TITLUL LUCRĂRII: Reclamele Aradului de odinioară. Studiu de caz:

publicitatea din 1934

ARGUMENT

Reclama este un mijloc de atragere şi persuasiune a publicului, dar în acelaşi timp

o manifestare a libertăţii de expresie a ofertanţilor şi un câmp de exercitare a facultăţilor

critice ale consumatorilor. Reclama scoate în evidenţă starea unei societăţi, după cum voi

evidenţia şi în capitolele lucrării mele.

Dincolo de marcă sau de culori specifice, textul reclamei este piesa de bază a unei

reclame. Pe parcursul lucrării am evidenţiat că pentru o promovare de succes, textul

reclamei trebuie să aibă următoarele caracteristici: să scoată în evidenţă printr-o frază

scurtă principala calitate a produsului promovat şi să ofere precizări legate de ofertă

(reduceri de preţ, premii etc.).

Am ales să prezint reclamele anului 1934 deoarece am avut acces la colecţia de

ziare din anul 1934 şi astfel am putut să văd cum a fost structurată reclama în acea

perioadă. În anexe am prezentat şi câteva exemple de grafie, analizând textele respective

pe nivele de limbă şi iconic, adică din punctul de vedere al imaginii. În capitolele de

început am prezentat o scurtă istorie a publicităţii, rezumând din bibliografia de

specialitate, axându-mă pe larg asupra analizei practice a textelor de reclamă din anul

1934. Nu m-am oprit foarte mult asupra noţiunilor teoretice ale publicităţii, preferând să

prezint textele de reclamă de odinioară şi modalităţile concrete de transmitere a mesajului

publicitar. Asta şi pentru că a trebuit să mă încadrez într-un număr de pagini rezonabil.

Tot la studiul de caz am prezentat şi o evoluţie a reclamei FORD, din 1934 până în

zilele noastre, tocmai pentru a evidenţia schimbările de conţinut ale produsului promovat.

CAPITOLUL 1. REPERE ISTORICE ÎN DEZVOLTAREA PUBLICITĂŢII

1

1.1. Publicitatea la nivel internaţional

Începuturile publicităţii sunt foarte vechi, iar evoluţia acesteia este spectaculoasă.

Prima metodă utilizată de om pentru a transmite un mesaj publicitar a fost unul primar şi

anume folosirea asa-numiţilor „strigători”. Aceştia erau cetăţeni, angajaţi de către

comercianţi, care lăudau prin strigăte calităţile mărfurilor acestora. Era perioada în care

sarea, grâul , vitele, pieile, şi metalele aveau valoare de monedă de schimb. Mai tarziu, ei

au devenit figuri familiare şi pe străzile aşezărilor coloniale americane. Aceşti „strigători”

i-am putea numi predecesorii crainicilor moderni care difuzează reclame radio sau TV.

De altfel termenul de „reclamă” provine de la latinescul „clamo” care se traduce prin „a

striga”.

Cele mai vechi semne au fost descoperite în Babilon şi Egiptul Antic. Aici erau

utilizate tăbliţe în scopuri publicitare şi persoane

care făceau publice prin viu grai ofertele

negustorilor. În Imperiul Roman, mesajele erau

pictate pe pereţi în scopul promovării jocurilor

publice, a afacerilor locale sau pentru a chema

alegătorii la vot.

Un impact important în istoria omenirii a

fost descoperirea presei tipografice de către

Johannes von Gutemberg în anul 1453. „Mai târziu

comercianţii, încep să utilizeze mici "fluturaşi"

pentru a-şi promova produsele. Aceste mici bucăţi

de hârtie adesea conţineau simboluri specifice

breslei şi de multe ori erau lipite pe zidurile oraşului.

Această formă de publicitate a fost folosită foarte mult timp,

2

Foto nr. 1

până în epoca modernă şi s-a caracterizat printr-o flexibilitate deosebită, afişele putând fi

purtate cu uşurinţă dintr-o zonă în alta”.1 În anul 1472 a apărut prima raclamă din lume

(vezi Foto nr. 1), sub forma unei mici bucăţi de hârtie, care anunţa vânzarea unei cărţi de

rugăciuni. „200 de ani mai târziu a fost publicat primul anunţ în ziar prin care se oferea

recompensa pentru recuperarea a 12 cai furaţi.”2 Primul ziar publicat cu regularitate,

„Boston Newsletter”, a apărut în coloniile americane, unde au început să se publice

anunţuri din 1704. Aproximativ 25 de ani mai târziu, Benjamin Franklin a făcut reclamele

mai atractive tipărind titlurile cu litere mai mari.

În SUA primele forme ale publicităţii au apărut în perioada anilor 1841-1869, în

Philadelphia, Pennsylvania, când Volney B. Palmer a deschis un magazin, considerat

predecesorul agenţiilor de publicitate din zilele noastre. Agenţii săi în colaborare cu

ziarele contractau spaţii de publicitate, urmând apoi ca ele să fie vândute către diverşi

clienţi. „În 1869 Francis Ayer a fondat N.W. Ayer & Son, agenţie care există şi în zilele

noastre. Ayer a modificat practica de până atunci a agenţiilor de publicitate facturând

clienţilor acelaşi preţ pe care îl contractase, plus un comision agreat de ambele parţi.”3

„Revoluţia industrială demarată în Anglia pe la 1750, a condus societatea dincolo

de auto-suficienţa producţiei gospodăreşti către dependenţa de piaţă în achiziţionarea

produselor necesare. Revoluţia

industrială a dus la creşterea producţiei,

la necesitatea stimulării cererii, lucru

realizat prin publicitate.”4 Studiile arată

că în Statele Unite exista o relaţie de

dependenţă între investiţiile în

publicitate şi ritmul de dezvoltare al

mediului urban. Primele brand-uri de pe

continentul american au fost: „Levi’s”

(1873), „Budweiser” (1876), „Coca-

Cola” (1876). Din punct de vedere

economic, mass-media prezintă o

importanţă deosebită pentru dezvoltarea

publicităţii.

1 http://www.leykom.ro/istoria-publicitatii.html ;2 http://www.leykom.ro/istoria-publicitatii.html ;3 http://www.leykom.ro/istoria-publicitatii.html ;4 Delia Cristina Balaban, Comunicare publicitară, Editura Accent, Cluj-Napoca, 2005, p. 8;

Foto nr. 2

3

În anul 1873 cele mai promovate produse din lume pe plan mondial au fost aşa-

zisele „medicamente-patentate”. Numeroase firme producătoare investeau în publicitate

peste 50.000 de $ anual. În ultimii 20 de ani, aceste companii au devenit producători de

alimente, săpunuri sau cosmetice. Ele au început să îşi promoveze produsele, folosind

nume specifice: mărcile.

Marca „Coca-Cola” (vezi Foto nr. 2) a fost prima dată promovată pe calendare,

suveniruri, tăvi, evantaie şi multe alte obiecte promoţionale, devenind cea mai cunoscută

marcă din lume. „Forma familiară a sticlei de Coca-Cola şi sigla, care sunt mărci

înregistrate, sunt cele mai recunoscute simboluri comerciale din lume. Istoria Coca-Cola

este povestea produsului cu cel mai mare succes din istoria comerţului şi a oamenilor

cărora li se datorează atracţia sa unică.”5

Un pas important în istoria publicităţii îl au apariţia cotidienelor şi a

săptămânalelor. Dintre acestea menţionăm „Zurcher Zeitung” (1672), „Bureau d’Adresses

et de Rencontre”, Paris, (1630), „Office of Inteligence London”, (1637), „Ştirile de joia”,

Zurich” (1730), „Journal des connaissances”, Paris, (1831), „The Sun”, New York, (1833)

etc.

În perioada industrializării, publicitatea s-a dezvoltat odată cu diversificarea gamei

de produse. „Diferenţierea produselor similare faţă de concurenţă a devenit unul din

rolurile cele mai importante ale publicităţii.”6 În Europa apar nume de produse care vor

deveni mai târziu mărci, cum sunt „Maggi” (produse alimentare), „Odol” (produse de

îngrijire a dinţilor), „Dr. Oetker” (produse pentru patiserie). În 1887 este publicat în

Occident „Manual de reclamă”, care explică şi defineşte elementele de deontologie.

„Legea alimentelor şi a medicamentelor” respectiv „Legea comisiei federale de

comerţ” apar între anii 1906-1914 în Statele Unite. Prima lege federală este destinată

protejării sănătăţii publicului şi controlului publicităţii pentru produse alimentare şi

medicamente. Comisia federală de Comerţ, conform legilor din această perioadă, avea

datoria de a proteja publicul împotriva publicităţii „mascate”. Mai târziu, legea a fost

adoptată în mai multe state americane, şi există chiar şi în zilele noastre în vigoare.

În anul 1920 întreaga industrie de publicitate a trecut printr-o transformare masivă,

atât din punct de vedere al abordării, cât şi al practicii. „Acum, agenţiile de publicitate

încep să dezvolte strategii de marketing şi copywriting. Mai mult, agenţiile au început să

efectueze cercetări de piaţă şi studii demografice pentru a putea ţinti mai bine

5 http://www.coca-cola.ro/100_percent_coke/lumea_coca_cola/istoria_companiei/ ;6 Delia Cristina Balaban, op. cit. p. 10;

4

consumatorii. Introducerea radioului a creat o nouă oportunitate, iar la sfârşitul anilor '20

publicitatea a luat fiinţă şi în acest domeniu.”7

Cel de-al doilea război mondial şi criza economică afectează dezvoltarea

publicităţii. Este perioada în care publicitatea este folosită în scopuri propagandistice. În

1933 conducerea nazistă subordonează redactarea şi difuzarea oricărei forme de publicitate

pentru stat, cultură şi economie.

Pionierii primelor cercetări şi studii de piaţă în domeniul publicităţii sunt George

Gallup, Daniel Starch şi A.C. Nielson. Televiziunea este mediul cel mai utilizat în această

perioadă, caracterizată şi de creşterea agenţiilor de publicitate, a importanţei

consumatorului, dar şi a posibilităţii cumpărării unor produse pe bază de credit. În anii

imediat următori ai războiului tonul publicităţii se schimbă. Nu se mai prezentau doar

avantajele produsului promovat, ci se încerca şi crearea imaginii sale. Astfel, anunţătorii

aveau ocazia să demonstreze cum se pot utiliza produsele lor şi au început să folosească pe

scară largă personalităţi care să laude produsele în cauză.

Anii optzeci sunt marcaţi de creştera producţiei de masă şi rapidă îmbunătăţire

tehnologică, apariţia produselor electronice mici (telefoanele, casetofoanele,

calculatoarele) care au devenit disponibile publicului larg la preţuri accesibile. Publicitatea

devine astfel un scop în sine. „Odată cu apariţia calculatorului, s-a dezvoltat şi o întreagă

industrie de obiecte promoţionale legate de acesta: mousepad-uri, wrist rests, mouse

holders, screensavers etc.”8

„Noile mijloace de comunicare precum internetul şi multimedia au deschis noi

posibilităţi pentru transmiterea mesajului publicitar. Procesele de globalizare au influenţat

şi influenţează comunicarea publicitară, cuvintele cheie fiind concentrate în deja bine-

cunoscuta formulă think global, act local, cu late cuvinte dezvoltarea unei strategii

orientate local pentru marketingul global.”9

1.2. Începuturile publicităţii în România

În România ca şi în celelalte ţări europene prima formă de reclamă comercială a

fost făcută de „strigătorii” din pieţe şi târguri. „Utilizarea foilor volante, destinate

informării prin lipirea pe pereţi cu scopul de a propaga un anumit mesaj este o formă de

7 http://www.leykom.ro/istoria-publicitatii.html ;8 http://www.leykom.ro/istoria-publicitatii.html ;9 Delia Cristina Balaban, op. cit. p. 13;

5

publicitate atestată în Moldova încă din 1642. Afişele care anunţau spectacole de teatru în

limba greacă sunt întâlnite în Bucureşti de abia pe la 1818.”10

Un pas important în istoria publicităţii româneşti îl reprezintă apariţia primelor

ziare, „Curierul Românesc”, la Bucureşti, în 1829, şi „Albina Românască”, la Iaşi, în

acelaşi an. După 1859, presa din România capătă noi membri. Publicitatea utilizează acest

vehicul mai întâi sub forma „anunciurilor” de mică publicitate. Astfel sunt mediatizate

oferte de vînzare a unor produse cosmetice, oferte de scoatere la mezat a unor vii, oferte a

unor grădinari străini etc. Publicaţii în limba română din Ardeal, precum „Gazata de

Transilvania”, editată la Braşov, sunt mai sărace în anunţuri decât cele din România acelei

vremi. Acest fapt este posibil să fi fost generat de o mai slabă putere de cumpărare a

pupulaţiei de limbă română din Ardeal, în comparaţie cu celelalte naţionalităţi. În limbile

germană şi maghiară existau în schimb periodice cu un volum crescut de anunţuri

publicitare. Printre titlurile relevante amintim „Anunciatorul comercial. Ziar gratuit pentru

reclame: comercilale, industriale, agricole şi arte” apărut în 1890 şi „Anunciatorul român.

Ziar gratuit pentru reclame: comerciale, industriale, agricole şi arte”, apărut în 1891. În

această perioadă a fost fondat şi „Monitorul oficial”.

În anul 1880, David Adania fondează prima agenţie de publicitate din România,

care purta numele său. Agenţia lui D. Adania

(vezi Foto nr. 3) va deţine şi dreptul de a realiza

publicitate murală în staţiile C.F.R., pe trenuri,

vapoare etc., ulterior dezvoltând afaceri

imobiliare, de transport, vămuire şi altele.

Între anii 1880-1886 au mai apărut alte

trei agenţii de publicitate care purtau numele

proprietarilor lor: Emil Melber, Carol Schulder şi

Isidor A. Stern, ale căror sedii se aflau în zona

centrală a Bucureştiului.

„În anul 1886, George Albert Tacid a

fondat Oficiul de publicitate „România”, situat în strada Academiei, nr.18. El va edita

Almanahul comercial, al cărui moto era „Anunciul şi reclama sunt sufletul comerţului”, şi

în prefaţa căruia editorul arăta că „reclama devine infructuoasă, dacă ea nu se face la timp

şi anume în ziar, almanach şi altele, corespunzătoare afacerilor şi intereselor ce urmăresc.

De aceea s-a înfiinţat Oficiul de Publicitate România, care, pe lângă întinsele lui relaţiuni

10 Marian Petcu, O istorie ilustrată a publicităţii româneşti, Editura Tritonic, Bucureşti , 2002, p. 24;

Foto nr. 3

6

cu mai toate ziarele din capitală, judeţe şi străinătate, are avantagiul şi interesul de a putea

servi mai bine pe oricine, în tot ce privesce Anunciuri, Inserţii şi reclame”.11 Ediţia 1886 a

almanahului avea un conţinut comparabil, din punct de vedere editorial şi grafic, cu

anuarele comerciale editate în tările vest-europene. Pe copertă, o femeie îmbrăcată în

costum naţional, cu lance şi scut (cu însemnele provinciilor istorice româneşti), înconjurată

de obiecte-simbol pentru agricultură, industrie şi comerţ. Acest documentar are o valoare

documentară deosebită nu numai pentru cercetătorii din domeniul mass-media, ci şi pentru

toţi cei interesaţi de istoria comeţului, de istoria socială.

În 1924 Regina Maria a României, cunoscută în toată Europa în urma

voluntariatului depus pe frontul Primului Război Mondial, a acceptat să apară într-o

reclamă în care să laude calităţile cremei „Pond's Cold”. Acesta a fost primul testimonial

din istoria publicităţii. Regina Maria era prima personalitate regală care accepta un astfel

de gest. Acest tip de publicitate s-a dovedit a fi în timp unul dintre cele mai credibile şi mai

eficiente în toată lumea.

Televiziunea apare încă din anii '40, însă din cauza preţurilor ridicate ale

televizoarelor şi a numărului redus de canale TV, ea nu s-a impus imediat. 10 ani mai

târziu însă, televiziunea surclasase deja radioul. Tonul publicităţii de asemenea s-a

schimbat. Nu se mai prezentau doar avantajele produsului promovat, ci se încerca şi

crearea imaginii sale. Astfel, anunţătorii aveau ocazia să demonstreze cum se pot utiliza

produsele lor şi au început să folosească pe scară largă personalităţi care să laude produsele

în cauză. Creşterea producţiei de masă şi rapida îmbunătăţire tehnologică, apariţia

produselor electronice mici (telefoanele, casetofoanele, calculatoarele) care au devenit

disponibile publicului larg la preţuri accesibile, au devenit ţinte şi pentru publicitate.

Sfârşitul anilor '80 a marcat apariţia culorilor „neon” pe aproape orice obiect care putea fi

imprimat. O data cu apariţia calculatorului, s-a dezvoltat şi o întreagă industrie de obiecte

promoţionale legate de acesta: „mousepad-uri”, „wrist rests”, „mouse holders”,

„screensavers” etc.

1.3. Publicitatea în România după 1990

După 1989, piaţa românească, avidă de bunuri de consum de provenienţă străină se

bucură de apariţia primelor spoturi publicitare televizate. Chiar dacă perioada de după

1989 a îndemnat o creştere exponenţială a output-ului publicitar pe toate tipurile de suport:

machetă de presă, panou stradal, spoturi radio, spoturi TV şi de cinema au jucat un rol

11 Marian Petcu, op.cit. p. 59;

7

important în dezvoltarea culturii publicitare în ceea ce priveşte volumul investiţiilor în

publicitate au fost în ultimii cinci ani constant pe primul loc. Primul brand se face cunoscut

pe piaţa românească în perioada Campionatului Mondial de Fotbal din Italia, în iunie 1990

sunt pantofii-sport „Adidas Torsion”, sloganul fiind „dacă vrei poţi” - definitoriu pentru

atmosfera acelui început de drum anteprenorial românesc. „Alegerea sloganului a fost una

foarte oportună, pentru că în acea perioadă românii simţeau că viaţa lor s-a transformat

foarte mult. Studii sociologice arată că, de altfel, imediat după revolte sau revoluţii şi în

special, după prăbuşirea sistemului comunist în estul Europei, nivelul de încredere al

populaţiei în viitor, cu alte cuvinte speranţa era foarte ridicată”.12

Pe vremea când nici nu se punea problema calculării audienţelor în media audio-

vizuală, (posturi precum Antena 1 şi PRO TV, fiind doar la începutul existenţei lor), în

materie de publicitate subiecţii erau produse precum săpunul Duru (prezent şi acum pe

piaţă, dar cu o concurenţă mult mai mare ca atunci), iar reclamele erau de cele mai multe

ori sincronizate prost în limba română. Acestă situaţie s-a schimbat către sfârşitul anilor

nouăzeci. Interesul pentru piaţa românească al marilor companii internaţionale

producătoare de detergenţi, alimente etc. se reflectă în atenţia sporită pentru producerea

unor clipuri publicitare în limba română, utilizând o strategie proprie. Vremea traducerii în

limba română a reclamelor străine pare că a apus. Clipurile de acest gen nu dispar, dar ele

nu mai constituie majoritatea. Nu este de neglijat faptul că această perioadă este marcată de

apariţia pe piaţa românească a unor agenţii de publicitate cu nume sonore pe plan

internaţional şi, respectiv, dezvoltatrea unor agenţii autohtone.

Produsele româneşti şi cele străine se poziţionează pe piaţa românească, are loc o

diferenţiere a ofertei şi a reclamelor. Naşterea unor categorii sociale cu o putere ridicată de

cumpărare face ca pe lângă săpunurile Fax şi Duru, să apară publicitate şi pentru produsele

firmei L’Oreal, maşinile BMW, pantofii sport Puma şi acestea nu în reviste de interes

special, cu un public ţintă bine definit, şi de multe ori mic, ci în televiziune, în orele de

maximă audienţă. Unele nume conoscute pe piaţa românească se profilează în anii

nouăzeci şi după 2000, drept veritabile brand-uri naţionale: Kandia („ciocolată cu

dragoste”, relansată cu sprijinul unei puternice campanii publicitare pe piaţă, fabricată la

Timişoara încă din 1890, fapt specificat pe ambalaj), Borsec („regina apelor minerale”),

Ursus (care de la berea produsă şi comercializată în Cluj-Napoca, devine „regele berii în

România”, după integrarea sa în unul dintre cele mai mari concerne internaţionale de

profil). Există şi brand-uri româneşti, care au apărut doar în anii nouăzeci, dar care s-au

12 Delia Cristina Balaban, op.cit. p. 25;

8

bucurat de un real succes economic: Connex (operator de telefonie mobilă), Jolidon

(producător de lenjerie intimă) şi produsele European Drinks. Frutti-Fresh, Izvorul

Minunilor, Mobexpert sunt doar câteva exemple în ecest sens. Prezenţa publicităţii sociale,

la finele anilor nouăzeci, poate fi interpretată ca fiind semnul unei maturităţi şi al strânsei

conlucrări cu forurile de profil la cererea unor organizaţii non-profit în colaborare cu

guvernul României şi Uniunea Europeană.13

13 Delia Cristina Balaban, op. cit. p. 26;

9

CAPITOLUL 2. ANALIZA RECLAMELOR DIN ANUL 1934

Multitudinea de reclame din anul 1934, din ziarul „Ştirea”14 (vezi Foto nr.5) pun

accentul pe numele proprietarului (scris întotdeauna cu un corp de literă mare şi cu un

caracter îngroşat). Numele patronului apare în textul reclamei ca o garanţie a serviciilor

oferite, a unei afaceri de încredere pe care te poţi baza oricând. Produsul promovat se

identifică cu iniţiatorul acţiunii din reclamă, fie el proprietar de restaurant, magazin,

cofetărie, croitorie sau fabrică. Mesajele anului 1934 scot în evidenţă comerţul prosper

existent în acele timpuri, cele

mai multe făcând reclamă la

ateliere de croitorie sau

magazine unde se

comercializează stofe,

îmbrăcăminte (costume,

pălării, poşete), cizmării,

obiecte de uz caznic şi, nu în

ultimul rând restaurante sau

cofetării.

O analiză a textelor

de reclamă arată preferinţa

pentru scrierea completă a

numelor (Am păstrat grafia şi punctuaţia originalului)15.

Sub aspect vizual, reclama, se observă greu din rândul articolelor de ziar propriu-

zise, care tratează teme legate de actualitatea social-politică a vremii. Reclama prezintă o

grafică asemănătoare cu a celorlalte texte de ziar, caracterele sunt aceleaşi cu ale titlurilor

celorlalte articole. În ceea ce priveşte aşezarea în pagină, reclama lasă impresia unei plasări

la întâmplare, fiind amestecată cu anunţuri informative şi de deces, oferte de muncă etc.

14 „Ştirea”, ziar politic, social economic – independent, Director: Ion B. Martin, Redacţia şi adminstraţia: Arad, Timişoara, Oradea, Bucureşti;15 Numele străzilor şi numărul de telefon se scriu complet, dar se întâlnesc abrevieri ca Tel., No., Str. (numele străzii de obicei poartă numele unei personalităţi istorice).

Foto nr. 5

10

Reclamele propriu-zise sunt încadrate în chenar, insistându-se foarte mult asupra

preţului, fiind elementul principal de convingere a publicului cu privire la alegerea unui

produs sau serviciu.

Reclamele utilizează formule de adresare politicoase16, care dacă n-ai şti că se

repetă, ai crede că sunt anunţuri prin care eşti informat că s-a mai deschis un magazin nou,

că s-au mai primit sofe la modă, că a apărut pe piaţă un alt restaurant.

Reclamele au aparent funcţia ştirilor, de a informa cititorul, de a-l ţine la curent cu

noile apariţii de pe piaţa Aradului. Putem remarca faptul că numele proprietarului este pus

pe primul loc („Vasile Oprea”, „Alex. Knapp” , „Aurel Cirici” etc.) şi nu pantofarul,

croitorul etc. De asemenea s-au folosit cuvinte învechite17 care au ieşit din uzul curent al

limbii române, sau care s-au transformat în timp („informaţiuni” – informaţii,

„instalaţiuni” – instalaţii, „eftină” – ieftină, „avantajioase” – avantajoase). Numeralul

(„15 la sută”) este folosit pentru a scoate în evidenţă că elevii au reducere la încălţăminte.

„Vizitaţi magazinul

VASILE OPREA

pantofar

Timişoara I,

Str. Eminescu, Nr.4

Cofecţionează cu preţuri

avantajioase din material

calitatea primă, tot felul

de ghete, pantofi şi ghete

ortopedice. Elevii au re-

ducere de 15 la sută”18. (vezi

Foto nr. 6)

„Haine pentru teatru şi serate cel mai frumos curăţă şi vopseşte

Alex. Knapp

Arad, strada Episcopul Radu No. 10. – Prăvălie de primire strada Brătianu No. 11.”19 (vezi

Foto nr. 7)

16 Politeţea se traduce în limbajul reclamelor prin preferinţa pentru termeni ca: Onor. Public. (cuvinte scrise cu majusculă). On. Clientelă sau apelativele: doamne şi domni ori varianta de joc grafic în care litera D e una singură, mărită, pentru ambele cuvinte: Doamnelor/Domnilor;17 O parte din aceste cuvinte se folosesc şi în prezent, de exemplu în diverse opere literare, istorice sau religioase, pentru a da un aer de vechime scrierilor;18 „Ştirea”, an. IV, nr. 535, 4 ianuarie 1934, p.4;19 Ibidem, nr. 534, 1 ianuarie 1934, p.4;

Foto nr. 6

11

Foto nr. 7

„FITA 

Fabrică de Împletituri

şi Tricotaje din Arad

Ofertă pentru sezonul de

iarnă şi primăvară artico-

lele sale frumoase şi de

calitate neîntrecută cum

sunt :

Pulovere, veste, cămăşi

polo, cămăşi fileuri,

berete, basce, costume de

baie, ciorapi şi totfelul de alte tricotaje.

Preţuri de concurenţă.“ 20 (vezi Foto nr.

8)

„BARBES

Birou de informaţiuni şi import-export.

Timişoara I., str. Eminescu (Zapolya) 7.

Mijloceşte vânzări de case, intravilane,

loturi de case, moşii, gospodării, impozit şi

închirieri. Agenţia generală comercială.

Mijloceşte discret căsătorii (Mariage) în familii selecte. Serveşte informaţiuni comerciale

şi particulare etc.”21 (vezi Foto nr. 9)

Reclamele din 1934, ca şi cele de astăzi, preferă superlativele („cea mai eftină

sursă”) pentru că produsul promovat („Fabrica de Celuloze”) este întotdeauna cel mai

20 Ibidem, nr. 534, 1 ianuarie 1934, p.5;21 Ibidem, nr. 534, 1 ianuarie 1934, p. 9;

Foto nr. 8

Foto nr. 9

12

bun. Cifrele ţin de o argumentare logico-matematică, raţională şi mai puţin de latura

iraţionalului.

„Vânzarea exclusivă a produse-

lor

Fabrica de Celuloze din Zărneşti

AUREL CIRICI

Arad, Bulev. General Dragalina

No. 12. Telefon: 5~51.

Hârtie celuloză de împachetat –

depozitul fabricei. În depozit se

mai află saci de hârtie şi tot soiul

de hârtie de ambalaj. Cea mai

eftină sursă.”22 (vezi Foto nr.

10)

„Turnătorie în fier şi diferite metale

Atelierul LADISLAU ASSAEL

Unelte de precizie! Atelier de tot felul de maşini

agricole.

Maşini pentru prelucrarea cânepei. Instalaţiuni de mori

după modelul propriu. Arad, Calea Radnei No. 35.”23

(vezi Foto nr. 11)

„La Casa de Modă

Déneş şi Pollák

Timişoara Fabric Str. 3 August a sosit mare asortiment

de Stofe de Primăvară indigene

şi străine ce se desfac cu preţuri de

concurenţă.”24 (vezi Foto nr. 12)

22 Ibidem, nr. 536, 3 ianuarie 1934, p.4;23 Ibidem, nr. 538, 7 ianuarie 1934, p.5;24 Ibidem, nr. 586, 9 martie 1934, p.6;

Foto nr. 10

Foto nr. 11

13

Foto nr. 12Forma şi tipul de linie care predomină în discursul reclamei, sunt elemente

semnificative în citirea mesajului integral. Astfel, pătratul, rombul, dreptunghiul, sunt

forme ascuţite, care în sens pozitiv simbolizează fermitate, virilitate, iar în sens negativ

duritate, agresivitate. „Veţi începe cu bine anul nou (cu fermitate) dacă faceţi

cumpărăturile la GOLDHAUS”.

„Veţi începe cu bine anul nou dacă, faceţi

cumpărăturile la

GOLDHAUS

Desfacere totală autorizată!

Timişoara, piaţa Unirei 7.

Arad, Bul. Reg. Ferdinand 11.”25 (vezi

Foto nr. 13)

Rombul, pătratul, dreptunghiul, mărimea caraterelor („LLOYD”) etc. sunt artificii

grafice de captare a atenţiei cumpărătorului, având acelaşi rol ca şi chenarul de astăzi.

Deasemenea liniile îngroşate semnifică vigoare, putere, iar în sens negativ brutalitate,

violenţă.

„Bodega – Restaurant Albina

Arad, strada Horia No.1.

Bucătărie excelentă – Vinuri de Mocrea şi Alba-Iulia. Bere Azuga. Serviciul prompt şi

conştiincios. – Abonamente lunare, ieftine. Plata în rate.

25 Ibidem, nr. 538, 7 ianuarie 1934, p.5;

Foto nr. 13

14

De azi începând plăcintă ala Bucureşti.”26 (vezi Foto nr. 14)

Foto nr. 14

„INDUSTRIA LÂNEI

S.A., TIMIŞOARA

Priviţi stofele noastre cele mai

moderne de dame şi domni precum şi

noutăţile noastre în articole tricotate şi

împletite.

Pe preţurile cele mai ieftine, primiţi,

calitatea cea mai bună la toate

sucursalele noastre şi locurile de

vânzare „Serilana” Timişoara

Bul. Regele Ferdinand 9. II Piaţa

Badea Cârţan No.2. Bul. Berthelot

19-a.

Arad: Palatul Minorităţilor („SERILANA”).”27 (vezi Foto nr. 15)

„Cafenea LLYOD

Timişoara

în fiecare JOI Mare tombolă.”28

(vezi Foto nr. 16)

Folosirea termenului „atenţiune” înlocuieşte fotografia care apare în reclamele din

zilele noastre.

26 Ibidem, nr. 747, 3 octombrie 1934, p.6;27 Ibidem, nr. 591, 15 martie 1934, p.5;28 Ibidem, nr. 555, 29 ianuarie 1934, p.2;

Foto nr. 15

Foto nr. 16

15

„Atenţiune!

Mare asortiment de pantofi, şoşoni, galoşi

etc.

după ultimul jurnal la

Pantofăria de Lux

NEDBAL

Timişoara IV. Str. Bonnaz 14.

Execută şi după comandă precum şi

reparaţiuni prompt cu preţuri modeste.”29

(vezi Foto nr. 17)

Reclamele preferă să-şi denumească marca folosind numele unor zei greci, cum ar

fi „Apollo”. În mitologia greacă şi în mitologia romană, Apollo este zeul zilei, al luminii si

al artelor, protector al poeziei si al muzicii, conducatorul corului muzelor, personificare a

Soarelui. Apollo era zeul

invocat în călătorii de cei

care navigau pe mare, care

proteja oraşele şi noile

construcţii. Astăzi apa

minerală „Apolo”30 se

cheamă doar LIPOVA, fără a

avea un nume specific. În

textul reclamei este folosit

verbul „a consuma” care

îndeamnă consumatorul să

folosească apa minerală

„Apolo”, benefică pentru

sănătate.

„Păstraţi-vă sănătatea

Consumaţi apă minerală

<APOLO> LIPOVA Depozitul: Arad Str. Ciorogariu No. 9.”31 (vezi Foto nr. 18)

29 Ibidem, nr. 534, 1 ianuarie 1934, p.4;30 În textul reclamei, „Apolo” apare scris cu un singur „l”;31 „Ştirea”, an. IV, nr. 610, 6 aprilie 1934, p.2;

Foto nr. 17

Foto nr. 18

16

În reclama de mai jos, elementul central „Vinul” nu are un nume, important fiind

aici distribuitorul – „PROMOTORUL”.

„Vinul

Cel mai bun şi mai

ieftin engros şi detail la

„PROMOTORUL”

Cooperativa viticultorilor,

Arad, Str. Cloşca I Str. Alxandri

1.”32 (vezi Foto nr. 19)

„Vinuri speciale din podgoriile

Aradului, rachiuri de fructe

naturale, producţie proprie, rom şi

liqueur de prima calitate cu preţuri

ieftine. Transport la domiciului la

Soc. Cooperativă viticolă şi

pomiculă

Promotorul Timişoara. Telefon:

913.

Sucursala: Fabrica, piaţa Coronini

No. 23.”33 (vezi Foto nr. 20)

Numele magazinului de

blănuri „Rubin”, trimite mai

degrabă la o bijuterie, decât la

numele proprietarului. Astăzi

numele pare pus aiurea, atunci

probabil era considerat un termen

ce ţine de sofisticare, de eleganţă.

„Bundă de mânz

foarte frumoase şi veritabile se poate

cumpăra, cu preţ

32 Ibidem, nr. 610, 6 aprilie 1934, p.4;33 Ibidem, nr. 534, 1 ianuarie 1934, p.4;

Foto nr. 20

Foto nr. 21

Foto nr. 19

17

de bani gata, chiar şi în rate

foarte convenabil la

Blănăria Rubin

Timişoara IV.,

Bulev. Berthelot No. 16. În curte.”34 (vezi Foto nr. 21)

Reclama la „Barul Astoria” este una dintre puţinele reclame, în care apare o

fotografie. „Barul Astoria” poate fi considerat o societate pudică – fetele dansatoare, sunt

fotografiate până la

braţ, fără a li se

dezvălui picioarele.

„Barul Astoria

Program senzaţional

din luna octomvrie.”35

(vezi Foto nr. 22)

În anul 1934

reclama la vopsea era numită generic „papagal”, referindu-se la o largă gamă de culori.

Comparativ cu reclamele din zilele noastre, putem remarca renumite mărci de vopsele cum

ar fi: „Düfa”, „Köber” etc.. Astăzi cuvântul papagal este folosit în sens peiorativ. De

exemplu, dacă i se spune unui bărbat că este papagal, înseamnă că e îmbrăcat prost, ţipător

sau că vorbeşte aiurea, fără sens.

„Nu vă convine haina? Vopsiţi-o acasă cu admirabila

Vopseală PAPAGAL care este foarte ieftină. Ori ce stofă, ciorapi, fire, etc. Ori care

culoare 5 lei bucata. Se află în magazinele cu vopsele, prăvălii, farmacii.

Rperezentanţă pt. România: GH. GERMAN ARAD, Piaţa Sfântul Sava No. 5-6.”36 (vezi

Foto nr. 23)

34 Ibidem, nr. 747, 3 octombrie 1934, p.6;35 Ibidem, nr. 740, 26 septembrie 1934, p.5;36 Ibidem, nr. 713, 30 august 1934, p.5;

Foto nr. 22

18

Foto nr. 23Reclama la ghetele „DERMATA” se bazează mai mult pe imagine, decât pe textul

propriu-zis. Cei patru membri ai familiei stau adunaţi în jurul unei mese, unde nu servesc

niciun aliment, ci îşi admiră

încălţările. Se observă poziţia

soţului-tată, cap al familiei,

plasat într-o parte, pe un scaun

somptuos, relaxat, privindu-şi

familia fericită.

„Bucuria în familie o aduce

ghetele DERMATA”37 (vezi

Foto nr. 24)

Reclama la „PLĂCINTĂRIE ROMÂNEASCĂ” pune accent pe originea fabricării

produselor, dat fiind faptul că în Arad trăiau mulţi unguri şi sârbi, ei înşişi proprietari şi

iniţiatori de diverse

servicii comerciale.

„Plăcintăria” de

atunci a devenit

patiseria de astăzi,

unde clienţii pot

cumpăra cornuri,

brânzoaice, franzele

cu lapte etc.

„Atenţiune! La brutăria „Anghel” se găseşte cea mai bună pâine. S-a deschis zilele

37 Ibidem, nr. 612, 8 aprilie 1934, p.5;

Foto nr. 24

Foto nr. 25

19

acestea o PLĂCINTĂRIE ROMÂNEASCĂ asortată cu: cornuri, brânzoaice şi franzele

cu lapte a la Bucureşti Timişoara IV, Piaţa Scudier 4.”38 (vezi Foto nr. 25)

Reclama la alimente semipreparate foloseşte un nume generic „Bucătărie” (un

fel de „fast-food” de astăzi).Deasemenea numele proprietarului („Nagy Carol”) este

foarte important. Alimentaţia e fară îndoială, obiceiul care influenţează cel mai mult

sănătatea oamenilor. Nu degeaba obiceiul de a mânca este cel care se repetă cel mai

constant de-a lungul vieţii noastre.

„Dacă eşti flămând

fă o vizită la

Nagy Carol „Bucătărie”

Timişoara II, strada Trei Crai

(fost Haţeganu)

Unde seveşte ieftin mâncăruri de

primă calitate. Menu compus din

4 feluri: supă, legume, carne,

salată şi prăjitură Lei 20 Cina

Lei 15. Cafea cu lapte Lei 6.

În preţurile mâncărurilor de mai

sus indicate sunt socotite cu

pâine.”39 (vezi Foto nr. 26)

Reclama care recomandă achiziţionarea unor costume elegante pentru domni şi

doamne, atrage cumpărătorii prin

imaginea esenţializată în stânga

textului „GOLUB GHINADE”.

Putem observa un un bărbat şi o

femeie îmbrăcaţi la patru ace „după

ultimul jurnal”.

„Croitoria GOLOB GHINADE din

Timişoara II, str. Dacilor, No. 16 Execută costume pentru domni şi doamne după ultimul

jurnal.”40 (vezi Foto nr. 27)

38 Ibidem, nr. 586, 9 martie 1934, p.3;39 Ibidem, nr. 534, 1 ianuarie 1934, p.4;

40 Ibidem, nr. 554, 28 ianuarie 1934, p.2;

Foto nr. 26

Foto nr. 27

20

Reclama la peşte se adresează în primul rând restaurantelor de specialitate, dar şi

iubitorilor de preparate din carne de peşte. Magazinul în care clienţii pot găsi „peşte viu”

este bine dotat cu „coloniale şi delicatese”.

„Peşte viu

de Mureş şi de Dunăre

se poate găsi la Kohn

Iosif magazin de

coloniale şi delicatese,

colţ cu strada Cloşca-

Arad Vis-avis cu

biserica Luterană.”41

(vezi Foto nr. 28)

Aspectul cel mai important asupra căruia se opreşte textul de reclamă al anului

1934 este preţul produsului promovat. Reclamele doresc să ne asigure că produsul este

comercializat cu preţul cel mai bun, adică cu un preţ eftin. Pentru a demonstra acest lucru

am ales patru texte de reclamă, toate fiind centrate pe această calitate esenţială a

produsului, accesibilitatea: preţuri ieftine, preţuri curente (vezi reclama la Împletitura

„Dacia”).

În reclama la împletituri „Dacia” este folosită imaginea fabricii, pentru a sugera

calitatea serviciilor. Aici li se spune

clienţilor să ceară „preţul curent” deoarece

stocul de produse este mare.

„Gardurile de sârmă sunt indispensabile

deoarece sunt durabile, eftine şi nu

necesită orice reparaţie.

Împletitura “Dacia” şi orice alte

împletituri sunt în stocuri mari. Cereţi

preţul curent.

M. Bozsák şi Fiul S.p.A.

Timişoara, Iosefin, Bulevardul Berthelot Nr. 31 Fabrica: Str. Şanţului Nr. 10, Telefon

388.”42 (vezi Foto nr. 29)

41 Ibidem, nr. 772, 5 noiembrie 1934, p.2;42 Ibidem, nr. 724, 3 septembie 1934, p.4;

Foto nr. 28

Foto nr. 29

21

Cu cât textele se referă la preţuri din ce în ce mai mici, avantajoase, cu atât locul de

desfacere al produselor e mai mare (adjectivul este des folosit), mai bine şi mai diversificat

aprovizionat. Dacă preţurile sunt eftine, magazinele/depozitele sunt bine asortate şi cu o

largă gamă de mărfuri. Comparativ cu

reclamele de astăzi, unicitatea produsului

căruia i se face reclamă, nu este cea mai

importantă calitate. S-a folosit imperativul

(„Cele mai ieftine vinuri!”) deoarece acest

mod verbal creează un efect personal, o

atmosferă destinsă, familiară. Numele sunt

grafiate cu majuscule pentru a atrage atenţia.

„Cele mai ieftine vinuri!

dulce, amărui, desert alb şi negru de masă

asortiment bogat la

PIVNIŢELE MESSZER

Arad, Str. Stroescu No. 7.”43 (vezi

Foto nr. 30)

„Cele mai bune, frumoase şi

eftine fructe din România la

Firma ÉLES

Arad, Str. Brătianu.”44 (vezi Foto

nr. 31)

Reclama la noul magazin

„TEXTIL CENTRAL” ne

informează despre faptul că

preţurile produselor se menţin în

continuare scăzute. În centrul

reclamei este folosită o imagine a

unui clovn, care simbolizează bucuria deschiderii unui magazin de „senzaţie”.

43 Ibidem, nr. 610, 6 aprilie 1934, p.2;44 Ibidem, nr. 735, 21 septembrie 1934, p.6;

Foto nr. 31

Foto nr. 30

22

Foto nr. 32

„Senzaţia Aradului! s-a deschis noul magazin „TEXTIL CENTRAL” ŞTEFAN

NEMETH Atrag atenţia on. mele clientele de a vizita noul magazin şi galantarele – fără

obligaţiune – înainte de a-şi procura cele necesare. Menţin şi pe mai departe preţurile

eftine! Mare asortiment în următoarele mărfuri: Stofe de dame şi bărbăteşti, mătase,

pânză, damasc, albituri pentru masă, linjerie pentru doamne şi bărbaţi şi toate articolele

lavabile. Săptămâna se deschide extrem de eftină!”45 (vezi Foto nr. 32)

Reclama la sandalele „Sahara” este complexă în comparaţie cu celelalte reclame

analizate mai sus. În reclamă apare

imaginea cămilei în deşert, la fel ca

şi în cazul reclamei la ţigările

„Camel”(vezi Foto nr. 33).

Pachetele de ţigări „Camel” folosesc

imaginea unei cămile în deşet alături

de piramide şi de palmieri în fundal.

În cazul sandalelor, cămila

semnifică rezistenţa în timp

(durabilitatea), iar în ceea ce

priveşte ţigările, simbolizează

plăcerea de durată ( sloganul actual

Long tasting flavor).

45 Ibidem, nr. 589, 12 martie 1934, p.5;

Foto nr. 33

23

„Ultima noutate sandalele „Sahara” patent modial la tel. 275-300-325 De vânzare

în principalele magazine de încălţăminte.”46 (vezi Foto nr. 34)

Ca dimensiuni, toate reclamele sunt foarte mici, asemănătoare cu anunţurile de

mică publicitate de azi. Textul era important, fiind parcurs cu acelaşi corp de literă ca al

celorlalte articole. Evoluând, textul reclamei s-a schimbat, mărindu-se grafic, colorându-se,

căpătând tot felul de alte „artificii” grafice: rastere, fonduri negative, cadre diverse, corpuri

de literă complexe etc.

 

46 Ibidem, nr. 648, 31 mai 1934, p.5;

Foto nr. 34

24

CAPITOLUL 3. STUDIU DE CAZ. RECLAMA FORD

3.1. Cine e Ford?

Henry Ford a fost inventatorul metodelor de producţie moderne în masă care au

devenit referinţa practicilor industriale în cursul primei jumătăţi a secolului XX. Născut în

30 iulie 1863 la Springwells, Township, Wayne County în Michigan, era fiul cel mai mare

dintre cei şase copii ai lui William şi Mary Ford, o familie prosperă de fermieri. Îşi

împărţea timpul între şcoală şi muncile agricole. Din fragedă pruncie, arăta interes pentru

mecanică. Astfel că va deveni un geniu. Astăzi, este recunoscut drept una dintre cele mai

importante figuri din industrie.

În 1875, la 12 ani, Henry îşi petrece întregul său timp liber într-un mic atelier,

echipat chiar de el. El a construit aici primul său motor cu aburi, la vârsta de 15 ani, înainte

de a-şi părăsi casa în 1879 pentru un oraş vecin cu Detroit, unde va aprofunda cunoştintele

de mecanică, revenind uneori acasă pentru a-şi ajuta familia la muncile câmpului. Va

învăţa timp de trei ani după care se va întoarce la Dearborn. Apoi, îşi va dedica timpul

reparării motoarelor cu vapori, în diferite ateliere, şi întreţinerii utilajelor de la ferma

tatălui său. În 1888 se va căsători cu Clara Bryant şi îşi va întreţine familia angajându-se

într-o oţelărie.

În 1891, Ford devine inginer la “Ediso Illuminating Company” din Detroit.

Promovarea sa în 1893 îi va oferi timpul şi mijloacele mobilizării atenţiei către

experimentarea motoarelor cu combustie internă.

Experimentele sale cunosc apogeul în 1896 când a realizat propriul său vehicul

automotor- Cvadriciclul. Primul motor Ford din istorie a fost testat în bucătăria familiei

Ford. O data cu această tentativă, el a realizat un motor instalat pe un şasiu, echipat cu

patru roţi de bicicletă. Astfel a luat naştere prima maşina Ford.

În 1899, Henry demisionează de la Edison şi organizează “Detroit Automobile

Company”. Un an mai târziu, compania dă faliment. În acest timp, el concepe şi

construieşte mai multe maşini de curse.

Ford Motor Company a fost fondată în 1903. Henry Ford, cu 25, 5 % acţiuni devine vice

preşedinte şi inginer şef. Treptat la fabrica Ford din bulevardul Mach din Detroit au ajuns

să se construiască mai multe maşini pe zi. Prima maşină terminată a fost vândută în

25

23 iulie 1903. Henry devine astfel preşedinte şi proprietar în 1906. Henry Ford şi-a

îndeplinit visul de a produce un automobil la un preţ rezonabil, fiabil şi eficient datorită

modelului T, în 1908. Acest vehicul a deschis o nouă epocă. Era uşor de condus şi de

întreţinut şi se comporta bine pe drumurile grele.

În 1919, Henry şi fiul său Edsel, vor recumpăra acţiunile asociaţilor minoritari şi

vor deveni singurii proprietari ai companiei. Edsel, care îi va succede tatălui său ca prim

preşedinte, va deţine aceasta funcţie până la moartea sa în 1943.

Relaţiile dintre Ford Motor Company şi Romania încep în 1928, când Andrei

Popovici, secretarul Legaţiei Române la Washington, îi decernează lui Henry Ford, un înalt

ordin al Casei Regale Române ca „binefăcător al omenirii, pentru dezvoltarea industriei, a

relaţiilor sociale şi internaţionale”. În 1931 Ford deschide o firma de vânzări în România

iar mai târziu Guvernul României comunică filialei Ford din Anglia disponibilitatea de a

deschide la Bucureşti o linie de asamblare.

Locotenet - colonelul Alexandru Berlescu se numără printre primii piloţi români

care au concurat cu un automobil Ford. În 1934, hotărăşte să-şi construiască un automobil

de curse pe un şasiu Ford. Deşi urmărit de ghinioane, reuşeste clasări excelente în mai

multe competiţii externe şi interne precum: Raliul Monte Carlo, Raliul Bucureştiului şi MP

Braşovului.

În 1935, Ford a achiziţionat un teren în cartierul bucureştean Floreasca unde a

construit o uzină modernă dotată cu prima linie de montaj operaţională din Europa de Est.

Aceasta putea ansambla anual 2500 de automobile şi camioane.

Ditribuţia Ford la nivelul României se făcea prin reprezentanţe zonale. În Bucureşti

fiinţa firma lui A. Birbaum iar în Craiova firma SEBAR aparţinând fraţilor Sebastian şi

Barbu Neamţu. Acesta din urmă a desfăşurat o activitate extrem de susţinută, distribuind

întreaga gamă de produse Ford: automobile, camioane şi tractoare. Suportul publicitar era

asigurat eficient chiar de unul dintre patronii firmei, Barbu Neamţu, nelipsit de la startul

competiţiilor automobilistice la volanul automobilelor Ford.

Cel de-al doilea război mondial a afectat însă operaţiunile din România iar în 1940

a devenit evidentă lipsa de lichidităţi pentru importul de vehicule şi piese de schimb din

SUA. Astfel, în primul trimestru al anului 1940 Ford România a vândut toate automobilele

pe care le avea în stoc, iar mai târziu a fost epuizat şi stocul de camioane. Odată cu

încetarea războiului, directorii filialei Ford din Marea Britanie au încercat să reia legăturile

cu Ford România, dar instaurarea comunismului şi deceprecierea monedei naţionale au dus

la suspendarea activităţilor în septembrie 1946.

26

În decembrie 1992, firma Romcar devine unic distribuitor pentru România al

produselor Ford, fiind o continuare a unor file importante din istoria industriei

automobilului în România.47

3.2. Evoluţia în timp a logo-ului Ford

Logo-ul este definit ca un simbol audio sau video care se identifică cu un program

(generic), un produs (slogan), o companie (o marcă).48

Logo-ul oval Ford, unul dintre simbolurile cunoscute, este utilizat de mai bine de

50 de ani. Inscripţionarea cu litere datează de la începutul societăţii când inginerul asistent

al lui Henry Ford crease o versiune stilizată a cuvintelor “Ford Motor Company”.

Modelul A a fost lansat în anul 1900, folosind pentru prima dată logo-ul Ford cu o

bordura în stilul “art nouveau” (vezi Foto nr. 35). În acelaşi an, asistentul tehnic al lui

Henry Ford dezvoltă o versiune stilizată a semnăturii Ford Motor Company.

Foto nr. 35

O formă mai elaborată a scriiturii „Ford Motor Comnpany”apare cu un F şi un D

mai alungite (vezi Foto nr. 36). Cunoscută sub denumirea de Caligrafie cu aripi (1906),

această tipografie va fi folosită pe toate maşinile până în 1910, apoi se va schimba din nou

pentru a deveni cea de azi.

Foto nr. 36

1911 este anul creării primului „oval albastru” asociind semnătura cu un desen

oval. Iniţial a fost folosit pentru a identifica concesionarii britanici. Ford înlocuieşte

desenul oval printr-un triunghi „cu aripi”. Simbolizând viteza, lejeritatea, stabilitatea şi 47 http://www.ford.ro/ ; 48 Cristian Florin Popescu, op. cit. p. 205;

27

robusteţea, logo-ul este disponibil într-un albastru închis sau portocaliu şi poartă inscripţia

„maşina universală”. (vezi Foto nr. 37) Totuşi, Henry Ford nu este mulţumit de design şi îl

desfiinţează.

Foto nr. 37

Noul model A din 1927 a fost prima maşină care a arbordat logo-ul Ford pe capotă.

Este folosit pentru un număr mare de maşini până la sfârşitul anilor 50. (vezi Foto nr. 38)

Foto nr. 38

În 1976, ovalul albastru cu reflexii cromate îşi face apariţia şi se găseşte pe toate

produsele şi în toate uzinele Ford. (vezi Foto nr. 39)

Foto nr. 39

Noul oval (2003) simbolizează noua eră a Ford Motor Company. (vezi Foto nr. 40)

Foto nr. 40

28

3.3. Reclama Ford din anul 1934

Reclama la autoturismul „Ford” din anul 1934 este simplă, oferind date despre

adresa companiei şi despre preţurile reduse „preţuri reduse cu 40%” odată cu inaugurarea

noii reprezentanţe „Ford pentru Banat”. În reclamă apare logo-ul „Ford” care are litera „F”

stilizată şi introdusă într-un oval. Ovalul simbolizează în sens pozitiv feminitate, delicateţe,

iar în sens negativ slăbiciune, lipsă de energie, indolenţă. Adjectivul ales în reclamă

(preţuri „originale”) trezeşte în receptor dorinţa de a încerca produsul, de a se convinge de

calitatea acestuia.

„Noua reprezentanţă Ford pentru Banat

BANAT-MOTOR Timişoara I, str. Duca 8

(Casa Thomas) telefon 23-99. – Accesorii

„Ford” originale preţuri reduse cu 40%

- Depozit de oleuri „Mobil”.49 (vezi Foto nr. 41)

Foto nr. 41

În arhivele ziarelor din epoca interbelică reclamele Ford, din Statele Unite, erau o

prezenţă obişnuită şi frecventă. De exemplu, reclama la noul Ford, din anul 1949 a apărut

în cele mai cunoscute ziare, incluzând: „The Saturday Evening Post”, „Life”, „Collier’s”,

„Progressive Farmer”, „Country Gentleman”, „Time and Newsweek”.50 Reclama „Noul

Ford. Maşina anului … Prima şi singura maşină nouă în domeniu” (vezi Foto nr. 42)

încearcă să convingă cumpărătorul, de apariţia unei maşini revoluţionare. Comparativ cu

reclama apărută la noi (1934), în SUA reclama este mult mai atractivă, este introdusă

fotografia maşinii şi sunt folosite culorile. Culoarea prodominantă, galbenul, stimulează

ochiul şi intelectul, creând o dispoziţie bună.

49 „Ştirea”, an. IV, nr. 785, 17 noiembrie 1934, p.2;50 http://www.hfmgv.org/exhibits/showroom/1949/ads.html ;

29

Reclama la Ford Transit, din anul 1998, apărută în revista „Auto Motor şi Sport”,

vrea să seducă cumpărătorul, cu noile dotări moderne şi preţul său avantajos. Reclama

mizează pe dublul sens al cuvântului scris diferit. Maşina merge bine, iar asta îl captivează

pe client (adică îl seduce!). „Ai vrea să-i admiri mai întâi designul, dar dotările sale

moderne, ideale pentru transportul de marfă, te obligă să-l recunoşti ca lider el eficienţei în

clasa autovehiculelor de capacitate medie. Ajuns la volanul unui Ford Transit vei fi sedus

de MANEVRABILITATEA şi SIGURANŢA totală pe care ţi-o oferă pe orice traseu.

Utilizând un Ford Transit te va seduce uşurinţa cu care acest VAN poate şi încărcat,

descărcat şi parcat. Dar argumentul esenţial care te va convinge să-l achiziţionezi este

PREŢUL. În timp ce preţul altor altor VAN-uri se duce către sume incredibile, preţul unui

Ford Transit SEDUCE pur şi simplu: doar 37 970 DM (fără TVA)”51 (vezi Foto nr. 43).

51 „Auto Motor Sport” , An II, nr. 3, martie 1998, p. 29;

Foto nr. 42

30

Această reclamă prezintă un produs, Ford Transit, prin comparaţia cu cel al unei firme

cuncurente „În timp ce preţul altor VAN-uri se duce către sume incredibile…”, căruia i se

aduce conotaţii negative. Culorile utilizate în reclamă sunt albul şi albastrul, care

simbolizează, puritatea, perfecţiunea, armonia.

„Ia volanul …

încearcă noul Ford „pipăit”52 (vezi Foto nr. 44). Această reclamă a apărut în „Good

Housekeeping”, „Cosmopolitan”, şi „Ladies’ Home Journal” în lunile de vară ale anului

1949. Reclama subliniază stilul noului automobil. Noul Ford nu a fost doar stilizat, era

chiar elegant. Culorile care predomină în reclamă sunt albastru, alb şi roşu. Acestea trimit

52 http://www.hfmgv.org/exhibits/showroom/1949/ads.html ;

Foto nr. 43

31

la armonie, puritate, energie. În albastrul celului este creionat volanul unui Ford, ceea ce

înseamnă, în sens figurat, că maşina poate atinge o viteză de necrezut.

Reclama la

Ford, din anul 2001, apărută în revista „Auto Show”, prezintă un produs prin comparaţie

cu cel al unei firme concurente, la fel ca şi reclama prezentată mai sus, din anul 1998.

„Mulţi vând maşini însă numai noi te lăsăm fără 3 ani fără … griji. 3 ani garanţie fără

limită de kilometri, 3 ani întreţinere gratuită în limita a 40.000 de kilometri, pentru orice

autoturism Ford achiziţionat începând cu 1 iunie 2001”53 (vezi Foto nr. 45). Spre deosebire

de reclama din 1949, reclama din 2001 vorbeşte despre garanţia pe care o primeşte clientul,

la un autoturism cumpărat. Garanţia şi preţul sunt punctele centrale din reclamă. Culorile

folosite sunt alb, albastru şi gri simbolizând puritate, armonie şi uniformitate. Culoarea gri

53 „Auto Show”, nr. 32, 6 iunie 2001, p. 68;

Foto nr. 44

32

este deobicei evitată în reclame, din motive tehnice, nu întotdeauna obţinându-se în

varianta tipărită a reclamei – nuanţa dorită. De data aceasta volanul nu se mai află printre

„nori”.

Reclama în care femeia este asociată cu autoturismul Ford a fost publicată (1949) în

„Good Housekeeping” şi „Better Homes and Gardens”, ca supliment. „Locul femei este în

(casa) Ford. Ştiu pentru că sunt la volan în fiecare zi! Şi fiecare kilometru pe care îl

parcurg, apreciez acest Ford nou „pipăit”54 (vezi Foto nr. 46) Până nu demult, femeia era

cea care trebuia să aibă grijă de casă, de copii. Acum noua ei „casă” este maşina Ford, pe

care o conduce în fiecare zi.

54 http://www.hfmgv.org/exhibits/showroom/1949/ads.html ;

Foto nr. 45

33

Reclama despre Ford Transit, apărută în 2004, în revista „Motor Xtrem” se

adresează cumpărătorului printr-o întrebare, după care prezintă calităţile produsului „… ce

ai face cu banii pe care Ford Transit îi economiseşte? Consum redus de combustibil,

costurile scăzute de întreţinere, intervalele lungi între inspecţiile de service (Dekra Expert,

Germania 2002) sunt doar câteva dintre avantajele pe care autovehiculele din gama Transit

ţi le oferă. Nu întâmplător gama Ford Transit a câştigat 2 titluri „International Van of the

year”: Transit Van – 2001, şi Transit Connect – 2003. Acum gândeşte-te: …ce ai face cu

banii pe care Ford Transit îi economiseşte? Pentru oferta Ford Transit contactaţi reţeaua de

deleari din întrega ţară.”55 (vezi Foto nr. 47) Spre deosebire de reclama Ford din 1949,

aceasta este mai complexă. În reclamă apar trei autovehicule, moderne, cu un design nou.

55 „Motor Xtrem”, nr. 28, iulie 2004, p. 41;

Foto nr. 46

34

De asemenea, predomină culorile albastru şi verde, simbolizând armonie, încredere,

toleranţă. Reclama prezintă avantajele noului produs, menţionând titlurile câştigate la nivel

internaţional.

Una dintre reclamele Ford din 1949 prezintă un „vagon de vis”, în care te simţi în

siguranţă, este confortabil şi rezistent, „de piatră”. Reclama a apărut în numeroase jurnale

cunoscute cum ar fi: „Colliers”, „Life”, „Time”, „American Legion”, „Pathfinder”. „Este

un vagon de vis – acest Ford al anilor ’49 cu inima sa de piatră şi noul Ford „pipăit”/ Simte

siguranţa/ Şi simte acel confort/ Simte acea putere/ Este de piatră, piatră, piatră/ Este

plumbuit împotriva prafului”56 (vezi Foto nr. 48) Textul nu oferă informaţii despre datele

tehnice ale maşinii, avantajele şi preţul acesteia.

56 http://www.hfmgv.org/exhibits/showroom/1949/ads.html ;

Foto nr. 47

35

Reclama la Ford Mondeo, apărută în 2004, în revista „Motor Xtrem”, ne oferă date,

despre preţul şi calităţile produsului. Noua maşina este elegantă, modernă şi „îţi

completează stilul”. „Ford Mondeo îşi completează stilul. Tehnologie înaltă. Siguranţă.

Experienţă de condus excepţională. Ţinută de drum impecabilă. Consum redus de

combustibil. Toate acestea sunt caracteristici standard noului Ford Mondeo, care te asigură

că te vei bucura de fiecare secundă petrecută în trafic. Piele Alcantara, volan cu inserţii de

lemn de nuc, lămpi de parcare pe oglinzile exterioare, scaune faţă cu posibilitate de

încălzire şi ventilaţie, sunt câteva dintre dorările opţionale care îţi completează stilul,

Foto nr. 48

36

contribuid la succesul tău zilnic.”57 (vezi Foto nr. 49) În reclamă apare imaginea

autoturismului, fiind prezentat şi interiorul acestuia.

Reclama „Ford” din 2008, în comparaţie cu cea din 1934, este mult mai complexă.

Pe lângă textul popriu-zis al reclamei, apare fotografia autoturismului „Ford Focus”.

Culorile predominanate, utilizate de designeri, sunt albastru şi gri. Acestea simbolizează

sinceritate, armonie, uniformitate. Logo-ul din reclamă este cel creat în anul 2003, modern

şi reprezentativ pentru secolul XXI.

Imaginea autoturismului este asociată cu o selecţie de instrumente muzicale. „În

total au fost luate 21 de părţi de la un Ford Focus nou şi transformate în instrumente

muzicale (ambreiaj-chitară, o portieră-harpă, o aripă-bas, o cutie de transmisie-violoncel şi

un hatchback-tobe etc.) care sună şi arată complet unic. Unul dintre instrumente, „portiera-

57 „Motor Xtrem”, nr. 28, iulie 2004, p. 47;

Foto nr. 49

37

harpă” este alcătuit din portiera din faţă, un geam şi un arc, şi cuprinde corzi de harpă.

“Ambreiajul-chitară” este realizat din tabla caroseriei, servofrână şi piese ale ambreiajului

real. Acesta conţine chei de chitară reale şi corzi de chitară reale cu cureaua realizată dintr-

o centură de siguranţă.”58

„Noul Ford Focus. Armonie perfectă. Compus să încânte. Noul Ford Focus revine într-o

notă distinctă, îmbinând arta şi tehnologia într-o armonie perfectă. Un spectacol condus de

fiecare dată de imaginaţia dumneavoastră.

Auto tehnic – Calea Zimandului, FN, Arad. Telefon: 0257.21.66.69”59 (vezi Foto nr. 50)

Spre deosebire de reclama Ford din 2008, cea din 1934 scoate în evidenţă logo-ul,

reducerile de preţ şi adresa noii reprezentanţe „Ford pentru Banat”. Am numit-o

„bunicuţă”, pentru că este cam prăfuită, iar designul atractiv lipseşte. Este totuşi începutul

pentru evoluţia reclamelor viitoare. Singurele asemănări dintre cele două reclame sunt

logo-ul şi adresa firmei.

58 http://www.fordagastia.ro/index,103,718.htm ;59 „Observator Arădean”, an. III, nr. 3200, 23 aprilie 2008 p.9;

Foto nr. 50

38

39

CONCLUZII

Închei această lucrare încercând să sintetizez câteva concluzii. O fac conştientă de

faptul că, la viteza cu care evoluează industria publicitară, de cele mai multe ori în

direcţii neaşteptate, ceea ce am trecut în revistă în aceste pagini nu este decât, o etapă din

istoria domeniului vast numit publicitate.

Explozia de mesaje publicitare actuale e justificată de distanţa tot mai mare dintre

producător şi consumator şi de necesitatea comerciantului de a creşte vânzările pe o piaţă

cu o largă gamă de produse. Atât timp cât vânzătorul, marfa şi publicul s-au aflat în

legătură directă, vânzătorul îşi va prezenta singur produsele sale, iar cumpărătorul le va

analiza direct cu mijloacele sale senzoriale.

Odată cu dezvoltarea pieţelor şi diversificarea produselor oferite, a apărut şi

necesitatea găsirii unor noi mijloace de comunicare, de informare şi de influenţare a

cumpărătorului. Aşa au luat naştere reclamele. Ele îşi propun să trezească o reacţie în

rândul clienţilor. „Arta de a provoca şi de a captiva cumpărătorul stă, aşadar, în alegerea

cuvintelor potrivite şi apoi, combinarea lor în enunţuri memorabile”.60 Am văzut cum

reclamele sunt o oglindă fidelă a epocii în care au fost concepute.

Industria de publicitate actuală de la noi este în mare măsură apropiată de ceea ce

se petrece în acest domeniu la nivel internaţional, deşi mai avem mult de recuperat. Studiul

prezentat în capitolul 1 despre publicitatea în România după 1990 arătă că şi la noi au

apărut numeroase mărci de produse cunoscute în întreaga lume, cum ar fi: L’Oreal,

BMV, Puma, Ford etc.

La începutul lucrării am oferit câteva date istorice despre apariţia primei reclame,

dar şi despre cea mai cunoscută marcă pe plan mondial. În anul 1472, prima reclamă din

lume a apărut sub forma unei bucăţi de hârtie, care anunţa vânzarea unei cărţi de

rugăciuni. Primul ziar publicat cu regularitate, „Boston Newsletter”, a apărut în coloniile

americare, şi a început să publice anunţuri din 1704. Marca „Coca-Cola” e prima dată

promovată pe calendare, suveniruri, tăvi, evanataie şi multe alte obiecte promoţionale,

devenind cea mai cunoscută. În România, ca şi în celelate ţări, prima formă de „reclamă”

60 Carmen Neamţu, op. cit. p. 197;

40

comercială a fost făcută de „strigătorii” din pieţe şi târguri. Era doar începutul uni proces

care, an de an, s-a diversificat, luându-ne de multe ori prin susprindere.

Astfel am analizat în detaliu textul şi imaginile care apar în reclame, începând din

anul 1934 şi până în prezent. Preocuparea capitală a creatorilor de publicitate este de a-şi

face produsul din reclamă să fie observat şi reţinut uşor. Astfel, soluţia este să folosească

imagini, dar şi cele mai potrivite cuvinte, pentru a convinge clientul să cumpere un anumit

produs. Discursul reclamei presupune un pariu cu limbajul, în termeni de cum să faci

lucrurile folosindu-te de cuvinte. Publicitatea este o interpretare între text şi imagine, în

urma căreia rezultă sensul.

Am realizat un studiu de caz al reclamei „Ford”, din anul 1934 şi până în zilele

noastre. Despre evoluţia în timp a reclamei, am putea spune că reclama „Ford” din 1934 e

un soi de „bunicuţă” a reclamei de azi, mult mai elaborată pentru un public din ce în ce mai

pretenţios.

41

BIBLIOGRAFIE

1. Balaban, Delia, Cristina, Comunicare publicitară, Editura Accent, Cluj-Napoca,

2005;

2. Balaban, Delia, Cristina; Deac Mihai, Strategie şi creativitate publicitară, Editura

Accent, Cluj-Napoca, 2007;

3. Barthes, Roland, Rhétorique de l’image, apud Eric Martz (Ed.), Roland Barthes –

oeuvres complètes, Editions du Seuil, Paris, 1993;

4. Brune, François, Fericirea ca obligaţie, Ed. Trei, Bucureşti, 1996;

5. Bucheru, Ion, Fenomenul de televiuziune. Limbajul imaginii. Publicistică.

Producţie. Programe TV, Ed. Fundaţiei „România de Mâine”, Bucureşti, 1997;

6. Boutaud, Jean-Jacques, Comunicare, semiotică şi semne publicitare, Editura

Tritonic, Bucureşti, 2003;

7. Coman, Cristina, Relaţii publice şi mass-media, Editura Polirom, Iaşi, 2000;

8. Coman, Cristina, Relaţii publice, principii şi strategii, Editura Polirom, Iaşi, 2002;

8. Dâncu, Vasile, Sebastian, Comunicarea simbolică. Arhitectura discursului

publicitar, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1999;

9. Dyer, Gillian, Advertising as Communication, London and New York, Methuen &

Co., 1982;

10. Gabriel, Ilie, Guţu, Gabriele, Pantelimon, Ilie, Publicitate şi reclamă comercială.

Manual pentru clasele XI-XII, licee economice, administrative şi de servicii, , Ed.

Ministerul Învăţământului, Bucureşti, 1994;

11. Gaillard, Philippe, Tehnica jurnalismului, Editura Ştinţifică, Bucureşti, 2000;

12. Hopkins, Claude, Ogilvy, David, Viaţa mea în publicitate & publicitate ştiinţifică,

Editura Publica, Bucureşti, 2007;

13. Joly, Martine, Introducere în analiza imaginii, Editura All, Bucureşti, 1998;

14. Munteanu Ştefan, Cuvânt şi cultură, Editura Amphora, Timişoara, 2000;

15. Neamţu, Carmen, Limbajul publicitar, Editura Mirador, Arad, 2002;

16. Neamţu, Carmen, Limbă şi stil în presa scrisă, Editura Mirador, Arad, 2007;

42

17. Neamţu, Carmen, Reclame pe limbă. Publicitate şi ubiciutate, Ed. Mirador, Arad,

2013.

43

17. Nica, Dumitru, Teoria părţilor de vorbire. Cu aplicaţii la adverb, Editura Junimea,

Iaşi, 1979;

18. Noica, Constantin, Sentimentul românesc al fiinţei, Editura Eminescu, Bucureşti,

1979;

. 19. Pedler, Emmanuel, Sociologia comunicării, Editura Carte Românească, Bucureşti,

2001;

20. Petcu, Marian, O istorie ilustrată a publicităţii româneşti, Editura Tritonic,

Bucureşti, 2002;

21. Petcu, Marian, Tipologia presei româneşti, Institutul European, Iaşi, 2000;

22. Petrescu, Daciana, Crina, Creativitate şi investigare în publicitate, Editura

Carpatica, Cluj-Napoca, 2002;

23. Popescu, Cristian, Florin, Dicţionar explicativ de jurnalism, relaţii publice şi

publicitate, Editura Tritonic, Bucureşti, 2002;

24. Schudson, Michael, Advertising, the Uneasy Persuasion. Its Dubious Impact on

American Society, Routledge, London, 1993;

25. „Auto Motor Sport” , An II, nr. 3, martie 1998;

26. „Auto Show”, nr. 32, 6 iunie 2001;

27. „Motor Xtrem”, nr. 28, iulie 2004;

28. „Observator Arădean”, an. III, nr. 3200, 23 aprilie 2008;

29. „Ştirea”, ziar politic, social economic – independent, Director: Ion B. Martin,

Redacţia şi adminstraţia: Arad, Timişoara, Oradea, Bucureşti, 1934;

30. http://www.leykom.ro/istoria-publicitatii.html ;

31. http://www.coca-cola.ro/100_percent_coke/lumea_coca_cola/istoria_companiei/ ;

32. http://www.comunic.ro/article.php/ ;

33. http://www.iqads.ro/revistapresei ;

34. http://www.rostclub.com/publicitate.shtml ;

35. http://www.hfmgv.org/exhibits/showroom/1949/ads.html ;

36. http://www.fordagastia.ro/index,103,718.htm ;

37. http://www.ford.ro/ .

44