şi fiind l a î n d e m â ­n a t u t u r o r aloqlor ca r i .suferă

şi sufleteşte ş i t r u p e ş t e . Preot C

D.'N TURWU SEVERIN Cu pr i le jul p a t r o n u l u i l iceu­

lu i „Tra ian" , /din o r a ş u l nos t ru , a avufc loc în sialia Teaitnullud o-raşenesc , o aud i ţ i e шииюаШа şi confer inţă ocazională ţ i n u t ă de d. profesor C. Danc iu .

L a aceas t ă aud i ţ i e a u da t coin-c u r suli l iceul ş i corur i le condu­ise vcu m u l t ă măeisitrdie d e m a -estruil I. St. Bauliain şi V. Budcă.

Orhes t r a l iceulu i c o n d u s ă de d. I. Schü le r a c â n t a t foar te bine .

Beneficiul aces te i eenbărd: a fost p e n t r u c o n s t r u i r e a dniter-niatuiui, c e sie află -aproape de t e r m i n a r e .

— lin ziuia die 17 Mais, a u a v u t ioc p e .teremül! .stalcláuíui „Tra>-iam", m a r i s e rbă r i spor t ive şi pa-oduicţiuini igimnaisitlice a le şcoa-le lor s ecunda re de băe ţ i şi fete, diln loiciailiitate. Reuş i t a a' foisit ,mi-nunaită. Proigraimul a fost u r m ă ­to ru l :

Exerci ţ i i cu bas toane , ainisaim-bllu die 100 eileivi deda şcoialla se­c u n d a r ă .de ifete s u b -conduce­r ea idi-irei Vamigheldiţa Nicoilau.

Exerci ţ i i liíbere ansiaimMu de 500 elevii iad1 l i ceu lu i de sub con­duce rea d-iuui I. Dumi t r e scu .

Exerc i ţ i i cu ce rcur i a n s a m ­blu cu 100 eilerve a le Şcoiallei Nor­m a l e de feite s u b c o n d u c e r e a d-nei maiesitire Badac .

Exeiriciţdd cu măciucii .ansaim-b iu c u 100 elevi a i l iceului .

D a n t u r i na ţ iona le şcoialla se^ cuinldară d e fete.

P i r a m i d e tarimiate de. 100 e-levd dlita. şcoiala N o r m a l a de- bă­eţi.

lin aceste jocur i s ' a u r e m a r ­ca t liceul de feite şi Şcoala Nor­m a l ă de feitie, c a r i au fost con­duise die d-ra Vianigheliţia Nico­ilau şi Baidlac.

Tot în aceas tă zi s ' a ţ i n u t în isaia Tea t ru lu i o şe^ăitoare cu l ­t u r a l ă p o p u l a r ă d a c ă t r e d . i n ­g ine r I. Viaisiliu, d i n Tdmişoiaira, cu confer in ţa „Gran i ţ a B a n a t u ­lu i " .

Coimpleetarea r e s t u l u i din progiriaim, a u fost r ec i t ă r i şi .mu­zică execu ta t ă ide Şcoala Nor­m a l ă .de băe ţ i .

Mai aivern ainumţaţi încă doi diilitiinşii conferenţiaim: d. G. Io-ne,sicu Şiseşti , d i r e c t o r gene ra l al Minis te ru lu i d e Doimienii, v a voulbi d e s p r e : „Faictorul m o r a l in fenomieineile eicoinoimiee" ş i Dr. Ion Jiainu députait despre „Gre­fele ş i Cance ru l " , icu ргоеістДипі, aces tea vor fi cele d in u r m ă .

P R E M I U L ROSTUI! „Cultura Poporului" acordă un premiu

de 800 de lei pentru cel mai bun articol, care se va ocupa cu:

Legea învăţământului a d-lui Anghelesca a) Explicarea ei şi b) Modul cum ar trebui aplicată ca să

se atingă scopul urmărit de legiuitor. Artico'ul să aibă două părţi şi fiecare

parte să nu fie mai lungă de cât două co­loane dtn foaea noastră.

Acei cari doresc să participe la acest pre­miu, vor trimite articolele până la 20 Iulie.

B e l a s o c i e t a t e a c u l t u r a l a „ F a r u l 4 6

Confer in ţe le câni ®e vor ţ ine m viara anuilui a c e s t a s u n t

rmălboareie.: G. Boibei: „Lir is­m u l lui- Al. Vilahuţă"; G. T ă n ă -sodu: „Leóm- Toleltod c a roiman-c ie r " ; F . Saeerdoiţeatnu: „Prob­l eme iiiziioloigijcie"; C. Popescu :

„Rolul soc ia l a i s tuidenţ imii" ; I. A n t o n i u : „Educa ţ i a vo in ţe i" ; N. Oipiriţoiu: „Despre persona l i ­t a t e " ; V. Diinculescu: „Din v i a ţ a oamen i lo r m a r i " ; A. Saccrdo-

5 9 J

ţeainiu: „Po r tu l naţionali ş i for­m e l e l u i " ; N. Mariniescu: „Psi ­hologia m u l ţ i m i i " ; C. I l iescu: „Hamle t " ; P . P ă u n e s c u : „Ro­m a n u l î n l i t e r a t u r a r o m â n e a s ­că" ; G. Ferăiscu: „Via ţa şi o p e r a lud G. Coşbuc"; A. L u c a : „Naţ io­n a l i s m u l în l i t e r a t u r ă " ; I. Nico-lăescu : „Pu t e r ea in te l igen ţe i " ; G. Bobei: „Nopţi le lud Alfred de Musse t" ; Şt. Popescu : „Despre c las ic ism".

Ş t i r i l e S ă p t ă m â n i i „Cultura toporului" şi-a câştigat un loc de cin­ste în ziaristica românească Rămâne ca tot mai mult -cititorii ei să o sprijine şi să o răspân-diască în popor, în lumea satelor şi a târgurilor. In casa în care intră „Cultura Poporului" stră­bate lumina cărţii şi ferice de acea familie care ştie să preţuiască această comoară a sufletului. Г ) IACOB NEGRUTZI a fost rea-

Ies cu unanimitate ca preşedinte al Academiei Române, iar d-nii I. Al. Brătescu-Voineşti, Andrei Ră-dulescu şi Dr. G. Marinescu, ca viee-preşedirjţi. C O M U N A Iaşi, are gând să con-^ struiaseă un nou gimnaziu în mahalaua Nioolina. J N IAŞI, î n fa ţa Coimandamen-* t u l u i mi l i t a r , a începu t să . se r idice s t a tu i a „Urnirea", l u c r a t ă d in .fondurile d a t e de d -na Olga S tü rza .

3

Mu aştepta ! ГЛ°Л," P â n ă ce p o r c i i ş i v i t e l e s e î m b o l n ă v e s c

Poţi asigura vitele con­tra bolilor şi poţi ajuta îngrâşarea lor prin fo­

losirea puternicului.

» l î A

D E S I N F E C T O R al primmedicului. veterinar David Elemér protejat cu marcă legală. № U I M A I M U L T ! Boală de porci, călbează la oi, durere de gură la vitele cornute şi dalac. Preparatele acestea îl poţi găsi în toate comunele la comercianţi şi la consumuri, în mai multe comune, jandarmarie, preoţi, învăţători şi dnii proprietarii care se ocupă cu valorificarea acestui folositor medicament. V* kg- îa cutie 20 de lei cu instrucţiuni, 20 cutii 300 de lei dacă se plăteşte înainte, sau

320 de lei, dacă se trimite cu ramburs.

REPREZENTANTUL GENERAL DIN ROMÁNIA :

SO ÓS & COMP, TÂRG U-MTJRĂŞ, (TRANSILVANIA) STR. PRINCIPESA MARIA 2.

La comande raglan adj-o* enoti, Judeţul (1 poşta ultima.

! N d i m i n e a ţ a zilei de 10 Iunie , * pe c â m p u l d e avia ţ ie della SoimeiŞMSiat ide. l â n g ă Cluj, s 'a în-tâimplat o imiare nenoroc i re . U n avion, p i lo ta t de eăpitiainul Bă-deiseu Adrian^, a v â n d c a însoţi­to r pe imieioanicuJl Ion Banyoi , de la o î n ă l ţ i m e de 1000 m e t r i s ' a p r ă b u ş i t la p ă m â n t . T r u p u l n e ­fer ic i tului c ă p i t a n a fost f ăcu t b u c ă ţ i ; m e c a n i c u l de a s e m e n e a a fost zdrobit , Căp i t anu l e r a că­să to r i t şd a v e a n u m a i 28 a n i . Miecainiioul e r a şi ell căsători t , a-vâind t r e i copi i .

Acestor v ic t ime Iii-s'iau ifăcut o înimioiriniâmbare f rumoasă , l u â n d par te m i i de oameni , î n d u r e r a ţ i de ace s t s fâ rş i t t r i s t .

„Cul tu ra P o p o r u l u i " t r imi t e părer i le ei d e r ă u , încerca te lor fami l i i a le aces to r doi eroi . r V L TILICĂ IOANID a dă-

ruiiti iciaisa ,sa d i n s t r . Ste­j a r dlin Iaşi , un ivers i t ă ţ i i de. a-colo, cu d o r i n ţ a ica în loca lu l ei să se facă iun c ă m i n s tuden ţe sc cu numsile de. Oe iav ian Goga. C ă m i n u l va i n t r a î n func ţ iune a n u l acesta . I a t ă o faptă m a r e .

î N zdliele de 27—29 Iunie , l a Braşoiv, s e vor să rbă tor i 75

de Qinii deda în f i in ţa rea l iceului ;româ,neisic de acolo, „Andrei. Şa-g u n a " .

C Ă P T Ă M Â N A t r e c u t ă a fost ^ c a m frig. I n t o a t ă r e g i u n e a

m u n t e l u i î n c e p â n d deda Comar­nic sp re P redea l , pe c reş te te le m u n ţ i l o r a căzut z ă p a d ă mul t ă , în une l e p ă r ţ i a t i n g â n d ch ia r j u m ă t a t e ide. imletiru înălţime.. A-fară ide a c e a s t a a căzut 1 omălt î n to ţ i m u n ţ i i Garpaţ i .

C O M I T E T U L cen t r a l ail so-^ soc. „Mormin te le eroilor",

a- o rganiza t o expoziţ ie de troi ţe coimeiinorative. Expoz i ţ i a ' s 'a deschis- la 13 Iunie , î n c u r t e a sf. .mitropolii .din B u c u r e ş t i . Ex­poz i ţ i a a d u r a t 10 zile. Troi ţe le vor fi a şeza te în ţ a r ă p e locu­r i le deven i t e is tor ice p r i n l up ­tele idaibe în v r e m e a războ iu lu i .

Dori tor i i p o t face. comenzi de t ra i t e , c a r i s e vor l u c r a î n s c u r t ă v r e m e în a te l i e re le societăţi i , d u p ă m o d e l u l .ales.

'7 ILELE t r ecu te a s u p r a o ra -^ ş u i ui Câmpima s'a d e s l ă n -

ţu i t o m a r e c u m p ă n ă ca re a ţ i n u t o oră . F u r t u n a a desco­pe r i t m a i multie caise, i a r câ t eva sonde iau foisit t r ă sn i t e . I n că tu­n u l Câimpeniţa, a fost t r ă s n i t ă o casă, dieaisemend şi în; o r a ş . Mulţ i copac i au fost cu lca ţ i la p â m a n t . I n c o m u n a Cornu a u fost o m o r â t ide t r ă s n e t 2 femei. | N COMUNA Caipmeni, dm judti-* ţui Chiţiuiiu (Basarabia), a fost sărbătorită de săteni şi autorităţi bătrâna Maria Şerguţa în etate de 132 ani, născută în anul 1793 în timpul domnitorilor moldoveni. Bă trâna e sănătoasă, dar cu vederea slăbită. IN URMA unei ploi cu furtună, * moara cu aburi din comuna Uri şor de lângă Dej (Ardeal), a fost trăsnită şi mistuită de flăcări. Pa­gubele se urcă la câteva milioane IN JUDEŢUL Buzău s'au înfiinţat * printr'o lege trei comune noui Prinţul Caroi, Gurgueţi şi Ştefan-Vodă şi în judeţul Tutova comunele Perieni şi Sălcenii-de-jos. D E CÂND factorul poştal Nicolae * Calaru pleca cu cursa de scri­sori şi valon spre comuna Ivăneşti din jud. Vaslui, oprindu-se în drum la primăria Armăşoaia ca să predee corespondenţa, i-s'a furat din căruţă una cutie în care se afla valori de 30 mii de lei. JN j u d e ţ u l Iaşi, zilele t r e c u t e * au fost t re i c a z u r i de boa l a sominului . Doi a u fost însănă­toş i ţ i l a spatial, i a r ă l t r e i l ea u n s ă t e a n d i n c o m u n a Beloaşti a m u r i t .

- > U pr i l e ju l vizitei mo ldoven i l o r de peiste: P r u t i a Iaşi ,

d. Gh. Chesisler, fotograful Ate n e u l u i P o p u l a r d i n TataraşL, a scos u n f r u m o s lâllbum c u foto­grafii c a r i c u p r i n d î n t r e a g a des ­f ă ş u r a r e a aces t e i m ă r e ţ e şi i s ­tor ice s e r b ă r i d in fosta cap i t a l ă a Moidoivci. r \ l N cauză că serviciul poştal lasă

mult de dorit şiee pierd ziare, rugăm pe abonaţii noştri, atunci când li-se rătăcesc numerile trimise, să înştiinţeze administraţia loaei, oa să li-se trimită din nou. ARTICOLELE cari le primim la

*"*• redacţie, le publicăm pe rând; de aceea rugăm pe persoanele cari ni-le trimit să aibă răbdare până ce le văd la tipar.

p Ă D U R A R U L B r ü c k n e r d e l à 1 H a s e n b e r g d i n ţ a r a Ger­m a n i e i a s ă v â r ş i t o c r i m ă înfio­r ă t o a r e . E l fiind d e s p ă r ţ i t de soţile., loare n u m a i voia să t r ă ­i a scă c u iei d i n p r i c i n ă că o bă­tea., ş i -a uc i s soţia cu l o v i t u r i d e isacure, dar apoi pe miaima, t a t ă l , cumna/ tu i s ă u şi p e cinci copii ce-i avea . F io rosu l c r i m i ­n a l i-a ucis pe toţi pe c â n d dor­meau., apoi e l s 'a s p â n z u r a t d© o eraică î n p ă d u r e .

RUGĂM pe toţi prietenii noştri: preoţi şi învăţători, că de câte-

ori au conferinţe ale cercurilor cul­turale, adunări, şezători, etc., să ne comunice din vreme pentru a le trimite numere din „Cultura Popo­rului", pentru a fi împărţite gratuit ca propagandă. ! N malnaliaua P ă c u r a r i dffin Iaşi , • o p u r c e a a fă ta t 16 pu rce i , idin c a r e u n u l c u fallea de jos î n c h a p u l une i feţe de- copil , u r e ­chea d r e a p t ă i a r ă ş omenească , i a r în loc de Dalbe .are m â n i ome­neşt i . Momstruil a fost d u s l a in­stituitul mieiddioail. I N ZIUA ide Duminecă , 14 Iunie , * în t â r g u l Răşeatni, j . Dâimibo-vi ţa , a a v u t loc s ă rbă to r i r ea

desiveldiriii m o n u m e n t u l u i eroic­ilor căiziuţi în răziboi, m o n u m e n t r i d i c a t de comeredanţi i şd locui­to r i i aceilei comune .

D U G À M pe biboaaţii noştri din ^ America, dacă nu primesc

foaea regulat să facă cunoscut administraţiei noastre, pentru a H-se trimite foile lipsă. Delà noi să expediază în bună regulă.

O IiNDRĂSNEAŢĂ t â lhă r i e &'a î n t â m p l a t p e dru imul

Cervoda—Getatea-Albă d in Ba­sa r ab i a . Tre i comercianţ i ' din Buicovina, c a r i a u c u m p ă r a t n iş ­te vite ş i se în to rceau .spre casă , a u fost î n t â m p i n a ţ i de p a t r u t â l ­h a r i masca ţ i , c a r i le^au l u a t toţ i ban i i , diesibrăcâindu-i a p o i p â n ă la pieile. Hoţii- a u lega t pe cel t re i comeredanţ i ş i astupânidu-,le g u r a a u l u a t vitele şi iau fugit.

A d o u a Zii d r u m e ţ i i a u dat paste bieiţdi n e g u s t o r i . f ^ Ă U N Ă Z I , î n c o m u n a Neco-

pods d in - jud . S a t u m a r e , a ven i t u n r o m â n d in A m e r i c a şi d-s'a fura t ide eăbrie1 p u n g a ş i când că lă to rea cu t r e n u l m i c spre. Sa­tumare. , por tofelul î n care avea 30 de do l a r i n u m e r a r , 4 .cecuri a 50 do la r i şi acte. Hoţi i a u îna­po ia t actele p r i n poştă . E i încă n ' a u foisit p r i n ş i . pULTURA POPORULUI se gân-

ckşte in fiecare ciipâ, ca să fie fo­lositoare cititorilor ei. Şi pentrucă foaea e răspândită mult în America, de aceea se pune la îndămâna ace­lora cari au neamuri peste Ocean, şi dacă vor să-i întrebe ceva sau să aibă ştiri despre ei, — într'un cuvânt tot ce i-ar interesa — vor trimite în­semnările lor la „Cultura Poporului, unde vor fi publicate. Acelaş lucru şi pentru românii din. America, dacă doresc să aibă ştiri delà rudele de acasă, din România, să ne trimită răvaşe şi ele vor fi publicate în foaie. Tipărirea se va face fără bani.

C

In l u n a Fietoruiarie, a n u l a-ces ta , a m t r i m i s câte o colectă p e n t r u z id i rea biser ici i n o u i d in But in , şi a v â n d s ă - m i d a u s a m a desp re toiattle colectele, r o g pe d-aiài Reiv. G. B r ă n u ţ i u Defroiifc-Mich. 2980 F r a n c l i b St. ş i Mr. Teodor Anidrica, Oantom Ohio, 919-10 tlh. N. W . Amer ica , s ă bineivodiască ia-mi t r i m i t e su­m e l e a d u n a t e pe. a d r e s a m e a ia foaea „ C u l t u r a P o p o r u l u i " .

T o t o d a t ă m u l ţ u m e s c fraţ i lor d i n iSailntlheltlehan, Şiamschi şi Mun tean , car i a u colec ta t s u m a de 32 m i i 250 d e lei, Ion Coteţ-R a d u Óléiban, d i n Chicago, 42 mi i 300 de led. Ştuinidurne p u ţ i n ­tei şi s ă r a c i d a r cu c r e d i n ţ ă şi d r a g o s t e de biser ică , pe «a re o zidilm d i n mou a m a p e l a t l a cei b u n i ş i î n z i u a de Sf. Gheorghe .am sf inţ i t c r u c e a die p e t u r n .

(Suflete m a r i ne.-au s ă r i t î n a ju tor idânidu-ue, itot sp r i j i nu l bănesc , aces to ra şi t u t u r o r b ine­voi tor i lor c t i to r i ile dóriim m u l t ă s ă n ă t a t e şi fericire, căci Dum-meizeu Ta t ă l inositru mânttlue p e ceice iubesc p o d o a b a case i Sale.

Preot tCălnlcean

Anunţuri gratuite ! % tJZ folos abonaţilor noştri, — cu condiţia însă să na fie nici negustori, nici comercianţi — primim spre publicare fără bani, anunţuri de vânzări şi cumpărări, ori de altă natură.

Mai bine ca

ori fi, unde se serveşte la

Baia Elisabeta Băi de abur,

de cadă, dttş, etc.

CLUJ, Str. Călugăriţelor (pe Someş).

Pa&îm$ â CVLTVHA POPORULUI

T E O R I A C A U Z E I E x p l i c a r e a f e n o m e n e l o r d i n n a t u r ă p r i n i n f l u e n ţ a r e c i p r o e ă d i n t r e e t e r ş i m a t e r i e

IV.

P e ide a l t ă pairte păr ţ i l e corp-u-liiîi! iddiscompuis se pot u n i p r in -t r ' o t e m p e r a t u r a riidioaită i a răş i aşa, c a să iormeize u n corp cu aceiaş du r i t alte. Dar, ca să p u t e m prá'Ciepie ím €>e feil іэе <c<m top eise în­t r ' u n corp cu oiairecare dur i t a t e pantiiicuiijeilte' iizoJiaftle de miaitieiniie, trebuie să ne l ă m u r i m m a i în­tâi oe es te a se înţelege p r i n schimbarea, ' t empera tur i i , adecă p r i n noţiunea, că ldur i i ş i a r ă ­celii. I n t r u n iciapito.i ulitierior ne v o m ocupa mai a m ă n u n t i t cu aceste fenomene, aici vo im nu­m a i să le expl icăm pe s c u r t : P r i n d i scompunerea corpur i lor pe c a i idiferite şi p r in p r e s i u n e a lor ise p roduce ,călidură. Ce facem deci, ca s ă p r o d u c e m fenomenul „călidiurii" ? Execuităm numiai mi ­şcăr i ide m a t e r i e . Şi cu cât s u n t ma i m a r i aces te mi şcă r i , cu a t â t e s t e m a i m a r e ,şi .căldura. Dar noi a m iară ta t că ma te r i a , în m i ş c a r e a ei , i n f luen ţeaeă ş i ete-

• r u l său, ceia ce este ident ic , că mişcă r i l e ei se i t rausmit a s u p r a e t e ru lu i : Pa r t i cu le l e de eter se p u n p r in u r m a r e în m i ş c a r e . Iar ca isă poa t ă ele execu ta mişcă r i , tretoue s ă c u p r i n d ă u n s p a ţ i u m a i m a r e decât a tunc i , când s u n t în l iniş te , d u p ă c u m am v ă z u t m a i .sus. E t e ru l se r a r i -fică. Intenisirtatieia acestei irari-fieări a ele'i'Uilxii dapinidie de in-tensiiitatea (mişcării partleuleilor aces tu ia . Rildii.ca.reia t e m p e r a t u -nei n u este .altceva 'decât i n t en ­s i f icarea m iscări i pa r t i cu le lo r de maiteirie -şi ctier sau, luc ru ident ic , o intenisiificai'ie a rar i f i -căr i i eterice p r o d u s e p r in m i ş ­c a r e a pa r t i cu le lo r d e ma te r i e în c â m p u l u n u i corp . Focu l este o ra r i f i ca re e t e r i că m i r e ţ i n u t ă con t inuu p r i n d i s c o m p u n e r e a corpur i lor .

(Definind c ă l d u r a ca o m i ş c a r e a pa r t i cu l e lo r de manerie şi e te r , fr igul, c o n t r a s t u l că ldur i i , .tre­bue. s ă fie l in i ş tea mate r ie i şi a e te ru lu i .

D u p ă ce a m expl ica t a c u m pe scu r t ce tnebue să înţeleigem p r i n că ldu ră , v r e m să .arătăm c u m par t icu le le izolate de ma­te r ie , s ă ziceim de pi ldă pu lbe rea u e m e t a l din bucata, de fier d i s -c o m p u s ă pe ca le mecan ică , se pot preface în „licliiid" p r in căl­d u r ă şi apo i c u m ;.:e coinitopesc înitir'un co rp solid, ca şl îna in te de d i scompunere , p r in sus t rage­r e a clduri i . î ncă lz i r ea pu lbere ! de f ier n u este a l t ceva decâ t r a -•tiificaneia e te ru lu i ex ter ior ei, ,a-decă m i c ş o r a r e a p r e s iun i i e ter i ­ce a s u p r a ţei. P r i n laceasta se t u l b u r ă ech i l ib ru l p re s iun i i ete­r ice, ca re m a i îna in te a p ă s a pu lbe r ea de fier. .Dar isă me ex­p l i c ă m imaii clair. Dacă imitroldu-c e m r ă z ă t u r a ide fier î n t r ' u n loc •cu tiemperaitură rdidioată, laidecă într 'uin c â m p de e te r rariliicat, a t unc i ideisátaitea .eterului d in in­t e r io ru l r ă z ă t u r i i este în ace l moiment m a i , maro decâ t demisi-tateia letieruiluii exir; ior a f lă tor în i m e d i a t a .apropiere de d â n s a . E t e r u l iniţierilor m a i des 1 exerc i tă o im/aii m a r e presiiunie d i n l ă u n t r u a s u p r a pa r t i cu l e lo r de mater ie , decâ t c u m o exercită e t e r u l ex­t e r io r d i n i m e d i a t a apropiere , deven i t m a i r a r , diinaiiairă a s u ­p r a lor. Din a c e a s t ă c a u z ă ete­r u l l ă u n t r i c t i n d e să-ş i egaleze d e n s i t a t e a sa c u dens i t a t ea ete­r u l u i exter ior , s e punie în m i ş ­care ş i (dislocă par t icu le le cele mici de materia ce se mai ţin încă unele de altele, îtnpingându-le în toate părţile, p^năce. materia are м а т а с ш и а ш і й ш д а і і а а

în tot locul o densitate egală; acea­sta însamnă că materia se preface în lichid. Eterul aflător în lichidul de fier e încă mai r a r decât fusese el în bucata de fier, fiindcă se gă­seşte în mişcare. Din această cauză şi volumul lichidului de fier este mai mare decât volumul bucăţii de fier. Dat fiind că mişcarea particu­lelor de eter din interiorul lichidu­lui precum şi mişcarea celor exte­rioare acestuia scade cu pătratul îndepărtării delà lichid, pânăce în­cetează complect, ea trebue să aibă un maximum care poate fi numai în interiorul lichidului, şi un mi­nimum foarte depărtat de acesta. Lichidul de fier se află deci într 'un câmp de, eter rarificat care are în­tr 'un loc o rarificare eterică mai mare decât în oricare altul. Acel loc îl vom numi centrul câmpului. Bacă încetează întreţinerea rarifi-cării eterice în locul, unde se află lichidul de metal, sau, exprimân-du-ne obicinuit, dacă se sustrage focul, atunci lichidul începe să se răcească, să se contracteze şi să se solidifice. Aceasia se întâmplă de-aceia că eterul mai des exterior li­chidului caută să-şi micşoreze den­sitatea în contul eterului mai ra r din lichid şi astfel apasă lichidul acesta din toate părţile spre centrul câmpului de eter rarificat. Particu­lele cele mai nuci de materie se apropie tot mai mult unele de al­tele, aşa că spaţiile umplute cu eter dintre ele devin tot mai mici. Cu alte cuvinte, eterul aflător în canti­tatea redusă în interiorul lichidului de metal e silit de presiunea'eteru­lui exterior infinit, mai des, să-şi micşoreze mişcările sale. Lichidul a-cesta se preface într'o bucată de fier rece cu o duritate continuă, da­că mişcarea particulelor eterice in­terioare se micşorează până la cel mai înalt grad posibil.

Un corp solid se poate lichiface prin cîaAura şi iară a fi discompus mai înainte pe cale mecanică. In cazul acesta, rarificarea eterului

exterior din imediată apropiere tre­bue să fie mai mare, ca să se ajun­gă la un rezultat identic, căci ea are de înlocuit aici şi lucru! me­canic, pe care-1 întrebuinţăm la discompunerea corpului.

Dilataţia corpurilor la intensifi­carea temperaturii este tulburarea echilibrului în presiunea eterică sub care se află corpurile, aceasta înseamnă că, dacă eterul exterior din imediata apropiere de suprafa­ţa corpului se pune în mişcare pe căile ce le cunoaştem de mai înain­te, atunci eterul interior, neavând do suportat nici o presiune mai mult, se pune şi el în mişcare, ca să-şi restabilească echilibrul tulbu­rat, şi totodată împinge particulele de materie radical în toate direcţiu­nile. Aceste mişcări ale particule­lor de materie pot reprezenta o forţă mare, dacă se rarifică puter­nic eterul exterior din imediata îm­prejurime. Un exemplu cunoscut este forţa vaporilor. Apa se cliscom-pune prin mişcările eterului inte­rior în cele mai mici particule ale ei, iar acestea sunt împinse in toa­te direcţiunile. Deierminându-se spaţiul vaporilor formaţi astfel, adecă prinzându-se vaporii într 'un vas, atunci aceştia sunt apăsaţi de eterul aflător în mişcare puternic spre păreţi i vasului. Bacă păreţii vasului sunt făcuţi aşa încât va­porii să nu-i poată străbate şi dacă mişcarea eterului se sporeşte me­reu, atunci ei pot sfarmă păreţii vasului. I n aceasta consta deci for­ţa vaporilor.

лг. M o s a , profesor

>га\

T I A

I A Ş I Moldova, nu are în prezent o foao românească, în care să se oglin­

dească sufletul ei în toată sinceritatea şi eoreţenia eimţimmtelor do care se bucură.

Moldova, do unde пдаеи au iz m i t energii culturale până la jertfa, acumulate din istoricul orsş Iaşii, nu are o presă în adavăr reprezen­tativă a adev&ratei vit ţi eoclale şi în plin progres.

Iaşii — uede odinioară s'a sfinţit cea mai ideală presă prin con­deiul lui Eminessu* — acest Iaşi, estăzi nu-şi poate revărsa binefacerile da cultură şi contribuţie Ia refacerile sociale, daoareoe nu are la îudă-mână o presă deasupra scandalului zilnic sau a îndeletnicirilor mărunte.

Şi aici revine iarăş rolul de asanator şi îndrumător îa presă a я Cui tarei Poporului "

Cel mai talentaţi scriitori s'au.grupat în jurul acestei redacţii mol­doveneşti.

Dl C. N. Ifrim, preşedintele Ateneului populat- Tutaraşi şi inspec­torul general al Fundaţiei „Principele Carol''1 a primit să ne fie redac­torul nostru pentra Moldova. 1

D-nii I. Simioncsou, profesor universitar şi membru al Academiei române, presum şi M. Sadoveanu, cel mai puteraie prozator a), vremu­rilor noastre şi membru al Academiei române, vor contribui eu scrisul lor eträkiöii la adevărata însemnătate ce va avea această redacţie tu Moldova.

Redacţia noastră ряліги Moldova, !a Ateneul Popular Tatarasi din Iaşi.

A B O N A M E N T U L : Pe un гп 250 iei. Pentru săteni,

învaţatori, profesori, preoţi, studenţi, meseriaşi şi muncitori 200 lei pe un an. Abonamentul se plăteşte înainte; se rac abonamente şi pe jumătate de an.

Abonamentul pentru instituţii finan­ciare, biblioteci, cluburi şi localuri publice 400 lei. Pentru sprijinitorii foaei minimum 500 lei. Ir, America 3 dolari, în Jugoslavia 120 dinari, în străinătate 450 lei pe an.

R E D A C Ţ I O N A L E pRïETENII noştri. In toate ora-*• şele, iârguşoarele şi comunile rurale din România, vrem să avem prieteni grupaţi în jurul mişcării noastre culturale. Ei vor trebui fă ne scrie în foae :' fapte bune, miş­carea culturală, artistică, economică şi industrială din localitatea în oare trăesc. Ştiri ds нзетепеа natură încât să intereseze intelectualii ora­şelor, muncitorii de prin ateliere şi fabrici şi lumea delà sate, prie­tenii ne vor trimite aderarea lor, iar redacţia le va răspur-do oe au de făaut.

Din Frumoasa (jud. Teleorman) Din îndemnul conducătorilor băncei

populare „Sfântul Ioan Botezătorul" din această comună, s'a format un comitet pentru ridicarea unui monu­ment al Eroilor frumuşeni. Banat a şi dat în acest scop ca prim ffid suma de 2000 de lei, iar conducătorii au promis tot concursul pentru strân­gerea de fonduri delà societari, c.

Din Censtantinovea (judTîghina) Dupăcât se cunoaşte, şcoala din

judeţul Tghina, a ajuns pe o treap­tă înaltă. Atâta stăruinţă se pune pe munca şi progresul şsoalei acestui judeţ îaoât putera spune cu tărie că s'a ajuns la înălţimea şcoalelor din vechiul Regat.

Datorită muncii neadormite a d-3ui revizor şcolar D. Nadă, un om сагѳ-çi consacra chiar şi clipe­le sale de odihnă, pentru a da sfa­turi şi a se interesa îndeaproape de activitatea învăţătorilor, astăzi şcoala îşi ars doritele sale rezultate.

învăţătorii trimişi aici din ve­chiul Regst sunt tineri plini de mun­că şi dragoste de progrese pe te­renul cultural şi naţional. Roadele rrmneei lor se vede şi sa simte des­tul de mult. Cercurile culturale sunt singurul fapt ce- ţi dovedeşte munca.

Uc ceíc cultural atât de frumos a fost în ziua de 21 Mai, in ru­tul bulgăresc Constantinovca, prin stăruinţa d-lui înv. Icnel Pintilie.

Acest tânăr învăţător, deşi are de munsă cu oamenii, mai ales co­piii cari nu ştiau o boabă româneş­te, a lucrat, a muncit şi mtr'un timp siurt a învăţat pe copii jo­curi, cântec??, obieeiira şi graiul ro­mânesc. Cercul cave I-a ;-wuta iost încă o dovadă a mun.oel d- sale. Au fost, coruri pe 3 voci, recitări, jo­curi, dialoguri, piese de teatru, exer­ciţii de gimnastică.

Toate acestea au fost ерше în­tr'un grai curat romanes:?, aşa că ţi~se părea eă eşti în mijlocul unor români din tată în fiu.

Părinţii copiilor au fost foai'te însufleţiţi şi foarte nuuţumiţi de cee^.c •! au văzut, e« pot face co­piii lor, şcoala în acest sat fiind în primul an.

» . c. dom : ţa) Din Bordnşani (jud.

Ziua Eroilor auul res tâ t s'a ser­bat în ace; stă ccffiuns cu o deo­sebită însufleţire. Dimineaţa toate autorităţile сотішьіо dimpreună eu văduvele, ai căror sroi se pomenesc asî#zi, au luat p«rte Iß măreaţa slujbă bisericeeacă. Du­pă terminare;», sfintei Liturghii preo­tul Gh. N. DumiiïGieu a ţinut o predică relativ la .,Ioăiţa?e« Dom­nului" bine însuşită şi simţită, я în­cheiat cuvenita slujbă a zilei şi pe urmă s'a dat biuecuvâ;vfe;rea de că­tre preot pentru oficierea p».ra?.-tasuiai celor căzuţi pe câmpul de onoare.

La sfârşitul parastasului d-I D. iotiessu, a ţinut un cuvânt, b ;'ne simţit prin care a aiăto.t însemnă­tatea ce trebue să o dăm acestor eroi pe cari biserica îi pomeneşte.

Delà biserică s'a mers la cimi­tirul local uf do s'a ridicat iarăşi câteva iecteuiipentru eroii neamului.

Din Valtareni (jud Tecu«) Duminică, 24 Mt?i,. a avut loc

şadiuţa careului culturel ai învă­ţătorilor.

Dimineaţa toU învăţătorii au iuat parte Ia «ліеіегоа serviciului divin făcut de pariatele O. Cârlan dir. parohie şi părintele Postelnicul din Găieeana.

L;i sfârşitul sf. Liturghii părin­tele Postelnicul a ţinut o cuvântare explicând sf. Evanghelie a zilei. A-poi toţi domnii învăţători s'au BiAns îa şcoală, unde s'a ţinut şedinţa intimă, predâudu-şe o lecţie Ue pro­bă la Istorie, de d-na Eliza V. Câr­lan. La această şedinţa a luat par­te şi d-l'subrevizor şcolar Gh. Chib­zuiţi.

La şedinţa publică ţinută îu lo­calul şcoalei noui din localitate, in prezenţa autorităţilor comunele şi a műd mare număr de lo?uitori d-1 învăţător local şi preşedinta e,l cercului I. Cârlan a desebr-s ş-.inţa prin mulţumiri aduse celor :-f.iurni­ţi. Apoi a vorbit părintele Cartes, pariatele Postelnicul despro brete­le trupreşti şi boaleie sufletrşti şi d-1 sub-revizor cară a adus mulţu­miri d-lni preşedinte şi locuitorilor, per-tru noua construcţie şi i-a îudojœ-nat ca s'o termine cât mai «arând. S'a dai o piasă da teatru sub con­ducerea d-lui I. Cârlan şt m&i mul­te dansuri şt cântece cu copiu şcoa­lei Vultareoi sub conducerea învăţă­toarei A. Vuinescu.

G h . V e r m a n , înv. Dia Ghei'äseisi (jud. Buză'O

Iu comuna noastiă sunt două tovărăşii ţărăneşti, cari au de scop de a arenda cât mai mult pământ agricol centru ţăranul nostru.

Cea mai mar;- asociaţia este coope­rativa „Mîhai Viteazul", care este înfiinţată m smul 1924, în 11 iunie. Cooperativa are un capital de 500 mii de iei şi este sub conducerea ini­mosului ţărea Ion N. Luzâr, care este çi preşedintele cooperativei şi a Băncii populare.

Sub conducerea sa, cooparativa a luat un mare avânt. Suta de ce­reri sosesc delà locuitori din sat, p ecum şi din alte comune spre a fi primiţi în sânul cooperativei.

Tot d-1 Ion N. Lazăr, văzând că satul este destul de mare, având o populaţie de 3010 suflete şi că gospodarii n'hU do sjuns imaş pentru vite, a areudat prin Bjutorul cooperativei, pădurea Fiore, în în­tindere de 447 de pogoana, unde se poate păşunu.

Prin felul acesta a asigurat cu iai bă 3200 capete oi cari trăesc din belşug.

A doua tovărăşie se numeşte «Obştea Ghsrăseni" cu 49 de membri şi având un capital de 200 mii lei.

Această grupare este condusă de d-1 Nicu Dumitrescu; d-sa este preşedintele obştei.

Prin munca şi silinţa depusă de d-sa a reuşit să arendeze moşia Stâlpu din jud. Buzău, proprietatea d-lui ministru Dr. Anghelescu, în întindere de 2700 de pogoane.

Această obşte a luat fiinţă la 1 Iunie 1924, din iniţiativa d-1 Nicu Dumitrescu, d-sa fiind primarul comunei Ghierăseni.

In scurt timp vom avea şi un cămin cultural cu denumirea „Mi­hail Eminescu", а cărui bază s'a pus, aşieptându-se aprobarea Fun­daţiei „Prineepele Carol" singura în drept de a înfiinţa aceste cămine.

eh. S o l o m o n

Din Simeria (j uld. Htunieidoiara.) Ş i 'La no i zirua emoiikxr s ' a ser­

vait a ş a ©urni se cuivine. ШІГПІ-nea ţa , l u m e m.udtă ,a iktat ptairte la biserică, umidie ia lasiouiltiait eif. l i t u r g h i e eu r ă s p u n s u r i l e idiaite de d. .Sabin J.utlia. Apoi oarlueigiul în frumte cu imiziaa іаФѳйетіІиі C. ,F. R . s 'a înldirieptiat în sp re ci-miitüriuO. eroi lor . Aici is'a ţiniurb pa-rasitsaisiul. Au vortoiit sf. isa prteotui Diiagoş, d e s p r e îniseimnătaiteia zi­lei ; p reotu l JíUihász în liimlbia. m,a-.ghiiarră, despre eirod şi d. î n v . Ion Moriţun, lot ideispire eroi, îpiieia-.măir)iinidiu-lle jerbfa.

Dnjpă tiimiază, c ă m i n u l cuiltu-rall a diat o isierbaiiie câ rnpenieiasică în foiioisui iciloipotiullnii biisiericii greco->ca;tOilic. s. «;

Din Craii-Bsvolţ (j. Saituimiaire) In. zdiuia die 17 Miaii, iou pÄeju i l

exciUuisrijuiníá loen-ioeitaişiiior diela şooiaila die ante ф nVeisierii d in Satirum.aine., iaic©ştiiia iau datt o fru­m o a s ă isr-ribaire .ciuiltiuirallă, d in îndamniall idlllreidLöruilrjii şcoialiei, d. S t . І iu:şa şi prof. I. Gocan. Dl. Focşia a -airăiiiait îniîiamaiătiaitieia a-.dunăi !ii iratioTiiitilie de .pe Câanpiia L.ifcieiritătli idieliia B'iaj, diin 1848, im •co-uuil şeoialîiei eaantiart frrt-rirois iSi'ib cioriiduicieireia d- iui Gó­caira. S'a jiuioait píieeia „ I sprava" , .cu idlie.viiii іаішои V. ş i An ton iu V. Vieniiii'ull cuirait s'a inilffiesbudntart p e n t r u iaicGip.eirJLrieia cheiitoiiellilloi-

e u ex.cu.nsda. Ж о г « а Din Carasular (jud. CaiLiiaici-a) In ziiuia ide Zi Miai, s 'a ţaniuit în

siaiiiuil iiiioisitru, şeidiiiniţa •oeiriciului cmru.rail „B. P . i i a jdeu" .

Dimiiineiaţa cile vil şcoalei •dinpireuTiiă cu învă ţă to r i i .mieim-•шіі c.encuilui a u iktat pante ila seirvici.Lrl divin, u n d e coru l şcoa­lei a tint r ă s p u n s u r i l e .li.tiung.iice. Duipă terminlainea isfiintei sliuj.be a avilit iac şeidiinţa initimă umde d. î iw. Cliiţu, dedia şcoadiai d i n Chirigii ,-a ţiinruit lecţ ia praiotiică despre Tudor Viiaidiimiiiriösiou. D. NideGicu, ' preişeldinliede cieirciuiliui a vorbi t d e s p r e şcoailia aotdvă. In şediimţa .pulhlică a igrăiit înivăţă-toruil Riaidu Iomieiscu d'aspre Is­tor icu l Dohroigeii. S'iau (reicáltat poezii, s 'au c â n t a t eânitecie iniaţio-naile die eăiuro iedievdd şeoialei, com-duş i die înv. Virgiiil R . Ioneisicu.

A miaii vorbi t şi sf. ш .preotul Trifian Opreai, a r ă t â n d de. u n d e v i n e icurvâ.nitull Dofbroigeia. *'». c . Din Bădenţii vechi (j. Rădăuţi 1 )

I n ziuia eroi lor şcoala p r i m a r ă d.ela noii ..dimpreună e u soiclietk-t ea .de ciuimpătare „Tireizvia", au da t o f rumoasă serbiaire şco­l a r ă e u un. proigraim alieis.. După Фегтііпіаіііеа, isiervciuilud d i v i n s 'a fă'ciuit u n painaobas lia ţinttdirim,

peinitir.u eed mor ţ i î n răziboi. D. idireiotor şooil'ar Şt. P-eircieic a vor-•bd.t deisipre înisianinătatiea aicesiteii zile. Muizicia sociietăţii „Trez-v:ia", ia eâmltalt Rugăc iunea . A-poii s ' au irieiciitait m a i mulUte' poe-z.id de icătire eilievii şcoailied. S'au d e p u s 'cununi de filori pe imo-r-imiiinite şi în sipiöcíial o c u n u n ă fruimoaisă erouliui nieicumoisieut de că t re fietelle tirezvienie. A u r -mait apo i tlefăUiarea ,Jtrezvie.ni-lor", cu vreidnicud preişeidiinte d. Gailiainceia în, fruinite. A fost şi m a s ă coimuniă. Din p a r t e a isăite-iniilor .a imniOiţăimit d. s e c r e t a r N. Peitreseu, a t â t şcoalei câ t şi in-.tiellectuaCiUior p-euiiru .sprij inul diait. E o mairie fciitniefaicere ică a ic i crâşimieilie. statat e u desăvâ r ş i r e închisie de când „Trezvia" , şi-a î neepu t an'umcia, diatoriită ş i p r e -feötoüM de j.uidieţ cl. Dr. Ban-'Cescu . ii,;, ѵаггшіеі.-л

Din Put^a (jnd. .Cariaş-Seveirin) In coru 'na n o a s t r ă a lavut loc

eiercul cuilturiail învăţă tonesc . In ş ed in ţ a i u i i m ă d. D. Valuişeisicu, a. ţ i nu t o lieicţLe prac t ică , i a r id-oia înv. Soifiiia Zarva , a vorbi t desp re ,,Gire.şelleile înrvăţătorilor". EI avii şi inivătătorii a u l u a t p a r ­te ilia sei viciul d iv in , oficiat d e sf. sa pr o Uli Ioisiüf C â m p e a n d in Prizov, u n aidiervănait apos to l a l •cuil'trnrdi roimâneişHi. R ă s p u n -isiuniîle liiltiuiigiicie ilie->a diait coruil şcolar d in Pr izov siub eondu.ee-r e a d-iliui î nvă ţ ă to r Ioisif Toad-er.

I n şeidinţa pubieă , s 'au r e c i t a t poeiziii, s 'au eântiait de .către e-ieviii idin tocailittatiei îşi d i n Priizov. D. îmv. Gih. iMiatiei d in Borloveni i noii, a vorbit d e s p r e Boaleie mo­l ipsi toare a le an ima le lo r . A u l u a t p a r t e d-inii I. Toade r n o t a r ddm Pânvovia şi mullti î n v ă ţ ă t o r i d i n împre ju r imi . Ţ in a tmuflţu-.mi pe .această cale .ziarului „Cultura. Poporu lu i 1 ' , p e n t r u

numeril ie t r imese cari s 'au îm­p ă r ţ i t g ra tu i t . ». i t răghiciH, іпд.

Societatea pe acţiuni Cultura Poporului Vedem că avem presă puternică şi nu-i a sufletului curat româ­

nesc; vedem că avem întreprinderi mari financiare şi economice şi sunt ale neprietinilor; vedem că industria şi comerţul sunt fagure de miere pentru toţi străinii, — şi totuş majoritatea romanilor se îndeletniceşte cu naţionalism sentimental în loc să treacă la muncă asiduă şi rodnică.

Trăim in vremea faptelor, ha finanţa naţională, să opunem a noastră; la capitaluri străine, ale noastre romaneşti; la întreprin­deri de tot soiul, asemenea; la presa de bulevard, presa de idei şi la cultură străină cultura noastră proprie întemeiată prin şcoli, instituţii ştiinţifice, şi altele.

„Cultura Poporului" a păşit la înfiinţarea unei societăţi pe ac­ţiuni cu acelaş nume. Societatea va înjgheba un Institut de arte grafice la Cluj, cu un capital de S millioane cu drept de emisiune pună la 10 milioane de lei. Institutul acesta va edita Biblioteci eftine şi bune pentru ridicarea culturală a satelor. Se vor tipări: Biblia, cărţi religioase creştine, cărţi de agricultură şi tot ce pri­veşte solul, cărţi de igienă, folklór, poveşti, monografii, cărţi pen­tru populurizarea ştiinţa, cărţi cu îndemnuri la meşteşug, la negoţ, la societăţi cooperative, ş. a.

O acţiune costă 200 de lei. Acei cari pricep binefacerile unei ase­meni instituţii sunt rugaţi să contribue cu obolul puţin ce~l au, — căci picătură cu picătură se face marea.

Avem nădejde în oamenii de bine şi de fapte, căci tot se mai găsesc în această ţară.

Deocamdată primim înscrierile iar cănă vom publica statutele societăţii pe acţiuni „Cultura JPopcrului", flecare va trebui să verse cotele necesare.

In fiecare număr vom publica numele subscriitorilor :

Suma din urmă Lei 109.800

D-l St. Bucăluţă, Covasna (Trei-Scaune) 2 acţiune „ 400

Total • Lei 110.200

П Г Т Т Т Т Т Т Т Т Т Т Т 7 Т Т Т Т Т Т Т Т Ѵ Ѵ Т Т \

puteţi fabrica în casă -.cremă, e ghete, albastru de rufe, hâr ie de muşte, cerneală, şapilogr &je, cafea din ghindă, săpun pe^rtt rufe, pastă de dinţi, clară ro şie, văpsea de haine, otravă pentru şoareei, cremă ăe ohrax, politură de mobilă, etc. -penint, nevmle casei sau comerţ. Irimüc după primirea Lei

A 'i r e ţ e t ă ; pentru Lei

AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA'

r . A l f I I vechia s p e c i a l i s t r e î n t o r s ÎSÎ B u ­

c u r e ş t i v i n d e c ă

N E U R A S T E N I A , H I S T E R I A , Ti­miditatea, Melancolia, Insomnia, Somno-Jenţa, Paralisia, Tremurâturi, Ticuri, Ne­vralgia, Reumatism, Sughiţul, Vărsaturi, Impotenţa, Incontinenţă de urină după sistemul Prof. Stert', ii «'im Nancy, D u ­b o i s (Berne), В е г Ш о п (Paris), H i p ­n o t i s m , reeducaţia voinţei, a caracterului. Tratamentul. Copiilor întârziaţi, impulsivi, vicioşi, E l e c t r o t e r a p i a - • Tratamentul radical modern al S ' y f i l i s u l u i . C a i e a V i c t o r e i a» B u c u r e ş t i , Casa Frascati Const. 9—11 şi 2—7.

^ААААААААААААААААААААААААУ^

a 4 - 4 6 . «

E X E C U T Ă C E L E M A I S O L I D E L U ­C R Ă R I G R A ­F I C E Ş I D E L E G Ä T O R I E P E U N P R E T C O N V E N A B I L .

MARELE ATELIER DE D0ÖÄRIE

Nicolae Săvulescu absolvent al şcoalei de meserii йіп comuna Racoviţa (judeţul Muscel), execntâ orice fel ue comenzi relative Ia această branşa, ca

B u ţ i , B u t o a e , P u t i n i , Ve­d r e , H ă r d a e , e t c . , d in m a t e r i a l a l e s s i u s c a t .

E x e c u ţ i e o a? pe.â Preţuri eoevercabiift

Pentru eomaîtde şi іпГягшаШаі a se adresa: NICOLAE SĂVULESCU, satul VALEA STÂNII No. 44 (ргін gara Oiueereasa, jad. Maseei). —

A d r e s a t e legraf ică : SĂVULESCU, dueereas».

ftăspundiţi „ C r a l i H i r s a І * © р < & г и І і і І * 4

0 reţetă de frumuseţe Mult mai practic ca săpunurile, fură efect şi cremele unsuroase, împo­triva: pisiruilHJ. negreiei, petelor, t-o„ni'ilor, lmbuliţelor şi a necură­ţeniei tenului în genere, este vnmii-torul mijloc: Se toarnă în 100 gr. apă, sau în 50 gr. glicerina un pacheţel cu pulbere „îîrin" se amestecă bine, şi se cia pe faţă di-mifleafa şi seara. S-îcctiiï îoarte mare. âoluţia astfel preparată e foarte bună ş\ pentru Hiânile RSjtro sau Cîăpste, împotriva sudorei. şi pentru curăţirea gâtului. Ea se pre­pară foarte uşor de către oricine. ÍD eftină şi bună. Pulberea „Crin" se trimite coiitra Iei 20, trimişi în

scrisoare închisă de către l û e p o z t t u l c a s a p o ş t a l ă 3 0 8 ,

C l u j .

trei reţete. Prospect detailat contra Lei 5

C ă s u ţ a P o ş t a l ă 3 0 ® . — C l u j . 'kAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAÏ

* f Ь ^ 4

Traian G. Stoeiicscu m v o e s t

£?Ы ^ : b m Veaă 42 BUCUREŞTI

Nn mii ша noutate!

aţi B*tttaln>r C M 5© Sei

c o s t u l и й е і a n i s e L'ix sefipaţi de cheltuiala, cafeniului

î n c o n t i s n a pantalonilor I Se aplică uşor, d(s oricine. Odată apl{. cată menţine veşnic o (UiDgă іШ(>ес«1'.,Ц fără să mai fie vreodată nevoe de călcarea pantalonilor. M:nţino dunga la pantalonii din stofa cea mai ordinari.

Evită formarea genunchilor E f t i n Ï S i m p l u ! SVactsc! contra Sei 50' -- o trimite oriunde

Deposit genera! „DSM4S" C!aj Ludiţa poştală 208 (S'osfnfiok)

^ • • Т Т Т Т Т Т Т Т Т Т Т Т Т Т Т Т Т Т Т Т Т Т Т Т Т Т Т Т Т Т Т Т Т Т Т Ѵ У Т ? У Ѵ Т Т Т Т Т Т Т ^ |

aduce la cu- ™

oii fii al

Avem onoar noştinţa onoratului

|^ că firma noastr !• renu-m !• a dese

!• l> ţ> l>

3 •4

cu toata 3 Mic, să vi- 'l iul nostru. .

MEINL \ a f e a. ^

luAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA^

De prima eu-lbtmie plăcută şi răcoritoare este

Ш Turäm, Telefon ő*

Df'Vosii principal :

ü L UJ, Telefon 3 9 4 ,

Bou de pleie, răni, râie, mâncarime cu durere, mâncăr i l e din cauza gerului, epăreala, jupsiieiue, crepătiurUe de r^eŞe,

bubele dulci, se vindecă singur şi radisai cu : =

P ^ I A i i A I T B l i O L Se foloseşte cu succes în orice parte a corpului ca obraz, mâni, picioare, cap, precum şi între picoare, la frecături şi rosături fiind absolut nevătămMoare.

F i l i S T U I i U № U Î H í í R C A H І Л З І 3 0 . Trimiteţi Lei 100 pentru 3 borcane şi ve-ţi primi franco (fára alte cheîtueli postale) aceste leacuri delà Й5>«ЁІ»С»§Га'№ ff-miSÍCSPAIL F a r m a c i a : î » i l . E № Ó C E ^ U J , F S A T A UKIRKf . вш-.оіг M o s s e s . A. і а іт

^ААААААААААА^^4^А^.ААаАААААААААААААААААААААААААААААААка.ААААААААААААААААААААААААА^ААІ/

t KT

VÂNTURĂTQARE NR 5 Şl „LUPOAICĂ" \

MAŞINI DE TREERAT CU MOTOR,

P O S T A M E N T E DE M O A R Ă ETC.

P R O D U C E Ş I V I N D E

• F A B R I C A D E M A Ş I N I

AND. SIEGER S. A. SÍBIl J . I i . І Ш Ж Ш Ь o . л . ш La maşinile de treerat acordăm înlesniri de plată. Oferte şi prospecte triieitem g -a iu i i !a cerere

Г Т Ѵ Ѵ Ѵ Т Г Т Т Т Т Ѵ Т У Т Ѵ Ѵ У Т 7 Ѵ Т Ѵ Т Т Т Ѵ Т Т Т *i • т т ѵтѵтѵтѵтѵѵѵѵт v m y r m m ? W V W Y V T V T T V ТѴѴѴПѴ

Specialităţile fab'Hcei de bere CE ELL din Cluj

99]

Ъ « г е n s t r S t o » r « , speei*li l i-«tea ÄiEAGiÄÄ d i a т&Ц d a b l «

i b e j r e ßL ÎA Ws Â, m u l t a -p r c i л t я

din cauza calităţilor lor neîntrecute s'au dovedit ca mărcile cele mai sti/perîoare. Se capătă pretutindeni»

Tiparul Tipo£!~aîlcj ia Maria Si.