manual de bune practici cbrne riscul chimic şi ...cbrn.academiadepolitie.ro/uploads/presentation1...

MANUAL DE BUNE PRACTICI CBRNERiscul chimic şi ameninţările teroriste

Prof.univ.dr. Dan Victor CAVAROPOLConf.univ.dr. Florin NEACŞA

„Co‐funded by the Prevention of and Fight againstCrime Programme of the European Union”

„DezvoltareacapacităţiidereacţieastructurilordeordineșisiguranţăpublicăîncazulactelorteroristeprinutilizareaCBRN”

ACADEMIA DE POLIŢIE “ALEXANDRU IOAN CUZA”




Capitolul 1‐Armele chimice‐ istoria utilizării lor din antichitate până în prezent

1.1.Utilizarea armelor chimice din antichitate până la primul război mondial

‐ Folosirea armelor chimice în antichitate

‐ Folosirea armelor chimice în perioada Evului Mediu, Renaşterii și până în secolul XIX

1.2.Utilizarea armelor chimice în primul război mondial (1914‐1918)

1.3.Utilizarea armelor chimice între cele două războaie și în al doilea război mondial




1.4.Utilizarea armelor după cel de‐al doilea război mondial

1.5. Utilizarea armelor chimice și accidentelor chimice în secolul XXI

1.6 Studiu de caz: atentatul din Tokyo din 20 martie 1995

1.7 Siria, cea mai mare îngrijorare a comunităţii internaţionale




Capitolul 2 -Substanțe chimice CBRN

2.1 Arma chimică‐ definire, clasificare

‐ Clasificarea substanțelor chimice

2.2. Mijloace teroriste de atac cu arma chimică

2.3 Obținerea substanțelor chimice și incidente chimice




CAPITOLUL 3‐Legislație internațională și națională privind terorismul în domeniul chimic CBRNE

3.1 Evoluția legislației internaționale și naționale în domeniul armelor CBRNE

3.2 Terorismul chimic și rolul Interpol‐ului

3.3.Ameninţările CBRN la nivelul UE și politicile de combatere

3.4. Evoluția legislativă din România referitoare la terorismul CBRN3.5 Armele CBRN în SUA




Capitolul 4‐Bune practici de prevenire, intervenție, decontaminare și asistență medicală de urgență

4.1. Introducere

‐Cadrul conceptual

‐ Folosirea armelor chimice de către teroriști

4.2. Bune practici în prevenirea și intervenția în cazul utilizării armelor CBRN

4.3. Bune practici în medicina de urgență/medicina dezastrelor

‐Aplicarea tratamentului medical în cazul unui incident chimic major4.3.2.Tratamentul intoxicației cu agenți chimici CBRN




Folosirea armelor chimice în perioada Evului Mediu și a Renaşterii

- vaporii toxici şi substanţele somnifere au fost folosite de arabi în secolele XI-XII;

- butoaiele cu substanţe incendiare au fost catapultate peste zidurile cetăţilor sau

asupra vaselor inamice, în secolele XII-XIV;

- bombele, grenadele şi diversele materiale inflamabile cu arsenic, au fost folosite în

bătălia Belgradului, în 1456;




Utilizarea armelor chimice în primul război mondial (1914-1918)

Precursoare ale armelor chimice precum fumurile toxice, focul grecesc, otrăvirea apei din

fântâni şi a alimentelor, au fost utilizate în acţiunile beligerante încă în antichitate, dar muniţia chimică

în adevăratul sens al cuvântului a fost întrebuinţată în Primul Război Mondial, în data de 22 aprilie 1915,

pe câmpul de luptă din apropiere de Ypre, în Belgia.

Primului Război Mondial a mai fost cunoscut şi sub denumirea de „Războiul chimiştilor”




Țara Morţi Răniți

Rusia 475. 340 56. 000

Germania 200. 000 9. 000

Franţa 190.000 8.000

Marea Britanie 188.706 8.109

Austria /Ungaria 100.000 3.000

SUA 72.807 1.462

Italia 60.000 4.627

Alte state 10.000 1.000

Total victime 1.286.853 86.571




În perioada dintre cele două războaie, între anii 1919-1939 s-au utilizat de asemenea

substanțele chimice ca arme de distrugere , astfel:

- În anul 1920, în Rusia, în timpul războiului civil au fost folosiţi agenţi chimici;

- În anul 1925, în luptele din Rif s-a folosit iperita;

- În perioada 1935-1936, în Etiopia, s-a folosit iperita împotriva luptătorilor abisinieni;În perioada 1937-1941, armata japoneză a folosit în războiul contra Chinei iperita şilewisita




Studiu de caz: atentatul din Tokyo din 20 martie 1995Adepții cultului japonez Aum Shinrikyo (Adevărul Suprem) au comis, în martie

1995, cinci atacuri coordonate cu gaz sarin la metroul din Tokyo.

Gazul toxic eliberat în metroul din Tokyo a ucis 15 persoane, a rănit grav alți 50 de oameni, iar câteva sute de călători au avut probleme de vedere, pe termen scurt.

Atacul, considerat cel mai grav din Japonia, de la sfârșitul celui de-al Doilea Razboi Mondial, era îndreptat împotriva guvernului japonez




Siria, cea mai mare îngrijorare a comunităţii internaţionaleConflictul dintre rebelii sirieni şi susţinătorii lui Bashar al-Assad a atras acuzaţii de folosire a

armelor chimice încă din decembrie 2012, când rebelii au acuzat Guvernul că a otrăvit populaţia din

oraşul Homs.

Siria se confruntă cu revolte reprimate violent şi cu un conflict militar între serviciile de

securitate subordonate regimului Bashar al-Assad, forţele opoziţiei şi grupuri teroriste, inclusiv

organizaţia sunnită Stat Islamic (Stat Islamic în Irak şi Siria / Stat Islamic în Irak şi Levant).

Bilanţul conflictului depăşeste 200.000 de morţi.




Riscul utilizării armelor chimice CBRNSubstanțe cu acțiune generală

a) Neuroparalizante (neurotoxice)

‐Tabun (GA) Dimetilamidocianofosfat de O‐etil;‐ Sarin (GB)‐Metilfluorofosfonat de O‐izopropil;‐ Soman (GD)‐ Sarin: Metilfluorofosfonat de O‐

izopropil,‐VX‐ Metiltiofosfonat de O‐etil‐S‐[2‐

(diizopropilamino)etil]




b) Psihochimice

- LSD.25; mescalină; bufetonină; hermină.

c) Hematice

- hidrogen arseniat; oxid de carbon.

d) Agenţi sangvini

- acid cianhidric; clorcian (clorură de cianogen)




În cazul unui atac terorist cu arma chimică, se pot folosi substanțele sub formă de :

- gaze sau vapori; lichid; aerosoli lichizi (cețuri toxice).

Teroriștii pot aplica substanțele chimice CBRN cu ajutorul următoarelor mijloace :

- pulverizarea din aparate speciale montate pe avioane, din aparate speciale montate pe

drone;

- rachete;

- bombe chimice de aviație;

- proiectile chimice de artilerie;

- mine chimice de aruncător.




Indiciile unui posibil atac terorist folosind arme chimice

-animale, păsări sau pești morți. Nu este vorba de un caz izolat al unui animal omorât pe un drumsau pe o pășune ci de un număr mai mare de animale domestic sau sălbatice, mici sau mari, pești saupăsări moarte în aceeași regiune;

-absența insectelor vii într-o zonă, mirosuri inexplicabile, număr neașteptat de mare de persoanebolnave și aflate pe moarte sau chiar decedate (pierderi masive);

-apariția unor erupții cutanate,arbori, arbuști decolorați, morți sau de peluze de iarbă decoloratesau moarte;

-existența unor suprafețe cu pete uleioase sau cu pelicule, apariția unor nori de mică altitudine,inexplicabili.




Legislație internațională și națională privind terorismul în domeniul chimic CBRNE• 1675, Acordul de la Strasbourg a fost primul tratat internaţional, semnat de Franţa şi Germania, care

interzicea folosirea gloanţelor otrăvite.

• 1874, Convenţia de la Bruxelles a interzis utilizarea otravei sau a armelor, proiectilelor sau altor materiale purtătoare de otravă, cauzatoare de suferinţe inutile

• . • 1899, la Conferinţa de la Haga s-a decis interzicerea folosirii armelor cu încărcătură otrăvitoare, asfixiantă

sau dăunătoare

• 1925, Protocolul de la Geneva a interzis utilizarea armelor chimice şi bacteriologice, dar nu a interzis dezvoltarea (cercetarea)




• 1992, comitetul special a prezentat Conferinţei pentru dezarmare textul “Convenţiei privind interzicerea dezvoltării, producerii, stocării şi utilizării armelor chimice şi distrugerea lor”, numită uzual, Convenţia pentru interzicerea armelor chimice (Chemical Weapons Convention – CWC)

• Organizaţia pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC), cu sediul la Haga, Olanda

• În prezent, 190 de state sunt părţi la CWC şi membre ale OIAC.

• Mandatul OIAC este de prevenire a proliferării armelor chimice şi de verificare a implementării, de către Statele-părţi, a prevederilor CWC, inclusiv prin inspecţii la companiile cu activităţi declarabile în termenii Convenţiei




Ordin Nr. 89 din 18 iunie 2013 privind aprobarea Regulamentului de planificare, organizare,

pregătire şi desfăşurare a activităţii de prevenire a situaţiilor de urgenţă executate de IGSU-

Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi structurile subordonate.

La Art. 3 se stabilesc domeniile specifice activităţii de prevenire, printre care se regăsește si

reducerea riscurilor asociate CBRN:d) reducerea riscurilor de producere a incidentelor chimice, biologice, radiologice şi nucleare

(CBRN) şi a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase

manual de bune practici cbrne riscul chimic şi ...cbrn.academiadepolitie.ro/uploads/presentation1...

Documents