manual pentru abordarea integratoare a egalitatii de gen.pdf

Manual pentru abordarea integratoare a egalit!"ii de gen

în politicile de ocupare a for"ei de munc!, incluziune social! #i protec"ie social!

Manual pentru abordarea integratoare

a egalit!"ii de genîn politicile de ocupare a for"ei de munc!,

incluziune social! #i protec"ie social!

Direc!ia General" Ocuparea For!ei de Munc", Probleme Sociale #i $anse EgaleUnitatea G1

Manuscris %nalizat în aprilie 2008

Comisia European" #i orice persoan" care ac!ioneaz" în numele Comisiei nu sunt r"spunz"toare pentru utilizarea care poate % dat" informa!iilor con!inute în prezenta publica!ie.

© Foto copert": 123RF

Europe Direct este un serviciu care v" ajut" s" g"si!i r"spunsuri la întreb"rile pe care le ave!i despre Uniunea European".

Un num"r unic gratuit (*):00 800 6 7 8 9 10 11

(*) Anumi!i operatori de telefonie mobil" nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot factura aceste apeluri.

Numeroase alte informa!ii referitoare la Uniunea European" sunt disponibile pe internet prin serverul Europa (http://europa.eu).

© Comunit"!ile Europene, 2008Reproducerea este autorizat" cu condi!ia men!ion"rii sursei.

O %#" bibliogra%c" apare la sfâr#itul lucr"rii.

Luxemburg: O%ciul pentru Publica!ii O%ciale ale Comunit"!ilor Europene, 2008

ISBN 978-92-79-09281-7 DOI 10.2767/2647

Pref

a!"

3

PREFA!"Promovarea egalit"!ii de gen se a&" în centrul politicilor europene sociale #i economice. În ciuda progresului realizat în ultimii ani, inegalit"!ile dintre femei #i b"rba!i se men!in în continuare în anumite domenii.

Rata de ocupare a for!ei de munc" în rândul femeilor r"mâne în urma celei din rândul b"rba!ilor (57,2 % în raport cu 71,6 % pentru anul 2006), iar femeile continu" s" predomine în anumite sectoare #i profesii subevaluate #i mai pu!in remunerate (diferen!a salarial" dintre femei #i b"rba!i este de 15 %). Tot femeile sunt angajate mai des în regim de timp par!ial (31,4 % în raport cu 7,8 % pentru anul 2007) #i sunt subreprezentate în rândurile directorilor de companii #i ale factorilor de decizie din domeniile politice #i economice. Este notabil gradul mai ridicat de expunere la s"r"cie al femeilor, în special al celor a&ate la pensie (diferen!a dintre genuri este de 5 puncte procentuale), precum #i al mamelor singure #i al femeilor care fac parte din anumite grupuri dezavantajate, cum ar % minorit"!ile etnice #i imigran!ii.

În Foaia de parcurs pentru egalitatea între femei #i b"rba!i1, Comisia #i-a luat angajamentul de a ini!ia un num"r de ac!iuni în perioada 2006-2010, cu scopul de a accelera progresul #i de a ob!ine o egalitate real" între sexe. Ac!iunile propuse prin Foaia de parcurs acoper" #ase domenii prioritare: ob!inerea independen!ei economice egale pentru femei #i b"rba!i; sporirea reconcilierii vie!ii profesionale, private #i familiale; promovarea particip"rii egale a femeilor #i a b"rba!ilor la luarea deciziilor; eradicarea violen!ei pe criterii sexuale #i a tra%cului de persoane; eliminarea stereotipurilor de gen din societate #i promovarea egalit"!ii de gen în afara UE. De asemenea, Foaia de parcurs subliniaz" nevoia îmbun"t"!irii guvernan!ei #i con%rm" abordarea dual" a egalit"!ii de gen pe baza m"surilor speci%ce #i a abord"rii integratoare a acesteia (promovarea egalit"!ii de gen în toate domeniile #i activit"!ile politice). Pactul european pentru egalitatea de gen, adoptat de Consiliul European de prim"var" din 2006, încurajeaz", de asemenea, statele membre s" îmbun"t"!easc" abordarea integratoare a egalit"!ii de gen.

În mod explicit, „abordarea integratoare a egalit"!ii de gen nu presupune numai a face eforturi pentru promovarea egalit"!ii #i a merge pân" la a pune în aplicare m"suri specifice pentru ajutarea femeilor, ci presupune #i mobilizarea tuturor politicilor #i m"surilor generale în mod speci%c în scopul realiz"rii egalit"!ii, luând în considerare în mod activ #i deschis, în stadiul de proiect, posibilele efecte asupra respectivei situa!ii a femeilor #i a b"rba!ilor (perspectiva de gen). Aceasta presupune examinarea sistematic" a m"surilor #i a politicilor #i luarea în considerare a unor astfel de efecte posibile în de%nirea #i în punerea lor în aplicare” 2.

În Foaia de parcurs, în cadrul domeniului prioritar privind realizarea independen!ei economice egale între femei #i b"rba!i, Comisia s-a angajat s" monitorizeze #i s" consolideze abordarea integratoare a egalit"!ii de gen în orient"rile integrate pentru cre#tere #i locuri de munc" #i în metoda

1 COM(2006) 92.2 COM(1996) 67.

4

deschis" de coordonare pentru incluziune social" #i protec!ie social", inclusiv preg"tirea unor manuale despre egalitatea de gen pentru actorii implica!i în aceste procese.

Acest manual este r"spunsul Comisiei la acest angajament. El furnizeaz" explica!ii u#or de în!eles despre ceea ce înseamn" abordarea integratoare a egalit"!ii de gen #i ofer" deciden!ilor politici sfaturi practice cu privire la modul de punere în aplicare a acesteia, pe de o parte, în procesul ocup"rii for!ei de munc" #i, pe de alt" parte, în politicile de incluziune social" #i protec!ie social". Totu#i, metoda general" poate % aplicat" oric"rui domeniu politic #i este valabil" #i dincolo de termenele pentru care a fost prev"zut acest manual.

Manualul ofer" o metod" în patru etape, care poate % urmat" cu u#urin!" de c"tre deciden!ii politici: organizarea, documentarea cu privire la diferen!ele de gen, evaluarea impactului politic #i reformularea politicii. Totu#i, este de consemnat faptul c" primele dou" etape necesit" func!ionarea e%cient" a structurilor organizatorice speci%ce pentru promovarea egalit"!ii de gen #i existen!a unor mecanisme pentru asigurarea disponibilit"!ii unor statistici clasi%cate pe sexe. În schimb, succesul ultimelor dou" etape depinde de punerea în aplicare zilnic" a metodei #i de dorin!a politic" de a face acest lucru.

Comisia sper" ca acest manual s" furnizeze un ghid e%cient pentru to!i actorii, în special pentru cei care activeaz" în cadrul politicilor de ocupare a for!ei de munc", incluziune social" #i protec!ie social" din statele membre, pentru a pune mai bine în aplicare abordarea integratoare a egalit"!ii de gen în cadrul acestor politici #i pentru a servi astfel mai bine necesit"!ilor cet"!enilor, %e ei femei sau b"rba!i.

5

Cupr

ins

CUPRINSPREFA'( ................................................................................................................................. 3

MANUAL PENTRU ABORDAREA INTEGRATOARE A EGALIT('II DE GEN

ÎN POLITICILE DE OCUPARE A FOR'EI DE MUNC( ................................................ 7

1. Introducere .................................................................................................................. 8

2. Definirea abord"rii integratoare a egalit"!ii de gen ................................... 10

3. Cele patru etape ale abord"rii

integratoare a egalit"!ii de gen ...........................................................................11

4. Abordarea integratoare a egalit"!ii de gen

în politicile de ocupare a for!ei de munc" ..................................................... 16

4.1 Politicile active privind pia!a muncii .......................................................... 17

4.2 Politicile privind salarizarea #i cariera ....................................................... 19

4.3 Politicile de reconciliere ................................................................................. 21

4.4 Politicile de flexicuritate ................................................................................. 23

MANUAL PENTRU ABORDAREA INTEGRATOARE A EGALIT('II DE GEN

ÎN POLITICILE DE INCLUZIUNE SOCIAL( )I PROTEC'IE SOCIAL( ..................27

1. Context ........................................................................................................................ 28

2. Abordarea integratoare a egalit"!ii de gen:

definirea metodologiei ......................................................................................... 29

3. Abordarea integratoare a egalit"!ii de gen:

politici de incluziune social" #i protec!ie social" ........................................ 31

3.1 Prezentarea general" comun" ..................................................................... 32

3.2 Lupta împotriva s"r"ciei *i a excluderii sociale ...................................... 33

3.3 Modernizarea sistemelor de pensii ............................................................ 37

3.4 Îmbun"t"!irea serviciilor medicale *i

de îngrijire pe termen lung .......................................................................... 39

Manual pentru abordarea integratoare a egalit!"ii de gen în politicile de ocupare a for"ei de munc!

8

1. INTRODUCEREEgalitatea de gen este un drept fundamental, o valoare comun" a Uniunii Europene #i o condi!ie necesar" în vederea atingerii obiectivelor UE de cre#tere, ocupare a for!ei de munc" #i coeziune social". Una dintre principalele provoc"ri ale UE este reprezentat" de cre#terea gradului de ocupare a for!ei de munc" în rândul femeilor, de îmbun"t"!irea situa!iei femeilor pe pia!a muncii #i de eliminarea diferen!elor dintre genuri.

În ultimii ani, s-a realizat un progres important în ceea ce prive#te situa!ia femeilor în procesul de ocupare a for!ei de munc". Rata de ocupare a for!ei de munc" în rândul femeilor a crescut brusc (de la 51,4 % în 1997 la 57,1 % în 2006) #i este acum mai aproape de obiectivul de la Lisabona (60 % în 2010). Acest progres nu ar trebui îns" s" ascund" situa!ia clar nefavorabil" a femeilor pe pia!a muncii, unde persist" diferen!e majore în raport cu b"rba!ii.

Diferen!a dintre rata de ocupare a for!ei de munc" a femeilor #i a b"rba!ilor la nivelul UE în 2006 era înc" aproape de 15 puncte procentuale. Mai mult, segregarea pe pia!a muncii #i inegalit"!ile dintre contractele de munc" se dovedesc a fi persistente #i acest lucru este reflectat printr-o diferen!" salarial" semni%cativ" #i stabil" între femei #i b"rba!i. Femeile sunt adesea obligate s" aleag" între a avea copii sau o carier" din cauza lipsei serviciilor de îngrijire #i a contractelor de munc" flexibile, din cauza persisten!ei stereotipurilor de gen #i a împ"r!irii inegale a responsabilit"!ilor familiale cu b"rba!ii. Progresul înregistrat de femei, inclusiv în zone-cheie ale Strategiei de la Lisabona, precum educa!ia #i cercetarea, nu este pe deplin re&ectat în pozi!ia ocupat" de femei pe pia!a muncii. Aceast" situa!ie este o irosire de capital uman, pe care UE nu #i-o poate permite.

Egalitatea de gen a fost un scop fundamental al Strategiei europene de ocupare a for!ei de munc", înc" de la începuturile sale. De asemenea, egalitatea de gen este considerat" un instrument pentru progresul în direc!ia obiectivelor de la Lisabona privind cre#terea #i ocuparea for!ei de munc". Orient"rile privind ocuparea for!ei de munc" folosite pe parcursul ciclului de la Lisabona 2005-2008 subliniaz" faptul c" abordarea integratoare a egalit"!ii de gen #i promovarea egalit"!ii de gen ar trebui asigurate în toate ac!iunile întreprinse. Necesitatea unor ac!iuni speci%ce pentru cre#terea particip"rii feminine #i pentru reducerea diferen!elor dintre genuri în procesul de ocupare for!ei de munc", #omaj #i remunera!ie este, de asemenea, subliniat".

Aceast" abordare dual" (ac!iuni specifice #i abordarea integratoare a egalit"!ii de gen) a fost consolidat" prin Pactul european pentru egalitatea de gen adoptat de Consiliul European în martie 2006. Pactul încurajeaz" statele membre:

s" promoveze ocuparea for!ei de munc" în rândul femeilor #i s" reduc" diferen!ele dintre genuri. Pactul solicit" statelor membre s" examineze metodele prin care sistemul de asisten!" social" poate deveni mai accesibil femeilor în ceea ce prive#te locurile de munc";

9

Man

ual p

entr

u ab

orda

rea

inte

grat

oare

a

egal

it"!

ii de

gen

în p

olit

icile

de

ocup

are

a

for!

ei d

e m

unc"

s" adopte m"suri de promovare a unui echilibru mai bun pentru to!i între munc" #i via!a personal" (obiectivele de la Barcelona privind îngrijirea copilului, centre de îngrijire pentru persoanele dependente, promovarea concediului pentru cre#terea copilului);

s" consolideze guvernan!a prin abordarea integratoare a egalit"!ii de gen, în special încurajând statele membre s" includ" o perspectiv" a egalit"!ii de gen în propriile programe na!ionale de reform".

Cu toate acestea, problemele legate de egalitatea de gen #i de abordarea integratoare a egalit"!ii de gen nu au fost foarte vizibile în programele na!ionale de reform" din 2005 #i 2006, iar recunoa#terea rolului #i a vizibilit"!ii ocup"rii for!ei de munc" feminine #i a egalit"!ii de gen par s" %e în declin3. De exemplu, raportul comun din 2007 privind ocuparea for!ei de munc" precizeaz" c": „prin Pactul european pentru egalitatea de gen, statelor membre li s-a solicitat s" includ" o perspectiv" a egalit"!ii de gen în raportarea privind punerea în aplicare. În ciuda acestui lucru, rareori se insist" asupra promov"rii ocup"rii for!ei de munc" în rândul femeilor #i asupra politicilor sistematice de abordare integratoare a egalit"!ii de gen”4.

De asemenea, se pare c" anumite dezvolt"ri pozitive cu privire la egalitatea de gen nu sunt raportate de c"tre statele membre în propriile programe na!ionale de reform". Prin urmare, atât pentru Comisie, cât #i pentru statele membre, este crucial s" reînnoiasc" perspectiva egalit"!ii de gen din Strategia de la Lisabona, în conformitate cu tratatul #i cu angajamentele politice ale UE.

În Foaia de parcurs pentru egalitatea dintre femei #i b"rba!i (2006-2010), Comisia European" stabile#te ca priorit"!i-cheie independen!a economic" a femeilor #i a b"rba!ilor #i reconcilierea dintre via!a profesional", privat" #i de familie. În acest scop, Comisia European" s-a angajat s" monitorizeze #i s" consolideze aspectele legate de gen din Strategia pentru cre#tere #i locuri de munc", s" adopte o comunicare pentru abordarea diferen!ei salariale dintre femei #i b"rba!i, s" promoveze spiritul antreprenorial în rândul femeilor, s" sprijine eforturile statelor membre de îmbun"t"!ire a serviciilor de îngrijire etc.

În particular, Comisia a avut inten!ia de a „preg!ti în 2007 manuale pentru actorii implica"i în egalitatea de gen” în cadrul Procesului de la Lisabona. Obiectivul este de a furniza statelor membre un suport metodologic #i de a le ajuta în vederea integr"rii mai e%ciente a problemelor referitoare la egalitatea de gen în propriile programe na!ionale de reform".

Acest manual a fost elaborat pe baza unui raport al Grupului de exper!i în probleme de gen, incluziune social" #i ocupare a for!ei de munc" (EGGSIE), care furnizeaz" Comisiei Europene expertiz" extern" cu privire la problemele

3 Rubery, J. D. Grimshaw, M. Smith & R. Donnelly (2006). The National Reform Programmes and the gender aspects of the European Employment Strategy. Raportul de sintez" al coordonatorului redactat pentru Unitatea pentru Egalitate, Comisia European". University of Manchester.

4 JER (2007). Raportul comun privind ocuparea for+ei de munc" 2006/2007. Consiliul Uniunii Europene, Bruxelles.

10

de gen. Raportul (care urmeaz" s" %e %nalizat) analizeaz" stadiul abord"rii integratoare a egalit"!ii de gen în domeniul politicilor de ocupare a for!ei de munc"5 #i urm"re#te s" prezinte exemple concrete de abordare integratoare a egalit"!ii de gen, puse în aplicare în ultimii ani în cele treizeci de !"ri reglementate (UE-27 #i !"rile SEE-AELS). Acesta arat" c" !"rile europene s-au angajat într-o varietate de ini!iative, care sunt extrem de valoroase din punctul de vedere al egalit"!ii de gen. În acela#i timp, raportul mai subliniaz" faptul c" abordarea integratoare a egalit"!ii de gen este un proces pe termen lung #i se a&" înc" într-o faz" ini!ial". Manualul urm"re#te s" %e o m"sur" pentru o mai bun" punere în aplicare a principiului abord"rii integratoare a egalit"!ii de gen în politicile de ocupare a for!ei de munc" #i astfel, în Strategia de la Lisabona.

Dup" o de%nire a conceptului de abordare integratoare a egalit"!ii de gen, acest manual propune o metod" în patru etape (organizarea, documentarea cu privire la diferen!ele de gen, evaluarea impactului politic #i reformularea politicii) pentru a % pus" în aplicare în toate politicile relevante. Aceast" metod" este apoi aplicat" în patru domenii principale, care au fost alese pentru a acoperi în linii mari toate tipurile de politici de ocupare a for!ei de munc" #i toate orient"rile privind ocuparea for!ei de munc": politicile active privind pia!a muncii, politicile privind salarizarea #i cariera, politicile de reconciliere (între via!a profesional", privat" #i familial") #i politicile de &exicuritate.

2. DEFINIREA ABORD"RII INTEGRATOARE A EGALIT"!II DE GENAbordarea integratoare a egalit"!ii de gen este adesea v"zut" ca un concept inovativ, cuprinzând mult mai mult decât politica „tradi!ional"” a egalit"!ii de #anse.

Comisia European" a adoptat abordarea integratoare a egalit"!ii de gen în 1996, nu ca o înlocuire a politicii egalit"!ii de #anse, ci ca o completare a acesteia. De aceea, este o abordare integrat": „Abordarea integratoare a egalit"!ii de gen nu presupune numai a face eforturi pentru promovarea egalit"!ii #i a merge pân" la a pune în aplicare m"suri speci%ce pentru ajutarea femeilor, ci presupune #i mobilizarea tuturor politicilor #i m"surilor generale în mod speci%c în scopul realiz"rii egalit"!ii, luând în considerare în mod activ #i deschis, în stadiul de proiect, posibilele efecte asupra respectivei situa!ii a femeilor #i a b"rba!ilor (perspectiva de gen). Aceasta presupune examinarea sistematic" a m"surilor #i a politicilor #i luarea în considerare a unor astfel de efecte posibile în de%nirea #i în punerea lor în aplicare”6.

5 Plantenga, J., Remery C. & J. Rubery (2007). Gender mainstreaming of employment policies – A comparative review of thirty European countries, Comisia European". Luxemburg: O%ciul pentru Publica!ii O%ciale ale Comunit"!ilor Europene.

6 Comisia European" (1996), Incorporating equal opportunities for women and men into all Community policies and activities, COM (1996) 67 %nal.

11

Man

ual p

entr

u ab

orda

rea

inte

grat

oare

a

egal

it"!

ii de

gen

în p

olit

icile

de

ocup

are

a

for!

ei d

e m

unc"

Potrivit Consiliului Europei, abordarea integratoare a egalit"!ii de gen poate fi descris" ca „(re)organizarea, îmbun"t"!irea, dezvoltarea #i evaluarea proceselor politice, astfel încât perspectiva unei egalit"!i de gen s" fie încorporat" în toate politicile, la toate nivelurile #i în toate etapele de c"tre actorii implica!i în mod normal în luarea deciziilor politice”7.

Un alt mod interesant de a de%ni abordarea integratoare a egalit"!ii de gen este de a distinge trei tipuri de strategii care privesc egalitatea de gen: ajustarea, personalizarea #i transformarea8:

Ajustarea se refer" la m"surile menite s" stabileasc" egalitatea formal" între femei #i b"rba!i, precum o legisla!ie privind tratamentul egal #i mecanisme care s" asigure aplicarea legii. Exemple la nivelul UE sunt directivele cu privire la remunera!ia egal" #i la tratamentul egal în accesul la ocuparea unui loc de munc", la formare, promovare #i condi!ii de munc". Ajustarea este, de fapt, una dintre cele mai vechi strategii de promovare a egalit"!ii de #anse.

A doua strategie este personalizarea. Deoarece tratamentul egal nu conduce automat la rezultate egale, pot % necesare m"suri #i facilit"!i speci%ce pentru femei. Exemple sunt programele pozitive de ac!iune pentru femei #i furnizarea de servicii de îngrijire a copilului. În cadrul acestei abord"ri privind personalizarea, femeile trebuie s" se asimileze status quo-ului, care, în sine, nu se supune discu!iei.

A treia strategie, „transformarea”, face un pas înainte prin punerea status quo-ului (integratorul) sub semnul întreb"rii #i prin presupunerea c" o transformare a institu!iilor #i/sau a organiza!iilor poate % necesar" pentru stabilirea egalit"!ii de gen. Astfel, abordarea integratoare a egalit"!ii de gen poate avea ca rezultat ad"ugarea acestui poten!ial pentru transformare la politicile de egalitate de gen stabilite, cu privire la egalitatea formal" #i la ac!iunea pozitiv".

În ceea ce prive#te politica de ocupare a for!ei de munc", abordarea integratoare a egalit"!ii de gen presupune ca politica s" !in" seama în mod explicit de pozi!ia inegal" a b"rba!ilor #i a femeilor pe pia!a muncii.

3. CELE PATRU ETAPE ALE ABORD"RII INTEGRATOARE A EGALIT"!II DE GENÎn ultimii ani, a fost conceput" o varietate de manuale despre „modalitatea de integrare a egalit"!ii de gen”, punând adesea accentul pe domenii speci%ce #i/sau adresându-se anumitor grupuri vizate. Un exemplu la nivel european este Ghidul EQUAL privind abordarea integratoare a egalit"!ii de

7 Consiliul Europei (1998), Gender mainstreaming: conceptual framework, methodology and presentation of good practices. Strasbourg.

8 Rees (1998). A se vedea, de asemenea, Stevens *i Van Lamoen 2001.

12

gen, care este scris pentru cei implica!i în programele na!ionale EQUAL9. Un alt exemplu mai recent este „Gender Mainstreaming Manual”, care este conceput de Comitetul suedez de suport pentru abordarea integratoare a egalit"!ii de gen10. Majoritatea manualelor ofer" un anumit cadru sau fac distinc!ie între anumite etape. De exemplu, un cadru util pentru aplicarea abord"rii integratoare a egalit"!ii de gen este furnizat de un manual pentru abordarea integratoare a egalit"!ii de gen la universit"!i11. Acestea fac distinc!ia între patru pachete de instrumente sau seturi de instrumente: 1) m"surare #i monitorizare, 2) punere în aplicare #i organizare, 3) construirea con#tientiz"rii #i a particip"rii #i 4) evaluarea sistematic" a probelor privind includerea dimensiunii de gen #i evaluarea. În plus, informa!ii utile pot % g"site în ghiduri care descriu diferitele stadii din procesul de analiz" a impactului de gen12. Lista de veri%care pentru abordarea integratoare a egalit"!ii de gen în politicile de ocupare a for!ei de munc" a fost realizat" pe baza literaturii existente #i luând în considerare domeniul speci%c #i p"r!ile interesate #i const" în patru etape, a se vedea caseta 1.

Caseta 1 – Cele patru etape ale abord!rii integratoare a egalit!"ii de gen

Organizarea. În aceast" prim" etap", punctul central este reprezentat de punerea în aplicare #i de organizare, precum #i de construirea con#tientiz"rii #i a particip"rii.

Documentarea cu privire la diferen"ele de gen. Scopul celei de a doua etape este de a descrie inegalitatea de gen cu privire la participare, resurse, norme, valori #i drepturi, #i de a evalua tendin!ele f"r" o implicare politic".

Evaluarea impactului politic. Cea de a treia etap" este analizarea poten!ialului impact al politicii asupra genurilor cu referire la participare, resurse, norme, valori #i drepturi.

Reformularea politicii. Cea de a patra etap" este identi%carea c"ilor prin care politica ar putea % reformulat" pentru a promova egalitatea de gen.

Sec!iunile de mai jos ofer" detalii cu privire la cele patru etape men!ionate mai sus. Exemplele concrete care au fost date decurg din aplicarea (în raportul exper!ilor men!ionat anterior) acestei metode la patru tipuri diferite de politici de ocupare a for!ei de munc": politicile active privind pia!a muncii, politicile privind salarizarea #i cariera, politicile de reconciliere #i politicile de &exicuritate.

9 Comisia European" (2004). EQUAL Guide on Gender Mainstreaming. Bruxelles: Comisia European". Document desc"rcabil la adresa: http://ec.europa.eu/employment_social/equal/data/document/gendermain_en.pdf

10 Jämstöd (2007). Gender mainstreaming manual. Rapoarte o%ciale ale guvernului suedez, SOU 2007:15. Stockholm: Edita Sverige AB. Document desc"rcabil la adresa: http://www.sweden.gov.se/content/1/c6/08/19/82/3532cd34.pdf

11 Stevens, I., & I. van Lamoen (2001). Manual on Gender Mainstreaming at Universities. Equal Opportunities at Universities. Towards a Gender Mainstreaming Approach. Leuven/Apeldoorn: Garant-Uitgevers.

12 A se vedea, de exemplu: Rubery, J. & C. Fagan (2000). Gender impact assessment and European Employment Policy. Document desc"rcabil la adresa: http://www.mbs.ac.uk/research/europeanemployment/projects/gendersocial/documents/GIA_Report.pdf

http://ec.europa.eu/employment_social/equal/data/document/gendermain_en.pdf


http://www.sweden.gov.se/content/1/c6/08/19/82/3532cd34.pdf


http://www.mbs.ac.uk/research/europeanemployment/projects/gendersocial/documents/GIA_Report.pdf


13

Man

ual p

entr

u ab

orda

rea

inte

grat

oare

a

egal

it"!

ii de

gen

în p

olit

icile

de

ocup

are

a

for!

ei d

e m

unc"

Etapa 1: Organizarea

Punerea în aplicare #i organizarea, precum #i construirea con#tientiz"rii #i a particip"rii pot % considerate drept condi!ii prealabile importante pentru abordarea integratoare de succes a egalit"!ii de gen. Punerea în aplicare #i organizarea abord"rii integratoare a egalit"!ii de gen se refer" la procesul de furnizare a unei baze structurale #i culturale pentru egalitatea de #anse13. Aceast" etap" include formularea obiectivelor, planificarea, estimarea bugetului #i de%nirea responsabilit"!ilor #i a r"spunderilor pentru %ecare actor în parte. Cu privire la buget, trebuie s" %e disponibile resurse su%ciente pentru punerea în aplicare. Mai mult, poate % luat" în considerare folosirea unei expertize speciale (externe). În plus, abordarea integratoare a egalit"!ii de gen presupune ca toate p"r!ile interesate implicate în politica de ocupare a for!ei de munc" s" ia în considerare egalitatea de #anse dintre femei #i b"rba!i. Pentru a crea un anumit grad de con#tientizare #i de specializare cu privire la problemele de gen, preg"tirea profesional" este esen!ial". În plus, p"r!ile interesate ar trebui s" ia în considerare abordarea integratoare a egalit"!ii de gen ca parte a propriilor sarcini #i responsabilit"!i. În consecin!", „construirea unei particip"ri” este important", dar pot fi adoptate strategii diferite. În unele cazuri, se poate a#tepta ca toat" echipa s" „participe”, îns", atunci când nivelurile de con#tientizare sunt sc"zute, poate % necesar ca, la început, în cadrul echipei sau al unit"!ii de luare a deciziilor s" existe o persoan" desemnat", cu un nivel de con#tientizare #i cuno#tin!e speci%ce.

Etapa 2: Documentarea cu privire la diferen"ele de gen

O etap" urm"toare în procesul abord"rii integratoare a egalit"!ii de gen este colectarea datelor relevante cu privire la pozi!ia femeilor #i a b"rba!ilor. O descriere a situa!iei actuale este esen!ial" pentru a evalua (in)egalit"!ile actuale dintre genuri #i pentru a prioritiza domeniile care necesit" aten!ie. În plus, monitorizarea situa!iei în timp va furniza informa!ii despre tendin!ele din domeniul (in)egalit"!ii de gen. Comisia European"14 a identi%cat în 1998 patru dimensiuni pentru evaluarea inegalit"!ii de gen: participarea, resursele, normele #i valorile #i drepturile15. Este important ca situa!ia ini!ial" s" %e luat" în considerare #i dintr-o perspectiv" dinamic", nu numai dintr-una exclusiv static".

13 Stevens, I., & I. van Lamoen (2001). Manual on Gender Mainstreaming at Universities. Equal Opportunities at Universities. Towards a Gender Mainstreaming Approach. Leuven/Apeldoorn: Garant-Uitgevers, p. 52.

14 Comisia European" (1998) A Guide to Gender Impact Assessment, O%ciul pentru Publica!ii O%ciale ale Comunit"!ilor Europene, Luxemburg.

15 Rubery, J. & C. Fagan (2000). Gender impact assessment and European Employment Policy. Document desc"rcabil la adresa: http://www.mbs.ac.uk/research/europeanemployment/projects/gendersocial/documents/GIA_Report.pdf



14

Participarea

Participarea se refer" la compozi!ia pe genuri a grupului-!int"/a popula!iei vizate de politic" #i implic" nevoia colect"rii de informa!ii de baz", cum ar % propor!ia pe care o de!in b"rba!ii #i femeile în rândul persoanelor #omere, al persoanelor cu handicap sau al celor cu contracte &exibile. Acolo unde m"surile politice indic" grupuri particulare de persoane vulnerabile, posibilul impact diferen!ial asupra b"rba!ilor #i asupra femeilor ar trebui, de asemenea, luat în considerare. În ultimii ani, s-au f"cut progrese considerabile în îmbun"t"!irea disponibilit"!ii statisticilor segregate în func!ie de gen, o realizare ce faciliteaz" aceast" prim" etap". De#i statisticile par simple #i u#or de în!eles, este important" #i luarea în considerare a unor probleme de m"surare. De exemplu, #omajul poate % m"surat în mai multe modalit"!i. În func!ie de metod", diferen!ele de gen pot varia de la relativ sc"zute la destul de crescute.

Resursele

Diferen!ele de gen pot ap"rea #i în ceea ce prive#te accesul la/distribuirea resurselor, precum timpul, spa!iul, informa!ia #i banii, puterea politic" #i economic", transportul, cali%carea, folosirea serviciilor publice etc. În special împ"r!irea inegal" a responsabilit"!ilor de îngrijire are un impact major asupra distribuirii resurselor. De exemplu, cu privire la politicile active privind pia!a muncii, ar trebui luat în considerare faptul c" femeile sunt principalele responsabile de cre#terea copiilor. Disponibilitatea serviciilor de îngrijire a copilului este, în consecin!", foarte important" pentru a permite în special femeilor s" participe la aceste programe. În domeniul politicilor de reconciliere, un aspect relevant îl constituie aranjamentele cu privire la plata sau la neplata concediului. De asemenea, este mai probabil ca femeile s" se concentreze în domenii din pia!a muncii care sunt cel mai in&uen!ate de salariul minim la nivel na!ional #i, prin urmare, sunt afectate dispropor!ionat de deciziile de cre#tere a salariului minim na!ional %e cu mai mult, %e cu mai pu!in decât rata medie de cre#tere a veniturilor.

Norme #i valori

Normele #i valorile in&uen!eaz" rolurile #i diviziunea muncii în func!ie de gen, precum #i atitudinile #i comportamentul femeilor #i al b"rba!ilor. De asemenea, ele sunt par!ial responsabile de inegalit"!ile dintre valoarea atribuit" b"rba!ilor #i femeilor sau caracteristicilor masculine #i feminine. Identi%carea rolului m"surilor politice în consolidarea normelor #i a valorilor sociale care men!in inegalitatea de gen este esen!ial". Politicile cu privire la impozite #i la indemniza!ii sunt, de exemplu, bazate adesea pe principiul modelului în care gospod"ria este sus!inut" de c"tre b"rbat. Evoluarea spre alte modele mai individualizate, indiferent de impactul asupra ratelor de participare, poate avea o valoare simbolic" important". Pe aceea#i linie, politica focalizat" pe împ"r!irea mai egalitar" a muncii pl"tite #i nepl"tite – b"rba!ii având în mod explicit rolul de îngrijitor – ar putea, de asemenea, contribui la un set mai uniform de norme #i de valori.

15

Man

ual p

entr

u ab

orda

rea

inte

grat

oare

a

egal

it"!

ii de

gen

în p

olit

icile

de

ocup

are

a

for!

ei d

e m

unc"

Drepturile

Drepturile se refer" la discriminarea direct" sau indirect" în func!ie de sex, la drepturile omului #i la accesul la justi!ie în mediul legal, politic sau socio-economic. De exemplu, sunt sistemele active de pe pia!a muncii deschise pentru persoanele inactive (pl"titori, nu doar solicitan!i de indemniza!ii), precum #i pentru #omerii care au dreptul la indemniza!ii? Dac" nu, atunci femeile nu ar putea solicita sprijin pentru revenirea pe pia!a muncii în aceea#i m"sur" ca b"rba!ii. Din acest punct de vedere, trebuie luat în considerare #i faptul c" #i în domeniile în care femeile au drepturi formale pe acela#i temei ca b"rba!ii, lipsa facilit"!ilor poate restric!iona capacitatea femeilor de a-#i exercita drepturile de a utiliza aceste oportunit"!i. În mod similar, drepturile formale ale b"rba!ilor de a lua parte la m"surile de reconciliere nu vor % neap"rat su%ciente pentru a promova egalitatea de gen în munca de îngrijire.

Etapa 3: Evaluarea impactului politic

Cea de a treia etap" necesit" o analiz" a poten!ialului impact de gen al politicii, cu referire la participare, resurse, norme #i valori #i drepturi. O problem" important" cu privire la participare este faptul c" ar trebui luate în considerare atât aspectele cantitative, cât #i cele calitative. De exemplu, programele de creare a locurilor de munc" ar putea viza mai ales femeile. Acest fapt poate % evaluat ca %ind pozitiv din punctul de vedere al egalit"!ii de gen. Când, îns", calitatea locului de munc" este problematic" (de exemplu, cu privire la orele de munc" #i la salarizare), astfel de programe ar putea consolida inegalitatea de gen. Cu privire la accesul la resurse, este decisiv" luarea în considerare nu numai a impactului asupra resurselor gospod"re#ti, ci #i a impactului asupra resurselor individuale. La nivelul normelor #i al valorilor sociale, politicile de reconciliere trebuie s" se adreseze implic"rii b"rba!ilor în munca domestic". În cazul în care doar femeile se folosesc de politicile de reconciliere, diviziunea tradi!ional" inegal" între b"rba!i #i femei a muncii nepl"tite va fi consolidat", existând astfel posibilitatea consolid"rii normelor sociale în aceast" privin!". Cu privire la drepturi, este relevant" includerea dreptului la îngrijire, precum #i la ocuparea unui loc de munc".

În momentul evalu"rii impactului politic, poate % important" diferen!ierea dintre grupurile particulare de b"rba!i #i femei, cum ar fi grupurile minorit"!ilor etnice, p"rin!i în raport cu cuplurile f"r" copii, grupuri de vârst", grupuri educa!ionale, grupuri regionale etc. În timp ce m"surile de cre#tere a ratei de participare ar putea %, de exemplu, e%ciente pentru femeile din grupul dominant, femeile care apar!in grupului minorit"!ilor etnice ar putea necesita m"suri speci%ce. În completare, o evaluare corect" a politicii ar trebui s" includ" efectele indirecte. Schimb"rile la nivelul rela!iilor dintre genuri, în afara sau în cadrul muncii, ar putea % unul dintre efectele indirecte care trebuie avute în vedere. O concentrare puternic" asupra locurilor de munc" în regim de timp par!ial ar putea avea, de exemplu, un efect pe termen lung asupra consolid"rii diviziunii muncii în func!ie de gen, atât în cadrul cât #i în afara muncii, deoarece concentrarea femeilor ar deveni mai mare în sectoarele care ofer" locuri de munc" flexibile. Acest exemplu

16

ilustreaz", de asemenea, importan!a distinc!iei între efectele pe termen scurt #i cele pe termen lung.

Etapa 4: Reformularea politicii

Acolo unde politica este evaluat" ca având un impact negativ asupra egalit"!ii de gen sau ca %ind în mare m"sur" neutr" fa!" de genuri, este esen!ial" identificarea modalit"!ilor prin care politica ar putea fi reformulat" pentru a promova egalitatea de gen. Nevoia unei reformul"ri este puternic" în special acolo unde diferen!ele ini!iale de gen sunt ridicate #i au un impact major asupra #anselor de via!" ale femeilor. Reformularea nu implic" neap"rat schimb"ri fundamentale. De exemplu, în privin!a politicilor active privind pia!a muncii, o m"sur" relativ simpl", dar e%cient", este extinderea eligibilit"!ii la toate persoanele inactive. De asemenea, furnizarea de facilit"!i pentru sprijinirea p"rin!ilor care au un loc de munc" nu pare prea complicat". Alte domenii pot fi mai complexe. De exemplu, reducerea segreg"rii verticale #i orizontale necesit" politici mai extensive. De asemenea, reformularea ar putea necesita o abordare multidimensional", care s" implice mai mult de un domeniu politic sau un departament. De exemplu, serviciul public de ocupare a for!ei de munc" poate avea nevoie s" coopereze activ cu departamentul responsabil cu furnizarea de servicii de îngrijire a copilului în cazul în care femeile a&ate în c"utarea unui loc de munc" trebuie s" aib" acces la acestea pentru facilitarea c"ut"rii unui loc de munc". Abordarea integratoare a egalit"!ii de gen necesit" o abordare mai cooperant" a reformul"rii politicii, acolo unde politica de ocupare a for!ei de munc" nu este dezvoltat" separat de protec!ia social" #i de serviciile de îngrijire a copilului, pe o parte, #i de politicile privind impozitele #i indemniza!iile, pe de alt" parte.

4. ABORDAREA INTEGRATOARE A EGALIT"!II DE GEN ÎN POLITICILE DE OCUPARE A FOR!EI DE MUNC"Pentru a furniza exemple concrete, metoda celor patru etape, explicat" anterior, a fost aplicat" pentru patru tipuri de politici de ocupare a for!ei de munc": politicile active privind pia!a muncii, politicile privind salarizarea #i cariera, politicile de reconciliere #i politicile de &exicuritate. Aceste patru tipuri de politici au fost alese pentru a acoperi toate politicile de ocupare a for!ei de munc", de#i anumite politici speci%ce pot % incluse în unele dintre aceste domenii. În mod normal, aceste domenii sunt destul de extinse pentru a % aplicate în orient"rile privind ocuparea for!ei de munc", indiferent de propor!ia posibilelor schimb"ri din viitor.

În sec!iunea urm"toare, %ecare domeniu politic este de%nit, posibilul impact în privin!a egalit"!ii de gen este discutat #i o list" de întreb"ri relevante de luat în considerare în procesul integr"rii egalit"!ii de gen este cuprins" într-o caset" speci%c".

17

Man

ual p

entr

u ab

orda

rea

inte

grat

oare

a

egal

it"!

ii de

gen

în p

olit

icile

de

ocup

are

a

for!

ei d

e m

unc"

Casetele #i analizele prezentate în continuare au fost concepute în raportul exper!ilor men!ionat anterior, cu privire la abordarea integratoare a egalit"!ii de gen în politicile de ocupare a for!ei de munc"16. Acest raport furnizeaz", de asemenea, câteva exemple concrete de abordare integratoare a egalit"!ii de gen în cele patru domenii politice dezvoltate în statele membre sau în !"rile SEE-AELS. Prin urmare, cititorul este invitat s" consulte acest raport pentru o prezentare mai ampl" a interac!iunilor dintre %ecare domeniu politic #i egalitatea de gen. Trebuie consemnat c" anumite etape (în special ultima, care depinde în mare m"sur" de rezultatele primelor trei) sunt uneori similare de la un domeniu politic la altul.

4.1 Politicile active privind pia"a muncii

Ca rezultat al Strategiei europene de ocupare a for!ei de munc", statele membre #i-au intensi%cat eforturile de îmbun"t"!ire a pozi!iei grupurilor #i a persoanelor a&ate la marginea pie!ei muncii. În aceast" privin!", politicile active privind pia!a muncii sunt un instrument important. Conform de%ni!iei din Ocuparea for!ei de munc" în Europa 200617, politicile privind pia!a muncii sunt interven!ii publice care vizeaz" grupuri particulare de pe pia!a muncii #i, prin urmare, se pot diferen!ia de politicile generale de ocupare a for!ei de munc", %ind m"suri care reduc costurile cu for!a de munc". Politicile active privind pia!a muncii urm"resc s" creasc" posibilitatea ocup"rii unui loc de munc" sau s" îmbun"t"!easc" speran!ele cu privire la venit ale persoanelor/grupurilor #omere care întâmpin" di%cult"!i la intrarea pe pia!a muncii (ibid.). Serviciile publice de ocupare a for!ei de munc" joac" un rol important în aceast" privin!", prin facilitarea integr"rii #omerilor #i a altor solicitan!i de locuri de munc" pe pia!a muncii (de exemplu plasament, consiliere #i consultan!"). În plus, m"surile active includ formarea, rota!ia locului de munc", partajarea locului de munc", stimulentele pentru angajare, integrarea grupurilor specifice, crearea direct" a locurilor de munc" #i stimulentele pentru în%in!area unei întreprinderi18.

Pentru a promova egalitatea de gen, principiul egalit"!ii de #anse trebuie încorporat în cadrul func!ion"rii serviciului public de ocupare a for!ei de munc" (PES). În aceast" privin!", o metod" e%cient" este numirea unui o%!er responsabil cu egalitatea de #anse, care s" aib" expertiza necesar". De asemenea, par esen!iale informarea angaja!ilor serviciilor publice de ocupare a for!ei de munc" în ceea ce prive#te problema abord"rii integratoare a egalit"!ii de #anse #i instruirea acestora cu privire la modalitatea de introducere a acestui aspect în munca lor. Un alt aspect important al abord"rii integratoare a egalit"!ii de gen în cadrul serviciilor publice de ocupare a for!ei de munc" este faptul c" programele active de pe pia!a muncii sunt deschise tuturor persoanelor inactive #i nu sunt restric!ionate numai la solicitan!ii de indemniza!ii, precum #i c" femeile #i b"rba!ii bene%ciaz" de un acces echitabil la politicile active privind pia!a muncii. Acest lucru implic", de asemenea, necesitatea de a aborda nevoile

16 Plantenga, J., Remery C. & J. Rubery (2007). Gender mainstreaming of employment policies – A comparative review of thirty European countries, Comisia European". Luxemburg: O%ciul pentru Publica!ii O%ciale ale Comunit"!ilor Europene.

17 Comisia European" (2006)b, Employment in Europe – 2006, p. 120.18 Ibid.

18

speci%ce ale grupurilor dezavantajate. Consulta!i caseta 2 pentru o list" de veri%care a abord"rii integratoare a egalit"!ii de gen în politicile active privind pia!a muncii.

Caseta 2 – Abordarea integratoare a egalit!"ii de gen în politicile active privind pia"a muncii

Etapa 1. Organizarea Exist" orient"ri sau obiective stabilite în ceea ce prive#te egalitatea de #anse?

Toate p"r!ile interesate relevante sunt con#tiente de problemele privind egalitatea de gen?

Exist" o structur" clar" a responsabilit"!ilor?

Sunt disponibile servicii de formare în domeniul problemelor privind egalitatea de gen #i/sau este posibil s" se apeleze la expertiz" extern"?

Etapa 2. Documentarea cu privire la diferen"ele de gen Toate statisticile relevante sunt diferen!iate în func!ie de gen?

Care este diviziunea în func!ie de gen a grupurilor-!int"?

Care este diviziunea în func!ie de gen a grupurilor dezavantajate speci%ce, precum tinerii în situa!ie de abandon #colar, p"rin!ii singuri, persoanele în concediu pe perioad" lung", #omerii pe perioad" lung", minorit"!ile etnice?

Care sunt tendin!ele relevante în aceast" privin!"?

Etapa 3. Evaluarea impactului politic Femeile #i b"rba!ii bene%ciaz" de un acces echitabil la politicile active privind pia!a muncii, inclusiv la formare?

Sunt m"surile disponibile pentru cei inactivi, precum #i pentru #omeri?

Exist" m"suri care s" abordeze nevoile grupurilor speci%ce, precum p"rin!ii singuri (prin furnizarea de servicii de îngrijire a copilului), persoanele cu handicap (prin furnizarea de servicii sociale #i sprijin tehnic) sau femeile care revin pe pia!a muncii dup" o perioad" mai lung" în care au oferit servicii de îngrijire (prin furnizarea de oportunit"!i de formare)?

Politicile active privind pia!a muncii promoveaz" ocuparea de c"tre femei a unor locuri de munc" netradi!ionale, de calitate ridicat"?

B"rba!ii #i femeile bene%ciaz" în condi!ii egale de ini!iativele de în%in!are a unei întreprinderi sau de orice alte servicii furnizate de serviciile publice de ocupare a for!ei de munc"?

19

Man

ual p

entr

u ab

orda

rea

inte

grat

oare

a

egal

it"!

ii de

gen

în p

olit

icile

de

ocup

are

a

for!

ei d

e m

unc"

Etapa 4. Reformularea politiciiLuând în considerare rezultatele ob!inute în etapele 1, 2 #i 3, se vor identi%ca modalit"!i de reformulare a politicii în vederea promov"rii egalit"!ii de gen. Se va lua în considerare faptul c" abordarea integratoare a egalit"!ii de gen necesit" o abordare mai cooperant", care poate implica mai mult de un domeniu politic sau un departament.

4.2 Politicile privind salarizarea #i cariera

Egalitatea de gen nu poate % atins" f"r" o egalitate la nivelul salariilor #i al #anselor, dar, în practic", perspectivele elimin"rii diferen!ei salariale dintre femei #i b"rba!i sunt, de asemenea, strâns legate de problemele de segregare #i de continuitate a carierelor. Reducerea diferen!ei salariale dintre femei #i b"rba!i este o tem" important" pe agenda politic" a Europei. Înc" din 1999, aceast" tem" a f"cut parte din Strategia european" pentru ocuparea for!ei de munc", iar eforturile politice au fost intensi%cate în ultimii ani. În 2003, statelor membre li s-a solicitat s" î#i formuleze obiective pentru acest demers pentru a „atinge pân" în 2010 o reducere substan!ial" a diferen!ei salariale dintre femei #i b"rba!i în fiecare stat membru, printr-un demers multidirec!ional, care s" abordeze factorii ce stau la baza diferen!ei salariale dintre femei #i b"rba!i, inclusiv segregarea sectorial" #i profesional", educa!ia #i formarea, clasi%carea locurilor de munc" #i sistemele de remunerare, cre#terea gradului de con#tientizare #i transparen!a” (Decizia Consiliului 2003, JO L197, p. 20). Eliminarea diferen!ei salariale dintre femei #i b"rba!i constituie, de asemenea, un obiectiv important al Foii de parcurs pentru egalitate între femei #i b"rba!i, 2006-2010. Conform Foii de parcurs, persisten!a diferen!ei salariale dintre femei #i b"rba!i rezult" din discriminarea direct" a femeilor #i din inegalit"!ile structurale, cum ar % segregarea pe sectoare, meseriile #i structura muncii, accesul la educa!ie #i formare, evaluarea subiectiv" #i sistemele de salarizare, precum #i stereotipurile.

Având în vedere complexitatea cauzelor diferen!ei salariale dintre femei #i b"rba!i #i armonizarea cu abordarea multidirec!ional" sugerat", abordarea integratoare a egalit"!ii de gen în politicile salariale va presupune necesitatea utiliz"rii unei variet"!i de m"suri. În primul rând, !"rile pot pune în aplicare o politic" a remuner"rii egale, vizând abordarea direct" sau indirect" a discrimin"rii în func!ie de gen în ceea ce prive#te acordarea veniturilor. Printre exemple se num"r": legisla!ia (suplimentar"), disponibilitatea #i diseminarea informa!iilor #i a ini!iativelor privind evaluarea la locul de munc". În aceast" privin!", dezvoltarea unei structuri adecvate este, de asemenea, relevant". În al doilea rând, politica privind egalitatea de #anse poate contribui la reducerea diferen!ei salariale dintre femei #i b"rba!i. Dat fiind faptul c" o carier" neîntrerupt" continu" s" %e un factor semni%cativ în explicarea diferen!elor salariale generale dintre femei #i b"rba!i, este extrem de important s" li se permit" femeilor s" aib" modele de munc" continu". M"suri relevante pentru acest aspect sunt: centre de îngrijire a copilului #i posibilit"!i privind concediul, precum #i m"surile care vizeaz" desegregarea orizontal" #i vertical" a pie!ei muncii. Deoarece politica de reconciliere este tratat" în urm"torul domeniu al politicii, în aceast" sec!iune ne vom concentra asupra politicilor care vizeaz"

20

desegregarea modelelor de ocupare a unui loc de munc". A treia direc!ie se refer" la abordarea integratoare a egalit"!ii de gen în politicile salariale „generale”, care vizeaz" reducerea inegalit"!ilor salariale #i îmbun"t"!irea remuner"rii locurilor de munc" slab pl"tite #i/sau dominate de femei. Un factor care complic" problemele de egalitate a remuner"rii este faptul c", în majoritatea !"rilor, stabilirea salariilor este v"zut" ca %ind responsabilitatea principal" a partenerilor sociali. Prin urmare, guvernele pot % mai degrab" reticente în a interveni. Raportul exper!ilor men!ionat deja abordeaz", de asemenea, bunele practici de la nivelul partenerilor sociali. Consulta!i caseta 3 pentru o list" de verificare a abord"rii integratoare a egalit"!ii de gen în politicile privind salarizarea #i cariera.

Caseta 3 – Abordarea integratoare a egalit!"ii de gen în politicile privind salarizarea #i cariera

Etapa 1. Organizarea Exist" orient"ri sau obiective stabilite cu privire la politicile privind salarizarea egal" #i cariera?





Care este distribu!ia angaja!ilor femei #i b"rba!i în structura de remunerare?

Sunt femeile suprareprezentate în categoria de angaja!i slab pl"ti!i?

Care sunt tendin!ele relevante în aceast" privin!"?

Etapa 3. Evaluarea impactului politic Este legisla!ia privind remunerarea egal" eficient" în reducerea diferen!ei salariale dintre femei #i b"rba!i?

Exist" o legisla!ie (suplimentar") care s" oblige partenerii sociali s" negocieze o remunerare egal"?

Companiilor li se solicit" s" monitorizeze #i s" analizeze în mod regulat practicile salariale?

Sunt m"surile de evaluare la locul de munc" utilizate în mod regulat?

Femeile care revin pe pia!a muncii au acces la formare?

Politicile promoveaz" desegregarea (orizontal" #i vertical") a meseriilor #i a locurilor de munc"?

21

Man

ual p

entr

u ab

orda

rea

inte

grat

oare

a

egal

it"!

ii de

gen

în p

olit

icile

de

ocup

are

a

for!

ei d

e m

unc"

Politicile salariale vizeaz" reducerea inegalit"!ilor în ceea ce prive#te salarizarea #i îmbun"t"!irea remuner"rii pentru locurile de munc" slab pl"tite #i/sau dominate de femei?


4.3 Politicile de reconciliere

În Foaia de parcurs pentru egalitatea între femei #i b"rba!i, reconcilierea vie!ii profesionale, familiale #i private este prezentat" ca unul dintre cele #ase domenii prioritare de ac!iune în ceea ce prive#te egalitatea de gen: „serviciile #i structurile se adapteaz" prea lent la situa!ia în care atât femeile, cât #i b"rba!ii muncesc. Foarte pu!ini b"rba!i î#i iau concediu parental sau lucreaz" în regim de timp par!ial (7,4 % în compara!ie cu 32,6 % în cazul femeilor); femeile r"mân principalele persoane care se ocup" de îngrijirea copiilor #i a altor persoane dependente. B"rba!ii trebuie încuraja!i s" î#i asume responsabilit"!i familiale, în special prin intermediul stimulentelor %nanciare de acordare a concediilor paternale #i de îngrijire a copilului, #i s" împart" indemniza!iile aferente concediului cu femeile”. Politica de reconciliere nu serve#te numai la îmbun"t"!irea egalit"!ii de gen, ci este, de asemenea, o condi!ie necesar" în vederea atingerii obiectivelor UE privind cre#terea, ocuparea for!ei de munc" #i coeziunea social". De fapt, nevoia de a crea o economie &exibil", prin folosirea întregului poten!ial al for!ei de munc", modi%carea formelor vie!ii de familie #i presiunea demogra%c" determinat" de o popula!ie care îmb"trâne#te au transformat reconcilierea vie!ii profesionale #i de familie într-una dintre temele principale ale agendei sociale a Uniunii Europene.

Reconcilierea poate % de%nit" ca un set de politici care sprijin" în mod direct combina!ia dintre via!a familial" #i cea profesional". Astfel, acestea se pot referi la o gam" variat" de politici, care cuprinde servicii de îngrijire a copiilor, facilit"!i de acordare a concediilor, aranjamente &exibile de munc" #i alte politici de reconciliere, precum indemniza!iile financiare acordate partenerilor care lucreaz"19. O perspectiv" a abord"rii integratoare a egalit"!ii de gen în domeniul reconcilierii este, într-o anumit" m"sur", stabilit" astfel încât majoritatea guvernelor europene s" recunoasc" impactul responsabilit"!ilor de îngrijire asupra ocup"rii unui loc de munc" de c"tre femei. Cu toate acestea, !"rile au un r"spuns diferit în cadrul politicilor lor #i în ceea ce prive#te accentul implicit sau explicit pe care îl pun pe egalitatea de gen. Unele !"ri încurajeaz" furnizarea de servicii publice #i private, altele îmbun"t"!esc oportunit"!ile de munc" în regim de timp par!ial. Unele înc"

19 Plantenga, J. & C. Remery (2005) Reconciliation of work and private life. A comparative review of thirty European countries. Comisia European". Luxemburg: O%ciul pentru Publica!ii O%ciale ale Comunit"!ilor Europene, p. 25.

22

mai consider" reconcilierea o problem" a femeii, în timp ce altele recunosc rolul b"rbatului în ceea ce prive#te responsabilit"!ile familiale #i de îngrijire (încurajând în special acordarea sau îmbun"t"!irea schemelor de concediu pentru îngrijirea copilului). Consulta!i caseta 4 pentru o list" de veri%care a abord"rii integratoare a egalit"!ii de gen în politicile de reconciliere.

Caseta 4 – Abordarea integratoare a egalit!"ii de gen în politicile de reconciliere

Etapa 1. Organizarea Exist" orient"ri sau obiective stabilite cu privire la politicile de reconciliere?





Exist" prevederi privind concediul acordat pentru îngrijirea persoanelor vârstnice?

Care este gradul de utilizare a posibilit"!ilor privind concediul pe gen?

Care este rata de acoperire a serviciilor de îngrijire a copiilor pe grupuri de vârst"?

Care sunt tendin!ele în aceast" privin!"?

Etapa 3. Evaluarea impactului politic Care este impactul concediului asupra comportamentului pie!ei muncii?

Aranjamentele privind concediul pentru p"rin!i încurajeaz" sau descurajeaz" ata#amentul fa!" de pia!a muncii?

Politicile promoveaz" partajarea egal" a responsabilit"!ilor de îngrijire?

Exist" dovezi ale angajamentelor privind îndeplinirea obiectivelor de acoperire a serviciilor de îngrijire a copiilor #i furnizarea de servicii de îngrijire a copiilor de o calitate ridicat" #i la un pre! accesibil?

Sunt orele de func!ionare a facilit"!ilor de îngrijire a copiilor compatibile cu un loc de munc" cu norm" întreag"?

Exist" facilit"!i de îngrijire a copiilor pentru persoanele implicate în înv"!area pe tot parcursul vie!ii?

23

Man

ual p

entr

u ab

orda

rea

inte

grat

oare

a

egal

it"!

ii de

gen

în p

olit

icile

de

ocup

are

a

for!

ei d

e m

unc"


4.4 Politicile de $exicuritate

Flexicuritatea a devenit un cadru de referin!" important în dezbaterea privind modernizarea pie!elor muncii din Europa. Conceptul de &exicuritate a câ#tigat importan!" dup" publicarea în 2003 a raportului Grupului operativ la nivel european îns"rcinat cu ocuparea for!ei de munc", prezidat de Wim Kok, privind crearea mai multor locuri de munc" în Europa20. Conform raportului, pentru a cre#te num"rul locurilor de munc" #i productivitatea, Europa trebuie s" creasc" adaptabilitatea lucr"torilor #i a întreprinderilor. Este necesar" organizarea muncii cu mai mult" r"spundere, în special pentru a preveni apari!ia unei pie!e a muncii pe dou" nivele, unde lucr"torii integra!i (insiders) bene%ciaz" de un nivel ridicat de protec!ie la locul de munc", în timp ce un num"r tot mai mare de lucr"tori exclu#i (outsiders) sunt recruta!i sub forme alternative de contract, bene%ciind de o protec!ie redus". În iunie 2007, Comisia a adoptat o comunicare privind &exicuritatea, care va sprijini eforturile de reform" la nivelul statelor membre21.

Este importat de observat faptul c" &exicuritatea nu implic" în întregime noi m"suri politice, ci noutatea sa const" în combina!ia de m"suri introduse simultan, atât în domeniul flexibilit"!ii, cât #i al securit"!ii. Wilthagen (raportorul grupului de exper!i europeni privind &exicuritatea) ne ofer" de%ni!ia urm"toare: „O strategie politic" prin care se încearc", în acela#i timp #i în mod deliberat, s" se îmbun"t"!easc" &exibilitatea pie!elor muncii, a organiza!iilor de munc" #i a rela!iilor de munc", pe de o parte, #i securitatea – securitatea for!ei de munc" #i securitatea social" – în special în cazul grupurilor minoritare din #i în afara pie!ei muncii, pe de alt" parte”22. Aceast" defini!ie clarific" faptul c" o abordare complet integrat" a &exicurit"!ii dep"#e#te politicile a c"ror de%ni!ie este limitat" cu privire la &exibilitatea #i la securitatea angaja!ilor pe pia!a muncii. Printre ingredientele importante ale &exicurit"!ii se num"r", de asemenea, politicile active privind pia!a muncii, cu o c"utare activ" a unui loc de munc", disponibilitatea locurilor de munc" #i înv"!area pe tot parcursul vie!ii. Se pune accentul pe g"sirea unui echilibru al politicilor care vizeaz" sporirea adaptabilit"!ii lucr"torilor #i a locului de munc". Astfel, abordarea &exicurit"!ii implic" o trecere de la paradigma securit"!ii la locul de munc" (acela#i loc de munc" pe toat" durata vie!ii active) la o paradigm" a securit"!ii for!ei de munc"

20 Comisia European" (2003). Jobs, Jobs, Jobs. Creating more employment in Europe. Raportul Grupului operativ îns"rcinat cu ocuparea for!ei de munc", condus de Wim Kok.

21 Comisia European" (2007), Towards Common Principles of Flexicurity: More and better jobs through !exibility and security, SEC(2007) 861.

22 Wilthagen, T & F. Tros (2004). The concept of !exicurity: a new approach to regulating employment and labour market. În: Flexicurity: conceptual issues and political implementation in Europe. Transfer, European Review of labour and research, 10(2).

24

(mai multe posibilit"!i #i competen!e de ocupare a unui loc de munc" pe parcursul întregii vie!i)23.

Având în vedere rela!iile dintre &exicuritate #i gen #i diferitele pozi!ii luate în cadrul dezbaterii actuale, o abordare integratoare a egalit"!ii de gen în politicile de &exicuritate are o importan!" covâr#itoare. În aceast" privin!", abordarea integratoare a egalit"!ii de gen implic" nevoia de recunoa#tere a tensiunii dintre rolul director al genului #i obiectivele privind promovarea &exibilit"!ii #i securitatea for!ei de munc" în determinarea rezultatelor de pe pia!a muncii. În plus, o abordare integratoare a egalit"!ii de gen în politicile din domeniul &exicurit"!ii24:

ar recunoa#te rolul genului în punerea în aplicare a inegalit"!ilor asociate cu munca &exibil" #i în formarea unor modele &exibile de munc";

s-ar adresa nevoilor de reconciliere ale angaja!ilor cu angajamente de îngrijire, recunoscând, în acela#i timp, riscurile prelungirii orelor de munc" sau al programelor cu ore nesociale;

sprijin" c"ile de ie#ire din munca #i din orele de munc" non-standard pentru a evita riscurile capcanelor pe termen lung #i segmentarea femeilor în forme de angajare dezavantajate.

Consulta!i caseta 5 pentru o list" de verificare a abord"rii integratoare a egalit"!ii de gen în politicile de &exicuritate.

23 EMCO (2006). Flexicurity. Grupul de lucru al EMCO privind &exicuritatea, mai 2006. 24 Rubery, J. D. Grimshaw, M. Smith & R. Donnelly (2006). The National Reform Programmes and the gender

aspects of the European Employment Strategy. Raportul de sintez" al coordonatorului redactat pentru Unitatea pentru Egalitate, Comisia European". University of Manchester, p. 214.

25

Man

ual p

entr

u ab

orda

rea

inte

grat

oare

a

egal

it"!

ii de

gen

în p

olit

icile

de

ocup

are

a

for!

ei d

e m

unc"

Caseta 5 – Abordarea integratoare a egalit!"ii de gen în politicile de $exicuritate

Etapa 1. Organizarea Exist" orient"ri sau obiective stabilite în ceea ce prive#te politicile de &exicuritate?





Care este diviziunea pe gen a contractelor tipice #i atipice?

Cum sunt divizate orele de lucru cu norm" întreag" #i în regim de timp par!ial în func!ie de gen?

Care sunt tendin!ele în aceast" privin!"?

Etapa 3. Evaluarea impactului politic Aranjamentele &exibile cu privire la timp sunt compatibile cu nevoile femeilor?

Dezvoltarea timpului de munc" flexibil este compatibil" sau incompatibil" cu responsabilit"!ile casnice #i de îngrijire?

Programele/politicile vizeaz" atât b"rba!ii, cât #i femeile?

Persoanele cu contracte &exibile au acces la formare?

Exist" m"suri de reducere a riscului de segregare asociat cu munca &exibil" #i în regim de timp par!ial (de exemplu dreptul de a reveni la un program cu norm" întreag")?

Sunt politicile de adaptabilitate compatibile cu promovarea elimin"rii diferen!elor dintre genuri (inclusiv a diferen!elor salariale dintre femei #i b"rba!i)?


26

Surse

Consiliul Europei (1998), Gender mainstreaming: conceptual framework, methodology and presentation of good practices. Strasbourg.

EMCO (2006). Flexicurity. Grupul de lucru al EMCO privind &exicuritatea, mai 2006.

Comisia European" (1996), Incorporating equal opportunities for women and men into all Community policies and activities. COM (1996) 67 %nal.

Comisia European" (1998). A Guide to Gender Impact Assessment, O%ciul pentru Publica!ii O%ciale ale Comunit"!ilor Europene, Luxemburg.

Comisia European" (2003). Jobs, Jobs, Jobs. Creating more employment in Europe. Raportul grupului operativ îns"rcinat cu ocuparea for!ei de munc", condus de Wim Kok.

Comisia European" (2004). EQUAL Guide on Gender Mainstreaming, Bruxelles: Comisia European". Document desc"rcabil la adresa: http://ec.europa.eu/employment_social/equal/data/document/gendermain_en.pdf

Comisia European" (2006), Foaia de parcurs pentru egalitatea între femei #i b"rba!i 2006-2010, COM (2006) 92 %nal.

Comisia European" (2006)b, Employment in Europe – 2006.

Comisia European" (2007), Towards Common Principles of Flexicurity: More and better jobs through !exibility and security, SEC(2007) 861.

European Pact for Gender equality – Concluziile Pre#edin!iei Consiliului European de la Bruxelles (23/24 martie 2006), 7775/1/06/Rev 1.

Jämstöd (2007). Gender mainstreaming manual. Rapoarte o%ciale ale guvernului suedez SOU 2007:15. Stockholm: Edita Sverige AB. Document desc"rcabil la adresa: http://www.sweden.gov.se/content/1/c6/08/19/82/3532cd34.pdf

JER (2007). Raportul comun privind ocuparea for"ei de munc# 2006/2007. Consiliului Uniunii Europene, Bruxelles.

Plantenga, J. & C. Remery (2005). Reconciliation of work and private life. A comparative review of thirty European countries. Comisia European". Luxemburg: O%ciul pentru Publica!ii O%ciale ale Comunit"!ilor Europene.

Plantenga, J. & C. Remery (2006). The gender pay gap. Origins and policy responses. A comparative review of thirty European countries. Comisia European". Luxemburg: O%ciul pentru Publica!ii O%ciale ale Comunit"!ilor Europene.

Plantenga, J., Remery C. & J. Rubery (2007). Gender mainstreaming of employment policies – A comparative review of thirty European countries, Comisia European". Luxemburg: O%ciul pentru Publica!ii O%ciale ale Comunit"!ilor Europene.

Rees, T. (1998), Mainstreaming Equality in the European Union, Routledge, Londra.

Rubery, J. & C. Fagan (2000). Gender impact assessment and European Employment Policy. Document desc"rcabil la adresa: http://www.mbs.ac.uk/research/europeanemployment/projects/gendersocial/documents/GIA_Report.pdf

Rubery, J. D. Grimshaw, M. Smith & R. Donnelly (2006). The National Reform Programmes and the gender aspects of the European Employment Strategy. Raportul de sintez" al coordonatorului redactat pentru Unitatea pentru Egalitate, Comisia European". University of Manchester. Document desc"rcabil la adresa: http://ec.europa.eu/employment_social/gender_equality/docs/2007/gender_ees_2006_en.pdf

Stevens, I., & I. van Lamoen (2001). Manual on Gender Mainstreaming at Universities. Equal Opportunities at Universities. Towards a Gender Mainstreaming Approach. Leuven/Apeldoorn: Garant-Uitgevers.

Wilthagen, T & F. Tros (2004). The concept of flexicurity: a new approach to regulating employment and labour market. În: Flexicurity: conceptual issues and political implementation in Europe. Transfer, European Review of labour and research, 10(2).







http://ec.europa.eu/employment_social/gender_equality/docs/2007/gender_ees_2006_en.pdf

http://ec.europa.eu/employment_social/gender_equality/docs/2007/gender_ees_2006_en.pdf

Manual pentru abordarea integratoare a egalit!"ii de gen în politicile de incluziune social! #i protec"ie social!

28

1. CONTEXTEgalitatea între femei #i b"rba!i a devenit un obiectiv major25 al metodei deschise de coordonare pentru incluziune social" #i protec!ie social" din martie 2006, când Consiliul European a adoptat un nou cadru pentru ra!ionalizarea celor trei domenii politice ale incluziunii sociale, pensiilor, serviciilor medicale #i de îngrijire pe termen lung prin intermediul unei raport"ri paralele #i de durat". Acest obiectiv a ridicat importan!a egalit"!ii de gen pentru procesul luat în ansamblu, care anterior fusese promovat separat, prin intermediul celor trei direc!ii de ac!iune, #i dezvoltat în grade diferite în %ecare dintre aceste direc!ii.

Rezultatele primelor rapoarte ra"ionalizate din 2006

Statele membre au depus primele rapoarte na!ionale privind strategiile de protec!ie social" #i incluziune social" în toamna anului 2006. Conform evalu"rii Comisiei privind abordarea integratoare a egalit"!ii de gen aplicat" în cele 27 de rapoarte (UE-25, Bulgaria #i România), exprimat" în Raportul comun privind protec!ia social" #i incluziunea social" pentru anul 200726:

„În general, statele membre încorporeaz" problemele de gen mai e%cient, iar datele sunt segregate tot mai des în func!ie de sex. Unele state sunt pionieri în aplicarea sistematic" a abord"rii integratoare a egalit"!ii de gen. Dar înc" mai este su%cient loc pentru garantarea faptului c" m"surile politice sunt mai bine argumentate de considera!ii în func!ie de gen în toate cele trei domenii de ac!iune ale cooper"rii.”

Scopul acestui manual

Egalitatea de gen este un drept fundamental, o valoare comun" a UE #i o condi!ie necesar" pentru îndeplinirea obiectivelor UE privind cre#terea, ocuparea for!ei de munc" #i coeziunea social". În Foaia de parcurs pentru egalitatea dintre femei #i b"rba!i (2006-2010)27, Comisia European" a subliniat nevoia de ob!inere a unei independen!e economice egale pentru femei #i b"rba!i. Comisia #i-a luat în special angajamentul de a consolida abordarea integratoare a egalit!"ii de gen28 în cadrul metodei deschise de coordonare pentru incluziune social! #i protec"ie social!, precum #i de a furniza un manual tuturor actorilor la acest proces. Concluziile Pre#edin!iei portugheze pe tema indicatorilor privind femeile #i s"r"cia29, adoptate în decembrie 2007, au îndemnat, de asemenea, la preg"tirea unui astfel de

25 New Common Objectives from 2006 for the Open Method of Coordination on Social Protection and Social Inclusion: http://ec.europa.eu/employment_social/social_inclusion/docs/2006/objectives_en.pdf

26 Raportul comun privind protec!ia social" *i incluziunea social" pentru anul 2007: http://register.consilium.europa.eu/pdf/ro/07/st06/st06694.ro07.pdf

27 Foaia de parcurs pentru egalitatea între femei *i b"rba!i COM(2006) 92 din 1.3.2006: http://ec.europa.eu/employment_social/gender_equality/gender_mainstreaming/roadmap_en.html.

28 Angajamentul privind abordarea integratoare a egalit"!ii de gen a fost consolidat de Consiliul European în martie 2006, odat" cu adoptarea Pactului european pentru egalitatea de gen. Pactul subliniaz" nevoia de participare la îndeplinirea ambi!iilor UE privind egalitatea de gen, a*a cum este men!ionat în tratat, de eliminare a diferen!elor dintre sexe în ceea ce prive*te ocuparea for!ei de munc" *i protec!ia social", precum *i de a face fa!" provoc"rilor demogra%ce. Pactul subliniaz" nevoia de consolidare a guvernan!ei prin intermediul abord"rii integratoare a egalit"!ii de gen *i al unei monitoriz"ri mai e%ciente.

29 http://register.consilium.europa.eu/pdf/ro/07/st13/st13947.ro07.pdf

http://register.consilium.europa.eu/pdf/ro/07/st06/st06694.ro07.pdf

http://register.consilium.europa.eu/pdf/ro/07/st06/st06694.ro07.pdf

29

Man

ual p

entr

u ab

orda

rea

inte

grat

oare

a

egal

it"!

ii de

gen

în p

olit

icile

de

incl

uziu

ne so

cial

" #i

pro

tec!

ie so

cial

"

manual #i au solicitat statelor membre s" foloseasc" un astfel de ghid pentru preg"tirea rapoartelor na!ionale privind strategiile de protec!ie social" #i incluziune social" #i s"-l disemineze unui public cât mai larg.

Acest manual urm"re#te s" r"spund" acestor solicit"ri #i aspir" s" %e un instrument util în punerea e%cient" în aplicare a principiului egalit"!ii dintre femei #i b"rba!i în cadrul politicilor de incluziune social" #i protec!ie social". Manualul descrie metoda abord"rii integratoare a egalit"!ii de gen #i ofer" unele îndrum"ri practice pentru %ecare direc!ie de ac!iune politic".

2. ABORDAREA INTEGRATOARE A EGALIT"!II DE GEN: DEFINIREA METODOLOGIEIConform obiectivelor majore exprimate în MDC, unul dintre obiectivele sistemelor de protec!ie social" #i ale politicilor de incluziune social" este promovarea egalit"!ii între femei #i b"rba!i. Acest obiectiv este stipulat în mod expres în articolele 2 #i 3 ale Tratatului CE, care subliniaz" angajamentul Uniunii Europene de a elimina inegalit"!ile #i de a promova egalitatea între femei #i b"rba!i în toate activit"!ile sale.

În"elegerea terminologiei

Strategia folosit" pentru atingerea acestui obiectiv are la baz" o abordare dual": abordarea integratoare a egalit"!ii de gen #i ac!iunile specifice. Abordarea integratoare a egalit#"ii de gen se refer" la integrarea perspectivei de gen în %ecare etap" a procesului politic – concepere, punere în aplicare, monitorizare #i evaluare – cu scopul de a promova egalitatea între femei #i b"rba!i. Abordarea integratoare a egalit"!ii de gen nu este un obiectiv în sine, ci este o modalitate de realizare a egalit"!ii. În mod similar, ea nu prive#te numai femeile, ci #i rela!ia dintre femei #i b"rba!i în bene%ciul ambilor. Suplimentar, unele ac"iuni speci$ce pot % necesare pentru a elimina acele inegalit"!i dintre femei #i b"rba!i care au fost identi%cate.

Aplicarea abord!rii integratoare a egalit!"ii de gen: o abordare în patru etape30

Trebuie re!inut faptul c" genul este o diferen!" de structur" care afecteaz" întreaga popula!ie. Deciziile politice care par neutre din punctul de vedere al genului pot avea un impact diferit asupra femeilor #i a b"rba!ilor, chiar dac" un astfel de efect nu a fost nici inten!ionat, nici prev"zut31.

30 Pentru o explica!ie mai detaliat" a celor patru etape ale abord"rii integratoare a egalit"!ii de gen, consulta!i manualul pentru abordarea integratoare a egalit"!ii de gen în politicile de ocupare a for!ei de munc", 2007: http://ec.europa.eu/employment_social/gender_equality/docs/2007/manual_gend_mainstr_en.pdf

31 A guide to gender impact assessment. O%ciul pentru Publica!ii O%ciale ale Comunit"!ilor Europene, 1998. Disponibil la http://ec.europa.eu/employment_social/gender_equality/docs/gender/gender_en.pdf

http://ec.europa.eu/employment_social/gender_equality/docs/2007/manual_gend_mainstr_en.pdf


30

Prima etap" a abord"rii integratoare a egalit"!ii de gen este organizarea, con#tientizarea, participarea #i stabilirea unei baze structurale #i culturale pentru egalitatea de #anse. Aceast" etap" include formularea obiectivelor, plani%carea, estimarea bugetului #i de%nirea responsabilit"!ilor #i a r"spunderilor pentru %ecare actor în parte. De asemenea, trebuie asigurate suficiente resurse pentru punerea în aplicare.

A doua etap" este documentarea cu privire la diferen"ele de gen. Pentru a stabili dac" politica vizat" este relevant" din punct de vedere al genului, trebuie s" se #tie dac" aceasta va afecta via!a cotidian" a unei/unor p"r!i a(le) popula!iei #i dac" exist" diferen!e în situa!ia femeilor #i a b"rba!ilor în domeniul speci%c abordat. Abordarea din urm" necesit": 1) disponibilitatea unor informa!ii #i a unor indicatori statistici segrega!i în func!ie de sex #i 2) analiza acestor informa!ii cu scopul de a identi%ca diferen!ele dintre genuri #i tendin!ele.

Odat" ce s-a stabilit c" politica respectiv" este relevant" din punct de vedere al genului, pentru a evita consecin!ele negative neinten!ionate #i pentru a îmbun"t"!i calitatea #i eficien!a propunerii, trebuie realizat" a treia etap", o analiz! a impactului de gen. Aceasta înseamn" realizarea unei compara!ii #i a unei evalu"ri a situa!iei actuale #i a tendin!ei cu dezvoltarea a#teptat", care rezult" din introducerea politicii propuse32.

Prin urmare, obiectivul analizei impactului de gen este de a identi%ca, înainte de punerea în aplicare a unei politici, impactul poten!ial pe care îl va avea asupra situa!iei respective a femeilor #i a b"rba!ilor, pentru a garanta faptul c" aceasta va contribui la asigurarea egalit"!ii #i la eliminarea inegalit"!ilor. Adresarea unei game de întreb"ri speci%ce pentru a explora situa!ia femeilor #i a b"rba!ilor fa!" de o politic" dat" este o modalitate util" de abordare a evalu"rii posibilelor impacturi de gen, iar capitolul urm"tor va furniza exemple speci%ce în aceast" privin!".

În cazul în care se dovede#te c" politica respectiv" are un impact negativ asupra egalit"!ii de gen sau este, în linii mari, neutr" din punctul de vedere al genului, este esen!ial" identi%carea unor modalit"!i prin care aceasta poate % reformulat" pentru a promova egalitatea de gen33. Aceasta este cea de a patra etap" a abord"rii integratoare a egalit"!ii de gen: reformularea politicii, o nevoie care poate % deosebit de puternic" în cazul în care diferen!ele de gen sunt mari. În unele cazuri, este posibil ca acest lucru s" nu implice schimb"ri fundamentale, în timp ce în alte domenii, sarcina poate % mai complex".

32 A guide to gender impact assessment. O%ciul pentru Publica!ii O%ciale ale Comunit"!ilor Europene, 1998.Disponibil la http://ec.europa.eu/employment_social/gender_equality/docs/gender/gender_en.pdf

33 Plantenga, J., Remery C. & J. Rubery (2007). Gender mainstreaming of employment policies – a comparative review of thirty European countries, Comisia European". Luxemburg: O%ciul pentru Publica!ii O%ciale ale Comunit"!ilor Europene: http://ec.europa.eu/employment_social/gender_equality/docs/2007/gend_mainstr07_en.pdf. Consulta!i de asemenea: Manual for gender mainstreaming of employment policies, 2007: http://ec.europa.eu/employment_social/gender_equality/docs/2007/manual_gend_mainstr_en.pdf

http://ec.europa.eu/employment_social/gender_equality/docs/2007/gend_mainstr07_en.pdf

http://ec.europa.eu/employment_social/gender_equality/docs/2007/gend_mainstr07_en.pdf



31

Man

ual p

entr

u ab

orda

rea

inte

grat

oare

a

egal

it"!

ii de

gen

în p

olit

icile

de

incl

uziu

ne so

cial

" #i

pro

tec!

ie so

cial

"

Rolul angajamentului, al particip!rii #i al expertizei

Angajamentul luat la cel mai înalt nivel politic #i administrativ este necesar pentru integrarea dimensiunii de gen în ciclul unei politici #i pentru asigurarea prezen!ei sale vizibile în cadrul rapoartelor na!ionale privind strategiile de protec!ie social" #i incluziune social".

Prin urmare, statele membre sunt invitate s" pun" în aplicare abordarea integratoare a egalit"!ii de gen ca parte a sarcinilor #i a responsabilit"!ilor ce le revin înc" de timpuriu în conceperea politicilor. Abordarea integratoare a egalit"!ii de gen trebuie s" %e o parte a structurii de baz" a unei politici #i nu o modi%care realizat" în ultimul minut. Enumerarea principiilor generale nu este suficient" – strategia privind abordarea integratoare a egalit"!ii de gen trebuie s" %e explicit", speci%c" #i relevant" pentru politica studiat" #i integrat" perfect în aceasta34. Pentru a avea succes, este important" consolidarea unei particip"ri #i de%nirea sarcinilor din cadrul echipei sau al unit"!ii de concepere a politicii. Acolo unde nivelurile de con#tientizare sunt reduse, în stadiul ini!ial, poate % nevoie de o persoan" nominalizat", cu cuno#tin!e speci%ce cu privire la problemele de gen #i con#tient" de acestea35, al c"rei rol s" %e îndrumarea privind integrarea dimensiunii de gen.

Pentru a avea succes, se poate folosi expertiza deja disponibil" prin intermediul unit"!ilor #i/sau al organismelor pentru egalitatea de gen, al institutelor de cercetare, al organiza!ilor de femei sau al exper!ilor externi. Cooperarea poate % sus!inut" prin alocarea unui buget speci%c pentru ac!iunile de formare în func!ie de gen sau pentru asisten!a acordat" de un expert în probleme referitoare la gen36.

3. ABORDAREA INTEGRATOARE A EGALIT"!II DE GEN: POLITICI DE INCLUZIUNE SOCIAL" #I PROTEC!IE SOCIAL"Pentru a putea echipa participan!ii cu un instrument util pentru punerea în aplicare a abord"rii integratoare a egalit"!ii de gen în politicile de incluziune social" #i protec!ie social" cu scopul de a promova egalitatea între femei #i b"rba!i, sec!iunea de mai jos examineaz" considera!iile cuprinz"toare referitoare la gen, care trebuie s" fac" parte din procesul de concep!ie în cadrul redact"rii rapoartelor na!ionale privind strategiile de protec!ie social" #i incluziune social". Prezentarea urmeaz" structura rapoartelor na!ionale privind strategiile de protec!ie social" #i incluziune

34 Gender mainstreaming in the Joint Inclusion Memoranda for future Member States – Practical Guide, 2003: http://ec.europa.eu/employment_social/gender_equality/docs/gmprac_guide_en.pdf

35 Manual for gender mainstreaming of employment policies, 2007: http://ec.europa.eu/employment_social/gender_equality/docs/2007/manual_gend_mainstr_en.pdf

36 Gender mainstreaming in the Joint Inclusion Memoranda for future Member States – Practical Guide, 2003: http://ec.europa.eu/employment_social/gender_equality/docs/gmprac_guide_en.pdf



32

social" #i ia în considerare elementele specifice celor trei direc!ii de ac!iune.

3.1 Prezentarea general! comun!

În aceast" sec!iune a raportului, statele membre sunt rugate s" furnizeze o evaluare a situa!iei sociale, s" prezinte abordarea general" strategic" pe care au adoptat-o #i s" de%neasc" mesajele generale.

Deoarece promovarea egalit"!ii între femei #i b"rba!i constituie un obiectiv major, aceast" sec!iune trebuie s" ofere:

o evaluare a indicatorilor statistici privind diferen"ele #i inegalit!"ile dintre genuri, f!când referire în mod explicit la date segregate în func"ie de sex, acolo unde acestea sunt disponibile, precum:

Care sunt diferen!ele dintre genuri în ceea ce prive#te ocuparea for!ei de munc", #omajul, #omajul pe termen lung, riscul de s"r"cie (de asemenea, în func!ie de grupele de vârst"), gospod"riile f"r" un loc de munc", abandonul #colar timpuriu, speran!a de via!", anii de via!" s"n"toas" etc.?

Sursele na!ionale pot oferi informa!ii privind diferen!ele dintre genuri în cadrul unor grupuri dezavantajate, precum persoanele cu handicap, minorit"!ile etnice sau imigran!ii?

Sunt informa!iile disponibile su%ciente pentru evaluarea situa!iei sociale pentru femei #i respectiv pentru b"rba!i? Este nevoie de noi indicatori #i de crearea de statistici segregate pe sex în domeniile în care astfel de date lipsesc?

o dovad! a abord!rii integratoare a egalit!"ii de gen #i o analiz! a impactului de gen ca instrument de promovare a egalit!"ii între femei #i b!rba"i în cadrul abord!rii generale strategice, precum:

Ce m"suri au fost luate/sunt luate pentru promovarea egalit"!ii între femei #i b"rba!i în ceea ce prive#te politicile de protec!ie social" #i incluziune social"?

în leg!tur! cu buna guvernan"!, o men"ionare explicit! a mecanismului institu"ional pus în aplicare, care s! sprijine abordarea integratoare a egalit!"ii de gen, precum:

Ce organism na!ional/unitate pentru egalitatea de gen va % implicat în redactarea raportului na!ional #i în ce mod?

Este necesar" implicarea/angajarea de expertiz"? Ce fel #i pentru care parte a sarcinii?

33

Man

ual p

entr

u ab

orda

rea

inte

grat

oare

a

egal

it"!

ii de

gen

în p

olit

icile

de

incl

uziu

ne so

cial

" #i

pro

tec!

ie so

cial

"

Interesele privind egalitatea de gen sunt reprezentate în diversele comitete/grupuri implicate în redactarea raportului na!ional? Acestea includ ONG-uri, parteneri sociali, autorit"!i na!ionale, regionale #i locale, precum #i cercet"tori.

3.2 Lupta împotriva s!r!ciei #i a excluderii sociale

De#i diferen!ele dintre genuri se reduc, femeile din toate grupurile de vârst" se confrunt" cu rate mai crescute ale s"r"ciei37 decât b"rba!ii: 16 % pentru femeile peste 18 ani, în compara!ie cu 14 % în cazul b"rba!ilor #i 21 % pentru femeile de peste 65 de ani, în compara!ie cu 16 % în cazul b"rba!ilor38. Riscul de s"r"cie este crescut în special în cazul mamelor singure #i al femeilor în vârst", dar femeile care apar!in unor alte grupuri dezavantajate, precum imigran!ii, minorit"!ile etnice #i persoanele cu handicap, precum #i femeile inactive #i #omere pe termen lung sau cele care tr"iesc în mediul rural se pot confrunta, de asemenea, cu mai multe di%cult"!i decât b"rba!ii39.

Înc" de la începuturile sale, în 2000, abordarea integratoare a egalit"!ii de gen a fost subliniat" ca %ind o cerin!"-cheie a procesului de incluziune social"40. Aceasta a fost resubliniat", acordându-i-se o pondere #i mai mare în cadrul obiectivelor comune din 200241 care stipulau importan!a lu"rii în considerare pe deplin a rolului genului în dezvoltarea, punerea în aplicare #i monitorizarea planurilor na!ionale de ac!iune, inclusiv în identi%carea provoc"rilor, în conceperea, punerea în aplicare #i evaluarea politicilor #i a m"surilor, în selec!ia indicatorilor #i a obiectivelor #i în implicarea p"r!ilor interesate. Aceast" cerin!" a fost repetat" în cadrul orient"rilor din 200642 emise pentru statele membre, care au subliniat, de asemenea, nevoia de speci%care a modului în care perspectiva de gen a fost luat" în considerare în cadrul fiec"rui obiectiv politic prioritar, în special prin evaluarea implica!iilor m"surilor politice propuse asupra situa!iei respective a femeilor #i a b"rba!ilor.

Evaluarea raport"rilor din 2006, conform prezent"rii din cadrul Raportului comun privind protec!ia social" #i incluziunea social" pentru anul 200743, a scos în eviden!" îmbun"t"!irile realizate de statele membre în demonstrarea unei con#tientiz"ri de gen mai vizibile în ceea ce prive#te situa!ia social" #i politicile de incluziune social" decât în rapoartele

37 Este important a se interpreta cifrele cu aten!ie, deoarece acestea presupun o distribu!ie egal" a resurselor în cadrul unei gospod"rii, ceea ce nu este întotdeauna cazul – de fapt, cifrele pot subestima problema în cazul femeilor.

38 Rata riscului de s"r"cie pe vârst" *i gen, UE-SILC 2005, indicator comun principal. Cifr" pentru UE-25.39 Pentru o analiz" ulterioar", consulta!i: Gender inequalities in the risks of poverty and social exclusion for

disadvantaged groups in thirty European countries, 2006, disponibil la adresa: http://ec.europa.eu/employment_social/publications/2006/ke7606201_en.pdf

Consulta!i, de asemenea, concluziile Pre*edin!iei portugheze pe tema indicatorilor privind femeile *i s"r"cia, document disponibil la adresa: http://register.consilium.europa.eu/pdf/ro/07/st13/st13947.ro07.pdf

40 Consulta!i obiectivele comune din 2000: http://ec.europa.eu/employment_social/social_inclusion/docs/approb_en.pdf

41 Consulta!i obiectivele comune din 2002: http://ec.europa.eu/employment_social/social_inclusion/docs/counciltext_en.pdf

42 Orient"rile sunt disponibile la adresa: http://ec.europa.eu/employment_social/social_inclusion/docs/2006/guidelines_en.pdf

43 Joint Report on Social Protection and Social Inclusion 2007, Supporting Document: http://ec.europa.eu/employment_social/social_inclusion/docs/2007/joint_report/sec_2007_329_en.pdf

http://ec.europa.eu/employment_social/publications/2006/ke7606201_en.pdf

ybe

ybe

http://ec.europa.eu/employment_social/publications/2006/ke7606201_en.pdf

http://ec.europa.eu/employment_social/social_inclusion/docs/approb_en.pd

http://ec.europa.eu/employment_social/social_inclusion/docs/approb_en.pd

http://ec.europa.eu/employment_social/social_inclusion/docs/counciltext_en.pdf

http://ec.europa.eu/employment_social/social_inclusion/docs/counciltext_en.pdf

http://ec.europa.eu/employment_social/social_inclusion/docs/2006/guidelines_en.pdf

http://ec.europa.eu/employment_social/social_inclusion/docs/2006/guidelines_en.pdf

Yves BELEY

Bad link.

34

anterioare. De asemenea, evaluarea a scos în eviden!" faptul c", pentru majoritatea !"rilor, exist" un domeniu de aplicare considerabil pentru dezvoltarea consecvent" a abord"rii integratoare a egalit"!ii de gen în politici, de exemplu prin permiterea influen!"rii mai accentuate a procesului de concepere a politicilor de c"tre informa!iile statistice disponibile privind inegalit"!ile de gen, precum #i pentru furnizarea mai multor detalii privind modalitatea de punere în aplicare a abord"rii integratoare a egalit"!ii de gen.

Trebuie subliniat faptul c" exist" modalit"!i variate #i multidirec!ionale în care inegalit"!ile de gen pot % abordate în expunerea la s"r"cie #i la excluderea social". Provocarea principal" este conectarea diferen!elor critice dintre genuri pentru abordarea priorit"!ilor politice #i garantarea faptului c" politica este conceput" în a#a fel încât aceasta va contribui de facto la eliminarea inegalit"!ilor. Prin urmare, monitorizarea sistematic! #i luarea în considerare a diferen"elor de gen din cadrul grupurilor dezavantajate sunt esen"iale pentru dezvoltarea ulterioar! a abord!rii integratoare a egalit!"ii de gen în lupta împotriva s!r!ciei #i a excluderii. Urm"torul paragraf ofer" un exemplu în aceast" privin!", prezentând justi%carea politicii #i posibilele sale implica!ii dintr-o perspectiv" de gen.

Un exemplu de politic!: incluziunea activ!

Pentru a ajuta statele membre s" mobilizeze acele persoanele care pot lucra #i s" ofere sprijin adecvat persoanelor care nu pot, Comisia a propus o strategie holistic" care poate % de%nit" în termeni de incluziune activ"44. Aceasta combin" ajutorul pentru venit la un nivel suficient pentru ca persoanele s" aib" o via!" demn" cu o leg"tur" la pia!a muncii prin intermediul oportunit"!ilor de locuri de munc" sau de formare profesional" #i printr-un acces mai bun la prestarea de servicii. Incluziunea activ" formeaz" „o stare activ" de bun"stare”, prin oferirea unor c"i personalizate c"tre un loc de munc" #i prin garantarea faptului c" persoanele care nu pot munci pot s" tr"iasc" în demnitate #i s" contribuie cât mai mult posibil la societate45.

Aceast" politic" prezint" un num"r de implica!ii din perspectiva de gen, pe care statele membre sunt invitate s" le ia în considerare în conceperea politicilor lor. Dup" cum s-a eviden!iat în analiza de mai sus, decalajele de gen în expunerea la s"r"cie prezint" rate mai ridicate în cazul femeilor decât în cazul b"rba!ilor #i acest fapt se p"streaz" în perspectiva unui ciclu de via!". Aceast" situa!ie se datoreaz" par!ial riscului mai mare al femeilor de a avea cariere mai lente, mai scurte #i/sau întrerupte #i, în medie, venituri mai mici decât b"rba!ii. În plus, dezavantajele cu care se confrunt" femeile din anumite grupuri, precum femeile imigrante sau cele apar!inând minorit"!ilor etnice46, tind s" %e mai multe decât în cazul b"rba!ilor din acelea#i grupuri.

44 Cu privire la consultarea privind ac!iunea de la nivel comunitar pentru promovarea incluziunii active a persoanelor cele mai îndep"rtate de pia!a muncii. COM(2006) 44 din 8.2.2006.

45 Modernizarea protec!iei sociale pentru o mai mare justi!ie social" *i coeziune economic": continuarea incluziunii active a persoanelor cel mai îndep"rtate de pia!a muncii. COM(2007) 620 din 17.10.2007.

46 Consulta!i Opinion on the gender dimension of the inclusion of ethnic minorities, adoptat" în decembrie 2007 de Comitetul consultativ pentru egalitatea de *anse între femei *i b"rba!i: http://ec.europa.eu/employment_social/gender_equality/docs/2007/%nal_opinion_28_11_en.pdf

http://ec.europa.eu/employment_social/gender_equality/docs/2007/final_opinion_28_11_en.pdf

http://ec.europa.eu/employment_social/gender_equality/docs/2007/final_opinion_28_11_en.pdf

35

Man

ual p

entr

u ab

orda

rea

inte

grat

oare

a

egal

it"!

ii de

gen

în p

olit

icile

de

incl

uziu

ne so

cial

" #i

pro

tec!

ie so

cial

"

Abordarea acestor inegalit"!i necesit" o abordare multidirec!ional" în sinergie cu promovarea unei particip"ri mai active a femeilor pe pia!a muncii în contextul Strategiei europene pentru cre#tere #i locuri de munc", integrarea perspectivei de gen în politicile privind pia!a muncii, în special în politicile de &exicuritate, #i promovarea continu" a politicilor de reconciliere atât în bene%ciul femeilor, cât #i al b"rba!ilor. Politicile active de incluziune pot avea un impact semni%cativ nu numai asupra promov"rii integr"rii sociale #i pe pia!a muncii a celor mai dezavantaja!i, dar, prin aceast" ac!iune, #i asupra reducerii inegalit"!ilor de gen.

Exemplele de mai jos ofer" o mostr" neexhaustiv" de întreb"ri care s" ghideze statele membre în evaluarea impactului de gen în cazul conceperii politicilor lor:

Venitul minim

Care este structura grupului-!int" pentru beneficiarii de venit minim? Sunt femeile sau b"rba!ii suprareprezenta!i?

Venitul minim este conceput în a#a fel încât s" încurajeze evitarea #omajului #i a capcanei inactivit"!ii?

Cum interac!ioneaz" venitul minim cu alte indemniza!ii (de exemplu aloca!ia pentru copii)?

Leg!tura cu pia"a muncii

Dezavantajele cu care se confrunt" femeile #i b"rba!ii sunt luate în considerare la accesarea politicilor active privind pia!a muncii47 ?

Exist" m"suri care s" se adreseze nevoilor unor grupuri speci%ce, precum p"rin!ii singuri (disponibilitatea serviciilor de îngrijire a copiilor), femeile care revin pe pia!a muncii (posibilit"!i de formare personalizate în mod adecvat), femeile cu dizabilit"!i, precum #i femeile imigrante sau care apar!in unei minorit"!i etnice?

Sunt aceste m"suri disponibile pentru persoanele inactive, precum #i pentru #omeri?

Aceste politici promoveaz" accesul atât al femeilor, cât #i al b"rba!ilor în locuri de munc" netradi!ionale, de calitate ridicat"?

B"rba!ii #i femeile bene%ciaz" în mod egal de ini!iativele pentru în%in!area unei afaceri?

47 O ,bordare similar" a integr"rii egalit"tii de gen în politicile active privind piata muncii poate % g"sit" în Manual for Gender Mainstreaming of Employement Policies, 2007 : http://ec.europa.eu/employment_social/gender_equality/gender_mainstreaming/tools_en.html

36

Accesul la servicii

Femeile sau b"rba!ii se confrunt" cu mai multe dificult"!i la accesarea serviciilor? Dac" da, cum pot % acestea abordate pentru a % eliminate?

Sunt luate în considerare nevoile unor grupuri speci%ce care se confrunt" cu discriminarea multipl", precum femeile imigrante sau care apar!in unei minorit"!i etnice?

Sunt luate în considerare nevoile specifice ale femeilor #i ale b"rba!ilor, de exemplu, în ceea ce prive#te modalitatea de organizare a form"rii profesionale? De exemplu, sunt oferite servicii de îngrijire a copiilor?

Ad"posturile pentru persoanele f"r" locuin!" #i instruirea personalului acestora iau în considerare nevoile specifice ale femeilor #i ale b"rba!ilor (de exemplu b"rba!i singuri sau o mam" cu un copil)?

Îmbun"t"!irile de disponibilitate #i pro%lul costului transportului public, de exemplu, aduc bene%cii în mod egal atât femeilor, cât #i b"rba!ilor (femeile %ind utilizatori mai frecven!i)?

37

Man

ual p

entr

u ab

orda

rea

inte

grat

oare

a

egal

it"!

ii de

gen

în p

olit

icile

de

incl

uziu

ne so

cial

" #i

pro

tec!

ie so

cial

"

3.3 Modernizarea sistemelor de pensii

Este posibil ca sistemele de pensii s" nu %e întotdeauna adaptate la evolu!ia nevoilor48 femeilor, care reprezint" majoritatea persoanelor vârstnice (aproape 60 % dintre persoanele cu vârsta de 65 de ani #i aproape dou" treimi dintre persoanele cu vârsta de 75 de ani). Structura general" a schemelor de pensie în func!ie de venit din !"rile membre oglinde#te diferen!ele existente cu privire la venituri #i ocupare între femeile #i b"rba!ii de pe pia!a muncii, re&ectând mai pu!ine oportunit"!i de ob!inere a tuturor drepturilor de pensie în cazul femeilor #i ducând la venituri mai mici din pensie pentru acestea49. În statele membre, diferen!a de gen în ceea ce prive#te venitul relativ al persoanelor de 65 de ani #i mai în vârst" (relativ pentru grupul de vârst" 0-64) variaz" cu aproximativ 2-15 puncte procentuale, dar diferen!a curent" dintre drepturile de pensie ale b"rba!ilor #i ale femeilor este, în medie, chiar mai mare50, ducând la o rat" mai mare de s"r"cie în rândul femeilor vârstnice în compara!ie cu b"rba!ii.

Obiectivul revizuirii prevederilor cu privire la pensii, care urm"re#te asigurarea principiului tratamentului egal între femei #i b"rba!i #i ia în considerare obliga!iile rezultate din legisla!ia comunitar", a fost o parte a metodei deschise de coordonare în domeniul pensiilor înc" de la men!ionarea procesului în cadrul Consiliului European de la Laeken din 200151. Acest obiectiv a fost men!inut #i în cadrul noilor obiective comune adoptate de Consiliul European din 200652, care subliniaz" nevoia unor pensii adecvate #i durabile prin garantarea faptului c" sistemele de pensii sunt bine adaptate la nevoile #i la aspira!iile femeilor #i ale b"rba!ilor, la cerin!ele societ"!ilor moderne, la îmb"trânirea demogra%c" #i la schimbarea structural".

Toate statele membre încearc" s" corecteze ob!inerea unei pensii insu%ciente în cazul femeilor prin promovarea unei particip"ri mai active a femeilor pe pia!a muncii, prin intermediul Strategiei europene privind ocuparea for!ei de munc", precum #i prin aplicarea unor mecanisme speci%ce în cadrul sistemelor de pensii53. Aceasta din urm" include alinierea vârstei de pensionare pentru femei #i b"rba!i, luarea în considerare a perioadelor dedicate îngrijirii familiei, atât pentru îngrijirea copilului, cât #i pentru îngrijirea persoanelor vârstnice, indemniza!iile în caz de divor!, precum #i pensiile de urma#. Alte mecanisme, precum schemele de garantare a pensiilor minime, pot avea, de asemenea, un efect pozitiv în ameliorarea situa!iei femeilor.

48 Rapportul comun al Comisiei #i al Consiliului : Adequate and Sustainable Pensions (CS/7165/03, 18/03/2003 : http://ec.europa.eu/employment_social/social_protection/docs/cs7165_03_en.pdf)

49 Adequate and sustainable pensions: synthesis report 2006. SEC(2006) 304 din 27.02.2006: http://ec.europa.eu/employment_social/social_protection/docs/2006/rapport_pensions_%nal_en.pdf

50 Adequate and sustainable pensions: synthesis report 2006. SEC(2006) 304 din 27.02.2006.51 Raportul comun al Comitetului pentru protec!ie social" *i al Comitetului de politic" economic" privind

obiectivele *i metodele de lucru din domeniul pensiilor: aplicarea metodei deschise de coordonare: http://ec.europa.eu/employment_social/news/2002/jan/laeken_en.pdf

52 http://ec.europa.eu/employment_social/social_inclusion/docs/2006/objectives_en.pdf53 Adequate and sustainable pensions: synthesis report 2006. SEC(2006) 304 din 27.02.2006.

http://ec.europa.eu/employment_social/social_protection/docs/2006/rapport_pensions_final_en.pdf

http://ec.europa.eu/employment_social/social_protection/docs/2006/rapport_pensions_final_en.pdf

38

Conform concluziilor raport"rilor din 200554, exist" cel pu!in #ase caracteristici care ar trebui luate în considerare în abordarea inegalit"!ilor de gen din cadrul sistemelor de pensii în func!ie de venit din statele membre:

pauzele din carier" cauzate de concediile de maternitate #i de paternitate sau pentru îngrijirea unor persoane cu handicap sau vârstnice;

munca în regim de timp par!ial, cauzat", în special, de obliga!iile de îngrijire;

diferen!ele de gen în ceea ce prive#te modelele de venituri #i de carier";

diferen!ele cu privire la vârsta de pensionare legal";

dependen!a de veniturile sus!in"torului de familie în perioadele de angajare în regim de timp par!ial, din cauza obliga!iilor familiale de îngrijire;

tabelele de via!" separate în func!ie de gen pentru previzionarea speran!ei de via!".

De#i este posibil ca sistemele de pensii s" nu %e locul cel mai potrivit pentru a compensa diferen!ele de gen în ceea ce prive#te modelele de venituri #i de carier", totu#i, acestea pot lua în considerare pauzele din serviciul remunerat sau din munca în regim de timp par!ial cauzate de obliga!iile de îngrijire. Aceast" practic" este tot mai mult acoperit" de scheme publice; totu#i, ea este prezent" adesea în prevederile pilonilor doi #i trei, a c"ror utilizare mai larg" poate cre#te diferen!ele de gen din drepturile de pensie55.

Având în vedere îmb!trânirea popula"iei, aplicarea analizei impactului de gen în cadrul reformei continue #i viitoare a pensiilor devine astfel vital!, în special în vederea garant!rii unor standarde adecvate de via"! atât pentru femei, cât #i pentru b!rba"i pe durata perioadei de pensie. Concluziile Pre#edin"iei portugheze pe tema indicatorilor privind femeile #i s!r!cia56, adoptate în decembrie 2007, au încurajat statele membre în aceast! privin"!, #i anume, s! analizeze impactul în func"ie de gen din cadrul sistemelor lor de protec"ie social!, în special în perioadele de reformare, pentru a garanta faptul c! acestea nu sunt discriminatorii #i c! sunt bine adaptate la nevoile #i la aspira"iile femeilor #i ale b!rba"ilor.

Exemplele de mai jos ofer" o mostr" neexhaustiv" de întreb"ri care s" ghideze statele membre în evaluarea impactului de gen în cadrul reformei continue sau viitoare a pensiilor. Aceste întreb"ri se refer" la toate tipurile de scheme (exceptând situa!iile în care sunt oferite speci%ca!ii).

54 Adequate and sustainable pensions: synthesis report 2006. SEC(2006)304 din 27.02.2006. 55 Ibid.56 http://register.consilium.europa.eu/pdf/ro/07/st13/st13947.ro07.pdf

39

Man

ual p

entr

u ab

orda

rea

inte

grat

oare

a

egal

it"!

ii de

gen

în p

olit

icile

de

incl

uziu

ne so

cial

" #i

pro

tec!

ie so

cial

"

Reformele pensiilor iau în considerare diferen!ele dintre genuri cu privire la venitul persoanelor vârstnice?

Poate accentul pe adaptabilitate s" ia mai bine în considerare creditele de îngrijire, încurajând în acela#i timp durabilitatea?

Sistemele de pensii iau în considerare eligibilitatea pentru indemniza!ii dup" un serviciu cu timp par!ial/atipic?

Pensiile minime garantate asigur" un standard adecvat de via!"?

Pensiile de urma# asigur" un standard adecvat de via!"?

Exist" m"suri speci%ce în caz de divor!?

Este dimensiunea de gen luat" în considerare în cadrul nivelului contribu!iei anilor întregi stabilit prin scheme publice?

Pot sistemele de pensii s" !in" seama de decalajul dintre speran!a de via!" a femeilor #i cea a b"rba!ilor f"r" a penaliza niciunul dintre sexe? Calcularea anuit"!ilor este neutr" din punctul de vedere al genului?

Exist" vârste de pensionare diferite pentru femei #i b"rba!i în cadrul schemelor legale #i exist" planuri pentru alinierea acestora?

Sunt puse în aplicare politici de îmb"trânire activ" pentru ambele sexe? Ofer" acestea flexibilitate pentru persoanele cu responsabilit"!i de îngrijire?

3.4 Îmbun!t!"irea serviciilor medicale #i de îngrijire pe termen lung

Inegalit"!ile de gen sunt prezente în starea de s"n"tate a femeilor #i a b"rba!ilor, precum #i atunci când este vorba de accesul, utilizarea #i participarea la servicii medicale #i de îngrijire pe termen lung, de#i cercet"rile în func!ie de gen din acest domeniu abia câ#tig" în importan!".

În timp ce femeile tr"iesc mai mult #i au un num"r de ani absolut mai mare f"r" dizabilit"!i, acestea petrec, de asemenea, o parte mai mare a vie!ii lor cu o dizabilitate (posibil la o vârst" înaintat")57. În 2003, în toate statele membre care aveau date disponibile, se a#tepta ca b"rba!ii din UE-15 s" tr"iasc" 84,9 % din via!" f"r" o dizabilitate, în timp ce, în cazul femeilor, aceast" cifr" era cu 3,6 puncte procentuale mai mic", adic" 81,3 %. De asemenea, femeile sunt mult mai predispuse decât b"rba!ii la adoptarea unui comportament

57 Joint Report on Social Protection and Social Inclusion 2007. Supporting document. SEC(2007) 329 din 6.03.2007.

40

de via!" s"n"tos #i la prevenirea #i promovarea s"n"t"!ii58. Cu toate acestea, femeile vârstnice au mai multe #anse decât b"rba!ii vârstnici de a se g"si în situa!ia de a avea nevoie de un tip de îngrijire pe termen lung: ele sunt majoritare în grupul cu vârsta cea mai înaintat"59, iar nevoia autoraportat" de îngrijire pe termen lung în func!ie de grupurile de vârst" arat" o inciden!" mai mare a dependen!ei #i a dizabilit"!ilor la b"trâne!e. De asemenea, este binecunoscut faptul c" femeile sunt principalii furnizori de servicii de îngrijire informal" a dependen!ilor (copii #i b"trâni) #i c" ele reprezint" cea mai mare parte a for!ei de munc" din sectoarele sociale #i sanitare.

Pentru a putea lua mai bine în considerare problemele speci%ce ale femeilor #i ale b"rba!ilor #i pentru a e%cientiza serviciile lor de îngrijire, obiectivele comune privind dezvoltarea sistemelor de îngrijire, a#a cum au fost adoptate de Comisie în 200460 prelungind metoda deschis" de coordonare la domeniul serviciilor medicale #i de îngrijire pe termen lung, au subliniat importan!a integr"rii dimensiunii de gen în formularea politicilor de prevenire #i din domeniul s"n"t"!ii. De asemenea, obiectivele au subliniat nevoia de luare în considerare a problemelor specifice cu care femeile #i b"rba!ii se pot confrunta în special în cadrul politicii de resurse umane #i în promovarea locurilor de munc" de o calitate ridicat".

Conform noilor obiective comune ale MDC privind aceast" direc!ie de ac!iune, statele membre #i-au luat angajamentul de a furniza servicii medicale #i de îngrijire pe termen lung accesibile, de calitate ridicat" #i durabile.

Cu toate acestea, Raportul comun privind protec!ia social" #i incluziunea social" pentru anul 200761 a subliniat faptul c", de#i toate !"rile #i-au luat angajamentul de a garanta accesul la servicii medicale #i de îngrijire pe termen lung adecvate, acest lucru nu se traduce neap"rat printr-un acces universal, iar inegalit"!ile semni%cative r"mân. Printre acestea se num"r": lipsa acoperirii asigur"rilor, lipsa acoperirii/disponibilit"!ii anumitor tipuri de îngrijire, costurile %nanciare individuale ridicate ale serviciilor de îngrijire #i discrepan!ele geografice ale ofertei de servicii de acest gen. În plus, rapoartele na!ionale din 2006 au adus dovada unor diferen!e semni%cative în ceea ce prive#te rezultatele ob!inute în domeniul s"n"t"!ii în %ecare !ar", între diferite categorii ale popula!iei, în func!ie de statutul socio-economic, de domiciliu #i de grup etnic (precum etnia rom", c"l"torii sau migran!ii). În medie, grupurile mai pu!in avantajate tr"iesc mai pu!in, sufer" de mai multe boli #i afec!iuni #i consider" c" starea lor de s"n"tate este mai deteriorat" decât cea a grupurilor mai avantajate.

58 Women’s Health in Europe: Facts and Figures Across the European Union. Raport redactat de Institutul European de S"n"tate a Femeii în 2006.

59 Speran!a de via!" variaz" între 75,9 *i 83,6 ani pentru femei, în compara!ie cu 65,7 pân" la 77,9 ani pentru b"rba!i. UE-LFS – 2003. Indicatori comuni privind serviciile medicale *i de îngrijire pe termen lung.

60 Comunicarea Comisiei pe tema „Modernising social protection for the development of high quality, accessible and sustainable health care and long-term care: support for the national strategies using the open method of coordination”; COM(2004) 304: http://europa.eu/eur-lex/en/com/cnc/2004/com2004_0304en01.pdf

61 Joint Report on Social Protection and Social Inclusion 2007, Supporting Document: SEC(2007) 329 din 6.03.2007.

http://europa.eu/eur-lex/en/com/cnc/2004/com2004_0304en01.pdf

http://europa.eu/eur-lex/en/com/cnc/2004/com2004_0304en01.pdf

41

Man

ual p

entr

u ab

orda

rea

inte

grat

oare

a

egal

it"!

ii de

gen

în p

olit

icile

de

incl

uziu

ne so

cial

" #i

pro

tec!

ie so

cial

"

Raportul comun a subliniat în continuare nevoia unor m"suri de intensi%care a p"str"rii #i a disponibilit"!ii personalului medical #i în cazul îngrijirii pe termen lung #i a atras aten!ia asupra nevoii de reconciliere a îngrijirii familiei #i a serviciului remunerat pentru îngrijitorii informali.

Analiza impactului de gen devine un instrument important în identi$carea dimensiunii de gen a acestor inegalit!"i #i provoc!ri, urm!rind realizarea de reforme care s! cuprind! abordarea integratoare a egalit!"ii de gen în politicile privind serviciile medicale #i de îngrijire pe termen lung. Într-adev!r, concluziile Consiliului privind femeile #i s!n!tatea din 200662 au invitat statele membre s! încurajeze abordarea integratoare a egalit!"ii de gen în cadrul sistemului medical.

O prim" etap" în aceast" direc!ie este dobândirea unor cuno#tin!e adecvate despre nevoile #i starea de s"n"tate a femeilor, respectiv a b"rba!ilor, #i accesul, utilizarea #i participarea lor la servicii medicale #i de îngrijire pe termen lung. Doar în lumina informa!iilor disponibile, urmate de adaptarea politicii în vederea abord"rii inegalit"!ilor de gen, serviciile medicale #i de îngrijire pe termen lung pot r"spunde mai bine nevoilor specifice ale femeilor #i ale b"rba!ilor.

Exemplele de mai jos ofer" o mostr" neexhaustiv" de întreb"ri care s" ghideze statele membre în evaluarea impactului de gen în cadrul reformelor actuale #i viitoare ale serviciilor medicale #i de îngrijire pe termen lung:

Exist" sau sunt plani%cate ini!iative de îmbun"t"!ire a colect"rii de date segregate în func!ie de sex cu privire la accesul, utilizarea #i participarea femeilor #i a b"rba!ilor la servicii medicale #i de îngrijire pe termen lung?

Sunt disponibile analize statistice segregate pe sex, care s" duc" la identi%carea inegalit"!ilor dintre sexe cu privire la s"n"tate?

În ce m"sur" #i în ce mod sunt luate în considerare inegalit"!ile existente între femei #i b"rba!i de c"tre serviciile medicale #i de îngrijire pe termen lung?

Politicile de prevenire vizeaz" mai bine femeile #i b"rba!ii, având în vedere nevoile lor specifice? Exist" programe specifice de preselec!ie pentru femei/b"rba!i?

Exist" programe speci%ce pentru femeile îns"rcinate/proaspetele m"mici?

62 Council Conclusions on Women’s Health (2006/C 146/02): http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/site/en/oj/2006/c_146/c_14620060622en00040005.pdf

42

Femeile sau b"rba!ii cu venituri mici, sau care apar!in grupurilor dezavantajate, se confrunt" cu mai multe di%cult"!i în ceea ce prive#te accesul la servicii medicale #i de îngrijire pe termen lung (femeile %ind mai expuse la s"r"cie #i la venituri medii mai mici decât b"rba!ii)? Dac" da, conceperea politicii ia acest fapt în considerare?

Exist" m"suri speci%ce pentru femeile imigrante sau care apar!in minorit"!ilor etnice?

Serviciul atipic/cu timp par!ial in&uen!eaz" acoperirea asigur"rilor medicale?

Exist" ini!iative care s" evalueze dac" femeile vârstnice se confrunt" cu mai multe greut"!i financiare decât b"rba!ii în utilizarea serviciilor de îngrijire pe termen lung ale institu!iilor formale sau la domiciliu (având în vedere expunerea lor mai ridicat" la s"r"cie #i la venituri medii mai mici în compara!ie cu b"rba!ii)?

Pot politicile s" promoveze participarea în mod egal a femeilor #i a b"rba!ilor la programele de formare #i de înv"!are pe tot parcursul vie!ii pentru personalul din domeniul serviciilor medicale #i de îngrijire pe termen lung?

Pot ini!iativele viza îmbun"t"!irea condi!iilor de munc" #i a remuner"rii personalului din sectorul serviciilor medicale #i de îngrijire pe termen lung pentru a atrage mai multe persoane, atât femei tinere, cât #i b"rba!i tineri în aceast" profesie?

Exist" ini!iative care sprijin" îngrijitorii informali?

Comisia European"

Manual pentru abordarea integratoare a egalit!"ii de gen în politicile de ocupare a for"ei de munc!, incluziune social! #i protec"ie social!

Luxemburg: O%ciul pentru Publica!ii O%ciale ale Comunit"!ilor Europene

2008 — 42 p. — 17,6 x 25 cm

ISBN 978-92-79-09281-7DOI 10.2767/2647

Cum v! pute"i procura publica"ii ale Uniunii Europene?

Publica!iile Oficiului pentru Publica!ii pot fi achizi!ionate de pe site-ul EU Bookshop (http://bookshop.europa.eu/), unde pute!i transmite comanda c"tre biroul de vânz"ri ales de dumneavoastr". De asemenea, pute!i solicita o list" a punctelor de vânzare din re!eaua noastr" mondial" la num"rul de fax (352) 29 29-42758.

KE-81-08-293-RO-N

V" intereseaz" publica"iile Direc!iei Generale Ocuparea For!ei de Munc",Probleme Sociale #i )anse Egale?

Le pute!i desc"rca lahttp://ec.europa.eu/employment_social/emplweb/publications/index_en.cfm

sau v" pute!i abona gratuit online lahttp://ec.europa.eu/employment_social/sagapLink/dspSubscribe.do?lang=en

ESmail este buletinul informativ electronic al Direc!iei Generale Ocuparea For!ei de Munc",

Probleme Sociale #i )anse Egale.

V" pute!i abona online la buletinul informativ lahttp://ec.europa.eu/employment_social/emplweb/news/esmail_en.cfm

http://ec.europa.eu/social

manual pentru abordarea integratoare a egalitatii de gen.pdf

Documents