Publicație subteranăAnul III

Nr. 23-245 -19 Aprilie

8 Pagini1 Leu

SUBTERANE

... scoate adevărul la suprafață !

Era o vreme când circula o vorba care suna cam aşa: „Câmpulung sau Pojorâta, pentru mine-i tot atâta”. Ei bine, însă, de ceva vreme autorităţile câmpulungene (deh, municipale) se tot împung cu cele din comuna Pojorâta pe diverse teme. Prima divergenţă a apărut mai luna trecută când edilii din Câmpulung Moldovenesc s-au arătat iritaţi de faptul că Grupul de Acţiune Locală (GAL) „Bucovina de Munte” din care fac parte şi ei printr-o asociaţie, este condus dintr-o comună. Adică de Bogdan Codreanu de la Pojorâta. Scandal frate şi scuipat la furcă în şedinţă de consiliu, de numa-numa. Ba chiar, aleşii câmpulungeni erau atât de supăraţi încât au propus să se retragă din…GAL. Adică dintr-o structură din care nu făceau practic parte. În �ne, mai nou, nu mai puţin de 5 persoane din compartimentele „programe” şi „investiţii” de la Primăria Câmpulung şi-au pus coada pe spinare şi s-au mutat exact la G.A.L.-ul cu sediul în Pojorâta.

pagina 3

Secția Infecțioase a Spitalului Vatra Dornei, bombă ecologică

pagina 2

Piaţă agro-alimentară modernă la Câmpulung

pagina 2

Sadova între realitate şi proiecte de viitor

pagina 4

Infrastructura la Putna, la fel ca peste tot

pagina 5

Bucovina Pojorâta, cu un picior şi jumătate în play-o�

pagina 6-7

G.A.L. Bucovina vs Primăria C-Lung

... scoate adevărul la suprafață !

2

În sfârşit, aleşii din Câmpulung Moldovenesc s-au hotărât să modernizeze piaţa agro-alimentară din municipiu. Astfel că, în cea mai recentă şedinţă, au aprobat contractul de asociere în participaţiune a municipiului cu �rma Maghebo S.R.L. din localitate. Practic, Primăria vine cu terenul (2484 mp) de pe str. Alexandru Bogza f.n., iar �rma amintită va realiza o construcţie „cu funcţiunea piaţă agro-alimentară”. Mai exact, este vorba de o clădire P+E, formată dintr-un parter unde se vor vinde fructe şi legume, vor � spaţii comerciale şi birou administrativ, cântare,

La Moldoviţa, în Duminica Floriilor, anul acesta, pe 13 aprilie, va avea loc Festivalul Ouălor Încondeiate, ediţia a VIII-a, organizat de Primăria şi Consiliul Local al comunei Moldoviţa şi Muzeul Ouălor Încondeiate „Lucia Condrea”. Festivalul cuprinde mai multe secţiuni: „Ouă încondeiate” (copii, adulţi), „Artă tradiţională veche”, la care participanţii se vor prezenta cu haine, icoane şi obiecte tradiţionale vechi, „Gastronomie”, la care participanţii vor pregăti bucate tradiţionale de post şi preparate din peşte şi va � deschisă o expoziţie cu vânzare. Sosirea invitaţilor şi aranjarea standurilor va începe la ora 10:00, în sala de sport a comunei Moldoviţa. După o scurtă slujbă religioasă de s�nţire, de la ora 13:00, se lansează concursul festivalului. În perioada cât juriul va alege câştigătorii, la �ecare secţiune, vizitatorii se vor putea delecta cu un program artistic special, prezentat de mai multe formaţii locale.

Pentru că are locuinţa la câţiva paşi de Secţia de Boli Infecţioase, dorneanca a încercat să sensibilizeze autorităţile locale. Până acum nu s-a rezolvat nimic, iar ceea ce se petrece acolo pare desprins din �lmele horror. „Rezidurile (materii fecale, pansamente etc.) stagnează în căminele amplasate în mod oarecum abuziv în curtea unității CFR (la 15 m de locuinţa personală) și de multe ori refulează, mirosurile sunt insuportabile și este pericol să se producă un accident (capacele sunt furate) deoarece prin curte se mai joacă copii de la un bloc ANL din

Reziduri, miros pestilenţial şi rozătoare

Ajunsă la limita răbdării, Ane Marie Turcu a sesizat conducerea Spitalului Vatra Dornei, dar a trimis un strigăt disperat şi către presă. „Vă rog să veri�caţi dacă situaţia semnalată nu constituie o prioritate și un pericol biologic de îmbolnăvire, dacă această unitate (Secția Boli Infecţioase) deversează apele reziduale conform prevederilor şi normelor de protecţie a mediului în vigoare, dacă se impun sau nu curățirea, refacerea și protejarea

La limita răbdării

Aurel Scurtu, directorul Spitalului Municipal Vatra Dornei, spune că a primit sesizarea în cursul zilei de vineri, dar recunoaşte că nu a înştiinţat încă Primăria. „Într-adevăr, acolo sunt probleme. E o clădire veche de circa o sută de ani, care nici nu este a noastră, ci a fost revendicată de Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor. Pentru că suntem chiriaşi, nu putem investi bani, iar problema ar � legată de faptul că terenul este mai jos faţă de canalizarea oraşului”, a arătat Aurel Scurtu. Secţia de Boli Infecţioase are 16 paturi, iar în afara bolnavilor internaţi aici mai lucrează şi personalul medical, astfel încât zilnic sunt cel puţin 20 de persoane în unitate.

„Într-adevăr, acolo sunt probleme”

Cât îl priveşte pe viceprimarul Nicuşor Cojocaru, acesta a declarat că nu este la curent cu o astfel de reclamaţie, dar nu exclude existenţa unor probleme la Secţia de Boli Infecţioase a Spitalului din Vatra Dornei. „Voi veri�ca situaţia şi vom vedea ce putem face. Ştiu că acolo au fost ceva probleme în urmă cu câţiva ani, dar s-a efectuat decolmatarea şi situaţia s-a remediat”, a arătat Nicuşor Cojocaru. Ceea ce se petrece la Secţia de Boli Infecţioase a Spitalului Municipal Vatra Dornei a ajuns şi la urechile conducerii Comisariatului Judeţean Suceava a Gărzii Naţionale de Mediu. Adriana Iordache, şefa acestei instituţii, a precizat că va trimite o echipă de control la Vatra Dornei, iar dacă aspectele sesizate se vor adeveri vor � luate măsuri drastice. (preluare Monitorul de Suceava)

Garda de Mediu merge în control la Vatra Dornei

Se pre�gurează o piaţă agro-alimentară modernă la Câmpulung Moldovenesc

Festivalul Ouălor Încondeiate la Moldoviţa

Secţia de Boli Infecţioase a Spitalului Vatra Dornei, situată în apropierea Staţiei CF Vatra Dornei, este o adevărată bombă ecologică, şi doar o minune a făcut ca până acum să nu explodeze şi să avem de-a face cu îmbolnăviri grave. Cazul a fost semnalat de Ane Marie Turcu, o femeie care locuieşte în Vatra Dornei. Mai grav este că Primăria oraşului, cea care are în

subordine unitatea spitalicească din localitate, nu ştie absolut nimic despre starea reală din curtea Secţiei de Boli Infecţioase. „În urma efectuării unor lucrări de asfaltare şi reamenajare taluz la şoseaua de centură Foresta-Argestru, în zona podului de beton peste Bistriţa (în dreptul gării CF Vatra Dornei) secţiunea tubului de evacuare a fost colmatată prin descărcarea unor

remorci cu pământ pe taluzul râului Bistrița. În plus, lipsa de întreţinere, volumul mare de ape reziduale evacuate de Secția de Boli Infecţioase, vechimea decantoarelor și subdimensionarea acestora au dus la colmatarea canalizării. Toate căminele de decantare sunt pline şi refulează deseori în grădină”, a arătat Ane Marie Turcu.

Secţia de Boli Infecţioase a Spitalului Vatra Dornei, bombă ecologică

apropiere, iar rozătoarele au găsit aici habitat corespunzător pentru înmulțire haotică. Deoarece canalizarea comună a fost înfundată și unitatea CFR nu a găsit colaborare la unitatea spitalicească, și-a evacuat personalul propriu şi a sistat folosirea instalaţiei sanitare de mai bine de 12 ani; canalizarea proprie îmi este blocată tot de atunci și acest lucru ne creează mari neajunsuri”, a arătat Ane Marie Turcu. Dorneanca spune că actualul viceprimar, Nicuşor Cojocaru, cunoaşte problema încă din perioada în care se a�a în fruntea ACET Vatra Dornei. În cursul anului 2008, Nicuşor Cojocaru a venit la faţa locului şi a pus la dispoziţie o vidanjă, iar situaţia s-a remediat numai temporar, pentru 25 de zile, dar cauzele principale ale focarului de infecţie au rămas nerezolvate.

corespunzătoare a canalizării”, este rugămintea publică a dornencei.

cameră materiale curăţenie, hol casa scării şi grupuri sanitare urmând ca la etaj să funcţioneze alte 14 spaţii comerciale pentru vânzarea de ouă, produse apicole, lactate, carne, peşte şi produse �tofarmaceutice. Tot la etaj va � amenajat şi un laborator de specialitate precum alte grupuri sanitare, etc. Menţionăm că valoarea totală a investiţiei este de 2.956.125 lei cu TVA inclus şi are ca termen de realizare maxim 24 de luni. (MdM)

... scoate adevărul la suprafață !

3

Era o vreme când circula o vorba care suna cam aşa: „Câmpulung sau Pojorâta, pentru mine-i tot atâta”. Ei bine, însă, de ceva vreme autorităţile câmpulungene (deh, municipale) se tot împung cu cele din comuna Pojorâta pe diverse teme. Prima divergenţă a apărut mai luna trecută când edilii din Câmpulung Moldovenesc

s-au arătat iritaţi de faptul că Grupul de Acţiune Locală (GAL) „Bucovina de Munte” din care fac parte şi ei printr-o asociaţie, este condus dintr-o comună. Adică de Bogdan Codreanu de la Pojorâta. Scandal frate şi scuipat la furcă în şedinţă de consiliu, de numa-numa. Ba chiar, aleşii câmpulungeni erau atât de supăraţi încât

au propus să se retragă din…GAL. Adică dintr-o structură din care nu făceau practic parte. În �ne, mai nou, nu mai puţin de 5 persoane din compartimentele „programe” şi „investiţii” de la Primăria Câmpulung şi-au pus coada pe spinare şi s-au mutat exact la G.A.L.-ul cu sediul în Pojorâta.

Dar despre cum stă treaba cu GAL-ul, ni s-a confesat exact Bogdan Codreanu, primarul de Pojorâta: „Nu Primăria Câmpulung Moldovenesc a pus bazele Grupului de Acţiune Locală „Bucovina de Munte” şi nici nu este membru în această structură. Doar reprezentantul legal al instituţiei face parte dintr-o Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară din care fac parte şi celelalte comune. Dar membri în comitetul director sunt reprezentanţii celor 10 comune membre plus cei ai Asociaţiei şi nu ai Primăriei Câmpulung Moldovenesc. Aici trebuie să recunosc că la momentul constituirii GAL-ului un rol important l-a avut dl. Gabriel Constantin Şerban, nu în calitate de primar al Câmpulungului ci de partener corect faţă de Bucovina. Pur şi simplu, nu s-a opus la nimic din ceea ce s-a construit. Mai mult, când s-a constituit echipa tehnică, toţi oamenii au lucrat cot la cot cu Şerban. Şi mă întreb, de ce pe vremea lui Gabriel Constantin Şerban echipa a funcţionat iar după aceea, nu?” Răspunsu-i vânare de vânt, la urma urmei.

Vine GAL-ul, îmi ia…echipa

Deci după ce s-au lămurit treburile cum că municipiul Câmpulung Moldovenesc nu poate nici să decidă în GAL şi nici să bene�cieze de �nanţări prin această structură, ea (structura, adică) având ca obiect de activitate atragerea de fonduri pentru satul românesc (vorba lui Bogdan Codreanu, „n-au decât să se declare o�cial sat”), a apărut un nou scandal. Adică fetele de la Compartimentul „Proiecte cu �nanţare externă, managementul calităţii şi marketing turistic” al Primăriei , pe numele lor Monica Marilena Prundean, Mihaela Oana Lehaci şi Alina Creţu plus încă doi bărbaţi, unul tot de la respectivul compartiment (Cornel Lupescu) şi altul de la serviciul investiţii (Daniel Coca) şi-au manifestat nemulţumirea faţă de cum sunt trataţi din toate punctele de vedere de către edilii câmpulungeni şi şi-au luat lumea-n cap. Iar dacă unul dintre bărbaţi s-ar � retras la pensie celelalte patru persoane au plecat în bejenie exact la Pojorâta unde şi-au găsit loc la GAL-ul păstorit de Codreanu.

De la Primăria Câmpulung la GAL

Bineînţeles, evadarea prin demisii a celor patru nu a rămas fără repercursiuni. Aproape tot consiliul local câmpulungean a arătat cu degetul către primarul Bogdan Codreanu că a primit tot lotul de fugari. Şi asta ca asta, dar se bănuieşte că mişcarea era plani�cată mai demult iar primarul Mihăiţă Negură s-a plâns că omologul său de la Pojorâta nu l-a avertizat din timp deşi ar � ştiut ce se întâmplă.

Ca să nu mai vorbim despre acuzaţiile cum că un anume proiect care trebuia depus la capitală de către demisionari a făcut

Acuzaţii la adresa fostei echipe

În �ne, cu toate acuzaţiile care li se aduc celor sătui să înghită mo�uri din partea unora care nu înţeleg importanţa activităţii celor care crează proiecte elegibile pentru a atrage fonduri întru binele comunităţii, suntem în posesia unui raport de activitate al respectivului compartiment al Primăriei făcut pe cei 5 ani de existenţă a acestuia. Ei bine, nu o să enumerăm multitudinea de activităţi şi proiecte că nu avem nici noi spaţiu şi nici voi răbdare să le citiţi. Cert este că activitate a fost, iar cei care o contestă au posibilitatea să veri�ce. În plus, în curs de evaluare sunt şi acum încă două proiecte denumite Festivalul internaţional de folclor „Întâlniri Bucovinene” şi cel intitulat „Drumul laptelui”. (MdM)

Un fel de epilog

G.A.L. Bucovina vs Primăria C-Lung

cale-ntoarsă după ce „un primar” le-ar transmis telefonic “bebelușelor” să-l păstreze pentru a-l pune în practică într-o altă localitate. Sau că marea nemulţumire a celor 5 ar � plecat şi de la faptul că au fost mutaţi din spaţiul de lângă Casa de Cultură (“Borcan”) în sediul Primăriei unde urmau să �e sub strictă supraveghere, nemaiputând să facă şi alte „învârteli”. Spre exemplu consilierul Virgil Macovei susţine că i-a şi urmărit pe respectivii: „Le-am urmărit �indcă eram de-a dreptul consternat. Acolo unde lucrau, când afară era groaznic de ger, ele stăteau în tricouri de cald ce era. Au consumat curent mai mult decât toată Primăria la un loc. Plus că i-am văzut acum la urmă cum au cărat de acolo mai multe dosare cu o maşină dar nu le-au dus la Primărie.”

... scoate adevărul la suprafață !

4

Mihai Constantinescu este în principal mândru că a �nalizat lucrările de reabilitare a dispensarului uman, în valoare de peste 160.000 de lei şi că se bucură, pe lângă medicul de familie, şi de aportul a doi medici, soţ şi soţie. Este vorba de un radiolog (el) şi un stomatolog (ea), strămutaţi la Sadova tocmai din Iaşi. În plus, cei doi au căpătat şi o locuinţă care se a�ă în aceeaşi clădire cu dispensarul, la etaj. Mai mult, în plan este şi aducerea unui tehnician pentru implanturi dentare care să lucreze două zile pe săptămână. Cât priveşte activitatea stomatologului, primarul este foarte mulţumit: „Vin şi de prin alte zone aici. Lucrează bine, chiar eu mi-am pus o plombă. Plus că locuind în aceeaşi clădire cu dispensarul lumea vine direct la el acasă, indiferent de oră, în caz de urgenţă şi nu se supără.”

Dentist şi radiolog în Sadova

Tot legat de proiecte realizate, Mihai Constantinescu se laudă şi cu noul pod care are o capacitate de 100 de tone. Dar asta deja e de domeniul trecutului. Mai nou, vrea să transforme zona lacului Iezer într-o mică bijuterie turistică. Mai exact, spune că a reuşit să-l preia de la Direcţia Silvică şi să-l intabuleze pe localitate iar prima măsură pe care vrea să o ia se referă la decolmatarea acestuia. „Dacă mă ajută Dumnezeu sper să reuşesc mai întâi să-l decolmatez. Apoi să fac barajul şi două pontoane de pescuit. După aia o să încerc să caut un parteneriat public-privat dar cu un investitor de prin preajmă. Vreau să fac o zonă de agrement, mai ales că acolo este şi un drum marcat, frumos, de doar 1,2 km până la Obcina Feredeului. Cei care merg pe la mănăstiri pot să poposească şi la Iezer. Acolo e un luciu de apă de cca 1,5 km, iar iazul îl vom popula cu păstrăv, avem vreo 2 ha de izlaz comunal pe care vrem să amplasăm nişte foişoare, vom aduce şi nişte bărcuţe, avem planuri mari. Repet, dacă dă Dumnezeu, treaba începe de pe 15 mai şi prima parte o �nalizez pe 1 octombrie, anul acesta. Şi sper să ne ajutăm şi cu Direcţia Sivică �indcă au şi ei o bucată de drum şi păduri acolo”, a mai spus primarul de Sadova.

Bază de agrement, în curând, la Iezer

Până la mica oază de la Iezer, la Sadova mai sunt şi alte proiecte încă în derulare. Spre exemplu, la Şcoala Gimnazială cu clasele I-VIII din Gura Sadovei mai sunt de construit, prin GAL, o sală de primire, o sală de sport, băi, vestiare şi încă o sală de clasă. Chestia e că ne�ind venită încă �nanţarea nu se pot face pronosticuri privind �nalizarea lucrărilor. „Oricum, lucrăm în continuare pe nişte proiecte făcute prin GAL Bucovina de Munte unde ne-am adunat 10 primari şi chiar ne înţelegem, indiferent de culoarea politică. Plus că avem şi un preşedinte ca lumea, Bogdan Codreanu de la Pojorâta. Eu sunt mulţumit. Dacă �nalizez şi cu şcoala, e minunat”, a spus Constantinescu. În afară de acest proiect, se lucrează deja la regularizarea de albii și la reabilitarea drumurilor comunale, sperându-se că nu va trece mult timp până ce acestea vor � şi asfaltate. Plus că se încearcă implementarea unui proiect privind racordarea comunei la reţeaua de apă a ACET prin obţinerea de fonduri europene.

Primarul, mulţumit de GAL „Bucovina de Munte”

Pe lângă alte cele, o problemă a primarului Mihai Constantinescu este şi cea de dezvoltare a turismului. Astfel, în zonă sunt 3 pensiuni cu regim deschis şi alte 20 cu regim închis, capacitatea totală �ind de 500-600 de locuri. Din păcate, nici manifestări prea multe care să atragă turiştii în zonă nu prea sunt în afară de Zilele Comunei de pe 8 septembrie, câteva manifestări mici cu obiceiuri tradiţionale sau Balul Gospodarilor. Şi asta nu prea dă bine la bugetul comunei. Mai ales că nici cu locurile de muncă nu se stă grozav, multe întreprinderi mici �ind des�inţate. „Erau

Firmele mici, cam pe ducă

Comuna Sadova trece şi ea printr-o perioadă grea ca toate celelalte, de altfel. Îmbucurător, totuşi, este faptul că primarul

Mihai Constantinescu Otcu este cât de cât optimist. Se bucură adică şi de realizările de până acum, dar visează să realizeze şi mai

multe în viitor. Dar să le luăm pe rând…

Sadova între realitate şi proiecte de viitor

peste 40 de �rme de prelucrare a lemnului, mai sunt 12, erau 5 ateliere de mobilier, mai este unul”, a mai spus cu amărăciune Mihai Constantinescu. Se mai consolează totuşi cu faptul că din cei 2486 de locuitori sunt încă mulţi crescători de animale, în special bovine, existând în Sadova nu mai puţin de 150 de gospodării care au în bătătură peste 10 vite.

P.S.: Din ultimele informaţii, reprezentanţii Primăriei, cu sprijinul Direcţiei Silvice şi cu mânuţele elevilor din comună au reuşit să planteze recent nu mai puţin de 1500 de puieţi. (MdM)

... scoate adevărul la suprafață !

5

Revenind la amintitul drum, lucrările au fost reluate în această lună, urmând ca respectiva arteră să �e betonată. De fapt, planul primarului Gheorghe Coroamă este să betoneze toate drumurile din comună, bineînţeles, după buget. De asemenea, doreşte reabilitarea şi modernizarea Căminului Cultural din Putna şi reconstruirea celui din Gura Putnei. Şi dacă tot e vorba de reparaţii şi reutilări, îşi doreşte să termine lucrările de acest gen şi la Şcoala Generală din Putna.

“2500 de copii au vizionat �lme de odinioară”, semnala presa locală, atunci când, la Gura Humorului, s-a lansat cel de-al doilea proiect pe care MDV AUDIO STUDIO, împreună cu Asociaţia CineCultura, îl derulează: Caravana �lmului românesc – Cartea şi �lmul. Având în vedere impactul pe care proiectul l-a avut aici şi anticipând săptămâna „Şcoala ALTFEL” – săptămână dedicată elevilor şi liceenilor şi a�ată sub semnul îndemnului la cunoaştere: „Să știi mai multe, să �i mai bun!” –, Caravana �lmului românesc – Cartea şi �lmul se întoarce la Gura Humorului, cu noi proiecţii de �lme. Vor � prezentate comedii („D’ale carnavalului” sau „Mo�uri 1900”, ambele după I.L. Caragiale) sau drame („Ultima noapte de dragoste”, după Camil Petrescu sau „Felix şi Otilia”, după George Călinescu); �lme după texte clasice („Baltagul” de Mihail Sadoveanu sau „Ion: Blestemul pământului, blestemul iubirii”, după Liviu Rebreanu) sau după texte care dezbat problemele vârstei („Liceenii” şi „Declaraţie de dragoste” de George Şovu). Invitat special este actorul VLADIMIR GĂITAN, care va � prezent la proiecţia �lmului „Ultima noapte de dragoste” (regia: Sergiu Nicolaescu). Evenimentul va avea loc la Centrul pentru Cultură, Artă şi Tradiţie, în 5, 6, 7 şi 10 aprilie 2014. La toate proiecţiile intrarea este liberă.

Se doresc drumuri betonate

Alte proiecte importante ale edilului putnean sunt reactualizarea Planului Urbanistic General (PUG), amenajarea a mai multor spaţii verzi în comună precum şi a unui parc în zona Chiliei lui Daniil Sihastru, modernizarea clădirii Primăriei şi a bazei sportive ACS „Bradul”, reguralizarea pârâurilor Putna şi Gura Putnei, reabilitarea reţelelor de canalizare, repararea de şanţuri şi efectuarea de apărări de maluri.

Mai multe spaţii verzi

Din păcate pentru zona Putnei, un proiect ambiţios pe care autorităţile şi l-au propus de mai mult timp a rămas în stand-by. Este vorba de amenajarea unui „parc de aventuri” în colaborare cu o �rmă din Franţa. Ei bine, suprafaţa a fost identi�cată, investitorii sunt dispuşi să se implice, dar birocraţia… Mai exact, o porţiune de pădure, chiar dacă nu se procedează la defrişări pentru că arborii fac parte din proiect, trebuie scoasă din circuitul silvic. De asemenea, investitorii doresc şi ei să câştige ceva din toată afacerea, aşa că ar � interesaţi de o concesiune pe o perioadă mai lungă de timp. Ştim că ne repetăm. Dar birocraţia… (MdM)

„Parcul de aventuri” a rămas în stadiul de proiect

Comuna Putna a fost şi a rămas o zonă care este atractivă mai ales pentru turismul religios. Mai ales acum, când mănăstirea a primit „verde” la fonduri pentru reabilitare. În

acest sens, primarul Gheorghe Coroamă îşi doreşte şi mai abitir să rezolve problema infrastructurii, unul dintre principalele proiecte �ind de�nitivarea lucrărilor la drumul

care leagă Putna de Mănăstirea Sihăstria Putnei. Dar nu doar atât.

Infrastructura la Putna, la fel ca peste tot

Caravana �lmului românesc la Gura Humorului

... scoate adevărul la suprafață !

6

A.C.S. Bucovina Pojorâta

Preşedinte de onoare şi fondator, Bogdan Ioan Codreanu (primarul comunei Pojorâta)

Dănuţ Mândrilă, n. 15.12.1973 (C-lung Moldovenesc), a jucat fotbal la Bucovina Fundu Moldovei, A.S.A. Câmpulung Moldovenesc, Dacia Unirea Brăila, FC Maramureş Baia Mare şi Dorna Vatra Dornei. A activat ca antrenor-jucător la Rarăul Câmpulung Moldovenesc, Foresta Moldoviţa şi F.C. Pojorâta, la ultima punându-şi ghetele în cui şi ocupându-se doar de antrenorat.

Aurel Prundean, n. 24.09.2013 (C-lung Moldovenesc), a jucat doar la Pojorâta, �ind format de actualul antrenor Dănuţ Mândrilă

Ionuţ Alex Donose, n. 30.01.1993 (Iaşi), legitimat la Pojorâta din 2013; ultima echipă, CSMS Iaşi

Eusebiu Furtună, n. 1.04.1998 (Săveni, Botoşani), legitimat la Pojorâta din 2013; ultima echipă, Foresta Mălini

Radu Bogdan Iuga, n. 24.01.1987 (Vatra Dornei), legitimat la Pojorâta din 2014; ultima echipă, Minerul Iacobeni

Bogdan Constantin Stroia, n. 28.10.1993 (Galaţi), legitimat la Pojorâta din 2013; ultima echipă, Rarăul Câmpulung Moldovenesc

Michael Cherariu, n. 26.11.1992 (C-lung Moldovenesc), legitimat la Pojorâta din 2012; ultima echipă, Rarăul Câmpulung Moldovenesc

Bogdan Botezatu, n. 6.08.1992 (Suceava), legitimat la Pojorâta din 2013; ultima echipă, C.S. Gura Humorului

Florin Ionuţ Dodan, n. 24.03.1993 (Iaşi), legitimat la Pojorâta din 2013; ultima echipă, CSMS Iaşi

Constantin Alex Antonescu, n. 17.05.1994 (Râmnicu Vâlcea), legitimat la Pojorâta din 2014; ultima echipă, Gloria Bistriţa

Marcio Ferreira Donascimento, n. 18.08.1987 (Rio de Janeiro, Brazilia), legitimat la Pojorâta în 2014; ultima echipă, Concordia Chiajna

Toader Tivodari, n. 25.02.1981 (C-lung Moldovenesc), legitimat la pojorâta din 2012; ultima echipă, Foresta Moldoviţa

Lucian Nicuşor Kuruc, n. 6.12.1990 (Gura Humorului), legitimat la Pojorâta în 2014; ultima echipă, Sporting Suceava

Cristian Gheorghe Tudor, n. 26.12.1989 (Brăila), legitimat la Pojorâta în 2014; ultima echipă la care a evoluat, Dunărea Călăraşi

Jean Turiţă, n. 31.07.1990 (Vatra Dornei), legitimat la Pojorâta în 2013; ultima echipă Progresul Frătăuţii Vechi

Ionuţ Iulian Puianu, n. 24.02.1995 (Câmpulung Moldovenesc), ultima echipă C.S. Gura Humorului

Fostul preşedinte al clubului şi membru fondator, Vladimir Cârloanţă (viceprimar al comunei Pojorâta)

Vicepreşedinte, Aurel Murariu, n.11.04.1950 (Iaşi), din 1970 aproape de echipa din Pojorâta

Preşedinte, Ilie Supernat

Antrenor:

Fundaşi:

Mijlocaşi:

Portari:

Sta�-ul clubului:

... scoate adevărul la suprafață !

7

Derby-ul judeţean dintre Sporting şi Bucovina Pojorâta din etapa trecută a fost tranşat clar de către echipa oaspete, care s-a impus cu categoricul scor de 6-0 (3-0), prin golurile marcate de Marcio (2), Donose, Botezatu, Buhăcianu şi Iuga. În urma acestui rezultat, formaţia pregătită de Dănuţ Mândrilă a urcat pe poziţia a şasea în clasament, ultima care asigură prezenţa în play-o�. Dar iată rezultatele complete ale etapei cu numărul 20: Petrotub Roman - Ceahlăul II Piatra Neamţ 1-2Bucovina Rădăuţi - CSM Moineşti 3-0Sporting Suceava - Bucovina pojorâta 0-6Cetatea Târgu Neamţ - Aerostar Bacău 1-1Ştiinţa Miroslava - Kosarom Paşcani 2-1

Etapa 21:

Ştiinţa Miroslava - Petrotub RomanF.C.M. Dorohoi - Bucovina RădăuţiC.S.M. Moineşti - Sporting SuceavaBucovina Pojorâta - Cetatea Tg. NeamţKosarom Paşcani - Aerostar Bacău Etapa 22:

Aerostar Bacău - Bucovina PojorâtaCetatea Tg. Neamţ - C.S.M. MoineştiSporting Suceava - F.C.M. DorohoiBucovina Rădăuţi - Ceahlăul II P. NeamţPetrotub Roman - Kosarom Paşcani

Clasamentul general după această etapă se prezintă astfel: Echipe M V E Î G P1. Ştiinţa Miroslava 19 11 2 6 28-17 352. Kosarom Paşcani 18 9 5 4 36-18 323. Petrotub Roman 18 9 4 5 28-19 314. F.C.M. Dorohoi 18 8 6 4 33-23 305. Cetatea Tg. Neamț 18 8 5 5 24-20 296. Bucovina Pojorâta 18 8 4 6 25-26 287. C.S.M. Moineşti 18 8 1 9 30-31 258. Ceahlăul II P.Neamț 19 7 4 8 27-30 259. Sporting Suceava 18 4 4 10 20-41 1610.Aerostar Bacău 18 4 2 12 13-23 1411. Bucovina Rădăuți 18 3 5 10 15-31 14

*F.C.M. Bacău s-a retras din campionat. De menţionat că în această ediţie nu retrogradează nici o echipă.

Clasament play-o�:

1. FCM Dorohoi 10 4 5 1 18-8 17 (+2)2. Petrotub Roman 8 4 2 2 12-8 14 (+4)3. Ştiinţa Miroslava 9 4 1 4 14-9 13 (+1)4. Kosarom Paşcani 9 3 3 3 12-11 12 (-3)5. Bucovina Pojorâta 9 3 1 5 8-17 10 (-2)6. Cetatea Tg.Neamţ 9 2 2 5 7-16 8 (-10)

Bucovina Pojorâta, cu un picior şi jumătate în play-o�

Ionel Nemeş, n. 29.07.1988, legitimat la Pojorâta din 2013; ultima echipă, Dorna Vatra Dornei

Andrei Cornel Erhan, n. 19.02.1991 (Pojorâta), �u al satului, a evoluat doar aici

Valentin Buhăcianu, n. 28.10.1993 (Vatra Dornei), legitimat la Pojorâta din 2013; ultima echipă, Dorna Vatra Dornei

Alin Dumitru Pădurariu, n. 15.07.1992 (Bistriţa), legitimat la Pojorâta din 2014; ultima echipă, Gloria Bistriţa

Vasile Bosancu, administratorul stadionului, fost jucător pe la Câmpulung Moldovenesc, Frasin, Vatra Dornei şi Rădăuţi

Andrei Irimia, n. 15.03.1986 (Iași), legitimat la Pojorâta din 2013; ultima echipă, Minerul Iacobeni

Nicolae Lazăr, n. 17.11.1986 (Câmpulung Moldovenesc), legitimat la Pojorâta din 2012; ultima echipă, Foresta Moldoviţa

Administrator stadion:

Atacanţi:

... scoate adevărul la suprafață !

Comuna Fundu Moldovei a fost duminică, 30 martie, gazda unui eveniment cultural deosebit, mai exact Festivalul-Concurs Naţional de Muzică Corală Religioasa Ortodoxă ”Buna Vestire”, editia a XXIV-a, 2014. Organizatorii manifestării au fost Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, Consiliul Județean Suceava, Centrul Cultural “Bucovina”, Primăria și Căminul Cultural Fundu Moldovei şi Societatea de Cultură “Dimitrie Gusti” Fundu Moldovei. Au participat europarlamentarul Norica Nicolai, secretarul de stat din Ministerul Mediului și Schimbărilor Climaterice, Cătălin Diaconescu, prefectul județului Florin Sinescu, președintele Consiliului Județean Suceava,

Cătălin Nechifor, parlamentarii Alexandru Băișanu, Dumitru Pardău, Radu Surugiu, Neculai Bereanu şi Constantin Galan, primarul comunei, Tudor Zdrob, viceprimarul Dorel Țâmpău, primarii din Pojorâta, Bogdan Codreanu, Câmpulung Moldovensc, Mihăiţă Negură, Berchişeşti, Violeta Zenovia Ţăran, Drăgoești, Vasile Petroaie, viceprimarul Sucevei, Ovidiu Doro�ei și protopopul de Câmpulung Moldovenesc, Aurel Goraș. Ultimul a fost chiar cel mai simpatic mulţumindu-le politicienilor pentru prezenţă şi manifestându-şi speranţa că nu s-au adunat în număr atât de mare la evenimentul de anul acesta doar pentru că este an electoral.

Revenind la festivalul-concurs, acesta s-a bucurat de prezenţa a peste 30 de formaţii de muzică religioasă (copii şi adulţi) din toate colţurile ţării, jurizate de către personalităţi precum prof. univ. dr. Viorel Munteanu (preşedintele juriului), conf. univ. dr. preot Florin Bucescu, prof. univ. Viorel Bârleanu, etnomuzicolog), toţi trei de la Universitatea de Arte „George Enescu” din Iaşi, prof. dr. Sever Paraschiv Dumitrache, Colegiul de Artă „Ciprian Porumbescu” Suceava, prof. Emil Forfotă, dirijor, Câmpulung Moldovenesc, prof. Oana Botezat, Centrul Cultural „Bucovina”, prof. Laurenţiu Ursache, realizator emisiuni TeleMoldova şi prof. Bogdan Neculau, redactor Radio Iaşi. Juriul a avut de oferit premii pe 5 secţiuni plus marele premiu dar, în cele din urmă, s-au descurcat.

Juriu de notorietate la festival

Iată şi lista premianţilor. Marele premiu al Festivalului (în valoare de 2000 de lei, oferit de Nicolae Troaşe patronul �rmei „Calcarul”) a fost decernat Corului bărbătesc „Sf. Leontie” al Casei de Cultură Rădăuţi.

Cinci secţiuni şi 20 de premii

Mai zilele trecute, ucrainenii din Suceava au sărbătorit împlinirea a 200 de ani de la naşterea poetului Taras Sevcenko. Cu poezii, o expoziţie de pictură şi fotogra�e şi un spectacol, fără să exagerez, extraordinar şi emoţionant. De remarcat a fost faptul că ei şi-au sărbătorit naşterea poetului naţional cu un coş cu �ori şi nu cu coroane mortuare. Asta una la mână. Pentru că spectacolul de la sala „Dom Polski” nu poate � descris în cuvinte. Totuşi trebuie să scriu că ucrainenii au demonstrat un lucru care ar trebui să dea de gândit multora. Ei îşi respectă etnia dar şi ţara în care trăiesc. Şi, uite-aşa, drapelul lor a �uturat pe scenă împreună cu tricolorul românesc într-o coregra�e perfectă. La urma urmei, asta-i Bucovina. Ar � grozav ca acum, în secolul XXI, să le ia şi alte naţiuni conlocuitoare exemplul.

Dan T. Gürtesch

Fără titlu…

Se pare că actualilor politicieni nu le e frică de nimeni mai mult decât de profesori. Şcoala, aşa schimonosită cum e acum, după 23 de ani de schimbări fără cap şi coadă, încă mai reprezintă un pericol pentru ei: acela de a scoate măcar o mână de oameni cu coloană vertebrală, care gândesc cu propriul cap şi nu se lasă manevraţi aşa cum vor cei de sus. Altfel nu se explică de ce toate guvernele, indiferent de culoarea politică, au simţit nevoia să lovească Educaţia sub centură. Dezorientată şi fără un viitor clar, şcoala românească este încă o putere, prin dascălii care, în ciuda salariilor de mizerie, rămân cu abnegaţie pe baricade, pentru a destupa minţile şi a deschide ochii elevilor. În replică, cei de la putere nu mai ştiu cum să facă să le denigreze şi să le ducă în derizoriu munca. Anul ăsta alocaţia bugetară per elev a crescut cu numai 72 de lei, în condiţiile în care preţurile au crescut mult mai mult. Ca să nu mai îndrăznească să se plângă, pentru că nu le ajung banii nici măcar pentru salariile colegilor, directorilor li s-a cerut să renunţe la degrevarea de normă şi să intre la clase pentru a face economie şi pentru a avea mai puţin timp să se gândească la problemele şcolii. Cei care pierd timpul degeaba pe holurile şcolilor, terorizându-şi colegii, sunt oricum din tagma directorilor ajunşi în funcţie cu pile care tac oricum de frică să nu �e daţi jos din funcţie. Acestora nu le pasă nici de colegi, nici dacă lucrurile merg cum trebuie în şcoală, important �ind doar să-şi păstreze scaunul. Din nefericire, doar astfel de oameni au fost numiţi în ultima vreme la frâiele unităţilor de învăţământ, �indcă tot politicienii au decis să nu se mai organizeze niciun concurs pentru ocuparea funcţiilor în învăţământ din 2008, adică de mai bine de cinci ani. Şi aşa s-a ajuns ca, într-un sistem în care competenţa ar � trebuit să �e punctul forte, să primeze pilele, nepotismele şi cumetriile, un model cu care tânăra generaţie trebuie să se obişnuiască de la vârste cât mai fragede, ca nu cumva să-i condamne, mai târziu, din postura de electorat, pe politicieni. În mod inexplicabil, oamenii de la catedră au fost făcuţi ţapii ispăşitori ai tuturor lucrurilor rele. Am asistat cu stupoare cum în ultima vreme s-au agitat spirite revoluţionare împotriva profesorilor şi directorilor care solicită fondul clasei. Însă nimeni nu a sărit să ia guvernanţii de gât, pentru că sub�nanţează sistematic şcolile. S-a tot spus că în lege scrie că „învăţământul este gratuit”, nimeni n-a strigat însă că tot legea prevede 6 la sută din PIB pentru Educaţie, iar clasa politică alocă anual jumătate din acest procent. Cu toate câte s-au adunat în ultimul timp, în cancelarii bălteşte mâhnirea şi apatia. Dar şi un su�u de revoltă.

Dan Damian

Un pumn în gură profesorilor

Luminița din tunel

Festivalul „Buna Vestire” , ediţia a XXIV-a, la Fundu Moldovei

RedacțiaRedactor șef : Dan T. Gürtesch Redactori: Daniel Leahu Flaviu Sfîca Dan Damian Cosmin VoroncaFotoreporter: Flaviu SfîcaTehnoredactor: Paul AlexandruContact: metrouldemunte@gmail.com Telefon: 0748 418 044

Tiparul executat la S.C. Tipo Tonic S.R.L. Suceava, Str. Calea Unirii nr. 37 (incinta fostului CONSUC) tel: 0745 536 420 e-mail:georgetipotonic@yahoo.com

Această publicație poate � considerată pam�et sau re�exia crudei realități.

Secţiunea coruri de copii: Premiul I, Corul „Angels” din Broşteni, jud. Vrancea; Premiul II, Corul „Nikmolaos” din Sadova; Premiul III, Corul „Glas de Înger” din Oseşti, jud. Vaslui şi Corul „Ancora” din Stroieşti; Menţiuni, Corul „Divina Armonie” din Fundu Moldovei şi Corul Şcolii Berchişeşti. Secţiunea coruri licee cu pro�l muzical şi teologic: Corul „Anima Musicae” din Botoşani. Secţiunea coruri licee cu alte pro�le: Premiul I, Corul „Belcanto” din Sărmaş, jud. Mureş; Premiul II, Corul Colegiului „Dragoş Vodă”, Câmpulung Moldovenesc; Premiul III, Corul „Prietenii muzicii” Rădăuţi; Menţiune, Corul de fete al Liceului „Regina Maria” din Dorohoi.

Secţiunea coruri aşezăminte culturale: Premiul I, Corul bărbătesc din Vălenii Şomcuţei, Maramureş; Premiul II, Corul „Divinitate” a Secţiei cultură Soroca; Premiul III, Corala feminină „Camerata” din Brăila; Menţiune, Corul preoţesc din Bazinul Dornelor, Dorna Candrenilor; Secţiunea coruri parohiale: Premiul I, Corul „Vox Campus”, Capu Câmpului; Premiul II, Corul „Dor Voces” din Dorneşti; Premiul III, Corul „Sf. Ion Rusul” din Lămăşeni; Menţiune, Corul „Eclesia” din Dorna Candrenilor. (MdM)