mg dezv sociale

8/17/2019 Mg Dezv Sociale

1/33

UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAŢIONALĂ DIN MOLDOVA

FACULTATEA ŞTIINŢE ECONOMICE

CATEDRA „BUSINESS ŞI ADMINISTRARE, REI ŞI TURISM”

Admis la susţinereŞeful catedrei „Business şi Administrare, REI şi Turism”

dr. hab., prof. uni.Burlacu !atalia

""""""""""""""""""" #semn$tura%

”""""” """"""""" &'()

MANAGEMENTUL DEZVOLTĂRII SOCIALE A COLECTIVULUI UNITĂ ILOR țECONOMICE ÎN CONDI IILE ACTUALE (PROIECT PRIVIND IMPLEMENTAREAț

CODULUI DE ETICĂ)

Pro!"# $! %"!&'

*+ B-.&!.. A$/&.#r0r!ș

C1I INĂU 2 34Ș

CUPRINS


2/33

INTRODUCERE++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++

CAPITOLUL I+ DEZVOLTAREA SOCIALĂ A COLECTIVULUI ÎNTREPRINDERII++++++++++5

++ P%0&6"0r!0 $!78o%#r .o"0%!9 &!"!.#0#!0, $r!"'%! $! :07+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++5

+3+ E#"0 r.;-&$!r!0 .o"0%ș +++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++4

CAPITOLUL II+ ELABORAREA PROIECTULUI PRIVIND IMPLEMENTAREA

CODULUI DE ETICĂ ÎN CADRUL ÎNTREPRINDERII „PODURI PRIM” S+R+L+++++++++++++++*

3++ C0r0"#!r.#"0 0&0%70 0"#8# 0


3/33

interior, liderii c$ut1nd s$ formule*e strate/ii şi s$ or/ani*e*e acţiuni colectie pentru reali*area lor.

+n acea perioad$, +n 2oldoa au dominat preocup$ri consistente de identificare a strate/iilor de

lichidare a decalaului de de*oltare. 0 cu totul alt$ situaţie este cea a ţ$rilor subde*oltate cronic -

„lumea a treia -, lipsite de oportunit$ţi şi de resurse interne de an/aare +ntr-un proces de

de*oltare.

3reocup$rile de de*oltare internaţional$ au ap$rut imediat dup$ al doilea r$*boi mondial, +n

conte4tul decoloniali*$rii şi al autorului internaţional pentru de*oltarea noilor ţ$ri. 0 discuţie

critic$ ampl$ le/at$ de natura acestui autor se re/$seşte adesea sub denumirea de „neocolonialism.

Tema de*olt$rii sociale a pornit, +n acest conte4t, de la +n/riorarea ţ$rilor de*oltate faţ$

de subde*oltarea cronic$ a ţ$rilor foste colonii. Aici, subde*oltarea cronic persistent$ este cau*at$

şi de lipsa forţelor interne suficient de or/ani*ate pentru a elabora şi a promoa strate/ii5pro/rame

de de*oltare. +n acest ca*, ţ$rile de*olte au +ncercat s$ ima/ine*e pro/rame de de*oltare social$

pe care s$ le ofere ţ$rilor cronic subde*oltate şi s$ asiste implementarea acestor pro/rame. Banca2ondial$ şi 6ondul 2onetar Internaţional sunt instituţii internaţionale constituite şi patronate de

cele mai prospere ţ$ri occidentale, care au aut de la +nceput ca obiecti susţinerea ţ$rilor +n cri*$ de

subde*oltare. 2otiarea cea mai probabil$ este temerea faţ$ de tensiunile internaţionale +n creştere

/enerate de polari*area social-economic$ a lumii.

7n anii 89' a ap$rut o preocupare pentru ceea ce s-a numit mai ales sub forma „de*olt$rii

sociale a or/ani*aţiilor. 3rin e4plo*ia +n comple4itate a or/ani*aţiilor #infu*ia unei tehnolo/ii

comple4e, schimb$ri rapide +n tehnicile mana/eriale%, la care s-a ad$u/at importanţa utili*$riiresurselor umane, s-a cristali*at ideea unei strate/ii de de*oltare social$. :in ştiinţele sociale

#psiholo/ie social$, sociolo/ie, psiholo/ie% s-a cristali*at un model de or/ani*are social$ a

or/ani*aţiilor care s$ asi/ure performanţe ridicate; motiaţie a performanţei, a inoatiit$ţii,

diminuare a conflictelor. Implementarea unor asemenea modele noi de or/ani*are social$ a

or/ani*aţiilor a /enerat preocuparea pentru noi tehnici de de*oltare social$. 3e de alt$ parte,

+nlocuirea mediilor economice relati stabile şi predictibile cu medii +nalt instabile şi puţin

predictibile a /enerat preocuparea pentru dezvoltarea strategică. 0r/ani*aţiile economice, sub presiunea competiţiei, au fost primele or/ani*aţii care şi-au pus problema orient$rii strate/ice.

7n lumea contemporan$ a afacerilor, rapid influenţat$ de schimb$ri permanente, ne ciocnim

mereu de noi probleme i noi posibilit$ţi, soluţionarea c$rora ţine de o anumit$ etic$. e/islaţiei +n i/oare a Republicii 2oldoa. Totodat$, re/ulamente le/islatie de acest fel nu s+nt

+ntotdeauna +n de auns pentru obţinerea comportamentului corporati respecti. :e aceea norma

le/islati$ +n orice companie a fi completat$ cu norme etice, care o or specifica.

)


4/33


5/33

problemele at1t din sfera economic$, c1t şi din cea social$. :e aceea scopul de ba*$ al planific$rii

sociale +n condiţiile actuale const$ +n oferirea posibilit$ţii lucr$torilor de se a confrunta cu mai

puţine pierderi morale şi materiale +n aceast$ perioad$.

:irecţiile principale ale ac iit$ţii +ntreprinderii +n acest sens sunt C), p.()D;ț

(. reducerea, iar +n perspecti$ lichidarea deplin$ a muncii fi*ice /rele, monotone şi

necalificate automati*area, mecani*area producţiei

&. implementarea +n procesul de producţie a tehnolo/iilor nepericuloase pentru

lucr$tori, care s$ corespund$ normelor sanitare respectie şi securit$ţii tehnice

). ridicarea calific$rii profesionale a lucr$torilor, +nsuşirea de noi profesii

. de*oltarea reţelei de sericii cu plat$, care s$ satisfac$ pe deplin cerinţele

muncitorilor şi folosirea timpului lor liber

D. or/ani*area alimentaţiei publice, deseririi medicale a lucr$torilor, implementarea

m$surilor de profila4ie a bolilor profesionale. #Astfel, la asociaţia de bumbac şi celulo*$ dinTiraspol o atenţie deosebit$ se acord$ culturii fi*ice şi asistenţei medicale, ţin1ndu-se cont de

specificul muncii ţes$toarelor, bolile profesionale de ba*$ fiind - +mboln$irea enelor şi

deformarea coloanei ertebrale%

F. asi/urarea lucr$torilor cu locuinţe, construite cu miloace proprii, cooperatiste sau

particulare şi cu spriinul +ntreprinderii

9. de*oltarea reţelei de instituţii pentru copii, ba*elor de odihn$ etc.

:rept indicatori de ba*$, care caracteri*ea*$ nielul de*olt$rii sociale la +ntreprindere potseri C, p.('G;

(. 3onderea fondurilor fi4e neproductie +n suma lor total$.

&. 6luctuaţia cadrelor. 3e parcursul multor ani era considerat #iar +n unele ca*uri şi ast$*i se

mai consider$% c$ trebuie s$ fie minimi*at$ fluctuaţia cadrelor. :ar de fapt saanţii au determinat c$

+n fiecare ramur$ e4ist$ un niel optim al acestui indicator şi micşorarea sub acest niel

caracteri*ea*$ ne/ati +ntreprinderea. Acest niel optim este mai os +n ramurile mai conseratoare

#de e4., de panificaţie% şi mai ridicat +n acele ramuri, care sunt deosebit de receptie la pro/resultehnico-ştiinţific #3T?%.

7n ?HA a ap$rut aşa-numita industrie mobil$, care corespunde at1t cerinţelor de*olt$rii

sociale, c1t şi a 3TŞ.


6/33

). :isciplina de munc$. 3entru a caracteri*a acest fenomen se utili*ea*$ diferiţi indicatori,

ce caracteri*ea*$ +nc$lcarea acestei disciplini; +nt1r*ieri, plec$ri +nainte de timp, staţion$ri din cau*a

lucr$torilor, rebuturi de producţie, lipsa nemotiat$ de la locul de munc$ etc. 7ns$ de*oltarea +n

continuare a disciplinei de munc$ presupune renunţarea la pedepsele respectie, care ar aduce

lucr$torilor traume psiholo/ice.

3rac ica mondial$ ne ofer$ un şir de metode prac ice de +nt$rire a disciplinei de munc$, cumț ț

ar fi pro/ramul de lucru fle4ibil #metoda elaborat$ +n Jermania şi acceptat$ +n lumea +ntrea/$%.

Etapele elabor$rii planului de*olt$rii sociale. ?tructura planului

3lanificarea tradiţional$ a acestui compartiment, aplicat$ +n unit$ţile industriale din

republic$, are puţine şanse de a fi reali*at$, deoarece porneşte de la diferite doleanţe, uneori ireale.

7n ederea elabor$rii unui plan adecat, +n opinia noastr$, trebuie urmate urm$toarele etape;

(. :ia/no*a problemelor de*olt$rii sociale, adic$, determinarea scopurilor strate/ice ale

de*olt$rii sociale a colectiului. :e felul c1t de corect au fost determinate aceste scopuri depinde şifaptul; or fi +ndeplinite sau nu m$surile planificate.

3roblema care apare +n acest sens este eidenţierea problemelor false şi a celor ade$rate.

3entru confirmarea acestui fapt om pre*enta c1tea e4emple, care arat$ cum se determin$

problemele ade$rate şi care este efectul formul$rii adecate.

Hn e4emplu clasic, pre*entat +n manualele de sociolo/ie este acela +n care +ntr-o companie

american$ au ap$rut şi creşteau pl1n/erile referitoare la lucrul insuficient al ascensoarelor.

:imineaţa, +nainte de a +ncepe *iua de munc$, la parter se adunau o mulţime de oameni, care erauiritaţi, ner$bd$tori, a1nd teama c$ +nt1r*ie la lucru. Administraţia a cercetat aceste pl1n/eri,

e4perţii au propus ariante de soluţionare a acestui conflict C9, p.()D;

• de m$rit ite*a lifturilor e4istente,

• de introdus noi lifturi.

Ambele ariante erau costisitoare, trebuia aleas$ arianta optim$. 31n$ s$ se fac$ acest lucru,

psiholo/ul companiei a propus o alt$ soluţie, prac ic, far$ a fi atrase surse ad$u/$toare; s$ se pun$ț

l1n/$ lifturi o/lin*i. Aceast$ m$sur$ s-a doedit foarte eficient$, pl1n/erile au disp$rut.E4perţii firmei au /reşit cu formularea problemei. Ei n-au luat +n consideraţie dorinţa

oamenilor de a eni la sericiu +n acelaşi timp. Este eident ca oric1te lifturi ar e4ista, ele nu pot s$-

i deplase*e pe toţi la etaul necesar. Şi chiar dac$ acest lucru era asi/urat cheltuielile nu erau

ustificate, deoarece +n celelalte ore lifturile staţionau. 3siholo/ul a putut depista cau*ele care au dus

la apariţia pl1n/erilor. 0mul nu se simte bine, atunci c1nd trebuie s$ aştepte a1nd fric$ c$ a

+nt1r*ia la sericiu. Htili*atorii de lift sunt mult mai calmi, atunci c1nd este deschis un chioşc cu

*iare, put1nd s$ procure presa iar apoi s-o citeasc$. +n e4emplul pre*entat, o/lin*ile le sustr$/eau

atenţia at1t doamnelor, care se prieau +n o/lind$ corect1ndu-şi coafura, machiaul, c1t şi b$rbaţilor,

care urm$reau aceast$ procedur$.

F


7/33

7n aşa fel, formularea fals$ a problemei nu putea da re*ultatele aşteptate, pe c1nd cea

ade$rat$ a re*olat problema şi cu cheltuieli mult mai mici. Acest e4emplu #dar e4emple de acest

fel pot fi pre*entate foarte multe% ne demonstrea*$ c1t e de important de a formula dia/no*a corect$

a problemei, precum şi ar/umentea*$ necesitatea sericiului sociolo/ic la +ntreprindere C(, p. )D.

6ormularea corect$ a problemelor se ba*ea*$ pe anali*a retrospecti$ a de*olt$rii sociale a

+ntreprinderii, precum şi pe determinarea necesit$ţilor curente ale membrilor colectiului.

&. ?tudierea e4perienţei mondiale şi republicane +n ce prieşte de*oltarea social$ a

colectielor.

). :eterminarea direcţiilor şi olumului cercet$rilor sociolo/ice, e4ecutarea lor, prelucrarea şi

anali*a. Hn rol deosebit +n or/ani*area de*olt$rii sociale a unui colecti de munc$ reine

cercet$rilor sociolo/ice.


8/33

(. /aranţia ocup$rii +n c1mpul de lucru şi schimbarea structurii colectiului

&. condiţiile de munc$ şi schimb$rile +n or/ani*area producţiei

). asi/urarea social$, pensionar$ şi medical$

. asi/urarea condiţiilor de trai etc.

6inanţarea - include fondul de consum #dotaţii pentru m1ncare, achitarea diferenţei de preţ la

produsele a/roalimentare, reducerea preţurilor +n cantine etc.%

• fondul de acumulare

• credite bancare

2etodele utili*ate +n ederea planific$rii de*olt$rii sociale a colectiului;

• statistic$

• anali*a documentaţiei

• sondaul oral

• sondaul +n scris

• obser$rilor

• e4perimental$

• utili*area documentelor, ce caracteri*ea*$ personalitatea.


9/33

) 0bli/atiitatea +ndeplinirii. :eseori m$surile pre$*ute nu pot fi reali*ate din cau*e

e4terne, care, s-ar p$rea nu depind nemilocit de ac iitatea +ntreprinderii. 2ai des se +nt1lnesc aşaț

ca*uri c1nd resursele care trebuiau alocate pentru reali*area diferitelor m$suri cu caracter social

sunt +ndreptate +n alte direcţii. Şi aici controlul trebuie s$ fie destul de dur, pentru a nu permite

aceste abateri.

.


10/33

consider$ c$ pentru a dob1ndii un asemenea statut, firma trebuie s$ respecte le/isla ia +n i/oare.ț

Al ii aprecia*$ c$ pentru a aea un comportament etic care presupune responsabilitate social$, firmaț

trebuie sa- i fundamente*e ac iunile de onestitate, transparen $, respectarea promisiunilor, /ria fa $ș ț ț ț

de colectiitatea +n cadrul careia + i desf$ oar$ ac iitatea CF, p.(F.ș ș ț


11/33

descoperit ca aceasta con$ine urme de cianur$. Retra/erea din fabrica ie a respectiului medicamentț

a /enerat pierderi +n aloare de D' milioane de dolari.

6irma trebuie, +n primul r1nd sa opte*e pentru alorile i atitudinile care or alonaș

actiitatea sa. Apoi, pe aceasta ba*a, este necesar sa fi4e*e prioritatile +n domeniul responsabilit$ iiț

sociale, prioritati ce or fi incluse +n strate/ia de de*oltare a firmei. 3entru reali*area acestui

de*iderat firma trebuie sa ac ione*e +n urmatoarele direc iiț ț C9, p.(D;

P s$ acorde aten ie deosebit$ propriilor an/aa i care repre*int$, de fapt, factorul deț ț

produc ie cel mai importantț

P s$ fie interesat$ de toate persoanele ce sunt influen ate +ntr-un fel sau altul deț

actiitatea pe care o desf$ oar$ș

P s$ reali*e*e o *estre culturala proprie care sa introduca +n procesul pre/atirii

profesionale si elemente le/ate de moralitate, /ri$ fa $ de mediul +nconur$tor etcț

P s$ initie*e la toate nielurile de*bateri pe probleme de protectie socialaP s$ cuantifice efectele ac iitatii sale asupra domeniilor pe care le afectea*a po*iti sauț

ne/ati

P s$ formule*e un cod etic care s$ i*e*e rela iile dintre cei implica i +n actiitateaț ț

or/ani*a ional$.ț

2ulte firme +n urma e4perien ei acumulate au conclu*ionat c$ stabilirea unor le/$turiț

faorabile comunit$ ii +n care e4ista conduce la reducerea starilor de tensiune, la +mbunatatireaț

mediului +n care traiesc an/aatii +n timpul liber, la cresterea simpatiei oamenilor din comunitatefa $ de firma si implicit la manifestarea dorintei acestora de a se an/aa +n firma.ț

Hn comportament necorespun*ator al firmei fa $ de membrii comunit$ ii i fa $ de mediulț ț ș ț

natural, chiar daca +n bilant +nre/istrea*a profit poate conduce la scaderea cotatiilor ac iunilor ț

respectiei firme pe bursa si la construirea unei proaste reputatii.

A ac iona +n directia implementarii responsabilit$ ii sociale, confera firmei putere,ț ț

prospetime, spirit inoator, respecti sunt instruite o parte din conditiile pe care trebuie sa le

+ndeplineasca o or/ani*atie ce ac iea*a +n ?ocietatea a sondaul or/ani*at +n anul &''' de 6inancial Times pentru reali*area studiului


12/33

consumatorilor si comunit$ ii +n /eneral.


13/33

businessului +n societate au iscat o mul ime de ar/umente pro i contra responsabilit$ ii sociale.ț ș ț

Astfel din cadrul ar/umentelor pro r$spundere social$, pot fi ar/umentate urmatoarele;

P 3erspectiele faorabile pe termen lun/ pentru business. Ac iunile sociale aleț

+ntreprinderilor care +mbunata esc nielul de trai al comunit$ ii locale sau care lichidea*aț ț

necesitatea interen iei statului +n aceasta sfera. Aceste ac iuni pot fi +n propriul interes pentruț ț

or/ani*atie a1nd +n edere aantaele /arantate de +nsasi participarea +n iata societatii. 7ntr-o

societate asi/urata din punct de edere social, conditiile pentru desfasurarea businessului sunt mai

benefice.


14/33

P !ielul insuficient de r$spundere fa $ de autorit$ ile publice.ț ț ?istemul de pia $ț

controlea*a bine indicii de de*oltare economic$ a +ntreprinderilor i r$u - implicarea lor social$.ș

31na c1nd societatea nu a elabora modalitatea de r$spundere direct$ a +ntreprinderilor fa $ deț

autorit$ ile publice, companiile nu se or +ncadra +n ia a social$ pentru care ele nu se consideraț ț

responsabile.

P Insuficien a e4perien ei de re*olare a problemelor sociale.ț ț 3ersonalul oric$rei

+ntreprinderi este pre/$tit de actiitatea +n sferele economic$, tehnic$ i de pia $. 7n acela i timp, elș ț ș

nu are e4perien $ i pre/$tirea necesar$ pentru re*olarea problemelor din domeniul social. 3entruț ș

re*olarea problemelor sociale este necesar$ implicarea speciali tilor ce actiea*a +n institutiileș

corespun*atoare de stat i or/ani*a iile de binefacere.ș ț

Hnul din fondatorii eticii economice a fost UenrN 6ord. 7n anii cri*ei economice din anii &'-

)' 6ord a anun at principiul salariilor +nalte i pre urilor oase la produsul s$u final, oferindț ș ț

lucratorilor s$i posibilitatea s$ cumpere automobilul pe care +l produceau #pe timpurile acelea eldispunea de F'' mii de lucratori%. Aceasta masur$ i-a permis s$ p$stre*e producerea. El a cump$rat

terenuri a/rare, a creat parteneriate a/rare, a construit ferme pentru animale industriali*ate iș

amenaate, a autat lucr$torii s$i, pensionarii s$- i construiasc$ sin/uri case de locuit proprii, s$ș

cumpere tractoare i ma ini a/ricole, a or/ani*at la +ntreprinderile lui 1n*area produselor de lar/ș ș

consum C9, p.9D.

:e asemenea, 6ord a or/ani*at alimentarea lucr$torilor din contul u*inelor, a asi/urat cu

c$ldura, electricitate i combustibil to i lucr$torii. 7n toiul cri*ei a construit un spital de D'' locuri iș ț șl-a asi/urat cu tot ce e mai bun - cei mai califica i speciali ti, a deschis coli profesionale pentruț ș ș

pre/$tirea cadrelor. 6ord a ar/umentat metoda diferen iala pentru diferite calit$ i i talente aț ț ș

lucr$torilor, oferindu-le lucru pe m$sura capacit$ ilor i aptitudinilor lor. :upa e4aminareaț ș

medical$, to i lucr$torii bolnai de tuberculo*$ au fost trecu i la un lucru mai u or, dupa posibilitate,ț ț ș

+n acelea i +nc$peri. A asi/urat pensionarii cu pensii, oferindu-le posibilitatea s$ cumpere fermeleș

a/ricole +n rate.

0 aten ie deosebit$ se atra/ea la lucr$torii u*inelor. El edea +n fiecare om companion iț ș partener, elabor1nd o formula ce merita sa fie imitata Eu personal niciodat$ nu am +nt1lnit persoane

absolut rele. 6iecare om are cea bun +n el, trebuie numai s$ i se ofere posibilitatea s$ o

demonstre*e. Este important ca omul s$ manifeste dorin a de a lucra, toate celelalte se re*ol$. ț

6ord primul a +ncercat s$ transforme lucr$torii s$i +n ac ionari la firma unde sunt an/aa i,ț ț

ceea ce le-a permis s$ se simt$ st$p1nii la propriul loc de munca. 6ord considera c$ +nalt$

productiitate poate arata doar lucratorul care se simte st$p1n la +ntreprinderea unde actiea*$.

7ntreprinderile lui niciodata nu au cunoscut /ree sau tendin e trad-unioniste.ț El a stabilit rate +nalte

de retribuire a muncii lucr$torilor CD, p.F9.

(


15/33

?ursa de retribu ie serea produsul final, produs de c$tre lucratori - calitatea i cantitatea luiț ș

+ntr-o unitate de timp. ei ?trauss a fost unul din primii +ntreprin*$tori la sudul ?HA care a distrus

bariera rasist$ i care an/aa la condi ii e/ale lucr$tori albi i ne/ri.ș ț ș 7n condi iile industriei ceț

presupune munca fi*ic$ /rea i cu un niel os de salari*are, firma >ei ?trauss +n *ilele noastre aș

reu it s$ asi/ure la +ntreprinderile sale si/uran $ i un re/im de lucru acceptabil CG, p.(&D.ș ț ș

:rept e4emplu de sporire a responsabilit$ ii sociale prin cre terea nielului de +na $m1ntț ș ț

poate seri compania Apple


16/33

Re/ionale, Administra ia public local$ repre*entat$ de diferite 3rim$rii i consilii locale din R2, c1tț ș

i participarea la construc ia 3ortului interna ional Jiur/iule ti la care am e4ecutat lucr$ri laș ț ț ș

infrastructura de a ancorare a cor$biilor i consolidarea unui sector al malului r1ului 3rut.ș


17/33

Bort$ Yitalie n$scut la 'G.'&.(GK&, locul na terii s.


18/33

7n ?tatut pot fi pre$*ute i alte drepturi i obli/a ii ale 6ondatorilor, care nu contrainș ș ț

le/isla iei +n i/oare.ț


19/33

?tatutul 7ntreprinderii +n Re/ulamentul


20/33

7n cadrul +ntreprinderii practic nu e4ist$ materiale normatie ce ar re/lementa actiitatea +n

cadrul or/ani*a iei #instruc iuni de post, sericii pentru sec ii%, acestea decur/ din obli/a iile iț ț ț ț ș

dele/$rile ce au loc +n cadrul firmei, cred c$ aceasta este chiar mai bine, deoarece o eentual$

formali*are a obli/a iilor i sarcinilor de munc$ ar reduce din mobilitatea structurii prin speculareaț ș

pe ba*a acestor documente, astfel acestea fiind un moti +n plus de a nu e4ecuta sarcini de munc$ ce

nu ar fi nominali*ate +n fi ele de post respectie. 2otiarea personalului +n cadrul +ntreprinderii nuș

este ba*at$ pe teorii de mana/ement complicate i +n /eneral se ba*ea*$ mai mult pe satisfacereaș

necesit$ ilor fi*iolo/ice i materiale. Aproape de la +nceputul e4isten ei societ$ ii umane, superioriiț ș ț ț

au folosit diferite metode de influien are a moti$rii interne a subordona iilor.ț ț:espre responsabilitatea social$ i etic$ mana/erial$ se poate spune c$ aceasta este unul dinș

domeniile la care se tra/e cea mai mare aten ie, mai ales +n departamentul prest$rii sericiilor ț

multimedia, unde mana/erii se afl$ +n contact direct cu clien ii. :eci, etica mana/erial$ i etichetaț ș

de afaceri trebuie s$ +nso easc$ mana/erii +n actiitatea lor *ilnic$.ț7ntreprinderea particip$ deseori +n ac iuni de sponsori*are a diferitor manifest$ri de ordinț

educati-cultural i ac iuni de caritate astfel +nrol+ndu-se +n r+ndul +ntreprinderilor ce poart$ș ț

responsabilitatea social$.Adopatea i reali*area deci*iilor +n cadrul +ntreprinderii este reali*at$ f$r$ mari complic$ri iș ș

anali*e, de multe ori c$tre o sin/ur$ persoan$, dar bine+n eles nu f$r$ a anali*a sau cel pu in a cereț ț

opinia celorlaltor membri ai colectiului. :eci*iile opera ionale sunt luate de c$tre responsabiliiț

care au atribu ie direct$ fa $ de deci*ia dat$, acestea ulterior, +n ca* de necesitate, pot fi discutate.ț ț6ormarea misiunii strate/ice a +ntreprinderii c+t i elaborarea planului de afaceri r$m+n a fiș

reali*ate +n timpul imediat urm$tor. Acestea deine o necesitate odat$ cu cre terea i de*oltareaș ș

actiit$ ii. 0 alt$ cau*$ a lipsei misiunii i a planului de afaceri este lipsa studiilor corespun*$toareț ș

i a aptitudinilor de a efectua acest lucru a conduc$torilo +ntreprinderii. 0dat$ cu an/aareaș

speciali tilor tineri i cu studii +n domeniul mana/ementului i a administra iei afacerilor c+t iș ș ș ț ș

recur/erea la sericiile firmelor speciali*ate, aceste probleme or disp$rea +n cel mai scurt timp.A&0%70 0"#8# !"o&o/"o26&0&"0r 0”Po$-r Pr/” S+R+L+ț

3entru a reali*a o cercetare comple4$ şi eficient$ s-a studiat c+ţia indicatori principali,

pentru a pre*enta coerent şi c+t mai e4act cum a eoluat actiitatea +ntreprinderii.Astfel pentru aceasta s-au anali*at urm$torii indicatori; profitul p+n$ la impo*itare,

rentabilitatea actielor, anali*a actielor şi pasielor +ntreprinderii.

:in start -om +ncepe ce anali*a profitului p+n$ la impo*itare #33I% care repre*int$ profitul

obţinut de +ntreprindere +n cursul perioadei de /estiune din actiitatea operaţional$, de inestiţii,

financiar$ şi e4cepţional$.

PPIRAORAIRAFRAE, unde;

RAO-re*ultatul din actiitatea operaţional$RAI-re*ultatul din actiitatea de inestiţii

&'


21/33

RAF-re*ultatul din actiitatea financiar$

RE-re*ultatul din actiitatea e4cepţional$.

T0:!%-%+3++A&0%70 .#r-"#-r ;ro6#-%- ;


22/33

3Brut &9(D& K&((&& [D9)G9' [D9)G9'

Alte Y.0p. - - - -


23/33

T0:!%-%+3+H+ C0%"-%-% &6%-!! 60"#or%or 0.-;r0 /o$6"0r r!:%# 0"#8!%or ;r&ț

/!#o$0 D6!r!& 0%! A:.o%-#! !%0:or0# $! 0-#orț

I&$"0#or A&-% 344 A&-% 34 A:0#!r!0

0:.o%-#(,2)

I&"%-.8 $& "0-70

Influenta

factorului R

Influenta !r.

de rotatii.(.Ra, Q )),D& )&,&& -(,) -&&,)D [&(,(&

&.R, Q D9,D( (G,(' -)K,( - -

).!r de

rotatie a

actielor

',DK& (,FKK [(,('F - -

Verificare: )&,&&-)),D& ̂ -&&,)D[&(,(&-(,) ̂ -(,&):in calculele efectuate din table obser$m c$ rentabilitatea actielor +n anul de /estiune este

de )&,&& Q, aceasta inseamna ca la fiecare leu actie ?.R.>.”3oduri 3rim” obtine cate )& bani profit

p+n$ la impo*itare. 6aţ$ de anul precedent nielul rentabilit$ţii actielor s-a micşorat cu (,) puncte

procentuale. 3o*iti a influenţat sporirea num$rului de rotaţie a actielor cu (,(' puncte procentuale

ceea ce a contribuit la maorarea rentabilitaţii actielor cu cu &(,(& puncte procentuale.

!e/ati a influenţat micşorarea rentabilitaţii eniturilor din an*$ri cu )K,( puncte

procentuale ceea ce a contribuit la diminuarea rentabilitaţii actielor cu &&,)D puncte procentuale.

>a etapa urm$toare s-a pus scopul de a anali*a actiele si pasiele +ntreprinderii. 3entru acesta

se utili*ea*a urm$toarele rate;

R \ rata imobili*$rii care reflect$ cota actielor pe termen lun/ +n suma total$ a actielor

+ntreprinderii.

R0" \ rata actielor curente reflect$ cota actielor curente +n totalul patrimoniului

R;; \ rata patrimoniului cu destinaţie de producţie reflect$ ponderea actielor care pot fi

utili*ate de +ntreprindere direct +n procesul fabric$rii.

C"o/; #!@&. \ coeficientul compo*iţiei tehnice

R% \ rata lichiditaţii.

T0:!%-%+3+5+ A&0%70 0"#8!%or ;r& /!#o$0 r0#!%or ;!r- 0&-% 34 !%0:or0# $! 0-#or

I&$"0#or M!#o$0 $!

"0%"-%

A&-%

;r!"!$!,%!

A&-% $!

=!.#-&!,%!

A:0#!r!0

0:.o%-#(,2)Ri Actie termen

lun/5total acti

' ',''( [','(

Rac Actiecurente5TA

(,'' ',GG -','(

&)


24/33

Rpp 2i.fi4e la al.de

bilanţ[?225TA

',() ','G -',''

I&$"0#or M!#o$0 $!

"0%"-%

A&-% 344, %! A&-% 34, %! A:0#!r!0

0:.o%-#(,2)


25/33

Referitor la datoriile pe termen scurt putem spune c$ aportul cel mai mare +l are datoriile pe

termen scurt calculate +n anul precedent de )K&FG9 lei şi datoriile pe termen scurt comerciale +n anul

de /estiune ce constituie )F'&K' lei.

:espre datoriile pe termen scurt financiare putem spune c$ +ntreprinderea nu dispune de ele

ceea ce este faorabil pentru o actiitate faorabil$.

3+3+ Pro!"# ;r8&$ /;%!/!r!0 Co$-%- $! E#"


26/33

imparţial şi transparenţei, pentru personalul din cadrul „3oduri 3rim” ?R> sunt obli/atorii

urm$toarele principii;

a% prioritatea intereselor +ntreprinderii - principiu conform c$ruia personalul din cadrul „3oduri

3rim” ?R>, are +ndatorirea de a considera interesele +ntreprinderii mai presus dec1t interesul

personal, +n e4ercitarea atribuţiilor funcţiei

b% profesionalismul - principiu conform c$ruia personalul din cadrul „3oduri 3rim” ?R> are

obli/aţia de a +ndeplini atribuţiile de sericiu cu responsabilitate, competenţ$, eficienţ$,

corectitudine şi conştiincio*itate

c% imparţialitatea şi nediscriminarea - principiu conform c$ruia an/aaţii din cadrul „3oduri 3rim”

?R> sunt obli/aţi s$ aib$ o atitudine obiecti$, neutr$ faţ$ de orice interes politic, economic,

reli/ios sau de alt$ natur$, +n e4ercitarea atribuţiilor funcţiei

d% inte/ritatea moral$ - principiu conform c$ruia personalului din cadrul „3oduri 3rim” ?R>, +i este

inter*is s$ solicite sau s$ accepte, direct ori indirect, pentru el sau pentru altul, reun aanta ori beneficiu moral sau material

e% libertatea /1ndirii şi a e4prim$rii - principiu conform c$ruia personalul +ntreprinderii poate s$-şi

e4prime şi s$-şi fundamente*e opiniile, cu respectarea ordinii de drept şi a bunelor morauri

f% cinstea şi corectitudinea - principiu conform c$ruia, +n e4ercitarea funcţiei şi +n +ndeplinirea

atribuţiilor de sericiu, personalul din cadrul „3oduri 3rim” ?R>, trebuie s$ fie de bun$-credinţ$ şi

s$ acţione*e pentru +ndeplinirea conform$ a atribuţiilor de sericiu

/% comportament inte/ru \principiu care presupune c$ personalul „3oduri 3rim” ?R> trebuie;@ s$ fie corect şi onest +n +ndeplinirea atribuţiilor de sericiu

@ s$ nu foloseasc$ po*iţia deţinut$ la +ntreprindere +n interese personale

@ s$ nu su/ere*e şi s$ nu pretind$ recompens$ #cadouri şi orice alte alori sau sericii% pentru

+ndeplinirea atribuţiilor de sericiu de la persoanele cu care au relaţii de colaborare

@ s$ nu se implice +n actiit$ţi sau +nţele/eri, direct sau prin membrii de familie, care s$ dea naştere

la conflicte de interese

@ s$ nu foloseasc$ bunurile +ntreprinderii pentru re*olarea problemelor personale.O:%=0' $! &0#-r ;ro6!.o&0%

An/aaţii „3oduri 3rim” ?R> trebuie s$ aduc$ la +ndeplinire la termen şi +n mod corect

sarcinile de sericiu prin;

@ studierea politicilor5procedurilor operaţionale din domeniul propriu de actiitate, +nţele/erea şi

aplicarea acestora +n actiitatea pe care o desf$şoar$

@ actuali*area politicilor şi procedurilor aplicabile +n actiitatea pe care o desf$şoar$

@ solicitarea de asistenţ$ din partea superiorului ierarhic atunci c1nd e4ist$ +ntreb$ri priind

politicile5procedurile care trebuie aplicate şi respectate

&F


27/33

@ +mbo/$ţirea continu$ a cunoştinţelor şi competenţelor profesionale, prin participarea la cursurile

de pre/$tire profesionala, at1t prin /ria societ$ţii c1t şi prin studiu indiidual

@ informarea imediat$ a superiorului ierarhic asupra oric$rei +ncerc$ri5presiuni de +nc$lcare #cu sau

f$r$ ştiinţ$% a politicilor5procedurilor societ$ţii f$cute din interiorul5e4teriorul societ$ţii.

7n desf$şurarea actiit$ţii sale, fiecare an/aat al „3oduri 3rim” ?R> are urm$toarele obli/aţii;

P s$ cunoasc$ şi s$ aplice corect preederile5re/lement$rile le/ale şi procedurile interne ale

+ntreprinderii

P s$ se asi/ure c$ acţiunile +ntreprinse sunt +nţelese corect

P s$ conştienti*e*e şi s$ protee*e ima/inea şi presti/iul +ntreprindere, inclusi al calit$ţii sale de

an/aat al „3oduri 3rim” ?R>.

Co&6%"#-% $! !r!.!

An/aaţii trebuie s$ eite orice situaţie care implic$ sau poate /enera conflicte +ntre propriile

interese şi interesele „3oduri 3rim” ?R>.7n orice situaţie, an/aaţii care au relaţii de afaceri cu clienţii, contractorii, furni*orii trebuie

s$ acţione*e numai +n interesul +ntreprindere şi s$ e4clud$ orice fel de aantae personale. :atoria,

loialitatea şi sarcinile de sericiu ale an/aaţilor nu trebuie compromise +n nici un fel de interesele

personale. An/aaţii or eita orice implicare direct$ sau indirect$ \ de e4emplu prin membrii

familiei #soţ5soţie sau copii aflaţi +n +ntreţinere% - +n asocieri sau inestiţii care influenţea*$ sau pot

influenţa deci*iile indiiduale ale oric$rui an/aat, atunci c1nd acesta acţionea*$ +n interesul

societ$ţii. 0rice posibil conflict de interese trebuie declarat.P0r#";0r!0 %0 0"#8#' ;o%#"!

3articiparea an/aaţilor „3oduri 3rim” ?R> la iaţa politic$ se a face numai +n afara orelor

de pro/ram şi doar +n numele propriu al an/aaţilor, nu +n numele +ntreprinderii. 7ntreprinderea nu

accept$ manifest$ri sau iniţiatie care au un scop e4clusi sau preponderent politic, se abţine de la

orice presiune direct$ sau indirect$ faţ$ de e4ponenţii mediului politic şi nu ofer$ contribuţii b$neşti

partidelor politice sau asociaţiilor cu care poate intra +n conflict de interese.

!u se a e4ercita nici un fel de presiune direct$ sau indirect$ asupra an/aaţilor pentru aspriini o formaţiune politic$ sau o candidatur$ politic$ indiidual$ ori pentru a contribui cu fonduri

b$neşti +n scopuri politice.

Do"-/!!%! $& "0$r-% şi-a stabilit şi menţine standarde de calitate priind +ntocmirea

documentelor, strate/iilor, procedurilor, rapoartelor, pentru a se asi/ura c$ actiele sale sunt

proteate şi utili*ate +n mod corespun*$tor.

Trebuie s$ se efectue*e +nre/istr$ri corecte, e4acte şi +n timp util ale documentelor emise,

pentru eidenţe şi raport$ri, +n conformitate cu preederile fişei postului şi cu re/lement$rile şi

&9


28/33

procedurile +n i/oare ale „3oduri 3rim” ?R> !u trebuie s$ se reali*e*e documentaţii incorecte sau

frauduloase.

!u trebuie s$ se reali*e*e documentaţii care s$ fie contrare intereselor +ntreprinderii.

Trebuie s$ se p$stre*e documentaţiile pentru a putea fi oferite auditorilor sau or/anelor de

control, la solicit$ri.

Trebuie s$ se semne*e numai acele documente care sunt corecte şi ade$rate.

Pro#!K0r!0 :-&-r%or au obli/aţia s$ protee*e actiele şi resursele +ntreprinderii şi

s$ prein$ deteriorarea, andali*area sau utili*area incorect$ a acestora. 0rice risip$, folosire

incorect$, distru/ere sau furt al propriet$ţii societ$ţii, de care are cunoştinţ$ un salariat al

+ntreprinderii, trebuie comunicate f$r$ +nt1r*iere superiorului direct.

>a +ncetarea contractului indiidual de munc$, an/aaţii au obli/aţia de a returna ceea ce

aparţine de drept +ntreprinderii şi +n primul r1nd documentele #inclusi +n format electronic% carerepre*int$ informaţii confidenţiale sau drept de proprietate intelectual$. 3roprietatea intelectual$ a

societ$ţii a fi proteat$ de c$tre an/aaţii care o utili*ea*$.

Este inter*is$ discutarea de subiecte ba*ate pe informaţii confidenţiale, proprietate a „3oduri

3rim” ?R>, cu furni*ori5clienţi 5parteneri.

Pro#!"'0 /!$-%-


29/33

0rice an/aat poate achi*iţiona un bun aflat +n proprietatea priat$ a statului sau a unit$ţilor

administrati-teritoriale, supus 1n*$rii +n condiţiile le/ii, cu e4cepţia urm$toarelor ca*uri;

a% c1nd a luat cunoştinţ$, +n cursul sau ca urmare a +ndeplinirii atribuţiilor de sericiu, despre

aloarea ori calitatea bunurilor care urmea*$ s$ fie 1ndute

b% c1nd a participat, +n e4ercitarea atribuţiilor de sericiu, la or/ani*area 1n*$rii bunului respecti

c% c1nd poate influenţa operaţiunile de 1n*are sau c1nd a obţinut informaţii la care persoanele

interesate de cump$rarea bunului nu au aut acces.

Aceleaşi dispo*iţii se aplic$ +n mod corespun*$tor şi +n ca*ul concesion$rii sau +nchirierii

unui bun aflat +n proprietatea public$ ori priat$ a statului sau a unit$ţilor administrati-teritoriale.

An/aaţilor le este inter*is$ furni*area informaţiilor referitoare la bunurile proprietate

public$ sau priat$ a statului ori a unit$ţilor administrati-teritoriale, supuse operaţiunilor de

1n*are, concesionare sau +nchiriere, +n alte condiţii dec1t cele pre$*ute de le/e.

Coor$o&0r!0 ? "oro%-% 0;%"r &or/!%or $! "o&$-# ;ro6!.o&0%„3oduri 3rim” ?R> coordonea*$ şi controlea*$ aplicarea normelor pre$*ute de pre*entul

cod de conduit$, e4ercit1nd urm$toarele atribuţii;

a. urm$reşte aplicarea şi respectarea +n cadrul „3oduri 3rim” ?R> ? a preederilor pre*entului cod

de conduit$

b. soluţionea*$ petiţiile şi sesi*$rile primite priind +nc$lcarea preederilor pre*entului cod de

conduit$ sau le transmite spre soluţionare or/anului competent, conform le/ii

c. formulea*$ recomand$ri de soluţionare a ca*urilor cu care a fost sesi*atd. elaborea*$ studii şi cercet$ri priind respectarea preederilor pre*entului cod de conduit$

3rin actiitatea sa „3oduri 3rim” ?R> nu poate influenţa derularea procedurii disciplinare din

cadrul „3oduri 3rim” ?R>, desf$şurat$ +n conformitate cu preederile


30/33

3entru informarea salariaţilor din cadrul „3oduri 3rim” ?R> :irecţia Resurse Hmane are

obli/aţia de a asi/ura publicitatea şi de a afişa codul de conduit$ la sediul +ntreprinderii +ntr-un loc

i*ibil.

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

:e*oltarea social$ se refer$ la orientarea +ntre/ii lumi, a unei ţ$ri, re/iuni, comunit$ţi sau

instituţii spre reali*area unei st$ri de*irabile, pus$ ca obiecti de reali*at printr-un proces plani_cat

+n timp, printr-un set de acţiuni conu/ate.

?chimbarea prin cri*$ este impus$ de presiunea factorilor ne/atii şi nemulţumirea e4plo*i$, iar

soluţiile i*ea*$ un ori*ont de timp redus şi se doedesc adesea slab e_ciente. :e*oltarea social$

plani_cat$ presupune, +ns$, un proces amplu de proiectare pe termen mediu şi lun/ pentru soluţionarea

problemelor sociale şi alori_carea oportunit$ţilor, nu doar soluţionarea unor cri*e sau rela4area unor

tensiuni.

0 dat$ cu liberali*area preţurilor, cu apariţia şomaului s-au acuti*at problemele at1t din

sfera economic$, c1t şi din cea social$. :e aceea scopul de ba*$ al planific$rii sociale +n condiţiileactuale const$ +n oferirea posibilit$ţii lucr$torilor de se a confrunta cu mai puţine pierderi morale şi

materiale +n aceast$ perioad$.

Responsabilitatea social$ a firmei a deenit un subiect de discutie frecent o dat$ cu

dep$ irea modelului pur economic caracteri*at prin aten ia acordat$ produc iei i e4ploat$riiș ț ț ș

resurselor, ma4imi*area profitului +n orice condi ii i prin implicarea redus$ a factorilor de deci*ieț ș

din stat +n domeniul social. Trecerea la modelul socio-economic a marcat schimbarea priorit$ ilor,ț

accentul fiind pus pe standardul de ia $, pe protearea mediului etc.ț

)'


31/33

6irmele utili*ea*a o serie +ntrea/a de c$i pentru a re/la rela iile lor cu mediul social,ț

c$p$t1nd astfel statutul de societate comercial$ cu r$spundere social$. !u sunt pu ini cei careț

consider$ c$ pentru a dob1ndii un asemenea statut, firma trebuie s$ respecte le/isla ia +n i/oare.ț

Al ii aprecia*$ c$ pentru a aea un comportament etic care presupune responsabilitate social$, firmaț

trebuie sa- i fundamente*e ac iunile de onestitate, transparen $, respectarea promisiunilor, /ria fa $ș ț ț ț

de colectiitatea +n cadrul careia + i desf$ oar$ ac iitatea.ș ș ț

R$spunderea sociala, spre deosebire de cea uridic$, impune un anumit niel de sus inere dinț

propria ini iatia +n procesul de re*olare a problemelor sociale din partea or/ani*a iei. :isensiunileț ț

referitor la rolul businessului +n societate au iscat o mul ime de ar/umente pro i contraț ș

responsabilit$ ii sociale.ț Astfel din cadrul ar/umentelor pro r$spundere social$, pot fi ar/umentate

urmatoarele;

• 3erspectiele faorabile pe termen lun/ pentru business.

• ?chimbarea necesit$ ilorț și a tept$rilor societ$ ii.ș ț

• :ispunerea de resurse solide pentru a oferi autor +n re*olarea problemelor sociale.

• 0bli/atiunea morala a comportamentului social responsabil.

2ulti sunt +mpotria responsabilit$ ii sociale, aduc1nd urmatoarele ar/umente;ț

• Este +ncalcat principiul de ma4imali*are a enitului.

• imitat$ „3oduri 3rim” este o companie care de mai mult de apteș

ani de *ile fiind succesorul a dou$ companii interna ionale mari de construc ii a 3odurilor +nț ț

Republica 2oldoa, acitiea*$ +n domeniul repara iei i construc iei drumurilor i podurilor +nț ș ț ș

special a podurilor.

7n cadrul +ntreprinderii „3oduri 3rim” ?R> lipse te codul de etic$ profesional$. ?copulș

pre*entului proiect a fost cel de a elabora un cod de etic$ profesional$ pentru implementareulterioar$ +n cadrul +ntreprinderii.

repre*int$ normele etice de conduit$ care

stabilesc şi re/lementea*$ alorile corporatie, responsabilit$ţile, obli/aţiile şi conduita +n

actiitatea de sericiu.

Respectarea constituie o obli/aţie a

an/aaţilor şi ofer$ acestora informaţii priind modul +n care aceştia pot re*ola problemele de etic$

+n actiitatea de sericiu.

3re*entul


32/33

derul$rii actiit$ţii. au obli/aţia s$ protee*e actiele şi resursele +ntreprinderii şi

s$ prein$ deteriorarea, andali*area sau utili*area incorect$ a acestora.

BIBLIOGRAFIE

(. B$şanu Jh., 3ricop 2. 2ana/ement. Bucureşti; Economic$, (GGF. &G p.

&. Burlacu !.,


33/33

mg dezv sociale

Documents