lll lrnSOMAIYA

DAU D

I

Souerya Deuo s-a ndscut intr-un orag din vestul Statelor Unite ale Americii pr

gi-a petrecut copiliria gi adoldscenla mutindu-se dintr-o parte in alta. Dragostea

ei pentru ci4i a condus-o citre studiul literaturii engleze, cu specializarea in cea

medievale 9i premoderni. tn timp ce era la masterat, a fost librar la Politics and

Prose, secliunea de ci4i pentru copii. Din 2Oi4 lurre zala un doctorat in

literaturi englezl. Pregite;te o disertalie despre lumea victoriani, pietre,

apartenenta de rastr gi media. Miraj este romanul siu de debut.

Traducere din limba englezd

IoaNa Vrao

NEMIRA

PROLOG

El este singurul din familie fdrd, daan.Ei zic ci asta il face

ideal; niciun insemn tradilional pe f.ayd,, sdl identifi cein caz

ci moare. Nicio cale si ii conduci lafamilialui. Este tindr,n-are nici cincisprezece ani, prea tandr pentru ceremonia

daanului. Asta ii spune ea cAnd vine si il aleagn. Ci este tAnir

qi priceput 9i ci este de incredere. Asta, afLlmd. ea, este tot

ce conteazd.

Nu se simte tindr. Se simte fldmAnd, genul de foame care

il roade zi gi noapte, pdnd cAnd ii devine atit de apropiatd,

incAt nu ;tie cum si triiasci fi^rd, ea. Se simte dur, pentru ci

;tie si lncaseze o bdtaie, si cadd exact atunci cAnd gardianul

il lovegte cu bastonul. Se simte furios, atdt de furios, genul

de furie ce nu are nevoie si fie intrelinuti.Este invizibil intr-o mare de chipuri invizibile.

Mullimea etdclrtd, insd oricum mereu e aga la genul esta

..lc evenimente. E solemni. Prea solemnn. Nobilii stau pe

l)crne din catifea in spatele cordonului auriu, insi cei care

strru in picioare, care pfivesc in sus spre podium a$tePtAnd-o

s;i apari, aceia sunt siracii. Hnmesilii. Neputinciogii. Sunt

rrir:i pentru ci trebuie.

Membrii makhzenl gugotesc intre ei, par nigte pnsdri fd-

cute din nestemate, vegmintele scAnteind in lumina soarelui,

sdbiile inrrezdrindu-se strelucitoare din teci, cAnd barbaliise foiesc tn aerul apisdtor de vard,. Mare mirare si fie vreu-

nul andalan; acum ardtd, cu toqii vathek. Acceptaserd con-ducerea vathek. Altfel nu s-ar fi imbrlcat aga, nu ;i dacd, ar

mai fi fost andalani.

inaintAnd prin mullime, se gAndegte la sora lui mai mici.Moartd de doui veri deja, cu stomacul umflat de foame.

Tatil lui, dus demult, prea slab sn-i intrelini, si rimAnI.Mai avea o sori, un frate gi pe maici-sa. Toli avAnd o

situaqie mai buni dupl asta. Ea ii jurase. IJn so! pentruDunya. O cdsuqd a lor, departe de ora9, grAne gi o grddindgi, cine gtie, poate chiar gi vite. Departe de tot ce cunosc, dar

cu $ansa unei noi vie1i.+. A.Ii transpird miinile. S-a antrenat pentru asta, e pregitit,

dar n-a mai luat o viayd. pAni acum.

SAngele nu moare niciodati, igi amintegte el. SAngele nuuiti niciodati.

Asta e pentru un scop mai inalt - mult mai importantdecAt prop riaviald,, decAt orice viagd. Trebuie fdcutd,, se gAn-

degte el. Pentru Andala. Pentru libertate.UrcAnd scirile podiumului, se minuneazd, cd, cineva

care seamind. atit de mult cu pdrinlii sdi este capabil sistArneascd atdta groazdL. A atzit istorisirile, gtie ci lucru-rile sunt deseori ristilmdcite cAnd sunt povestite. Darpropria viagd., vielile fragrlor gi ale vecinilor dovedesc ci

t in araba marocand., rnahbzen desemneazi elita, grupul de oameni

din jurul regelui. Termenul este folosit in Maroc qi cu sensul de ,,stat"sau ,,guvern" (n. tr.).

existi un sAmbure de adevdr. Ocupaqia e crudd. Urmagii

sdi, Ei mar crrzi.Soarele se reflectl in metalul argintiu al 1evii. O ridici,

1inte9te, trage.

De doud ori.

GALAXIA MIZAAL, S ISTIMULOUAMALICH

CADIZ, UNA DINTRE LUNILEANDALEI

Pe o mici lunl de pe orbita unei planete mari, intr-o micil'crmi dintr-un sat mic, se afla o cutie, iar in cutie era o pand.

Cutia era veche, de pe lemn fiind ;tearsi orice urml de

rnodel sau de vopsea. Mirosea a gofran gi a sco4igoari, pu-

tcrnic gi dulce. Aleturi de pani se giseau un inel vechi cu

sigiliu, o floare rogie conse rvatd,in rigini ;i o fAgie de catrfea

vcrde, zdrenyuitd pe margini.CAnd eram mici, mi strecuram deseori in camera pirin-

lilor mei, mereu ca sd mi uit pe furig tn cutie. Iar misterul

s.iu a sporit atunci cAnd mama a inceput si o ascundi de

rrrine. Pana mi fascina. Un copil de cinci ani nu avea nevoie

,lc trn inel, de o floare sau de o bucatd de pdnz|r. tnse pana

rrrrci pdsiri magice displrute? Ca toate lucrurile din vechea

Irrrrrc, mI striga pe nume.

I)ana era neagrd., alcdtuitd din sute de nuanle tntunecate gi

st'irrteietoare. CAnd am finut-o la lumini, s-a unduit in valuri

, r llr.rstre ;i verzi Ei roqii, ca o vri1d, ce iese fremdtdtoare la iveali,

(t'strtir de o mAni nevdzutd. Fusese a unei rcsleet, mi-ais matrra)

1r.ts:iri despre care odinioari se credea ci sunt mesageri ai Dihyei.< llnd Dihya voia si-1i dea un semn) i1i strecura pana in

1r,rlrnI. CAnd voia si-1i impuni o misiune, sI treci la acliune,

tr inritea insfui pasirea. Era o chemare sfAnti gi nobih, care

13

trebuia luatl in serios. Rizboiul, cilitoriile lungi, soarta

naliunilor: pentru asta te chema o tesleet.

Bunicul meu primise una, degi mama nu povestea nicio-datd din ce motiv si nici mdcar cine a fost.

- Un nesibuit care a murit plAngAnd dupl tot ce n-a re-

alizat, imi spusese ea odatd.

M-am holbat in cutia veche, cu privirea in go1, absorbitlde gAnduri. Soarele urma si apuni in curAnd gi nu aveam

timp de pierdut cu o pand veche. Dar md" atrdgea, asa cumo ficuse cAnd eram micd, iar degetul meu mare se migca

absent de-a lungul formei sale, inainte gi inapoi.r\u mal ramasese nlclo tesreet Pe uaarz sau Pe nnoala,

planeta-mami. Ca multe lucruri din copileria mamei, plecaseri,

Nu mai rimi.sese nicio tesleet pe Cadiz sau Andala,

se consumaseri sau dispiruseri. Nu mai aveamdecAt rem4i1e,

urme a ceea ce existase cAndva gi probabil nu va mai exista.

Am tresirit cXnd mama a tugit in pragul ugii.

- Amani, atit a rostit, cu o spAnceand ridicatd,.

Erapreatirziu si ascund cutia sau propria vinovdlie cimi-am begat nasul in camera pirinlilor doar ca sd o scot

din nou.

tnsi mama nu a zis nimic, doar a zimbit gi a venit spre

mine, cu mAna intinsi.- Tatil... tatdltdugi-a dat pana? am intrebat-o in cele din

urmi, inmAnAndu-i cutia.

Ochii i s-au mirit ugor. Pentru o clipd, am crezut cd

nu-mi va rdspunde.

- Nu, a spus ea blAnd, inchizind capacul. Am gisit-o lapulin timp dupn ce pasirea plecase. trrtr-rr., moment de sle-

biciune, in nigte tufe.Rareori o vedeam pe mama ca acum, moale gi melanco-

lici, amintindu-gi parcd,de vremuri mai blAnde. Trecuse prin

1415

dord, rdzboaie, cel civil, apoi invazia vathek gi ocupaqia ce

i-aurmat.Era durd, cu o structurd de oqel, de neclintit, im-

posibil de sferAmat, de distrus.

- Care a fost momentul de slebiciune? am intrebat.

Nu mi a$teptam sI primesc rispuns. Ca intotdeauna.

insi mama m-a surprins gi a zdmbit.

- Fugeam de dragoste. De tatil tiu, mai precis. Amvdzut

in propria inimd capacitateatatilui meu de a se pierde intr-o

altd persoani gi asta m-a tnspiimdntat.Spre amuzamentul ei, am rimas cu gura ciscatd. $tiam

cn piringii mei se iubesc; era evident pentru oricine ti privea,

in pofida diferenlelor dintre ei. lnsn nu o auzisem niciodati

pe mama spunAnd-o mdcar, recunoscAnd-o de bundvoie...

- in orice c^2, ce caugi aici? Ar trebui si te pregdtegti

pentru diseard.

Nu gtiam cum sl-i explic, aga cd, doar am dat din cap gi

,rm ridicat din umeri.

- Nu gtiu. Pur gi simplu... imi place mult. Am vrut si ovid din nou.

S-a apropiat de mine 9i mia ridicat berbia. Eram adulti,clar mama tot mi intrecea cu un cap. Mia mAngAiat obrazul

.':u dosul degetelor, urmdrind liniile de-a lungul cdrora

rrveam si-mi primesc daantl - tattaje geometrice precise

('ilre marcau primul meu pas spre maturitate. Speram siscmene cu ale ei: clare gi puternice, anunlAnd intregii lumi,tlintr-o singuri privire, cine era gi de unde venea.

- $tiu ci siptimAna asta a fost dificild, a zis intr-un final.

M.ri dificila decAt majoritatea.Dar vatrece, catoate celelalte.

Mi-am mu$cat limba ca si nu spun ce gAndeam. N-art rcbui si agteptim si treaci. Ei n-ar fi trebuit sl fie aici de la

bun inceput. SiptlmAna astaindurasem nu doar incendierea

pimAnturilor noastre, ci gi prezenla sporitd a vathilor.

tnse ea m-a lasat fdreglaspentru a doua oard, agezlndu-mi

cutia inapoi tn mlini.- Cred cd asta ar trebui si fie a ta de acum, a spus cu

vocea din nou blAnda. Speranla este un joc de fatd'tdndrd,

iar 1ie i1i va prinde mai bine.

Am deschis gura, apoi am inchis-o, muti de uimire.

- Seriosl am rostit in cele din urmi.A zAmbit din nou.

- Serios, a repetat ea gi m-a sirutat pe frunte. Poate Dihya

i1i va trimite o a doua pani, iar tu vei avea propria chemare

in aceste vremuri tulburi.M-a ldsat singuri in camerd.tnca strAngeam cutia la piept.

M-am dus imediat in camera mea si o ascund, ca nu cumva

m ma sd vini sus gi sd se rdzgindeasci.

Soarele apunea de-a binele a acum. M-am grnbit si o do-

sesc gi si-mi gisesc lucrurile. Khadija probabil mi aqtepta 9i

uram sd mi sipuneascl pentru intirziere. Lf-ard, satul era

tlcut. De obicei, pe la ora asta, ^uzeammuncitorii

cAmpului

fredonAnd tn drumul lor spre sat gi clopotul care m^rca

sfArgitul zilei. Cadenla bocanc ilor, vinzdtorii ambulanli

strigAndu-gi produsele in mica piali locali, cAini gi capre

giligioase; toate aceste sunete lipseau.

Nu mai erau cAmpuri, nu dupl focul pus siptimdnatre-

cuta de Garda Imperiale. Rebeli - sau mai degrabn holi fle-

mLnzi- se adipostiseri intr-una dintre casele delaintrarea

in cetate. DecAt sr caute prin fiecare, Garda incendiase pr-

mAnturile. ii a,rzisem pe rebeli urlAnd, nu mai departe de

piaqa centrala. Acum , odatd distruse cAmpurile, satul

16

I Citadele, fortdreald,in arabe (n. tr.).

17

numdra sdptnmAnile pindla iarnd. gi pAnI la foametea ce si-

gur avea si urmeze.

La ce sd-mi doresc propria pani, propriul semn? linAnd cont

cle toate astea - deviagd.,in general -) nu aveam nevoie de niciun

semn. Voiam altceva,mai palpabil, imediat. Voiam lumea.

Vathi nu erau colonigti in nebuloasa noastrd - locuiserd

pe planeta 1or, Vaxor, in principal in pace Ei armonie cu legile

galactice. Dar igi otriviserd propria atmosferl 9i fuseseri for-

laqi sd se mute pe una dintre luni. O mdsurl provizorie, avindin vedere populalia in cregtere rapida gi lipsa de resurse. IJnii;ru zis cd opliunea extinderii cdtre alte sisteme era inevitabili.

Existau momente cind intrezdream lumea a$a cum era

t'rr inaintea ocupaliei vathek. CAnd marna sau tata vorbeaulrir; sd se gAndeascd de doui ori sau cAnd o bitrAni din sat

spunea ,,1n tinereqea rr'ea" ori un bdrbat cinta un cAntec de

tlemult, pe care nu-l mai auzisem. Scheletul vechii noastre

vieli era acolo, abiavizibil, 9i il voiam inapoi. Voiam si ne

.rrnintim cu tolii ce fuseserdm, cAt de puternici eram. $i fare

incloiald cd, rezistenla inseamnd putere, dar pdnd gi o piatrasc tocegte daci trebuie si indure prea multd ploaie.

Puteam sI vreau eu mult Ei bine, nimic nu avea si se in-tirrrple. Simplul f.apt de avrea nu a rezolvat nimic niciodatd.

OftAnd, am pus cutia bine, mi-am gisit pelerina gi pan-

rolii gi am luat-o in jos pe scdri.

La bucitdrie, am impachetat ultimele bucate pe care le luam

.''rr noi. Strbatoream noaptea majoratului. Eu 9i incd doudspre-

zt'ce fete in sfArgit impliniserdm vArsta necesard gi, dupi obicei,

irrtregul sat mergea la una dintre acele kasbahl abandonate.

Acolo urma si primim daanul gi si devenim adulte in ochii

satului, continuAnd celebrarea cu mAncare;i cu dans.

- Amani.M-am intors gi l-am vdzutin ugipe fratele meu, Husnain.

Pnringii mei aveau trei copii: Aziz, cel mai in vArstd, mai

mare decAt mine cu peste zece ani. Eu, cea mai tAnirl, 9i

Husnain, mai mare cu cincisprezecel:uni decAt mine.M-ag

fi putut bazapeinlelepciun ealvi Aziz, dar,ln ciuda lunilorcare ne despirgeau, Flusnain era jtmdtateame ) geamdnul

meu. Avea toati nesibuinla gi focul unui fiu mijlociu, rare-

ori temperate dacd, n-ag fi fost eu.

- Ji-am adus ceva, a zis eI, dupi ce eu m*am agezat.

Am rAnjit gi am intins mAinile.

- tnchide ochii.Aga am gi ficut, dar continuAnd si 1in bragele tntinse.

O secundi mai tirzir1 un obiect sublire gi lat mi-a fost age-

zatinpalme. Am privit printre gene inainte ca fratele meu

sI-mi spunl si deschid ochii 9i aProape ci am scipat legitura

de foi, de parcd, ar fi luat foc.

- Amani!

- Chiar este...?

tn urma cu aproape o lund cdhtoriserim ln Cadiza

Prime, oragul capitale al lunii noastre, si ne facem proviztipentru mica fermi linuti de tatdl gi de fralii mei pe fAgia

noastri de pimAnt. Umblasem prin piala in aer liber, iar tn

capdtul unui stand cu ci4i, inghesuit, se afla un mdnunchi

de foi vechi - poezie massiniti. Era prea scumpd chiar Ei

numai si mi gAndesc si o cumpir, tn plus, cea mai mare

parte ^poezieireligioase

erainterzisi. Fusese prea des folo-

siti ca mijloc de mobilizare a rebelilor in timpul ocupaliei.

18 19

Massinia era profetesa religiei noastre gi, de;i toli o iu-beam, eu o iubeam mai mult decAt orice altceva din credinlanoastri. in nrrmele ei aveam atit cintece, cdt gi o intreagitradilie lirici ce inflorise in cinstea vieqii qi a realizdrrlor sale.

tmi placea o astfel de poezie mai presus de toate gi tAnjeam

clupi ea, in ciuda riscului de a fi prinsd. MAinile imi tremu-rau cAnd am aptrcat teancul de foi.

- Ai riscat enorm...

- Nu te mai gAndi la risc, a zis eI. Acum sunt ale tale Ei

llsta e tot ce conteazd..

Mi-era teamd. si zAmbesc sau sI le ating. Ale mele! Cugreu imi venea si cred. Nu mai avusesem niciodati o colec-

lie de poezie.

- Ah, in numele Dihyei! a rAs el, desf;cAnd gnurul din

iurul lor inainte si mi le aseze lar in mAini.Trebuia sd le transcriu pe holopagini sau sI le incarc tn

vreobazd de date. Nu era nicio garanlie ci avear sI rezistel,r vremea de aici sau cd nu aveam sd le pierd ori ci n-avea sisc intAmple cine qtie ce altceva. $i trebuia sd le ascund, alifelriscam si-mi fie confiscate de magistrali.

Swflaele ni se vor intoarce acasd, noi ne oom tntoarce, zicea

lrrimul poem. Ne oom dteza picioarele tn /loarea citadelei.

Am inchis ochii, mi-am imaginat citadela, fareindoialel:icuti scrum acum. Mi-am imaginat durerea scriitoarei, amsirrrlit-o ca pe o rand.in inimi, iar sufletul meu a privit ina-

p.ri, ca gi cum lisa tn urmi ceva prelios. $tiam cum e si cauliin tine o amintire ce se gterge cu repeziciune, si vezi cum.lispare cu fiecare invocare pdnit cind devine doar o senzatie,

rrrr [igaq betitorit, pe care il strabali, de;i nu 1iJ amintegti.I )rrrerea de pe paginn era palpabild, - toatd" lumea avea o ci-t;rrlcld. Oragul natal devenit o grimadd. de molo4 familia de