lucrare practica 14 - antiinflamatoare nesteroidiene - ains.doc; antinflamatoare steroidiene -...

8/9/2019 Lucrare practica 14 - Antiinflamatoare nesteroidiene - AINS.doc; Antinflamatoare steroidiene - Glucocorticoizii.doc

http://slidepdf.com/reader/full/lucrare-practica-14-antiinflamatoare-nesteroidiene-ainsdoc-antinflamatoare 1/15

Antiinflamatoare nesteroidiene - AINS; AntinflamatoareAntiinflamatoare nesteroidiene - AINS; Antinflamatoare

steroidiene – Glucocorticoiziisteroidiene – GlucocorticoiziiLucrare practica 14Lucrare practica 14

Antiinflamatoare nesteroidiene - AINS

Acidul acetilsalicilic (Aspirina) Diflunisalul (Diflunisal)

Fenilbutazona (Fenilbutazonă) Paracetamolul (Paracetamol) Indometacina (Indometacin)

Diclofenacul (Voltarene) Aceclofenacul (Aflamil)

Ketorolacul (Ketorol)Piroxicamul (Feldene)Tenoxicamul (ilcotil)

Iburofenul (!urofen) Ketorofen (Ibal"in)

!torofenul (Ketonal)Acidul mefenamic (Vidan)

Acidul niflumic (!ifluril)Nimesulidul (Aulin)

"eloxicamul (#o$alis)Nabumeton# (!abuco%)

$elecoxib (&elebre%)!toricoxib (Arco%ia)

Parexoxibul (D'nastat)

Fiziopatologia dureriiFiziopatologia durerii

Inflamația este un proces complex, reprezentat de fenomene de reacție ale organismului fațăde agresiunile fizice, chimice, infectioase, sau față de reacțiile interne (alergie,

autoimunitate).Ea poate fi împăr țită în trei faze:

• inflamatia acuta: răspunsul ini ial la agresiune ini ială. Este mediată de autacoideț ț (Se

mai numesc si hormoni locali - actioneaza asupra tesuturilor din vecinatatea locului de

secretie; sunt denumite si substante biologic active. Hormonii actioneaza de cele mai multe ori

la distanta de locul secretiei. De exemplu, ACTH actioneaza asupra corticosuprarenalei. n grupul mare al autacoizilor intra! histamina, angiotensina, "ininele plasmatice, oxidul nitric si

endotelina, eicosanoidele si #actorul activator si #actorul activator plachetar $%A& ): histamină,serotonină, bradiinină, prostaglandine. leucotriene

• raspunsul imun este declansat de antigeni, i poate fi folositor organismuluiș

• inflama ia cronică: se eliberează mediatori care nu inter!in în răspunsul acut. "naț

dintre cele mai importante boli de acest gen este poliartrita reumatoidă în careinflama ia cronică are drept rezultat durerea i distrugerea osului i cartila#ului articular.ț ș ș

$ezarea tesuturilor duce la eliberarea enzimelor lizozomale% acidul arahidonic este eliberati astfel sunt sintetizateș eicosanoidele (Sunt cel mai important grup de lipide biologic active,

av'nd o multitudine de reprezentan(i )i numeroase #unc(ii. *umele lor deriv+ de la acidul ,,./-

eicosatetraenoic $arahidonic0 de la care provin ma1oritatea acestor lipide. Acest compus )i al(i c'(iva

acizi gra)i nesatura(i! ac. linoleic, linolenic, eicosapentaenoic, nu pot #i sintetiza(i 2n organismul uman,

#iind prelua(i din alimente de origine vegetal+ sau animal+.

1

http://www.medicultau.com/dieta-nutritie/cosmetica/preparate-cosmetice/cremele-nutritive-cu-vitamine-hormoni-lecitina.php

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Poliartrita_reumatoid%C4%83&action=edit&redlink=1

http://www.medicultau.com/dieta-nutritie/cosmetica/preparate-cosmetice/cremele-nutritive-cu-vitamine-hormoni-lecitina.php

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Poliartrita_reumatoid%C4%83&action=edit&redlink=1



3a nivelul mitocondriilor au loc conversii 2ntre ace)ti acizi catalizate de enzime desaturante )i

elongaze. Depozitarea lor se #ace la nivelul membranelor celulare, sub #orm+ de #os#olipide. Di#erite

semnale extra- sau intra- celulare pot determina activarea #os#olipazelor$de tip A4 )i C0, care scindeaz+

lipidele membranare, eliber'nd acidul arahidonic care este trans#ormat pe di#erite c+i metabolice 2ntr-o multitudine de mediatori0.

&cidul arahidonic este transformat pe ' căi%• Calea ciclooxigenazei produce: prostaglandine (), care sunt responsabile de efecte

asupra !aselor sanguine, termina iilor ner!oase. *iclooxigenaza are + izoforme:ț

*-(ac iune homeostatică) iț ș *-/ (enzimă ce apare în timpul inflama iei i se pareț ș

că facilitează raspunsul inflamator), *-+ (in 01*). tromboxani (2-), prostacicline(*) si endoperoxizi intermediari

• Calea lipooxigenazei% există mai multe enzime cu această func3ie, care ini3ial produchidroperoxizi lipidici pe care îi transformă în produ4i diferi3i: 56lipooxigenaza (56$)sintetizează leucotrienele ($2), 76$, 86$, 6$, /6$ produc hepoxilinele 4itrioxilinele, 56$ generează lipoxinele

•

Calea monooxigenazelor dependente de citocromul '59 transformă acidularahidonic prin oxidare alilică, 6oxidare 4i epoxidare%• Oxidarea neenzimatică in situ, respnsabilă de formarea izoprostanilor ;,7<.

Hidroxieicosatetraenoici ( H5T5 )$a locul leziunii tisulare por fi eliberate următoarele substan e:ț

• amine : histamina, serotonina

*



• polipeptide : inine = bradiinina, alidina• radicali liberi ai oxigenului: anionul superoxid este format de reducerea oxigenului

molecular, ceea ce duce în final la formarea peroxidului de hidrogen sau radicalhidroxil% ace ti compu i ai oxigenului interac ionează cu acidul arahidonic dînd na tereș ș ț ș

la substan e care perpetuează procesul inflamatț

*ei mai importan3i mediatori ai inflama3iei sunt: prostaglandinele (PG), tromboxanii (TX),leucotrienele (LT), radicalii liberi ai oxigenului, citokinele 4i moleculele de adeziune.>e4i inflama3ia este o reac3ie normală de răspuns la o agresiune, ea determină uneori osimptomatologie care poate fi noci!ă pentru bolna!. "n efect care ini3ial este fa!orabil, poateprin intensificarea lui să de!ină nefa!orabil. , cei mai cunoscu3i mediatori, pot determinaat?t efecte nefa!orabile c?t 4i benefice.

!ectele PG sunt particulare pentru fiecare tip de .

Efectele PGE şi PGI2

!ecte !a"orabile !ecte ne!a"orabile@asodilata3ia Inflama3ia

&ntiagregarea plachetară (I/) >urera*re4terea fluxului sanguin renal FebraInhibi3ia secre3iei gastrice (I/) 4i cre4terea secre3iei demucus (E/)Aronhodilata3iaInhibi3ia lipooxigenazei 4i scăderea sintezei de leucotriene$a gra!idă B dilatarea colului uterin 4i contrac3iile uterine$a făt B men3inerea canalului arterial p?nă după na4tere

TX#$ au efecte opuse E 4i I/: agregare plachetară, !asoconstric3ie 4i bronhoconstric3ie.PG% determină: !asoconstric3ie, bronhoconstric3ie, constric3ia uterului.LT determină: bronhoconstric3ie, agregare plachetară, cre4terea chemotactismului pentruneutrofile, cre4terea permeabilită3ii !asculare 4i edem.

C #ntiin!lamatoriile nesteroidiene (#&') sunt medicamente care ndepartează semnele caracteristice in!lama*iei (durere, căldură, tume!iere, ro+ea*ă, impoten*ă !unc*ională),prin inter!en3ia asupra mediatorilor implica3i în producerea acestora. &I10 combat efectelenefa!orabile, dar în acela4 timp atenuează 4i efectele benefice ale , moti! pentru care potapărea reac3ii nedorite la folosirea lor.

Siteza de PG şi TX

4i 2- sunt sintetiza3i din acidul arahidonic (&&) c?nd acesta este metabolizat pe caleaciclooxigenazei (*-). >acă && este metabolizat pe calea lipooxigenazei ($-) sesintetizează $2. && este eliberat din fosfolipidele membranare sub ac3iunea fosfolipazei &/, enzimă ce poatefi inhibată de lipocortina sintetizată prin stimulare cu *. Detabolizarea ulterioară a && pe calea *- determină sinteza endoperoxizilor / 4i/, din care apoi se sintetizează, sub ac3iunea unor enzime specifice de organ, 2-&/,E/, F/ 4i I (cunoscută 4i sub denumirea de prostaciclină sau epoprostenol).

+



3 /tilă terapeutic este clasi!icarea n !unc*ie de selecti"itatea !a*ă de COX. &I10 careinhibă *-/ (care se găse4te predominant în 3esuturile inflamate) sunt mai a!anta#oaseterapeutic. Ele nu modifică acti!itatea *- 4i astfel se sintetizează în continuare cu rolcitoprotector, mai ales la ni!el digesti!. Efectele nedorite sunt în acest caz mai rare.

$lasificarea AINS .n func/ie de selecti*itatea e $+, este exus# .n tabelul de mai 0os:

$lasa de AINS Ac/iunea e $+, !xemle

A*S neselective in/ibă &15i &* AI!, con$en6ionale A*S care inhib+ pre#eren(ialC674

ac6iunea pe & * este maiintensă dec7t pe &1

nimesulidul melo%icamulnabumetona

A*S selective pe C674 ac6ionează la doze normalenumai pe &*

co%ibii- celeco%ibuletorico%ibul pareco%ibul

A*S care inhib+ pre#eren(ialC678

ac6iune pe &+ din ,!& paracetamolul

!fecte farmacolo'ice ale AINS

Folosirea AI!, determină pe l7n"ă efectele dorite terapeutic 5i efecte nedorite datoritădistribu6ie lar"i a & at7t 8n 6esuturile inflamate c7t 5i 8n 6esuturile normale unde P9 5i au celmai frec$ent un efect citoprotector.

!fectele AINS

Efecte terapeutice Efecte nedorite &ntiinflamatorii &nalgezice &ntipiretice

&ntiagregante(aspirina)Inhibi3ia dez!otăriicancerului de colon

>igesti!e: epigastralgii, ulcere gastrice 4i duodenale, >0Henale: agra!area insuficien3ei renale prin absen3a efectului !asodilatator al, nefropatie intersti3ială B fenacetina 4i paracetamolul

*ardio!asculare: agra!area 2& 4i a I* prin reten3ia hidrosalină prinstimularea secre3iei de renină 4i aldosteronulmonare: crize de astm0?nge: riscuri hemoragice0arcină: mamă B prelungirea sarcinii (efect tocolitic), făt B închidereaprematură de canal arterial0căderea rezisten3ei la infec3ii

&lergiioc

• !ectul antiin!lamator determinat prin scăderea secre3iei de nu se manifestă la

fenacetina si paracetamolul, pentru că nu au ac3iune periferica, ci numai centrală. Ele au fostscoase din r?ndul antiinflamatoarelor. >e4i unele &I10 au propietă3i antiinflamatoriiasemănătoarea există o !ariabilitate în ameliorarea semnelor inflama3iei in func3ie de bolna!.• !ectul analgezic se manifestă numai pentru dureri mici sau moderate. El este determinatde scăderea sintezei de E/ care are rol de sensibilizare a termina3iile ner!oase la ac3iuneabradiininei 4i cre4terea pragulului sensibilitatii dureroase.• !ectul antipiretic este determinat prin inhibare sintezei de E/ în hipotalamus.• !ectul antiagregant al aspirinei prin inhibarea sintezei de 2-&/ în trombocite, semanifestă la doze mici (59 B 59 mg)

:



• &nhibrea contrac*iilor uterine indică folosirea &I10 ca tocolitice.• #&' administrate anterior expunerii la razele ultra"iolete oferă protec3ie împotri!a lor.

Indica/iile AINS

. *a antiin!lamatoare in: reumatismul articular acut, poliartrita reumatoida, spondilitaanchilozanta, artroze, lombagii, artrite, periartrite, tendinite.

/. *a analgezice in: cefalee, dismenoree, ne!ralgii, mialgii. >oza analgezica este maimica decit cea antiinflamatoare. *ele mai folosite &I10 ca analgezice suntibuprofen 4i etoprofen. Ele pot fi folosite 4i în colica ureteralală.

+. *a antipiretice in: cele mai utilizate sunt paracetamolul 4i ibuprofenul. &spirina estecontraindicată la copii febrili din cauza riscului apari3iei sindromului HeJe.

'. *a antiagregante in: numai aspirina în doze mici este folosită ca antiagregantplachetar pentru pre!enirea trombozelor.

5. Pentru accelerarea inchiderii canalului arterial la nou nascut: indometacina 4iibuprofenul.

K. &dministrarea topică la ni"el tegumentar , sub formă de unguente, creme, gelurieste utilizată în: artroze, periartroze, artralgii, mialgii, ne!ralgii, leziuni dupătraumatisme închise, inflama3ii 4i dureri de origine circulatorie. *ele mai folosit sunt:diclofenacul, piroxicamul, fenilbutazona, indometacina. acidul niflumic.

L. &I10 de tipul diclofenacului 4i indometacinei se pot folosi topic, sub !ormă decolire, în afec3iuni oculare.

$ontraindica/iile AINS

C Inhibitoarele neselecti"e sunt contraindicate la persoanele cu boala ulceroasa acti!a% lapersoanele cu antecedente de ulcer gastroduodenal se administreaza sub protectie gastrica(antiacide, blocanti /, inhibitori ai pompei de protoni, analogi de prostaglandina). C acienti cu insuficienta renala (scad perfuzia renala si rata filtrarii glomerulare) C acienti cu insuficienta hepatica C acienti cu astm bronsic

Farmacocinetica AINS

&bsorb3i &I10 administrate pe cale internă, este bună. $egarea de proteinele plasmatice

este în #ur de 89M. &I10 pot interac3iona la ni!elul legării de albumine cu sulfamideleantidiabetice (risc de hipoglicemie) 4i anticoagulantele cumarinice (risc de s?ngerare).Detabolizarea se face hepatic, iar eliminarea se face predominat prin urină. 2N/ este în #ur decîte!a ore (!ezi tabelul de mai #os). iroxicamul, meloxicamul au un 2N/ mai îndelungat de 57,respecti! /9 de ore.

Comparaţie cu aspirina ale unor AINS mai frecvent folosite

"edicament Tim de .n0um#t#/ire $omara/ie cu asirina

;



&)(

Aspirina <*:(salicila6ii- * = 1> /)

Paracetamolul * Ac6iune preferen6ială pe &+?fect anal"ezic ec/i$alent efect antia"re"ant de1<<<% mai mic

Indometacina 4: Antiinflamator de 1<@4<% mai puternic

P7nă la :< efecte nedoriteIbuprofenul (!urofen) !apro%enul (Ale$e)Ketoprofenul (Profenid)

*141B

?c/ipotent#ai potent+< @ efecte nedorite

DiclofCnac (Voltarene)Ketorolacul (Ketorol)

114 = 1<

#ai potent *< @ efecte nedoriteAnal"ezie ec/i$alentă antiiinflamator mai slab

Piro%icam (Feldene)#elo%icam (#o$alis)

:*<

?c/ipotentAc6iune preferen6ială pe &*

!abumetonă (!abuco%) *; Ac6iune preferen6ială pe &*

&eleco%ibul (&elebre%) 11 Ac6iune selecti$ă pe &*?fecte nedorite rare

Particularit#/ile unor AINS

• Acidul acetilsalicilic &asirina(

C &spirina este cel mai folosit &I10. Ea are unele particularită3i comparati! cu celelalte &I10.ruparea acetil a aspirinei este cedată *-. 0e formeaza acidul salicilic principalul metabolit

acti! al aspirinei, iar *- prin acetilare trece din formă acti!ă în formă inacti!ă. *omparati! cualte &I10 aspirina inhibă ire!ersibil *-.C &spirina este folosită în doze mai mari (011 2 -111 mg3zi) pentru efectele antiinflamatorii,analgezice 4i antipiretice 4i în doze mici (59 659 mgNzi) pentru efectele sale antiagreganteplachetare.C Folosirea ei ca antipiretic la copii cu infec3ii !irale trebuie e!itată, pentru că poate determinao simptomatologie gra!ă B sindromul HeJe. epatita acută gra!ă 4i encefaplopatia care apare

la ace4ti copii poate determina moartea.C #spirina n doze mici are efect antiagregant. Ea inhibă definiti! *- plachetarăresponsabilă de sinteza de 2-&/ care au efect proagregant 4i inhibă temporar *-endotelială responsabilă de sinteza de E 4i I/ care au efect antiagregant. Inhibi3iadefiniti!ă a *- plachetare este detrminată de incapacitatea trombocitelor de a sintetiza*-, comparati! cu celulele endoteliale care pot sintetiza *-. Efectul antiagregant alaspirinei este folosit pentru pre!enirea trombozelor cardiace 4i cerebrale. 2ratamentulantiagregant cu aspirină, pe termen lung, la bolna!ii cardio!asculari măre4te speran3a de!ia3ă.



C %olosirea concomitentă a altor #&', cum este ibuprofenul, poate împiedica efectulantiagregant al aspirinei, deoarece ibuprofenul împiedică acetilarea *-. $a ace4ti bolna!ieste preferabil să se asocieze coxibi care nu au ac3iune pe *-.C #cidul salicilic are e!ect keratolitic, moti! pentru care este folosit în dermatologie întratamentul leziunilor scuamoase 4i hipereratozelor.C 4oze mici de aspirină inhibă secre3ia urinară de acid uric, iar doze mari de aspirină cresc

secre3ia de acid uric B efect uricozuric.C 5ecent aspirinei i s6au descoperit noi proprietă*i, care explică în parte unele efecte pentrucare nu se descriseseră îndea#uns macanismele de ac3iune : 6 reducerea adeziunii celulare prin formarea unor lipoxine, datorită acetilarii unui

metabolit al &&6 inhibi3ia receptorilor E2& ai endotelinei, care are efecte !asoconstrictoare

6 cre4terea eliberării de 1 cu efecte protectoare 6 scăderea protrombinei3 Timpul de n6umătă*ire al aspirinei este /5 de minute. rincipalul metabolit acti! alaspirinei B salicilatul are un 2N/ în func3ie de doză. $a doze mici epurarea se face după ocinetică de ordinul întîi 4i 2N/ este / B + ore. $a doze mari antiinflamatorii, c?nd este dată de

depă4ită capacitatea de metabolizare a ficatului cinetica este de orinul zero, 2N/ este de /ore, iar la doze foarte mari sau în caz de intoxica3ii 2N/ a#unge la 5 B +9 ore.

• Paracetamolul &acetaminofen(

C Paracetamolul este larg este utilizat ca analgezic 4i antipiretic.C aracetamolul este medicamentul de primă inten*ie în tratamentul artrozelor. 1umai dacănu este răspuns terapeutic la paracetamol se folosesc alte &I10 în tratamentul artrozei.C aracetamolul nu are ac*iune antiin!lamatorie 4i nu determină efecte nedoritegastroduodenale. Decanismul de ac3iune constă în inhibi3ia preferen3ială a *-+ din 01*.3 4oza zilnică de paracetamol este de p?nă în + grame, repartizată în mai multe prize.

Intoxica3ia acută cu paracetamol, prin epuizarea glutationului endogen responsabil demetabolizarea lui normală prin con#ugare, determină formarea de metaboli3i toxici, necrozăhepatică 4i chiar moarte. &ntidotul eficace este acetilcisteina, care aduce aportul necesar deglutation pentru metabolizarea paracetamolului. &cetilcisteina trebuie administrată în primele 7ore de la igerarea paracetamolului înainte de formarea metaboli3ilor toxici.C aracetamolul, comparati! cu precursorul său metabolic fenacetina, pu3in folosită astăzi,determină mai rar nefrită intersti3ială.

• "esalazina &mesalamina1 acidul 2-aminosalicilic(

C .esalazina este folosită pentru propietă3ile sale antiinflamatorii la ni!elul colonului, în

tratamentul bolii *rohn 4i a rectocolitei hemoragice. Decanismul de ac3iune este mai pu3incunoscut, însă se pare că pe l?ngă inhibi3ia *-, inhibă 4i $-.C Ea a fost folosită ini3ial în combina3ie cu sulfapiridina (combina3ie cunoscută sub denumireade sulfasalazină), o sulfamidă antibacteriană neresorbabilă, care permite mesalazinei săa#ungă în colon fără să fie absorbită. Gn colon prin hidroliză se eliberează mesalazina 4isulfapiridina. &stăzi există forme farmaceutice capabile să împiedice absorb3ia intestinală amesalazinei 4i să o elibereze la ni!elul colonului, fără să fie asociată sufasalazinei.

• In)ibitorii secifici de $+, &coxibii(

B



C Efectul antiinflamator, analgezic 4i antipiretic a inhibitorilor de *-/ este aproximati! similar cu inhibitorii neselecti!i de *- (&I10 con!en3ionale).C #"anta6ul lor este că determină mai pu3ine efecte nedorite de tipul tulburărilor digesti!e,sîngerărilor si de fa!orizare a crizelor de astm.C Celecoxibul 4i etoricoxibul sunt folosi3i în tratamentul bolii artrozice 4i ai poliartritei

reumatoide. Parexoxibul condi3ionat sub formă in#ectabilă, este folosit 4i în durerilepostoperatorii.C 5o!ecoxibul a fost retras de pe pia3ă deoarece a determinat apari3ia de reac3ii gra!e detipul infarcului de miocard. *auza acestor reac3ii a fost fa!orizarea trombozelor determinate deefectul proagregant al rofecoxibului. &cest efect este explicat de faptul că inhibitorii selecti!i de*-/ inhibă sinteza de I/ din endoteliu (care au efect antiagregant), fără să inhibe sintezade 2-&/ (sintetiza3i numai pe calea *- 4i care au efect proagregant). 0i folosirea celorla3icoxibi la persoanele cu risc cardio!ascular impune pruden3ă. Gn aceste cazuri, este indicatăasocierea la coxibi a unui inhibitor de *- de tipul aspirinei.

#ntin!lamatoare steroidiene 7 Glucocorticoizii#ntin!lamatoare steroidiene 7 Glucocorticoizii

&EI!GIDE&EI!

PE?D!I,!PE?D!I,L!

2?A#?A!HD?A#?A!A

2?&L#?A!HEIA#&I!L!

lucocorticoizii (GC) sunt hormoni secreta3i de corticosuprarenală. * naturali 4i deri!a3ii lor sintetici sunt utiliza3i ca tratament de substitu3ie în diferire tipuri de insuficien3ă suprarenală.

.ai !rec"ent sunt însă folosi3i în boli inflamatorii, imunologice 4i neoplazice.

Efectele lor fiziologice sunt în acela4i timp 4i efecte farmacologice.

Secre(ia hormonilor corticosuprarenalieni

Structura corticosurarenala 3ormoni Secretie zilnica &m'4zi(

ona "lomerulară (e%ternă) "ineralocorticoiziAldosteron

Deo%icorticosteron<<: = <1:

<;

ona fasciculară (milocie) Glucocorticoizi&ortizol (Gidrocortizon)

&orticosteronB = *:1 = 4

ona reticulată (internă) Andro'eniDi/idroandrosteron (DG?)

Androstendion = 1:* = :

C 0ecre3iei de * este maximă diminea3a 4i minimă la pr?nz. 6 0ecre3ia de * este controlată de hipotalamus 4i hipofiză. 0căderea concentra3iei de

cortizol, sau condi3iile de stress, determină stimularea secre3iei de corticoliberină (*H B corticotropin releasing factor) la ni!elul hipotalamusului 4i de corticotropină (&*2 B

adrenal corticotropin hormon) la ni!elul hipofizei. Folosirea îndelungată a * determină

>



o inhibi3ie a axului hipotalamo6hipofizar.

Reglarea secreţie GC

"ecanismul de ac/iune al G$

C * î4i exercită efectul prin intermediul receptorilor nucleari. Hăspunsul la stimularea acestor receptori este complex 4i se produce în c?te!a ore. e scurt, cascada reac3iilor de răspunseste următoarea:

•• * intră în celulă%* intră în celulă%•• se formază complexul * B receptor inacti! în citoplasma%se formază complexul * B receptor inacti! în citoplasma%• receptorul se acti!ează prin desfacerea de cele + proteine de care era legat care îl

men3ineau inacti!•• complexul * B receptor acti!at intră in nucleu, se fixeaza pe &>1 4i ac3ioneazăcomplexul * B receptor acti!at intră in nucleu, se fixeaza pe &>1 4i ac3ionează

asupra unor gene care reglează acti!itatea &H16polimerazei%asupra unor gene care reglează acti!itatea &H16polimerazei%•• se produce o transcriptie cu formarea de &H1m%se produce o transcriptie cu formarea de &H1m%•• &H1m trece în citoplasmă% &H1m trece în citoplasmă%•• &H1m determină sinteza la ni!el ribozomal de proteine specifice, care determină &H1m determină sinteza la ni!el ribozomal de proteine specifice, care determină

în final răspunsul celular de tip stimulator sau de tip inhibitor% în final răspunsul celular de tip stimulator sau de tip inhibitor%

1<



>eoarece există această succesiune de reac3ii necesită timp, efectele în urmaadministrării de * se instalează lent în / B 7 ore.

$lasificarea G$$lasificarea G$

* se administrază sistemic 4i topic.

1. GC cu acţiune sistemicăGC cu acţiune sistemică

imp de 8numătă6ire (ore)1. Ac6iune scurta si poten6ă mică1. Ac6iune scurta si poten6ă mică

&ortizol Gidrocortizon (Flebocortid)&ortizol Gidrocortizon (Flebocortid)&ortizon (&ortizon acetat)&ortizon (&ortizon acetat)

B = 1* ore

*. Ac6une intermediara si poten6ă*. Ac6une intermediara si poten6ă mediemediePrednisonPrednisonPrednisolon (,upercortizol)Prednisolon (,upercortizol)

#etilprednisolon ( Depo@#edrol)#etilprednisolon ( Depo@#edrol)riamcinolon (Volon 2elicort)

1* = +; ore

+. Ac6iune lun"a si poten6ă mare+. Ac6iune lun"a si poten6ă mareDe%ametazona (,uperprednol)De%ametazona (,uperprednol)2etametazona (Diprop/os &elestone)2etametazona (Diprop/os &elestone)

+; = * ore

3 *u c?t durata ac3iunii este mai lunga, cu at?t * inhibă mai mult axul hipotalamo6hipofizo6suprarenalian. *omparati! cu * cu ac3iune scurtă, * cu actiune intermediara determină oinhibitie de / ori mai mare, iar cei cu actiune lunga determină o inhibi3ie inhibitie de ' ori maimare. &ce4tia din urmă alături de triamcinolon au a!anta#ul că nu produc retan3ie hidrosalină.

2.GC administraţi topic

3 &u a!anta#ul că produc concentra3ii mari în organele 3intă 4i e!ită at?t inhibi3ia axuluihipotalamo6hipofizo6suprarenalian, c?t 4i efectele nedorite ce pot apare la administrarea lorsistemică.

La nivel bronşic se administrează: beclometazona (Aecotide, Aeclomet, Aecloforte),budesonida (ulmicort), flunisolid (Aronilid), fluticazona (Flexotide), triamcinolon(&zmacort).

GC folosiţi în rinite sunt: beclometazona (Aeconase), prednisolonul (0olucort H$) 2ixocortolul (i!alone), flunisolidul (1asolide), mometozona (1asonex). GC folosiţi în deratolo!ie conform clasificării &2* sunt: a. * cu poten3ă slabă: hidrocortizonul ($ocoid). b. * cu poten3ă moderată: flumetazona ($ococorten, i!alat de flumetazon),

fluticazona (*uti!ate), triamcinolon (2riamcinolon acetonid).c. * cu poten3ă mare: betametazona (Aetasone), budesonida (&pulein),

fluocinolonul acetonid (0Jnalor) fluocortolonul ("ltralan), metilprednisolonul(&d!antan), mometasona (Elocom).

11



d. *orticoizi cu poten3ă foarte ridicata sunt reprezenta3i de clobetasol (>ermo!ate).

!fectele farmacolo'ice ale G$

1. Actiunea antiinflamatoare Decanism:

6 inhibitia limfocitelor si macrofagelor periferice%6 inhibarea fosfolipazei &/ prin lipocortină (denumită 4i anexina I) 4i scăderea sintezeide acid arahidonic, din care nu se mai pot sintetiza mediatorii inflama3iei: , *, 2x.

2. Actiunea antialergica si imunosupresoare Decanism: 6 scaderea numarului de limfoine 4i a interleuinei / secretate de limfocitele 2% 6 scaderea sintezei de anticorpi secreta3i de limfocitele A.3. Modificarea elementelor figurate ale sângelui 6 scaderea: eozinofilelor, bazofilelor, monocitetelor, limfocitelor prin redistribuirea lor în

3esutul limfatic% scaderea limfocitelor si macrofagelor determină scaderea apararăriiorganismului impotri!a infectiilor.

6 cre4terea: eritrocitelor, hemoglobinei, neutrofilelor, trombocitelor.4. Acţiunea asupra metabolismului intermediar

• Metabolismul glucidic :6 cre4terea glicemiei datorită scăderii utilizării glucozei în periferie 4i cre4terii

gluconeogenezei prin captarea aminoacizilor în ficat si rinichi 4i stimulareaenzimelor neoglucogeneza%

6 glicogenogeneză hepatică 4i musculară. O Gn insuficienta corticosuprarenaliana se produce hipoglicemie, iar folosirea in exces

a * determină diabet iatrogen.• Metabolismul proteic :

6 cresterea catabolism proteic (nu 4i în ficat).• Metabolimul lipidic :

6 stimularea lipolizei cu cre4terea colesterolului 4i trigliceridelor% 6 redistribuire tesut adipos ( Pfacies in luna plinaQ, 4or3 abdominal).

• Metabolismul hidroelectrolitic : 6 retentia de sodiu 4i apă 4i pierdere de potasiu (efectele de tip mineralocorticoid )% 6 scadrea absorbtiei de *a/R si cre4terea eliminării lui% 6 cre4terea eliminării de fosfa3i.5. Efecte asupra sistemului endocrin 6 scaderea secre3iei de &*2 si 20% 6 scaderea secre3iei de 02% 6 apoptoza celulelor timice

&ndicatiile glucocorticoizilor&ndicatiile glucocorticoizilor

* sunt larg folosi3i în terapeutică în multe din specialită3i medicale. Gn func3ie descopul urmărit 4i organul lezat ei se pot administra pe mai multe căi: intern, parenteral,infiltra3ii, tegumentar, bron4ic, nazal, bucal, ocular. Dai #os sunt sistematizate principaleleindica3ii ale *.

"# Inflaaţii "# Inflaaţii 88 boli reumatice (boli reumatice (poliartrită reumatoidăpoliartrită reumatoidă,, reumatism articular acutreumatism articular acut),), boli deboli de

1*



colagencolagen,, astm bronsicastm bronsic,, artrozeartroze,, inflamatii ale pieliiinflamatii ale pielii. * determină at?t. * determină at?t diminuareadiminuareasemnelor clinicesemnelor clinice 6 rubor, color, tumor, dolor, c?t 4i6 rubor, color, tumor, dolor, c?t 4i re!enirea spre normal a semnelorre!enirea spre normal a semnelorparacliniceparaclinice de inflama3ie (de inflama3ie (@0, fibrinogen)@0, fibrinogen)2# $ler!ii 2# $ler !ii %% * determină* determină ameliorarea simptomele reac3iilor alergiceameliorarea simptomele reac3iilor alergice determinate dedeterminate demedicamente, seruri, transfuzii, etc. p?nă la !indecarea acestora. Ei sunt folosi3i inmedicamente, seruri, transfuzii, etc. p?nă la !indecarea acestora. Ei sunt folosi3i intratamentul 4ocului anafilactictratamentul 4ocului anafilactic,, urticarieiurticariei,, edemului Suinceedemului Suince,, laringitelor acutelaringitelor acute,, edemuluiedemului

gloticglotic..&# Iunosupresie&# Iunosu presie'' * se folosesc ca* se folosesc ca imunosupresoareimunosupresoare în: în: leucemii,leucemii, limfoamelimfoame,,cancerecancere,, impiedicarea re#etului grefelor impiedicarea re#etului grefelor ,, lupus eritematos diseminatlupus eritematos diseminat,, sclerodermiesclerodermie,,polimiomiozitapolimiomiozita..(#Trataent de substitutie: In insuficienta corticosuprarenală primara (Aoala

&disson), insuficienta corticosuprarenală secundara prin scadere secretie de &*2(hipofiză) sau tertiara prin scaderea secretie *H (hipotalamus).

•• Testul de supresie la dexametazonaTestul de supresie la dexametazona este un test care se face pentru diagnosticul etiologiceste un test care se face pentru diagnosticul etiological sindromului *ushing (caracterizat prin hipersecretie de hormoni). &dministrarea deal sindromului *ushing (caracterizat prin hipersecretie de hormoni). &dministrarea dedexazmetazonă inhibă secre3ia de &*2 4i scade concentra3ia de cortisol, în cazul în caredexazmetazonă inhibă secre3ia de &*2 4i scade concentra3ia de cortisol, în cazul în care

boala este produsă de hipersecre3ia de &*2 de hipofiza anterioară. &bsen3a scăderiiboala este produsă de hipersecre3ia de &*2 de hipofiza anterioară. &bsen3a scăderiicortizolemiei după administrara de dexametazonă indică o tumoră de suprarenală carecortizolemiei după administrara de dexametazonă indică o tumoră de suprarenală caresecretă cortizol.secretă cortizol.

5oala5oala !xemle!xemle

Inflama6ii articulare 5iInflama6ii articulare 5i periarticulare periarticulare

Artrite (poliartrită reumatoidă reumatism articular acut) bursite tenosini$ite.Artrite (poliartrită reumatoidă reumatism articular acut) bursite tenosini$ite.

Aler"iiAler"ii ,oc anafilactic urticarie edem an"ioneurotic dermatite de contact rinită aler"ică.,oc anafilactic urticarie edem an"ioneurotic dermatite de contact rinită aler"ică.ransplant de or"aneransplant de or"ane Pentru pre$enirea reetului.Pentru pre$enirea reetului.2oli de cola"en 5i $asculare2oli de cola"en 5i $asculare Lupus eritematos diseminat sclerodermie polimiomiozita boala mi%tă de 6esutLupus eritematos diseminat sclerodermie polimiomiozita boala mi%tă de 6esut

conuncti$ polimial"ia reumatică arterita temporală.conuncti$ polimial"ia reumatică arterita temporală.2oli /ematolo"ice 5i cancere2oli /ematolo"ice 5i cancere Leucemii limfoame mielom multiplu anemii /emolitice purpură trombocitopenicăLeucemii limfoame mielom multiplu anemii /emolitice purpură trombocitopenică

idiopatică cancere cu diferite localizări.idiopatică cancere cu diferite localizări.

2oli pulmonare2oli pulmonare Astm bron5ic sarcoidoză pneumonia de aspira6ie.Astm bron5ic sarcoidoză pneumonia de aspira6ie.2oli /epatice2oli /epatice Gepatită cronică autoimunăGepatită cronică autoimună2oli "astrointestinale2oli "astrointestinale 2oala &ro/n rectocolita ulcero/emora"ică.2oala &ro/n rectocolita ulcero/emora"ică.2oli renale2oli renale ,indrom nefrotic.,indrom nefrotic.2oli neurolo"ice2oli neurolo"ice ?demul cerebral postoperator scleroza multiplă.?demul cerebral postoperator scleroza multiplă.2oli endocrine2oli endocrine iroidită subacută.iroidită subacută.2oli ale oc/iului2oli ale oc/iului &onucti$ite aler"ice coroidite u$eite ne$rite optice.&onucti$ite aler"ice coroidite u$eite ne$rite optice.2oli ale pielii2oli ale pielii Dermatite atopice lic/en plan penfi"us dermatită seboreică micosis fun"oides.Dermatite atopice lic/en plan penfi"us dermatită seboreică micosis fun"oides.

$onducerea tratamentului cu G$

• Principiile generale ale tratamentului cu GC: 6 folosirea de * cu actiune intermediara% 6 administrarea dozei totale de * dimineata (doza unica)% 6 trecerea la cura intermitenta la / zile, dupa obtinerea si mentinerea efectului fa!orabil.

• &ni*ierea tratamenului cu GC: se face prin administrarea dozei totale de * în mai multedoze zilnice pana la obtinerea efectului antiinflamator si imunosupresor. >upă ob3inerea efctelor dorite se trece la administrarea dozei totale întro doză unică diminea3a care sesuprapune cu secre3ia fiziologică a *.

1+



• Continuarea tratamentului cu GC este recomandat să se facă prin programul terapeuticalternati! la / zile. &cesta are ca alternati!e:

a. mentinerea constanta a dozei in ziua impara si scaderea dozei in ziua para, înmod gradat.

b. cresterea dozei de steroizi in ziua impara si scaderea dozei de steroizi in ziua

para cu aceea4i cantitate de substan3ă acti!ă, in mod gradat. O Folosirea programul terapeutic alternati! la / zile are a!anta#ul că împiedica inhibarease!eră a axului hipotalamo6hipofizo6suprarenalian.

• &ntreruperea tratamentului cu GC se !ace treptat: 6 este bine sa se faca incepand cu programul alternati! 6 se scade cu 9 mg pe saptamana pana la /96+9 mg, apoi cu /,565 mg N saptamana

pina la 9mg, apoi se scade cu /,5mgN luna si se intrerupe la 56L,5 mgNzi, sau se trecela programul alternati! si apoi se intrerupe

!fectele nedorite!fectele nedorite

3 >e4ii * au indica3ii largi, folosirea lor trebuie făcută cu mare aten3ie, deoarece mai ales încazul folosirii lor timp îndelungat pot să apară o serie întreagă de efecte nedorite. "nele dintreefectele lor benefice, pot în anumite cazuri să de!ină noci!e în prezen3a unor anumite boli saucondi3ii.C Gnainte de începerea tratamentului cu * trebuie bine e!aluat raportul beneficiuNrisc.

Tulburarile etabolice determinate de * sunt: h iperglicemie (agra!area diabetuluizaharat), dislipidemia, obezitate 4i redistributia tesutului adipos (sindrom *ushingiatrogen), inhibi3ia sintezei proteice.

)etenţia *idrosalin+ se produce datorită efectelor de tip mineralocorticoid, de reten3iehidrosalină ale *. Ei pot determina apari3ia sau agra!area edemelor sau a hipertensiuniiarteriale.

,steoporoza se produce prin scaderea absorb3iei 4i cresterea eliminarii de *a/R, princre4terea eliminării de fosfa3i 4i scăderea matricii proteice osoase, stimulareaosteocla4tilor 4i inhibi3ia osteoblastelor.

-iopatia la administrarea de * este determinată de cre4terea catabolismului proteic.

Cresterea riscului la in!ectii 4i ntarziere "indecarii plagilor este determinată de ac3iuneaantiinflamatoare 4i imunosupresoare a *.

La nivelul stoacului determină cre4terea secre3iei de acid clorhidric 4i pepsina 4i scăderea

secre3iei de mucus 4i bicarbonat, fa!oriz?nd astfel apari3ia leziunilor ulceroase%La nivelul S.C stimularea prin * poate să determine euforie, iar tratamentul prelungit Bpsihoze 4i depresie.

,c*iul poate fi afectat prin creterea presiunii intraoculare 4i apari3ia cataractei în tratamentul îndelungat.

Pielea în urma tratamentului cu * poate să prezinte atrofie, fragilitate, acnee.Sisteul endocrin este de asemenea afectat în tratamentul îndelugat cu *:

6 sindromul *ushing iatrogen (hipercorticism exogen): facies lună plină: redistributietesutul adipos, !ergeturi, acnee, pilozitate, insomnie, crestere apetit

14



6 intirzierea cresterii la copil prin scaderea 02 4i mai ales prin inhibarea factorului dede crestere insulinic

6 scăderea secre3iei de 206 apoptoza celulelor timice6 inhibarea axului hipotalamo6hipofizo6corticosuprarenalian după un tratament

mai mare de / saptamani, determină la intreruperea bruscă a tratamentului fenomene de

insuficienta corticosuprarenala acuta uneori extrem de gra!e, cu exacerbarea intensă asimptomatologiei afec3iunii pentru care au fost administra3i * (fenomen de rebound).

Precauţii şi contraindicaţii la GC

Precauţii Contraindicaţii

Diabet za/aratGipertensiune arterialăInsuficien6ă cardiacă con"esti$ăInsuficien6ă /epaticăInsuficien6ă renală

Jlcer "astric 5i duodenalInfec6ii

steoporozăPsi/oze?pilepsie9laucom&opii

V8rstnici

1:

lucrare practica 14 - antiinflamatoare nesteroidiene - ains.doc; antinflamatoare steroidiene -...

Documents