lumea monahilor martie2012

7/29/2019 Lumea Monahilor Martie2012

1/32

N . 5 7martie 2012Aparen ziua e 20a iecdreiun ipre!:4,5le i

LLIIIEA o


2/32

?mdosr^4lpbQ'rvceainvierii, de Anomorio PoP

Vb invitim gi pe voi si participa$ Ia realizareaacestei rubrici,trimifAnd pe adresaredacfei cele mai griitoare imagini intAlnite.

'."*-:-7J;,"4.'\,r*,

I

i ; , i . j i , { r ' r ' t l

,,Ortodoxiae prea rista ca si i i poati.atragepe tineri, pe oamenii de astizi." Hai atunci sao infrumusegim...Si o facem mai veseh,sa

ii adiugim cAteva,,lumini".Muzica si nu fiepsaltici ., i coral i , icoanasi nu fie bizantina,

ci real isti si pastelata. ar postul, postul - caree esentamorti ficlri i , sa ie ndulcit. Pentrunevointi , ajunarede toati ziua si metanii ,

evident, nu mai e loc.Cugetarea ceastarupeasci, aspAnditl maialesdupi secolulal XIX-lea, nu ia in seama

un singur lucru. Ci. ftr5. ntristareasi lacrimilepentru pacate, lr i nevointa care e usuci

radacini lesi fhri postul caresl ibeste rupuLsi intaresteduhul, rlmAnem neschimbati,

incredibi l de monotoni si de ,,aceiasi".Daca ucidereaomului vechi e preambululridiciri i din morti , atunci supravietuireaui ,

perpetuareasa n nesfArsite vataruri, e, flriindoiala,omorArea ricirei invieri ...

x , r y w i r r l t . r r r r ' c l i n 1 r r r o n r


3/32

BCuvdnt lo inceputul PostuluiMorgdespre t6cere gi neosdndireMonohi i mi leniu lu i 3,,Dupd desfrdnore te simliprosf"Monohi i mi leniu lu i 3

/4/B

,,Crizd, docd esti cu Dumnezeu,nu poote sd fie"Diolog cu pdrintele Visorion Sorescude lo mdndstireoSldnic Arqes ,!,o mdndstiree un d 26Rohio,mdndstireo unuimirocolMonah i s i monah i i de seco l 2Oin poiono pdrinteluiProcluCor fe duhovniceosciMerinde pentru monohiCar la duhownicansc6Arhimondrit VeniominMicle,,lntroducereo tiporului lo romdni"Corte duhovniceoscE

32404246

5760

Sfdnto Sofio de Slufk potru secole de lo mutoreolo cele vesniceCuhura Duhu l u iDespre,,cdsdtoriile e-o zi",intr-o scrisoore deschisd

Arhimondrit lustinPdrvu - gdnduri despre Poteric

4 / I -U\4 !A N4O1, \A l l lLOR nr .57 ,2O12 w w w . l u r n e o c r e d i n t e i co m w w w l u m e o c r e d i n t e i . c o m n r . 7 , 2 0 1 2 l t \ l l \ \ l ( ' \ \ l r l l ( ) l { / 5


4/32

?mdprsrr4/pJ,Cruce pe cer, de Anomorio PoP

\A. invitim gi pe voi si participa$ la realizarcaacestei rubrici,trimigAnd pe adresaredac$ei cele mai griitoare imagini intAlnite.


5/32

' {" 'r f u';yg i ipq'sr l ld{tttI r ' .{"J{'}f;} {: r dd{:iJ {l 5dt 1

l'li r t 1 ?i,srrl 'ri ' l rfri,trstts t wiir+:,Arhimqndr i t Melchisedec Velnic

Multiou spus d Rugdciuneo fdntului fremSirulesteun odintrecelemo i puternice imo i cuprinzdtooreugdciuni up6 Tot6lNos-tru. Probobil d o stit i iecoredintredumneovoostr6e de rost.Docd nu,o gdsifi n Ceoslov,o Miezonoptico in oote zilelec6tresfdrsit, i oc ndemnul o fiecqresd o invetepe dinofo16.Sa nvatati si cele patru stihuri, careis i au valoareaor si carene pu n pe noiintr-un raport deosebitcu Dumnezeu.Primul -,,Dumnezeule, milostiv fi i mie,

oacitosului" - nu estealtceva decAt ru-giciunea Vamesului. AI doilea - ,,Dum-nezeule, urateste-mipe mine, picato-.yl.' -. prin care i cerem Domnului.cu-raue; ar nol, monanll , mat cu seama elupt im pentrucur i t ia minr i i , carenu sedobindeste altfel decir numai si numaiprin sfXntasi dumnezeiascaasJultaresitiierea voii. Apoi, cel de-al treilea ,,Celce m-ai zidit, Dumnezeule, mAntuies-te-mi" - e ca o strigare: ,8i, Doamne,parci Th m-ai zidit, nu? Ei bine, dacam-ai zidit, mAntuieste-mi!" Si ultimulstih - ,,Fari de numir am gresit,Doam-ne, iartl-mil" Ne intoarcem de acum ia-. i .rasicatrenoi . ; i I i spunem ,,Doamne,Doamne, oricit as fi gregit, ei bine, Tupogi si mi iergi."'-. g v t .oa.cQ,4en . nen'sruuwz,eAMi-am spus n gAndca n seara ceas-ta si vorbesc despreo singura fapti, gianume aceeaa ticerii si a neosindirii.

in Rugaciunea Slhntului Efrem Sirul seaminteste citre sfArsit ,iar duhul griiriide multe, al grairi i in desert, u mi-l damie" s i as vrea si atrae atent iaasuDral e ' ^ u ,acestul apt, grarrea tn clerert.Lat rrmpnu irosim noi si cit timp nu pierdem noicu ea! naint., in ,r..hi-e, paringii nos-tri, pirintii Patericului, ucenicii S{bntu-lui Pahomie si ai marilor pirinti ai Bise-rici i noasrre, ubeau oarte mult ticereasi neosA.ndireai pretuiau mai cu seami.timpul. Nu exista ca ei si. se ntilneasciunul cu celalalt 9i si griiasci in desert.Nu se ntAmola si se ntAlneasci a tra-v ^ t ,pezi. sau pe cale gi si vorbeasc a ele alelumii, cele recitoare. Fiecare e straduias5.-si izeasci mintea cAt se poate maimult, si nu o lase ,saplece n vacanti"",cum frumos spuneaun pirinte profeior,iar daca se intAlneau qi erau nevoiti savorbeasca nul cu celi.lalt,si ceari vreun


6/32

tff' *?r,

fi

nimic altceva decit o cidere! Pentru ciinchipuirea,aq acum auzim gi in Ruga-ciunea Sfhntuiui Efrem Sirul, inchipui-rea,m6.ndriamingii ,este n picat careneatragepe noi imediat in jos gi ne despartede frumusepeamintuirii.La aceasta i indemn la inceputul Pos-tului Mare, la tS"cereineosAndire. ar, casi aiungi la aceasta, sacum am spus,enevoiede ncredere, e ncredere n bunulDumnezeu. Tiebuie si crezi,si te increzi,;i apoi sa.iubegti.peproapeleau. Cindvom reuQl a luDlm pe aproapele,atuncl

vom reuqi si ne debarasim de multe gimulte relesi fhrideleeisi atunci vom iubiiula.iun."i Nimeni iin cei caregraiesc eraJ, nimeni din cei careclevetesc, imeni

H{s:.*:L7 F

sat Bisericiiacest estament al tdcerii $i alneosindiri i .Tino* a, zi,ld"a,t An, icenetMi-a venit acum in minte... CAnd

Iisus a Fostdus pini pe marginea uneiprapasti ide mai mari i poporului iudeu,ca sI fie aruncat, El a privit la ei, nu azis nimic, a trecut printre dingii 9i S-adus mai departe. A preferat si nu spu-ni nimic. A pistrat ticerea. Nu s-a in-dreptigit, nu a judecat cu nimic pe aceice ciutau si puni capit viegii Sale,nu afhcut nici un gest, absolut nimic. DoarS-a ntors, a trecut printre ei gi a plecat.In Rueiciunea Sff.ntului Efrem Sirul ce-rem dE a Dumnezeu lucrul acesta, l ti-cerii si al neosAndirii.Si mare lucru esteca n mod deosebit n perioada aceastaPostului Mare, si nu numai in perioadaPostului Mare, noi, cregtinii, si pistrimPermanentaceasteicere gi neosindire.Am spus ci. ele ne vin de la Mintu-itorul Iisus Hristos. As vrea si mergemun pic cu mintea la Iisus pe cruce gi lapatimi, la tot ce a avur de indurat, totdrumul. Amintigi-vi ci Iisus nu a ripos-tat niciodati cu nimic. Doar o singuradati, ;i atunci cind era in fagapagS'nu-lui, pentru ci a Fostpalmuit, a intrebat,,Daca sunt vinovat, dovedeste-mi, iardaci nu, de ce mi pilmuiesti?" Incolo,Iisus a tacut gi a ribdat. $i alituri de Elmai era cineva. Si stiti prea bine desprecine e vorba. Nu .',rJrd" de ucenici,'aufost qi ei, dar ei au fost de multe ori ne-statornici si neincrezitori in Pistorul lor.Era FecioaraMaria. Ea a rimas fidell si

bine! Deci gasim ucrul acesta,al ticeriisl neosanotrll, ca un mesaj care ne vlnede la Preabunul nostru Mintuitor, ca unmesaj care trebuie si stapAneascaiecareinimi si minte. Care trebuie si imoodo-beasca'fiecare inte ;i inima peniru caorice virtute nu face nimic altcevadecAtsi. infrumusegeze hipul nostru, sl-i re-dea stareacea dintAi. Ei bine, prin iubi-rea ceacurat5., rin iubirea {iri de patimaa aproapelui, se pot dobind i acestemarivirtuti - ticerea gi neosAndirea.CAndinima iti este stipaniti de dragostea uiHristos, atunci nu poli nici si osindesti,nici si griiegti de riu pe cineva. De ace-ea,ag ace ndemnul acesta si ciutim latS.cere i la neosXndire. ncI o dati spun,nu numai monahul, ci si tot crestinul or-todox.

Tnnnn/tal, e6tp/edn- u.n,9""t 'Ynnrp,in mod deosebit monahul este in-tr-un permanent Post Mare, este ntr-opermanenti starede infrAnaregi de pizi-re a mintii, de chemarea lui Dumnezeu

9i de impodobire a viegii salecu numelelui Iisus. CAnd monahul qi-a uat cruceaca si-L urmeze pe Hristos, intreaga uiviati a devenit un urcus. El nu poate saspuni - ,;{cum merg gi mi apropii deHristos in perioada aceastade 4O de zllegi dupi aceea it sau mi intorc la alte n-deletniciri", ci permanent trebuie s5. ieintr-un urcug duhovnicesc. Pentru ci.,daci nu urcim, dragii mei parinti ;i iu -| . . a . t v -Dltr ratr cresnnl.dacanu urcam. atunclcoborAm! Nu existi starede stagnare,nuexistS"tare n care omul si s puni ci ,,mi.multumesc cu atar, cu acesie irtuti pecare e-am dobAndit pini acum, mi suntsuficiente si de acum nu mai am nevo-ie", ci atunci cAndai zis aqa,nu urmeazi

w w w . t u m e o c r e d i n l e i co m w w w l u m e o c r e d i n l e i co m n r . 7 , 2 0 1 2 / I t \ 1 1 \ i ( ) \ \ ' l l l i ) l i / l l


7/32

ffit'ft5Singuri ne rapim libertatea noastri inDumnezeuatunci cind nu iubim si ma icu seamiarunci an dgraimde rau.SpuneSfintul Ioan Gura de Aur ca ,,limba esteun mic madular, dar care ace oarte multrau". Daci alegem acerea i neosAndirea,sapunem ceva rumos in loc.

Aur, a ripit trofee mari. Tilharul a fostun trofeu. Pocainta -a rapit pe tAlhar.Thina aceasra mare! Daci a lasat Alha-ru l ca inima lui sa fie stapAniti de po -caingi,a cXstigat aiul. $i spuneSfAntulIoan Cura de Aur ci un alt trofeu mareal pocaintei a fost Pavel,marele ApostolPavel.Cainta, din prigonitor al Biserici i ,di n prigonitor al ui Hristos, -a {icut unvas alesal Duhului celui PreasfAnt .CititiEpisto le leui gi va hraniEi u e les i veder icum L-a simqir ,L-a tra i r si L- a predatcontemporani lor ai Sf intu l ApostolPa-vel,pe Hristos,Dumnezeulnostru.Cu mL- a trait si L-a simtit si cum a Drezentatcelordi n ju r ci este'Hiirto. Dorirnul. Deaceeaam spus ci pocaingaa r5.pit rofeemari. Si atAtia restini areau batut a us amilostiviri i lui Dumnezeu,sa uma i binezis s-au mbrlcat cu vesmAnruloociintei.au ajuns flori frumoase n grid'ina Raiu-lui. Pentru ca pociinEa nastecuri.tia,po-ci.inta nastecomuniunea cu Dumnezeu,pocainta naste iubirea de Dumnezeu.Si amintiti-va de Dumnezeu Domnul,ca a pirisit pe cele 99 de oi, a lasat pecei 99 de drepgi9i s-a dus dupa oaia cearlticiti. $i amintigi-vi de pilda fiului ri-sipitor. Cum Hristos - cici Hristos esteaiela.are asteapte e fiul risipitor, adicape omul srapani t e pacar, nu- l in trea-ba unde a fost, nu-l inrreaba e-a ).cur,nu-l intreabape ce si-a cheltuit averea!Ci numai atat: se bucuri ci. s-a ntors.De aceea un aici ndemn, si stim sa imrecunoscitoribunatati i si milostiviri i lu iDumnezeu;apoi, al doi leapas,dacaamcunoscutmila qi bunitatea lui Dumne-zeu,si stim sa-l multumim. Si , dacavo isti si multumesc, vi garantez i bucuriain Hristos Domnul, bucuria de a trai cuEl , de a fi cu El, de a ne innoi, de a- Ls imr i , e a ne s tapan i i n tea i n ima, afi mereucu noi. Amin!

Fac apel a toti , si clerici,si neclerici,si mireni, si monahi, absolut a toti , sIiubim cartea care ne-a dat cele mai fru-moase magini si pe cel carea scrisaceas-ti carte - e vorba de cartea proroculuiDavid, PsaltirealNu cred ci s-a deslhtatcinevama i frumoscu minrea i cu in ima

adinci si de frumosi. inci o dati spun,au iz,roiAtdintr-o inimi si dintr-o'sim-tire deosebiti ,dintr-o inima 9i o simgirecareL-a ubir pe Dumnezeu,da r gi din-tr-o pocainti sinceri si curati. Pocaintaa deschis usa milosiivirii. Cunoaste'ti

ati auzit in duminicile care au trecut, laVamessi Fariseu,a Duminica Intoarce-ri i Fiului fusipitor, a Infricosata udeca-ti , cAnd n biserici le oasrre -avorbit inmo d deosebit espre ocainga. oci inta,dupa cum spune Sfhntul Ioan Gura de

sff

w w w l u m e o c r e d i n l e i


8/32

r ! ', Lr .; ) ,{ rdiqlog cu un tandr duhovnicMirceo Tomo

Feciorio, tindqrdul ocietoti imedievolesi uno dintre cele moi l6udo-le virtuti ,o oiunsde ocord n zi lele noostre.Eo nu numoicd nu este

cdutotd, or o o iuns nhondicop e core iner i i or sd scope dt moirepede.Docd demul teroi ierou ecioreln ic i ,stdzi ,modelele" xce-leozd n promovoreodesfrdului. e-i de fdcut?Ne rdspundeun dndr

monohcore qr e dese discuti i u ineri ipe oceostd emd. PdrinteleCosionRuset, uhovnicul chitului,NostereoSfdntului oqn Botezdtorul" in PoionoM6rului,iudepl Coros Severinsre 27 de oni, din core zece petrecutin mdndstire.

r :


9/32

munl Lucruri frcute nefiresc,vizute pestetot gi adoptate de toatl lumea, care pleacadintr-o inimi desfrAnati. Dintr-o inimi.desfrAnati si trupul devine desfrA'nat.Deaceea u ii sfhtuiescpe cei care mi sunt fiiduhovnicegti si scoati desfrAnarea in ini-ma lor. Din inima lor! Iar in inima omu-lui desfrAnareambraci multe forme. Depildi, o formi de desfri.nare steacomia.Licomia este o desfrinare, cind minincipAni nu mai pogi, chiar daci nu-!i maitrebuie, tu tot miniLnci. Violenta este o

desfriniri apare qi aceasti desfrd.nareru-peasci care,-inpofida tuturor incercirilornoastre, cregte.Asta esterealitatea, tristi:ea crefte.

Cum putem si scoatem desfrAnareadin sufletul nostru? Avgti o re,tetS?Da, am o regeti pe carc eu insumi ofolosesc.O rugiciune, un program de ru-gi.ciune constant. Nu muld Nu mult, darIorrrt*t. Iar in fiecareseari, omul cred ciar trebui si seopreasci pudn, si gadi pugincu el insugi, si se redescopere e el insqisi si vadi ci. in permanenti Hristos Dum-i,.r.u .rt. in el'qi nu-gi permigi, ca fiingiumani, cum arn spus,sinitoasi, si iEi bagijoc de tine gi de ceeace este n tine, in su-fletul tiu. Deci, un program de rugiciunenu lung, potrivit; scurt, chiar, dar constant.

drigosteasci de Dumnezeu. Daci se ndri-gori.gt. de Dumnezeu, atunci are credingagi convingereaci ce-I cereva primi.

BisericoSchitului,,Nogfereo f6nfuluiloon Botez6torul"din PoiqnqMdruluinoi cu asa ceva?Cum se lupti conditiaumani. cu asa eva? ii, vedem cum se up-ti gi vedem care sunt rezultatele esuareafamiliilor, numlrul foarte crescutde divor-guri gi a;a mai departe. Am avut oamenitineri pe care -am spovedit, care s-au ci-sarorrr sr care ml-au mirturisit ci relatiileanterioare e-au diunat. Degi unii spun ci:,,Dom'le, este o experienti. necesari.!",eibine, intotdeauna aceasti experienti, toc-mai pentrucaeste n pacatgrav, ti ramdneintiparit n su{let;i n'minrel n momentulin care-gi riieqti viata cu soria, vei riscadefo"tt. -,tlt. oii ri-gi "d,t.i Jminte si si facicomparatii - ceea e nseamnl.un minus inrelada a, un minus in rela,tia a personal5.cu sotia. Iar Ia un moment tensionat, dacisofia va treceprin aceasta,i vei reprosa uei sau ea ti va reprosa ie - iata un exemplucAtsepoatede practic, ntilnir deseori, udin auzite.in al doilea rAnd, noi refuzim ast:dL:r,aoameni, si dim doui daruri. CAnd eram aseminar, un profesor de-al nostru ne spu-nea: ,,Mi.i, sunt dou;. daruri extraordinarepecareun sol / sogie i-l por oFeri nul alru-ia - fecioria i fidllid*t.*". Unii dintre noiau inceput si rXdi: ,,Pirinte profesor, hai-degi,ci suntem intr-o societatemoderni....ce dar poate si fie fecioria n aceasti ume."Zce: ,,Fste un dar unic, pe carel oferi osingr.rri" atl, nu-l oferi de mai multe ori.Ce poate fi mai frumos si-i oferi sotiei /sotului tiu, decAtacestdar unic? Iar fideli-tatea esteun dar care nu se ermini nicio-

intuneci mintea, ratiuneade multe ori gi-oia, de aceea e reducede la conditia umanisi te arunci cu fruntea exact n pimint. Te' r ^ t | ^facegArbov.Si omul girbov se uiti doar la

cele usinoaseale salesi ri.m6"ne colo.AtitvedelNu vede n sus,pentru ci el estegAr-bov si sufleteste, e multe ori si trupestel Seuiti. doar la aceaparte rusinoasi a trupuluisau.Ce le spuneli tinerilor de 14,15, 18ani, in care hormonii lucreazi? Cum sise pizeasci de desfrinare?Da, e adevirat... In primul rAnd, i sfh-tuiesc i incerce a-si imoezeasca intea.Cum?

, Unii imi spun: ,,Pi.rinte, dar, stiti, cA-teodati sunt acasl, mi uit pe internet..."Zic: ,,Nu te mai uiti pe internet sau e uitipe internet Ia altceval" ,,Da, dar oriundedau, vid goliciuni. Sau mi uit la televi-zor, numai daci vreau si. mI uit la muzici,

prost. In acestsens am incercat si le in-duc aceasti.maturitate care i va ridica dinaceasti conditie. Nu este riu ca un tAni.rsi aibi o prieteni, dar trebuie si aibi bunsimg agi de ea. ,Parinte, iubesc.Si dacao iubesc,vreausi mergem mai departe."Iubirea adevirati inseamni insi o temeliede buni cuvi intasi respect.ar relati i len-terpersonaleintre oamenisunt o expresiea iubirii curate, adevi.rateqi nu invers.Nutrebuie intAi si ai o relagie exuali.ca si iu-begtipe cineva, st e ornit gresir.Dinrr-odragostenu absoluta, ar dintr-o dragostecurat5.,purtati. cu tot devotamentul, ur-meazisi aceastiparte a vietii, relagiilenti-me dintre barbatgi femeie,careseconsu-mi in cel mai firesc mod in cadrul taineicisi.toriei. DesfrAnareadin zile le noasrreacipitat o amploare cu totul iesiti. din co-

r6 / I L i r \ lF lA{ ( ) \A l l l l O l t / nr . 7 ,2012 www.lumeqcredintei.com n r . 5 7 , 2 O 1 2 I r \ l l A ! 1 ( ) \ \ f l l l ( ) l { / l Z


10/32

I

/*

Bisericomqre o M6ndstir ii Sliiic

4 a rf t,t.t, ,{}t|ts sri {ieDiolog cu pdrinteleVisqrionSorescu e lo mdndstireoSldnic Argeg

Mdddl in lqcob

Crizo esle, 6rd door gi poote, unuldin subiecteleomod6 in ocestevremuri...zise de criz6. A fost trototdpdn6 ocum dintr-o muhitudine e perspective, iun-g6nd subiectde interespdn6 siin biseri cd. ntr-undrum lo mdn6stireoSldnic, t6nd de vorbd cu pdrin-tele Visorion,nu stiucum om oiun ss6 vorbim...despreeo. Socoteolomeo ero de o obordo subiectemoi,,duhovnicesti",i nu unulot6t de perisobil. nsd diolo-gul cu pdrintelemi-o reodus ominfe c6, n viofo cresti-nd, totul se nduhovniceste; hior si eventuolelecrize.

- Pirinte, ce pirere avef despre crizaaceasta de c are vorbepte lumea? Dum-neavoastri vi simtiti-in crizi, cum sesimte toati lumea?' '- Nu, nu! Nu se pune problema asa,aici. Sau dacd,e intrebarepersonalS., un-am nicio problema n privingaaceasta.E clar ins5.cI e o problemi economicimondial i . Ca este rovocati saunu este,nu mai stim noi. De aldel, prea mult nuputem st i in privinta asta. E posibi l sahtie gi provocata.Dar problema, n celeduhovnicesti, esteclari: omul tinde si seindepi.rtezede Dumnezeu. $i in general,intotdeauna cA"nd -a dezvoltat materialsi a avut tot mai multe lucruri materiale,omul a cam uitat de Dumnezeu.Aceastae deia o lege nescrisi,pe care o scriemnoi acum: cu cit o duci mai bine mate-rial, cu atit e posibil si te indepirtezi de

Dumnezeu mai repede.Crizi, daci egticu Dumnezeu, nu poate si fie. Se poa-te intAmpla si ai vreo ispiti - dar aicie o problemi, ci. multe din ispite ni lefacem singuri. Ci mulgi zic: ,,Pii, asa avrut Dumnezeu!" Cum, a vrut Dumne-zeu s5" e imbolniv esti de plimini? Pai,daci tu ai fumatl A'vrut bumnezeu sifaci cancer?Pii, daci tu ai dus o viaginecumpatati sau o viagi nenaturalS,, iajuns a cancer,nu ci a vrut Dumnezeu.In orice situatie este o conlucrare intreceeace face omul qi ceeace face Dum-nezeu. Chiar ;i cAnd murim, piringiispun sau cred ci Dumnezeu rinduieq-te sf l rs i tu l v iegi i , ar numai in legi turacu modul rau de viari sau cu ce ai tu incao si. faci de-acum ncolo. Cum i-a ziscelui din Evanghelie: ,Nebunule! Noap-tea aceastati voi lua sufletul si cele ce ai

f 8 l I { \ l l \ \ 1 t ) \ \ H L l ' R/ n L 7 , 2 0 1 2 w w w . l u m e q c r e d i n t e i . c o m n r . 5 7 , 2 Q 1 2 l\


11/32

cui le vei llsa?" Dar de ce -a zis?Pentruci el n-avea n cao nimic duhovnicesc.Daci ar fi zis: ,,Mii, de-acum fac apa...",nu i-ar fi luat sufletul!Deci rot ceeacese nrimpli , chiar si sfhrsirul ieti i noas-tre, noi credemca este n legatura u c eFacem oi. Adica esteo conlucrare ntreom si Dumnezeu. Ci omul s-a ndepir-tat sau s-a apropiat^de Dumnezeu - egreusi spunemnoi. InsavedemcI se acto"rte #rl l t. picate. E destul de mulramizerie in lume. Chiar si la noi, undesuntem ortodocqi. Ne gAndim: oare ce vafi dincolo, in lumea ne"crestini, n lumeaprotestanti.,daci aici, unde avem dreap-ta credint5... Din fericire noi mai avemun avanta;: ne spunem picatele. Cregti-nii nostri Ie mai soun. Vin si le mai lasila sporledanie,se rirai curltS,'de ele.

Q.and,e,&u^ra zirzn- Dar aceasta nu se vede in lumeacealal6 economici, si-i zic aga. Sau cre-deti ci se vede sau ci se simie in vreunfel?- Sunt doui olanuri destul de diferite:economicul cu duhovnicescul.- Sau hai si nu zicem de economic,

si zicem de viata de zi cu zi a omului,din care economicul e doar o parte.- Acum, omul nu este numai ceeace se vede. $i cred cl. conteazi. foartemult ceea ce are el in sufletul lui qi cevede el din viata aceasta, e doregte el inviala aceasta.Ci in momentul in carete gi.ndesti numai Ia cele materiale, cusiguranti. cI nu mergi spre Dumnezeu.$i un impas din acestamarerial re poate

,a

Biser icq ,Schimboreo o Fo1d"

aduce din nou in doringa de a-L ciutaoe Dumnezeu. Ci vede omul ca nu maiare solut i i .Ci e l , p ina atunci ,g i -a pusnidejdea n banii lui, in materiape carea strAns-o.Dar in momentul cA"nde lasisi una gi alta, atunci zici: ,,Nu mai amsolugii!" Si atunci e momentul in carear putea si zicd,: ,Dar oare nu ex isti siDumnezeu Care si mi ajute?"$i de faptde multe ori asa se ntAmpla. Din pica-te, asta e experienta.Daci e si o luimpe cale duhovniceasc i,ce i mai multi oa-meni vin Ia Dumnezeu dupi nigte expe-riengenegative.- Deci, duhovnicegte, crizae buni.- Sigur. Daca e s-o luam aq aqi dacaavem ochi duhovnice;ti , u sigurantanepunedi n no u pe o linie mai duhovniceas-ca. Dar eu am zis ca dacae si vorbim si

de criz|duhovniceasci, n-ai cum si ajungiintr-o crizi duhovniceasci cAnd esti cuDumnezeu. Ca s-ar putea ca in anumitemomente Dumnezeu sa-ti mai ingaduieniste ncercari,dar, atentie:sa nu ni le fa-

iarisi intr-un vid din acesta uhovnicescsi' ' . . t t r v . r .ajungi9i a boalapsihica...Citeamacum,de curind, intr-o carte, ci pe plan mon-dia], in ultimii zece ani, numirul celorcu problemepsihicea crescut u 50o/o.n20 / l-U,\11- r \ lONAll i l ()R / nr. 57, 2O12 www.lvmeocredintei.com nr . 7 ,2O12 I L r \ ' f :A . f )Nr \ l t l l . ( ) l ( 2l


12/32

zece ni! E foartemultl

Oamenii zic: ,Pdi,modul de viati...". To-tusi, chiar si Ia ora;, unde triiqti in stresgi in alergicuri, daci stii de Dumnezeu,pirê1e1 ea esreci n-ar trebui si ajungi laasfel de boli.- Dar ce te face... sau, mai bine zisde ce Dumnezawte face si nu ajungi labolile acesteapsihice?- Cred ci aici estecheia:sufletul ome-nesce ftcut si fie in comuniune cu Crea-torul. in momenrul cend ai aceasti coor-

tindi spre Crearor. in ô-.rrtul in caretinzi spre ahceva, deci toati energia gi-opui in direcgiagresiti - nu o pui-in sus,spre Dumnezeu - mai devreme sau mai

care...pentru noi, pentru omul credin-cios e o realitatecontinua. in momentulin care ai intrar in acestvid in care tu numai ai niciun reper,egrica un om... legatIa ochi careumbli in intuneric.Ci aculm.din discugii ci vin ;i oameni cu proble-me de genul acesta ici, semai poate rezol-va ceva. nsi mie mi separe ci, la astfelde

oameni, orice le spui despreDumnezeu,ei nu au aceasticredinti ci sepoarerezol-va ceva n Dumnezeu. Ei cauti tot: ..Tie-buie si gisesc! Ori un doctor, ori in min-tea mea s5.-migi.sesc eva!" nsi cei care-sipun toati nidejdea in Dumnezeu pot fisalvagi i sepot intoarce pe caleaceabuni.,,@zitnt ideolt ati"t s,? c{t, u,/t/Anqp,r/ dz//f,

- Dar nu e greu? Cum si-ti oui ni-dejdea in ceva f'e care nu-l pipini- . - $tim ci, de a crearie, mul este hipal lui Dumnezeu. Si ce inseamni chip allui Dumnezeu? nire duhul meu si bu-hul lui Dumnezeu existi o comparibili-tate. lJndeva, eu am aceststrigi.r: Cinevae dincolo de mine, Care mi poate ajuta.Existd.acest ucru chiar si-n oimenii'carenu sunr crestini,cirora nu li s-a spusdeDumnezeu.- Dar ei au uitat chestia asta.- Da, dar undeva e, undeva in adAn-cul sufletului. Ci pini la urmi, qi omulnecredincios ice:,,Doamne, juta-mi!",clnd vede ci fulgerl sau trisneste lAngael. Deci, undevi nu purem 6ce ab"s-tractie de lucrul Ista. Omul are chipullui Dumnezeu. De aici pleaci tot aiestsrres n care ntri omul ci.nd L-a pierdutpe Dumnezeu. El nu e frcut se ieminadoar in planul acesra.Si de altfel, dinnefericire,aceasra gi direcEiamondialiacuma,a omului. In momentul cAndnugtii de Dumnezeu, e un haos total. Dece?Problema e cd., estiind de Dumne-zeu, igi fabrici tu un alt zeu. C5.omul efrcut si tindi spre ceua.Aot" e sufletullui. EI va ciura-astizi o masini.,miineo casi,,poimiine o petrecere... poi vacauta din nou. Zicem noi: si-a ous incap si facl. ceva,un ideal. iiunô-.n-tul cind ai ajuns si l-ai indeplinit, dupi

aceea rebuie si cauti altceva, ci te plic-tisegti. Era o vorbi: orice ideal atins e caun inger clzut. Ci, tu igi dai seama ci nut. fac? fericit. Eqti, pdate, fericit cAtevazile. Dupi aceea auli altceva, i altceva...Insi daci nu Ie caugi n Dumnezeu, le ca-uti in lumea asta initi. Iar sufletul e chip"i l'.ri D.r..r.rezeu: el tinde spre infinit Iinfinitul personal, nu asa,ceva abstract.$i aceastanumai in Dumnezeu gisegti.bhiar si cAnd omul cauti in pAc#, e iot..lr" di.r sufletul lui, faptul cl; . citip allui Dumnezeu, numai ci. nu caut5. n di-reclia care trebuie, cauti in directia gre-siti. El vrea si fie fericit, astae realitatea:vrea si fie fericit.- $i nu e un lucru ri.u fericirea-..?- Nu! Problema esteca nu este aco-lo unde o cauti omul. Fericireae in celenoui fericiri, daci e si o luim aqa. Dardaci nu le practicim, n-o si. intelegem

;v : ' ,

CiprioorelemGndsti ri iniciodati. Asta inseamni Dumnezeu celviu: daci nu practici, nu ajungi nicioda-ti si ingelegi.Pogisi studiezi Biblia dinscoarli in scoarli, pogi si stii toa te sinoa-dele ecumenice, dac5.nu pui si in practi-ci... de aceea icem: Dumnezeu cel viu.+In primul rAnd,pentru ci nu esteo ideeabstracti, esteo comuniune de persoanegi se realizeazi in BisericS.Acesta e iar59imarele salt. In momentul cind nu creziin Biserici, in lucrareadin Biserici, estiincurcat, imii la mintea ta gi .. .- Dar oamenii de multe ori din Bise-ricivid doar exteriorul, se blocheazi inma$ina luxoasi a ierarhului, in imagini-r tre pe care...- ... in vreo sminteali., n cea mai fbcutpreotul cutare...- ... sau ce s-a mai intAmplat cu mo-nahul cutare...- Iara;i: datoriti faptului ci noi sun-

2 2 l l \ l l \ \ l ( ) \ \ l I l l ( T t/ n r . 7 , 2 0 1 2 w w w l u m e d r r e d i n l e i co m www lumeocredinlei.com r . 5 7 , 2 0 1 2 l I V l \ \ l ( ) \ \ l l l r l {/ 2 3


13/32

tem chip al lui Dumnezeu, nu sepoate cain viaga noastrl, in viaga ieciruia, si nuapari anumite crize - ci tot vorbeam decrizi. Atunci esteel sens ibil. Crize - di-ferite, nu conteazi de ce fel. Deci cred c5.pini atunci, omul care n general este n-diFerent eligios,pini aunci nic i nu preaare rost si-i spui nimic de Dumnezeu,pentru ci te va respinge.El are altceva ncap. El este inigtit cu ce are el, cu ce e inmintea ui... Insi. atunci cind intri. intr-oproblema, intr-o crizi., atunci incepe sa-sipuna intrebi.ri. $i atunci dacl. ar auzi uncuvAnt...Eu sunt sigur c5.Dumnezeu, inviatl, rdnduie;teun -om,pe cineva,pe maimulti, pentru omul care are totugi o do-

cevaeste n minciuni. Sunt sizur de asta!Si la omul cel mai bogat, qi la omul cel . r . . rmai fericit lumegte,existi acelgol, ca cevanu e in reguli. Lipsegte eva, i cevaFoarteimportant. Eu zic ci pe aceastase poateconstrui, pe aceasti neliniste care este nom datoriti. faptului c5, L-a pierdut peDumnezeu. Si Dumnezeu totdeauna ren-duieqte ceva, a un anumit moment. Dars-ar puteaca multi dintre oa-meni i piardiacest moment in care i-a cercetat Dum-nezeu. Nu e unic in viati.. De multe orivin alte momente in care Dumnezeu tecerceteaz5....$i faptul ci totusi mai suntoameni care cauti spre Biserici, e clar ciDumnezeu lucreazi. Cred ci ateta vremecAtmai e cevabun in om. indiferent de cenaturi - poate, si zicem, faptul ci doregtesi faci bine, desi el nu gtie de Dumnezeu,inca mai sunt sanse i, mai devremesaumai tArziu, va fi tras gi el spre Dumnezeuprin Biserici. c5, ari Biseriii esd n aer.- De ce epti in aer?Nu pogi si faci bi-

nele 9i ftri Biseric.i?- Pori si faci binele. Dar daci in Bise-rici este viati, in Biserici esteSfinta Li-turghie, in Biserici este trupul gi singeleIui Hristos. daci in Biserici sunt Thinele- si daci MA.ntuitorul a spus: ,,Firi Minenu aveti viati. Daci nu mAncati truDull r . t t t . ^ t tMeu si nu beti singele Meu nu ave(ivia-gI!" Deci, Biserica "ste tupul lui Hiistos.Si existi la piringi, de exemplu la SfrntulIoan Guri de Aur, uite, care ne privesteacum din icoana aceea. cestcuvAnt ci Bi-sericaa fost in mintea lui Dumnezeu de lainceput, din rai. De fapt, ce era Biserica?Comuniunea credincio5ilor u Dumnezeuin Dumnezeu. futa e Biserica,nu numaicevedem, zidul. ZiduI e forma exterioari.- Dar omul se blocheazi mult in zid,in institutie. Cum si ffe deblocat? E sivina zidJui? E si vina institutiei?

nu inseamni.ci Dumnezeu nu poate si gi-seasci alti cale ca sil faci si ingeleaglci rotacolo trebuie s5.ajungi, tot prin Biserici.Eu a;a cred, ci daci in om mai e cevabun,nu sepoate si.nu rodeasci.Cand, nu stim!Poatechiar la sflrgitul viedi, cAnd e pe pa-tul de moarte si zice: ,Doamne, arti-mi!",

(v o urmo)

2 4 l l : , 1 1 . \ l ( ) \ l l l l ( ) ( / n r . 5 7 , 2 0 1 2 w w w . l u m e o c r e d i n l e i . c o m n r . 5 7 , 2 0 1 2 l l \ l l


14/32

Mdd6l in locob

Rohio st eun coz oporte pr intremdndst irele in toro noostrd.Foorte oro m6ndst ire dn6rd oiunge ,s 6 ie celebrd",odic6, ntr-ungroi crest in, 6fi e iubi td de foorte mult ioomeni.De obicei ,e nevoiede t imp,de genero-ti i de nevoi ior i , entruco un oc sd otrogd oomeni icu otdt de multdpute-re . Lo Rohio nsd loculs-o bucurot ncd de lo infi intorede binecuv6ntoreo

Moromureseni i u un dor oporte: foc din Dumnezeu n cosnic l lor, orei , o rdndul or ,devin cosnici iu i Dumnezeu. u sunt omeni oorte com-pl icot i ,nu oc teologie nolt6, dor nic inu concepvioto lor fdrd Dumnezeu.Biser ico devenitol td cos6 o lor,os o cu mprobobi l s i Dumnezeu e simteocos6 n coselemoromureseni lor.

Snnn'7i,,. $i in Rohia, lucrareaoamenilor in ogo-rul lui Dumnezeu a fost una pe misirralocuitorilor acestei one. ntt "nii 1940 -1944,la nici douizeci de ani de a sfintireamanasririi, n plina ocupatiehorrystl, ina-rul stareg ifon Matei fixaobqteiminasririipatru puncte orientative: 1. devotamentabsolutpentru Casa ui Dumnezeu; 2. riv-na penrru desavirgirea ietii duhovniceqti:3. bunitate ingereasci.,ubire, rabdaresiseninataten raport cu toata umeal4. fra-

it o stire,riendelungatade aproape30 deani. 23 de ani avea eromonahul ustinianChira, actualulepiscopal Maramuresuluisi Sarmarului,cind a'fost numit starer aRohia n anul 1944.La Fel a predecesorul

siu, staretul Iustinian a rAnduit Rohiei cA-

rXnduiall, la Rohia au rimas intotdeaunanumai anumiqi oameni.Unul dintre ei esteduhovnicul Mara-muresului, pirintele Serafim Man. De lavirsta de 17 ani, pirintele Serafim a luatcaleaminastirii. Dupi 7 ani,in anul 1959a fostdat afari din manisrire,prin decretul410. Pani n 1971,ci.nds-a einrors n mi-nistire, a sluiit czrpreor in sateledin iurulRohiei. Dupi alegbrea taretului Justinianca episcopvicar, n 1973, parinreleSerafima devenirurmi.rorulstaret l Rohiei. n anii80, pirintele a fostdiagnosricat u cancer a

26 l 1L r \ 1 1 r , \, 1 ( ) \ , \ l ll ( ) 1 i/ nr 5 7 , 2 O 1 2 w w w l u m e q c r e d i n l e i co m www.lu rneocredin!ei,com n r . 5 7 , 2 0 1 2 j t . \ i i 1 \ l l i ' \ \ f l l l ( lt / 27


15/32

Stpin/eandtIn rimpul stiretiei parinteluiSerafimMan, l ini;lea Rohiei -i atraspe cel careavea i.devinaparinteleNicolaede la Ro -hia. Evreude neam,condamnat a 12 an ide munci. silnici in anul lg5g,incelebrullot Noica - Pillat, acesta e convertestesiprimeste botezul ortodox in inchistari,ia r dupi sratierea eneral i a derinuri lorpol i t ic id i i lanul 1964, r imegreimi iun-

gerea la schitul Darvari. DupI moarteatati.luisiu, din anul1967, NiCu Steinhar-dt incepe s5.-si aute o minlstire in carera, l-a .,ascuns" e parinteleNicolae nbibl ioteci unde a primit ca ascultare ainventarieze biblioteca si si se ocuoe deea. Pirintele Nicolae sila petrecut ^astfelultimii 9 ani din viati'in ministire. Submi.na sa,biblioteca de Ia Rohia a ajuns a40.000 de volume. A trecut a Domnulin datade 30 martie 1989, n ziua n careestesirbitorit sf Ioan ScS.rarul, nul dinpiringii monahismului atit de indragit deplrintele Nicolae Steinhardt.-Chil ia a-rintelui esteastizi transftrrmati n muzeu,iar mi.nistirea Rohia, Ia initiativa episco-pului Iustin Sigheteanul,i el Fosr tareg JRohiei,este oediror a inteqralaNicolaeSteinhardt.

TnnunBnNugu Rogcaesteun om cu o viati depoveste. nsi'nu.o povestehollyrvoodiani,cum suntem oDlfnulil astazr, r o povesteplini de suferingi. 24 de operagii uferise

domnul Nutu Rogca, pini in dimineatazilei de 14 aprllie 1994, zi in carestaretulIustin Hodea urma si fie hirotonir arhie-i .reu. n timpul armateisuferise n accidentingrozitor, fiind zdrobit de tren. A fost citpe ce si fie dus direct a morgi, dar un doc-tor l-a intors din drum, iar apoi in urmamai multor operariia reugit i scape u via-;i ;i chiar$.qeargi din_nou..Ingelegandca muncr rlzrca, pecrrrqluner tamlllt delirani din care se gi trigea, ii dwenise im-posibili, Nugu Roscas-a apucat de carte a20 de ani si... a ajuns doctor in filologie.S-a cisitorit, qi-a ntemeiat o familie, dardupi un timp problemele de sinitate aureapSrut. Datoriti" deplasirilor fragmente-lor de oase a accident,veneleau fost ezate,cu timpul au slibit, iar mersula inceput sifie extrem de dificil. Au inceout din nouoperatiile, nsi dupi operatiacu numirul24, domnl, Rogca s-a hotirAt ci e timpulsa se pregateasca le marea trecere st sa selase n voia Domnului. In aceasti stare a

\ 1 l r \ \ 1 ( ) N A I jl ( t l t ./ n r . 5 7 , 2 O 1 2 www.lvmeocredinlei.com nr. 57, 2Qt 2 / I Ll, \ ' lEAV()N/\I IIL-OlL 2e


16/32

1 -

iEit$s

aiuns aministirea Rohia. De aici nainte illisem pe domnul Nugu Ro;ca si povesteas-ci lucrul extraordinar care s-a ntAmplat(fragmentdin cartea,,O mare minune dela ministirea Rohia"):

u,intari ab ierarhihr - adcuarate mnui.imi era din ce n cemai greu.Mi se areacd md adtlncescn oamint. Simteam arsurigi unghiuri in tot iorpul, apoi o'epuizare o-'tik, unfeldr le;in. N-am'reu;itia cad, atiteram dc strkns tntre oameni. Mi se ntunecainaintea.oliloy apoi incepeasa se limpe-zeascd i sd se umineze. Acestea e reDetttu.Md tekeam cd acelea unt clipele uhiie. Erapreafumoatsa sarbatoareaateea ca sa se er-mine cu un mort. Ma rugam ui Dumnezeusa-mi prelungeascdmoienteb, ca parintele{on1op s,i mi poatd duce uiy acas,i. Totu;i,dacd nu aene*m, nu aaetm la moartea mea

puyine ckpe.Ajuns acolo,mi-ampus bastonultn spdtarul scaunului / m-a/n atezat. Masa adurat mult, cu bel;ug dt bundtdyi ;i cu mul-te binecuuintari cane noul arhiereu. Cinds-a terminat, am cerut cebr dni inalti ierarhiautografe pe cdryi. Am pus apoi caryile in

geantd,am mulyumit PreaSfnltului Epis-cop ustinian pentru inuitatie, amfelicitat penoul episcop i am p[tcat cu pdrintek Proto-PoP. Mergeam prin curtea mandstirii. Dinloc n lnc ne ntdlneam cu oamenicunosculi,schimbam citeua cuuinte si mergeammai dz-tarle ylergel,

tprl--E!1,!.flre lTarta

drlestre ln tnctntAmAnasnnt.arltmul este u-tin tnclirat, o lr;oardpana. Ajuns acoh,' mis-aparut cd ar tebui sana spitjin in baston.Am ramn tncremenit i uluit. Atunci am re-,alizat urmatoarele:l. Ca bmtonul nu estea mine.

meu.5. Cd md simtfoarte n;or.6. Cd trni duceameugeantacu cdryib.7. Ca, snnbdtdnd toatd curtea, nici numi-am adus aminte dz baston,nici de dureri.

frcut cu mine rninunea uindecdrii. intre-timp, parintele protopop a.Jhcut ciyiua pa;i,aDois-a oorit si s-a uitat la mine inffebatorl, ,, nu'*rig. Eram patruns de o emoyieputernica. Abia aueam aer sd uorbesc, ar-l-a m^ ni gat,; i-am.spus,, Pa i n ep ro opop,s-a intdmolat o minune. Eu am uenit usorprin toati curteali n-am baston!Mi l-ampierdut. $i n-am nicio durere!" PdrinteleProtopoPm-a priuit atent ;i foarte mirat. Auazut ca nu-i k mine bas tonul, ci geanta.$i-a adus aminte / cum am uenit1e lejerDrin curtea mandstirii. Atunci si-a dat sea-'ma si sfintia s a de minunea oitrecuta. S-ainchin1t adinc, spunind: ,,iyi muhumesc,Doamne, cd o uad;i pe aceasta!".

ww w l v r n e o c r e d i n l e i < o n r n r . 7 , 2 Q 1 2 l \ 1 1 . \ 1 ( ) \ l l l l r l l / 3 1


17/32

?l

l)


18/32

un om in Hristos, care acum paispreze-ce ani - fie in trup, nu stiu, fie in afa-ri. de trup, nu stiu, Dumnezeu qtie - afost ripit'unul Ja acesta ini la J treileacer.Si-l stiu pe un astfel de om - fie intrup, nu stiu, Dumnezeu stie, ci a fostripit in rai 9i a auzit cuvinte de nespus,pe care nu se cuvine omului si le griias-c5. Pentru unul ca acestami voi l5.uda:iar pentru mine insumi nu mI voi liudadechtnumai in sllbiciunile mele"( II Co-rinteni 12,2-5).Cine il cunoaste si are evlavie a pi.-rintele Proclu gtiecit de drag i estesI neinvete a ne ruga! Aceastaestemarea ec-giea.pirintelui Proclu: :to,!n rugafi...Siauetx rtJa sa na aaormxrl aln rugAcxune...Caci uai! uai! daca nu o f ay... Cd uiteceua:eu caut sd nu a7n rdutate cu nimeni,sa nu am ceuaLsupra cuiua, ca sa md potruga. Cd uite, daid uoi plecayi de k iine

cupace, i eu rdmin cupace,ar dacauoiple-cayillburalL ;i eu rdlmin ulburat. Dadragu'mamii...Sdnu aueyi eua du cu ni-

www lumeocredintei.com r rr,e0cred; n +;.{of il nL 57 2012 / :. \' ,


19/32

lul vremilor", penttu ca atunci, la ceas enoapte, in d 'Mirele vine", si nu fi e ga -siti cu candela rinsa.Unul dintre aces-riacred ci estepi"rintele Proclu.9tlqn"r* afpinau

de l3 ani , e is ind acolopar int icu o viar iduhovniceiscipr-ofunda. a o vreme,pecareno i o identificim cu anii 1950, cb -munismul-ateu a risipit soboare ntregide cilugiri trimigAndu-i fie in lumea li-ica pe care o lasaseripentru Hristos, fie

Mdnds l i r eo S i h i s t r i o ,ch i l i i

in inchisorile comunisre. ,Am stat acolo

w w w l u m e o c r e d i n t e i , c o m ry w i u m e o c r e d i n l e i co m t- 57 2012 / i r, ti


20/32

la mlnistire, cici in 1959 a venit decre-rul 410 de scoatereafari din monahisma celor de pdni in 50 de ani. PirinteleProclu a mers la casapS.rinteasca in sa-tul Mitocul Balan, nu departe de TArguNeam9.

greaci, inseamni.chiar singur, retras. arielugir, kahgheros - bltrA"n frumos, tordin limba greaci...%rtnnq",pn,

Pirintele Proclu nu dorestepublicita-te, nu cauti. ,,alesale", ci durerea acestei

tele deschideu9achiliei salepentru multi

Pirintele Proclu nu 6ste un calugirscoli t, nu are diplome de inalte stuti iuniversitare, ci doar pe cele ale viegiipustnicegti care l-au invi.tat smerita cu-getare; ,,eu is un prost, nu yiu nimic, de

Cici, asa dupi cum Awa Macariespune: ,,De nu se va lepida cineva detoate ale umii, nu poatesi . ie ci lueir",tot astfel pirintele Proclu esre ,,d"eco-nectat" de la tot ceea ce umple piatamass-media lumii... In scurgerea im-pului unei zile oarecare,stAnd in chiliapirintelui Proclu, ncepi si intelesi cevaii n Psalmii Regelui david: ,,Ci"o mi ede ani inaintea ochilor Tii sunt ca ziuade ieri, care a trecut, si ca straja nop-gi i" (Ps.89,4). Uitim de celede dincolode poiana ce stri iuieste Dusria oirin-telui Proclu si de nu it blte cinJva cuun toiag in usa pi.rintelui, am ri.mineinci. Cuvintul lui, rostit cu voce joasi,rigu;i ti , privirea albastri din ochii ,,in-ceto$a(i" de zareaRugiciunii, ne aiutisi'irigelegem ci in urc"ugulduitouni|.rlnu estenevoiede modernismul umii deazi, cZ,cintr-acolo, unde ,,doarvulturiise avinti.", nu-i nevoie de pagaport.

ww w l u n r e q < r e d i n l e i . c g m ww w l u m e o c . e d i n l e i . a o m n r . 5 7 , 2 0 1 2/ l l \ l t r \ 1 ( ) \ \ l l l l ( ) l i 3 9


21/32

'c..wgn 'lr ,ffinmf,nrililflrhimandrit aharia aharou

MertrrugeeNTRUoN'flrrr

SfantaM6nast ire utna

In numerele recuteom publ icotcuvdntul dfre monohiol Pdrintelui oho-r io Zohoroude lo Mdndst ireoSfdntul oon Botezdtorul in Angl io,sust inutin confer intq inutd o logipe 30 septembrie 01l. Textul fost preluotdi n corteo ,,Merinde entrumonohi", nde sunt nmdnunchioteuvinteleodresotecdlugdri lor u ocozio peler inoiului dr intelui ohorio n Mitropo-l io Moldoveisi Bucovinei.C) /olumul, apirut in conditii sraficel / r i .z oeoseDlte, stePnmul drn coleclla,,Crinii garinii", ingrijili de care trrt*i.-tirea Putna cu binecuvAntareaPS Pimen.i si Ridiulilor, gi estert inainte" al IPS Te-loldovei qi Bucovinei,: Pirintele Zaharia in

Colectia caredebuteazi acum orin ac estvolum cdprinde cuvinte ."le '.rn,it pTt"fcontemporanr lnu numar, af rostulel estesaoferehrana duhovniceasca ufletelorcares-au diruit lui Dumnezeu in chipul smerital cilueiriei.Mi ios redim cateva fragmente des-prinsediir carte.C.areeste esena ascultirii?Esenga scultirii estesi nu ne incredemin iudecita noastrS. izuti si in noi insine.ci in Dumnezeu, Care poate invia pa"i qimortii. Acesta este Dumnezeul piiintilornortii ri noi suntem iii lor si. ".ahd,rl .tor-t t ttru, oeven lm sr nol Daflnn.

C,e si fa&- ca"d Ji-U* ci ne-ampierdut rAvna?- Un lucru care ne va ajuta foarte multe_ste ragostea riEeasci.Sa avem-dragostefrigeasci ntre noi: in tot ceeace facem, ntot ceea e spunempi n tot ceea egAndimsi adiugim un strop de dragoste.Cici daci4iug#1 un pic dd dragosti in tot ceeacefacem, n tot ceea e spunem, n tot ceea egandim despre ratele, atunci cu siguranti

Noi nu putem pistra harul, intotdeau-na il pierdim. Dir rebuie sa incerci.mmereu'sil redobAndim. Dumnezeu insuqiingiduie ca noi si.-l pierdem, pgqtry ca qnu ne punem lncreoerea n nol lnstne, ctin EI, Care poate sI invie qi mortii. Nu enimic mai statornic in viaga aceastadecitnestatornicia.Ne ridicim qi cidem tot tim-p-ulpenru a nvlga o lecgie oarte pretioasi:ci mAntuirea cea mare pe czuene-a adus-oDumnezeu nu este merinrl nostru, ci darulLui. Si cind invitim lectia aceasta. runci,ut t.- smeriti ." a*,"1 si devenim maistatornici n a listra harul l)omnului.C-are unt principalele probleme care artrebui remediite in inonahismul de astizi?

w w w l u m e q c r e d i n l e i . c o m w w w . l u m e o c r e d i n l e i . . o m n r . 5 7 , 2 0 1 2 l l \ l l \ \ l r \ \ l , l l ( l i 4 l

I


22/32

C6lu96rul cirluror in ot elierul sdude lucru de lo Miin6stireo Bislrifc,'/(zhinLauhi ,' J'bna lLit') l tic c.,\),t lzrxlrt( '{)(n I Brrctt{tt i , zottti r, i

Nicolelo Enculescu

Cor teo Preocuv iosu lu idr in te lu i os t ruArh imondr i tVen iominMic le ,, , lntroducereo iporului lo romdni", cclreo iesi t de sub eoscuri o Sf6n-to M6ndst i reB is t r i to in Eporh ioR6mnicu lu i ,n onu l 2O11,?ncepe uo re lo t ore o is tor ie i iporu lu i ,o cd r t i i ipdr i te ,outoru lpunctdndeve-n imente le sent io le , po i prez in t6etope le opor i f ie i iporu lu is lovon,premergdtoru l iporu lu i omdnesc.

turghier catolic", numit Missale(1483);dufe Missalul catolic din 1483, riparulslavon apare n Polonia, tari care a cu-noscut arta imprimirii tipografice incidin anul 1474. CeIedinti i cirgi tiparitein slavoni,cu l i terechiri l ice,apar a Cra-covia, in anul 7491: un Octoih, urmat deo Psahire pi un 7iiod.Schweipoldt Fiol, primul tipografdin lume, care a imprimat cirgi in lim-ba slavoni cu caractere hirilice, editase,pini Ia 21 noiembrie 1491, un numi.rde cinci titluri, gi anume: Octoihul, Ceas-louul, Tiiodul, Ti"iodul inflorat qi Psahirea.Dintre celecinci cirti de la Cracovia, emai plstreazl, astlzi, Octoihul, Ceaslouul,Tiiodul pi Tiiodul - Penticostar. Psahireanu a fosi inci identificati, motiv pentrucare special i ;ti ipu n la indoial l existen-ta ei; s-a descoperit, n fondul de carteveche al Bisericii din $cheii Brasovului,un Triod - Penticostar, pirur la'Craco-via, a clrui analiziamanun tita, flcuri de

stfel, aflim ci prima car te tipiri-ti in limba slavoni esteun ..Li-

Ludovic Demdnv dovedeste identitateaunor l i teregr"u"i. tn tipografiadin Cra-covia si chirilica specifici manuscriselormoldovenesti, apt ce a dus la concluziaci litera chirilici moldoveneasci a servitca ,,original" lui Fiol si Borsdorf. Dova-da cea mai evidenti. estecelebrul ,,M cupoale".Unele documente relateazi ci, inanul 1493, s-a nfiintat o tiparnigi cu li-tere chirilice la Cernigon.O carte slavoni., ipiriti la Venegia,cunoscuti. sub numele de Breuiariumsau Carte de rugdciuni, a apirut in anul1493, din teascurile ipografice condusede AndreasThorresano de Asula, fiind ovaloroasi ucrareglagolitici.IntAlnim, in 1494, o tipografie cu li-tere chirilice Ia Cetinie din Muntenegru.cumpirati de Ia Aridreas Thorresi"no,unde Macarie invatasemegtegugul ipa-rului.in ultimul deceniu al secolului alXV-lea apare prima tipografie slavonipe pimintul romi.nesc,i ind instalati n ,' : I

w w w , l u m e o c r e d i n l e i


23/32

Min5.stirea Peri din Maramures. Avindstatut uridic de Stavropighiea Patriarhi-ei Ecumenice din Constantinopol, a in-deplinit un rol hotirAtor in lupta penrruapirarea Ortodoxiei si promovarea cul-turii bisericesti n zona de nord a tan-suvanlel.Tot in perioada respectivi, incepeaactivitatea tipografici si in lara Romi-neasci.Concluzia pertinenti. a autorului este

lului, cu precaderen'StavropighiaPeri.PreacuviosulPirinte Arhimandrit Ve-niamin Micle observi, pe buni dreptare,ci istoria iparului a romAni a fost gno-rati pini lamij loculsecolului al XIXllea,moment in careau apirut primii deschi-zitori de drumuri, in acestsens,gi anu-me: Vasile Popp (DISERATIE DESPRETIPOGMFIILE ROMANESZ Sibiu,1838, p.l2), Timotei Cipariu (ORGA-NUL LUMINARII, nr. 54-55), Alexan-dru Odobescu, care are ,,meritul de a fistabi l i t origini le tipiri turi lor execuraredi n intentie"si u cheltuial i romAneasca"(OPERE,'IL,'p.52).Autorulprezinti faptulca unii cerc e-titori susgin i a funcgionat tipografiela Peri, rirre anii 1693-1696, rlfifttatede episcopulosifStoica 690 17ll) ,

9 martie 1607.Ultimele gtiri despre Mi.nistireaPeri dateazi. e la mijlocul secoluluialXWI-lea, cind intreaga bsre, a 13 fe-

bruarie 1646, roagl, conducerea Comi-tatului si intervini la regepentru a i seinapoia satul gi Mi.n5,stirea, ar nu existS.dovezici solicitareaar fi fost implinita.Autorul prezinta si alte etapedin isro-ria MS.ni.stiriiPeri.

de tipar estemai timpurie decAtactivita-tea eromonahului Macarie", carea tipi-rit cele trei carti: Liturghierul, Octoihulgi Tbtraeuangheiul,ntre'1508 - 1512,laMi{ristirea Bistriga-Olteani.In pagini le 38 - 10 3 al e ci.rti i sale,Pirintele Arhimandrit Veniamin Miclese ocupi de identificar ea tipografuluiMacarie ieromonahul (1508 - I5l2),

sunt una si aceeagi ersoanl cu leromo-nahul Macarie,careeste omin. Dovezici ieromonahul Macarie a fost rominrezulti ;i di n ,,Epilogul" cir;i lor sale;el intocmeste un ,,Epilog" la Liturghier( i 508) .Tipograful Macarie din Thra Romi-neasci, ransilvinean de origine, din Co-dlea, dentificat in persoana ui MartinusBurciensis din Csiidino, s-a consacratviegi icalugiresti , ar prin primirea haru-lui preotiei,a devenit ,Macarie eromo-nahul", asacum es te cunoscut in is toria

tiparului rominesc. Hrisovul emis a l6martie 1494 mentioneazi numele pri-mului egumen bistri tean, eromonahulMacarie, conducitor al scolii mini.sti-resti, unde s-au format ci.rrurarii biseri-ce;ti 9i aici ai epocii.Preacuviosul Pirintele nostru Arhi-mandrit Veniamin Micle prezinreopi-ni a unui mare numir de storici omini,precum B.P. Hasdeu, Nerva Hodoq,Nicolae Iorga^;i P P, Panairescu, orrivitcarelanpogralra ur luacane esteun pro-dus locil,-interior, acesta ntrodu&ndIitele de proveniengi ardeleneascS..In continuarea lucirii sale, aurorulprezinti principalele trlsituri tehnice

de realizare ale -celor trei tioi.rturi aleieromonahului Macarie, di n perioada1508 - I 5 12. Semnificativ, n acesr ens,pentru Octoih, este existentaunei plan-se originale, lustrati cu sfinEi, vAnd niundal o biserici de sti l bi iantin, ,,cusAnuri, in formi de trefli si cupole, fi-ind cliditi in blocuri mari. cubice de

initiali a Ministirii Bisrrita ,,eraun rri-conc cu pronaosul alungit".Maioritatea cercetitorilor suntde parere ci locul primei ripogra-fi i a fost Mlnastirea bistrita Oiteini(C.D.Fortunescu,Nicoale lorga, preo-tul Marin Prerorian, Barbu Teddorescu;istoricul $tefan Stefhnescu, Mircea To-

iere, urmatoarele: ,constatAnd a planqaOctoihului macarian redi o biseriie ase-mi.ni.toare cu cea a Ministirii Bistritadin epoca respectivi, iar nu cu cea a Mi-nistirii Dealu, o considerim ca dovadaincontestabili a functionirii tipografieiieromonahului Macar'ien acesireiumitlocasde culturi, monumenrul reprezen-tind,,emblema" dparnitei sale.Lucrarea Preacuviosului Parinteluinostru Arhimandrit Veniamin Micleesteo carte seriosdocumentati",o ade-vi"rati lucrare de cercetare n domeniulIingvistic, in care autorul isi sustine ie-care deecu citate si argumentecovingi-toare, ogice, edificatoare.

44 I U\ .1 l rA \ ' l ( )NA t l l l ( ) l \ / n r .57 ,2012 w ww.lu meo c ed nte .


24/32

Poter icul g ipteono opdrut p6nd ocum pe piotd in moi mul te versiuni ,orrecento fost edi totd o noud vor iontd ngr i i i td de monohulF i lotheuBdlon de

lo Mdndsti reo PetruVodd. Motemotic, proospdto opor i t ie qduce zece noutdt ifqtd de edi f i i le onter ioore de lo noi . Reproduceor ig inolu l rodus de monqhulPofnut ieDoscdlu l e lo Mdndst i reo Neomf, ucenicul o is ion,sursele ipdr i tur i ide lo 1828 ql e Sf. Gr igor ie Doscdlu i ind necunoscute dn d ozi . Vine cu un

studiu omplex despre istor io Poter iculu i i o genulu ide l i teroturd poter icold,pentru pr imo dotd in l imbo rom6nd, bozot pe sursele stor icepotr ist ice i pestudi iexigente, o z i . Publ icdun ndicegeogrof ic cu hdrt i ol e locur i lormentio-

note in Poteric,or e introduceri o oproope toti bdtrdni i Potericuluiolfobetic, sine prezintd un text verificot dupd originolul el inescsi pentru Potericul emotic.Monohul F i lotheuBdlqn de lq Mdndsti reo nemteqnd SF Arhonghel iMihoi l si

Govr i i l s- o ocupot de dior tosi reo, ompletoreo si odnotoreo textu lu i .Lucruldurqt 5 qn i si o oddugot povest i r i lor n i t io le coone ole mul toro d intre Bdtrdni ,s inoxorulocestoro,chior si horto f i l io t ie i duhovnicest i .

i n ce i so i sp rezece n i s i u m6 to te de temn i td ,pdr in te le us t i nP6rvu , du-hovn icu lmonqhu lu i i l o theu , u o bene f i c io tde rds fo i reo pog in i l o r v reunu iPo te r i c .Acum cr b inecuvdn tq ioceqstd ucro re s i o vorb i t despre c um poote

sch imboomul q f l o reo ocesto r scr ie r i , h io r de l o v d r s te rc rqede .Dragii mei, Patericula aparut n primelesecole lecrestinismului.De acoloa apirut gimonahismul]Monahul ce este, ecit un cres-tin desavir;it? cum s-auschimbat. umva.modelele eviati, venindpeste oi modernis-

mul si toateperioadele cestea releprin cares-a recut , din ce n ce mai materialiste. ar-ci s-a nchistatsi omul in a gAndi,pentru cal-au uat nevoile, reutigile, iel nua'mai avuttimp cAtugiO. O"t-:i,,:t expuni gAndirea.

in Patericesteadevirata ealitatea cregti-nismuluinostruortodox.Aici, in simplitatealui, n bunarareaui, n draqosteaui.-Aici n

Rasarit, a noi, in zonaasta,am pu tea spuneci este loareaortodoxiei, estemirosul, estearomape careo impra;tie peste oatenearnu-rile crestine.Romanul n special, aci a rezis-tat ln vremunle anevoloase) fezlstatnumaldatorita acestei ubiri, la care s-a adaugat irabdarea. i de aceea, ici, a noi, in Rasarit,s-au ormulat oartemulte ucruri frumoasecuvinte de folos.S-au ormat de a un vArfaltriirii viegiicrestine.Patericulnu vine asa, uhArzobul,sa cadaaici pentru lumea moder-ni, si citeascarumos-qi a comenteze. a,se mai aud ici-co lo unelecomentarii, hiardin lumea bisericii ,,A...ce-iPatericul,mai?Ce-sscrierile stea? -au nici un rost!Astea-s

/ n r . ) / , z v t 2 a l u m e o c r e d i n t e i co m nr 5 7 , 2 0 1 2


25/32

nigte nven$i aleunor oameniqtre n-au a\uto culturi, n-au a\ut nici o pregltire intelec-tuali, nimic. Ce si gisegti n Pateric?"$i infelul acesta atericul rimas din ce n ce oa-recum- in intuneric. Or, Patericul,daci nueste iit cAtugi e pugin,n-ai de cel deschide,n-ail Pentru cI in el este orba de impletireaaceasta inimii cu celede sus.Ori dici astalipsegten el. ul modern,nici Patericul u preaare multe lucruri de inteles. Dar... ca intot-deauna:cel care imane si se mAnruiasci., i-mine si mlntuiasci. Cel carevrea pierzare,spre pierzaremerge.

*t(*Cum arati un om din Pateric in rea-cul 20?Apii aici ne cam impotmolim oleaci. Fi-cea Pirintele Ioanichie Bilan ..PatericulRo-minesc" gi puneapirintele acolo, n paginilelui gi Tarciul, ;i Rariul, toate.L-am intrebat:,,Mii, Ioanichie,dar daci iti vine acum ie unitalian sl il duci la ur, ,r..i din acesta i carevorbim, unde il duci?" ,,Numai si vini, ci-lduc eu!".Si, nr-adwir, avenit aici un profesor a-tolic, carepredaparistici ortodoxi la Roma,cardindulTomrii Spidlik.A murit intre timp.

$i a statvreosiptimini pe aici: ,j,cum, Ioa-nichie. si te videu ce aci tu... unde l duci?",,Nici o griji!" S-aocupatcatolicul sta demi-nistirea PoianaMirului si acoloa Eisit foanemulte izvoare ia ficut o lu.rrr. #raordina-ri. Apoi l-au uat n furci ai lui.... ,,Ce ot ca-uti acolo.mii. laortodocsi? e educi tu aco-ld?" ,,Pii, suni prietenii mei." ,,Cumprieteniitii? Ce vorbesti?" ,Pii da, mii, dar tu qtii ceau acolo,miii Tu gtii ce-i n bogigiaaceea r-todoxi? Eu s catolic, ntr-adevir,si catolicvoirimane. Dar ce este aloare,mii,-... numai laei gisegti, a onodocsii ia pe care-icaut eu".$i, intr-adevir, aici a gisit lucruri interesantegi frumoase,datoriti gi singuritijii, izolirii,pentru ci din izolareaastamai sclipegte wa.

in viata cea de toatezilele,mireanului imai vine a$a n suflet: ,Mii, vreaus5.mi ducsi eu oleaci undevasi mi linistesc.Bucures-, lteanul, clujeanul, timisoreanul, toEi pleac.iintr-o vineri duoi-masi si se duci undevain pustie,si vadi acolo ceva, i se inisteascaomul..$i aceasti in\te esteadevarata aloa-re a Ortodoxiei. Aici estePatericulneamului

buie o educagie ufleteasci, a apoi si il aducila reapra de duhovnicie,si ingeleagaensulacesta l Patericului.Ei, camastam-am gAn-dit eu.** *

Tu, careegtiortodox, careestiobisnuit cubiserica,oarecum...ai citit asa,undeva, n-tr-un Pateric, istorioari. StaiEi evii a douaoari, a treia oari! Apoi igi dai seama:,Srai, i

arealt sens eam citid" $i-i a;a de simpli fra-za! Dar daci nu existi o adecvare ufleteasci.cu texrul,nu merge. ei sacitqti acumFilo-calia,volumul 2 sau3. Cigi inEeleg evadinvolumeleacestea, in primele volume?Nuingeleg ecAt oarte putini, pentru ci sufletulnu areputerea i energia e a ngeleg e.Omul e slibit, nici vorbi! Dar daci staiputin sacitqti, dupi ce e-ai dihnir sufleteg-te, si re-ai dunatata,putin, ncepi,din ce ncemai mult si te apropii de text gi de adevir.Asa-iPatericul dogmaticaOrtodoxiei trans-pusi in triire.*{


26/32

din Pateric.Si atuncim-am eindic Mii, uitei;tia chiar ai educagiel** *

Chiar asa cum eram noi altadati., ata,cind veneamnoi de a biserici,zicea: ,laspu-ne u texrulEvanqhelieil" oi, o dadeam in-tr-un mal in altufsi n-avearn e si.-ispunem.$i atunci tata: ,,Ehei, u te duci doar labiserica.mii? Ia sa nu mai mergi tu degea-ba! a si-mi aducimie ce ai ascultatl" i astaera scoala.A;a simpli curn era,dar pregateaomul de miine pentruprosperareartodoxi-ei, pentru propovaduirea i. $i atunci gi co-pilul in cas a tceao rugiciunede seara,bceao rugaciun e e dimineata, rceao lucrare ecaremereuo vedea i cel bitr1n. si cel Anir.

. w r t tpini la cuvint. Nu vedetidumneavoastra?Se inchini o mami la o icoani: se oleaci.pani jos. Copilul, langi ea, face;i acela;ilucru. Si astlzi asa.miine asa...ua formeziun creqtinortodox ca sa ngeleaga'Patericul.l ^ lPatericulnu se ntelege ecit cu nevointa.Pare implu, precum arn spus,dar este oarteadAnc.oentru ci. acolo esteadencimea ietiiduhovnlceqti.

**t

lumea monahilor martie2012

Documents