UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ

MASTER: DEVIANŢĂ, CRIMINALITATE, PREVENIRE ŞI

INTERVENŢIE SOCIALĂ

PROIECT DE CERCETARE

Curs: Metodologia cercetării sociologice

Prof. univ. dr. Ioan Mărgineanu

Studentă: Dragomir Agneş Remalia

Bucureşti

2005

1

1. Tema de cercetare:

Vulnerabilitatea adolescenţilor la consumul de droguri datorită infuenţelor venite din

partea familiei şi a grupului de referinţă

2. Obiectivele generale:

Adolescenţa este privită ca o perioadă critică în viaţa fiecărei persoane. De aceea ea

este percepută de multe ori contradictoriu cum ar fi: vârsta marilor elanuri, vârsta

crizelor – anxietatii, nesigurantei, insatisfactiei, vârsta ingrata, vârsta integrarii sociale

etc1. Paul Walker defineste adolescenta ca fiind perioada de adaptare sociala, când

tinerii cauta sa se desprinda de copilarie si sa câstige statutul de adult2. Dictionarul de

psihologie defineste adolescenta ca perioada a vietii care se situează între copilarie, pe

care o continuă, si vârsta adulta3. De aceea vulnerabilitatea persoanelor la consumul de

droguri este mai mare. Consumul de droguri a devenit din ce în ce mai frecvent4 el

cuprinzând tot mai multe persoane sub 18 ani. Este important de urmărit (într-o cercetare

mai amplă) care sunt efectele drogurilor asupra adolescenţilor în viitor – în formarea

personalităţii lor.

Obiectivele particulare

Cunoaşterea relaţiei dintre adolescentul consumator de droguri şi familia acestuia.

Prezentarea rolului familiei disfuncţionale în viaţa adolescentului consumator de droguri.

Înţelegerea rolului imagini de sine a adolescentului în îndreptarea acestuia spre consumul

de droguri.

Cunoaşterea rolului anturajului în viaţa adolescentului consumator de droguri.

1 Emil Verza, Florin E. Verza, Psihologia Vârstelor, Bucuresti, Editura PRO Humanitate, 2000, p. 186.2 Paul Walker, Counseling Youth, Cleveland, Pathway Press,1967, p. 22.3 Norbert Sillamy, Dictionar de psihologie, Bucuresti, Univers Enciclopedic, 2000, p. 15.4 Un studiu efectuat de Brigada de Combatere a Crimei Organizate a dat publicităţii o statistică privind consumul de droguri.În 1997 s-au înregistrat 81 de cazuri de toxicomani care au solicitat servicii medicale pentru dezintoxicare lor al spitalul “Prof. Dr. Alexandru Obreja” din Bucureşti. Numărul lor a ajuns, în 1998, la 448. Totodată, a crescut numărul persoanelor care se află în al II-lea sau al III-lea an de consum (195, respectiv 198), precum şi numărul tinerilor sub 18 ani care se află la primul consum (77 persoane/1998). De reţinut că 81% dintre pacienţii acestui centru au avut în 1998 internări multiple. În anul 1998, numărul toxicomanilor (care aproape s-a dublat în raport cu anul 1997) a fost 839;

2

3. Documentarea prealabilă

Problematica efectelor consumului de droguri asupra dezvoltării personalităţii

adolescentului nu trebuie pusă în termenii probabilităţii, ci obligă la o analiză şi implicare

atentă.

Flagelul drogurilor5 este unul dintre cele mai complexe şi tragice fenomene cu care se

confruntă lumea contemporană. În ultimul timp, această “îndeletnicire” a luat amploare în

cadrul mediilor sociale alcătuite în mare parte din adolescenţi şi tineri.

Dependenţa de droguri ruinează societatea, avantajând răspândirea imoralităţii şi

infracţionalităţii. Prin recurgerea la consumul de droguri, se ajunge la familii destrămate,

vieţi distruse şi idealuri năruite.

În fiecare an, milioane de oameni cad pradă drogurilor şi tot mai mulţi sunt pierduţi,

devenind irecuperabili. Consumul de droguri devine preocuparea lor zilnică. Prin pierderea

acestor persoane se micşorează potenţialul necesar pentru o funcţionare normală a societăţii

în care trăim.

Problema dependenţei de droguri, este o problemă relativ noua în România, ea

apărând şi amplificându-se în ţara noastră, în ultimii zece ani. Cu toate acestea, victimile

care cad pradă dependenţei sunt din ce în ce mai numeroase. Statisticile sunt din ce în ce

mai îngrijoratoare. Numai în Bucureşti exista în 2004 un numar de 12.000 de drogaţi

înregistraţi, la centrele de dezintoxicare şi în evidenţa poliţiei. Numărul real poate fi cu mult

mai mare de atât. Societatea şi legislaţia pare să cunoască o oarecare dificultate în ceea ce

priveşte stoparea acestui fenomen. Reţelele traficanţilor de droguri pun serioase probleme

oamenilor legii.

În general, societatea dezvoltă un dispreţ deosebit faţă de cei care recurg la consumul

de droguri. Din pacate, această atitudine nu diminuează cu nimic numărul celor care se

droghează. Biserica este surprinsă nepregatită pentru a raspunde eficient situaţiei

îngrijorătoare privind acest domeniu. S-au încercat şi se încearcă multe metode pentru

5 Termenul“drog” se referă în general la substanţele interzise, dar trebuie subliniată şi semnificaţia socială a alcoolului, tutunului şi tranchilizantelor. Explicaţie dată la termenul “drog” în Gordon Marshall (ed), Dicţionar de sociologie Oxford, Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2003, p. 193. În Jenică Drăgan, Dicţionar de droguri, Ed. Naţional, 2000, p. 89, “drogul” este definit ca orice substanţă susceptibilă de a da naştere tosicomaniei. Iar în *** Dicţionar de medicină Larousse, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1998, p. 192, “drogul” este orice substanţă care poate produce o stare de dispoziţie fizică şi/sau psihică şi care poate genera o toxicomanie, indiferent de tipul de substanţă în cauză (stimulentă, analgezică). Voi folosi în această lucrare termenul de drog doar pentru substanţele interzise.

3

vindecarea “bolii drogurilor”, însă rezultatele pozitive par să fie destul de neînsemnate, în

comparaţie cu răspândirea tot mai accentuată a viciului.

Programele guvernamentale şi nonguvernamentale specializate sunt preocupate în

marea lor majoritate de tratamentul de dezintoxicare a drogaţilor.

Sunt destul de puţine programele de prevenire a consumului de droguri, iar acele care

sunt, se dovedesc destul de ineficiente.

Când sunt trataţi factorii care determină consumul de droguri, intenţia nu este de a

justifica sau de absolvi de responsabilitate pe aceia care au recurs la cosumul de droguri,

devenind mai apoi dependenţi. Premisa de la care se pleacă în procesul înţelegerii factorilor

determinanţi, în consumul de droguri este aceea că aşa cum este adevărat că omul nu se

poate justifica sau dezvinovăţii, faţă de consumul de stupefiante, sunt puţini aceea care

încep să consume droguri, propunându-şi să se sinucidă astfel.

Pentru orice persoană, cu atât mai mult pentru un adolescent, relaţiile sunt foarte

importante reprezentând o componentă de o importanţă şi influenţă majoră pentru percepţia

calităţii vieţii unei persoane. În căutarea unei vieţi împlinite, tânărul se raportează în mod

inevitabil, la semenii alături de care trăieşte. Când vorbim de factori sociali care determină

consumul de droguri, ne referim la presiunea anturajului, la relaţiile cu familia şi la

problemele pe care le vede în familie sau uneori pe cele pe care le întâmpină el cu familia

(şi din păcate din ce în ce mai des există astfel de probleme). Mai trebui subliniat că

imaginea de sine a adolescentului are un rol important, imagine pe care ţi-o formează în

cadrul familiei încă de copil.6

De asemenenea mai există şi alţi factori – dar care nu vor fi studiaţi în mod specific în

această cercetarea dar pe care îi vom aminti: nivelul educaţional redus, probleme de natură

economică, schimbarea bruscă şi neaşteptată a mediului social. La aceştia se mai adăugă şi

factori de natură psihică care duc adolescentul spre consumul de stupfiante.

Presiune antururajului

În special pentru cei tineri, presiunea anturajului este un factor crucial în determinarea

consumului de droguri. Puţini sunt cei care vor recunoaşte acest lucru, iar pe aceştia îi vom

supune studiului.

6 Psihologul Erik Erickson în stadiile de dezvoltare ale persoanei vorbeşte despre modul în care se formează imaginea de sine şi de rolul major al familiei în această construcţie a imaginii proprii a adolescentului.

4

Omul a fost creat de Dumnezeu cu capacitatea de a-i influenţa pe alţii, dar ce păcat că

omul foloseşte această capacitate de-a influenţa, în scopuri greşite, care sunt doar in

detrimentul fiinţei umane.

Anturajul - eficienţă sau ineficienţă?! Aceasta este întrebarea sau nedumerirea, care işi

face loc in mintea oamenilor cu interes de schimbare. Este greşit a considera anturajul un

factorul neapărat negativ, pentru viaţa unei persoane ? Un anturaj bun, dimpotrivă, poate

avea un efect de schimbare în bine, asupra unor adolescenţi. Există însă posibilitatea ca

atunci când un grup îşi propune să influenţeze pe unii dintre membrii lui, influenţa aceasta

să devină manipulare.7 Când se trece de la influenţa anturajului, la presiunea lui, asupra unei

persoane, se încalcă autonomia persoanei. Această fiinţa nu mai are nici un cuvânt de spus.

Un adolescent capturat de mediul vicios nu are nevoie de foarte mult timp pentru a devenii

si el la rândul lui, o persoană viciată, care îşi va lua în serios „munca” de a forma un alt

anturaj care să exercite o persiune asupra persoanelor încă „imaculate” în privinţa

consumului de stupefiante. În faţa presiunii anturajului, nici maturitatea fizică, nici cea

mentală si nici măcar cea morala, nu mai au nimic de spus deoarece adolescentul va deveni

singuratic, luptând cu un adversar superior numeric. Adolescentul asupra căreia se exerciată

presiunea, va fi în inferioritate numerică; anturajul nu este format dintr-o singură persoană  !

Presiunea anturajului este ciocanul care sfărâma cristalul. Păcat că puţini sunt cei care

conştientizează valoarea lor de cristale, în ochii lui Dumnnezeu şi lasă unealta celui rău să le

zdrobească idealurile vieţii.8

Adolescentul nu va scapa niciodată de presiunea anturajului, însă importanţa constă în

capacitatea de a discerne între presiunea eficientă, care duce la viaţă si cea care te îndreaptă

cât se poate de repede spre gaura neagră a inexistenţei.

Anturajului în cadrul căruia se consumă droguri creează o presiune dezastruoasă

pentru o persoană venită din afară şi care vrea să se integreze în grupul respectiv. Cele mai

întâlnite medii infectate cu această boala sunt grupurile de stradă, liceele, facultăţile, iar mai

nou chiar şi şcolile generale. Presiunea anturajului poate sa distrugă sau poate sa clădească.

Ce păcat ca presiunea anturajului in cadrul căruia se consumă droguri, deteriorează ceea ce

a creat Dumnezeu.9

Tot mai mulţi oameni se întreabă cu disperare ce se va întâmpla cu copii lor, în

momentul în care vor ieşi de sub observaţia parinţilor fiind în pericol şi mai mare de a alege

căi greşite, la influenţa altor persoane.

7 Stelian Ţurlea, Bomba drogurilor, Humanitas, Bucureşti, 1991, p.118 Ross Champbell, Copiii nostri si drogurile, Curtea veche, Bucureşti, 2001, p.21.9 Stelian Ţurlea, Bomba drogurilor, p. 12..

5

Încă de la Şcoala Generală, copilul ajunge în mediul clasei sau al grupului de prieteni,

grup în care e posibil sa existe consumatori de droguri.

Statisticile sună îngrijorător, dovedind că există în evidenţa poliţiei şi a clinicilor de

dezintoxicare, copii de la vârsta de şapte ani. Sunt adolescenţi (fete şi băieţi) care vin la

clinicile de consilier şi care spun că au fost deja duşi la dezintoxicare la vârste de 9 – 13

ani.10

Aceasta fiind situaţia, care ar trebui să fie atitudinea părintelui, educatorului sau chiar

a preotului pentru a se asigura de faptul ca nu va exista o noua victimă în rândul copiilor,

privind presiunea anturajului ?

Punctul vulnerabil în care presiunea anturajului câştigă, influenţându-l pe individ, este

imaginea de sine sau percepţia valorilor preluate din familie şi atuurilor personale. Copilul

sau tânărul care nu şi-a găsit identitatea şi valoarea personală este o victimă uşoară pentru

anturajul consumatorilor de droguri. Expresia : « Nu eşti bărbat dacă nu incerci praful  …»,

face apel la percepţia valorii de sine, a individului.

Dacă părintele sau educatorul va reuşi să ofere valori independente de aceste atuuri ale

anturajului, acesta ar putea rezista presiunii. Valorile spirituale derivate din credinţa în

Dumnezeu şi cunoaşterea Cuvântului lui Dumnezeu, îl pot înarma pe tânăr astfel încât să

reziste presiunii anturajului, grupului.

Relaţia cu familia

Climatul familial este cel care dă “sursele principale” în explicitarea succeselor şi

eşecurilor familiale în general, a satisfacţiilor şi insatisfacţiilor resimţite, a stării de

echiligru şi dezechilibru funcţional, interpersonal şi individual.11

Printre adolescenţi, problemele iscate în familie sunt “cea mai buna rampa de lansare” spre

lumea necunoscutului, presărată cu stări de extaz nemaitrăite până atunci. Scandalurile

familiale, abuzul şi mai ales divorţul, crează poarta de intrare spre lumea dependenţei de

stupefiante. Astfel apare năruirea unui ideal – fericirea în familie şi începerea unui infern –

consumul de droguri. Dacă individul nu va găsi împlinire în familie, o va căuta în altă parte

unde, sub pânza subţire şi transparentă a extazului, se gaseşte prăpastia ce îi va îngropa

caracterul şi persoanlitatea, iar în final, viaţa. Un adolescent nu este pregătit să înfrunte

10 Informaţie preluată de la una din clinicile de consiliere din Bucureşti.11 Iolanda Mitrofan, Cristian Ciupercă, Incursiune în psihologia şi psihosexologia familiei, Bucureşti, Edit press Mihaela, 1998. p. 281.

6

realist problemele cotidiene, iar dacă ajutorul nu va fi in familia lui, va apela la droguri;

pentru el aceasta fiind « ultima scăpare ».12

Problemele personale, care nu ţin neapărat de familie, ci au alte rădăcini, familia fiind

implicată doar indirect, constituie un alt motiv pentru care individul recurge la consumul de

droguri. Imaturitatea fizică, mentală, emoţională, spirituală, determină dificultate depăşirii

circumstanţelor nefericite ale vieţii. Astfel individul imatur recurge la ceva care să îi

« uşureze » suferinţa. Când omul asociază viaţa cu durerea, acesta va lupta din răsputeri

pentru eliminarea ei, crezând că stupefiantele sunt o soluţie. Deficienţele de caracter sau de

personalitate îi atrag destul de uşor, mai ales pe adolescenţi, în plasa mult prea infectată a

consumului de droguri.

Statistică efectuată de Brigada de Combatere a Crimei Organizate

Un studiu efectuat de Brigada de Combatere a Crimei Organizate 13 a dat publicităţii o

statistică privind consumul de droguri.

În 1997 s-au înregistrat 81 de cazuri de toxicomani care au solicitat servicii medicale

pentru dezintoxicare lor al spitalul “Prof. Dr. Alexandru Obreja” din Bucureşti. Numărul lor

a ajuns, în 1998, la 448. Totodată, a crescut numărul persoanelor care se află în al II-lea sau

al III-lea an de consum (195, respectiv 198), precum şi numărul tinerilor sub 18 ani care se

află la primul consum (77 persoane/1998). De reţinut că 81% dintre pacienţii acestui centru

au avut în 1998 internări multiple. În anul 1998, numărul toxicomanilor (care aproape s-a

dublat în raport cu anul 1997) a fost 839; din aceştia, 604 au fost dependenţi de heroină, 178

dependenţi de benzodiazepine; 2 dependeţi de morfină, 3 de cocaină, 4 de codeină, 16 de

fortral; 32 de toxicomani au fost înregistraţi cu dependenţă cauzată de diferite alte droguri

(marijuana, L.S.D., substanţe volatile ş.a). Din cauza absenţei verigilor din post-cura de

dezintoxicare, numărul reinternărilor a crescut la 495; din acestea, numai 109 au fost cazuri

nou apărute.

Datele statistice furnizate de Secţia de Toxicologie Clinică din cadrul Spitalului Clinic

de Urgenţă “Floreasca”- Bucureşti, unde în perioada anului trecut s-au internat 3200

pacienţi cu intoxicaţii acute. Cele mai frecvente intoxicaţii acute (35% din totalul

internaţilor) au fost polimedicamentoase; aproximativ 20% din acestea au reprezentat

intoxicaţii cu benzodiazepine şi 10% intoxicaţii cu barbiturice. În Secţia de Toxicologie

12 Stelian Turlea, Bomba drogurilor, p.11.13 *** Brigada de Combatere a Crimei Organizate, Raport naţional privind problematica consumului de droguri în România, Bucureşti, 1999.

7

Clinică se internează pentru diagnostic şi tratament de specialitate cazurile cu risc letal (în

domeniul analizat - supradozaj sau sindrom de abstinenţă). Din totalul pacienţilor internaţi,

72 au fost înregistraţi ca şi consumatori de opiacee (56 bărbaţi şi 16 femei) cu vârsta

cuprinsă între 19 şi 45 de ani (o medie a vârstei de 22 ani); 4 pacienţi au fost internaţi cu

sindrom de abstinenţă la opiacee, iar restul, cu supradozaj la opiacee. Calea de administrare

a drogurilor cea mai frecvent folosită de pacienţii internaţi a fost fumatul (80%); 20% din

aceştia şi-au administrat drogurile pe cale intravenoasă; s-a înregistrat un singur caz de

deces prin meningo-encefalită la un toxicoman de sex masculin, cu vârsta de 21 de ani.

Gama de droguri utilizată de toxicomani a fost diversă: opiacee (29 cazuri), petidină,

pentazocină, metadonă (14 cazuri). În anul 1998, prin examinarea materialelor cadaverice,

la nivelul Secţiei de Toxicologie din Spitalul de Urgenóă “Floreasca”- Bucureşti s-au

înregistrat, 40 de cazuri suspecte (decese cauzate, probabil, de administrarea unor supradoze

de droguri). Au fost confirmate două decese provocate prin supradozarea heroinei, două

decese cauzate prin supradozarea morfinei şi un deces produs prin supradozarea metadonei

Datele statistice puse la dispoziţie de Laboratorul de analize toxicologice din

“Institutul de medicină legală Mina Minovici” – Bucureşti şi de laboratoarele de toxicologie

din ţară. Astfel, în anul 1998 au fost înregistrate 30 de cazuri de decese suspecte (presupuse

a fi intoxicaţii cu droguri). În 25 de cazuri s-au infirmat supoziţiile iniţiale privind prezenţa

drogurilor în materialul biologic analizat; în 4 cazuri s-a confirmat prezenţa heroinei în

probele analizate; într-un singur caz a fost semnalată prezenţa unui derivat cannabinoidic în

materialul biologic analizat. Lipsa informaţiilor de ultimă oră din domeniul toxicologiei, a

literaturii de specialitate, a aparaturii analitice performante, a etaloanelor de înaltă puritate

şi folosirea unor tehnici de lucru foarte laborioase, cu grad ridicat de probabilitate, au

condus la obţinerea unor date incerte referitoare la mortalitatea cauzată de abuzul de droguri

în România.

Extras dintr-un studiu de caz14 - care subliniază influenţa concepţiei despre lume

şi viaţă în consumul de droguri

Am început să consum droguri, pentru că eram supărat pe viaţă, pe viaţa socială.

Da, nu eram muţumit de viaţă, aşa că înt-o zi m-am dus la băieţii care vând droguri

(ştiam cum stau lucrurile prin cartier şi îi cunoşteam pe băieţi). Eram deja fumător înrăit

14 Studiu de caz efectuat de mine şi predate ăîn cadrul masterului la cursul de Criminologie teoretică şi aplicată – Prof. Dan Banciu. Studiul a fost efectuat în Ianuarie 2005.

8

(3-4 pachete de ţigări15 pe zi) şi consumam foarte mult alcool (nu eram chiar dependent,

ba cred că eram, zilnic consumam). Pe lângă asta luam şi foarte multe medicamente

(antidepresive, somnifere – combinam vreo câteva, în jur de 5 tipuri diferite de

medicamente). M-am dus la ei şi le-am spus că vreau heroină, am luat 4 doze în două

săptămâni, apoi am început să consum zilnic. Devenisem dependent.

…. Am renunţat când am văzut un alt rost în lume, am înţeles că de mine depinde modul

în care privesc lumea şi ce se întâmplă în jurul meu.

4. Universul cercetării şi specificarea unităţilor de analiză şi de înregistrare

Această cercetare se adresează adolescenţilor din două şcoli: o şcoală generală – Şcoala

numărul 280, „Mihail Sebastian” – sector 5, Bucureşti şi un Liceu – Liceul Spiru Haret –

Bucureşti. Informaţiile vor mai fi colectate şi de la consilierii acestor şcolii şi în unele

cazuri şi de la părinţi (- sub formă de interviu şi anchetă în cazul familiilor)

Adolescenţii supuşi cercetări vor avea vârste cuprinse între 13 - 18 ani. Ei find elevi ai

claselor VII – XII.

În această cercetare se apelează la consilierii şcolii pentru că ei pot aduce informaţii

suplimentare legate de familie (mediu de proveninţă al adolescenţilor), antecedente ale

adolescenţilor de natură deviantă şi „istorii” legate de consumul de droguri.

Vor mai fi şi părinţi implicaţi în anchete pentru a cunoaşte mai bine mediul din care fac

parte unii adolescenţi. Se vor face anchete în cazul familiilor a căror copiii au avut deja

antecedente legate de consumul de droguri (sau se vor cerceta anchetele deja făcute).

În funcţie de informaţiile care se obţin se poate apela şi la studii de caz (ale

adolescenţilor) dacă aceasta ar araţa o mai mare relevanţă în anumite aspecte şi ar aduce

date suplimentare prin evidenţierea unor trasee ne subliniate, necunoscute sau ne puse în

discuţie în celelate forme de colectare a informaţiilor.

5. Cadrul teoretic al cercetării

A fost studiată atât de psihologi cât şi de sociologi, şi este deja cunoscută, influenţa

familiei asupra adolescentului. Influenţa exercitată în alegerea unei şcoli sau profesi, sau

15 Voi folosi termenul de ţigări atunci când mă refer la ţigări obişnuite, atunci când e vorba de drog – marijuana, iarbă, sau altceva voi menţiona.

9

în comiterea unor fapte deviante, dar vom studia şi influenţa familiei în alegerea de către

adolescent a consumului de droguri. De asemenea este recunoscută influenţa familiei şi

apoi a grupului de referinţă în formarea imaginii de sine, dar ne propunem să vedem

relaţia dintre imaginea de sine şi consumul de droguri. De asemenea rolul societăţi în

comiterea unor fapte ca sinuciderea a fost studiată şi explicată de E. Durkeim, dar vom

vedea şi rolul societăţii – a grupului de referinţă, care pentru adolescent e societatea lui şi

concepţia despre lume şi viaţă în îndreptarea spre consumul de droguri.

Răspândirea consumului de droguri în România este deja cunoscută, şi se vorbeşte tot

mai multe de factori care influenţează persoanele să consume droguri, dar ce îi

înfluenţează pe adolescenţii, care aveau alte procupără cu câţiva ani în urmă – artă,

literatură, teatru, sportul, chiar joacă, să consume droguri azi, aceasta vom încerca să

aflăm.

6. Elaborarea ipotezelor

Cu cât copii cresc într-un mediu familial mai instabil, dezechilibrat cu atât sunt mai

predispuşi la consumul de droguri în adolescenţă.

Dacă imaginea de sine a adolescentului este scăzută atunci există riscuri mai mari de

a consuma droguri.

Dacă adolescenţii prezintă dispreţ continuu faţă de viaţă şi lume în general fiind

nefericiţi atunci sunt mai predispuşi la a consuma droguri.

Dacă grupul de prieteni (de cartier) din care adolescenţi fac parte au astfel de practici

(consumă droguri) atunci riscul să consume şi iei este foarte mare.

7. Tipul de cercetare

Vor fi folosite mai multe metode de culegere a datelor (chestionare, interviuri,

anchete sociale) aceasta, cu rolul de a fi aplicativă pentru că cercetarea îşi propune să

atragă atenţia asupra unor probleme cu scopul de a interveni şi a le corecta (cel puţin

acolo unde este posibil). Ea va fi bineînţeles şi explicativă pentru că va arată importanţa

„mediului în care adolescentul se învârte” ca şi influenţă asupra lui în problema

consumului de droguri.

10

În funcţie de informaţiile care se primesc după aplicarea cchestionarelor şi a

interviurilor se poate apela şi la studii de caz pentru a evidenţia şi mai mult anumite

influenţe în şi din viaţa adolescentului.

8. Selectarea surselor de informare

Se vor colecta informaţii statistice de la consilierul şcolii cu privire la numărul celor care

au consumat stupefiante.

Se vor face anchete pe bază de chestionar (în cazul adolescenţilor), de interviu (în cazul

consilierului şi al unor familii) şi anchetă socială (în cazul familiei).

Apelul la mai multe surse de informare se face din dorinţa de a afla date cât mai relevante

şi corecte în scopul intervenţiei şi ajutorării adolescenţilor, dar şi familiilor şi nu de o

mică importană ajutorării societăţi prin reducerea consumului de droguri (în cazul

adolescenţilor şi nu numai).

9. Construcţia variabilelor şi elaborarea schemei descriptive de cercetare -

operaţionalizarea conceptelor

Adolescenţa este considerată vârsta marilor elanuri, vârsta crizelor – anxietatii,

nesigurantei, insatisfactiei, vârsta ingrata, vârsta integrarii sociale etc16. Paul Walker

defineste adolescenta ca fiind perioada de adaptare sociala, când tinerii cauta sa se

desprinda de copilarie si sa câstige statutul de adult17. Dictionarul de psihologie

defineste adolescenta ca perioada a vietii care se situează între copilarie, pe care o

continuă, si vârsta adulta18.

Vulnerabilitatea se referă la o persoană care poate fi vătămată cu uşurinţă, lezabilă,

care are părţi slabe. Un punct vulnerabil al unei persone se referă la o parte slabă a

cuiva19.

Termenul “drog” se referă în general la substanţele interzise, dar trebuie subliniată şi

semnificaţia socială a alcoolului, tutunului şi tranchilizantelor. Explicaţie dată la

termenul “drog” în Dicţionar de sociologie Oxford.20

16 Emil Verza, Florin E. Verza, Psihologia Vârstelor, Bucuresti, Editura PRO Humanitate, 2000, p. 186.17 Paul Walker, Counseling Youth, Cleveland, Pathway Press,1967, p. 22.18 Norbert Sillamy, Dictionar de psihologie, p. 15.19 ***Dictionarul Limbii Române, Bucureşti, Univers Enciclopedic, 1998 , p. 117320 Gordon Marshall (ed), Dicţionar de sociologie Oxford, p. 193.

11

În Dicţionarul de droguri, “drogul” este definit ca orice substanţă susceptibilă de a da

naştere toxicomaniei21. Iar în *** Dicţionar de medicină Larousse, “drogul” este orice

substanţă care poate produce o stare de dispoziţie fizică şi/sau psihică şi care poate genera

o toxicomanie, indiferent de tipul de substanţă în cauză (stimulentă, analgezică)22.

Dezacordul dintr-o familie (familia disfuncţională) chinuie copilul de întrebări, uneori

simţindu-se responsabil de ce se întâmplă. „El reacţonează fie opunându-se acestei stări

de lucururi, fie închizându-se în sine, dar niciodată în mod adecvat. Cufundat în confuzie

şi insecuritate, activitatea sa şcolară se deteriorează, putându-se converti într-o conduită

antisocială, riscul fiind de patru ori mai mare la aceşti copii.23

Variabile

Adolescenţii din familiile disfuncţionale sunt influenţaţi negativ într-o măsură mai mare

decât adolescenţii din familii armonioase.

Adolescenţii sunt predispuşi înfluenţelor din partea grupurilor decât persoanele mature.

Adolescenţii din familii disfuncţionale sune mai predispuşi la consumul de droguri

Adolescenţii cu o imagine proastă de sine sunt mai predispuşi la consum de droguri.

Indicatori

Adolescenţi care consumă droguri.

Adolescenţi care nu consumă droguri.

Adolescenţi cu o proastă imagine de sine care devin vulnerabili la fapte antisociale.

Adolescenţi care cresc în famili disfuncţionale şi care devin adolescenţi „simptom”.

10. Descrierea cantitativă sau cuantificarea

Numărul tinerilor sub 18 ani care se află la primul consum de droguri era în 1998 de 77.

Numărul lor a crescut de foarte multe ori de atunci, dar statisticile încă nu sunt publice,

cele mai multe.

Încă de la Şcoala Generală, copilul ajunge în mediul clasei sau al grupului de prieteni,

grup în care e posibil sa existe consumatori de droguri. În această privinţă statisticile sună

îngrijorător, dovedind că există în evidenţa poliţiei şi a clinicilor de dezintoxicare, copii de

la vârsta de şapte ani. Sunt adolescenţi (fete şi băieţi) care vin la clinicile de consilier şi care

spun că au fost deja duşi la dezintoxicare la vârste de 9 – 13 ani.24

21 Jenică Drăgan, Dicţionar de droguri, p. 89,22 *** Dicţionar de medicină Larousse, p. 192,23 Norbert Sillamy, Dictionar de psihologie, p. 99.24 Informaţie preluată de la una din clinicile de consiliere din Bucureşti.

12

O cercetare facuta de catre fundatia SOROS în perioada 1 aug - 30 dec. 1996 pe un

eşantion de 100 de copii a aratat ca principalele motive invocate de copii pentru plecarea

lor de acasa au fost: relele tratamente aplicate de parinti (tatal vitreg, alcoolic si prea

autoritar), bataile, indiferenţa afectivă, agresiuni sexuale. Concluzia la care s-a ajuns este

ca o mare parte dintre copii au o vechime mare in strad unde consumă droguri (56%, 4-6

ani) şi numărul lor creste, iar cauzele sunt: disfunctionalităţi la nivel de familie în cea mai

mare măsură apoi, insuficienţa protecţiei sociale, şi lipsa strategiilor de prevenire si

stopare.

Un studiu a arătat că acei copii care nu sunt îmbrăţişaţi şi ţinuţi în baţe sunt expuşi

riscului de a suferi de retard neurologic avansat şi aceasta sublinind influenţa familiei

asupra copilului.25

Motivele vietii în stradă şi implicit a consumului de droguri prezentate în “Raportul

final” al anchetei sociale din 1993, plasează pe primul loc familiile dezorganizate (56%)

pe cand doar 29% au afirmat ca parinţii lor traiesc împreuna. De asemenea arată că

numărul băieţilor este mai mare decât al fetelor.

11 - 15 Alegerea metodelelor, tehnicilor şi procedeelor de cercetare

Informaţiile se vor colecta pe bază de chestionar de la adolescenţii din două şcoli. Vor

mai fi preluate înformaţii şi de la consilierii celor două şcoli pe bază de interviu (ghid de

interviu). Se va apela şi la anchete socioale făcute familiilor celor care au avut

antecendente legate de consumul de droguri, pentru a se vedea ce tip de familie este (dacă

parte din ipoteze se verifică).

11. Elaborarea instrumentelor de cercetare

25 John Ortberg, Toţi sunt normali până ajungi să-i cunoşti, Oradea, Ed. Scriptum, 2005, p. 22.

13

Chestionar

Identitatea d-voastră v-a rămâne confidenţială de aceea vă rugăm să răspunde-ţi cât mai

sincer la toate întrebările chiar dacă uneori aţi fi tentaţi să nu faceţi aceasta. Acest

chestionar are rolul de a prelua înformaţii de la adolescenţi pentru a veni în sprijinul

tuturor adolescenţilor.

1. Consideraţi consumul de droguri o practică răspândită printre adolescenţi?

Da Nu Nu ştiu

2. Cunoaşteţi persoane care consumă droguri

Da Nu

Pentru răspuns Da la întrebarea 2

3. Aceste persone fac parte din grupul dumneavoastră de cunoscuţi apropiaţi

a. da – prieteni

b. da - rude

c. doar cunoscuţi

d. colegi de şcoală

e. vecini de bloc

f. persone neapropiate întâlnite întâmplătorr

g. __________________________ (altă variană, care?).

4. Ce fel de droguri consideraţi că sunt cele mai răspândite printre adolescenţi?

_________________________________________________

5. Aţi consumat droguri? Ce aţi consumat?

a. o dată ___________

b. de mai multe ori ____________

c. consum în prezent _____________

d. nu am consumat

6. Dacă nu aţi consumat droguri, v-aţi gândit totuşi vreodată să consumaţi?

14

Da Nu Nu răspund

Pentru răspund Da la nr 6

7. Descrieţi situaţia în care v-aţi aflat atunci când aţi avut astfel de gânduri?

Faceţi referire la:

relaţia cu familia ________________________________________________

grupul de referinţă ______________________________________________

imaginea de sine ________________________________________________

atitudinea faţă de lume şi viaţă ______________________________________

(alte explicaţii) __________________________________________________

_______________________________________________________________

_______________________________________________________________

8. Consideraţi că familia are o influenţă în consumul de droguri la adolescenţi?

Da Nu

9. Adolescenţii căror familii sunt mai predispuşi la consum de droguri?

a. familii unite

b. familii disfuncţionale (dizarmonice, conflictuale, indiferente)

c. familii monoparentale

d. ________________ (altă variantă, care?)

10. În ce fel de familie aţi crescut?

a. familie unită

b. familie monoparentală

c. familie dizarmonică (conflictuală, disfuncţională)

d. _______________________ (denumiţi voi familia)

Întrebare pentru cei care cunosc persone care consumă droguri

11. Din ce fel de familii fac parte sau în ce famili au crescut cunoscuţii d-voastră care

consumă droguri?

a. familie unită

b. familie monoparentală

15

c. familie dizarmonică (conflictuală, disfuncţională)

d. _______________________ (denumiţi voi familia)

12. Cum vă consideraţi ca şi persoană? (puteţi încercui mai multe răspunsuri)

a. Importantă g. Urâtă

b. Semnificativă h. Fără valoare

c. Valoroasă i. Nepreţuită

d. Iubită j. În plus

e. Înţeleasă k. Vinovată

f. Eficientă l. Respinsă

13. Vă simţiţi fără sens în această viaţă?

Rar Unori Des Foarte des

14. Ce consideraţi că veţi face în viaţă?

____________________________________

15. Ce fel de imagine aveţi despre dumneavoastră?

______________________________________________

16. Când consideraţi d-voastră că o personă apelează la consum de droguri? (puteţi

incercui mai multe variante de răspuns).

a. Când este nefericită

b. Când este înţeleasă şi iubită

c. Când familia cu care locuieşte are probleme

d. Când are o proastă imagine de sine

e. Când face parte dintr-un grup care consumatori de droguri

f. ___________________________ (altă variantă, care?)

Pentru cei care au consumat sau consumă droguri.

17. În ce situaţie v-aţi aflat când aţi început să consumaţi droguri?

Faceţi referire la:

relaţia cu familia ________________________________________________

grupul de referinţă ______________________________________________

imaginea de sine ________________________________________________

atitudinea faţă de lume şi viaţă ______________________________________

16

alte aspecte importante ____________________________________________

_______________________________________________________________

18. Pe o scară de la 1 la 10 notaţi care credeţi că este aportul familiei în îndreptarea

adolescentului spre cnsumul de droguri.

(1 este când familia are o influenţă nesemnificativă, iar 10 este când familia are o

influenţă semnificativă)

1________________________________________________________________10

19. Cine credeţi că este responsabil de consumul de droguri în rândul adolescenţilor.

___________________________________________________________________

20. Cine credeţi că este mai predispus consumului

a. fetele

b. băieţii

c. la fel

21. Cine credeţi că ar putea interveni pentru a îi ajuta?

a. familia

b. statul

c. şcoala

d. prieteni, anturajul

e. adolescentul însăşi

f. (altă variantă, care?)______________________

22. Cum credeţi că ar putea fi ajutaţi adolescenţii care consumă droguri?

_____________________________________________________________________

_____________________________________________________________________

23. Aţi dori să ne mai furnizaţi şi alte lucrui pe care nu le-am cuprins în acest

chestionar?

_____________________________________________________________________

_____________________________________________________________________

17

Data Şcoala Clasa Vârsta

Ghid de interviu

(pentru culegerea de informaţii de la consilier referitor la consumul de droguri în rândul

adolescenţilor din şcoala sa)

1. Dacă are cunoştinţe despre adolescenţi care au consumat sau consumă droguri.

2. Descrierea familiilor acestor adolescenţi.

3. Starea actuală a adolescentului şi a familiei.

4. Imaginea de sine a adolescentului la momentul începerii consumului.

5. Cum au decurs lucrurile. (A fost dus la dezintoxicare, cine l-a dus, atutudinea

familiei, cum a fost recuperare, s-a reapucat de droguri, cine îl susţine cu bani?)

6. Care sunt riscurile pentru ca un adolescent să consume droguri, pentru ce fel de

adolescenţi aceste riscuri sunt mai mari?

7. Din ce grup fac parte cei ce au consumat droguri?

8. Cât de gravă şi stringntă este această problemă pentru şcoala respectivă?

9. Cum se poate preveni consumul, ce se poate face penru adolescenţi.

18

Ancheta familiei

Dacă există cooperare şi se poate face şi o anchetă, dacă nu măcar o discuţie cu părinţii

celor ce au consumat droguri ar aduce informaţii folositoare. Dacă există anchete deja

făcute atunci se pot cerceta acestea.

Se vor urmării:

a. ce fel de familie este

b. numărul membrilor şi situaţia financiară

c. relaţiile din familie

d. cum a început adolescentul să consume

e. situaţia familiei

f. cine s-a interesat de el

g. cum au fost acoperite cheltuielile pentru perioada de dezintoxicare

h. ce fel de prieteni are familia, dacă familia cunoaşte prietenii pe care adolescentul

îi are

i. care sunt relaţiile familiei în prezent – climatul familial

j. cum şi-a ajutat familia copilul

k. starea adolescentulu (depresivă, proastă imagine de sine – este interesată familia

de aceste aspecte).

l. alte aspecte importante.

19

BIBLIOGRAFIE

*** Brigada de Combatere a Crimei Organizate, Raport naţional privind

problematica consumului de droguri în România, Bucureşti, 1999.

Champbell, Ross, Copiii nostri si drogurile, Curtea veche, Bucureşti, 2001.

*** Dicţionar de medicină Larousse, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 19 .

***Dictionarul Limbii Române, Bucureşti, Univers Enciclopedic, 1998.

Drăgan, Jenică Dicţionar de droguri, Ed. Naţional, 2000.

Marshall, Gordon (ed), Dicţionar de sociologie Oxford, Univers Enciclopedic,

Bucureşti, 2003.

Mărgineanu, Ioan, Proiectarea cercetării sociologice, Iaşi, Polirom, 2004.

Mitrofan, Iolanda (coord), Terapia toxicodependenţei – Posibilităţi şi limite,

Bucureşti, Editura SPER, 2003.

Mitrofan, Iolanda; Ciupercă, Cristian, Incursiune în psihologia şi psihosexologia

familiei, Bucureşti, Edit press Mihaela, 1998.

Ortberg, John, Toţi sunt normali până ajungi să-i cunoşti, Oradea, Ed. Scriptum,

2005.

Sillamy, Norbert, Dictionar de psihologie, Bucuresti, Univers Enciclopedic, 2000.

Ţurlea, Stelian Bomba drogurilor, Humanitas, Bucureşti, 1991.

Verza, Emil; Verza, Florin E., Psihologia Vârstelor, Bucuresti, Editura PRO

Humanitate, 2000.

Walker, Paul Counseling Youth, Cleveland, Pathway Press,1967.

20