monitor 2008 bun - ispaim.mapn.roispaim.mapn.ro/app/webroot/fileslib/upload/files/monitor...

MONITOR STRATEGIC

REDACTOR {EFREDACTOR {EFREDACTOR {EFREDACTOR {EFREDACTOR {EF• General-maior (r) drGeneral-maior (r) drGeneral-maior (r) drGeneral-maior (r) drGeneral-maior (r) dr. MIHAIL E. MIHAIL E. MIHAIL E. MIHAIL E. MIHAIL E. IONESCU. IONESCU. IONESCU. IONESCU. IONESCU, Directorul Institutului

pentru Studii Politice de Ap\rare [i Istorie Militar\, MinisterulAp\r\rii, România

COLEGIUL DE REDAC}IECOLEGIUL DE REDAC}IECOLEGIUL DE REDAC}IECOLEGIUL DE REDAC}IECOLEGIUL DE REDAC}IE• General de brigad\ (r) prof. General de brigad\ (r) prof. General de brigad\ (r) prof. General de brigad\ (r) prof. General de brigad\ (r) prof. MICHAEL CLEMMESENMICHAEL CLEMMESENMICHAEL CLEMMESENMICHAEL CLEMMESENMICHAEL CLEMMESEN, Royal, Royal, Royal, Royal, Royal Danish Defence College, Copenhaga, Danemarca Danish Defence College, Copenhaga, Danemarca Danish Defence College, Copenhaga, Danemarca Danish Defence College, Copenhaga, Danemarca Danish Defence College, Copenhaga, Danemarca• Prof• Prof• Prof• Prof• Prof. asociat dr. asociat dr. asociat dr. asociat dr. asociat dr. JORD. JORD. JORD. JORD. JORDAN BAEVAN BAEVAN BAEVAN BAEVAN BAEV, The New Bulgarian University, Bulgaria• ProfProfProfProfProf. univ. univ. univ. univ. univ. dr. dr. dr. dr. dr. DENNIS DELET. DENNIS DELET. DENNIS DELET. DENNIS DELET. DENNIS DELETANTANTANTANTANT, London University, Marea Britanie• SORIN ENCU}ESCUSORIN ENCU}ESCUSORIN ENCU}ESCUSORIN ENCU}ESCUSORIN ENCU}ESCU, pre[edintele Asocia]iei „Manfred Wörner“,

Bucure[ti, România• Lector univLector univLector univLector univLector univ. IULIAN FO. IULIAN FO. IULIAN FO. IULIAN FO. IULIAN FOTTTTTAAAAA, Directorul Colegiului Na]ional de

Ap\rare, Ministerul Ap\r\rii, România• DrDrDrDrDr. SERGEY K. SERGEY K. SERGEY K. SERGEY K. SERGEY KONOPLONOPLONOPLONOPLONOPLYYYYYOOOOOVVVVV, Harvard University Program for Black

Sea Security, SUA• ProfProfProfProfProf. univ. univ. univ. univ. univ. dr. dr. dr. dr. dr. V. V. V. V. VASILE SEC\RE{ASILE SEC\RE{ASILE SEC\RE{ASILE SEC\RE{ASILE SEC\RE{, {coala Na]ional\ de Studii Politice

[i Administrative Bucure[ti, Rom=nia• ProfProfProfProfProf. univ. univ. univ. univ. univ. dr. dr. dr. dr. dr. MICHAEL SHAFIR. MICHAEL SHAFIR. MICHAEL SHAFIR. MICHAEL SHAFIR. MICHAEL SHAFIR, Universitatea din Cluj-Napoca, România• Colonel (r) SHAColonel (r) SHAColonel (r) SHAColonel (r) SHAColonel (r) SHAUL SHAUL SHAUL SHAUL SHAUL SHAYYYYY, [eful Departamentului de Istorie Militar\

al Statului Major al Armatei Israeliene• DrDrDrDrDr. JEFFREY SIMON. JEFFREY SIMON. JEFFREY SIMON. JEFFREY SIMON. JEFFREY SIMON, Institutul de Studii Strategice al Universit\]ii

Na]ionale de Ap\rare din Washington D.C., SUA• ZHOU JIANZHOU JIANZHOU JIANZHOU JIANZHOU JIAN, Institutul pentru Studii Strategice Interna]ionale, Beijing, China• Comandor (r) GHEORGHE VARTICComandor (r) GHEORGHE VARTICComandor (r) GHEORGHE VARTICComandor (r) GHEORGHE VARTICComandor (r) GHEORGHE VARTIC, Redactor [ef al „Revistei de

Istorie Militar\”, Ministerul Ap\r\rii, România

ADRESAADRESAADRESAADRESAADRESAStr. Constantin Mille nr.6, sector 1, Bucure[ti, cod 010142,telefon> 0040 21 315.17.00, fax> 0040 21 319.58.01www.ispaim.ro www.sarindar.roe-mail>[email protected]

Revista este inclusã în baza de date a Consiliului Naþional al Cercetãrii ªtiinþifice din ÎnvãþãmântulSuperior, fiind evaluatã la categoria „B+”.

Revisã editatã de Institutul pentru Studii Politice de Apãrare ºi Istorie Militarã,membru al Consorþiului Academiilor de Apãrare ºi Institutelor de Studii deSecuritate din cadrul Parteneriatului pentru Pace, membru asociat alProiectului de Istorie Paralelã pentru Securitate prin Cooperare.

SUMARIS

PA

IM —

mon

itor

str

ateg

ic 1

-2 /

200

8

Redactor> Drago[ B\nescu

Tiparul executat la Centrul Tehnic Editorial al Armatei, sub comanda nr. 5000/2008

B 75/25/07/2008

• SECURITATE INTERNA}IONAL|Rela]ia transatlantic\.Lec]iile secolului al XX-lea – PETRE OTU .............................. 5Conceptul de interoperabilitate procedural\ [i proiectarea securit\]ii globale– PAUL IONESCU ............................................................................................................ 20Securitatea în epoca globaliz\rii – ALEXANDRA DABU, MONICA CHIFFA .......... 25New developments of missile defense in Europe – Major SIMONA }U}UIANU .. 36Uniunea European\ [i problematica securit\]iienergetice – {ERBAN FILIP CIOCULESCU .................................................................... 40Security Trends in the Black Sea Region and Role of Georgia in the EnergySecurity of the Region – NIKA CHITADZE .................................................................... 45

• STRATEGII DE SECURITATERomania’s National Security Strategy – a Critical Approach of TransformationalPolitics – SIMONA SOARE .............................................................................................. 53Strategiile de securitate ale Ungariei, Slovaciei, Cehiei [i Poloniei> analiz\comparativ\ – GEORGETA CHIRLE{AN ........................................................................ 67Analiza comparativ\ a Concep]iilor de Securitate Na]ional\ ale RepubliciiMoldova, Georgiei, Armeniei [i Azerbaidjanului – MARIANA NEBESNEA ............. 88

• CRISIS MANAGEMENT AND CONFLICT PREVENTIONCrisis Response, Consequence Management. A Model Security Regime– Colonel ALBERT M. ZACCOR ..................................................................................... 99The Role of Humanitarian Organizations and Civil Military Cooperation in theField of Crisis Management and Conflict Prevention – ANDREW J. BRUZEWICZ 102

• RUSIA/CSISecuritatea na]ional\ a Federa]iei Ruse în postcomunism. De la occidentalizarela pragmatism – FELICIA ALEXANDRU ........................................................................... 109Cecenia ca spa]iu al unui conflict latent. Perspectiv\ asupra r\zboiului din1994-1996 [i a perioadei ce îi urmeaz\ – DIANA GABRIELA AGRIGOROAEI ....... 121

• DIN ACTIVITATEA {TIIN}IFIC| A ISPAIMConclusions of the Crisis management and conflict prevention seminar, Bra[ov,Romania, 12-17 Mai 2008 – SIMONA SOARE ............................................................ 129

• RECENZIISteve Tsang, Serviciile de Informa]ii si drepturile omului în era terorismului global,Ed. Univers Enciclopedic, 2008, 338 pagini – Col. AUGUSTIN V|DUVA ................. 133

Cristian Barna, Irena Chiru (coordonatori)> Contra-terorism [i securitate interna]io-nal\, ed.Top Form, Bucure[ti, 2008, 242 pagini – DRAGO{ B|NESCU .................... 138

Mark A. Heller (editor), The Middle East Strategic Balance 2007-2008, Institute forNational Security Studies (INSS), Tel Aviv, 2008, 111 pagini– DRAGO{ B|NESCU ... 1 4 0

Abram Shulsky, Gary J. Schmitt, R\zboiul t\cut, Ed. Polirom, 2008, 366 pagini – Col. AUGUSTIN V|DUVA ............................................................................................... 1 4 4

Ritske Bloemendaal, Kars de Bruijne (editori), Peace Support operations> The past andthe future. Papers of the Ankara seminar – Contributions to the PSO Conference inAnkara”, 12-13 noiembrie 2007, Harmonie Papers, The Centre for EuropeanSecurity Studies (CESS), Groningen, iulie 2008, 82 pagini – DRAGO{ B|NESCU ..... 1 5 4

SECURITATE INTERNA}IONAL|

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 20084

Monitor Strategic

Monitor Strategic

5SECURITATE INTERNA}IONAL|

Unul dintre cele mai importante fenomeneale epocii post-R\zboi Rece a fost deteriorarearela]iilor dintre Statele Unite ale Americii [iEuropa, în special cu ]\rile din vestul conti-nentului. Încetarea confrunt\rii bipolare [idispari]ia inamicului comun, UniuneaSovietic\, au generat fisuri în rela]ia transatlan-tic\ (RTA), num\rul [i aria controverselordevenind din ce în ce mai mare, mai alesdup\ interven]ia american\ în Irak (2003). Prinurmare, foarte mul]i cercet\tori [i speciali[tiau ajuns s\ aprecieze aceste disfunc]ionalit\]idrept o „criz\” în rela]iile dintre cele dou\maluri ale Atlanticului, cu urm\ri dintre celemai grave pentru unitatea [i viabilitateaOccidentului. A ap\rut, în consecin]\, o bogat\literatur\ în care opiniile exprimate au fost,nu de pu]ine ori, divergente [i opuse.

În cele ce urmeaz\, vom analiza succintaceast\ criz\ intervenit\ în rela]ia transatlan-tic\, f\c=nd [i o retrospectiv\ istoric\ aimplic\rii Statelor Unite pe continentuleuropean în secolul al XX-lea, cu dorin]a de adesprinde lec]iile acestui veac, plin deînv\]\minte pentru cele dou\ maluri aleAtlanticului. Vom trece în revist\ agendaraporturilor dintre Statele Unite ale Americii[i Uniunea European\ în perioada de dup\încheierea „R\zboiului Rece” [i vom încercas\ evalu\m perspectiva lor pe termen scurt [imediu. {tim c\ asemenea întreprindere estedificil\, prognoza în domeniul rela]iilorinterna]ionale fiind, nu odat\, riscant\. Cazulcel mai cunoscut îl reprezint\ sfâr[itul„R\zboiului Rece”, neprev\zut de c\trearmata de anali[ti [i cercet\tori ai fenomenului.

Relaþia transatlanticã. Lecþiilesecolului al XX-lea

Petre Otu

Ascensiunea Statelor Unite al Americiispre statutul de superputere

Expansiunea european\ a început odat\ cumarile descoperiri geografice de la sfâr[itulsecolului al XV-lea [i ea a cuprins [i desco-perirea „Lumii Noi” de c\tre Cristofor Columb.De[i el a ajuns pe p\mânturile din Caraibe,noul continent a fost denumit apoi America,dup\ numele altui explorator celebru, italianca [i Columb, Amerigo Vespucci. Începândcu echipajul spaniol al lui Columb, mai multena]iuni europene au creat pe noul t\râm, mariimperii coloniale, modelate dup\ ]\rile mam\.Noua Spanie a fost urmat\ curând de NouaFran]\, Noua Oland\ sau Noua Anglie.

Primii care au ajuns pe teritoriul nordamerican au fost spaniolii care au cucerit maiîntâi Mexicul [i apoi au întemeiat în Florida,în anul 1565, la St. Augustine, prima a[ezarepermanent\ european\. În secolul al XVI-lea,America de Nord a fost inclus\ în acea partea Lumii Noi pe care Papa o desemnase pentrudomina]ia spaniol\, decizie contestat\ defrancezi, care au ini]iat un proces de colonizarea unei regiuni întinse, str\b\tut\ de fluviul Sf.Lauren]iu. Noua Fran]\ a devenit o colonie acoroanei sub Ludovic al XIV-lea, colonizareacontinuând ulterior de-a lungul fluviuluiMississipi, unde s-a întemeiat o nou\provincie, Louisiana.

Concomitent, pe coasta estic\ a avut loccolonizarea britanic\, mult mai bine organizat\[i mai eficient\ decât cele concurentefrancez\, spaniol\, olandez\ sau suedez\.Disputele politice [i religioase din insulelebritanice au determinat un aflux de imigran]i

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 20086

Monitor Strategic

în New England, iar nevoia de for]\ de munc\a generat un aflux de sclavi negri din coloniilebritanice. La mijlocul secolului al XVII-lea,Anglia a preluat controlul fostelor coloniiolandeze [i suedeze, New Amsterdamdevenind New York.

În secolul al XVIII-lea, procesul de colo-nizare a continuat, iar noile colonii au fostintegrate în rutele de comer] atlantic aleîntinsului imperiu britanic. Pe acest fond, eleau devenit din ce în ce mai prospere, for-mându-se [i o elit\ local\, ce a început s\aib\ atitudini autonomiste fa]\ de metropol\.

Evolu]ia spa]iului nord-american a fostmarcat\, în aceast\ perioad\, de disputafranco-britanic\, fapt care a generat nume-roase conflicte. Dintre ele o importan]\ deose-bit\ a avut r\zboiul colonial din perioada 1744-1748, soldat cu victoria britanicilor, dar carenu a clarificat situa]ia frontierelor. Ulterior,situa]ia coloniilor nord-americane a fostinfluen]at\ de r\zboiul de [apte ani (1756-1763), desf\[urat pe continentul european.Britanicii au ob]inut o victorie important\ înQuebec, iar prin tratatul de pace de la Paris(1763), imperiul francez din America de Norda fost distrus. Canada [i Noua Fran]\ audevenit posesiuni britanice, iar Fran]a a trans-ferat Spaniei, aliata sa, teritoriul Louisianei.Aceasta din urm\ a pierdut Florida în favoareaMarii Britanii, astfel c\ modelul britanic s-aimpus, în cele din urm\, dincolo de OceanulAtlantic.

Dar, curând britanicii s-au confruntat cuaspira]ia spre autonomie a coloniilor, motiveeconomice, în primul rând sistemul de taxe,dar [i religioase, stimulând aceast\ tendin]\.Din 1773, ele au devenit neguvernabile, doiani mai târziu izbucnind r\zboiul împotrivametropolei. Conflictul s-a interna]ionalizat,Fran]a, Olanda [i Spania ridicându-seîmpotriva Marii Britanii. În cele din urm\,coloniile au ob]inut victoria, iar prin Tratatulde pace de la Paris (1783), Statele Unite,devenite independente, aveau frontiere carese întindeau de la Atlantic la Mississippi, MareaBritanie p\strându-[i posesiunile canadiene [icele din Indiile de Vest.

Greut\]ile care st\teau în fa]a noului staterau imense, r\zboiul cauzând pierderi eco-nomice [i umane destul de mari [i dezorga-nizând, în bun\ m\sur\, via]a social\. De ase-menea, coloniile manifestau tendin]e separa-tiste, ceea ce f\cea imposibil\ desf\[urareaunei politici externe coerente. Armonizareaintereselor divergente, chiar contradictorii afost o problem\ dificil\, solu]ia la care s-arecurs fiind adoptarea unor standarde diferitepentru fiecare stat în materie de guvernare.Statele Unite au devenit o na]iune federal\,cu un sistem politic specific, guvernat de dou\mari fac]iuni, devenite ulterior partide,federali[tii [i republicanii, [i o structur\ juridic\aparte, în care un rol foarte important l-a avutCurtea Suprem\.

Complica]iile externe n-au lipsit, MareaBritanie încercând s\-[i reinstituie controlulasupra fostelor sale colonii. S-a ajuns, astfel,la al doilea r\zboi de independen]\, desf\[u-rat în anii 1812-1815, soldat cu victoriaamerican\, ceea ce a consolidat pozi]ia nouluistat pe arena interna]ional\. Prima jum\tate asecolului al XIX-lea a fost caracterizat\ defenomene contradictorii. Pe de o parte s-adesf\[urat ampla epopee a cuceririi vestului,Statele Unite ajungând s\ cuprind\ teritoriuldintre cele dou\ oceane-Atlantic [i Pacific. Pede alt\ parte, noul stat a cunoscut o impresio-nant\ dezvoltare economic\, industria, comu-nica]iile, agricultura dezvoltându-se într-unritm deosebit de rapid. Totodat\, contradic]iilegenerate de procesul de expansiune, decre[terea economic\ [i unificare au irumpt,nu de pu]ine ori, în crize puternice.

F\r\ îndoial\, una dintre cele mai dificileprobleme a fost sclavia, dominant\ mai alesîn regiunile din sud, fenomen care a generat,în cele din urm\, r\zboiul civil din anii 1861-1865, numit [i R\zboiul de Secesiune. În acestconflict, primul al erei industriale, dup\ cumapreciaz\ unii speciali[ti, statele sudiste, agrare[i sclavagiste, constituite într-o confedera]ie,sub pre[edin]ia lui J. Davis, s-au confruntatcu statele industrializate din nord (Uniunea).El s-a încheiat cu victoria nordi[tilor, fapt ce aconsolidat unitatea na]ional\, secesiuneanemaifiind o op]iune viabil\ pentru diverselestate americane.

Monitor Strategic


Pe plan politic extern, combina]ia dintrefor]a din ce în ce mai mare [i distan]\, SUAfiind înconjurate de dou\ oceane, a inspiratîncrederea în faptul c\ orice provocare puteafi rezolvat\ dup\ ce a ap\rut. Statul americanse afla prea departe pentru a sim]i provoc\rilepoliticii echilibrului de putere, care dominacontinentul european. El avea un destinaparte, materializat în sintagma „excep]io-nalismului american”, care a f\cut carier\ îngândirea politic\, geopolitic\, geostrategic\ [icultural\ de peste ocean. De altfel, pre-[edintele George Washington se pronun]aîmpotriva alian]elor cu statele de pe „b\trânulcontinent” [i a implic\rii în disputele euro-penilor. El declara c\ ar fi lipsit de în]elepciune„s\ ne implic\m, prin leg\turi artificiale, înjocul nesigur al politicii sale (a Europei) sau încombina]iile curente [i ciocnirile dintreamici]iile [i du[m\niile sale. Pozi]ia noastr\deta[at\ [i distan]at\ ne invit\ [i ne permites\ urm\m o alt\ cale”1.

Trei decenii mai târziu, respectiv la 2decembrie 1823, pre[edintele James Monroea teoretizat o asemenea concep]ie, doctrinacare îi va purta numele stabilind c\ emisferavestic\ este o afacere american\. Oasemenea decizie a transformat OceanulAtlantic într-un câmp de fortifica]ii, cele dou\]\rmuri ale sale fiind astfel desp\r]ite. Maimult, pre[edintele Monroe avertiza Europa c\noua na]iune era dispus\ s\ recurg\ la for]\pentru a împiedica extinderea europenilor pecontinentul american. America întorcea,astfel, spatele Europei, dar î[i lua libertateade ac]iona f\r\ restric]ii în emisfera vestic\.Prin „doctrina Monroe”, SUA au devenit omare putere f\r\ a fi nevoit\ s\ recurg\ lafor]\, iar pân\ la sfâr[itul secolului principiileei au guvernat politica extern\ american\.

Concentrându-se asupra problemelor in-terne, SUA au cunoscut o dezvoltare f\r\precedent, dep\[ind, de pild\, în 1875, MareaBritanie, principala putere economic\ a lumii,la produc]ia manufacturier\. For]a militar\ era,îns\, foarte slab\, armata nedep\[ind pân\ în1896, cifra de 25.000 de oameni, iar marina mi-litar\ era inferioar\ celei a Italiei, de[i aceast\]ar\ avea un poten]ial mai mic de 13 ori.

Îns\, SUA, ca orice ]ar\ mare, n-au rezistattenta]iei de a realiza un acord între putereaeconomic\ [i for]a militar\. În ultimele deceniiale secolului al XIX-lea, armata terestr\ a fostsporit\, acela[i lucru întâmplându-se [i cu flota,mai ales sub influen]a gândirii geostrategice aamiralului Alfred T. Mahan, creatorul con-ceptului de putere maritim\ (sea power)2.

Pe acest fond de dezvoltare, care f\cusepe nesim]ite din SUA o mare putere, impli-carea în politica mondial\ a venit aproapefiresc, de[i n-au lipsit disputele interne privindcaracterul [i direc]iile politicii externe ameri-cane. Cel care a teoretizat necesitatea asu-m\rii de c\tre SUA a unui rol global a fostpre[edintele Theodore Roosevelt (1901-1909). Cu câ]iva ani mai înainte, respectiv înanul 1898, SUA au câ[tigat r\zboiul împotrivaSpaniei, care a deschis, a[a cum s-a spus, eraimperialist\ în politica american\. Pân\ ladeclan[area Primului R\zboi Mondial, SUA [i-au extins influen]a în America Central\ [i ceade Sud, Cuba, Haiti, Republica Dominican\,Nicaragua etc. fiind integrate sferei de in-fluen]e americane. Ea a trecut dincolo de acestperimetru, ocupând Filipine.

La începutul secolului, pre[edinteleRoosevelt a avut [i alte ini]iative care demon-strau for]a ]\rii sale. El a ac]ionat ca mediatoral p\cii în r\zboiul ruso-japonez (1904-1905),fiind convins c\ Rusia este una din marileputeri de care trebuie s\ se ]in\ seama. Deaceea, de[i a proclamat neutralitatea,Roosevelt a înclinat spre Japonia, salutândvictoria acesteia. {i tot el a trimis, în anul 1907,flota într-o curs\ mondial\ pentru a demonstranoua putere naval\ american\.

În concluzie, format\ cu aportul decisiv alciviliza]iei occidentale, fiind o nou\ fa]et\ aacesteia, SUA au devenit, la sfâr[itul secoluluial XIX-lea [i începutul secolului al XX-lea, omare putere cu voca]ie global\, iar pân\ laimplicarea ei în politica european\ nu mai eradecât un pas. El va fi f\cut în cursul PrimuluiR\zboi Mondial.

În acest r\stimp, Europa continua s\ de]in\primatul geopolitic asupra lumii, dar evolu]iasa în secolul al XIX-lea a fost una contorsio-nat\3. Revolu]ia francez\ [i r\zboaiele napoleo-

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 20088

Monitor Strategic

niene au influen]at decisiv istoria continen-tului nostru, modelând, în bun\ m\sur\,evolu]ia lui în secolul al XIX-lea. Înfrângerealui Napoleon a marcat e[ecul unei tentativede unificare imperialist\ a Europei, dareuropenii au descoperit, poate pentru primadat\, puterea pe care o au interesele [i for]elelor reunite.

Din acest punct de vedere, Fran]a revolu-]ionar\ [i coali]iile antinapoleoniene au generato schimbare la nivelul mentalit\]ilor europene,codificat\ juridic de Congresul de la Viena(1815). Reuniunea din capitala austriac\ aîncercat s\ satisfac\ preten]iile celor patruînving\tori ai lui Napoleon [i s\ restabileasc\un echilibru între ace[tia. Sfânta Alian]\ carea rezultat în urma intenselor tratative a fost ocoali]ie a puterilor conservatoare ale Europei,dornice s\ p\streze stabilitatea pe un conti-nent m\cinat de conflicte permanente.Misiunea ei a fost de la început foarte dificil\,succesiunea mi[c\rilor na]ionaliste [i revolu-]ionare, episodul cel mai important fiindrevolu]ia european\ din anul 1848, punândcap\t acestui sistem.

Dar principiul echilibrului de putere,instituit în urma r\zboiului de 30 de ani (1618-1648) a d\inuit, asigurând o anumit\ stabilitatepe continent. A doua parte a veacului al XIX-leaa fost marcat\, între altele, de ascensiuneaputernic\ a Germaniei, devenit\ în urma atrei r\zboaie cu Danemarca (1864), Austria(1866) [i Fran]a (1870-1871), cel mai puternicstat de pe continent.

Ultimele decenii ale secolului al XIX-lea [iînceputul celui urm\tor au reprezentat pentrucontinentul european, o perioad\ fast\ pe careistoricii au denumit-o generic „la belle époque”.Una dintre caracteristicile ei este, f\r\ îndoial\,absen]a unor conflicte armate majore, de[itrebuie spus c\ tensiunile din rela]iile interna-]ionale nu fost pu]ine sau neînsemnate, eleanun]ând marea catastrof\ care a început înanul 1914. Era mai întâi diferendul istoric dintreFran]a [i Germania, ultima ob]inând o victoriezdrobitoare, în urma c\ruia a anexat Alsacia [iLorena. Dup\ aceast\ confruntare, Fran]apreg\tea revan[a, iar Germania accesul spredomina]ia mondial\, cele dou\ ]\ri fiindpreocupate de configurarea sistemului lor de

alian]\ care s\ le asigure succesul. Ini]iativa aavut-o Germania, proclamat\ drept al „DoileaReich” care, condus\ cu abilitate de „Cance-larul de fier”, Otto von Bismarck, a reu[it s\închege, în anul 1882, Tripla Alian]\ (Germania,Austro-Ungaria [i Italia). Prin aceast\ alian]\,Fran]a a fost izolat\, ea fiind obligat\ s\ seîndrepte spre alte continente, apetitul colonialintensificându-se considerabil. R\spunsul nua întârziat s\ apar\, în anul 1893 parafându-se alian]a militar\ franco-rus\, ceea ce creaperspectiva ca Berlinul s\ lupte pe dou\fronturi, o obsesie dintotdeauna a strategilorgermani. La începutul secolului al XX-lea, odat\ce asperit\]ile dintre Paris [i Londra s-auestompat dup\ „episodul Fachoda” (1898)s-a ajuns la constituirea Antantei Cordiale(1904) dintre Fran]a [i Anglia. Ultima etap\ afost crearea Triplei În]elegeri (1907), compus\din Fran]a, Marea Britanie [i Rusia. Fa]\ în fa]\se g\seau acum dou\ mari coali]ii care dispu-neau de un formidabil arsenal militar. Confrun-tarea dintre ele era o chestiune de timp, darpropor]iile ei nu au fost de nimeni intuite.

În concluzie, dac\ secolul al XVIII-lea aînsemnat eliminarea europenilor, în cea maimare parte, de pe continentul nord-american,în veacul urm\tor, al XIX-lea, evolu]iile pe celedou\ maluri ale Oceanului Atlantic au fost înbun\ m\sur\ paralele. Statele Unite aleAmericii au dep\[it dificult\]ile interne(expansiunea spre vest, r\zboiul civil etc.), aucunoscut o dezvoltare economic\, social\ [icultural\ impresionant\, ceea ce le-a permiss\ fac\ primii pa[i spre hegemonia mondial\.B\trânul continent a r\mas centrul geopolitical lumii, suprema]ia britanic\ fiind incon-testabil\. Ascensiunea Germaniei [i ambi]iileei hegemonice au determinat o anumit\configurare a rela]iilor de putere, pe lâng\rivalit\]ile tradi]ionale franco-german\ [igermano-ruse, impunându-se [i cea germano-britanic\.

Interven]iile americane pe continentuleuropean. De la Primul R\zboi Mondial

la Planul Marshall

Epoca relativ lini[tit\, care dura de unsecol, cu progrese [tiin]ifice [i tehnice

Monitor Strategic


impresionante, ce au creat un sentiment deîncredere în viitor, a fost brusc curmat\ deizbucnirea primei conflagra]ii mondiale, odat\cu atacul Austro-Ungariei asupra Serbiei (28iulie 1914). A urmat cascada declara]iilor der\zboi între marile puteri europene grupateîn cele dou\ coali]ii politico-militare [i zeulMarte devenise atotst\pânitor pe continentuleuropean. Propor]iile „Marelui R\zboi” („LaGrande Guerre”) sunt bine cunoscute ast\zi,istoriografia lui având dimensiuni impresio-nante. El s-a desf\[urat mai mult ca un r\zboieuropean, confrunt\rile militare cele maiimportante fiind circumscrise a[a-numitelor„fronturi” sau teatre de opera]ii- occidental,italic, balcanic, oriental.

Dup\ un început furtunos, în care germaniiau ajuns la por]ile Parisului, fiind învin[imiraculos la Marna de francezi, frontul s-astabilizat, r\zboiul luând un caracter pozi]ional,cu ofensive [i contraofensive de ambele p\r]i.Rezultatele au fost minime, iar pierderileumane [i materiale uria[e pentru cele dou\p\r]i beligerante. Pentru dep\[irea blocajuluis-a recurs la ajutorul tehnologiei, germaniiutilizând gazele asfixiante, iar alia]ii, în specialbritanicii, tancul. Nici unul, nici altul nu auputut s\ încline balan]a victoriei, r\zboiulp\strând acela[i caracter.

În acel moment, dou\ evenimente s-audovedit hot\râtoare. Pe frontul orientalrevolu]iile din Rusia, din martie [i octombrie1917, au obligat aceast\ ]ar\ s\ ias\ din r\zboi,autorit\]ile bol[evice semnând pacea de laBrest Litovsk (3 martie 1918). Se p\rea c\Germania [i alia]ii ei vor câ[tiga disputa,deoarece acum aveau posibilitatea s\-[iconcentreze for]ele doar pe frontuloccidental.

Dar, tot în anul 1917, a avut loc un alteveniment crucial – intrarea SUA în r\zboi.Acest gest, care venea în contradic]ie cupolitica de pân\ atunci a Washington-ului, afost motivat de r\zboiul submarin totaldeclan[at de germani [i de inten]ia Berlinuluide a încheia, în caz de conflict cu America, oalian]\ cu Mexicul, c\ruia i-a promisreanexarea teritoriilor pierdute-Texas, NewMexico [i Arizona4. Statele Unite ale Americii

au rupt rela]iile cu Germania (3 februarie1917) [i apoi i-au declarat r\zboi (6 aprilie1917). Dar, dincolo de motivele angaj\riial\turi de Antant\ [i de aspectele planific\riieforturilor de r\zboi, cele dou\ maluri aleAtlanticului aveau percep]ii diferite asuprap\cii postbelice, a bazelor ordinii mondialeviitoare. Europenii practicaser\, timp de pestedou\ sute de ani, cu relativ succes, conceptulde echilibru de for]e, a[a numitul Realpolitik,respins cu hot\râre de conduc\torii americani.Pre[edintele Woodrow Wilson considera c\balan]a de putere (balance of power) eraimoral\, ea fiind vinovat\, în mare parte, detragedia pe care o tr\ia Europa. „Balan]aputerii, aprecia Wilson, este marele joc discre-ditat acum pentru întotdeauna. În fa]a acestuir\zboi a triumfat ordinea veche [i rea. Balan]aputerii este un lucru de care ne putem lipsi înviitor”5.

Intrarea SUA a înclinat balan]a de for]ede partea Antantei, la 11 noiembrie 1918semnându-se armisti]iul de la Compiègne, princare Germania se recuno[tea înfrânt\. Darmult mai important a fost faptul c\ America avenit cu o viziune revolu]ionar\ asupra rela]iilorinterna]ionale. Ea a fost expus\ de pre[edin-tele Wilson la 8 ianuarie 1918, în celebrele14 puncte, un adev\rat program pentru confi-gurarea ordinii politice postbelice. Printre elefigurau ca elemente obligatorii> diploma]iadeschis\< liberul acces la mare< dezarmareageneral\< înl\turarea barierelor comerciale<rezolvarea impar]ial\ a problemelor coloniale<restabilirea Belgiei< evacuarea teritoriilorruse[ti [i, ca un corolar, înfiin]area unei Ligi(Societ\]i) a Na]iunilor. Programul pre[edinteluiamerican a avut un impact extraordinar asuprabeligeran]ilor, devenind imediat, în pofidareac]iilor diverse, „carta rela]iilor interna]ionaleale viitorului”6.

Alternativa g\sit\ de Wilson la problemeleeuropene [i la conceptul echilibrului de pu-tere a fost securitatea colectiv\. Remediulidentificat de pre[edintele american presu-punea ca na]iunile s\ se uneasc\ împotrivaagresiunii, a nedrept\]ii, a exceselor de egoismna]ional. El era convins c\ r\spândirea demo-cra]iei [i proclamarea principiului autodeter-

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 200810

Monitor Strategic

min\rii vor pune stavil\ disputelor interstatale.Pornind de la faptul c\ pacea era indivizibil\,Wilson aprecia c\ Liga Na]iunilor erainstrumentul ideal pentru asigurarea securit\]ii

colective, având un multiplu rol> s\ asigurestabilitatea interna]ional\< s\ resping\ agresiu-nile< s\ rectifice nedrept\]ile etc.

Doctrina securit\]ii colective a fost

încorporat\ în Pactul Societ\]ii Na]iunilor,

aprobat de Conferin]a de Pace de la Paris (29

aprilie 1919) [i intrat în vigoare la 10 ianuarie

1920, dat\ ce reprezint\ [i începutul

organiza]iei mondiale, o premier\ în politica

interna]ional\ de pân\ atunci. Dar ea a fost

marcat\ de o sl\biciune evident\, ]\rile

membre refuzând s\ renun]e la o parte din

suveranitatea lor în schimbul unei iluzorii

securit\]i colective. Elementul cel mai

important pentru activitatea ulterioar\ a

organiza]iei mondiale a fost refuzul Senatului

american de a accepta aranjamentele stabilite

la Conferin]a de Pace de la Paris [i, prin

urmare, [i recent înfiin]ata Lig\ a Na]iunilor.

De[i SUA au înclinat balan]a victoriei în Primul

R\zboi Mondial, ele au refuzat s\-[i asume

responsabilitatea pentru ordinea postbelic\.

În consecin]\, sistemul a trebuit s\ func]ioneze

f\r\ fondatorul lui, care era [i cel mai

important actor.

SUA au revenit la o politic\ izola]ionist\,

concentrându-se asupra problemelor interne,

iar Europa la disputele ei tradi]ionale, peste

care s-a suprapus „problema ruseasc\”,

regimul sovietic fiind proscris de sistemul de

pace versaillez. În aceste condi]ii, cei 20 de

ani de pace nu au fost decât un armisti]iu, un

r\gaz folosit de fo[tii combatan]i pentru

reluarea ostilit\]ilor [i tran[area definitiv\ a

disputei. Implicarea Statelor Unite ale Americii

în problemele europene a fost cu totul

modest\, dar re]inem, totu[i, Pactul Briand-

Kellog, semnat la Paris, la 27 august 1928.

Denumit [i „Pactul de renun]are general\ la

r\zboi”, el condamna recurgerea la for]\ ca

instrument al rela]iilor interna]ionale [i

na]ionale, dar nu avea nici un mijloc practic

pentru a obliga statele s\ fac\ acest lucru.

Pactul Briand-Kellog, de[i a fost semnat demulte state, a r\mas un simplu exerci]iu deimagine, o tautologie potrivit c\reia el ajuta lamen]inerea p\cii, atât timp cât pacea eramen]inut\7.

La 1 septembrie 1939, Germania nazist\,dup\ ce în prealabil se în]elesese cu UniuneaSovietic\ la 23 august, a atacat Polonia, iarMarea Britanie [i Fran]a i-au declarat r\zboi.A doua conflagra]ie mondial\ a început, ca [iprima, ca un un conflict european, caracterpe care [i l-a p\strat pân\ la jum\tatea anului1941. În acest r\stimp, Germania a devenit,printr-o suit\ impresionant\ de victorii, dintrecare cea mai spectaculoas\ a fost cea împotrivaFran]ei, st\pâna continentului european.

La 22 iunie 1941, ea a atacat UniuneaSovietic\, fostul aliat, r\zboiul c\p\tânddimensiuni euroasiatice. El a devenit planetar,odat\ cu intrarea SUA în ac]iune, ca urmare aatacului japonez asupra bazei americane dela Pearl Harbor (7 decembrie 1941). Din nou,ca [i în anii 1914-1918, dou\ mari coali]ii defor]e s-au angrenat într-o încle[tare teribil\care a dep\[it prin amploare [i consecin]eprima conflagra]ie mondial\. De o parte,Coali]ia Na]iunilor Unite, constituit\ oficial la1 ianuarie 1942, din care f\ceau parte SUA,Marea Britanie [i URSS, iar de cealalt\ parteAxa Berlin-Roma-Tokyo. Victoria a apar]inutprimei, Italia, Germania [i Japonia fiind învinsesuccesiv.

Rezultatul a fost catastrofal pentru con-tinentul european, care din centru al afacerilormondiale, s-a trezit, la sfâr[itul conflagra]iei,dominat de cele dou\ superputeri învin-g\toare – SUA [i URSS. Ambele [i-au constituitsfere de influen]\, SUA în vest, în Europapeninsular\, iar URSS în centrul [i estulcontinentului. Modalit\]ile au diferit substan-]ial, americanii beneficiind de concursul vest-europenilor, iar sovieticii recurgând la for]\pentru impunerea sistemului lor social politic.

În primii ani postbelici, Moscova a l\satimpresia c\ dore[te mult mai mult decât ceeace ob]inuse, scopurile sale vizând comuni-zarea întregului continent, r\v\[it de ceiaproape [ase ani de r\zboi. Amenin]area

Monitor Strategic


sovietic\ reprezenta o problem\ acut\, Charlesde Gaulle având o formul\ pitoreasc\ de a oreda. Într-un discurs ]inut la Rennes (27 iulie1947), el spunea c\ „ru[ii sunt la dou\ etapede turul Fran]ei”. Având în vedere stareacontinentului, impulsul decisiv nu putea s\vin\ decât din partea SUA, singura for]\credibil\ în stare s\ se opun\ expansionismuluisovietic. La 12 martie 1947, pre[edinteleTruman a lansat politica de încercuire a comu-nismului (containement), iar, la 5 iunie 1947,secretarul de stat american Marshall declara„r\zboi foametei, s\r\ciei, disper\rii [ihaosului din Europa”8.

Planul Marshall a pus la punct un sistemfinanciar de redresare economic\ a Europeioccidentale care se va dovedi un mare succes.Cealalt\ Europ\, estic\, sub stricta supra-veghere a Moscovei, a refuzat ajutorul oferit.F\urirea Europei atlantice, respectiv legareacelor dou\ maluri ale oceanului a fost consa-crat\ de crearea, la 4 aprilie 1949, a NATO.

SUA nu au mai repetat gestul de la sfâr[itulPrimului R\zboi Mondial, retr\gându-[i b\ie]iiacas\ [i dezinteresându-se de soarta regiuniipe care tocmai o salvase. Dimpotriv\, ea s-aimplicat activ în ap\rarea Europei peninsulare,care a devenit dup\ expresia atât de plastic\a lui Brzezinski, „capul de pod al demo-cra]iei”. Dup\ mai bine de un secol de istorierelativ paralel\, „Lumea Veche” [i „LumeaNou\” se întâlneau, constituind o comunitatede valori [i interese comune. Oceanul Atlanticnu mai era zidul desp\r]itor de odinioar\, elfiind înlocuit cu o re]ea extrem de dens\ derela]ii care au consolidat, în a doua jum\tatea secolului al XX-lea, solidaritatea atlantic\.

Construc]ia european\ [i „umbrelaamerican\”

Experien]a atât de amar\ a primei jum\t\]ia secolului al XX-lea a constituit, îns\,elementul principal al adopt\rii, nu f\r\greut\]i a unui model nou, bazat pe coope-rarea entit\]ilor statale ale regiunii vest-europene [i aplatizarea egoismelor na]ionale.Calea pentru salvare nu mai putea fi reluarea

ciclurilor anterioare, marcate de r\zboi [irevan[\. Clement Attlee, urma[ul lui W.Churchill în fotoliul de premier a avertizat>„Europe must federate or perish” (Europatrebuie s\ se federalizeze sau s\ piar\) .

Un asemenea demers a fost sprijinit [i deSUA care considerau c\ unul dintre punctelede rezisten]\ la amenin]area sovietic\ trebuies\ fie un pol vest-european unit, prosper [isolid ancorat cadrului atlantic. În consecin]\,ele au stimulat [i sprijinit procesul construc]ieivest-europene, ca modalitate de a face uitatelec]iile dramatice ale trecutului [i de a construiun viitor mai sigur. Inten]iile americane s-auconjugat cu eforturile multor europeni,con[tien]i de dezastrul provocat de „R\zboiulcivil european”, dup\ expresia celebr\ [icontroversat\ a lui Ernst Nolte9.

Dup\ cel de-al Doilea R\zboi Mondial,curentul pentru g\sirea unor modalit\]i deunire a continentului european, în special ap\r]ii sale vestice, vizibil în perioada inter-belic\, s-a intensificat. Un rol important l-aavut W. Churchill care, într-un discurs ]inut laUniversitatea din Zürich, la 19 septembrie1946, a lansat oficial ideea cre\rii StatelorUnite ale Europei. Proiectul s\u însemna oreluare a unei formule lansate, în 1942, într-oscrisoare c\tre Anthony Eden, ministrul s\ude externe, el fiind motivat de dorin]a „de areconstitui familia european\ [i de a-i asigurao structur\ care s\-i permit\ s\ tr\iasc\ [i s\se dezvolte în pace [i lini[te”10.

Ea presupunea, îns\, [i g\sirea unormodalit\]i de conlucrare a ]\rilor vest euro-pene, ceea ce a dus la reactivarea planurilor[i ideilor vehiculate în perioada interbelic\.În mai 1948, a avut loc la Haga un „Congresal Europei”, în fapt o reuniune privat\,desf\[urat\ sub pre[edin]ia lui W. Churchill.Au participat aproape 800 de invita]i, dintrecare 12 fo[ti prim-mini[tri, 200 de ziari[ti,oameni politici de diferite orient\ri, intelectuali[.a. Cu toate disputele dintre unioni[ti, (repre-zenta]i cu prec\dere de britanici) [i federali[ti(italieni, francezi, olandezi, belgieni),congresul a relevat necesitatea unei coordo-n\ri a statelor pentru a asigura propria

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 200812

Monitor Strategic

dezvoltare, a integr\rii Germaniei în noul cadrueuropean [i a crearii unei adun\ri parlamentareeuropene (propunerea apar]inea fostului primministru francez Paul Reynaud). Cu pu]in timpîn urm\ se constituise „Uniunea Occidental\”(17 martie 1948), format\ din Fran]a, MareaBritanie, Belgia, Olanda [i Luxemburg.

La 5 mai 1949 s-a înfiin]at ConsiliulEuropei, compus ini]ial din zece state, o prim\formul\ de cooperare politic\ în Europa. Eldispunea de un Consiliu de Mini[tri, compusdin reprezentan]ii statelor membre [i oAdunare parlamentar\ consultativ\. Consiliula adoptat o Conven]ie european\ a drepturiloromului, instituind [i mecanisme de protec]iea acestora. Aren\ de dialog [i cooperare,Consiliul Europei n-a reprezentat formula ceamai fericit\ pentru realizarea unit\]ii vesteuropene. Se impuneau alte ini]iative care nuau întârziat s\ apar\.

La 9 mai 1950, Robert Schuman, ministrulde externe francez a lansat planul prin careFran]a [i Germania urmau s\ pun\ sub admi-nistra]ie comun\ industriile c\rbunelui [io]elului. Inspiratorul din urm\ era JeanMonnet, considerat pe bun\ dreptate dreptunul dintre p\rin]ii fondatori. Scopul principalal acestui proiect era de natur\ politic\.Industria grea din Ruhr, cea care în colaborarecu militarismul prusac a provocat trei r\zboaiecu francezii, era pus\ acum sub control co-mun. Reconcilierea franco-german\ a stat labaza instituirii Comunit\]ii C\rbunelui [iO]elului (CECO), tratatul fiind semnat la 18aprilie 1951. La acest proiect s-au al\turat Italia[i ]\rile din Benelux.

Succesul ob]inut a generat un alt plan, celal unei comunit\]i europene de ap\raredenumit [i „planul Pleven”. În esen]\, elprevedea crearea unei armate europenecompuse din unit\]i puse la dispozi]ie destatele membre, condus\ de un ministrueuropean al ap\r\rii [i sub controlul uneiAdun\ri parlamentare europene. Dar, planula fost respins de Parlamentul francez la 30august 1954, ceea ce a pus cap\t euforieigenerate de înfiin]area CECO. Liderii de pecele dou\ maluri ale Atlanticului au trebuit s\g\seac\ alte modalit\]i pentru a revigoraprocesul construc]iei europene.

Dup\ negocieri intense, la 25 martie 1957,la Roma, într-o perioad\ de tensiuni în rela]iileinterna]ionale (în\bu[irea revolu]iei ungare1956, criza Suezului 1957), [efii de guverndin Germania, Belgia, Fran]a, Olanda, Italia [iLuxemburg au semnat tratatele prin care seinstituiau Comunitatea Economic\ European\[i Comunitatea European\ a Energiei Atomice(Euroatom). Cel mai important a fost TratatulCEE care avea obiective ambi]ioase> liberacircula]ie a m\rfurilor, serviciilor, capitalurilor[i persoanelor, coordonarea politicilor econo-mice, apropierea legisla]iilor din statele mem-bre în vederea bunei func]ion\ri a pie]ei co-mune< realizarea unei politici comune înagricultur\ [i transporturi, asocierea unor ]\ri[i teritorii de peste m\ri, prevedere ce seexplic\ prin faptul c\, la acea dat\, trei dintresemnatari Belgia, Fran]a [i Olanda aveauimperii coloniale etc.

Construc]ia european\ a fost privit\ cu unanumit scepticism, mai ales peste CanalulMânecii, Marea Britanie, consecvent\ politiciisale, refuzând s\ se al\ture. Ba mai mult, eaa creat o organiza]ie paralel\ [i concurent\,Asocia]ia European\ a Liberului Schimb (AELS),din care au f\cut parte o serie de ]\ri europene.Dar Mica Europ\ a celor [ase se l\rge[teprogresiv spre alte state, Pia]a Comun\ cuprin-zând c\tre sfâr[itul deceniului al nou\lea, alte[ase ]\ri (Mare Britanie, Danemarca, Irlanda,Grecia, Portugalia, Spania). În pofida parcur-sului contorsionat, Comunitatea Economic\European\ a devenit în anii „R\zboiuluiRece”, un actor important, în primul rând eco-nomic. Europa c\uta drumul redres\rii, daracest lucru s-a realizat sub umbrela american\.F\r\ ea este foarte posibil ca ]\rile vestice s\fi împ\rt\[it soarta celor din Est, dincolo de„Cortina de fier”, care desp\r]ea continentul.

Rela]ia transatlantic\ – evolu]ii[i involu]ii în perioada post-R\zboi Rece

Sfâr[itul R\zboiului Rece, un evenimentde nimeni anticipat, a f\cut din SUA unicasuperputere a lumii, ea având pentru a treiaoar\ posibilitatea, dup\ episoadele de la finalul

Monitor Strategic


celor dou\ conflicte mondiale, s\ remodelezelumea, s\ creeze o nou\ ordine interna]ional\,potrivit dorin]elor sale. Provoc\rile ideologicecomuniste [i geopolitice sovietice fiind de-p\[ite se p\rea c\ nu mai exist\ niciun obstacolserios pentru ca SUA s\ p\[easc\ la împlinireaunei misiuni globale, imaginat\, între al]ii, depre[edin]ii W. Wilson [i F.D. Roosevelt. Deaceea, nu a fost surprinz\tor, ca pre[edinteleGeorge Bush [i succesorul s\u W. Clinton s\vorbeasc\ despre noua ordine mondial\ întermeni wilsonieni.

Entuziasmul determinat de sfâr[itulR\zboiului Rece nu a fost confirmat derealitatea faptelor care, chiar dac\ nu au pussub semnul întreb\rii hegemonia american\,strivitoare sub raport militar, cultural, econo-mic [i tehnologic, au dat o turnur\ evenimen-telor departe de a[tept\rile unor anali[ti [ioameni politici. (În acest sens a se vedeaopiniile lui Francis Fukuyama despre genera-lizarea democra]iei liberale [i sfâr[itul uneilungi perioade conflictuale. Acest fenomen afost interpretat de cunoscutul analist drept un„sfâr[it al istoriei”).11

Au fost mai întâi problemele legate defostul inamic ce s-a dezintegrat total la începu-tul anilor ’90. În uria[ul spa]iu euroasiatic s-ainstalat vacuumul politic, c\ruia nou n\scutaComunitate a Statelor Independente (CSI) nua putut s\-i fac\ fa]\. În Caucaz, Transnistria[i Asia Central\ s-au decla[at numeroaseconflicte care au pus în grav pericol stabilitatearegional\ [i chiar mondial\. Unele dintre elenu s-au rezolvat nici pân\ ast\zi fiind cunos-cute sub denumirea atât de des uzitat\ de„conflicte înghe]ate”.

În Orientul Mijlociu pe lâng\ vechea dis-put\ israeliano-arab\, la începutul anilor ’90 aap\rut „problema irakian\”, pentru rezolvareaei, SUA, secondate de o larg\ coali]ie, giratede ONU, fiind nevoite s\ apeleze la for]\, încadrul a ceea ce s-a numit primul r\zboi dinGolf.

Dup\ patru decenii de remarcabil\ stabili-tate spectrul r\zboiului a cuprins [i Europa, înultimul deceniu al secolului trecut având loc„sângeroasa destr\mare a Iugoslvaviei”, testpe care Uniunea European\ nu l-a trecut. A

fost nevoie de interven]ia american\ în Bosnia[i Her]egovina [i Kosovo pentru ca lucruriles\ nu degenereze complet.

Pe lâng\ acestea s-au ad\ugat starear\zboinic\ endemic\ din Africa, puternicaascensiune a Chinei în Asia, problemeleecologice grave, recrudescen]a terorismuluiinterna]ional, în special a celui de nuan]\islamic\ etc. La începutul noului secol, scenainterna]ional\ a fost complet bulversat\ de uneveniment f\r\ precedent> atacurile teroristedin 11 septembrie din 2001, victima fiindSUA. Pentru prima dat\ în istoria ei, Americaera atacat\ la ea acas\, ceea ce a reprezentatun [oc puternic nu numai pentru americani,ci pentru aproape întreaga lume. S-a spus pebun\ dreptate c\ atentatele din 11 septembrie2001 au deschis o nou\ pagin\ în istoriarela]iilor interna]ionale< SUA, hegemonullumii, „na]iunea indispensabil\” s-au trezitvulnerabile în pofida superiorit\]ii sale militarede necontestat.

R\nite, SUA au reac]ionat declan[ândr\zboiul împotriva terorismului, care nu sepoate limita doar la riposta militar\, cipresupune o suit\ de ac]iuni economice,psihologice, de informa]ii etc. Primul gest, pecare l-a f\cut a fost atacarea Afganistanului,scopul urm\rit fiind înl\turarea regimuluitaliban, care oferea protec]ie [i ad\postliderului re]elei Al Qaida, Bin Laden, cel careorchestrase atacurile teroriste de la 11septembrie 2001. Dac\ aceast\ ripost\ s-abucurat de un sprijin consistent din parteacomunit\]ii interna]ionale, în special aeuropenilor, urm\toarea ac]iune a SUA,atacarea Irakului, în prim\vara anului 2003,realizat\ în afara ONU, a adus numeroasecritici pe mapamond, inclusiv din parteamultor ]\ri europene, membre ale NATO sauUE.

Aceast\ extrem de sumar\ trecere în re-vist\ a evenimentelor interna]ionale arat\ c\lumea post-R\zboi Rece s-a dovedit mult maicomplicat\ decât perioada anterioar\, în careregulile jocului erau cunoscute [i, în bun\m\sur\, respectate de o parte [i de alta a„Cortinei de Fier”.

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 200814

Monitor Strategic

Iat\, de ce, surprinderea a fost deosebit

de mare, ca dup\ încetarea R\zboiului Rece,

în loc de o înt\rire a parteneriatului s\ se

constate sl\birea leg\turilor dintre cele dou\

maluri ale Atlanticului12.

În parte, motivul declinului a fost c\ NATO

a ajuns s\ fie considerat drept parte a unui

peisaj ce nu mai are nevoie de nicio îngrijire.

S-a mai ad\ugat [i e[ecurile europenilor de

gestionare a crizelor ap\rute dup\ R\zboiul

Rece (cazul fostei Iugoslavii este ilustrativ).

În acela[i timp, aripa izola]ionist\ a conserva-

torismului american, cealalt\ form\ de excep-

]ionalism, a fost tentat\ s\ întoarc\ spatele la

ceea ce dispre]uie[te drept relativism [i

egoism machiavelic european.

La rândul s\u, Europa Occidental\ n-a mai

sim]it nevoia, dup\ sfâr[itul R\zboiului Rece

de ajutorul SUA pentru a o ap\ra de Armata

Ro[ie. Dintr-o dat\ au ap\rut alte perspective,

iar “Occidentul” s-a divizat în dou\ entit\]i

cu aspira]ii [i interese distincte. Solidaritatea

atlantic\ a fost [ubrezit\, aria neîn]elerilor

devenind din ce în ce mai mare. Cu toate

acestea, ;n anii ‘90 momentele de cooperare

dintre americani [i europeni au prevalat fie

c\ a fost vorba de spa]iul ex-iugoslav, fie de

primul r\zboi din Golf.

{i americanii [i europenii au avut, ;n anii

‘90, o mare r\spundere – s\ adapteze cele

dou\ institu]ii de baz\ care au dat form\ rela]iei

atlantice, Organiza]ia Tratatului Atlanticului

de Nord (NATO) [i Uniunea European\

(fost\ Comunitatea Economic\ European\),

la realit\]ile lumii de dup\ R\zboiul Rece.

Ordinea de dup\ R\zboiul Rece a pus în

fa]a Alian]ei Nord-Atlantice trei seturi de

probleme> rela]iile interne în cadrul structurii<

rela]iile na]iunilor atlantice cu fo[tii sateli]i ai

Uniunii Sovietice din Europa de Est< [i, în cele

din urm\, rela]iile statelor succesoare ale

Uniunii Sovietice, în special Federa]ia Rus\,

cu na]iunile Atlanticului de Nord [i cu Europa

de Est.

Rela]iile interne din cadrul Alian]ei NordAtlantice au fost dominate, pân\ de curând,de disputa americano-francez\ ce urc\ ;n anii

‘60 ai secolului trecut. America a dominatNATO sub stindardul integr\rii, Fran]a,propagând cu insisten]\ ideea independen]eieuropene, secondat\ de Germania. Se poatespune c\ disputa din anii ‘90 a fost întrucâtvasimilar\ diferen]ei dintre concep]ia luiRichelieu [i cea a lui Wilson, promovat\ dup\Primul R\zboi Mondial.

Controversa dintre Statele Unite [i Fran]a,a fost dep\[it\ de evenimente. Atât UniuneaEuropean\, cât [i Alian]a Nord-Atlantic\ suntblocuri constructive indispensabile ale unei noi[i stabile ordini mondiale. NATO este cea maibun\ protec]ie împotriva [antajului militar dinoricare parte< Uniunea European\ este unmecanism esen]ial pentru stabilitate în EuropaCentral\ [i de Est, dar [i în alte regiuni aleglobului. Ambele institu]ii s-au dovedit a finecesare [i complementare în acela[i timppentru gestionarea stabilit\]ii unei lumi pe calede globalizare, în care natura amenin]\rilor [iriscurilor s-a schimbat foarte mult. Cu toateacestea, rela]ia transatlantic\ s-a modificatsubstan]ial, iar ac]iunea american\ din Irak din2003 a adâncit neîn]elegerea dintre americani[i europeni.

Rela]iile Rusiei cu Occidentul au fost otem\ obsesiv\ a perioadei post-R\zboi Rece.Armata Ro[ie nu mai exista, iar armata rus\se afla la mii de kilometri spre est. Pentruviitorul imediat, dificult\]ile interne ale Rusieitimp de un deceniu au f\cut ca un atac asupraEuropei Occidentale s\ fie improbabil. Înacela[i timp, tendin]ele ruse[ti, atât de vizibileîn cele dou\ mandate Putin, ce s-au încheiatrecent, de restabilire a fostului imperiu aurede[teptat temerile istorice fa]\ de expansio-nismul rus, mai ales în rândul fostelor state-satelit din Europa de Est. Niciunul dintre lideriivecinilor imedia]i ai Rusiei nu împ\rt\[e[tecredin]a Americii sau ale unor ]\ri din vestulcontinentului în convertirea ruseasc\ dreptcheia securit\]ii sale. NATO a c\utat s\ atrag\Rusia pe calea cooper\rii, înfiin]ând ConsiliulNATO-Rusia, un forum de dezbatere pentruproblemele bilaterale, regionale [i globale. Deasemenea, s-a creat [i Comisia NATO-Ucrainacare a avut acela[i scop. Un element foarte

Monitor Strategic


important l-a constituit extinderea NATO sprecentrul [i estul continentului, toate ]\rile fostesatelite ale Uniunii Sovietice fiind integrateblocului atlantic. La acestea s-au ad\ugat ]\rilebaltice, ce au f\cut parte din componen]aUniunii Sovietice. Extinderea a fost, într-unfel, o repara]ie moral\ pentru anii petrecu]iîn “lag\rul sovietic”, ea stimulând, în acela[itimp, procesul de reforme din aceste statece au redescoperit, odat\ cu încetareabipolarit\]ii, democra]ia [i economia de pia]\.

Dac\ NATO s-a confruntat cu nevoia deadaptare la pr\bu[irea puterii sovietice [i anoului flagel al terorismului pentru care nupare suficient de preg\tit, Uniunea European\a resim]it în ace[ti ani o criz\ de cre[tere,materializat\, între altele, în respingereaTratatului Constitu]ional. Ca [i în cazul NATO,Uniunea European\ s-a extins, dup\ 1989,având loc trei valuri – 1995, 2004, 2007 careau dus la cre[terea num\rului de membri dela 12 la 27. De asemenea, Uniunea European\a încercat s\-[i construiasc\ în ace[ti ani unprofil mai accentuat în domeniul securit\]ii,dezvoltând considerabil Pilonul II, PESC, cupandantivul ei PESA.

Trebuie spus c\, recent, au intervenitschimb\ri semnificative în rela]ia transatlantic\.Administra]ia Bush în al doilea mandat al s\u,acum pe sfâr[ite, [i-a nuan]at pozi]ia, pefondul schimb\rii pe e[icherul politic euro-pean (accederea Angelei Merkel ca lider alGermaniei [i relativ recent a lui NicolasSarkozy la pre[edin]ia Fran]ei). Noii lideri dela Berlin [i Paris au adoptat o cu totul alt\pozi]ie fa]\ de predecesorii lor, astfel c\ rela]iatransatlantic\ pare a fi dep\[it momentul decriz\ de dup\ invazia în Irak. Dincolo deamenin]\ri conven]ionale de tipul celei dindirec]ia Rusiei, un al doilea argument valabilpentru SUA [i UE deopotriv\, îl constituietocmai caracteristicile amenin]\rilor dinrealitatea interna]ional\ a momentului, „maidiverse, mai pu]in vizibile [i mai pu]inpredictible” dup\ cum apreciaz\ Strategia deSecuritate European\ (ESS).

Argumentul în sine este recunoscut în faptde ambii parteneri> ESS enun]\ bun\oar\ c\„no single country is able to tackle today’s

complex problems entirely on it’s own”, învreme ce Strategia Na]ional\ de Securitate aSUA admite c\ „no nation can build a safer,better world”. Similar, ambele documenteidentific\ terorismul [i armele de distrugereîn mas\ ca principale amenin]\ri contem-porane, c\rora ESS le adaug\ cu un grad deimportan]\ mai redus, conflictele regionale,statele „e[uate” [i crima organizat\. Esen]aunei posibile solu]ii-remediu pentru RTA(rela]ia transatlantic\) pleac\ exact de larepro[ul adresat de SUA Europei privindincapacitatea ultimei de asumare a burdensharing (împ\r]irea poverii) la nivel global [ivizeaz\ opera]ionalizarea PESA a UE în tiparul„Berlin plus” al rela]iei cu NATO, conformformulei „separate, but not separable”. Astfel,PESA [i NATO s-ar cuveni adaptate reciproc[i armonizate într-o institu]ie cu anvergur\global\ de ac]iune în a[a fel încât ele s\genereze nu rivalitate reciproc\, ci asumareapartajat\ de competen]e, precum o „diviziunea muncii”.

Solu]ia ar comporta mai multe avantajepermi]ând divizarea eforturilor de securitateeuroatlantic\ între SUA [i UE [i eliminândtemerile manifestate în unele ocazii de SUAprivind subminarea NATO [i implicit a RTAde c\tre UE*. Totodat\, progresele europeneîn domeniul securit\]ii s-ar canaliza sub aceea[iumbrel\ transatlantic\, ceea ce ar determinaca SUA s\ fie mai interesate de preocup\rilede securitate ale UE.

Adoptarea pe cele dou\ maluri aleAtlanticului a unei politici, a unei strategii cares\ pun\ accent pe valorile comune [i peidentitatea de interese evident\ pare a fisolu]ia care ar relansa RTA. {i aceasta,deoarece nu exist\ contradic]ii în principiulde baz\ potrivit c\ruia Statele Unite [i statele

* Spre exemplu dup\ summitul franco-britanic dela St. Malo (1999), când Albright a avertizat asuprariscului celor trei „d” decuplarea (europenilor deamericani), discriminarea (membrilor NATO non-membri UE) [i duplicarea (structurilor [i capabilit\]ilorNATO) [i apoi înc\ odat\, dup\ reuniunea la vârf dinaprilie 2003, când Fran]a, Germania, Marea Britanie[i Luxemburg au propus crearea unui centru separat

UE de planificare la Tervuren (Finlanda).

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 200816

Monitor Strategic

din Uniunea European\ folosesc anumitenorme în politica interna]ional\. Acesteainclud>

- dezvoltarea [i înt\rirea democra]iei [i aspiritului legii, precum [i respectareadrepturilor omului [i a libert\]ilor de baz\<

- protejarea valorilor comune, în con-cordan]\ cu Carta Na]iunilor Unite<

- înt\rirea p\cii [i securit\]ii regionale [imondiale<

- promovarea dezvolt\rii economice [icooper\rii interna]ionale.

Dac\ aceste principii sunt unanim accep-tate, ac]iunile concrete pentru materializarealor sunt, în continuare, disputate, Washington-ul [i Bruxelles-ul având opinii diferite.

Concluzii

Rela]ia transatlantic\, dintre Europa de Vest[i SUA, din timpul R\zboiului Rece s-a cl\ditpe o istorie comun\ de peste 300 de ani,ceea ce a dus la edificarea aceluia[i tip deciviliza]ie pe ambele maluri ale OceanuluiAtlantic. Ea a cuprins perioade de crize [i deconflict, a[a cum s-a întâmplat la sfâr[itulsecolului al XVIII-lea [i începutul secolului alXIX-lea, când „Lumea Nou\” s-a emancipatpolitic [i economic de „Lumea Veche”,respectiv de fosta metropol\, dar [i perioadede cooperare. Este cazul primei jum\t\]i asecolului al XX-lea, când SUA au intervenitde dou\ ori, cu for]ele sale armate în Europa.

Interven]ia american\ pe continentul euro-pean a fost rezultatul a dou\ categorii de fac-tori-cre[terea considerabil\ a puterii SUA,devenit\, într-un termen scurt, cel mai puter-nic stat al planetei [i incapacitatea europenilorde a-[i gestiona propriile dispute [i afaceri.De altfel, istoria Europei este una bazat\ peconfruntare, fie c\ a fost vorba de disputasecular\ dintre Fran]a [i Germania, dintreFran]a [i Marea Britanie, dintre Germania [iRusia, dintre statele cre[tine europene [iImperiul Otoman etc.

În acela[i timp, pe b\trânul continent s-adezvoltat o civiliza]ie specific\, aparte, bazat\,în mare parte pe filonul cre[tin, dar [i pe unset de valori inspirate de tradi]ia liberal\. Stateleeuropene au fost capabile, a[a cum am ar\tat,

s\ sus]in\ timp de peste patru sute de ani unimens efort de propagare în întreaga lume aacestui tip de civiliza]ie, continentul nostrufiind locul de unde a fost condus\ lumea.Inclusiv SUA s-au constituit ca na]iune [i statca urmare a expansiunii europene. La înce-putul secolului al XX-lea, Occidentul a intratîn criz\, semnele acesteia fiind rapid detectatede savan]i. Amintim în acest cadru celebralucrare a lui O. Spengler, ap\rut\ în timpulPrimului R\zboi Mondial, intitulat\ sugestiv„Dec\derea Occidentului”.

Interven]ia SUA a fost, din acest punctsalutar\, dar Washingtonul a dat curs maivechiului trend izola]ionist din politica sa,refuzând s\ se implice în afacerile europene.Noua ordine mondial\ [i, implicit european\,creionat\ de pre[edintele W. Wilson, pe bazaunei alte concep]ii decât cea care func]ionasepân\ atunci, nu a putut s\ subziste f\r\ sprijinamerican. Rezultatul s-a concretizat într-unnou conflict mondial, ale c\rei dimensiuni aufost mult mai mari decât ale celui din anii1914-1918.

Dup\ terminarea lui, americanii nu au mairepetat gestul din anul 1920, ei r\mânând peb\trânul continent. Prezen]a lor a reprezentatelementul esen]ial al rena[terii p\r]ii de vesta Europei, care a cunoscut, dup\ marelecataclism din anii 1939-1945, un extraordinarprogres sub raport economic, social, militaretc. Cealalt\ parte, estic\, aflat\ sub controlulstrict al URSS, al doilea mare ;nving\tor înr\zboi, a urmat o cale diferit\, evolu]iaeconomic\ [i social\ fiind frânat\ de lipsalibert\]ii.

În anii R\zboiului Rece s-a cristalizat rela]iatransatlantic\ (RTA) care s-a institu]ionalizatprin crearea, la 4 aprilie 1949, a Organiza]ieiNord-Atlantice (NATO). Timp de patrudecenii ea a func]ionat în condi]ii optime,dovedindu-se solid\, în pofida acerbeiconfrunt\ri de o parte [i alta a „Cortinei deFier” [i a unor crize interne, cum ar fi, depild\, retragerea Fran]ei, decis\ de generalulde Gaulle, din structurile integrate ale Alian]eiNord-Atlantice.

Tot sub umbrel\ american\ a început [is-a dezvoltat procesul construc]iei europene,

Monitor Strategic


care a cuprins, treptat, cele mai multe statedin vestul, centrul [i sudul continentului.Comunitatea Economic\ European\ (CEE) adevenit dup\ sfâr[itul R\zboiului Rece,Uniunea European\, una dintre for]ele celemai puternice din lume [i un actor importantpe arena interna]ional\.

Dup\ încheierea R\zboiului Rece,cooperarea atlantic\ a avut de suferit, soli-daritatea de odinioar\ fiind înlocuit\ cu opiniidivergente în probleme ale vie]ii interna]io-nale. Timp de peste un deceniu dup\evenimentele din 1989, SUA [i UE nu au maiconstituit o singur\ „voce” pe arenainterna]ional\, aria opiniilor diferite deveninddin ce mai mare.Interesul comun care aasigurat soliditatea rela]iei transatlantice timpde peste patru decenii a disp\rut. Pe de oparte, europenii au manifestat dorin]a, fireasc\pân\ la un punct, s\ se elibereze de „tutela”american\ [i s\ se afirme distinct pe arenainterna]ional\. Iar de pe alt\ parte, unilatera-lismul american, determinat de cople[itoareasuperioritate a SUA, manifestat\ în domeniilemilitar, economic, tehnologic [i cultural, astârnit iritare în multe din capitalele europene.

Pe acest fond, evenimentele din 11 sep-tembrie 2001 au p\rut c\ relanseaz\ rela]iatransatlantic\, Europa fiind deplin solidar\ cuAmerica în tragedia pe care aceasta o tr\ia.În acele zile de cump\n\, ziarul „Le Monde”titra sugestiv „acum, noi to]i suntem ameri-cani”. Dar, momentul de comuniune deplin\a durat relativ pu]in, ca urmare a interven]ieiamericane în Irak din anul 2003, împotrivac\rora s-au pronun]at multe state europene,în frunte cu Fran]a [i Germania. Astfel, s-adeclan[at o criz\ în rela]ia transatlantic\, faptcare a determinat cre[terea sentimentelorantiamericane în „vechea Europ\”. „NouaEurop\”, respectiv ]\rile din fosta sfer\sovietic\, integrate de curând în NATO [i UE,au fost mult mai prudente, unele dintre ele,cum ar fi România [i Polonia, sprijinindac]iunea american\.

Formele acestei crize au îmbr\cat o arielarg\, ceea ce a determinat pe mul]i anali[ti[i oameni politici s\ vorbeasc\ de un divor]între Europa [i America, unii mergând pân\acolo în a sus]ine c\ teoria lui Huntington,

atât de celebr\ [i controversat\, despre„ciocnirea civiliza]iilor”, se aplic\ disputeidintre America [i Europa. Desigur, c\ a fost oexagerare, europenii [i americanii având multmai multe puncte comune decât divergen]e,lucru care a fost în]eles atât la Washingtoncât [i la Paris, Berlin, Roma sau Madrid.

Prin urmare, tonul polemicii a sc\zut înintensitate pe parcurs, f\r\ ca disputa s\ fiestins\ total. Administra]ia Bush [i-a nuan]atpozi]ia, iar diverse capitale europene,profitând [i de schimbarea garniturii depoliticieni, au în]eles c\ într-o lume global\,în care amenin]\rile [i riscurile de securitatesunt din ce în ce mai difuze [i mai greu dedep\[it, rela]ia transatlantic\ trebuie men]i-nut\, ea fiind condi]ia esen]ial\ a supravie]uiriiciviliza]iei occidentale, care s-a dezvoltat peambele maluri ale Atlanticului. Oricâte dispute[i controverse ar putea exista în varii probleme,men]inerea [i dezvoltarea cooper\rii trans-atlantice este infinit mult mai important\.Concluzia lui Huntington, potrivit c\reia Europa[i SUA au o singur\ cale, cea a colabor\rii,alternativa fiind pierderea competi]iei globale,distrugerea, trebuie s\ c\l\uzeasc\ ac]iunilepe cele dou\ maluri ale Atlanticului13. Aceastaeste, în realitate, principala lec]ie a secoluluial XX-lea, în care Europa s-a pr\bu[it [i aren\scut în acela[i timp. Condi]ia principal\ arena[terii a fost sprijinul american [i colabo-rarea dintre cele dou\ maluri ale Atlanticului.

1 Apud Henry Kissinger, Diploma]ia, traducere>Mircea {tefancu, Radu Paraschivescu, All, 2002, p.27.

2 Principalele lucr\ri ale lui Mahan, care l-au f\cutcelebru sunt> The influence of Sea Power upon History,1660-1783, ap\rut\ în 1890< The influence of SeaPower upon the French Revolution and Empire,1793-1812 (1893)< The interest of America in Sea Power(1897). Pentru discu]ia operei lui Mahan a se vedea,între altele, Bruno Colson, Jomini, Mahan et lesorigines de la stratégie maritime americaine, înL’évolution de la pensée navale, sous la direction deHervé Coutau-Bégarie, Fondation pour les Etudes deDefense Nationale, Paris, 1990, p.153-164< PaulClaval, Geopolitic\ [i Geostrategie, Gândirea politic\,spa]iul [i teritoriul în secolul al XX-lea, Editura Corint,Bucure[ti, 2001, p.45-46< Aymeric Chauprade,François Thual, Dic]ionar de geopolitic\.State,

Note

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 200818

Monitor Strategic

concepte, autori, Grupul Editorial Corint, Bucure[ti,

2003, p.509-510< Paul Dobrescu, Geopolitica,Comunicare.ro, Bucure[ti, 2003, p.45-48 etc.

3 Pentru aceste aspecte a se vedea, între altele,

John R. Barber, Istoria Europei Moderne, traducere>

Daniela Tru]ia, Editura Lider, Bucure[ti, 1993, p.107-335< Serge Berstein, Pierre Milza, Istoria Europei,vol. 4, Na]ionalismele [i concertul european. SecolulXIX (1815-1919), traducere de Monica Timu, edi]ieîngrijit\, note [i comentarii de Ovidiu Pecican,

Institutul European, Ia[i, 1998< Twentieth CenturyInternational Relations, volume I, The InternationalSystem, 1815-1945, edited by Michael Cox, Sage

Publicatios, London, 2006, p.3-212< Colin S. Grey,

War, Peace and International Relations. An Introductionto Strategic History, Routledge, London and New York,

2007, p.31-71, etc.4 Charles Zorgbibe, Wilson. Un Cruciat la Casa

Alb\, traducere din limba francez\ de Daniela

Boriceanu, Funda]ia European\ Titulescu, Bucure[ti,

2003, p.185-193.5 Apud Joseph S.Nye, Descifrarea conflictelor

interna]ionale. Teorie [i istorie, traducere de Ion

Vl\doiu, Antet, Bucure[ti, 2005, p.84.6 Charles Zorgbibe, op.cit., p.234.7 Jean-Baptiste Duroselle, Istoria rela]iilor

interna]ionale. 1919-1947, vol. I, traducere> AncaAirinei, Editura {tiin]elor Sociale [i Politice, Bucure[ti,

2006, p.71-72.8 Apud Jean A. Pirlot, Symphonie Europa, R.

Laffont, Paris, p. 13.9 Ernst Nolte, R\zboiul civil european1917-1945.

Na]ional-socialism [i bol[evism, cuvânt înainte> FlorinConstantiniu, traducere> Irina Cristea, Grupul Editorial

Corint, Bucure[ti, 2005.10 Charles Zorgbibe, La construction politique de

l’Europe, Presse Universitaire de France, Paris, p. 16.11 Francis Fukuyama, Cf. Sfâr[itul istoriei [i ultimul

om, traducerea de Mihaela Eftimiu, Editura Paideea,Bucure[ti, 1997.

12 Rela]ia transatlantic\ a beneficiat de o bogat\

literatur\, din care re]inem, între altele> DougBerenter and John Lis, Broadenig the TransatlanticRelationship, The Center for Strategic and International

Studies and the Massachussetts Institute of Technology,

The Washington Quartely, winter 2003-2004, p. 147-

162< Dalia Dossa Kaye, Bound to CooperateTransatlantic Policy în the Middle East, The Center for

Strategic and International Studies and the

Massachussetts Institute of Technology, „The

Washington Quartely”, winter 2003-2004, p.179-195<

David Shambaugh, The New Strategie Triangle< US andEuropean Reactions to China’s Rise, The Center for

Strategic and International Studies and the

Massachussetts Institute of Technology, „The

Washington Quartely”, summer 2005, p.7-25< Jeffrey

Kopstein, The Transatlantic Divide over DemocracyPromotion, The Center for Strategic and International

Studies and the Massachussetts Institute of Technology,

„The Washington Quartely”, spring 2006, p. 85-98<

Julianne Smith and Derek Mix, The TransatlanticClimate Change Challenge, The Center for Strategic

and International Studies and the Massachussetts

Institute of Technology, „The Washington Quartely”,

winter 2007-2008, p 139-154< Esther Brimmer, editor,

Transforming Homeland Security< US and EuropeanApproaches, Center for Transatlantic Relations,

Washington DC, 2006< Idem, Defending the Gains?

Transatlantic Responses When Democracy is UnderTreat, Center for Transatlantic Relations, Washington

DC, 2007< Trine Flockhart, A new transatlaticrelationship. European responses to US globalhegemony, Danish Institute for International Studies,

no. 2007/13< Transatlantic Trends 2006 Partners, The

Marshall Fund of the United States German< Chad

Damro, Transatlantic Competition Policy> Domesticand International Sources of EU-US Cooperation,European Journal of International Relations, 2006<

NATO-EU Cooperation in Post-Conflict Reconstruction,edited by Jean Dufourcq and David S.Yost, may 2006,

NATO Defense College< Timothy Garton Ash,

America, Europa [i viitorul surprinz\tor alOccidentului, traducere de Anton Lep\datu, Incitatus,

2006, etc.13 S. Huntington, Ciocnirea civiliza]iilor [i refacerea

ordinii mondiale, traduc\tor> Radu Carp, prefa]\ Iulia

Motoc, Antet, Bucure[ti 1998, p. 457, 464-465.

Monitor Strategic


SUMMARY

The main thesis of this study refers to the fact that, in a globalized world system, the solidity of thetrans-Atlantic relation is crucial for the American leadership, as well as for the success of the EU as amajor security global actor. The study contains several themes regarding the trans-Atlantic relations> thefunctioning of those relations in the first half of the 20th century and especially during the two WorldWars< the relation between the United States and the West during the Cold War as a condition andsupport for the process of European construction< the malfunctions occurred within the US-EU relationafter the end of the Cold War and some remarks over the dossier of the American-European relationsat the beginning of the 21st century, as well as an assessment over the trans-Atlantic relations on mediumand short term.

Petre Otu, Ph.D, is the Deputy Director of the Institute for Political Studies of Defense and MilitaryHistory, and Chairman of the Romanian Commission of Military History. His main areas of expertise are>geopolitics, military history and defense policy.

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 200820

Monitor Strategic

Pe m\sura impunerii pe plan interna]ionala elementelor tot mai evidente de substan-]iere a interdependen]elor transfrontaliere,securitatea global\ a devenit un factor curentde referin]\ în evalu\rile strategice.

Afirma]ia potrivit c\reia lumea globalizat\necesit\ o abordare diferit\ fa]\ de trecut ac\p\tat treptat o valoare axiomatic\ înperioada postbelic\.

Este neîndoielnic faptul c\ ambientulgeneral de securitate evolueaz\ cu o velo-citate considerabil\. De altfel, ordineamondial\ [i-a reînnoit tot mai des fazeleevolutive dup\ Pacea de la Westfalia. HenryKissinger [i al]i autori care au cercetat acestdomeniu au notat c\ ordinea interna]ional\consemnat\ prin Pacea de la Westfalia a durat150 de ani, sistemul interna]ional creat deCongresul de la Viena s-a men]inut vreme de100 de ani, iar ordinea interna]ional\caracterizat\ de R\zboiul Rece a luat sfâr[itdup\ doar 40 de ani1.

În aceste condi]ii, faptul c\ securitateaglobal\ ofer\ zilnic noi dezvolt\ri care pun îneviden]\ dimensiunile sale variabile se înscrieîn velocitatea cu care se cristalizeaz\ NouaOrdine Interna]ional\ în curs de formare înprezent.

Raportat la acest context, interoga]ia dereferin]\ ar trebui s\ fie dac\ în lumeaglobalizat\ de ast\zi - turbulent\ [i fluid\ dinpunctul de vedere al securit\]ii - este bine s\se a[tepte producerea unor evenimentespecifice, ori s\ fie derulat\ o strategie nou\,care s\ aib\ drept piatr\ unghiular\ analizarecursiv\ permanent\ având ca obiectivevaluarea coerent\ [i cuprinz\toare a riscurilorstrategice, urmat\ de m\surile care se impun.

Din punct de vedere teoretic, se înregis-treaz\ un acord general c\ a doua cale este

de urmat, dar în aceste condi]ii se profileaz\unele dileme. Între acestea, prim-planul îlocup\ întrebarea> cum a fost posibil caterorismul s\ devin\ interna]ional în absen]aoric\rei ac]iuni globale coerente menite s\împiedice ca aceast\ evolu]ie s\ se produc\,ori chiar înainte de a se g\si o defini]ie aterorismului unanim acceptabil\ pe planmondial?

Dar nu numai terorismul a fost în m\sur\s\ loveasc\ pe un teren insuficient preg\titdin punctul de vedere al securit\]ii. Au existatnumeroase încerc\ri de agresiune sau atacuripropriu-zise care au fost posibile tocmai dincauza faptului c\ ]intele vizate s-au mul]umits\ r\mân\ pe pozi]ii reactive, f\r\ s\ fiidentificat în prealabil riscurile majore desecuritate la care se expun.

Faptul c\ a[a stau lucrurile de pestejum\tate de secol este pus în lumin\, întrealtele, de trei episoade majore care au afectatprofund securitatea celei mai avansatesuperputeri militare, respectiv SUA. Astfel,Administra]ia de la Washington [i-a restructuratdramatic propria Arhitectur\ de Securitate doaratunci când a receptat, neputincioas\,agresiuni majore sau pericole iminente. Estevorba de atacul japonez de la Pearl Harbor,de criza rachetelor plasate de URSS în Cuba[i, cel mai recent, de atacurile teroriste de la11 Septembrie 2001.

Exemplele ar putea continua [i cu altestate, dar ne mul]umim s\ observ\m c\ ome-nirea a fost pân\ acum doar într-o stare deexpectativ\ riscant\ în raport cu amenin]\rileglobale [i s\ constat\m absen]a unei proiec]iiviguroase a Securit\]ii Mondiale, atât prin efortindividual, cât [i colectiv.

De altfel, Bill Gertz, în lucrarea “Breakdown– How America’s Intelligence Failures Led to

Conceptulde interoperabilitate proceduralãºi proiectarea securitãþii globale

Paul Ionescu

Monitor Strategic


September 11", citeaz\ pe James Woolsey,fostul Director al CIA astfel> ]ara (n.n. - SUA)nu a fost mai bine pregatit\ pentru ’11Septembrie’ decât a fost pentru ’Pearl Harbor’.

Suntem de p\rere c\ proiectarea securit\]iiglobale la care ne-am referit mai sus trebuies\ se debaraseze, între altele, de tiparelecantitative date de resursele alocate pentruîndeplinirea unor obiective de ordin tactic,întrucât acestea ofer\, de obicei, doar m\suravictoriei armelor.

În privin]a luptei contra terorismului inter-na]ional, de exemplu, asist\m la cheltuireaunor imense resurse financiare pe compo-nenta militar\, dar sunt insesizabile programesus]inute temeinic menite s\ schimbe radicalacele ideologii care alimenteaz\ pericolele cucare ne confrunt\m, ori s\ identifice [i s\radiografieze riscurile de securitate emergente.Potrivit aceluia[i Bill Gertz, Rendon Group -care a beneficiat la un moment dat de finan-]area unui program de PR în contextul dema-r\rii campaniei de combatere a terorismuluiinterna]ional – a dus de fapt la „pierderear\zboiului ideologic cu terorismul islamic”.

Aceast\ stare de lucruri este de natur\ s\produc\ cel pu]in un serios disconfortintelectual.

Identificarea riscurilor [i prevenireatransform\rii lor în amenin]\ri de

securitate

Autori, între care men]ion\m pe Jean MarieGuehenno2 [i Zbigniew Brzezinski3, sunt deacord cu faptul c\ grani]a dintre secolul al XX-lea [i XXI-lea echivaleaz\ cu con[tientizareaunor prefaceri majore în lume, ceea ce atest\un avânt al procesului de globalizare.

Dar elementele caracteristice globaliz\riiau devenit simptomatice cu mult înainte depragul dintre cele dou\ secole, înc\ din anii’60, f\r\ ca acest lucru s\ fie urmat de regân-direa strategiilor în raport cu noile condi]ii.

Deci se poate afirma f\r\ a gre[i c\ fluxurile„transfrontaliere” au dep\[it în ultimele treidecenii „valoarea rezidual\” în ansamblulinterdependen]elor pe plan interna]ional, f\r\ca amploarea lor s\ declan[eze acele alertetimpurii care s\ sensibilizeze corespunz\tor

principalele structuri specifice de securitateindividual\ [i colectiv\.

De fapt, setul de interoga]ii strategice cucare ne confrunt\m este consecin]a lipseinoastre de determinare în privin]a regândiriistrategiilor pe care trebuie s\ le opunemprovoc\rilor globaliz\rii securit\]ii [i ap\r\rii,provoc\ri care au câ[tigat continuu teren dup\cel de al Doilea R\zboi Mondial. Problemaomenirii civilizate [i democratice este c\principalii actori ai securit\]ii interna]ionales-au multumit cu în]elegerea mai facil\ asecurit\]ii prin care s-a trecut în perioadapostbelic\, lipsind consecven]a în explorareasecurit\]ii lumii globalizate care se dezvolt\.

Între altele, un fapt este evident, anumec\ în secolul al XXI-lea politicile [i conceptelestrategice trebuie s\ fie diferite de trecut, înspecial în domeniul securit\]ii [i ap\r\rii.

Într-o lume globalizat\ este indicat s\ seîncerce identificarea consecin]elor globale aleamenin]\rilor, indiferent de caracterul lor,na]ional sau local. Elementele noi suntnumeroase, dar pe moment re]inem doarfaptul c\ prevenirea amenin]\rilor de sorgintena]ional\ sau local\ prin solu]iile clasice deinstituire a “cordoanelor sanitare”, respectiva regimului blocadelor, nu mai r\spundenecesit\]ilor de securitate actuale. Astfel desolu]ii sunt acum insuficiente, realitateaeviden]iind c\ o serie de amenin]\ri au evoluatîn perioada postbelic\ prin proliferarea f\r\precedent a unor fluxuri transfrontalierenocive, cum ar fi> traficul de armament,imigra]ia clandestin\, traficul de droguri,criminalitatea organizat\, proliferarea mate-rialelor nucleare [.a. Îns\ acestea nu mai potfi stopate doar prin constrângeri specificeembargourilor, ci mai degrab\ prin conjugareaeforturilor institu]iilor specializate de prevenire[i anihilare a criminalit\]ii transfrontaliere dinstatele afectate direct sau indirect.

Cre[terea în anvergur\ a acestor fluxuri,care se sprijin\ pe globalizarea comunica]iilor[i dot\ri autoprotective ce dep\[esc uneoripe cele ale organelor de aplicare a legii,confer\ serioase motive de a situa pe un locprimordial necesitatea identific\rii corecte [i

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 200822

Monitor Strategic

atente a amenin]\rilor evolutive [i a crizeloremergente.

O privire scurt\ asupra unor realit\]i arputea netezi drumul spre anumite concluziiutile.

În anii ’90, conflictele locale implicau înconfrunt\ri directe peste 10 milioane depersoane. Jum\tate din aceste conflicte eraulistate în anul 2000 ca fiind de tipul “statulcontra na]iunii”. În acela[i interval, ]\riprecum India, Pakistan, Columbia, China,Rusia, Uganda, Etiopia ori Sudanul, auînregistrat între 6 [i 32 de conflicte internefiecare. Începând din 1995 [i pân\ în 2000,num\rul r\zboaielor interne a crescut de la40 la 178. În 1999, 65 de state înregistraupopula]ii refugiate for]at, care totalizau peste20 de milioane de persoane. Mai pot fimen]ionate 42 de ]\ri în care minorii au fostînrola]i ca solda]i activi, 94 în care se practicatortura [i 63 cu limitarea drepturilor demo-cratice prin cenzur\ puternic\4.

Luând în considerare doar conexiunea întrestatutul de refugiat [i poten]ialul terorist, putemdeja s\ identific\m din cifrele de mai sus oamenin]are de securitate major\, nu numailocal\, ci [i general\.

Paul Wilkinson afirma c\> „Separatismulna]ionalist, unificarea [i iredentismul, alte formede conflicte interstatale etnico-religioase,reprezint\ modurile predominante de violen]\colectiv\ letal\ în lumea modern\, care audominat într-o mare propor]ie terorismul intern[i interna]ional întregistrat în ultimii 30 de ani”.O concluzie important\ ar putea fi aceea c\un studiu interdisciplinar profund, având drept]int\ predictibilitatea consistent\ în materie desecuritate, proiect care s\ implice principaliiactori responsabili pe plan interna]ional, arputea fi calea corect\ de abordare complex\a amenin]\rilor în curs de maturizare.

Din p\cate, aceasta nu s-a ;ntâmplat înfosta Iugoslavie, iar rezultatul a fost r\zboiulcivil cu consecin]ele sale bine cunoscute. Înacest caz particular, care nu este unic, pre]ulde ordin militar – în ajutor umanitar –, dar [iîn termeni de securitate pl\tit de comunitateainterna]ional\, a fost imens.

Lipsa de predictibilitate ar trebui s\ deter-mine institu]iile responsabile de securitateana]ional\ sau securitatea comun\ s\ fie câtmai rezervate în a face generaliz\ri strategice.Singurul „merit” al unor astfel de generaliz\ri,în afara accesibilit\]ii, este acela c\ potconduce la diagnoze neproductive, mai alesatunci când analiza [i evaluarea riscului suntinfluen]ate de interese particulare.

Pe de alt\ parte, a gândi totul în termeniiunei liste de posibile crize emergente [i pro-cese destabilizatoare care pot degenera înamenin]\ri tradi]ionale sau cu caracter asime-tric, nu este suficient. Aceasta cu atât maimult cu cât gândirea strategic\ ar putea fi [iaici prizoniera evalu\rilor pe principiul déjà vu.Cu titlu de exemplu, dependen]a energetic\a Europei de fosta URSS, [i apoi fa]\ deFedera]ia Rus\, a fost evident\ timp de dece-nii, în aproape toat\ perioada postbelic\. Cutoate acestea, amenin]area de securitate pecare o poate genera o criz\ energetic\ declan-[at\ de Moscova nu a fost identificat\ [i nicistudiat\ ca atare decât în ultimii câ]iva ani.

Va trebui deci introdus\ o scar\ suplimen-tar\ de m\surare a pericolelor poten]iale cuefecte globale. Astfel, suntem de p\rere c\noile amenin]\ri globale ar trebui luate încalcul [i prin prisma gradului de dezordine înafacerile interna]ionale. Prin dezordineîn]elegem aici perturba]iile care înso]esccristalizarea unei noi ordini mondiale.Immanuel Wallerstein nota> „Perioada detranzi]ie de la un sistem mondial la altul esteuna de mare lupt\, mare incertitudine [i demari interoga]ii despre structurile de cuno[tin-]e. Trebuie ca mai întâi s\ încerc\m a în]elegeclar ce se întâmpl\. Dup\ aceea, va trebui s\alegem direc]ia în care dorim s\ mearg\Omenirea. În final, s\ ne imagin\m cumtrebuie s\ ac]ion\m pentru a face probabil\mi[carea în direc]ia pe care o dorim”5.

Dac\ ne g\sim mai aproape sau maideparte de dezideratul exprimat de p\rinteleteoriei sistemelor mondiale este discutabil.Totu[i dac\ ne oprim doar la for]ele demen]inere a p\cii, care sunt active în peste38 de state, c\[tile albastre fiind aparent sin-gurul mecanism aflat la dispozi]ia comunit\]ii

Monitor Strategic


interna]ionale asupra c\ruia pot mai u[or s\cad\ de acord acele puteri cu interesestrategice regionale de mare anvergur\, sepoate remarca o mare insuficien]\. În primulrând, ne putem pune întrebarea cât de beneficar fi s\ vedem o continu\ extindere a h\r]iimondiale a c\[tilor albastre/verzi, cu altecuvinte dac\ este sau nu în interesulsecurit\]ii noastre s\ asist\m la multiplicareamisiunilor de men]inere a p\cii? Cucertitudine, nu. Ar trebui s\ oprim un astfelde curs? Cu certitudine, da.

Pornind de la ideile exprimate, [i rapor-tându-le pe acestea la obiectivele creionatede Wallerstein, ar reprezenta o virtute s\ seajung\ la lansarea [i punerea la lucru a unornoi mijloace colective vizând consolidareaordinii în rela]iile interna]ionale, sau de a seimpune un modus operandi cu o component\puternic anticipativ\, de natur\ s\ realizeze oproiec]ie corect\ [i cuprinz\toare a securit\]iigenerale.

Interoperabilitatea procedural\

Interoperabilitatea procedural\ este con-ceptul pe care autorul l-a propus prima oar\în cadrul “NATO Future Security Workshop”,Vilemov (2003). Prin intermediul acestuia,este urm\rit\ substan]ierea unui modusoperandi în ceea ce prive[te proiectareasecurit\]ii globale.

Dac\ admitem ipoteza simplificatoarepotrivit c\reia securitatea global\ reprezint\starea de echilibru rezultat\ dintr-o responsa-bilitate partajat\, atunci este evident c\ avemde a face cu un proiect de mare anvergur\care trebuie s\ se instaleze în peisajul strategic,dispunând de un vector institu]ional adecvat.

Alian]a Nord-Atlantic\, singura structur\politico-militar\ cu aspira]ii îndrept\]ite deadministrare a securit\]ii colective – în con-di]iile globaliz\rii – pentru membrii s\i [istatele de aceea[i orientare (like-mindedcountries), este unic\ [i în ceea ce prive[tedotarea cu structuri proprii de afirmare aintereselor strategice pentru fiecare stat aliatîntr-o manier\ armonizat\ cu interesul general.NATO este deci singura în m\sur\ s\ dema-

reze un proces de reflec]ie menit s\ clarificeaspectele definitorii privind riscurile de secu-ritate imediate [i de perspectiv\.

Într-o perioad\ în care schimbul de infor-ma]ii [i de evalu\ri între alia]i reprezint\ onecesitate pentru abordarea coerent\ asecurit\]ii colective în orice format, trebuieasigurate, concomitent, [i procedurile cores-punz\toare.

O astfel de construc]ie ar trebui s\ stabi-leasc\ în mod corect rolul preventiv distinctal serviciilor de informa]ii [i securitate aliate,precum [i contribu]iile acestora în confor-mitate cu expertiza practic\ de care dispun.Informa]ia oportun\ r\mâne, desigur, piesaesen]ial\ pentru identificarea [i punerea subcontrol a crizelor, indiferent de stadiul în careacestea sunt amorsate.

Totodat\, evaluarea strategic\ continu\este indispensabil\ pentru proiectarea secu-rit\]ii globale astfel încât amenin]\rile cu riscde maturizare s\ fie limitate la cote minime.

Exist\ convingerea c\ NATO, prin preo-cuparea constant\ [i articulat\ pentru secu-ritatea global\, constituie institu]ia cea maipotrivit\ s\ pun\ la lucru un plan multilateralde proiectare a securit\]ii printr-un numitorcomun de evaluare a riscurilor de c\tremembrii s\i.

De fapt, adoptarea la Summitul NATO dela Washington (1999) a Conceptului Strategic,prin care se definesc scopul [i func]iile Alian]eiîn raport cu evolu]ia previzibil\ a pericolelor[i riscurilor de securitate în secolul al XXI-lea,precum [i ac]iunea de transformare a Alian]ei,în cele cinci dimensiuni ale sale (intelectual\,militar\, institu]ional\, geografic\ [i politic\),confirm\ voca]ia organiza]iei în aceast\privin]\.

Dac\ lu\m în considerare faptul c\ statele[i actorii emergen]i ai globaliz\rii traverseaz\înc\ lunga etap\ a evalu\rii politicilor propriicu care s\ întâmpine Noua Ordine Interna]io-nal\, iar în final interesele lor ar trebui armo-nizate printr-un efort comun, un prim pas dedorit ar fi s\ se convin\ asupra unui acquis desecuritate, prin care în]elegem seturi comunede priorit\]i, de evalu\ri [i de mijloace decontracarare a amenin]\rilor emergente. Ele

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 200824

Monitor Strategic

se reg\sesc, într-o anumit\ m\sur\, la bazaagendei proprii a planificatorilor strategici aiAlian]ei, cât [i a agendei de dezvoltare [isubstan]iere a parteneriatelor, f\r\ a de]ineîns\ un loc distinct [i profilat în detaliu. Cualte cuvinte, ar trebui s\ se ajung\ la fixareaunor standarde minimale care s\ fie agreatereciproc, pentru ca, pornind de aici, s\ se eviteapari]ia neîn]elegerilor [i a interpret\rilorgre[ite, precum [i repetarea unor rivalit\]iartificiale pornite din interese strategiceparticulare contradictorii.

Note

1 Henry, Kissinger, Diploma]ia, Ed. BIC ALL, 2004.2 Jean Marie, Guehenno, The Impact of Globalization

on Strategy, în Survival, the IIS Quarterly, 1998-1999.3 Zbigniew, Brzezinski, The Choice, Basic Books,

2004.4 Robert David, Steele, On Intelligence – Spies

and Secrecy in an Open World< The New Craft ofIntelligence – Personal, Public, & Political, OSSInternational Press, Oakton, Virginia, 2001-2002.

5 Immanuel, Wallernstein, World-System Analysis

- An Introduction, Duke University Press, 2004.

SUMMARY

The author explores some of the most insidious aspects related to global security, as basic factor forthe New International Order, being currently under construction . Purposely, he structured a way to seta common denominator of spotting the evolving risks, or preventing them to grow into emeringinternational security threats.

The Concept of “Procedural Interoperability” has been proposed by the author in previous debatesconcerning the future of Euroatlantic Security Architecture, starting the year 2003. It makes sense in theglobal context, when security cannot be dealt exclusively with the specific means of the 20th Century.Inorder to make the reactions to global security challanges more efficient, there is a need to offer anetworked set of means and ways to oppose them, prepairing better the International Community forthe 21st Century .

The global actors, big or small, powerful or weak, have to consider, from now on, a wide spectrumof risk-factors, not only the International Terrorism, in order to make their policies compatible with the

global security environment, and their strategies- coherent and credible.

A Faculty of Mathematics graduate, Paul Ionescu is at present a PhD candidate at The Departmentof Sociology of the University of Bucharest, with the thesis “The Configuration of the New Global WorldOrder”. He has published various papers on International Security, Reform and Management of theIntelligence Services, applied mathematics research and others.

Monitor Strategic


Conceptul de securitate în sens restrânssau în sens larg?

Conceptul de securitate actual este diferitde cel tradi]ional în care erau prevalente doardou\ elemente> statul [i capacitatea militar\.

Securitatea, în mod tradi]ional, reprezentaap\rarea unui stat de atacul militar al unui altstat1. Pentru ca un stat s\ se simt\ în siguran]\era nevoie s\ î[i construiasc\ o for]\ militar\pentru a putea r\spunde oric\rui inamic2.Trebuie amintit totu[i, c\ ”dilema securit\]ii”descoperit\ de John Herz3 în anii ‘50 aconstituit un punct de plecare fertil pentrureconfigurarea conceptului securit\]ii. Dardinamica R\zboiului Rece [i mediul interna-]ional extrem de polarizat din acea perioad\au împiedicat exploatarea teoretic\ a acestuiconcept interesant, teoreticienii v\zându-sebloca]i în structura bipolar\ existent\.

John Herz a în]eles necesitatea securit\]iimilitare, dar [i a contradic]iei inerente acesteia[i anume faptul c\, odat\ cu cre[terea securi-t\]ii unui stat, se ajunge la cre[terea insecuri-t\]ii altor state. Multiplicarea preocup\rilorpentru aspectele economice [i de mediu dinanii 1970 a condus la concluzia c\ securitateana]ional\ trebuie s\ fac\ fa]\ unor riscurivariate [i de o natur\ greu perceptibil\. Între-barea la care se c\uta r\spuns în acea perioad\era> ”Este r\zboiul singura amenin]are relevant\pentru securitatea na]ional\?” Dar, putemspune c\ acum exist\ o tendin]\ clar\, [ianume faptul c\ amenin]area clasic\ a r\z-boiului dintre state a devenit mult mai rar\ înzilele noastre [i c\ civilii [i nu militarii suntvictimele principale în actualul r\zboi alterorismului. Aceasta deoarece r\zboiul adevenit tot mai costisitor, în compara]ie cubeneficiile asigurate de prezen]a p\cii, iar

interesele politice sunt tot mai strâns legatede cele economice.

Amenin]\rile actuale nu se reduc doar lacele la adresa integrit\]ii teritoriale a unui stat,chiar dac\ acestea continu\ s\ r\mân\ celemai serioase pericole. Este cert faptul c\ mo-dul în care este gândit\ securitatea la oraactual\ a fost schimbat în mod radical de pro-cesul de globalizare. „Noul” mediu de securi-tate în secolul al XXI-lea va opera din ce în cemai mult în spa]iul definit de întrep\trundereadintre cele dou\ sfere> globalizare [i identitatena]ional\.4

Sunt introduse noi elemente în cadrulstudiului securit\]ii> terorismul interna]ional,înc\lzirea global\, protec]ia drepturilor omului,dezastrele naturale, foametea [i s\r\cia din]\rile lumii a treia, epidemiile, dezechilibrelefinanciare etc.

Înaintea Primului R\zboi Mondial se consi-dera c\ interdependen]a existent\ în acelmoment între state nu va putea determinadecât pace [i prosperitate. Izbucnirea PrimuluiR\zboi Mondial a spulberat îns\ optimismulpolitic manifestat. Acest optimism a reînviatîn anii ‘70 când „interdependen]a a fost dinnou asociat\ cu pacea, iar pacea tot mai multcu democra]ia, care a început s\ se r\spân-deasc\ extraordinar în America Latin\, în Asia[i, dup\ pr\bu[irea Uniunii Sovietice, în Europade Est”5 - [i apoi, dup\ încetarea R\zboiuluiRece.

Paradigma tradi]ional\

În cadrul paradigmei tradi]ionale, pe agen-da securit\]ii erau postate probleme din sec-torul militar [i politic. Securitatea era v\zut\ca fiind garantat\ de puterea unui stat. Secu-ritatea era un concept îngust care preciza câtde bine se descurc\ un stat în lupta pentru

Securitatea în epoca globaliz\riiAlexandra Dabu, Monica Chiffa

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 200826

Monitor Strategic

putere sau cât de stabil\ era balan]a de putereîn sistemul interna]ional. Preocuparea seîndrepta doar c\tre capabilit\]ile armateofensive [i defensive ale unui stat [i c\treperceperea inten]iilor celorlal]i. Modelul avutîn vedere era cel al unui sistem competitiv,fragmentat, bazat pe for]\6. Amenin]\rile erauvizibile [i se refereau la baza fizic\ a statelor,respectiv popula]ie [i teritoriu. R\ul f\cut, îneventualitatea unei agresiuni, putea fi cuanti-ficat> s-au pierdut x oameni [i y kilometrip\tra]i de teritoriu. Cultivarea unei imaginiostile în perioada R\zboiului Rece, pendulareaîntre perioadele de „înghe]” [i „dezghe]” dintrecele dou\ super-puteri, politica intimid\rii,dezvoltarea f\r\ precedent a tehnologieiarmamentului - cu care lumea trebuia s\ seobi[nuiasc\, au îngreunat mult redefinireateoretic\ a conceptului de securitate.

Studiile strategice (teoria jocurilor) bazatepe aceast\ paradigm\ au fost atacate constant,în teoria rela]iilor interna]ionale, începând cuanii ‘80. Argumentele aduse împotriva lor aufost acelea c\ sunt înguste, reduc]ioniste [ic\ se bazeaz\ pe o ra]ionalitate strict tehnic\,ceea ce ar conduce la serioase deficien]e înstabilirea diagnozei.7 Concluzia a fost c\ estenevoie de un nou concept de securitate, caretrebuie s\ cuprind\ complexitatea no]iunii [is\ includ\ conceptual o mai larg\ interdepen-den]\ (Comisia Brandt, 1980)8.

Paradigma actual\

În cadrul paradigmei actuale, pe agendasecurit\]ii apar în plus probleme [i din sectoa-rele> mediu, economic, societal, (carac-terizate generic amenin]\ri non-militare). Mij-loacele militare continu\ s\ joace un rol impor-tant în men]inerea securit\]ii, dar au câ[tigato mai mare sus]inere [i mijloacele non-mili-tare, respectiv> promovarea democra]iei,cooperarea statal\, ajutoarele economice,integrarea regional\ (exemplu> UniuneaEuropean\).

Nu exist\ îns\ consens în acest domeniu.Sunt autori care contest\ includerea unorprobleme non-militare în aria securit\]ii. O„l\rgire” a conceptului, din punctul lor devedere, ar împiedica capacitatea de a analizacorect. Se cere o coeren]\ a domeniului pentru

c\, dac\ includem orice, nu mai avem ceanaliza. Trebuie f\cut\ o diferen]\ clar\ întresitua]ia în care un stat î[i propune ca scopprincipal s\ intervin\ în politica sau pe teritoriulaltui stat (imperialism, expansionism) [iincertitudinea vie]ii de zi cu zi din activitateanormal\.

Definirea amenin]\rii devine extrem deimportant\. Se modific\ de la un stat la altul[i de la un moment de timp la altul. Statediferite vor experimenta tipuri de amenin]\rivariate, pentru c\ statele difer\ între ele extremde mult. Astfel, Danemarca va avea alte prio-rit\]i comparativ cu Nigeria, Uganda sauChina, de exemplu.

În]elesul specific al securit\]ii va fi stabilitîn func]ie de caracteristicile fiec\rui stat.Statele se deosebesc în func]ie de teritoriu,popula]ie, institu]ii politice, societate, carac-terul na]ional, problemele etnice etc. Dincauza diversit\]ii, natura particular\ a strategieide securitate difer\ substan]ial de la un stat laaltul. Este acceptat\ ca intrând în sfera securi-t\]ii o amenin]are la adresa supravie]uirii (exis-ten]ei) unui actor (de regul\ un stat-na]iune).Scopul securit\]ii a devenit mai cuprinz\tor,în sensul c\ sunt intensificate anumite feno-mene periculoase [i anumite grupuri caresubmineaz\ autoritatea statal\ devin mult maiputernice. Globalizarea a cauzat intensificareaamenin]\rilor provocate de droguri, terorism,criminalitate transna]ional\ [i degradareamediului. Fenomene precum cre[terea mobi-lit\]ii umane au determinat ca bolile [i proble-mele de mediu s\ devin\ preocup\ri alesecurit\]ii transna]ionale.

Totodat\, mijloacele na]ionale sau unila-terale prin care se r\spundea acestor pro-bleme, pentru asigurarea securit\]ii, nu-[i maidovedesc eficien]a.

Noi actori [i factori pe agendasecurit\]ii

Apar ca actori în studiul securit\]ii, în afar\de state-na]iuni> corpora]iile multina]ionale,institu]iile interna]ionale, ONG-urile interna-]ionale, terori[tii transna]ionali, pia]a global\,re]ele crimei organizate, minorit\]ile etnice,alte sisteme institu]ionale [i umane.

Monitor Strategic


Ca factori importan]i, au fost ad\uga]i peagend\> norme, valori, principii (de exemplu>respectarea drepturilor omului, neproliferareaarmelor nucleare, stabilitatea sistemuluiinterna]ional), identit\]i, ideologii, religii,accesul la cunoa[tere, noile tehnologii, legiti-mitatea regimurilor politice, capacitatea sta-telor de a asigura bun\starea cet\]enilor loretc.

Multe dintre noile amenin]\ri sunt re-sim]ite tot mai acut dar, deoarece este extremde greu de determinat momentul [i pro-babilitatea impactului, ele genereaz\ nenu-m\rate argumente pro [i contra cu privire laprioritatea sau la oportunitatea lu\rii de m\suri.

Importan]a includerii acestor noi actori [ifactori pe agenda securit\]ii este sus]inut\ înprimul rând de colapsul Uniunii Sovietice [ide apari]ia Uniunii Europene. ÎncheiereaR\zboiului Rece [i sfâr[itul erei bipolare numai pot fi explicate în cadrul paradigmeitradi]ionale (realiste). De asemenea, transfor-marea unor du[mani tradi]ionali - Fran]a [iGermania - din timpul celui de al DoileaR\zboi Mondial, în state cooperante în cadrulUniunii Europene, nu mai poate fi explicat\prin intermediul matricei clasice (politico-militare). Ea poate fi explicat\ prin teoria „p\ciidemocratice”, care sus]ine c\ democra]iile nuse lupt\ între ele9, sau prin faptul c\ stateleeuropene, sl\bite în urma r\zboaielor, aurealizat avantajele cooper\rii [i au luat deciziade a împiedica regresul impus de un conflictarmat major. Competi]ia dintre state ia acumforme politice, economice, societale maidegrab\ decât militare, dar un conflict violenteste înc\ posibil.

O alt\ caracteristic\ important\ a realit\]iipost-R\zboi Rece, care submineaz\ viziuneastato-centric\ tradi]ional\, este amenin]areamajor\ a terorismului interna]ional. Oricarear fi viziunea cu privire la cauzele terorismului,este evident c\ Al-Qaida nu este un stat, ci oorganiza]ie descentralizat\, transna]ional\,bazat\ pe leg\turi informale [i care reprezint\o amenin]are cu totul diferit\. Al-Qaida esteo organiza]ie care nu are niciun respect fa]\de dreptul interna]ional, fa]\ de conven]iile

diplomatice sau fa]\ de suveranitatea statelor.Nu dore[te s\ negocieze sau s\ fac\ compro-misuri. În concluzie, terorismul interna]ionalconstituie o amenin]are cu totul special\ laadresa sistemului interna]ional, iar paradigmatradi]ional\ nu mai poate da solu]ii la aceast\nou\ primejdie.

Statul [i viziunea sistemic\

Totu[i, securitatea continu\ s\ fie definit\în raport cu organizarea politic\ numit\ stat [icu sistemul interna]ional format din statelelumii. Statul de]ine monopolul [i autoritatealegitim\ în folosirea for]ei în scopul de a-[iap\ra interesele [i de a rezolva conflictele dinsocietate. Nu exist\ o form\ de organizarepolitic\ sau social\ (acceptat\ [i recunoscut\ca legitim\) care s\ înlocuiasc\ statul, [i nu aap\rut o organizare global\ separat\ de stat.Structura anarhic\ a sistemului interna]ionalnu a fost înlocuit\ [i, atât timp cât nu exist\un guvern central, statele vor pretinde suve-ranitate, ceea ce reprezint\ dreptul acestorade a fi tratate ca sursa-ultim\ de autoritate încadrul limitelor teritoriale ale jurisdic]ieifiec\ruia. Exist\ o stabilitate teritorial\ f\r\precedent în istorie, datorit\ recunoa[teriimutuale a suveranit\]ii fiec\rui stat. Statulreprezint\ organizarea cea mai eficient\ [i mailegitim\ în acest moment, ceea ce înseamn\c\ viziunea sistemic\ asupra lumii r\mânevalabil\. Astfel, în continuare vom vorbidespre> putere, conflict, securitate na]ional\,suveranitate, for]\ militar\, capabilit\]i,echilibru de for]e [i ordine interna]ional\.Statul este v\zut ca protectorul principal alcet\]enilor s\i. Totu[i a devenit tot mai clarfaptul c\ nu întotdeauna se întâmpl\ acestlucru.

Ca obiecte de referin]\ în studiul securi-t\]ii, în afara statelor, au mai câ[tigat sus]inere,în mod par]ial> mediul, umanitatea ca totalitate[i indivizii. Este important de analizat - în stu-diul securit\]ii - obiectul de referin]\, mai pre-cis în numele cui se vorbe[te> în numele na]iu-nii, în numele statului, în numele civiliza]iei,în numele religiei, în numele planetei etc.Supravie]uirea a cui sau a ce se urm\re[te...?

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 200828

Monitor Strategic

Globalizarea> surs\ de cooperare sauconflict ?

Definirea, în]elegerea [i explicarea feno-menului globaliz\rii este extrem de diferit\ înlucr\rile de specialitate. Eficien]a noilormijloace de transport, de comunicare [i noiletehnologii au condus la ”mic[orarea” lumii.Huntington10 (1991, 1996) vede în acest feno-men sursa viitoarelor conflicte prin ciocnireaciviliza]iilor [i inflamarea conflictelor religi-oase, etnice, rasiale, na]ionale (conflicte iden-titare). El vede o nou\ divizare a lumii bazat\pe diferen]ele culturale adânc înr\d\cinate înidentit\]ile individuale. R\zboaie majore voravea loc în punctele de intersec]ie a marilorciviliza]ii> în Balcani, în Orientul Mijlociu [i înfosta Uniune Sovietic\. Pentru a face fa]\acestei viitoare ciocniri, civiliza]ia vestic\trebuie s\ î[i sporeasc\ puterea militar\ pentrua se proteja (solu]ia propus\> înarmare,cre[terea cheltuielilor militare).

Al]i teoreticieni v\d, îns\, o viitoare con-vergen]\ cultural\ (Fukuyama, 1989, McNeills1992, Singer, 2002). Multiplicarea [i intensifi-carea schimburilor socio-economice vor ducela integrarea oamenilor într-un sistem global(Waters, 1995), la o con[tiin]\ psihosocial\comun\, la o identitate uman\. Supravie]uireaspeciei umane const\ în capacitatea de coope-rare [i obiceiuri precum conflictele, r\zboaielevor fi uitate [i trimise la co[ul istoriei a[a cumau fost uitate duelul sau sclavia (nu vor existaconflicte majore, iar num\rul conflictelorva sc\dea). Pacea [i stabilitatea trebuie s\ sebazeze pe legea interna]ional\. Statele vorac]iona în mod colectiv pentru binele comun[i nu din interes egoist. Securitatea va fi înt\-rit\ prin cre[terea influen]ei ONU [i prin legeainterna]ional\. Logica acestei perspective estede a înt\ri organiza]iile interna]ionale [i coope-rarea între state (solu]ia propus\ - înt\rirearolului organiza]iilor interna]ionale).

Militan]ii anti-globalizare sus]in îns\, c\sursele conflictului sunt economice, nu cultu-rale, na]ionale sau tribale. Umanitatea estedivizat\ între boga]i [i s\raci (Nord/Sud) [iaceast\ divizare profund\ constituie o amenin-]are la adresa securit\]ii statelor [i popoarelorlumii. Hobsbawm (1994) [i Chomsky (1994)

sus]in c\ nu conflictele identitare vor fi la bazaviitoarelor conflicte ci s\r\cia [i exacerbareainegalit\]ilor sociale (conflicte economice).

Economia liberal\ nu a adus bel[ug înlume, ci dimpotriv\. Conform teoriei concen-tr\rii, aceast\ divizare se va adânci prin con-centrarea resurselor (umane, materiale) încondi]iile unei pie]e libere. Human DevelopmentReport (1999) a ar\tat c\ distan]a dintre venitulcincimii bogate a lumii [i venitul cincimii s\ra-ce a crescut de la 30>1 în 1970 la 60>1 în 1990[i apoi a ajuns la 86>1 (Halliday, 2001, p.66).Africa sub-saharian\ este mai s\rac\ acumdecât era în urm\ cu 10 ani< 45 de milioanede oameni mor în fiecare an de foame sau carezultat al malnutri]iei (în Javier Solana, 2003,p.3)11. Economia liberal\ are capacitatea de acrea bog\]ie, dar nu reu[e[te s\ o împart\ înmod echitabil. Implica]iile acestei perspectiveeste faptul c\ securitatea este strâns legat\de promovarea dezvolt\rii economice ap\r]ilor mai s\race ale lumii [i nu de cre[tereacheltuielilor cu ap\rarea (solu]ia propus\ -ajutor pentru dezvoltare).

Securitate [i globalizare

Globalizarea poate fi definit\ [i ca unfenomen spa]ial, - ce difer\ de interdepen-den]\ - , ca o „expansiune gradual\ [i continu\a proceselor de interac]iune, a formelor deorganizare [i a celor de cooperare în afaraspa]iilor tradi]ionale definite de suveranitate”12.Globalizarea e definit\ nu doar de extinderealeg\turilor dintre state, m\surate în termeniimi[c\rilor de bunuri [i capital, dar [i decircula]ia [i întrep\trunderea oamenilor [iideilor13. Globalizarea este o reorganizarespa]ial\ a produc]iei, industriei, finan]elor [ialtor domenii14, ceea ce determin\ efecteglobale ale deciziilor locale. Cu alte cuvinte,statul-na]iune continu\ s\ existe, dar a sc\zutcontrolul de]inut de acesta. Efectele globa-liz\rii asupra domeniului legat de securitatesunt mult mai greu de m\surat decât asupradomeniului economic.

Cel mai u[or de observat este faptul c\,datorit\ globaliz\rii se pot face transferuri decapital dintr-o ]ar\ în alta, în condi]iile în carefunc]ioneaz\ democra]ia, respectiv „guverne

Monitor Strategic


stabile, economii care progreseaz\,contabilitate deschis\ [i atitudine onest\”15.

Waltz16 sus]ine chiar c\ economicul adep\[it politicul în ceea ce prive[te importan]a[i c\ „globalizarea e modelat\ de pie]e, nu deguverne”.

Armele de distrugere în mas\ au c\p\tato importan]\ tot mai mare, acesta fiindrezultatul încet\rii R\zboiului Rece (deoarecesubstan]e ca plutoniul [i uraniul îmbog\]it audevenit mai accesibile) [i al globaliz\rii,deoarece tehnologiile de creare a acestor armeau devenit mai u[or de procurat. Tocmai acestlucru a f\cut ca grupurile extremiste saufundamentaliste s\ poat\ organiza atacuriteroriste mult mai u[or. Aceste grupuri î[i potrealiza agenda mult mai eficace, datorit\re]elelor de comunica]ii tot mai întinse [i maibine puse la punct.

Capacitatea statului în epocaglobaliz\rii

Pozi]ia statului na]ional ca actor centralal sistemului interna]ional este atacat\ în teoriarela]iilor interna]ionale. Ca argumente pentrusus]inerea acestei pozi]ii au fost aduse>multiplicarea surselor de autoritate [i putere,diminuarea capacit\]ii de control a economiilorna]ionale ca rezultat al interdependen]ei,dependen]a crescut\ de resursele naturaleexterne (în special petrol, gaze naturale),incapacitatea de cenzurare a informa]iilordatorit\ noilor tehnologii de comunicare(discu]iile de pe forumuri, Cyberspa]iul),tendin]a spre descentralizare... Ce încearc\s\ cuprind\ conceptul de globalizare ester\spândirea [i intensificarea leg\turilor dintrediferitele p\r]i ale lumii pe multiple paliere>comer], investi]ii, cultur\ [.a. Acest lucru nueste ceva nou dar, viteza cu care se întâmpl\,ca rezultat al noilor tehnologii, este ame]itoare.Impactul unor evenimente aflate la o maredistan]\ a devenit mult mai puternic. Eveni-mente interna]ionale îndep\rtate au repercu-siuni asupra evenimentelor domestice, inter-ne. Permeabilitatea statelor, atât referitor laoameni cât [i fa]\ de idei/ideologii, modific\bariera dintre intern [i extern .

Statul r\mâne, totu[i, cel mai importantobiect de referin]\ pentru c\ acesta, în urmaevolu]iei istorice, a ob]inut dreptul de a co-manda [i a folosi cele mai importante resursemilitare, de a folosi în mod legitim for]a înafara [i în\untrul s\u. Statul modern estedefinit prin conceptul de suveranitate, respec-tiv prin dreptul exclusiv de autoguvernareasupra unui teritoriu delimitat (incluzând toateresursele naturale [i bog\]ia produs\ de om)[i a popula]iei respective. Statul de]ine drep-tul exclusiv de a se ap\ra împotriva oricui îicontest\ acest drept. Excep]ii sunt statelee[uate (failed states, weak states), în care auto-ritatea statal\ este rivalizat\ de alte grupuriorganizate. Mi[c\rile secesioniste, de câ[tigarea autonomiei au ca ideal tot statul. Statul esteforma preferat\ de organizare [i ordinepolitic\.

Sistemul modern interna]ional este, înprincipiu, un sistem rigid de state na]ionale încare cu greu î[i fac loc noi actori. Cele câtevaexcep]ii (Kosovo, teritoriile palestiniene,Uniunea European\) sunt notorii tocmai pentruc\ sunt excep]ii. Recunoa[terea unor noiactori în sistem se face cu greu. Actualul sis-tem este dominat de statu quo. Recunoa[tereamutual\ a suveranit\]ii teritoriale a devenitnorma în cadrul sistemului interna]ional.Aceast\ recunoa[tere mutual\ reprezint\funda]ia societ\]ii interna]ionale. Statul na-]ional de sorginte european\ a înlocuit toatecelelalte forme de organizare politic\ pre-existente. Statele vor contesta vehement oriceîncercare de subminare a integrit\]ii lorteritoriale. Dar retorica de genul „un stat, ona]iune” este un simplu deziderat pentru ma-rea majoritate a statelor [i nu o realitate17.Principiul de organizare fundamental este celal statelor na]ionale egale din punct de vederejuridic.

Amenin]\rile [i vulnerabilit\]ile la adresaintegrit\]ii teritoriale a statului na]iune suntmodelate de tehnologiile de interac]iune. Ocapacitate de transport sc\zut\, o raz\ res-trâns\ de ac]iune, re]ele de comunica]ii reduserestric]ioneaz\ atât comer]ul cât [i r\zboiul18.

Totu[i, schimbarea de paradigm\referitoare la centralitatea statului-na]iune, ar

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 200830

Monitor Strategic

putea ap\rea în cazul în care folosirea for]eimilitare nu ar mai aduce beneficii, iar cre[tereaimportan]ei sectorului economic ar fisemnificativ\. În acest context, op]iuneatradi]ional\ pentru înarmare nu ar mai fi primapreferin]\ pentru un stat. Dac\, în trecut,posesia unui vast teritoriu, a unor resursebogate [i a unei popula]ii numeroasereprezenta for]a unui stat, tot mai multaccesul la informa]ii, la tehnologie, la pia]amondial\ sau o for]\ de munc\ înalt calificat\reprezint\ cheile spre succes. Odat\ cucre[terea interdependen]ei în sistem,amenin]\rile non-militare (economice sau demediu) pot avea impactul care, anterior, eraasociat doar cu amenin]\rile militare.

De asemenea, criza din Kosovo, inter-ven]ia în Irak [i includerea opera]iunilor detip non-Articolul 5 în noul concept strategic alNATO impun o reevaluare a conceptului desuveranitate al statului na]ional [i implicit apozi]iei centrale a statului în cadrul sistemuluiinterna]ional. Astfel, au avut loc ac]iuni mili-tare în care s-a invocat un anumit principiu,mai precis înc\lcarea lui> vorbim desprestabilitatea interna]ional\ în cazul Irak-Kuwait,de respectarea drepturilor omului în cazulKosovo [i de neproliferarea armelor nucleareîn cazul Irak-Sadam Hussein. (Richard Sakwa,Anne Stevens, 2006, p.245) În acela[i timptrebuie remarcat c\ ONU, prin pronun]areacuvintelor ”aceasta este o amenin]are la adresap\cii [i securit\]ii interna]ionale” are capaci-tatea de a sparge suveranitatea, de obiceiinviolabil\, a statelor membre. Impactul socie-t\]ii interna]ionale (ONU, FMI, OMC, G8) [ia legii interna]ionale asupra suveranit\]iina]ionale împreun\ cu cre[terea intensit\]iiinterac]iunilor nu trebuie neglijate în studiulsecurit\]ii.

Variabile importante în studiul securit\]ii

În cazul amenin]\rilor clasice orizontalestat versus stat, na]iune versus na]iune (fa]\de care toate statele sunt vulnerabile), pentrua putea studia securitatea trebuie urm\ritecâteva variabile importante>

• capacitatea militar\ a statului respectiv>putere, tehnologie [i strategie. Adic\ ce for]\armat\ de]ine, ce arme (nucleare sau conven-

]ionale), ce tehnologie (high tech, low tech),în ce alian]e strategice este implicat etc.

• geografia statului, respectiv suprafa]\ [iteren (relief). Amenin]area este perceput\ caiminent\, în general, atunci când vine de laun stat vecin. Barierele fizice conteaz\, fie c\este vorba de mun]i, ape sau de o clim\extrem\. Majoritatea statelor nu au capacitateas\ î[i proiecteze for]a decât în imediatavecin\tate. Marile puteri, în schimb, aucapabilitatea de a-[i proiecta for]a militar\ lanivel global. De asemenea terori[tii [i re]elelemafiote pot furniza amenin]\ri reale f\r\leg\tur\ cu distan]a. Terenul, similar cudistan]a, poate pune obstacole în mi[c\rilemilitare (exemplu Afganistan).

Amenin]\rile [i vulnerabilit\]ile suntmodelate de tehnologiile de interac]iune. Ocapacitate de transport sc\zut\, o raz\ res-trâns\ de ac]iune, re]ele de comunica]ii reduserestric]ioneaz\ atât comer]ul cât [i r\zboiul.

• istoria statului respectiv. O lung\ istoriede conflicte dintre doi vecini va facilita orela]ie tensionat\ între respectivele state>Vietnam [i China, Iran [i Irak, Japonia [i Chinaetc. Anumite sensibilit\]i istorice produc oescaladare a fricii, de multe ori dincolo debarierele ra]ionale. Totu[i nu exist\ un deter-minism istoric, unele conflicte pot ap\rea întrestate care nu au fost inamici niciodat\> StateleUnite [i Uniunea Sovietic\, sau pot disp\reaîntre inamici declara]i> Germania [i Fran]a.

• diferen]ele ideologice sunt extrem deimportante. Ideologia de organizare a unui stateste în strâns\ conexiune cu structurile institu-]ionale. Astfel, atunci când nu exist\ diferen]eideologice, pericolul apari]iei unui conflict esteminim, în timp ce divizarea ideologic\ facili-teaz\ o rela]ie tensionat\ între state (comu-nism versus capitalism etc.). Între Statele Unite[i Fran]a, spre exemplu, chiar dac\ exist\ di-sensiuni, amenin]\rile militare nu exist\, fiindînlocuite cu un angajament comun de a solu-]iona conflictele prin mijloace diplomatice.Posibilitatea apari]iei unui conflict armat întrecele dou\ state (Fran]a, SUA) este aproapeegal\ cu zero în acest moment. Dar aceast\situa]ie nu o întâlnim [i în alte p\r]i ale lumii,în care rela]iile dintre state func]ioneaz\ mai

Monitor Strategic


degrab\ sub auspiciile for]ei [i ale amenin]\riicu for]a.

• Amenin]\rile pot s\ fie de o intensitatesc\zut\ sau crescut\, apropiate sau distan]ateîn timp [i spa]iu, de o probabilitate mai mic\sau mai mare, cu consecin]e însemnate saumai pu]in însemnate, neutre din punct devedere istoric sau, dimpotriv\, amplificateistoric19.

Alte tipuri de amenin]\ri>

– amenin]\rile verticale – o subunitateamenin]\ o unitate (cazul Kosovo, cazulNagorno-Karabach, Quebec, catalanii etc.).Acestea sunt produse de identit\]i diferite(na]ionale, rasiale, religioase, culturale), întreo minoritate [i o majoritate, [i fac parte dinamenin]\rile generate de sectorul societal.

– amenin]\rile asimetrice – un grup restrânsde indivizi (terori[tii) amenin]\ o civiliza]ie(occidental\) - sunt generate de teama domi-na]iei unei culturi (exemplu> cea vestic\ asupraculturii islamice) care este v\zut\ ca afectândsustenabilitatea identit\]ii na]ionale, a religiei,a obiceiurilor tradi]ionale - sunt generate totconflicte identitare.

– amenin]\rile globale – sunt cele de mediuîn principal, dar [i cele economice. Se refer\la amenin]\rile care pot periclita întreagaomenire (sau cea mai mare parte a ei), respec-tiv> înc\lzirea global\, meteori]ii, accidentelenucleare, poluarea (de exemplu ploile acide),epidemiile, crizele financiare (crahul din1930). Acestea sunt în general incerte,imprevizibile, difuze.

Industria de armament [i terorismul

„Emergen]a în cre[tere a unei tehnologii deap\rare [i a unei baze industriale transna]ionaleafecteaz\ în mod fundamental forma [icon]inutul unei mari p\r]i din comer]ul globalde armament. Aceast\ pia]\ de ap\rare înschimbare va avea, la rândul ei, un impactprofund asupra unui num\r de probleme desecuritate ale statelor industrializate din Vest”20.Dezvoltarea, produc]ia [i comer]ul armelors-au restructurat, au c\p\tat o dimensiune in-terna]ional\, fiind dep\[it modelul producerii

armamentului într-o singur\ ]ar\, acesta repre-zentând mijlocul prin care pot fi men]inutebazele industriale na]ionale de ap\rare. De[iacest proces a început la mijlocul anilor ‘80,produc]ia de armament la nivel transna]ionala crescut tot mai mult în ultimii ani. Printreprincipalele cauze de natur\ economic\ senum\r\> limitarea bugetelor de ap\rare,necesitatea de a împ\r]i costurile [i riscuriledezvolt\rii de noi tipuri de arme, cât [i nevoiaindustriilor de ap\rare de a men]ine un anumitnum\r de angaja]i [i de a p\trunde pe pie]estr\ine.

F\r\ îndoial\, globalizarea produc]iei dearmament nu este lipsit\ de riscuri>

• R\spândirea tehnologiilor militare [iapari]ia unor noi centre de produc]ie aarmamentului ridic\ o serie de probleme refe-ritoare la prevenirea sau controlul prolifer\riiarmelor conven]ionale21<

• Apari]ia unor produc]ii indigene de ar-mament în diverse ]\ri, în ciuda acordurilorinterna]ionale de limitare, respectiv de controlal exporturilor de arme conven]ionale (Israel,Singapore, Coreea de Sud).

• Posibilitatea de subminare a avansurilortehnologice pe care o are Vestul, [i, în specialSUA, de ]\ri din Lumea a Treia, care devinnoi competitori pe pia]a industriei de arma-ment.

• Facilitarea dezvolt\rii armelor de dis-trugere în mas\, în mod indirect22.

• Actorii decizionali din ]\rile dezvoltatese confrunt\ cu probleme în men]inerea unuiechilibru între efectele pozitive ale globaliz\rii[i cele adverse, ce ar putea afecta securitatea[i politica extern\ a statelor.

• În ceea ce prive[te terorismul transna-]ional, se credea, mai ales dup\ incidentelede la 11 septembrie 2001 din SUA, c\ glo-balizarea economic\ a avut contribu]ia sa ladesf\[urarea acestora, minimizând riscuriledepist\rii terori[tilor. Îns\, pe de alt\ parte,exist\ cercet\tori [i actori politici ce sus]incontrariul, anume c\ „globalizarea economic\promoveaz\ dezvoltarea economic\, procescare, la rândul s\u, schimb\ calculul deciziilorgrupurilor teroriste c\tre o reducere a acti-vit\]ilor teroriste”23, în sensul c\ oamenii care

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 200832

Monitor Strategic

beneficiaz\ de efectele unei economii pros-pere nu mai sunt nevoi]i s\ se angajeze înactivit\]i teroriste, pentru a procura bani.

Comportamentul de securitate al statului

Întrebarea care se pune este> cum se pottranspune efectele globaliz\rii în politica ex-tern\ a unui stat? Dup\ cum observ\ V. D. Cha,„procesele de globalizare pot modifica [i crea noiseturi de interese de securitate pentru state”24.

Globalizarea creeaz\ o întrep\trundere aproblemelor interne [i externe ce trebuie luateîn calcul în conturarea politicii na]ionale. Unexemplu dat de Katzenstein (1996a) referitorla aceast\ abordare a politicii de securitateeste acceptarea faptului c\ transna]ionalizareaamenin]\rilor a estompat diviziunile tradi]io-nale dintre securitatea intern\ [i extern\.

V. D. Cha ofer\ câteva exemple de insti-tu]ii europene> Europol, TREVI [i AcordulSchengen, ce arat\ c\ „probleme interne (...)cer o rezolvare transna]ional\”25.

Europol (Organiza]ia de Aplicare a Legii aUniunii Europene) a fost instituit\ în 1992,prin Tratatul de la Maastricht. Dac\ la începutariile de ac]iune erau limitate, din 2002 seocup\ de toate formele grave de criminalitateinterna]ional\. Scopul s\u este de a îmbun\t\]ieficacitatea [i cooperarea între autorit\]ilecompetente în prevenirea [i combatereacrimei organizate [i a terorismului interna-]ional, din statele membre. Misiunea Europole s\ contribuie la aplicarea legisla]iei UEîmpotriva teorismului [i crimei organizate, cuaccent pe ]intirea organiza]iilor criminale.

Grupul TREVI a fost instituit în decem-brie 1975, în cadrul Uniunii Europene, „pentrucoordonarea între guvernele UE a activit\]ilorantiteroriste legate de grupurile irlandeze,italiene, germane [i palestiniene care operauîn cadrul [i peste frontierele acestora”26,urmând ca din 1985 s\ se ocupe [i de proble-me legate de ordinea public\ transfrontalier\,criminalitate interna]ional\ grav\, cum ar fitraficul de droguri, jefuirea b\ncilor [i traficulde arme.

Acordul Schengen a fost semnat în 1985, de5 ]\ri membre ale Uniunii Europene – Fran]a,

Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg – [iprevedea eliminarea controalelor la frontierelelor, „în parte drept r\spuns la presiunile mediu-lui de afaceri [i ale sectorului transporturilor(...) [i în parte pentru promovarea ideii unuiSpa]iu European Unic”27. În 1990 a fostsemnat\ Conven]ia de Implementare aAcordului Schenghen, ce prevedea „m\suricompensatorii” referitoare la eliminareacontroalelor la frontier\, ce înglobau azilul,regimul comun al vizelor, imigra]ia ilegal\,competen]ele transfrontaliere ale poli]iei [i unsistem informatizat comun pentru schimbulde date personale, ceea ce a determinat ocooperare mai strâns\ în privin]a acestorchestiuni între autorit\]i, precum [i preocup\rireferitoare la salvgardarea securit\]ii interne.„Astfel, cooperarea dintre agen]iile na]ionaleîns\rcinate cu combaterea criminalit\]ii,gestionarea frontierelor, imigrare [i azil, precum[i cu implica]iile judiciare [i legale ale cre[teriicircula]iei transfrontaliere, a evoluat treptat dela o cooperare interguvernamental\ lax\ la ocolaborare mai sistematic\ în cadrul UniuniiEuropene (UE)”28.

Cooperarea transna]ional\

Mijloacele tradi]ionale de ob]inere a secu-rit\]ii nu mai sunt eficiente, decât prin aplica-rea resurselor na]ionale în forurile interna]io-nale sau cooperarea transna]ional\, a inclusivi-t\]ii [i multilateralismului.

Organiza]ii interna]ionale

Se poate constata c\, sistemul competitivactual a determinat ca statele care au avutsucces, pe plan politic, economic [i militar,s\ fie copiate de cele r\mase în urm\, sus]i-n\torii globaliz\rii ar\tând c\ acest proces s-aintensificat. În plus, cu cât statele se adapteaz\mai repede condi]iilor existente, cu atât maimult câ[tig\.

Waltz consider\ c\ mesajul celor ce sus]inglobalizarea este c\> „for]ele economice [itehnologice impun aproape o uniformitate astructurilor politice [i economice [i a func]iilorstatelor”29. De aici, - dar [i pentru a-[i sporisecuritatea - , probabil [i dorin]a tot mai multorstate de a se alia, prin crearea unor organiza]ii

Monitor Strategic


interna]ionale puternice, cu diferite orient\ri[i având institu]ii comune, în care s\ fiereprezentate. Exist\ numeroase exemple înacest sens> UE, Mercosur, ONU, NATO, WTO[.a..

Institu]ii na]ionale ale securit\]ii

În rezolvarea problemelor puse de globa-lizare, inovarea birocratic\ din administra]iapublic\ poate reprezenta un r\spuns al statelor.Prin aceasta, se remarc\ o mai mare specia-lizare pentru asigurarea securit\]ii. Un exem-plu în acest sens îl putem g\si în SUA, unde„administra]ia Clinton a creat pozi]ia de sub-secretar pentru Afaceri Globale, al c\ruiportofoliu îl reprezentau problemele de mediu,promovarea democra]iei [i a drepturiloromului, probleme legate de popula]ie [imigrare, aplicarea legii” 30.

De asemenea, V. D. Cha remarc\ faptulc\ „birocra]iile care se ocup\ de Afaceri Externese concentreaz\ mai mult pe organiza]ii inter-na]ionale [i ONG-uri, în termeni de repre-zentare, plasare [i leadership, dac\ acestea suntmijloace cheie ale securit\]ii [i politicii în lumeaglobalizat\”31. El consider\ c\ renun]area labirocra]iile anacronice, respectiv ra]ionalizareacelor ineficiente sau care se suprapuneau afost cauzat\ de complexitatea crescut\ [idiversificarea problemelor de securitate.

Rela]ia dintre structurile de afaceri interne[i structurile de politic\ extern\ constituie oalt\ problem\ ridicat\ de globalizare. S-adovedit c\, mai ales în Statele Unite, nu exist\cooperare între structurile interne [i externece asigur\ securitatea [i c\ ar trebui asigurat\leg\tura [i coordonarea între acestea, pentrurezolvarea problemelor legate de traficul dedroguri, transferul de tehnologie sau înc\lcarealegisla]iei privind mediul înconjur\tor, dup\cum sus]ine Victor D. Cha32. Ar fi de dorit ocolaborare pe termen lung între agen]iile inter-ne [i externe, pentru a se produce schimbulde experien]\ [i cuno[tin]e.

O cre[tere a specializ\rii se reflect\ în„schimb\ri aplicate nu doar la nivelul na]ionalal unui stat, ci [i peste grani]e [i la actori sub-statali”33.

Pân\ la ora actual\, nu a fost clarificat pedeplin aspectul referitor la felul în care „pro-cesele de globalizare afecteaz\ modul de calculal capacit\]ilor relative ale statelor”, îns\ certeste c\ „principala variabil\ e r\spândireatehnologiei”34.

Dac\ în trecut puteau fi m\surate ame-nin]\rile ridicate de un stat [i for]a sa relativ\,pe baza unui proces linear de m\surare, ast\ziacest lucru a devenit mult mai dificil, iarprocesul de m\surare este unul dinamic< nuse mai pot face asocieri lineare între tehno-logie, capabilit\]i [i for]\. R\spândirea tehno-logiei, perfec]ionarea [i accesul larg la aceastaau fost facilitate de globalizare, iar statele potproduce amenin]\ri asimetrice [i dispropor-]ionate fa]\ de m\rimea lor35.

Solu]ii la problemele ridicate deglobalizare

Dup\ cum am mai precizat, natura noiloramenin]\ri impune noi tipuri de lupt\, noistrategii [i cooperarea la nivel na]ional,transna]ional [i interna]ional.

Statele nu se mai pot ap\ra cu amenin-]area represaliilor, deoarece nu mai pot stabiliexact ]inta. Îns\ exist\ câteva moduri36 în carepot r\spunde>

• un accent crescut pe utilizarea specia-lizat\ a unui stat, sub-stat sau metode transna-]ionale de ap\rare<

• o mai mare aten]ie [i direc]ionarea re-surselor c\tre preg\tirea ap\r\rii civile [i mana-gementului consecin]elor, pentru minimizarear\spândirii panicii [i a celorlalte efecte nega-tive în cazul unui atac<

• folosirea unor strategii de pre-emp]iesau preventive, dac\ ap\rarea nu se aplic\unor inamici non-statali.

Concluzii

Amenin]\rile preponderent vizibile, ori-zontale [i externe din vechea paradigm\ s-aumultiplicat [i s-au transformat în amenin]\ricomplexe, multiple, intersectoriale, impre-vizibile, în general asimetrice.

Politica de securitate trebuie regândit\,c\tre o politic\ de securitate care s\ cuprind\concilierea intereselor interne [i externe,

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 200834

Monitor Strategic

cooperarea transna]ional\, inovarea birocratic\[i specializarea. Efectele acestei politici vorfi, f\r\ îndoial\, diferite, în func]ie de identi-tatea na]ional\ a fiec\rui stat [i de metodaprin care acesta alege s\ r\spund\ provoc\rilorglobaliz\rii.

Bibliografie

1. B|RBULESCU, Iordan Gh., Uniunea European\Politicile extinderii, Tritonic, Bucure[ti, 2006.

2. BITZINGER, Richard A., “The Globalization ofthe Arms Industry – The Next ProliferationChallenge”, în International Security, Vol. 19, No.2,pp. 170-198, la www.jstor.org.

3. BOOTH, Ken, Strategy and ethnocentrism,Croom Helm, London, 1979.

4. BUZAN, Barry, People States& Fear. An agendafor international security studies in the post-cold warera, Pearson Education Limited, 1991.

5. BUZAN, Barry, WÆVER, Ole, DE WILDE, Jaap, Security - A new framework for analysis, LynneRienner Publisher, London, 1998

6. CHA, Victor D., “Globalization and the Studyof International Security”, în Journal of Peace Research,vol. 37, no.3, 2000, pp. 391-403.

7. CHOMSKY, Noam, World Orders, Old andNew, London Pluto press, 1994

8.EVANS, Graham, NEWNHAM, Jef frey,Dictionary of International Relations, Penguin Books,1998.

9.GUEHENNO, Jean-Marie, The Impact ofGlobalization on Strategy, în Survival, no. 40(4), 1999.

10. HALLIDAY, Fred, The world at 2000,Basingstoke Palgrave Macmillan, 2001.

11. KATZENSTEIN, Peter, Cultural Norms andNational Security, Ithaca, NY> Cornell University Press,1996.

12. KOLODZIEJ Edward, Security and InternationalRelations, Cambridge University Press, New York,2005.

13.LI, Quan, Schaub, Drew, “Economic globa-lization and transnational terorism”, în Journal ofConflict Resolution, Vol. 48, No. 2, 2004, pp. 230-258.

14. LOTH, Wilfried, Împ\r]irea lumii, Ed.Saeculum, I.O., Bucure[ti, 1997.

15. MORGENTHAU, Hans J., Politica intre na]iuni.Lupta pentru putere si lupta pentru pace, Polirom,2007

16. REINICKE, Wolfgang, “Global Public Policy”,în Foreign Affairs, no. 76(6), 1997, pp. 127-138.

17.ROBERT, Jakson, GEORG Sørensen,Introduction to international relations. Theories andapproaches,Oxford University press, New-York, 2003

18. SAWKA, Richard and STEVENS, Anne,Contemporary Europe, second edition, PalgraveFoundations, 2006

19. STEANS, Jill and PETTIFORD Lloyd ,Introduction to international relations/ Perspectives andthemes, Pearson Education Limited, Edinburgh Gate,Essex, 2005.

20. TALBOTT, Strove, “Globalization andDiplomacy> A Practicioner’s Perspective”, în ForeignPolicy, No. 108, 1997, pp. 69-83.

21. WALLACE, William, Wallace, Helen, Pollack,Mark A. (coord.), Elaborarea politicilor în UniuneaEuropean\, Institutul European, Bucure[ti, 2006.

22. WALTZ, Kenneth N., Globalization andGovernance în Political Science and Politics, Vol. 32(Dec., 1999) No. 4, pp. 693-700, la www.jstor.org.

23. WALTZ, Kenneth N., Rela]ii interna]ionale,Politic\ [i politologie, Polirom, 2006

24. WIBERG, Hakan, “Probleme de securitateale na]iunilor mici”, în NATO> Ce este. Ce va fi. Nouaeurop\ [i securitatea statelor mici, Institutul Românde Studii Interna]ionale, RA Monitorul Oficial,Bucure[ti, 1996

25. http>//www.ier.ro/Tratate/12001C_Nisa.pdf,accesat la 28.01.2007.

26. http>//www.un.org/aboutun/charter/, accesatla 27.01.2007.

27. http>//en.wikipedia.org/wiki/United_Nations,

accesat la 27.01.200

Note1 Kenneth N. Waltz, Rela]ii interna]ionale, Politic\

[i politologie, Polirom, 20062 Hans J. Morgenthau, Politica între na]iuni. Lupta

pentru putere [i lupta pentru pace, Polirom, 20073 John H. Herz, “Idealist internationalism and the

security dilemma”, în World Politics, 2 (1950),pp.157-180

4 Victor D. Cha, “Globalization and the Study ofInternational Security”, în Journal of Peace Research,vol. 37, no.3, 2000, p.392.

5Kenneth N. Waltz, Globalization and Governanceîn Political Science and Politics, Vol. 32 (Dec., 1999)No. 4, p. 693.

6 Barry Buzan, People, States and Fear, An agendafor international security studies in post-cold war era,Second edition, Pearson Education Limited, 1991, p .6

7 Ken Booth, Strategy and ethnocentrism, CroomHelm, London, 1979, p.133

8 North-South> A programme for survival, Reportof the Brandt Commission, Pan , London, 1980, pp.124 -125.

9 Michael Doyle, “Liberalism and world politics”,în American Political Science Review, 80,( December)>1151-69.

10 Samuel P. Huntington, Ciocnirea civiliza]iilor [irefacerea ordinii mondiale, Ed. Antet,Bucure[ti, 1998.

11 Javier Solana, A Secure Europe in a Better World,European Council, Thessaloniki, 20 June 2003, pp.1-15.

12 Victor D. Cha, op.cit, p.392.13 Jean-Marie Guehenno, The Impact of Globa-

lization on Strategy, în Survival, no. 40(4), 1999, p.7.

Monitor Strategic


14 Victor D. Cha, op.cit, p.392.15 Kenneth N. Waltz, op.cit, p. 694.16 Ibidem17 Barry Buzan, People, op.cit, pp.57-9618 Ibidem, p.15119 Ibidem, p.14020 Richard A. Bitzinger, The Globalization of the

Arms Industry – The Next Proliferation Challenge, înInternational Security, Vol. 19, No.2, p.170.

21 Ibidem , p.171.22 Ibidem, p.191.23 Quan Li, Drew Schaub, Economic globalization

and transnational terorism, în Journal of ConflictResolution, Vol. 48, No. 2, 2004, p. 231.

24 Victor D. Cha, op.cit, p. 397.25 Ibidem , p. 397.26Sandra Lavenex, William Wallace, Justi]ia [i

afacerile interne/C\tre o “ordine public\ european\”?,

în W. Wallace, H. Wallace, M. A. Pollack (coord.),

Elaborarea politicilor în Uniunea European\, Institutul

European, Bucure[ti, 2006, p. 433.27 Ibidem.28 Ibidem, p.431.29 Kenneth N. Waltz, op.cit, p. 695.30Strove Talbott, Globalization and Diplomacy> A

Practicioner’s Perspective în Foreign Policy, No. 108,

1997, p. 74.31 Victor D. Cha, op.cit, p. 398.32 Ibidem , p. 399.33 Ibidem.34 Ibidem.35 Ibidem.36 Ibidem , p.400.

SUMMARY

The present study takes into consideration one of the main themes that influences the academicdebates regarding international security> the influence of the globalization process on the internationalsecurity features in the 21st century. This study also presents the different paradigms of security duringdifferent ages (e.g. the Cold War and the post-Cold War era) in an attempt to emphasize the changes andadaptations that the modern security faces during the era of globalization> the occurrence of new internationalactors, the reforming of the security agenda and the threat imposed by new security risks – global climatechanges, identity and cultural conflicts, the proliferation of weapons of mass destruction, and economic-based conflicts.

Alexandra Dabu holds a BA in Political Sciences, an MA in Public Policy and European Integration atthe National School for Political and Administrative Studies in Bucharest. She is also a Ph.D student withthe National School for Political and Administrative Studies. Among her areas of interest: EU politics,structural instruments.

Monica Chiffa holds a BA in Political Sciences (University of Bucharest) and also a BA in techologicalengineering (IPCN). She also holds a Master degree in Public Policy and European Integration at theNational School for Political and Administrative Studies in Bucharest and is currently a Ph.D student. Herareas of interest are> institutions and their role in the process of development, regional development andinternational organizations.

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 200836

Monitor Strategic

Major Simona Þuþuianu

New Developments of MissileDefense in Europe

One of the files that dominated the rela-tions between the US and the Russian Fed-eration in the post Cold War period and, atthe same time, one of the recurrent problemsof the same period, both in the transatlanticrelation within NATO and in the Europeanrelations with Russia, is the American anti-missile shield. The idea of the establishmentof a defense system designed to counter thethreat of a nuclear missile attack is not a newone. Considered possible from the technicalpoint of view and subject of controversy sincethe ‘50s of the last century, the anti-missiledefense shield appeared from the beginningas a misbalancing factor and a threat to thefrail equilibrium, which marked the bipolarpost-war era, based on the existence of nuclearcapabilities vouching for the mutual nucleardestruction of the two super-powers and oftheir allies.

After being one of the first fields to benegotiated and agreed upon by the SovietUnion and the United States in the frame-work of the talks that aimed at reducing thearmament race and the tension existing in theinternational system of the time, the Ameri-can program was relaunched by the end ofthe Cold War era by the Reagan administra-tion, in 1983.

The national American missile defense pro-gram has never been fully abandoned. It suf-fered various modifications, dictated by cer-tain political and economical premises. Thefirst Golf War (1990-1991) and themediatization of the Iraqi SCUD attacks gene-rated the anti-missile defense efforts to focuson the protection of the troops in action the-atres (operational on spot) capable of inter-cepting short distance vectors used by the so-

called „rogue states"1. These vectors couldhave been used against the Allied forces inthe theatres of operations.

The report of the parliamentary commi-ssion presided by Donald Rumsfeld appearedin 1998. It was reevaluating the global ballis-tic threat while taking into account the capaci-ties of the actors involved rather than theirintentions. The report was validated within thesame year time by the Pakistanese and Indiannuclear tests and by the target shooting ofsome North-Korean and Iranian missiles.

After many hesitations and delays due tothe opposition of a part of the internationalcommunity and also due to the reticence ofsome European allies within NATO, the con-cept was revived by the Bush administrationafter the 9/11 terrorist attacks. In this context,the denouncing of the ABM anti-ballistic Treatyand the preemptive doctrine of the Americanadministration drive at an effective systemati-zation of the anti-missile defense concept andat its unprecedented geographical extension.

The series of arguments that sustain theopportunity of the project concerns the threatsto the peace and global security, the most of-ten mentioned being> the new communica-tion technologies that facilitate the destabiliz-ing efforts of the terrorist groups and of thedrug traffic networks, the intensification of theinternal conflicts in some states whose cohe-sion can no longer be guaranteed and the ac-celeration of research aimed to developingmedium range and intercontinental missilesin all the corners of the world2.

The most visible opponents of the antiballistic system are the enemies who promoteterrorism and are perceived as threats toAmerican national security and to the interna-

Monitor Strategic


tional security, the so called "rogue states"(North Korea, Iran). They motivate their posi-tion by saying that the implementation of thesystem confers the US a status of "world gen-darme". Nevertheless, Iran and North Koreahave tested ballistic missiles during last years.North Korea has an ambitious plan to developballistic missiles and also exports this type ofarmament and additional technology to othercountries, including to Iran. During the mili-tary application called "The Great Prophet II"in 2006 Iran tested short range tactical andballistic missiles that could reach Turkey andIsrael. Do not neglect also the recent develop-ment of the new "Sahab-3", the missile thatmay cover substantial areas of South Easternand Central Europe.

Since the system’s launching, the US di-plomacy has adopted a communication strate-gy in order to prove its partners and Moscow(declared skeptical with the US intentions) thefact that the project is a new opportunity forcollective cooperation aimed at raising the levelof security in the world3. US have no interestin a defense system implementation that couldmark a distance from the European partnerswho share the same threats4.

The ballistic missile proliferation is the mainreason for which US and NATO intend to buildthe anti missile shield in Europe, the mem-bers of the North Atlantic Alliance having thesame perception on the current dangers. Thereis no intention to undermine other states’nuclear strategic forces. This aspect is coveredby the Pentagon’s declarations stressing thatno matter of any establishment of the US de-fense systems, the ample Russian strategic andoffensive forces would annihilate the limitednumber of the deployed US interceptors.

Missile defense looks like an ideal area ofcooperation for the Russian Federation and theUS, both of them having substantial techno-logical capacity to build effective defense sys-tems5. Therefore, close coordination if notactual partnership should be easy to agree.Since all the efforts in this direction have beenfounded on issues of joint control and accessto classified information, it is hoped that thethird site project could be a success. The

American diplomacy’s efforts are visible> trans-parency measures designed to assure the Rus-sians of the limited and non-threatening char-acter of the US deployments, an undertakingto not make the Polish base operational afterits completion, unless and until it was clearthat the Iranian threat had emerged, and thepresence of Russian inspectors/observers at theinterceptor and radar sites6.

Russia, for its part, responded with theproposal launched during the G8 Summit heldin June 2007 to replace the Czech radar sitewith the Russian early warning radar inAzerbaijan. This proposal was taken into ac-count by Washington as a partial supplementto the radars already included in the US plan.This because the Gabala radar station couldbe useful only for early warning purposes andUSA are mainly seeking an X-band radar ca-pable of tracking and guiding defense inter-ceptors towards Iranian offensive ballistic mis-siles7. Beyond Gabala, Russia offered the jointuse of the new radar in Armavir which shouldbe completed by 2008. There is also the ideaof opening a joint data exchange centre inMoscow and also of a similar center in Bru-ssels in order to share the data with non-NATOstates. Furthermore, last year the US and Rus-sia agreed to establish a 2 + 2 consultationmechanism at the level of ministers of de-fense and foreign affairs. Within the frame-work of this mechanism there is a workinggroup dedicated to missile defense whichgather every six months to discuss problemsof common concern8.

NATO supports the American project ofthe anti missile shield. During the Summit inBucharest, all members of the Alliance admit-ted that the threats invoked by Washingtonare real and that adequate protection mea-sures are required. The final declaration of theSummit salutes the contribution of the futureAmerican anti missile shield in Central Europeto the European partners’ defense9.

Moreover, NATO announced its intentionto build a complementary shield to the Ameri-can one to cover the European countries whichhave no complete coverage under the Ameri-can project (Greece, Bulgaria, Turkey and Ro-

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 200838

Monitor Strategic

mania). Romania advanced the principle ofsecurity indivisibility for all members of theAlliance and this way a specific statement wasincluded in the final document of the sum-mit. The NATO members will discuss techni-cal and financial details of this project at thenext NATO Summit in 2009. At the moment,there is only a general political agreement.

At the Bucharest summit, Czech Republicannounced the finalization of negotiations withthe Americans regarding the radar installationon its national territory by 2010. Both partiesalso announced that an official document willbe signed at the beginning of May 2008, butthis happened two months later, on 8th ofJuly, in Prague. Many argue that Pragueassumed a political and economic cost of thismeasure consisting of almost 40% less Rus-sian oil supplies, partly because of the intelli-gent move made at the beginning of the ‘90sto build an alternative pipeline with Germany.The treaty still needs to be approved by Czechparliament and President Vaclav Klaus.

It is known also that an agreement has beenreached between USA and Warsaw, at thebeginning of the current year, on the installa-tion of 10 interceptors on Poland’s nationalterritory.

Following feasibility studies that took intoconsideration geographical aspects and therange of the potential aggressive missiles,Czech Republic and Poland were designatedas the most adequate locations to deploy theelements of the antimissile shield. WithinNATO it is hoped that the decision to installthese elements will be validated, this aspectbeing subject to the sovereign will of the afore-mentioned nations.

Within the NATO-Russia Council, it wasadvanced the possibility of coordination amongthe American missile defense system, theRussian one and the anti missile system en-visaged by the Alliance. This aspect is includedin the final Declaration of the Summit.

The meeting in Sochi of the presidents ofUSA and Russia that followed the BucharestSummit was dominated by the anti missileshield dossier. A document was signed on thisoccasion marking Kremlin opposition but also

stressing the fact that the Washington assuran-ces are important and useful. The Russianpresident declared in a press conference thathe is cautiously optimist when considering anagreement with the USA. For Bush adminis-tration the fact that Moscow admitted for thevery first time the ballistic threats coming fromstates like Iran represents an important vic-tory. This aspect is in fact the foundation of athird way evoked by both presidents> estab-lishment of a common anti missile system.

Conclusions

The anti ballistic system appears today morejustified than in the middle of the last cen-tury. In a bipolar international order and theinternational relations system of the Cold Warera, the idea represented a threat to the powerbalance standing at the foundation of that sys-tem and could have indeed generated anatomic conflagration. In the nowadays geopo-litical and geostrategic situation, things arecompletely different.

The end of the Cold War and the substan-tial reconfiguration of the international secu-rity environment and of the international rela-tions system, as well as the new risks andthreats to national and international security,especially those of proliferation of WMD, im-pose a substantial reconsideration of the ideaof establishing an anti-ballistic defense system.The utility of such a system could not be fur-thermore denied.

The option to counter terrorist nuclearattacks represents the key of safety interna-tional order in a world characterized by an in-creasing nuclear proliferation phenomenon. In-ternational cooperation in this field is morethan ever needed and debates on the subjectshould not generate major disputes.

Note

1 Olivier Zajec, Obsesia american\ a ap\r\riiantirachet\, in Le Monde diplomatique, no.27, June2007, DLMB Media

2 Statement by Director of Central IntelligenceGeorge J. Tenet before the Senate Select on Intelli-gence on the "Worldwide Threat 2001> National Secu-

Monitor Strategic


rity in a Changing World – 7 February 2001< http>//w w w. c i a . g o v . / c i a / p u b l i c _ a f f a i r s / s p e e c h e s /UNCLASWWT_02072001html

3 Remarks as delivered by Secretary of DefenseDonald H. Rumsfeld, Munich, Germany, Saturday, Feb-ruary, 3, 2001

4 T. Bauer and F. Baumann, Missiles for Europe? USplans expose Europe’s strategic weaknesses, CAP PolicyAnalysis No. 3, Centre for Applied Policy Reasearch,Munich, July 2007

5 Walter Slocombe, The US-Proposed EuropeanMissile Defence> An American Perspective, in Does Eu-rope Need a New Missile Defence System?, WorkingPaper No. 27 of the European Security Forum

6 T. Shanker, Pentagon invites Kremlin to link Mis-sile Systems, New York Times, 21 April 2007

7 Oliver Thränert, Europe’s Need for a Damage-Limitation Option, in Does Europe Need a New MissileDefence System?, Working Paper No. 27 of the Euro-pean Security Forum

8 Alexander Pikayev, Russia and Missile Defences,in Does Europe Need a New Missile Defence System?,Working Paper No. 27 of the European Security Forum

9 Bucharest Summit Declaration issued by theHeads of State and Government participating in themeeting of the North Atlantic Council in Bucharest on3 April 2008< available at http>//www.nato.int/docu/pr/

2008/p08-049e.html

SUMMARY

Revived by the Bush administration after the 9/11 terrorist attacks, the anti missile defense system,although controversial, appears to be more justified today than in the middle of the last century.

This Paper targets an analysis of the reasons and complexity of international security environment thatled to an effective systematization of the anti missile defense concept and its unprecedented geographicalextension. The last evolutions of missile defense in Europe are highlighted with a focus on the NATO’ssupport and the results of the NATO Summit in Bucharest where the allies agreed upon the nature of threat,as well as the feasibility of anti missile defense and the principle of security indivisibility.

The main conclusions of the Paper stress the unquestionable utility of such a system in a worldcharacterized by an increasing nuclear proliferation phenomenon where countering nuclear terroristattacks is the key of a secure and safe international order.

Simona }u]uianu is a military justice officer with the Institute for Political Studies of Defense andMilitary History. Her responsibilities and main areas of interest include issues related to public interna-tional law and its facets on international security, disarmament, non-proliferation and arms control. Sheserved as diplomat with the Permanent Mission of Romania to the UN in New York and covered the activityof the First Committee to the General Assembly and of the two Security Council subsidiary bodies Romaniachaired during its non-permanent membership (2004-2005), namely the 1540 Committee on non-prolif-

eration of WMD and the 1518 Committee on Irak.

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 200840

Monitor Strategic

Nu este un secret pentru nimeni faptul c\apari]ia Comunit\]ilor Europene a avut camotiva]ie esen]ial\ [i energia. Actul fondatoral UE este direct legat de gestionarea resur-selor de energie – este vorba de ComunitateaEuropean\ a C\rbunelui [i O]elului [i deComunitatea European\ a Energiei Atomice.Odat\ cu sfâr[itul R\zboiului Rece s-au realizatprogrese> în 1991 la Haga s-a semnat CartaEuropean\ a Energiei iar la Amsterdam în 1997s-a lansat ini]iativa Re]elelor de energie trans-europene.

În 1995 s-a consemnat cea dintâi comu-nicare a Comisiei Europene care abordaposibilitatea unei politici energetice comune,act denumit „Pentru o politic\ energetic\ aUniunii Europene” (Carta Verde). Dup\ câtevaluni s-a publicat [i Cartea Alb\ „O politic\energetic\ pentru Uniunea European\”, apoiîn 1996 [i 1997, „Cartea Verde pentru oStrategie Comunitar\ Energie pentru viitor>surse regenerabile de energie”, respectiv„Cartea Alb\ Energie pentru viitor> surseregenerabile de energie”1.

Toate statele membre ale UE au interesulcomun de a avea un acces cât mai larg lasursele de energie din zona M\rii Negre, aCaspicii [i Asiei Centrale, precum [i din Africade Nord, cu toate c\ zona Golfului Persicr\mâne principalul furnizor mondial2. Actual-mente, cca. 50-60% din gazul [i petrolulnecesare sunt importate din exterior, mai alesdin Rusia sau din alte state ale CSI, prepon-derent prin intermediul conductelor ruse[ti.Din Rusia se import\ direct 25-30 % din nece-sarul de energie (cca. 130 miliarde de metricubi de gaz), estim\rile vorbind de 40% în2030, plus 45% din Orientul Mijlociu3. Esteposibil îns\, ca procentul importurilor s\ ajung\la 70-75% din necesar în 2025, conform unor

Uniunea European\[i problematica securit\]ii energetice

ªerban Filip Cioculescu

estim\ri pesimiste realizate de PetroleumEconomist. Peste 36% din petrol provine totdin Rusia, fa]\ de 16,4% din Norvegia, 11,1%din Arabia Saudit\, 9% din Libia etc.

Conform multor anali[ti economici,vulnerabilitatea de ansamblu a UE deriv\ dinfaptul c\ Rusia de]ine un cvasi-monopolasupra coridoarelor de transport al hidrocar-burilor. De[i conducta Baku-Tbilisi-Ceyhanfunc]ioneaz\ la o capacitate crescut\, abiarealizarea conductei Nabucco [i prelungireagazoductului Odessa-Brody c\tre Plock arreduce semnificativ aceast\ dependen]\4. Dinp\cate, nu toate statele membre ale UE auîn]eles necesitatea ca Uniunea s\ negociezeacordurile energetice în mod unitar, pe piciorde egalitate cu Rusia. Solu]ia bilateral\ a fostpreferat\ de exemplu de Germania, pentruconstruc]ia gazoductului baltic (NorthernStream), fapt ce a stârnit iritarea Poloniei [i acelor trei state baltice, care s-au sim]it date lao parte în ciuda apartenen]ei comune la UE.

Se [tie c\ UE dispune din anul 2006 [i deo Strategie European\ a Energiei (A EuropeanStrategy for Sustainable, Competitive andSecure Energy – Green Paper)5, care puneaccentul pe diversificarea surselor deaprovizionare [i valorificarea resurseloralternative de energie. Documentul numen]ioneaz\ Marea Neagr\ ca regiune vital\pentru Uniune, ci doar Caspica, în trecere.Aceast\ „Strategie” cuprinde un capitol apartededicat politicii energetice externe coerente,a[adar felului în care Uniunea trebuie s\ î[igestioneze rela]iile cu al]i actori ai sceneimondiale în domeniul energetic. Necesitateaca UE s\ „vorbeasc\ cu o singur\ voce” esteeviden]iat\ clar. Se afirm\ rela]ia de interde-penden]\ dintre UE [i furnizorii s\i, contra-zicându-se teoria pesimist\ a dependen]ei

Monitor Strategic


excesive din partea UE. Priorit\]ile UE îndomeniu sunt> construirea de noi conducte [imodernizarea celor deja existente (de pild\Strategia UE-Africa se refer\ [i la interconec-tarea infrastructurilor energetice), parteneriateenergetice cu ]\rile produc\toare [i cele detranzit, atragerea ]\rilor vecine într-o „comuni-tate energetic\ paneuropean\”, capacitateaameliorat\ de reac]ie rapid\ la crize energeticeexterne din partea UE etc.

Referitor la rela]ia cu Rusia, StrategiaEuropean\ a Energiei consider\ c\ Rusia esteun partener „esen]ial [i egal” [i subliniaz\necesitatea de a se garanta mutual un accescorect [i egal la infrastructurile energetice [ila pie]e. Rusia este îndemnat\ s\ semnezeTratatul Energetic European (Energy CharterTreaty). Oficialii UE nu vor deocamdat\ s\pericliteze rela]ia cu Rusia, care deja estetensionat\ dup\ incidentele din 2006-2007,legate de disputa Poloniei [i a statelor balticecu Moscova. }\ri ca Fran]a [i Germania suntdecise s\ menajeze sensibilit\]ile echipeiMedvedev-Putin, de[i liderii lor [tiu c\ îndomeniul energetic exist\ un raport deinterdependen]\ între UE [i Rusia.

Unele analize credibile arat\ c\ Rusia seconfrunt\ cu vulnerabilit\]i grave ale infrastruc-turii sale energetice, din care mare parte estemo[tenire a epocii sovietice! A[adar, dac\Rusia vrea s\ r\mân\ un furnizor constant deenergie spre Vest, trebuie s\ atrag\ enormeinvesti]ii în infrastructurile energetice. Accesulla tehnologii moderne este vital, iar acest lucruar putea explica rela]iile speciale ale Moscoveicu o serie de state membre ale UE – Germania,Italia, Grecia, Bulgaria, Ungaria.

Mul]i comentatori politici au v\zut pro-punerile ruse[ti de a construi o conduct\ SouthStream c\tre Grecia [i Italia via Turcia ca pe oamenin]are direct\ la adresa proiectuluiNabucco, deoarece s-a spus c\ nu este destulgaz momentan spre a le alimenta pe ambele,iar aceea care se va construi prima va preluagrosul fluxurilor de gaz disponibile. Deasemenea, Blue Stream II, ce ar urma s\conecteze Turcia cu Ungaria, plecând de pecoasta rus\ a M\rii Negre este privit\ pozitivsau negativ de diverse state din UE.

South Stream va transforma ]\ri membreUE ca Bulgaria, Grecia [i Italia în elementecheie ale strategiei ruse[ti de control al pie]eieuropene de energie, mai ales dac\ Rusia vacontinua s\ refuze semnarea Cartei Europenea Energiei, ceea ce e destul de probabil petermen mediu. Gazprom, principala companierus\ de gaze [i lider mondial al vânz\rii degaze (25% din totalul mondial), este interesat[i de proiectul Nabucco, scop în care ar doris\ negocieze bilateral cu Austria o implicareîn proiect [i transformarea terminaluluiBaumgarten în nod energetic eurasiatic major.Dar dac\ UE ar avea mai mult\ solidaritate îndomeniul extern, ar putea negocia avantajoscu Moscova o investi]ie de peste 700 miliardede euro între 2008 [i 2020, cerând în schimbdeschiderea pie]ei ruse[ti de energie. În afar\de UE, credem c\ niciun alt actor interna]ionalnu are disponibil un capital atât de mare, saunu are interesul unei asemenea investi]ii. Cifraaceasta reprezint\ o estimare a ComisieiEuropene din anul 2006.

Uniunea va putea investi masiv, dar va aveapreten]ia logic\ s\ nu se mai repete eveni-mente precum cel din ianuarie 2006 cândRusia a invocat diverse pretexte spre a între-rupe furnizarea de gaze c\tre UE. De[i maimul]i oficiali ai Uniunii Europene, printre care[i comisarul european pentru Energie, AndrisPiebalgs, au recunoscut c\ sunt dezam\gi]ide faptul c\ Rusia întrerupe adesea fluxurilede energie în scop politic [i c\ [i-au pierdutîncrederea în aceasta, totu[i exist\ o anumit\sensibilitate la nivelul Uniunii privind rela]iilecu Rusia. Oficialii europeni nu vor s\ „irite”Rusia, de aceea evit\ de obicei s\ men]ionezezona M\rii Negre în documentele oficiale, înleg\tur\ cu importan]a ei energetic\.

În cursul anului 2008, UE continu\ efor-turile pentru a semna cu Rusia un nou acordde cooperare, care s\ includ\ [i aspecteleenergetice, bazându-se pe Strategia European\a Energiei (SEE) [i pe viitoarea Strategieeuropean\ de securitate anun]at\ de Fran]a,stat ce a preluat pre[edin]ia UE6. Din p\cate,Comisia European\ nu a primit înc\ unmandat din partea statelor membre spre atrece la ac]iune.

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 200842

Monitor Strategic

Este vital pentru UE s\ evite dependen]aexagerat\ de infrastructurile ruse[ti [i s\ cultiverela]iile directe cu statele produc\toare de

hidrocarburi sau care asigur\ tranzitul, din zonaM\rii Negre, Caucaz [i Asia Central\. Chiardac\ nici Ucraina, nici Georgia, Moldova sau

Azerbaidjan nu au [anse de a intra în clubulselect al UE într-un viitor previzibil, prin PoliticaEuropean\ a Vecin\t\]ii, ele trebuie încurajate

politic [i economic s\ furnizeze energie c\treEuropa la pre]uri convenabile [i în condi]ii detransparen]\. De asemenea, trebuie ferite de

destabiliz\rile venite din partea altor state carear avea interese contrare celor ale UE.

Desigur, Uniunea European\ nu poate

împiedica Ucraina, Belarus ori Serbia s\ î[iconcesioneze (vând\) infrastructurile energe-tice Rusiei [i nu poate risca un conflict deschis

cu Moscova în încercarea de a scoate aceste]\ri de sub influen]a ruseasc\. Le poate doarîncuraja diplomatic [i economic.

În schimb, UE va trebui s\ solicite treptat

statelor membre s\ nu mai cedeze infrastruc-

turi energetice de pe teritoriile na]ionale Rusiei

pân\ ce aceasta nu va accepta semnarea Cartei

Europene a Energiei [i implicit liberalizarea [i

de-monopolizarea propriilor infrastructuri [i

zone de exploatare a hidrocarburilor7.

În septembrie 2007, Comisia European\

a solicitat statelor s\ adopte m\suri mai restric-

tive fa]\ de companiile energetice provenind

din ]\ri ter]e care nu acord\ acelea[i facilit\]i

la achizi]iile de infrastructuri ]\rilor din UE a[a-

numita, de c\tre mass-media occidental\,

„clauz\ Gazprom”8! A[adar, ]\rile ter]e trebuie

s\ ofere un acces pe pia]a energetic\ similar

celui oferit de europeni, altfel vor fi ]inute în

afara jocului9! Cump\r\torii str\ini de infra-

structuri europene trebuie s\ demonstreze

anterior c\ nu sunt influen]a]i de operatori

activi în distribu]ia de gaze sau de state ter]e

care practic\ politici energetice contrare celor

ale UE.

Din pruden]\, Uniunea arat\ un interes

special pentru diversificarea surselor de

aprovizionare cu hidrocarburi. La începutul

anului 2006, s-a vorbit la Bruxelles de

posibilitatea construirii unui gazoduct care s\porneasc\ de pe coasta M\rii Adriatice [i s\se îndrepte c\tre centrul Europei, aprovizionat

fiind cu gaz din Orientul Mijlociu [i Africa deNord.

Scopul explicit al acestui proiect era tot

reducerea gradului de dependen]\ fa]\ deenergia importat\ din Rusia. Se [tie c\ UE asemnat acorduri energetice cu ]\ri precum

Ucraina (2005), Kazahstan [i Azerbaidjan(2006), dup\ ce în toamna lui 2005 fusesesemnat Energy Community South East EuropeTreaty, document prin care statele din Balcanierau introduse pe pia]a energetic\ european\.

Statele membre ale UE sunt ]\ri cu econo-

mii avansate, aflate în fruntea produc]ieimondiale de bunuri [i servicii. De aceea, sprea continua ritmul actual al cre[terii economice

[i a r\mâne unul din marii exportatori mondialide produse, este nevoie evident de un accescât mai larg [i garantat la surse de energie cât

mai diverse [i mai u[or utilizabile, la pre]uriacceptabile.

Strategia european\ de securitate din 2003

se refer\ [i la energie, al\turi de transporturi

si informa]ie, [i afirm\ c\ exist\ „dependen]\

[i vulnerabilitate”> “Energy dependence is aspecial concern for Europe. Europe is theworld’s largest importer of oil and gas. Importsaccount for about 50% of energy consumptiontoday. This will rise to 70% in 2030. Mostenergy imports come from the Gulf, Russia andNorth Africa”.

Uniunea European\ se va baza tot mai

mult [i pe identificarea [i valorificarea

resurselor alternative de energie precum cea

atomo-nuclear\ (cazul Fran]ei, care ob]ine

75% din electricitate din energia nuclear\),

eolian\, mareic\, bazat\ pe hidrocentrale [i

mai pu]in pe termocentrale. Sc\derea

consumului [i implicit a polu\rii vor permite

[i existen]a unui mediu natural mai curat.

Consiliul European din martie 2007 a stabilit

ca pân\ în anul 2020, s\ se amelioreze

eficien]a energetic\ cu 20%, s\ se ob]in\

cre[terea la 20% a ponderii energiilor regene-

rabile din consumul global la nivelul Uniunii

Monitor Strategic


[i folosirea combustibilului ecologic în pro-por]ie de 10 % iar legat de efectul schimb\rilorclimatice, se urm\re[te reducerea cu 20% aemisiilor de gaze cu efect de ser\.

Finalmente, dac\ rela]iile cu Rusia vorcontinua s\ se deterioreze, UE va intensificaprobabil parteneriatele cu statele “vecine” [iva oferi numeroase avantaje politico-economice în schimbul accesului la surselede energie. De asemenea, pe m\sur\ cepolitica extern\ european\ va deveni maicoerent\, mai ales c\ noua “constitu]ie” dela Lisabona, ce va fi ratificat\ pân\ în 2009 dec\tre statele membre, prevede un post de“ministru de externe” al UE, dialogul energeticcu partenerii externi va fi mult mai consistent[i mai transparent.

UE va pune accent tot mai mult pe con-struirea marilor conducte de aprovizionarestrategic\, compensând actualul deficit deac]iune coerent\. Nabucco ar putea atrageîntr-un parteneriat strâns Turcia, Azerbaidjan,Turkmenistan, Kazahstan [i, poate în viitor, [iIranul, la fel cum o mare conduct\ trans-caspic\ va conferi un rol pivotal Azerbaid-janului, Kazahstanului [i posibil [i Georgiei.

România, prin vocea pre[edintelui TraianB\sescu [i a mini[trilor de externe succesivi,se pronun]\ constant pentru o rela]ie maistrâns\ inclusiv în plan energetic între UE [ivecinii s\i estici [i sudici, furnizori de energiesau ]\ri de tranzit. Prioritare pentru ]ara noastr\sunt gazoductul Nabucco [i oleoductulConstan]a-Trieste. Se vorbe[te extrem de multîn ultimii ani de necesitatea demar\rii proiec-tului Nabucco, care ar urma s\ transporte gazenaturale dinspre Asia Central\ spre EuropaOccidental\, iar România este unul dintresus]in\torii constan]i ai proiectului. Ambeleproiecte ar contribui la cre[terea securit\]iienergetice a Uniunii Europene [i la reducereadependen]ei de resursele naturale din Rusia.Dar România a inaugurat [i al doilea reactornuclear la Cernavod\ în 2007 [i este o ]ar\ cedispune de un ciclu nuclear complet [i deresurse de uraniu, folosind tehnologie occi-dental\ de bun\ calitate. În plus, dependen]anoastr\ de gazul [i petrolul din export e maimic\ decât a altor ]\ri din cadrul UE.

Privitor la rela]ia cu Rusia, Bucure[tiulrecunoa[te c\ aceasta este un partener foarteimportant dar afirm\ c\ energia este [i trebuies\ r\mân\ o marf\, un bun comercial, nu uninstrument politic de presiune sau [antaj10.Pre[edintele B\sescu a mai afirmat c\Romania sus]ine ferm politica de separare aactivit\]ilor de transport de energie de celelalteactivit\]i din domeniul extrac]iei [i prelucr\riienergiei (full ownership unbundling), fiindconsecvent\ principiilor [i reglement\rilorprivind concuren]a pe pia]a intern\ de energieîn Uniunea European\ [i în spa]iul de vecin\-tate11. De aceea[i opinie ca [i ]ara noastr\ maisunt Marea Britanie, Irlanda, Olanda, Suedia[i Spania, pe când statele care se opun celmai vehement sunt Austria, Bulgaria, Germania,Grecia, Fran]a, Estonia, Luxemburg [i Slovacia.Cele din prima categorie adopt\ argumenteleComisiei Europene, conform\ c\reia concen-trarea capacit\]ilor de produc]ie [i vânzare înacea[i gigan]i energetici face dificil\ intrareape pia]\ a noilor veni]i [i deci distorsioneaz\concuren]a. Adep]ii men]inerii la un loc asectoarelor de produc]ie [i vânzare se temde violarea dreptului de proprietate [i decump\rarea firmelor europene astfel separate,de c\tre firme din state ter]e12 .

În orice caz, de[i Zona L\rgit\ a M\rii Negrer\mâne principalul areal al transportului deenergie natural\ dinspre Asia Central\ [iCaucaz spre UE, clasa politic\ din România aprivit cu optimism acordul din toamna lui2007, semnat la Vilnius de lideri politici dinAzerbaidjan, Georgia, Ucraina, Polonia siLituania, ce prevede construirea unui tronsonsuplimentar de 490 km la o conduct\ caretrece în acest moment prin vestul Ucraineispre portul polonez Gdansk de la MareaBaltic\. Acum câ]iva ani, premierul C\linPopescu T\riceanu a invocat posibilitateaconstruirii unei noi conducte care s\ legeRomânia, prin sistemul european de transportal gazelor, de z\c\mintele din Marea Nordului[i din largul coastelor norvegiene. ConductaBrody-Plock-Gdansk ar putea fi astfel folosit\[i de România, ca o ax\ ce une[te Baltica [iMarea Nordului de Marea Neagr\.

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 200844

Monitor Strategic

În concluzie, Uniunea European\ trebuies\ g\seasc\ o strategie mai coerent\ [i maiincisiv\ de acces la resurse energetice,atr\gând ]\rile exportatoare [i pe cele detranzit în parteneriate mutual avantajoase. Deasemenea, trebuie s\ î[i normalizeze rela]iilecu Rusia [i s\ fac\ tot ce se poate pentru canoua administra]ie preziden]ial\ de la Kremlins\ renun]e la o parte din vechile tabu-uri aleechipei Putin, de pild\ semnând CartaEuropean\ a Energiei. Dar [i g\sirea de resursealternative [i mai pu]in poluante de energie[i producerea acestora pe scar\ larg\ este unimperativ categoric.

Note

1 Viorica Antonov, „Uniunea European\ [i politicaenergetic\”, 19.11.2006, www.strategikon.ro.

2 Nick Butler, “Energy Security. A New AgendaFor Europe”, Oct-Nov 2004, CER Bulletin, Issue 38,www.cer.org.uk.

3 Andrew Rettman, “EU energy policy must goglobal, Russia argues”, 01.03.2006, www.euobserver.com.

SUMMARY

4 Vladimir Socor, „Caspian-Black Sea Region> Keyto Diversifying Europe s Energy Supplies”, in EuropeanEnergy Security. What should it mean? What to do?,

Working Paper 23, European Security Forum, 30

October 2006, www.ceps.be.5 European Strategy for Sustainable, Competitive

and Secure Energy – Green Paper, Commision of the

European Communities, 8.03.2006, Brussels, http>//

ec.europa.eu/energy/green-paper-energy/index_en.htm.6 Honor Mahony, “Russia digs in heels on energy

charter”, 06.02.2007, www.euobserver.com.7 Richard Youngs, „Europe s External Energy Policy>

between Geopolitics and the Market”, CEPS Working

Document nr. 278, November 2007, www.ceps.eu.8 C\t\lin B\lan, “Europa> drept de veto pe

energie”, Evenimentul Zilei, 20 septembrie 2007.9 Renata Goldirova, “Germany highly critical of

EU energy package”, 19.09.2007, www.euobserver.com.10 D. Galantonu, “T. Basescu> Marea Neagr\ e

important\ pentru securitatea energetic\ a Europei”,

12 octombrie 2007, www.hotnews.ro.11 “Participarea pre[edintelui Traian B\sescu la

Conferin]a privind securitatea energetic\ de la Vilnius,

Republica Lituania”, comunicat de pres\, 11 octombrie

2007, www.presidency.ro.12 Helena Spongenberg, “Brussels takes fresh aim

at EU energy giants”, 31.10.2006, www.euobserver.com.

For the European Union as a political and strategic player, the access to natural energy resources isvital for the economic development and the well-fare of the populations. EU wants to set up energypartnerships with its main neighbors, especially with Russia, the country which provides the bulk of thenatural gas and oil importations. But because Russia does not seem to always be a reliable partner, EUhas to find alternative sources of energy, also trying to limit the pollution of the environment. Onlywhen EU will manage to speak with “one voice” in the realm of energy and will convince Moscow thatthere is interdependency between EU and Russia, not a relation based on European dependency, there

could be mutually advantageous relations for both of them.

{erban Filip Cioculescu is an expert in international relations, security studies and geo-strategy. Heholds an MA degree in international relations, and Ph.D. candidate in Political Science. He is currently

a scientific researcher at the Institute for Political Studies of Defense and Military History.

Monitor Strategic


Positive Aspects in Black Sea Region

The post cold war period in the Black SeaRegion brought lots of positive results. Amongthose it is necessary to mention the following>

- The establishment of the Black SeaEconomic Cooperation Organization (BSEC)<

- Countries from the region joining theNATO Program Partnership for Peace<

- Former Communist and former SovietRepublics joining Council of Europe<

- Establishment of GUAM with participationof the four countries of the Region<

- Expansion of NATO and EU< Bulgaria andRomania joining the North-Atlantic Allianceand European Union<

- The activation of the negotiation processbetween Turkey and EU regarding Turkey’saccession<

- “Rose revolution” in Georgia and“Orange Revolution” in Ukraine<

- Starting the Intensive Dialogue processwith NATO by Ukraine and Georgia<

- The ending of the conflict on the territoryof Chechnya<

- Involvement of the several countries ofthe region within the EU neighborhoodInitiative<

- Beginning of the implementation ofGlobal Economic projects with theparticipation of the states of the region> 1.Euro-Asian transport corridor 2. Caspian OilProjects.

Negative Aspect in the Black Sea Region

The above-mentioned facts give us thereason to assume, that in the beginning ofthe 21st Century, the region is more democratic

and more secure. However, this part of theworld still faces many problems andchallenges, which have to be solved by thecountries of the region and on a global levelby the International Community. Amongthose challenges it is necessary to mentionthe following issues>

Terrorism - terrorist groups still continueto carry out the terrorist acts. In this case firstof all should be mentioned about Kurdishterrorist groups in Turkey, existence of theterrorist groups in Chechnya, Abkhazia andSouth Ossetia.

Another reason of the expansion ofterrorism is aggressive separatism. Separatistregions represent the uncontrolled territoriesand create very convenient conditions for theestablishment of the terrorist camps, forexample, we can mention here the cases ofAbkhazia, South Ossetia and Chechnya.Separatist territories also represent a goodbase for illegal trade, especially illegalcirculation of drugs. Besides, the biggestproblem of separatism is the presence ofillegal armed formations, which hold modernmilitary equipment. In most cases, the reasonof separatist movement is the existence ofsome states in Black Sea Region, in whichofficial authorities encourage the separatistmovements and terrorist groups in other statesby providing de-facto authorities of separatistregions with weapons, financial support etc.

The most important problem, whichhampers the development of cooperation inthe Black Sea Region is existence of tensionsbetween Russia and Georgia, Armenia andAzerbaijan, Armenia and Turkey, Russia andMoldova<

Nika Chitadze

Security Trends in the Black Sea Region and Role of Georgia

in the Energy Security of the Region

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 200846

Monitor Strategic

Among the economic problems has to bementioned the energy security of the region.

Perspectives of solution the securityproblems in Black Sea Region

In spite of the existence of many problemsin the region, latest positive events give us thereason to say that there are some windows ofopportunity for solving security problems. Firstof all, the most important factor is the NATOenlargement and its role in the world’s globalsecurity environment.

After new members of the Baltic andwestern coast of the Black Sea region havejoined NATO, the main strategy of the Alliancecan now include more intensive cooperationwith the former soviet republics from theBlack Sea Region. First of all, it is necessaryto mention about the speech of the formerNATO Secretary General in August of 2002in Glasgow. He mentioned that “New andenergetic relations with the countries ofCaucasus would be one of the symbol of NATOin 21st Century.” Certainly, it does not meanthat very soon states of Caucasus, also Ukraineand Moldova will become full members ofNATO, but active cooperation in terms ofsharing NATO’s experience in the field ofsecurity sector reform (civil-military relations),transition the armed forces to NATO stand-ards, defense management, strengthening thedemocratic institutions, social-economicdevelopment and so forth, will play a positiverole in the democratic processes in the BlackSea area by strengthening nationalindependence and national security of thiscountries.

Economic aspects are very important forthe solution of the security problems in theRegion. Economic development can defeatseparatism, because de facto authorities andpopulation of the separatist regions will bemore willing to be integrated into the country,which they are separated from.

Among the economic aspects for solvingsecurity problems in the region, theimplementation of international economicprojects is a key element that needs to bemention. In these projects are engaged many

states of Europe and Asia – including countriesfrom Black Sea Region, which clearlydemonstrates the process of globalization.First of all, it is the project of Euro-AsianTransport Corridor and revival of the “GreatSilk Road”. Since around 8-7th century B. C.,states of Asia (China, India) had very closerelations with the Greek cities and later, withregions of the Roman Empire through theterritories of modern Turkey, Caucasus andwestern part of the Black Sea coast. Theterritory of the “Great Silk Road” includedseveral routes on the way between Europeand Asia, but the most important area wasthe region of the Black Sea.

In September 1998 took place theInternational conference called “Revival of thehistorical silk road”. The representatives of 32states, including of course states from theBlack Sea region, as well as 13 InternationalOrganizations attended the conference.Participants signed an agreement regardingthe beginning of the construction works forthe creation of a communication and transportcorridor of Eurasia. Today, the main coordinatorof TRACECA (Transport Corridor Europe-Caucasus-Asia) is the European Union funded- TACIS program.

Energy Projects which are implementedin the region

Oil and Gas are the main sources of energyand their share is more than 60% in the worldfuel economy and, according to the forecastof experts, demand of oil will increase about25-30% for 2015. At the same time, most ofthe countries of the Black Sea region representoil and gas importers. In this regard, states ofthe region are trying to find the differentalternative ways for the import of energyresources. In this case one of the key rolescan be played by the Caspian energy projects,where both oil and gas producers, as well asoil and gas importers of the region can beinvolved.

Because of the significant amount of oiland natural gas in the Caspian Region – 200bln. barrels (32 bln. tones) – the Caspian Searegion has become the area of strategic

Monitor Strategic


interests for many leading countries of theworld. The United States and other demo-cratic and economically developed states,during the last several years, are seriouslyconsidering extraction and exploration of theCaspian oil and natural gas, which is a veryimportant political and economic factor. Oneof the priorities for the Western states is toavoid the dependence on the politicallyunstable Middle East and Russia, to find thealternatives sources in the oil-rich regions andto allow their oil companies to explore oil fieldsthere.

There are several main players in the inthe wider Black Sea area, which have theirown strategic interests toward the energyprojects. In this regard, the following countriesshould be mentioned>

United States>The American government has three main

interests in the region>1) The U.S. import oil from the Persian

Gulf and Latin America, which are politicallyunstable regions. Therefore, Americangovernment is looking for alternative sourcesfor imports<

2) The U.S. authorities have their comm-ercial interests in the field of exploitation andtransportation of oil. They hope that theexpansion of the American companies in theregion will contribute to economicdevelopment in the countries of the Caucasusand Central Asia, and further integration ofthe region into the world economic system.Expansion of commercial activities of theAmerican companies in Caucasus, importantinvestments and installation of modernAmerican technologies will bring theincreasing of political influence of the U.S. inthe Caspian Sea region<

3) These projects will reduce foreignthreat, support independence and territorialintegrity of the Black Sea and Caspian states.It will also promote the development of thedemocratic institutions and principles ofmarket economy in Caucasus and CentralAsia. According to the opinion of Westernscientists, transportation of Caspian oil will be

one of the main contributors to economicdevelopment and political stability in oil-richAzerbaijan, Kazakhstan and also for Georgia,as a transit state.

European Union>In fact, the states of EU have the same

kind of interests in the region. However,European states are against the monopolisticposition of the U.S. and they try to play moreactive role in on-going processes in the region.Last events, regarding the export of naturalgas and oil from Russian Federation to Europe,and problems, which in this case have beenemerged between Russia and Ukraine inJanuary 2006, and Russia with Belarus inJanuary 2007, has clearly shown that EU needsto determine the new energy strategy forproviding its energy security. According to this,we can assume that the strategic interests ofEU toward the Caspian energy projects andwide Black Sea region will increase and thisfactor will be positively reflected on the furtherdevelopment of the countries of the region.

Turkey>Turkey is one of the key-players in energy

projects. After the signing of the oil contractswith the world leading oil companies byAzerbaijan in 1994, Turkey has played anactive role to support Azerbaijan and Georgiaduring the negotiation processes regarding thefinal determination of the pipeline routes. Dueto the very important positive role of thecountry, it became possible to sign theagreements regarding the Baku-Tbilisi-Ceyhanand Baku-Tbilisi-Erzurum pipeline projects.

Russian Federation>Among the conservative political circles of

Russia, there is the fear that implementationof oil and gas projects in the Caspian Regionwill result in lose of Russia’s political influencein the region, and will decrease the volumeof Russia’s oil and gas exports. Additionalvolume of oil and gas will decrease theinternational prices on oil and gas, which willsubsequently reduce incomes to the Russianstate budget. However, democratic forces of

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 200848

Monitor Strategic

Russia understand and support projects,because it is seen to bring stability in theregion and create the convenient base for thedevelopment of friendly relations with thestates of Caucasus and Central Asia. It’s alsoworth mentioning that Russia itself is an activeparticipant in these projects. Since 1997 anoil pipeline connecting Baku (Azerbaijan) tothe Russian port of Novorossiysk has beenput into operation (in January 2007, oiltransportation from Azerbaijan has beenstopped). Besides, two years ago, the pipelinefrom Kazakhstan to Novorossiysk was alsorecovered. Russian Company Lukoil representsthe shareholder of the international oilconsortium which is engaged in oil projectson the territory of Azerbaijan.

With regard to China and Japan, they alsohave significant interests in the successfulimplementation of the projects. In China,demand for oil exceeded 50 million tones andnational oil company of this state conductsthe active negotiations with the governmentof Kazakhstan for building the alternativepipeline from Central Asia to China.

Japan, which 100% depends on the oilimport for, is also actively engaged in theCaspian Oil projects through Japanese oilcompany Itochy.

There are some worries in the politicalcircles of Iran and Arab States about thementioned projects. Certainly, additionalvolume of oil within the international oilmarket will decrease oil prices, which is notprofitable for these states. In addition, theyare against western expansion close to theirborders. However, Iranian authorities areinterested in a stable Caucasus, which willenable them to use Black Sea ports to be easilyconnected with other regions of the world.

Involvement of Georgia in the Energyprojects

Due to the important geopolitical locationbetween East and West and because of itsforeign political orientation, Georgia wasactively involved in the process of implem-entation of the Caspian energy projects. Inthis case, this South Caucasian country can

play very important role as a transit state inproviding the Black Sea countries with oil andgas, which, as it is known, is transported andwill be transported in the future fromAzerbaijan and Central Asia. There areprojects, which are already implemented andprojects, which can be implemented.

Among these projects, which have startedfunctioning, the following are to bementioned>

Baku-Supsa oil pipeline>Implementation of the project started April

17, 1999< thru this pipeline are transportedmore than 5 million tones of oil per year.Through the Georgian port Supsa, part of theoil is exported by tankers to the Bulgarian portof Burgas, Romanian port of Constan]a andthe Ukrainian port of Odessa. There arenegotiations under way between Kazakhstanand the Azerbaijani and Georgian authoritieson supplying this pipeline with additionalresources of oil. If the negotiation process isfinished successfully, transport capacity of thisroute can be increased to 10 million tonesper year and this factor will raise the possibilityto increase export of oil to the Bulgarian,Ukrainian and Romanian ports and furthertransportation of oil from these ports towardsthe Europe by using existing pipelines in EasternEurope. In this case, a very important rolecan be played by the oil refinery factory inConstan]a, which can produce more than 35million tones of oil products per year. Besidesthat, there are perspectives on the oiltransportation from the Supsa terminal toOdessa by tankers and later to pump “blackgold” toward the “Drudzba” pipeline.

Baku-Tbilisi-Ceyhan oil pipeline>With regard of the Baku-Tbilisi-Ceyhan

pipeline, the agreement about the constructionof this pipeline was sighed on 18 November,1999 in Istanbul. As it is known, the pipelinehas already started to function. Starting 2010,it will be possible to transport more than 50million tones of oil toward the Turkish portCeyhan for its further export to the west. Ifpipeline receives an additional volume of oilfrom the Kazakh port of Aktay, the capacity

Monitor Strategic


will be increased until 80 million tones peryear.

Kazakhstan Oil and Georgia>Oil can play an important role in the Black

Sea energy security. It is transported by railwayfrom the territory of Kazakhstan through theterritory of Georgia to the Georgian Black Seaport of Batumi. Today, the volume of thetransported oil is about 4 million tones.Implementation of this project was started in1997 and it should be pointed out that,according to the experts, volume of oil-producing in Kazakhstan in 2012 can reach170-180 million tones per year but, at thesame time, oil-refinery factories of Kazakhstancan produce no more than 20 million tonesof oil. In this regard, the negotiations processwill be very interesting regarding thetransportation of the additional quantity of oilfrom Kazakhstan, not only toward China andRussia, but also through territory of Georgiaby pipeline and railway for its furthertransporting to the Black Sea ports. It isnecessary to point out that Georgian andKazakh authorities conduct negotiations aboutbuilding an oil-refinery factory in Batumi,which should receive “black gold” fromKazakhstan.

Baku-Tbilisi-Erzurum gas pipeline>The agreement on the construction of the

Baku-Tbilisi-Erzurum gas pipeline was signedin 2001 and at the in the beginning of 2007gas transportation has been started. Accordingto the plan, at the first stage, the pipeline willtransport 8.4 billion cubic meters of naturalgas and later on the volume will be increasedto 16-18 billion cubic meters. Implementationof this project will improve the gas supply ofGeorgia and Turkey. These two countries,which are mostly dependent on the importedgas from Russia and particularly from Iran, willhave an opportunity to receive alternativesources of gas. Besides, it will create theconvenient base for the further transportationof gas toward the other states of the BlackSea region.

In addition to all those projects alreadymentioned, where Georgia plays a key role

as transit state and which are already impl-emented, there are other projects andversions, which are being considered and canbe implemented in the future, and theyrequire using the Georgian territory.

EU Projects>Finding the alternative sources of gas

import is actively considered among thepolitical circles of EU. In the beginning of2006, EU has founded a special commission,which should work out recommendationsregarding the possible building of the CentralAsia-Azerbaijan-Georgia-Turkey-Balkans gaspipeline. If the project starts, it is planned toconnect the pipeline with Ukraine-Moldovabranch. According to the experts, for theproject implementation 6-7 years will benecessary.

In January 2007, the issues regarding theEU future energy strategy were discussedduring the meeting of the EuropeanCommission.

Together with all other reasons, thenecessity for the finding of alternative sourcesof gas import to Europe including the BlackSea region is caused by the fact that, since2007, Europe imports gas with higher prices.The main reason is that the Russian “Gazprom”and Turkmenistan signed the contract,according to which “Gazprom” will be theexporter of Turkmen gas in Europe during thenext three years. With regard of the price,“Gazprom” will purchase 162 billion meterof gas from Turkmenistan by higher prices,particularly by 100 $ for 1000 cubic meters.

Novorossiysk-Supsa>Its role in the improvement of the Russia-

Georgia relations refers to the construction ofthe pipeline from the Russian port of Novorossiyskto Supsa through the territory of Abkhazia.Necessity of the building of this pipeline iscaused by the fact that in the nearest future,the Russian port of Novorossiysk will get anadditional volume of oil from Kazakhstan anddue to that reason, that terminal of the portcan transport no more than 30 million tonesof oil per year. According to the specialists’

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 200850

Monitor Strategic

prognosis, this way, the Russian budgetincome may be approximately 700 million USdollars per year.

Karsi-Akhalkalaki Railway>

The Kars (Turkey) - Akhalkalaki (Georgia)railway can play a crucial role in the fream-ework of the Black Sea energy security.Negotiations about starting the constructionof the railway line have existed for severalyears. At the beginning of 2007, repres-entatives of Azerbaijan, Georgia and Turkeysigned an agreement about the project. Bymeans of this route it will be possible totransport oil from Kazakhstan and Azerbaijanto the Turkish ports and oil-refinery stationswith perspective of the further export of oiland oil products to the West, includingcountries of Black Sea region. If the project isimplemented, circulation of commodities bythe “TRACECA” line will be increased to 20million tones.

Conclusion

The 21st century creates good prospects forcooperation among the states. The reason ofthis is played by the process ofdemocratization of the world, including ofcourse, the Black Sea Region. It gives us areason to say that security, political andeconomic problems in the region, includingthe energy security problems, will be graduallysolved.

References>

Eugene B. Rumer and Jeffrey Simon, Toward aEuro-Atlantic Strategy for the Black Sea Region, NationalDefense University Press. Washington D.C. April,2006, pp. 8-19.

McCarthy, J., “The geopolitics of Caspian Oil,” inJane’s Intelligence Review, July 2000, p.21.

Maksimenko, V., “Central Asia and the Caucasus:geopolitical entity explained”, in Central Asia and theCaucasus, No.3 (2000).

Rondeli, Alexander, The Security of the CaspianSea Region, SIPRI, Oxford University Press, 2001, pp.

195 -212.

SUMMARY

Due to the convenient geopolitical location, Black Sea Region is one of the most important areas inthe world and plays an extremely important role in the modern global security affairs. As it is known, thefundamental changes on the political map of the region occurred at the end of 80s and the beginning of90s of the last century, which was interrelated with the political changes in eastern Europe and post-soviet space, such as democratic transitions in Romania and Bulgaria, disintegration of the USSR andgaining the national independence by the former soviet republics from the greater Black Sea region -Russian Federation, Ukraine, Moldova, Georgia, Armenia, Azerbaijan. Today each state of the region hasits own foreign policy and national security priorities.

Dr. Nika Chitadze is the President of GCMC Union, Georgia – International and Security

Research Center.

Monitor Strategic

51STRATEGII DE SECURITATE

STRATEGII DE SECURITATE

Monitor Strate-gic

Nr. 3-4 / 200752

Monitor Strategic

Monitor Strategic


Romania’s National Security Strategy– a Critical Approach of

Transformational PoliticsSimona Soare

The field of international relations hasconsistently focused on national security asthe primary objective and interest of all stateswithin the international system. From thispoint of view, national security policy is thesingle most important public policy of any state.Though national security has been a constantgoal of every state, the meaning of securityhas greatly evolved throughout history inresponse to specific historical, geographical andoverall power contexts, from purely militaryand focused on the state, to a multitude ofactors and dimensions of security.

The purpose of this study is to reviewRomania’s national security policy in the periodafter January 1994. The approach is ananalytical one, focused on revealing theevolution – both conceptual and pragmatic –of Romania’s security strategy throughout aperiod of intense political, economic andgeostrategic turmoil. Finally, the analysis isintended to highlight Romania’s road from thesurvival behind the Iron Curtain to joining theWestern world of democracy, marketeconomy and human rights.

Theoretical underpinnings

No national security policy is born in apolitical or power vacuum. It is in fact areaction to the surrounding political andstrategic environment and its maincharacteristics. Thus, every national securitystrategy is highly circumstantial and interest-oriented. Also, every national security policyis a result of the complex and multiordinateinterplay between the external environmentand domestic factors (which may matter invarying degrees). Which of these factors we

choose to emphasize more and which wechoose to ignore is a matter of theoretical andpractical choice. Consequently, the analysis ofany national security policy must start from thetheoretical underpinnings of the documentsand actions at hand. Not only can one notreveal its implicit assumptions, but withoutsuch a theoretical basis, one cannot truly cometo fully comprehend the strategy at all, leavingroom for misperceptions and misinte-rpretations. I start this study by shortly revie-wing the main theories regarding nationalsecurity and their central assumptions.

Perhaps the main school of thought ininternational relations – though increasinglycontested – is realism. Comprising a host oftheories, the realist paradigm basically considersstates to be the main referees of nationalsecurity and therefore focuses on them.Security is largely considered to be the mostimportant and constant interest of all states inthe international system.1 Because states arethe central actors of international relations, thatare able to control the largest amount ofaggregated power, they also represent the mainand most dangerous threats to each other’ssecurity. This is also the case becauseinternational anarchy is conducive tointernational conflict.2 This particular traditionusually emphasizes the military dimension ofsecurity – in a symmetrical interstate conflictthe army is the single most useful instrumentto defend oneself and effectively/efficientlypromote one’s interests. Thus, states maychose to defend themselves by balancinginternally (through their own capabilities) orby balancing externally (that is, through theformation of military alliances).3 Moreover,realism also differentiated between several

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 200854

Monitor Strategic

types of actions states could take to pursuenational security. The offense/defense balanceis certainly one of the most relevant in thisrespect.4 This particular tradition of securitystudies also emphasizes a series of nationalpower attributes that hold a particularimportance in judging the states’ relativenational power. According to Morgenthau,these national power attributes are as follows>territory, population, economic power,industrial capacity, national character, qualityof leadership and diplomacy, national morale,etc.5 These national power attributes were alsoemphasized by the traditional geopoliticaltheories of the early 20th century that continueto influence strategic thinking well into the21st century.

However, realism came increasingly underfire from alternative, critical theories. Theliberal paradigm was one of the mostimportant, emphasizing the role played byinternational institutions and cooperation as ameans of achieving national security. In otherwords, national security did not necessarilyhave to be a result of states’ competitivepolicies, but it could be followed by morecooperative efforts such as participation ininternational organizations – collective securityorganizations for instance.6 Internationalorganizations have the potential to mitigatethe negative effects of international anarchyby use of cooperation and thus alter the selfishinterests of states towards a higherappreciation of absolute rather than short-termrelative gains.7 Collective security theory anddemocratic peace theory are relevant in thecontext of the liberal school, emphasizing onthe one hand that states will tend to uniteand balance against a rising hegemon, and onthe other hand that liberal democracies do notfight each other due to a series of domesticcharacteristics and common values.8 Anothertheoretical tradition in international relations,that ultimately seeks to reconcile realism andliberalism, is the English school which arguesin favor of the existence of an internationalsociety based on common rules, norms,principles, etc that moderates anarchy andmakes both competition and cooperation

possible in varying degrees over time andspace.9

All of these theories have evolved moreor less simultaneously during the Cold War.However, in the aftermath of the Cold War,the field of security studies has gone througha tremendous transformation. The authorsidentified with the Copenhagen School ofInternational Relations, mainly Barry Buzan andOle Waever have discussed the issue ofsecurity from an ever enlarging perspective andhave strongly emphasized the process ofsecuritization. Thus, security in the 21stcentury is no longer military alone, but it ismultiordinate and ever-widening. There arefive different dimensions of security> military,political, social, economic and environ-mental.10 Moreover, the state is no longerconsidered to be the only referee of security.There is increasing talk of human security, thesecurity of minorities, communities and othergroups, etc.11 In addition, security is no longerconsidered to be an attribute of the state, butwithin the context of globalization and growinginterdependence, the fine line betweennational and international, between domesticand external is fading. National security iscomprehensively understood today within theoverall context of regional security12 andinternational security. This type of approachunderlines not only the multi-layered structureof security, but also the many differentstrategies through which security can bepursued today as well as an emphasis on thefact that cooperation is ever more importantin pursuing and effectively achieving security.13

Romania’s national security policy – theanalysis’s main elements

First and foremost, it must be said that allof the theories cited above have been moreor less focused on great powers and theirbehavior in the international system. However,minor powers do not behave in the samemanner that great powers do.14 Thus, a nationalsecurity policy analysis must necessarily startwith the indication of what kind of power weare analyzing. In this case, Romania is a minor

Monitor Strategic


power.15 Romania’s interests and capabilitiesdo not go beyond the region of SoutheasternEurope and more recently the Greater BlackSea Area.16 Being a minor power, Romania isgreatly influenced by its internationalenvironment – to a larger degree than it canhope to actually influence it.

The regional balance of power is ofparticular interest in the case of a minor power– perhaps more so that the systemic one. Inthe 21st century, the regional balance of poweris somewhat complicated in the sense thatthe region is multipolar17. This is indeed achange of the strategic environment in whichRomania has been conducting its internationalaffairs given that historically, Romania has beencaught between two great powers battling forinfluence over the region. Thus, Romania hasgenerally been a buffer state. AlthoughRomania is nowadays aligned – being amember of both the EU and NATO – itcontinues to be a border state of the twoorganizations, which reflects in its nationalsecurity policy. Moreover, the internationalenvironment influences the national securityof Romania far more than simply by means ofthe regional balance of power – in the sensethat the type of threats Romania confronts andthe types of security risks are also featured inits environment. Moreover, the internationalenvironment presents Romania with a seriesof opportunities and also influences its nationalsecurity policy by means of the existence andfunctioning of a regional security architecture– such as NATO, EU’s second pillar CFSP, andthe other security institutions around theGreater Black Sea Area.

Since the December 1989 Revolution,Romania’s national security policy has suffereda considerable transformation in terms of thetype of actor Romania perceived itself to be,the types of self-interests it defined, theposition it occupied within its subsystem ofinternational relations and the security threatsand risks it faced. I argue that all these changeshave been spurred by a paradigm change thattook place during Romania’s modernizationeffort and alignment to the West. Though theparadigm underlying the national security

strategy changed significantly, Romania’straditional policy of seeking a special, privilegedrelationship with one of the regional greatpowers as a security guarantee and forcemultiplier – as well as regional status enhancer– has been considerably enduring to this veryday18 and is quite visible nowadays inRomania’s strategic partnership with the US.

Legal framework of Romania’s nationalsecurity policy

The legal framework of Romania’s foreignpolicy is comprised mainly of the followingofficial documents>

• The Romanian Constitution<• Law no. 51/1991 regarding Romania’s

national defense (and all the other laws thatamended and modified it)<

• The Integrated Concept regardingRomania’s National Security (1994) (Concep]iaIntegrat\ privind Securitatea Na]ional\ aRomâniei)<

• Romania’s National Security Strategy(1999)<

• Romania’s National Security Strategy(2001)<

• Romania’s National Security Strategy(2006)<19

To all these pieces of legislation one mustalso add the future national security bill whichis still being debated by Romania’s Parliamentand has so far been subject to severalconfruntations between Romania’s PresidentTraian B\sescu and Prime Minister C\linPopescu T\riceanu (and the different DefenseMinisters since 2005).

The Integrated Concept regardingRomania’s National Security (1994)20

In October 1991, Romania’s security policyslowly began to shift from exploratory contactswith NATO towards a more comprehensiveengagement of the Western alliance. InOctober 1991, former Romanian President IonIliescu wrote a letter to NATO’s SecretaryGeneral, Manfred Wörner "stating Romania’swillingness to engage in a close cooperationwith NATO, as the latter is the only organization

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 200856

Monitor Strategic

capable, from the political and military pointof view, to ensure the stability and security ofthe emerging European democracies."21 This wasthe first signal that Romania’s security policywas slowly beginning to be stirred by morethan pragmatic and geostrategic interests andperceptions and was steadily heading towardsa more democracy-oriented approach. During1991-1993 though, Romania’s security policywas one based on hedging22 between NATOand Russian Federation. Romania perceiveditself to be a part of the "grey area"characterized by a vacuum of (hegemonic)power.23 Consequently, as a buffer state,Romania’s security – now deprived of thesecurity guarantees of the Warsaw Pact –depended upon establishing a privilegedrelationship with one of the great powers inthe region – a strategy with deep roots inRomania’s history since its independence in1878.24

By 1993-1994 Romania’s strategic thinkingin national security shifted considerablytowards seeking NATO membership –realignment, or what Randall Schweller wouldcall "wave-of-the-future" bandwagoning.25 Fromthis respect, the Integrated Concept regardingRomania’s National Security of 1994 clearlyidentifies Romania’s accession to NATO as anational security objective.26 This decision waspreceded in October 1993 by the US DeputySecretary of Defense’s proposal that Romaniajoin the new PfP and by President Iliescu’sstatement concerning Romania’s decision topursue enlarged cooperation with NATO andpossibly membership. Later on, in 1995, theSnagov Declaration was signed by all Romanianpolitical forces represented in the RomanianParliament supporting Romania’s decision toseek NATO and EU membership. In June1995, Romania officially requested EUmembership and in February 1996 theEuropean Association Accord came into force.The efforts to integrate into the twointernational organizations have been from thispoint on complementary. Moreover, Romaniahad in the meantime enlarged its relations withthe West by becoming a member of theCouncil of Europe in 1993, and an associatedpartner of the WEU in May 1994.

The document starts off with theperception of an unstable, conflict-proneinternational environment marked by thetransition from a bipolar to a multipolar worldorder. The perception of a new type of securitythreats and risks was quite clear to Romania’sdecision-makers,27 though the resources andeffective capabilities to tackle them wereinsufficient and sometimes inadequate. Theemphasis here is upon the conflicts inRomania’s immediate proximity and theinstability that characterizes the entire region.Nationalism and ethnic conflicts surround theregion, right on Romania’s borders and thefear of spillover is under these conditions allthe greater. Moreover, Romania clearlyperceived the comeback of great power rivalryboth at the systemic and regional levels.Consequently, the priority of Romania’snational security policy was "survival in the greyarea" – which basically meant the preservationof Romania’s national territorial integrity andits institutional stability.28 Romania perceivedits international relations subsystem as anunbalanced one, in which the RussianFederation was in decline and could no longerbe a credible security guarantor for Romania.29

Romania’s steady rapprochement andrealignment to the West is generally consideredto take place in connection to two majorconsiderations>

• Regime similarity – which largely followsthe lines of the democratic peace theory<

• And the conflicts in Former Yugoslaviaand their close geographical proximity toRomania’s borders.

In so doing, Romania was approaching theWest in an effort to seek a security maximizingfactor by marketing a series of elements of itsnational power – particularly its geopoliticalposition considered to be of great value tothe Western Alliance whose Strategic Conceptsof 1991 and 1994 indicated that threats tothe allies’ security originated mainly in thisgeographical area. During this period Romaniaput together the image of a valuable regionalgeostrategic partner. On January 26, 1994Romania was the first Eastern European stateto join the Partnership for Peace (PfP) launched

Monitor Strategic


by NATO to foster closer cooperation insecurity matters with the former communiststates.30 In the absence of a system of militaryalliances on which it could rely for its security,Romania which had not yet overcome itsinherent internal vulnerabilities, sought tobalance its threats internally – a strategycodified in the concept of „self-sufficiency" inmatters of national defense.31

One of the major changes operated in thisdocument, as oposed to the previous ones, isthat national security does not necessarily referonly to national defense, but to political, socialand economic security as well – with multipleinstruments to pursue and achieve it, of whichthe military is just one. In fact, the 1991national security law, as well as the militarystrategy acknowledged the existence of severalnew dimensions of security, but continued tofocus primarily on the military instrument fornational security particularly because of thevulnerable state of the other dimensions ofsecurity (given that Romania was at thebeginning of what proved to be a lenghty andpainful transition period) and because of ageneral inertia of institutional change.Moreover, in 1994 Romania perceived a hostof both symmetrical and asymmetrical,conventional and unconventional threats to itsnational security – of which the dominant onesare clearly the political, economic and socialones. However, the traditional military andgeostrategic vision of security is still evident inthe text. Romania’s national security thinkingremained tributary to the old geopoliticalneorealist traditional approach to security.32 Butthen again this is only the begining ofRomania’s modernization and catching upprocess with the West – nonetheless adecision to realign.

The fundamental interests of Romaniawritten in the text of the 1994 strategy wereas follows> to preserve and consolidate theRomanian state and its constitutional attributesand to defend and pursue Romania’s nationalinterests in an environment characterized bythe need to adapt to the new securitycharacteristics of the European (andSoutheastern European) landscape.33 Thus, the

approach to security continues to be adefensive and reactive one focused on thestate as the referee for national security.Romania perceives itself as a factor ofsubregional stability, pursuing a status quopolicy. However, the 1994 strategy clearlyspecifies the need to establish a comprehensiveregional security architecture under NATOwhich could be pursued by non-selectiveenlargement of NATO – and the EU for thatmatter. This type of regional securityarchitecture was believed to be the mostsuitable to counter the main threats toRomania’s national security – the differentforms of instability that charaterize thetransition from the Cold War world order tothe new post-Cold War world order. Moreover,Romania’s national security was considered toincreasingly rely upon the need to establishstable and good relations with its neighbors.The security strategy was thus built on amultilayered structure> systemic (alignmentwith NATO and the US), regional (goodrelations with the neighbours) and subregional(a special relation with the Republic ofMoldova).

After NATO’s Summit in Madrid, theKievenaar Report, and the release of theNATO accesssion criteria, Romania began itsprocess of military restructuring and reform aspart of the national security objective to joinNATO (and the EU). The external factor beganto have increasingly more profound andtransformational impact upon Romania’snational security from this point on. In fact, Iargue the external factor’s influence has beenthe driver of the fundamental outlook andparadigm shift in Romania’s security policyduring the 1990s and beyond – in the sensethat NATO and EU membership, the promiseof democratic peace and prosperity weregenerally regarded by Romanian decision-makers as the „wave of the future” which thentrumpeted realignment. Surely, in this sense,the Romanian political elite of that time tookon transformational politics, though it seemsclear they reacted to the „fork-in-the-road”created by the end of the Cold War. Forexample, in Romania’s 1994 Military DefenseDoctrine, it stands clearly specified> „The

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 200858

Monitor Strategic

profound political and military transformationstaking place in Europe and the world after 1989have led to the creation of a new strategicsituation, characterized by a high degree ofcomplexity. At present, a process of transitiontowards a security system based on Europeanand Euro-Atlantic integration is taking place inEurope. Among its fundamental elements animportant place is occupied by the developmentof military cooperation and collaboration, theimplementing of the agreed programs withinthe framework of the PfP (...). These canrepresent in the mid-term an important factorof increasing trust and stability ensuring thereduction of the danger of a large-scale militaryconflict in which Romania could be dragged,as well as the possibility of a direct militaryaggression upon national territory."34 Thisfragment particularly identifies the fact thatRomania still considered the possibility of alarge-scale conflict breaking out in itsneighborhood – a conflict in which it couldget dragged – and still entertained thepossibility of a major military aggression onnational territory. The document marks a partialshift away from this classic tradition – a shiftthat will become complete only in 1999 – inthe sense that internal vulnerability and thenature of the new security risks face Romaniawith the conviction that a cooperativeintegrated approach to regional security ispreferable to a „go-it-alone” one.

Steadily, though, the external factorimpacted deeply upon the main paradigm ofthinking national security in Romania.Throughout the 4 Accesion Plans developedby Romania and through its participation since1994 in all major PfP projects and contributionsto all NATO „out of area" missions, Romaniahas gained a new perspective on security andthe interdependence between national andregional security and stability.

Romania’s National Security Strategy(1999)

The 1999 National Security Strategy wasin fact conceived throughout 1997< however,due to a series of political obstacles, it wasonly adopted in 1999. The strategy marks a

major paradigm shift in Romania’s nationalsecurity thinking under the tremendoustransformational impact of the foreign factor.The 1999 National Ssecurity Strategy is by farthe most liberal-oriented national securitystrategy of Romania. The main objectivesspecified in the document are as follows> toguarantee the fundamental rights and libertiesof the citizens, to defend the Romaniannational state and to promote Romania’snational interests, to join the EU and NATO -these two last interests or security objectivesare for the first time clearly, specificallymentioned. This statement involves Romania’sdesire to acceed to a comunity of values andprinciples, a security community – betweenthe members of which war becomesdelegitimized and inconceivable as aninstrument of foreign policy< threats and risksstill lurk on the edges and originate from theoutside of the community. The document’sreferences to human rights, democraticprinciples and international law as the basis ofnational security is quite strong. The mainemphasis is on Romania’s modernizationprocess and its catching up with the West –thus spurring a massive political and militarytransformation and reform. Romania shifts fromits defense „self-sufficiency" policy proclaimedin the 1994 strategy towards collective defenseand security and towards a more liberal anddemocratic concept of security. The focus hereis mainly on regional, conventional threats aswell as unconventional non-military threats atthe political, economic and social levels–marking a diversification of perceived threatsto Romania’s national security, as well asmeans and ways to counter them. More sothan any previous security strategy, Romania’snational security strategy released in 1999 is atransition strategy. The main threats to nationalsecurity are closely related to Romania’stransition process and the vulnerability of thestate during this period of profound transfor-mations. In particular, Romania’s economicdevelopment and growth are consideredpriorities in terms of national security.35

This outlook on security starts off with theperception of an unstable and conflict-prone

Monitor Strategic


international environment that has not yetovercome the transition period. This outlookis mainly due to the war in Kosovo whichgreatly affects Romania’s perception of thethreats it faces as well as the security challen-ges it must counter. During the conflict inKosovo, Romania acted as a de facto ally ofNATO in the Balkans and in April 1999 evenallowed NATO fighters to enter its nationalairspace in order to conduct their missionsagainst Serbia.36

Romania still relied on internal balancingfor its national security< however, it did sowithin the context of growing cooperation withboth NATO and the EU. Despite the fact thatat the Madrid Summit Romania was not invitedto join NATO, during the war in Kosovo,Romania received unilateral securityguarantees from the US and firmlyconsolidated its strategic partnership with theUS.37 As compensation for not having beeninvited to join, Romania was offered the newMembership Action Plan (september 1999)that prepared candidate states for accessionto NATO as well as the special status offavorite candidate state for the 2nd wave ofenlargement. The US-Romania strategicpartnership represented – and still represents– the special, privileged relation with a greatpower that Romania had been seeking as aguarantee for national security and as regionalstatus enhancer. Under the influence of theforeign factor, Romania adopted a pro-activeoutlook on security manifested in its perceivedrole as a stability factor and a regional securityprovider.38 Also at the regional level, Romaniasought to maintain good relations with itsneighbors as well as a privileged relationshipwith the Republic of Moldova.

The first MAP cycle was in particularproblematic for Romania which encountereda host of serious problems with the coordi-nation of national objectives concerning thereform of the armed forces and the resourcesthat were available for the overall process. Forinstance, due to the late approval of the 2000budget and its lack of syncronization withNATO planning cycle, Bucharest lacked thenecessary financial resources to implement the

programmes scheduled for the first five monthsof 2000. Moreover, throughout 1999-2004Bucharest overestimated the resources thatwould be available for the reform of the armsforces which usually resulted in the need toreduce the scope of the otherwise ambitiousreform plans or risk major delays of theirfulfillment.39 However, meeting the criteria forNATO (and EU) accession played a major partin Romania’s transformation in terms ofnational security strategy.


The 2001 National Security Strategy ofRomania is indeed a document that sought toseize the opportunity offered by the tragicevents of September 11, 2001 and manifestits convergence and alignment with theWestern community and the transformationsaffecting its security. From this point of view,the focus was predominantly on democraticnorms, principles and values and on thenecessity to work together, in cooperativefashion, to counter a new set of threats tonational and international security. From thispoint of view the document greatly emphasizesasymmetrical, unconventional threats such asinternational terrorism (considered to be anegative effect of poverty), transnationalorganized crime, trafficking, etc. Under thesecircumstances, the document emphasizes aseries of new resources that could be used inpursuing national security> NGOs, the civilsociety, etc.40

All of these threats cannot be counteredby any one state all by itself but require amultinational, comprehensive approach tointernational and regional security. Though thedocument emphasizes a rather traditionalperspective on security – through nationaldefense, understandable in the context ofSeptember 11 – it still manages to preserve adominant liberal outlook on security byemphasizing the importance of human rights,international organizations, internationalcooperation, the perceived indivisibility ofsecurity, etc. Cooperative security is essentialwithin the framework of a system of interloc-

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 200860

Monitor Strategic

king international organizations.41 The bordersbetween national and international security areslowly fading away. The main strategic securityinterests are stated in the document as follows>to consolidate the strategic partnership withthe US, to establish privileged relations withWestern European countries and a privilegedrelation with Moldova, and maintain goodrelations with the neighboring states.

The strategy is the first official documentof its kind to acknowledge that a large-scale,conventional and traditional conflict is nolonger a potential threat to Romania’s nationalsecurity, but emphasizes the new asymmetricalthreats to national security. Also, the documentis a transition security strategy, focusing mainlyon domestic vulnerabilities inherent to thetransition process. The main threat is thusidentified in the economic field, as obstructionsin Romania’s economic growth process.Moreover, external threats are considered tobe negative evolutions in the field ofdemocratization, the observation of humanrights, regional economic development, WMDproliferation, international terrorism,transnational organized crime, illegal migration,refugees, extremism, separatism, xenophobia,the denial of access to important resourcesnecessary to Romania’s national development,etc.42 Romania’s role is one of stability poleand defender of democratic and peacefulvalues in the region as well as an importantsecurity provider at the regional andinternational levels. This self-perceived rolehighlights Romania’s increasingly pro-activeapproach to security as well as its strategicregional value as a Western ally. Unlike theprevious national security strategies, the 2001strategy clearly identifies the necessity for theconsolidation and reform of the old securityarchitecture in Europe as a reaction to thesystemic transition – also in convergence withthe debates taking place in NATO andredefining the alliance’s role and missions inthe new century.


The National Security Strategy publishedin 2006 is no doubt the most comprehensive

document of its kind thus far – although thedocument has not yet been passed by theRomanian Parliament. Unlike any of itspredecessors, the 2006 National SecurityStrategy is the first strategy in which Romaniaperceives itself as having completed thetransition to democracy – a process whichculminated with its accession to NATO in April2004 and to the EU in January 2007. As aconsequence, unlike all the other securitystrategies, the 2006 security strategy does notfocus much on domestic vulnerabilities – eitherpolitical or economic.43 Instead, the strategyis dominated by asymmetrical, unconv-entional, non-military threats and risks tonational security – with high degrees ofunpredictability and transnational character.The main threats to national security asidentified in the 2006 National SecurityStrategy are>

•International terrorism (terrorism structu-red in transnational networks)<

• WMD proliferation<• Regional conflicts<• Transnational organized crime<• Ineffective governance (which in fact

refers to state failure)<44

The 2006 National Security Strategy ofRomania not only fully embraces the 1999NATO Strategic Concept45, but being a strategythat prepares Romania for joining the EU in2007, it emphasizes a series of European traitsof security – hence the great influence of theEuropean Security Strategy. Moreover, it signalsthat Romania has already internalized thevalues and principles guiding European securityand that it is prepared to join the Europeansecurity community.

The emphasis is on the fact that no onestate is able to ensure its security againsttransnational asymmetrical threats, thereforesecurity becomes indivisible for the allies andEuropean partners and must be tackledcooperatively, by means of multilateralinstruments and mechanisms, in a manner thatemphasizes pre-emption, crisis managementand conflict prevention. This is particularlyimportant in Romania’s national securitystrategy for three main reasons> first, Romaniaperceives the international environment as

Monitor Strategic


being affected by unpredictable change in thecontext of a post-bipolar transition that reachedits end and requires a new internationalsecurity architecture and the building of a „newinternational balance able to ensure theexpansion and consolidation of freedom anddemocracy"> the international environment has„entered a new evolutionary phase marked bythe coexistance and confrontation of majorpositive trends with others that generate threatsand risks" – such as growing regional integrationversus state fragmentation, efforts to build anew systemic security architecture versusgrowing anarchic trends, the revival of formergreat power and great power rivalry versus theincreasing impact of non-state actors ininternational relations.

Globalization is the main phenomenon thatstrongly influences the current securityenvironment regionally and systemically.46 Thisparticular understanding of security in thecontext of and on the basis of the values,norms and principles of democracy leads usto consider the concept of democraticsecurity,47 together with cooperative securityas the main strategic concepts underlyingRomania’s 2006 National Security Strategy.Though a large-scale conventional militaryconflict is virtually no longer probable, theworld remains conflict-prone under thecircumstances of the comeback of great powerrivalry. The seeds of conflict are now basedupon a broad understanding of security in thefields of access to vital energy resources,competition over their markets and distributionnetworks as well as the identity-based conflicts(particularly the ethnical, religious, cultural andideologic ones).48

Second, this broad multilateral approachto security is considered to bring a series ofimportant strategic opportunities for Romania>from its membership in NATO and the EU, tothe growing interests the two organanizationshave in the Greater Black Sea Area (GBSA),the startegic partnership with the US, and thegreat degree of interoperability betweenRomania’s and NATO/EU’s security institutionsand forces, etc. However, though listed asstrategic opportunities, the list above features

a description of Romania’s current strategicconditions which feature more as instrumentsor resources for its national security policy thanas strategic oportunities per se. One suchstrategic oportunity for Romania would be forinstance to be featured on EU’s plans todiversify its energy distribution networksthrough the building of pipelines crossing itsterritory. Another major opportunity forRomania would be to manage to attract theattention and interest of the EU and NATOand build a regional institutional strategy forthe GBSA that would attract funds necessaryto consolidate regional security and consolidateregional security cooperation, trust-building andsustainable development. Even so, the 2006National Security Strategy is the first officialdocument of its kind that clearly identifies aseries of strategic oppotunities for the country,although the Romanian decision-makers stilldo not seem to have a clear idea of what theseare.

Last, but not least given the growing risksand threaths created by the impact of non-state actors in international relations togetherwith conventional and more traditionalsymmetrical threats, Romania needs to adopta pro-active approach to security, based onthe capacity to anticipate and effectivelycounter risks and threats.49 From this respectthere are several dimensions of the securitydebate that need to be reviewed> first, in thisoverall context, Romania considers building thereputation of a responsible and reliablepartnern within the EU and ally within NATO.In this respect, the emphasis is now onsignaling political commitment to undertakentasks. Signals of such political commitmentrange from military endowment programs forthe Romanian Armed Forces (with mainlyWestern equipment – as in the case of thepurchase of new jetfighters) to hosting the 2008NATO Summit. Even though Romania is nowa member of both NATO and the EU, themodernization process and its catching up withthe West is far from over and more than everit needs to catch speed. Having joined NATOand the EU (which has managed to build itsown security pillar in the CFSP and correlate

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 200862

Monitor Strategic

ESDP) Romania’s national security isguaranteed conventionally, in a classical,traditional military sense.50 National territorialdefense is no longer the basis of the NationalSecurity Strategy< the broad, liberal democraticand cooperative dimension of securitybecomes increasingly central. The probabilityof a large-scale conventional military conflictis nearly impossible or very unlikely. However,low-intensity conflicts occur much more often,are more difficult to control and solve and aremore unpredictable – as the rekindling of thewar in South Ossetia suggests.Regionalasymmetrical threats to national security arethe most pressing, alongside otherasymmetrical and unpredictable transnationalevents and threats.

The decision-making process concerning itsnational security is no longer a singleprerogative of the government in Bucharestwhich now shares it with its allies, strategicpartners and international organizations inwhich it participates and is a member. Thus,the line between national and internationalsecurity fades away – much unlike the securitystrategies of the early and mid 1990s.Moreover, the plannification of defense is nolonger pursued in light of national imperativesalone. Quite the contrary, both domestic aswell as external needs have to beconsidered.51 Romania perceives theinternational environment as having overcomethe systemic transition and havingaccomodated a unipolar military order (the USis the single military superpower in the world),and a multipolar political and economic order(with at least five great powers> the US, theEU, China, Rusia and Japan).

Second, security is now understood in abroaden and more comprehensive mannerthan during the early 1990s. Security is notonly complex, but it is multi-layered andindivisible. Thus, security is in fact built onthe following converging coordinates>

• A vertical axis – the emphasis is on theindividual, the state and the community in thisvery order. From this point of view the liberalinfluence is very much evident in the twoaspects most notable to the current strategy>

a) The strategy is based on a series ofvalues and principles – democracy, humanrights, market economy, free trade, humandignaty and freedom, etc – as much as it isbased upon national vital interests. Hence,Romania doesn’t now just face threats to itsnational security, but also to its basic valuesand principles – which essentially threaten itsidentity as much as its security. This is anothermajor trait of the democratic security that iscurrently pursued by Romania.

b) The state is no longer the central refereeof security, but the individual as prescribed bythe liberal tradition.

As a consequence, Romania is undergoinga radical, major reform of its military apparatusand is diversifying the resources it has availableto pursue national and cooperative security –as a response to the diversification of threatsand risks. However, the military componentof security continues to be dominant, probablyas a means of compensating much lower levelsof soft power.

• A horizontal axis – refers to the the multi-sector character of security. Romania’s 2006National Security Strategy speaks of securityfrom the classical national defense, to bordersecurity (extremely important now that thestate is a border state of both NATO and theEU), from economic security (which is thecentral piece of security – defined as progressand prosperity) to energy security, from humansecurity, to security of communities andminorities, critical infrastructure networks,political regimes and effective governance.

This diversification of security iscomprehensive, but it hides a major problemfor Romanian decision-makers in the sense thatintegration and coordination are essential tomake the pursual of all these different securitydimensions simultaneously. This stretches thedefense budget thin and also consumes a largeamount of resources from other sectorsespecially if not managed properly. Romania’sbureaucracy could be considered to run a highrisk in this department, especially with itsrecord of high level of corruption, slow reformand even lower performance levels.

• Last, but not least, there is an organiza-tional axis which considers that security is built

Monitor Strategic


around the traditional means of ensuringsecurity (political and military in nature) as wellas a dimension of crisis prevention andmanagement, which also involves elementsof civil defense. The emphasis here is onpreventing crises, so unpredictable nowadays,from escalating into full-blown conflicts andeffectively managing their consequences andresponding to their negative effects. The focusof the pro-active strategy is thus a preventiveand preemptive one.52

In the 2006 National Security Strategy, thefocus seems to shift in this latest documentfrom strictly regional and national security tomanifesting the desire to participate activelyin the management of international, regionaland subregional order. I argue this type ofactions that Romania is willing to undertakeare considered to be a regional status enhancerand at the same time portray Romania as avaluable ally and partner worth engaging in aspecial relationship – both by Western as wellas Eastern states (for which Romania couldplay the part of an accession hub or a bridgebetween the Western world and themselves).

The emphasis is on Romania’s valuablegeopolitical position, at the intersection of fourof the most important and at the same timeproblematic regions in the world> CentralEurope, Southeastern Europe, Greater BlackSea Area and the former Soviet Space – anemphasis that has all the more meaning withthe coming back of geopolitics in the dimensionof energy security, a priority for both the EUand NATO.53 At the regional level, Romaniaperceives itself as a catalyst of regionaldevelopment policies – anticipating that its rolewill be ever more important in the future -and based on the principal of regionalownership, its role in the region is that of astabilizer and security exporter – by militarymeans, though effective military participationin peacekeeping missions in the Balkans andelsewhere, as well as through assitanceprovided to regional states in the field ofdemocratic reform and transition. The GreaterBlack Sea Area, of particular interest forRomania’s national security both in the 2001and the 2006 National Security Strategiescannot remain just a simple sanitary buffer,but Romania’s security policy must be a pro-

active one seeking to export security beyondthe Eastern borders of NATO and the EU.Energy security is increasingly considered acentral issue of the national security strategyas well as the European security strategy, andRussia is identified as an enemy in this respect.

Conclusions

In general, the national security strategyof a minor power does not present muchinterest to mainstream theorists who are morepreocupied with the international behavior ofgreat powers – be they realists or liberals,positivists or post-positivists. However, I findthe international behavior of a minor powersuch as Romania to be extremely interestingand sometimes even surprising. Romania isnow aligned to the Western securitycommunity. However, in the good traditionof international relations, its behaviorcontinues to be guided by realist considerationsand calculations, even if its strategies are evermore liberal in shape. In essence, perhapsthere is no better way of saying this than justquoting one of Romania’s closer allies and itsmost important strategic partner> the US’sNational Security Strategy – the US seeks toestablish a democratic, liberal world order andbuild a democratic security domestically andinternationally, but by using realist means.54

Such considerations are in general disregardedbecause they are considered to be morallyunacceptable in today’s world (a symbol ofdouble standards) or are considered simply ataboo topic never to be approached. However,it seems that the current evolving context ofinternational security requires particularly thismix of liberal-inspired goals and realist-inspiredmeans in pursuing national, regional andinternational security. The emphasis herethough is on the „can’t do it alone" approachthat emphasizes the need for cooperation andpolicy accommodation and coordination in thefield of security as much as in that of economicdevelopment or environmental protection.

Notes1 See Kenneth Waltz, The Theory of International

Politics, New York> McGraw-Hill Inc., 1979, pp. 51.Also see, Hans Morgenthau, Politics among Nations>

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 200864

Monitor StrategicThe Struggle for Power and Peace, New York> Alfred A.Knopf Inc, 1985, pp. 4-20, J.J. Mearsheimer, TragediaPoliticii de For]ã, Bucharest> Ed. Antet, 2001, pp. 11-14.

2 See Kenneth Waltz, Theory of International Secu-rity, pp. 34-36.

3 However, other factors are extremely importantin determining which one of these two strategies astate will pursue. Thus, geographical distance and ter-ritory characteristics are also important in determiningwhich strategy to chose. An entire host of realist andneorealist authors have suggested that geographicaldistance is in fact a factor that loosens rather than hard-ens an alliance. However, this type of argument seemsto be quite self-contradictory because on the one handsuch alliances are deemed less tight than those formedby states in close proximity to one another, but on theother hand the importance of off-shore balancers isheld to high esteem. See Idem, pp. 31-48 and GlennSnyder, Alliance Politics. Ithaca, NY> Cornell Univer-sity Press, 1997, especially Part I. Also, authors of theEnglish school have suggested interaction capacity tobe another factor that strongly influences a state’s na-tional security policy. See, for instance, Barry Buzanand Richard Little, Sistemele Interna]ionale în IstoriaLumii, Ia[i> Ed. Polirom, translation Simona Soare, forth-coming 2008.

4 See Charles L. Glaser and Chaim Kaufmann, "Cor-respondence> Taking Offense at Offense-DefenseTheory," International Security, Vol. 23, No. 3, (Winter1998/99), pp. 200-206, "Realists as Optimists> Coop-eration as Self-Help," International Security, Vol. 19,No. 3 (Winter 1994/95), pp. 50-90 and Stephen vanEvera, Causes of War. Power and the Roots of Conflict,Ithaca> Cornell University Press, 1999.

5 These national power attributes are of great im-portance even nowadays. However, they present arather static picture of national power and they fail toproperly capture the comparative and relative aspectsof it. Thus, other factors are increasingly important inthe international system of the 21st century> techno-logical capacity and innovation, domestic institutionalcohesion, participation and posture in internationalorganizations, performance in previous conflicts, theability of employ all elements of national power in abalanced and relevant manner, etc. See HansMorgenthau, Politics among Nations> The Struggle forPower and Peace, New York> Alfred A. Knopf Inc, 1985.

6 See Robert Keohane, After Hegemony> Coopera-tion and Discord in the World Political Economy,Princeton University Press, 2nd edition, 2005.

7 Ibidem.8 See John M. Owen, "How Liberalism Produces

Democratic Peace", International Security 19>2, 1994,pp. 87-125, Christopher Layne, "Kant or Cant> TheMyth of the Democratic Peace" International Security,19>2, 1994, pp. 5-49 and Charles A, Kupchan andClifford A. Kupchan, "Concerts, Collective Security andthe Future of Europe", International Security, 16>1, 1991,pp. 114-161.

9 See Hedley Bull, Societatea Anarhic\. Un Studiuasupra Ordinii în Politica Interna]ionalã, Chi[inau> Ed.{tiin]a, 1998, p. 184 and Martin Wright, Politica de

Putere, Bucharest> Ed. Arc, 1998.10 See Buzan, Barry. Popoarele, Statele [i Teama. O

Agend\ de Studii de Securitate Na]ional\ în Epoca dedup\ R\zboiul Rece, Chi[in\u> Ed. Cartier, 2000, pp.18-34.

11 For instance, one of the most enthusiastic sup-porter of the concept of human security is the Euro-pean Union which has adopted it as one of its credos inmany official documents and statements regarding thesecurity of the Union as a whole. See EU’s SecurityStrategy adopted in December 2003 available onlineat http>//ue.eu.int/uedocs/cmsUpload/78367.pdf.

12 See Barry Buzan and Ole Waever, Regions andPowers. The Structure of International Security, Cam-bridge University Press, 2003.

13 This is particularly true with respect to the newasymmetrical threats which are transnational in na-ture, more unpredictable and thus unable to be solvedby any one state alone.

14 See Andrei Miroiu, Balan]\ [i Hegemonie, Ed.Tritonic, Bucure[ti, 2005, p. 65.

15 See Martin Wright, Politica de Putere, Bucharest>Ed. Arc, 1998. Wright defines minor powers as statesthat have limited interests and the limited capabilitiesto be able to beyond their immediate sub-system ofinternational relations.

16 Of course, Romania’s military presence in theMiddle East could be interpreted as a sign that Roma-nia is seeking to achieve a higher international status,but as it has been traditionally Romania’s policy, I ar-gue Romania’s actions and military participation in theMiddle East are primarily motivated by its desire toconsolidate its privileged relation with the US. More-over, initially, Romania’s involvement in the MiddleEast was meant as a proof to Washington that Bucharestcan act as a responsible and reliable ally and thus fa-cilitate its accession to NATO. The same strategy wasapplied by Romania in the case of the war in Kosovo,though Romania never actively participated with mili-tary troops during the respective conflict.

17 The regional military balance of power howeveris quite unbalanced with the US in a leading position,whereas other European states lag significantly behind.

18 See Andrei Miroiu, Simona Soare, “Strategia deSecuritate Na]ional\ a României> 1877-2006”, inMarian Zulean and Alexandra Ghica (coord.), Politicade Securitate. Concepte, Institu]ii, Procese, Ia[i> Ed.Polirom, 2007.

19 The 2006 National Security Strategy has madethe subject of a national debate, however it is yet to bepassed by the Romanian Parliament – which is a legalrequirement of its entry into force. Even so, I choose toanalyze it because as a political product it producespolitical and strategic consequences as we speak andbecause it has been passed by the Country’s NationalDefense Council.

20 Much like the 2006 National Security Strategy, tomy knowledge the Integrated Concept regardingRomania’s National Security was not passed by the Par-liament as required by law, was not published inMonitorul Oficial, but instead was simply adopted bythe Country’s National Defense Council. Though it

Monitor Strategic


was not a fully legal document, the strategy producedmajor political and strategic consequences, just as the2006 strategy did and continues to do.

21 For more information see http>//nato.mae.ro/index.php/lang/en&id/22413.

22 Hedging is generally thought to be the strategy ofany state that seeks to balance simultaneously betweentwo potential regional hegemons or great powers, byusing one as a balancer against the other. Generallybalancing in this case does not necessarily reduce tothe hard power per se, but in fact may refer to bothhard and soft power or even a combination of thesetwo.

23 See Law 51/1991.24 See Andrei Miroiu, Simona Soare, “Strategia de

Securitate Na]ional\ a României> 1877-2006”.25 See Randall Schweller, Deadly Imbalances>

Tripolarity and Hitler’s Strategy of World Conquest, NewYork> Columbia University Press, 1998, pp. 54-71.

26 See “The Integrated Concept regarding Romania’sNational Security“ (1994) (Concep]ia Integrat\ privindSecuritatea Na]ional\ a României) adopted in April 1994by Romania’s National Defense Council.

27 I am in debt to Ioan Mircea Pa[cu, former Roma-nian Defense Minister, for having clarified some of myquestions regarding this period.

28 See “The Integrated Concept regarding Romania’sNational Security“ (1994).

29 The war in Former Yugoslavia and Russia’s poormilitary performance and participation within an areathat was strategically still considered to be its sphere ofinfluence was proof enough for Bucharest that it couldno longer rely upon Moscow and its security guaran-tees.

30 See http>//nato.mae.ro/index. php/lang/en&id/22413. However, its individual program was signed inthe spring of 1995. Moreover, in October 1995 Roma-nia also signed the Status of Forces Agreement betweenthe NATO members and the participants to PfP.

31 See “The Integrated Concept regardingRomania’s National Security“ (1994) (Concep]iaIntegrat\ privind Securitatea Na]ional\ a României)adopted in April 1994 by Romania’s National DefenseCouncil.

32 In a related study I found myself confronted witha potential misunderstanding of my argument. I don’tcontend that this traditional thinking in national secu-rity is in any way ideologically connected or chargedwith communism, but rather it represents a dominantschool of thought (strategic studies) that emphasizedthe military dimension of national security and na-tional defense (territorial defense in a rather national-ist manner) rather than the multiple dimensions ofsecurity that channel security thinking nowadays. Thisparadigm of though is largely connected with the en-tire 20th century, not only the Cold War period, thoughobviously most studies tend to emphasize this latterone. Perhaps I stand accused of the same flaw.

33 See “The Integrated Concept regarding Romania’sNational Security“ (1994).

34 See Romania’s National Defense Military Doc-trine, 1994, p. 2< author’s translation. Also, I am indebt to Ioan Mircea Pa[cu for indicating this to me.

35 See Romania’s National Security Strategy, pub-lished in Monitorul Oficial nr. 289 of June 23, 1999.

36 Ibidem.37 The US-Romania strategic partnership is reiter-

ated by President Clinton’s visit to Bucharest in 1997(the first American President that visits Romania afterthe end of the Cold War) during which he statesWashington’s unilateral security guarantees to Roma-nia. Since then, the partnership was consolidated inJanuary 2001 when Romania and the US signed inWashington the treaty concerning the establishment ofUS military bases on the Romanian territory (treaty thatwas ratified by Law 260/2002).

38 See Romania’s National Security Strategy pub-lished in Monitorul Oficial nr. 289 of June 23, 1999.

39 See, for instance, Jeffrey Simon, "NATO Mem-bership Action Plan (MAP) and Prospects for the NextRound of Enlargement", Occasional Paper no. 58, Wil-son Center, November 2000, pp. 10-1, available onlineat http>//www.wilsoncenter.org/topics/pubs/ACF45B.pdf.

40 See Romania’s National Security Strategy. Guar-anteeing Democracy and Fundamental Liberties, sus-tained and lasting economic and social development,the accession to NATO and EU integration, publishedin Monitorul Oficial nr 822/2001.

41 Ibidem. The concepts are indeed adopted underthe influence of the 1999 NATO Strategic Concept.

42 Ibidem.43 See The National Security Strategy of Romania.

European Romania, Euro-Atlantic Romania: to a betterlife in a democratic, safer and prosperous country, pub-lished in the Monitorul Oficial nr. 220 of March 10,2006. The text of the 2006 National Security Strategy isalso available online at http>//www.presidency.ro/static/ordine/SSNR/SSNR.pdf< see pp. 16-17 and especiallyChapters VII, VIII and IX, pp. 37-48. Among the mostimportant vulnerabilities listed in the document are>the growing dependence upon inaccessible vital re-sources, persistent negative demographic and migra-tory trends, the high level of social insecurity, chronicpoverty, small insufficiently involved and fragmentedmiddle class, the fragility of civic morale and spirit, etc.

44 The threats are inspired from the EU’s SecurityStrategy elaborated and adopted under CFSP on De-cember 12, 2003. The strategy is available at http>//ue.eu.int/uedocs/cmsUpload/78367.pdf. See especiallypp. 3-5.

45 See the 1999 NATO Strategic Concept availableonline at http>//www.nato.int/docu/pr/1999/p99-065e.htm.

46 See The National Security Strategy of Romania.European Romania, Euro-Atlantic Romania> to a betterlife in a democratic, safer and prosperous country, pp.9 -10.

47 The concept of democratic security is in factassociated with democratic peace theory which claimsthat liberal democracies rarely, if ever fight each other.The assumption is thus that a democratic world order

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 200866

Monitor Strategicis both stable and predictable, hence secure. Demo-cratic security thus relies on building international andregional security through the dissemination of democ-racy and its correlates. The approach is pro-active –and it may include such "realist" methods as the use ofmilitary force, particularly against authoritarian andtotalitarian regimes which in themselves not only areconflict-prone, but are a threat to security altogether.For more on democratic peace theory see Layne, Chris-topher. "Kant or Cant: The Myth of the DemocraticPeace" International Security, vol. 19, nr. 2, Autumn1994, p. 5-49.

48 See The National Security Strategy of Romania2006, p. 10.

49 Idem, p. 3. This particular approach to security issomewhat inspired by the American pro-active, for-ward defense strategy that basically calls for threats tobe met in advance, preemptively, away from nationalterritory where they can greatly endanger national se-curity. To a much lesser extent this is also the EU’s andNATO’s approach on security, especially given theirperception that threats and risks emerge particularly

from outside the boarders of the two organizations.50 See Andrei Miroiu and Simona Soare, “Strategia

de Securitate Na]ional\ a României: 1877-2006”.51 This is all the more so as Romania is attempting

to portray itself as a responsible and reliable partnerand ally, as a security provider and not just a securityconsumer within NATO and the EU.

52 This too is a foreign influence, particularly Ameri-can on the preventive/preemptive side and Europeanin terms of security activism. Thus, let us rememberthat the main principles of the EU Security strategy are"more active, more capable, more coherent, workingwith partners". See EU’s Security Strategy adopted inDecember 2003 available online at http>//ue.eu.int/uedocs/cmsUpload/78367.pdf.

53 See The White Book on Security and Defense,Bucharest, 2004, available online at http>//www.mapn.ro/diepa/text/cartaalba.

54 The National Security Strategy of the USA, 2006,available online at http>//www.whitehouse.gov/nsc/nss/2006/nss2006.pdf.

The period since 1994 is one of the most interesting periods to analyze in Romania’s history. Theperiod is all the more interesting from the point of view of national security. This study is intended toanalyze Romania’s national security during the period since 1994. The focus is on the evolution of theRomanian national security strategy and the manner in which it transformed as an integral part of theprocesses of realignment and transition to democracy. The study draws attention to the stadial shift froma traditional geostrategic thinking on national security – the territorial national defense that dominated theCold War period – to a more liberal and pluralist concept of security inspired by the realignment to theWest. I argue that the process of realignment was a slow process, not a sudden one, ab initio one as it hascome to be generally understood. The realignment process started in late 1993 and officially materializedin early 1994, with the signing of the PfP. From this point on, Romania’s efforts to join NATO and the EUwere complementary in the process of shifting from a traditional geostrategic outlook towards a moreliberal, pluralist outlook on security based on interdependence and increased integration andinteroperability.

ABSTRACT

Simona Soare is researcher with the IPSDMH and a Ph.D. student of international relations with theNational School for Political and Administrative Studies (NSPAS) in Bucharest. She has a MA in ConflictAnalysis and Conflict Resolution and an BA in Political Science at the NSPAS. She worked as analyst of theformer Soviet space at the Center for International and Security Studies (CSIS), Romania. Among herrecent publications are> Andrei Miroiu, Simona Soare, Politica de Securitate a României (1878-2006). Operspectiv\ istoric\ (Romania’s National Security Policy (1878-2006). A historical perspective) in Politicade Securitate Na]ional\. Concepte, Institu]ii, Procese (National Security Policy. Concepts, Institutions,Processes, Luciana-Alexandra Ghica and Marian Zulean (coord), Ed. Polirom, Iasi, 2007< Andrei Miroiu,Simona Soare, “Realismul” (Realism), “Balan]a puterii” (Balance of Power), “Alian]ele militare” (MilitaryAlliances), “R\zboi [i securitate nuclear\” (Nuclear Security and War), in Manual de Rela]iiInterna]ionale(Handobook of International Relations) coord. Andrei Miroiu and Radu-Sebastian Ungureanu,Ed. Polirom, Ia[i, 2006

Monitor Strategic


1.1. Ungaria

„Strategia de Securitate Na]ional\ aRepublicii Ungare1" a fost aprobat\ în 2002.

Partea de început a documentului2

prezint\ contextul actual de securitate alUngariei, baza pe care Strategia de SecuritateNa]ional\ a fost construit\, [i conceptulintegrat de elaborare a strategiilor conexe (dindomeniul militar, al legisla]iei, economiei [ifinan]elor, dezvolt\rii de resurse umane,protec]iei mediului, luptei împotriva teroris-mului etc.).

Strategia de securitate debuteaz\ cu oscurt\ „radiografiere” a mediului actual desecuritate al ]\rii, ar\tând c\ situa]ia securit\]iiUngariei este stabil\, iar garantul de baz\ alacesteia îl reprezint\ cooperarea din cadrulNATO [i UE. Ungaria nu este amenin]at\ devreo agresiune militar\, iar riscul unui oricealt tip de amenin]are tradi]ional\ este deasemenea minim.

Pe baza Strategiei Na]ionale de Securitatesunt elaborate strategii sectoriale în toatedomeniile de interes, care stabilesc astfel însens mai larg sarcinile din domeniul securit\]ii.

Legat de istoricul gener\rii strategiei desecuritate na]ional\, în document se faceprecizarea c\ fundamentele politicii desecuritate [i de ap\rare ale ]\rii pe termenlung sunt stabilite de Rezolu]ia 94/1998 aAdun\rii Na]ionale a Ungariei asupra“Principiilor de baz\ ale politicii de securitate[i ap\rare a Republicii Ungare”.

Strategia de securitate na]ional\ actual\ afost elaborat\ pe baza>

• Rezolu]iei 2144/2002 a Guvernului<• Principiilor de baz\ ale politicii de secu-

ritate [i ap\rare a Republicii Ungare<

• Conceptul strategic al NATO 1999<• Strategia european\ de securitate3.

Documentul care constituie Strategia deSecuritate Na]ional\ a Ungariei este structuratîn cinci mari p\r]i, [i anume>

1. Valori [i interese<2. Mediul de securitate, amenin]\ri,

riscuri, provoc\ri<3. Obiective [i sarcini<4. Instrumente de implementare a

Strategiei de Securitate Na]ional\5. Strategii sectoriale.

În continuare sunt redate succint informa-]iile esen]iale care sunt con]inute în fiecaredin cele cinci p\r]i mai sus men]ionate, a[acum rezult\ ele din documentul original.

1.1.1. Valori [i interese

Ungaria are o abordare mai cuprinz\toarea conceptului de securitate, extinzândconceptul de securitate din sfera politicului [iap\r\rii, la domeniul economic, social, la drep-turile omului [i protec]ia mediului.

Astfel sunt identificate ca interese desecuritate na]ional\> p\strarea suveranit\]ii,integrit\]ii teritoriale [i ordinii constitu]ionale<stabilitatea ]\rii, dezvoltarea ei economic\,social\ [i cultural\< men]inerea p\cii [i securi-t\]ii interna]ionale< extinderea [i adâncireaprocesului de integrare a UE< p\strarea petermen lung a rolului central al NATO în cadrulsistemului de securitate euro-atlantic< pro-movarea valorilor democratice chiar [i în afararegiunii euro-atalntice< stabilitatea pe termenlung [i integrarea euro-atlantic\ a ]\rilor dinCentrul, Estul [i Sud-Estul Europei4 pe baza

Strategiile de Securitate ale Ungariei,Slovaciei, Cehiei ºi Poloniei:

analizã comparativãGeorgeta Chirleºan

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 200868

Monitor Strategic

valorilor democratice< stabilitatea pe termenlung pe baza valorilor democratice aleUcrainei [i Rusiei5< rezolvarea conflictelor dinregiunea euro-atlantic\ [i eliminarea amenin-]\rilor la securitate6< cooperarea constructiv\la nivel interna]ional, prin dezvoltarea coope-r\rii bilaterale, regionale [i multilaterale.

1.1.2. Mediul de securitateamenin]\ri, riscuri, provoc\ri

Sistemul interna]ional actual este caracte-rizat pe lâng\ prezen]a riscurilor tradi]ionale[i de noile amenin]\ri globale - mai pu]invizibile [i predictibile, create de implicareaextins\ a unor actori ne-statali7. De aici [itendin]a de estompare a grani]ei dintre riscurileinterne [i externe [i necesitatea de a face fa]\acestora printr-o cooperare eficient\ la nivelinterna]ional. În acest context, calitatea demembru NATO a Ungariei îi confer\ acesteianu numai oportunitatea de a lua parte laprocesul decizional, dar în acela[i timp îi aloc\[i responsabilit\]i specifice, modelând ele-mentele strategiei sale de securitate na]ional\.

Prezentarea mediului de securitate esterealizat\ în document într-o manier\ detaliat\8,provoc\rile fiind redate defalcat pe treiniveluri> global, regional [i intern.

Sunt considerate provoc\ri globale>terorismul9< proliferarea armelor de distrugereîn mas\< regiunile instabile [i statele e[uate10<migra]ia ilegal\11< provoc\rile societ\]iiinforma]ionale< surse globale de pericol>naturale, produse de om [i medicale.

Al doilea nivel se refer\ la provoc\rileregionale, [i anume>

• schimb\rile pozitive ale situa]iei securi-t\]ii în Europa Central\ datorate procesului deintegrare a statelor vecine Ungariei [i extinderiizonei de stabilitate<

• reducerea amenin]\rii de destabilizare[i orientarea statelor din Sud-Estul Europeic\tre stabilitate auto-sus]inut\, de[i exist\condi]ii favorabile diferitelor forme de terorism[i crim\ organizat\ cauzate de sl\birea efor-turilor de integrare [i racordare la structurileUE [i NATO<

• rela]ia cu statele CSI [i mai ales cu Rusiaca factor important în politica interna]ional\

datorit\ pozi]iei sale geografice, resurselor [iputerii nucleare, [i Ucraina, aflat\ în plinproces al reformei democratice<

• conflictele din Orientul Apropiat [iMijlociu legate de securitatea resurselorstrategice energetice [i mai ales lipsa uneirezolv\ri a acestora, care al\turi de terorism[i achizi]ionarea armelor de distrugere în mas\constituie cel mai grav risc de securitate.

Crima organizat\, economia ilegal\ [icorup]ia, r\spândirea drogurilor, extremismulpolitic [i religios, situa]ia actual\ demografic\sunt men]ionate ca fiind provoc\rile internecu care Ungaria se confrunt\.

1.1.3. Obiective [i sarcini

În contextul Strategiei de SecuritateNa]ional\, sarcinile [i obiectivele Ungariei sesubscriu mai multor niveluri de ac]iune. Oparte dintre acestea sunt legate de organi-za]iile interna]ionale (NATO, UE, cooperareatransatlantic\, ONU, OSCE) în timp ce altelevizeaz\ rela]iile Ungariei cu ]\rile din regiune(atât la nivel bilateral cât [i regional). Paragrafeseparate sunt dedicate cet\]enilor maghiaricare tr\iesc în ]\rile vecine [i colabor\riiUngariei cu ]\rile CSI. Exist\ o corelare foartebun\ cu descrierea anterioar\ a mediului desecuritate, în sensul explicit\rii sarcinilor cedecurg din amenin]\rile [i provoc\rile globaleca terorism, proliferarea armelor de distrugereîn mas\, existen]a conflictelor regionale [icontrolul grani]elor etc.

Nu sunt neglijate nici sarcinile aferenteprovoc\rilor interne> lupta împotriva crimeiorganizate, economia ilegal\ [i corup]ia,provoc\rile demografice, pentru a aminti doarcâteva dintre acestea.

1.1.4. Instrumente de implementare aStrategiei de Securitate Na]ional\

Întrucât pe termen lung scopul strategical Ungariei este acela de a se apropia cât maimult de ]\rile avansate din Europa pe bazaob]inerii performan]ei economice, instrumen-tele necesare sunt cre[terea competitivit\]iieconomice, urm\rirea stabilit\]ii financiare,coeziune economic\ [i social\. Toate acestea

Monitor Strategic


au nevoie de asigurarea securit\]ii [i stabilit\]ii,[i ca atare mecanismele [i institu]iile cu rolcheie în implementarea strategiei de securitatena]ional\ sunt>

- rolul [i importan]a unei economii solide<- mijloacele politice [i oportunit\]ile create

de calitatea de membru în NATO, ONU,OSCE [i UE<

- serviciile de securitate na]ional\ careprotejeaz\ suveranitatea [i ordinea constitu-]ional\<

- consolidarea cooper\rii între institu]iilecare implementeaz\ legisla]ia [i modernizareastructurilor acestora<

- activitatea G\rzilor Ungare de Frontier\(Hungarian Border Guards)<

- for]ele civile (ap\rarea civil\, pompierii)- unit\]ile speciale ale for]ei armate.

1.1.5. Strategii sectoriale

Sarcina strategiilor sectoriale este aceeade a elabora modalit\]ile practice de men-]inere a securit\]ii interne [i externe a Ungariei,prin implementarea politicilor sectoriale pecare acestea le concep.

1.2. Slovacia

{i în cazul Slovaciei, documentul are odenumire similar\ cu cel al Ungariei [i anume„Strategia de Securitate a Republicii Slovace”12.Aceasta a fost adoptat\ de Consiliul Na]ionalîn 2001.

Strategia de Securitate Na]ional\ actual\are ca surs\ „Doctrina militar\” (1994) [idocumentul intitulat „Principii [i scopuri debaz\ ale securit\]ii na]ionale” adoptat în1996.

Documentul este public [i destinat folosiriide c\tre stat [i organele sale guvernamentale.Cet\]enii Republicii Slovace au acces la acestdocument.

Structura Strategiei de Securitate Na]ional\a Republicii Slovace se prezint\ astfel>

Introducere1. Mediul de securitate al Republicii

Slovace<2. Interese ale Republicii Slovace<3. Provoc\ri, riscuri [i amenin]\ri ale secu-

rit\]ii Republicii Slovace<

4. Politica de securitate a RepubliciiSlovace<

Concluzii

Foarte pe scurt, iat\ ce con]ine fiecare dinaceste elemente de structur\>

În introducerea documentului se declar\respectarea principiilor Cartei ONU [i se defi-ne[te conceptul de securitate în accep]iuneaRepublicii Slovace> p\strarea securit\]ii [iordinii interne, a suveranit\]ii [i integrit\]ii, afundamentelor democratice ale ]\rii precum[i protejarea mediului.

1.2.1. Mediul de securitate al RepubliciiSlovace

Mediul de securitate al Republicii Slovacedepinde de mediul de securitate global [iregional (al Europei Centrale) în care globali-zarea aduce schimb\ri permanente aleamenin]\rilor [i riscurilor, influen]ând astfelcorespunz\tor [i strategiile de securitate. Rolul[i importan]a transferului de stabilitate prinextinderea NATO [i prin Parteneriatul pentruPace sunt de asemenea subliniate. De re]inutaspectul legat de formarea politicilor deap\rare ale Uniunii Europene, pe care Slovaciaîl în]elege ca pe un „proces complementar alsistemului colectiv de ap\rare al NATO”13.Republica Slovac\ nu are înc\ suficientegaran]ii institu]ionale externe de securitateinterna]ional\ care s\ se bazeze pe funda-mentarea contractual\ a unei ap\r\ri comune.În virtutea consolid\rii integr\rii europene,Slovacia urm\re[te adâncirea colabor\rii încadrul grupului Vi[egrad14 [i al Asocia]ieiEuropei Centrale a Liberului Schimb.

De[i o ]ar\ cu o suprafa]\ mic\, cu popu-la]ie [i poten]ial economic reduse, Slovaciade]ine valori15 care îi cresc poten]ialul departicipare la dezvoltarea regiunii [i continen-tului. Membr\ a unor organiza]ii economiceputernice pe plan mondial16, Slovacia devineastfel din ce în ce mai activ\ în domeniul politic[i al cooper\rii economice.

1.2.2. Interesele Republicii Slovace

Slovacia prezint\ dou\ categorii deinterese> vitale [i importante. Cu referire la

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 200870

Monitor Strategic

cele vitale sunt eviden]iate din nou dou\categorii> interese ale cet\]enilor [i intereseale statului.

Interesele vitale sunt>• garantarea securit\]ii, a suveranit\]ii, a

integrit\]ii teritoriale [i identit\]ii culturale<• p\strarea [i dezvoltarea fundamentelor

democratice, securit\]ii interne [i ordinii,protec]ia vie]ii [i s\n\t\]ii cet\]enilor<

• asigurarea unei dezvolt\ri durabile(economice, sociale, culturale [i a mediului)<

• men]inerea p\cii [i stabilit\]ii în EuropaCentral\ [i extinderea zonei de democra]ie,pace [i prosperitate.

În ceea ce prive[te interesele importante,acestea creeaz\ condi]iile de realizare ale celorvitale prin influen]area condi]iilor interne [iexterne [i se refer\ la>

• prevenirea tensiunilor [i crizelor în lumesau rezolvarea lor timpurie prin mijloacepa[nice<

• rela]ii de bun\ vecin\tate cu ]\rile dinjur< dezvoltarea formelor de cooperareregional\ reciproc avantajoas\<

• stabilitate politic\ intern\<• tranzi]ie dinamic\ a economiei slovace

c\tre economia de pia]\<• garantarea p\cii [i stabilit\]ii sociale<• realizarea securit\]ii mediului în struc-

turile na]ionale [i interna]ionale.

1.2.3. Provoc\ri, riscuri [i amenin]\ri alesecurit\]ii Republicii Slovace

Se poate identifica o împ\r]ire a acestora,;n func]ie de gradul de pericol, în „provoc\ri”[i „riscuri [i amenin]\ri”, pe de o parte, dar [iîn amenin]\ri globale [i na]ionale, pe de alt\parte.

Sunt luate în considerare urm\toareleprovoc\ri> angajarea calculat\ în tendin]eleglobale politice, economice, sociale [i cul-turale< participarea activ\ la eforturile de paceale comunit\]ii interna]ionale (preg\tireaader\rii la NATO, UE [i angajarea în OSCE)<securizarea unei pozi]ii proprii ferme [i stabileîn regiune17< consolidarea statului democratic<transformarea economiei într-o economie depia]\ func]ional\< dezvoltarea [i utilizarea

rezultatelor revolu]iei tehnologice în vedereatrecerii de la societatea industrial\ la ceainforma]ional\.

În categoria riscurilor [i amenin]\rilor, suntincluse>

• izbucnirea unui conflict armat extins,izbucnire posibil\ din cauza unor regimuri ne-democratice care tind s\ î[i m\reasc\ capa-cit\]ile militare<

• conflictele regionale din zoneleinstabile18<

• migra]ia necontrolat\<• crima organizat\ interna]ional\ [i

terorismul19<• intensificarea activit\]ii serviciilor speciale

odat\ cu utilizarea metodelor tradi]ionale [ine-tradi]ionale [i a noilor tehnologii<

• violarea sau c\derea sistemelor infor-matice ale statului<

• dependen]a excesiv\ de surse instabilede materii prime [i energie<

• dezvoltarea demografic\20<• degradarea mediului, dezastrele tehno-

logice [i naturale<• sc\derea rezervelor de alimente ale

statului sub pragul minim.

1.2.4. Politica de securitate

Politica de securitate ocup\ spa]iul cel mailarg în Strategia de Securitate Na]ional\ aSlovaciei.

Pe termen lung, Slovacia are ca scop stra-tegic men]inerea sau restaurarea securit\]ii,în vederea realiz\rilor intereselor sale vitale [iimportante.

Politica de securitate este construit\ pebaza urm\toarelor principii>

• al dreptului suveran de garantare asecurit\]ii proprii<

• al complexit\]ii<• al angaj\rii<• al indivizibilit\]ii securit\]ii<• al prevenirii<• al compatibilit\]ii politicii de securitate<• al abord\rii coordonate<• al continuit\]ii [i credibilit\]ii<• al responsabilit\]ii<• al securit\]ii mediului.

Monitor Strategic


Configurarea mediului de securitate [iadâncirea capacit\]ii de r\spuns la amenin]\ri,provoc\ri [i riscuri reprezint\ domeniile în carepolitica de securitate a Slovaciei se va realiza.

Mai exact, configurarea mediului desecuritate are în vedere prevenirea [i înt\rireasecurit\]ii globale, europene [i regionale prindezvoltarea rela]iilor cu NATO [i OSCE. Oalt\ direc]ie important\ o constituie l\rgireacooper\rii interna]ionale (în special cuRepublica Ceh\, Polonia [i Ungaria21) princonstruirea unei zone stabile, sigure [i pros-pere a Europei Centrale. În acela[i timp,Slovacia inten]ioneaz\ s\ intensifice rela]iilebilaterale cu toate statele membre NATO, cuAustria, Ucraina, Federa]ia Rus\ [i alte ]\ri CSI.Pentru dezvoltarea democra]iei [i securit\]iiîn Europa de Sud-Est se va intensifica coope-rarea cu ]\rile implicate în Pactul Sud-Europeande Stabilitate.

În politica de securitate se înscrie [i promo-varea principiilor legii interna]ionale, garantareastabilit\]ii [i dezvolt\rii respect\rii statului [ilegii de drept, dezvoltarea economic\, pro-tec]ia mediului, garantarea ap\r\rii statului,integrarea în structurile politice [i de securitateeuro-atlantice, consolidarea securit\]ii interne,prevenirea riscurilor [i amenin]\rilor socialeprecum [i eliminarea acestora22.

Sistemul de securitate al Slovaciei va aveamisiunea de a planifica [i realiza manage-mentul [i coordonarea sarcinilor, m\surilor [iactivit\]ilor elementelor sale de garantare anivelului de securitate al ]\rii pe timp de pace,în situa]ii de criz\ sau în perioadele de r\zboi.

Competen]ele sistemului de securitate alSlovaciei sunt generate de capacitatea acestuiade a>

• analiza mediul de securitate<•clasifica riscurile [i amenin]\rile de

securitate<• determina procedurile de prevenire [i

eliminare a riscurilor la adresa securit\]ii<• asigura managementul [i coordonarea

eficient\ a for]elor de prevenire [i evitare ariscurilor<

• atinge gradul necesar de interopera-bilitate cu sistemele de securitate ale statelormembre NATO<

• ac]iona ca parte integrant\ a meca-nismului de management al statului<

• asigura nivelul necesar de sensibilitate[i flexibilitate<

• avea la dispozi]ie fundamentul [tiin]ifico-teoretic necesar [i personal calificat<

• asigura promptitudine [i capacitateopera]ional\ continu\.

1.2.5. Concluzii

Strategia de Securitate Na]ional\ a Slovacieiîn contextul necesit\]ii asigur\rii securit\]ii ]\rii[i corelat cu interesele acesteia pe termenlung reprezint\ un document de importan]\fundamental\. Interesele Slovaciei pe termenlung au un caracter stabil. În contextulmodific\rii mediului global de securitatepentru a r\spunde noilor amenin]\ri, riscuri[i provoc\ri, Republica Slovac\ va asigurarealizarea intereselor sale prin strategii petermen lung în domeniul economic, politic,social, militar, cultural [i al protec]iei mediului.

Strategia de Securitate Na]ional\ este undocument flexibil [i deschis care va fi îmbun\-t\]it continuu pe baza analizei mediului desecuritate [i a evalu\rii tendin]elor de evolu]ieale acestuia.

1.3. Republica Ceh\

Documentul prezentat în continuarepoart\ numele de „Strategia de Securitate aRepublicii Cehe23" [i a fost adoptat în 1999.

Aceasta reprezint\ a treia versiune a strate-giei de securitate na]ional\ elaborat\ de la sta-bilirea independen]ei Republicii Cehe, fiindun „document fundamental al politicii cedefine[te amenin]\rile de securitate [i c\ile dea le face fa]\”24. Guvernul Cehiei a decis mo-dernizarea strategiei anterioare de securitateîn lumina schimb\rilor majore ale mediuluide securitate [i a pozi]iei Republicii Cehe pescena interna]ional\, în particular prin ob]i-nerea calit\]ii de membru al Uniunii Europene.

Strategia de securitate na]ional\ actual\ aavut ca precursor „Raportul asupra politiciiexterne a Republicii Cehe 1998-1999".

Baza legislativ\ de elaborare [i adoptare oconstituie Constitu]ia Republicii Cehe [i Actul

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 200872

Monitor Strategic

Constitu]ional nr. 110/1998 referitor lasecuritatea Republicii Cehe. Calitatea demembr\ a Republicii Cehe în NATO, UE,ONU [i OSCE se înscrie în cadrul angajamen-telor interna]ionale ale Cehiei.

Strategia de Securitate a Republicii Ceheeste structurat\ în cinci capitole a c\rorprezentare succint\ este redat\ mai jos, [ianume>

• Introducere<• Principiile politicii de securitate ale

Republicii Cehe<• Interesele de securitate ale Republicii

Cehe<• Mediul de securitate<• Strategia de promovare a intereselor

Republicii Cehe<• Sistemul de securitate<• Concluzii.

1.3.1. Introducere

Caracteristicile Strategiei de Securitate suntdate de faptul c\ aceasta este un documentfundamental în cadrul politicii de securitate [iaflat în corela]ie cu alte documente desecuritate (Strategia Militar\, Conceptul PoliticiiExterne a Republicii Cehe).

Strategia de Securitate este un documental guvernului elaborat pe baza consult\riidintre Pre[edin]ie [i Parlament.

1.3.2. Principii ale politicii de securitateale Republicii Cehe

În contextul strategiei de securitate terme-nul de securitate este definit ca stare dezirabil\a rela]iilor în care toate riscurile sunt redusela minim.

Politica de securitate este implementat\pe baza politicilor externe, de ap\rare, eco-nomic\, de securitate intern\ [i a informa]ieipublice.

Capacitatea economiei cehe [i extindereacooper\rii sale interna]ionale reprezint\ doifactori majori care determin\ resurselesecurit\]ii na]ionale.

Principiile politicii de securitate a Cehieisunt>

– securitatea individului, protejarea vie]ii,s\n\t\]ii [i propriet\]ii<

– protejarea institu]iilor statului (inclusiv acapacit\]ii lor opera]ionale)<

– indivizibilitatea securit\]ii (securitateaRepublicii Cehe este inseparabil\ de securi-tatea din zona Euro-Atlantic\ [i de securitateaglobal\)< la aceasta se adaug\ evidentrespectarea principiilor ce stau la baza statuluide drept în toate domeniile, principiileConstitu]iei ]\rii [i ale Cartei ONU.

Republica Ceh\ face demersuri pentruîmbun\t\]irea capacit\]ilor sale individuale deap\rare, prin dezvoltarea capacit\]ii salemilitare (construirea gradat\ a unei armateprofesioniste, mobile, flexibile).

În viitorul apropiat un atac armat masiv,direct asupra teritoriilor Cehiei sau ale alia]iloracesteia este pu]in probabil. Totu[i, în con-di]iile degrad\rii mediului de securitate la nivelglobal exist\ posibilitatea ca amenin]\rileasimetrice s\ se materializeze în forma unuiatac terorist.

1.3.3. Interesele de securitate aleRepublicii Cehe

Prezentarea acestor interese în raport cucriteriul „importan]\” duce la o divizare aintereselor în trei categorii> interese vitale,interese strategice [i alte interese importante.

Din categorie intereselor vitale fac parte>• asigurarea suveranit\]ii, integrit\]ii terito-

riale, [i independen]ei politice a RepubliciiCehe<

• ap\rarea democra]iei [i a legii de drept,a drepturilor fundamentale ale omului [ilibert\]ilor popula]iei.

Interesele strategice ale Republicii Ceheasigur\ salvgardarea intereselor vitale, [ianume>

• asigurarea securit\]ii [i stabilit\]ii (înspecial în zona euro-atlantic\)<

• dezvoltarea complementar\ a capacit\]iide ap\rare a NATO [i UE<

• cre[terea rolului OSCE în prevenireaconflictelor armate<

• suprimarea terorismului interna]ional<• reducerea prolifer\rii armelor de distru-

gere în mas\ [i a atacurilor cu acestea<• eliminarea crimei organizate [i migra]iei

ilegale<

Monitor Strategic


• sprijinirea cooper\rii regionale<• asigurarea securit\]ii economice a

Cehiei<• cre[terea competitivit\]ii industriei

na]ionale de ap\rare<• sprijinirea r\spândirii libert\]ii, demo-

cra]iei [i principiilor legii de drept.În ceea ce prive[te alte interese

importante, rolul lor este de a sprijini asigu-rarea intereselor vitale [i strategice, de a îmbu-n\t\]i calitatea vie]ii în Republica Ceh\ [i dea face administra]ia public\ mai eficient\. Iat\care sunt acestea (f\r\ a fi unicele)>

• reducerea disparit\]ilor economice [isociale dintre Nord [i Sud<

• protejarea mediului [i promovareaprincipiilor de dezvoltare durabil\<

• suprimarea criminalit\]ii (corup]ie, trafic,evaziune fiscal\)<

• eliminarea extremismului<• sprijinirea institu]iilor statului [i a celor

judiciare în a deveni mai eficiente [i profesio-niste<

• sprijinirea dezvolt\rii [tiin]ifice [i tehnolo-gice<

• dezvoltarea capacit\]ilor tehnice [itehnologice de protec]ie [i transmitere ainforma]iilor clasificate<

• prevenirea [i preg\tirea în caz dedezastre naturale, de mediu [i accidenteindustriale neprev\zute<

• prevenirea [i preg\tirea în caz deîmpr\[tiere a bolilor infec]ioase letale.

1.3.4. Mediul de securitate

Aceast\ parte a strategiei de securitateidentific\ tendin]e, amenin]\ri [i riscuri caredecurg din ele, [i care determin\ mediul încare Republica Ceh\ î[i protejeaz\ [i promo-veaz\ interesele.

Mai întâi este descris rolul statului [i alorganiza]iilor interna]ionale [i pozi]iaRepublicii Cehe în cadrul mediului desecuritate actual> statul r\mâne actorulprincipal dar continu\ dezvoltarea rela]iilor decooperare cu organiza]iile interna]ionale activeîn domeniul asigur\rii securit\]ii regionale(NATO, UE, ONU, OSCE). Se urm\re[teadâncirea rela]iilor de cooperare cu Federa]ia

Rus\, cu Ucraina25 dar [i cu cele din zonamediteranean\26 (Algeria, Egipt, Israel,Iordania, Mauritania, Maroc [i Tunisia). OSCEreprezint\ un forum esen]ial în dialogul asuprasecurit\]ii euro-atlantice [i pentru construc]iademocra]iei [i libert\]ii.

În continuare, în document, sunt definite[i apoi prezentate amenin]\rile [i riscurile laadresa Cehiei. Pe termen mediu, un atacmilitar masiv împotriva Republicii Cehe esteimprobabil. Totu[i, situa]ia global\ desecuritate s-a înr\ut\]it, fapt ce afecteaz\securitatea din zona euro-atlantic\ [i implicita Cehiei.

Amenin]\ri na]ionale [i globale>• proliferare armelor de distrugere în mas\

(regiuni cu risc ridicat sunt Orientul Mijlociu,Asia de Sud [i de Est)27<

• valuri masive de migra]ie<• l\rgirea disparit\]ilor dintre Nord [i Sud<• schimbarea global\ a climei<• pericolul crescut de r\spândire a bolilor

infec]ioase letale (considerat chiar amenin]arestrategic\!).

Riscuri na]ionale [i globale>• scurgerea major\ de date strategice sau

intruziunea în sistemele informatice ale institu-]iilor statului<

• atacurile teroriste asupra RepubliciiCehe28<

• activit\]ile de crim\ organizat\<• corup]ia29<• dezastrele naturale [i accidentele

industriale.

1.3.5. Strategia de promovare aintereselor Republicii Cehe

În cadrul Strategiei de Securitate, un spa]iuimportant este dedicat prezent\rii strategieide promovare a intereselor de securitate (esteun capitol crucial al strategiei de securitate [ipoate cel mai consistent ca volum deinforma]ie). Aici sunt conturate abord\rile înprotejarea intereselor de securitate în domeniistrict legate de securitatea ]\rii [i anumepolitica extern\, politica de ap\rare, politicade securitate intern\, politica economic\ [ide salvgardare a securit\]ii, politica informa]ieipublice30.

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 200874

Monitor Strategic

1.3.6. Sistemul de securitate

Sistemul de securitate este unul complex,ale c\rui elemente, structur\, sarcini, compe-ten]e [i responsabilit\]i care revin fiec\ruielement (ministere, agen]ii, comitete, comisiietc.) sunt clar eviden]iate.

Sistemul actual de securitate este unulfunc]ional care s-a dezvoltat în ultimii ani pebaza tradi]iei [i experien]ei Republicii Cehe.El reprezint\ un instrument institu]ional deimplementare a politicii de securitate, sistemcompatibil cu NATO, UE, ONU, OSCE, OMS.

Scopul sistemului de securitate esteasigurarea securit\]ii Republicii Cehe, prote-jarea intereselor sale vitale, strategice [i acelorlalte interese importante. Acest sistemare func]ia de a controla [i coordona elemen-tele individuale în cazul unei amenin]\ri saucrize iminente.

Sistemul de securitate furnizeaz\ infor-ma]ia calificat\ necesar\ revizuirii politicii desecuritate. Activit\]ile sistematice de preg\tire[i prevenire ale fiec\rui element al s\uconstituie parte integrant\ a acestui sistem.

Elementele sistemului de securitate(apar]inând domeniilor legislativ, executiv,juridic) includ în principal>

• Pre[edintele republicii<• Parlamentul• Guvernul• Consiliul Na]ional de Securitate precum

[i organismele [i autorit\]ile administrative,centrale, regionale [i municipale31.

Pentru a ]ine ritmul cu schimb\rile [i dezvol-t\rile din domeniul securit\]ii, sistemul desecuritate va fi periodic îmbun\t\]it [i adaptat.

Guvernul urm\re[te s\ consolideze interac-]iunea între elementele sistemului la fiecarenivel, s\ creasc\ cooperarea între consiliile desecuritate [i personalul pentru managementulcrizelor la toate nivelurile.

1.3.7. Concluzii

Republica Ceh\ aplic\ strategia de securi-tate într-un mediu de securitate aflat încontinu\ evolu]ie [i de aceea flexibilitateaacesteia la schimb\ri trebuie s\ fie o caracteris-tic\ real\. Aceasta duce la schimbarea, reînno-irea strategiei de securitate o dat\ la doi ani,

pe baza unui raport de securitate înaintatGuvernului.

1.4. Republica Polon\

Documentul prezentat succint în acestparagraf se nume[te „Strategia de SecuritateNa]ional\ a Republicii Polone32”. El reprezint\a patra strategie de securitate na]ional\adoptat\ de c\tre Polonia33.

Documentul este structurat astfel>• Introducere<• Interese na]ionale [i scopuri strategice

ale Republicii Polone în domeniul securit\]ii<• Condi]iile securit\]ii na]ionale ale

Republicii Polone<• Securitatea na]ional\> scopuri [i sarcini

sectoriale<• Sistemul de securitate na]ional\ al

Republicii Polone<• Concluzii.În rândurile care urmeaz\ sunt redate pe

scurt fiecare din aceste elemente din structurastategiei na]ionale de securitate a Poloniei.

1.4.1. Introducere

Prin intrarea în NATO [i UE, Polonia s-aal\turat comunit\]ii vestice a na]iunilor libere,reu[ind s\ beneficieze de contextul interna-]ional existent.

Aceast\ strategie de securitate na]ional\reprezint\ o nou\ abordare a conceptului desecuritate na]ional\. Explic\ interesele na]io-nale, exprim\ scopurile strategice în confor-mitate cu Constitu]ia Republicii Polone.

Strategia de securitate na]ional\ a Polonieicorelat\ cu strategiile aliate34 reprezint\ bazade dezvoltare a strategiilor din diferite domeniiale securit\]ii na]ionale, a planurilor strategicede r\spuns defensiv [i management al crizei,precum [i a programelor de transformare asistemului de securitate de stat pe termenlung.

1.4.2. Interese na]ionale [i scopuristrategice ale Republicii Polone în

domeniul securit\]ii

Operând într-un mediu interna]ional com-plex [i extensiv, Polonia a devenit un parti-

Monitor Strategic


cipant important al cooper\rii interna]ionale.Calitatea sa de membr\ NATO [i UE, precum[i parteneriatul cu Statele Unite, au devenitgaran]ii fundamentale ale dezvolt\rii saleinterne [i ale pozi]iei sale interna]ionale.Întrucât este un stat de grani]\ al NATO [iUE, teritoriul Poloniei prezint\ o importan]\strategic\.

Interesele na]ionale fundamentale nu seschimb\ [i se bazeaz\ pe un concept atotcu-prinz\tor de securitate de stat, luând în consi-derare aspecte politice, militare, economice,sociale [i ecologice.

Interesele Republicii Polone includ35 prote-jarea independen]ei, inviolabilit\]ii teritoriale,libert\]ii, securit\]ii, respectului pentru fiin]auman\ [i drepturile civile, conservareapatrimoniului na]ional [i protec]ia mediului încondi]iile dezvolt\rii durabile.

Interesele na]ionale se împart în trei ca-tegorii> interese vitale, importante [i alte interesesemnificative.

Interesele vitale ale Poloniei implic\garantarea supravie]uirii statului [i cet\]enilors\i. Ele includ asigurarea independen]ei statului[i suveranit\]ii, a integrit\]ii teritoriale [i invio-labilitatea grani]elor sale< asigurarea securit\]iicet\]enilor s\i, protejarea drepturilor [i liber-t\]ilor omului, consolidarea ordinii politice de-mocratice.

Interesele na]ionale sunt> garantareadezvolt\rii civiliza]ionale [i economice, a cre[-terii unei societ\]i prospere, a dezvolt\rii [tiin-]ei [i tehnologiei, a protec]iei corespunz\toarea patrimoniului [i identit\]ii na]ionale, amediului natural.

Alte interese semnificative ale Polonieise refer\ la asigurarea din partea statului aeforturilor de men]inere a unei pozi]ii interna-]ionale solide [i de promovare eficient\ aintereselor Poloniei în str\in\tate, consolidareaabilit\]ii de operare a Poloniei în cadrulinstitu]iilor interna]ionale din care face parte,dezvoltarea rela]iilor interna]ionale pe bazacooper\rii multilaterale eficiente [i aprincipiilor Cartei ONU.

Scopurile strategice decurg din intereselede securitate, din dezvoltarea Poloniei [i dininterdependen]ele crescute dintre statele [ieconomiile lumii.

Scopul strategic general este de a asiguracondi]ii benefice [i eficiente care s\ urm\-reasc\ interesele na]ionale prin eliminareaamenin]\rilor interne [i externe, reducereariscurilor, evaluarea corespunz\toare a provo-c\rilor [i utilizarea în mod avantajos a oportu-nit\]ilor.

1.4.3. Condi]iile securit\]ii na]ionale aleRepublicii Polone

Securitatea Poloniei este afectat\ în primulrând de procesele [i evolu]iile din regiune,din Europa [i din cadrul comunit\]ii euro-atlantice.

Exist\ [i dezvolt\ri negative ale mediuluide securitate, generate de înr\ut\]ireasecurit\]ii în Orientul Apropiat [i Mijlociu carezultat al cre[terii influen]elor for]elor fun-damentaliste, al amenin]\rii atacurilor teroriste,destabiliz\rii Iranului [i Afganistanului, precum[i ambi]iilor nucleare ale Irakului.

Comunitatea interna]ional\ este marcat\de o intensificare a convingerii comune c\trebuie s\ ac]ioneze împreun\ pentru asigu-rarea securit\]ii energetice, a c\ut\rii deresurse alternative de energie [i a stop\riischimb\rilor negative ale climatului global.

Multe state se implic\ în combatereaamenin]\rilor asimetrice, în misiuni de men-]inere a p\cii [i în opera]iuni de stabilizare.Surse de amenin]are sunt entit\]ile ne-statale,conflictele regionale [i locale, statele care nureu[esc s\ î[i controleze teritoriile, terorismul[i crima organizat\, epidemiile HIV/SIDA caredetermin\ migra]ia în mas\ c\tre ]\riledezvoltate, dezastrele de mediu, sc\derearezervelor de ap\ potabil\.

Disparit\]ile dintre regiuni [i tensiunilegenerate de acestea în rela]iile interna]ionalesunt înso]ite de o cre[tere a sim]ului de co-responsabilitate pentru viitorul lumii [i a con-vingerii c\ sunt necesare ac]iuni comunepentru a combate amenin]\rile [i pentru aînfrunta provoc\rile.

Oportunit\]i pentru securitate>

Acestea sunt v\zute prin prisma pozi]ieisolide pe care Polonia o are în cadrul struc-

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 200876

Monitor Strategic

turilor europene [i euro-atlantice. Conso-lidarea comunit\]ii transatlantice [i a rela]iilordintre Statele Unite [i Uniunea European\serve[te intereselor de securitate ale Poloniei.

Calitatea de membr\ NATO [i UE confer\Poloniei condi]iile de dezvoltare a rela]iilor cupartenerii, bazate pe valori [i interese comune.

Polonia sprijin\ procesele de consolidare ap\cii [i stabilit\]ii de pe continentul europeanprin parteneriate de cooperare cu Ucraina,Republica Moldova, Balcanii Occidentali [iCaucazul de Sud. Democratizarea Belarusuluiar putea avea un efect pozitiv asupra securit\]iiPoloniei.

Provoc\ri la adresa securit\]ii [i riscuride securitate>

– migra]ia popula]iei proprii c\tre alte stateîn c\utarea de locuri de munc\ [i condi]ii maibune de via]\, sc\derea natalit\]ii [i îmb\trâ-nirea popula]iei<

– m\rirea diferen]elor între standardul devia]\ al cet\]enilor [i între diferite regiuni, cugenerarea de tensiuni sociale [i sl\birea coezi-unii sociale<

– migra]ia ilegal\ [i de mas\, în formeorganizate, cauzat\ de situa]ia politic\ [i deconflictele armate<

– nevoia de finalizare a transform\riisistemului legislativ polonez<

– îmbun\t\]irea infrastructurii, crearea uneire]ele moderne de transport [i telecomu-nica]ii, eficientizarea structurilor administrative<

– dependen]a economiei Poloniei deproviziile energetice petrol [i gaze naturale36<

– colapsul procesului de integrare euro-pean\ ca rezultat al întoarcerii statelor lasistemul decizional solitar37<

– tensiunile din Transnistria [i Caucazul deSud care prezint\ un poten]ial destabilizator[i disputele din Balcani înc\ nerezolvate38<

– terorismul interna]ional organizat<– schimb\rile violente [i crizele din veci-

n\tatea imediat\ a Poloniei [i a altor regiuniale lumii cu efecte asupra stabilit\]ii, com-petitivit\]ii [i poten]ialului de dezvoltareeconomic\ al Poloniei<

– crima interna]ional\ organizat\39<– amenin]\ri de mediu datorate utiliz\rii

necorespunz\toare a progresului tehnic [i

tehnologic [i a deterior\rii echilibrului dintreom [i natur\.

1.4.4. Securitatea na]ional\> scopuri [isarcini sectoriale

În vederea atingerii scopurilor strategicePolonia trebuie s\ fac\ uz de întreaga gam\de instrumente [i m\suri politice, economice,militare [i diplomatice de care dispune, inclusivde implicarea administra]iei publice, a ONG-urilor [i a cet\]enilor s\i.

În acest context, documentul prezint\detaliat>

• Securitatea extern\ în cadrul c\reiaAlian]a Nord-Atlantic\ reprezint\ pentruPolonia cea mai important\ form\ de coope-rare multilateral\ [i pilon al stabilit\]ii con-tinentului european. Împreun\ cu aceasta,calitatea de membr\ UE a Poloniei determin\,într-o m\sur\ semnificativ\, fundamentelesecurit\]ii ]\rii. Polonia este adepta dezvolt\riiPoliticii Europene de Securitate [i Ap\rare.Rela]iile bilaterale cu Statele Unite ocup\ unloc special în politica de securitate polonez\,dar în acela[i timp este preocupat\ [i dedezvoltarea cooper\rii bilaterale [imultilaterale cu alte ]\ri din Centrul [i EstulEuropei. Polonia se declar\ în favoareamen]inerii responsabilit\]ii ONU în asigurareap\cii [i securit\]ii interna]ionale.

• Securitatea militar\ – Polonia trebuie s\fie preg\tit\ s\ reac]ioneze la crizele genera-toare de conflicte care ar putea necesita imple-mentarea misiunilor de ap\rare în conformitatecu articolul V al Tratatului de la Washington.Pentru succesul opera]iunilor militare, Poloniatrebuie s\ de]in\ informa]ia corespunz\toare,s\ utilizeze structurile de misiune ale for]elorarmate, s\ fie dotat\ cu echipament tehnicmai modern decât al poten]ialului inamic, s\utilizeze tehnologii avansate, s\ posedeabilitatea de a utiliza eficient interven]iiledirecte, s\ efectueze manevre [i s\ seprotejeze pe sine de focul inamic, s\ aplicecu abilitate strategia simetric\ ac]iunilorinamicului, s\ utilizeze la maximum resurselelogistice ale ]\rii [i cooperarea civil\ [i militar\.

• Securitatea intern\ – obiectivul major alacesteia este acela de a men]ine capacitatea

Monitor Strategic


Poloniei de a reac]iona în eventualitatea uneiamenin]\ri la securitatea public\, însemnândprotejarea ordinii de drept, a vie]ii [i s\n\t\]iicet\]enilor [i a propriet\]ii na]ionale împotrivaac]iunilor ilegale [i a consecin]elor dezastrelornaturale [i accidentelor tehnologice. Astfel seurm\re[te implementarea sistemului demanagement al crizei, stabilirea unui Sistemde Protejare a Popula]iei prin asigurareaoperabilit\]ii unui Sistem de Prevenire [iAlertare a Popula]iei [i a unui Sistem Integratde Salvare, precum [i integrarea în activit\]ileîntreprinse de NATO, UE [i ONU [i de c\trealte organiza]ii interna]ionale din care Poloniaface parte.

• Securitatea civil\ – vizeaz\ asigurareasentimentului de securitate [i justi]ie pentruto]i cet\]enii ]\rii. Garan]iile constitu]ionalede protejare a drepturilor [i libert\]ilor vor fiimplementate pe deplin, atunci cândautorit\]ile din domeniul juridic vor deveni largaccesibile, vor ac]iona rapid [i vor fi favorabilecet\]enilor.

• Securitatea social\ – este construit\ pepolitica muncii [i pe cea social\, pe [tiin]\ [ieduca]ie (Polonia fiind o ]ar\ care face demer-surile necesare de construire a societ\]ii bazatepe cunoa[tere), pe o societate activ\ [i efi-cient\.

• Securitatea economic\ – sus]ine teoriaconform c\reia securitatea statului se bazeaz\pe fundamente economice solide. Industriaenergetic\, finan]ele, poten]ialul industriei deap\rare, infrastructura de transport [i co-munica]ii sunt doar câteva din elementelecheie pe care securitatea economic\ a Polonieise bazeaz\. Strategia de securitate energetic\a ]\rii este orientat\ c\tre cooperarea strâns\cu produc\torii de gaze naturale [i petrol dinMarea Nordului [i Reciful Norvegian, con-struirea de conducte de gaz c\tre Scandinavia,crearea unui coridor de transport din regiuneaM\rii Caspice prin Marea Neagr\ c\tre Polonia[i Europa Central\. Finan]ele ]\rii trebuie s\asigure afluxul ferm al investitorilor str\inidirec]i. Industria de ap\rare trebuie s\ se afleîn simbioz\ cu cerin]ele de ap\rare, conformprogramelor de modernizare a for]elor armate

[i în concordan]\ cu obliga]iile pe care Poloniale are ca membr\ NATO. Este necesar\ rea-lizarea si dezvoltarea unui sector na]ional detransport care s\ fie social, economic [iecologic durabil [i care s\ se bazeze pe re]elemoderne.

• Securitatea mediului – urm\re[te s\asigure cet\]enilor s\i mijloacele de îmbun\-t\]ire a standardelor de via]\ într-un medius\n\tos prin protejarea naturii, inclusiv stimu-larea proceselor de dezvoltare durabil\.Polonia va continua s\ se implice în coope-rarea regional\ [i interna]ional\ în beneficiulprotec]iei mediului, inclusiv contracarareaefectului de ser\.

• Securitatea informa]iei [i telecomu-nica]iilor – are ca scop prevenirea încerc\rilorde exercitarea a influen]ei distructive asuprainfrastructurii telecomunica]iilor ]\rii, prinminimizarea efectelor unor posibile atacuri [iprin restaurarea operabilit\]ii sale depline înscurt timp. Statul polonez trebuie s\ con-struiasc\ cât mai curând posibil propriul s\usistem de comunicare prin satelit, utilizândpozi]iile alocate pe orbita geosta]ionar\.

1.4.5. Sistemul de securitate na]ional\ alRepublicii Polone

Aceast\ parte a Strategiei de SecuritateNa]ional\ prezint\ direc]iile strategice detransformare a sistemului de securitate na]io-nal\, sub-sistemul de management al securi-t\]ii na]ionale [i sub-sistemele executive.

Direc]ii strategice de transformare asistemului de securitate na]ional\ se refer\ laurm\toarele aspecte>

– dezvoltarea unui sistem de securitatena]ional\ eficient [i bine organizat r\mânesarcina fundamental\ a politicii de securitatena]ional\. Acesta trebuie s\ fie constituit dintoate autorit\]ile [i institu]iile responsabile desecuritate conform Constitu]iei RepubliciiPolone [i legilor relevante. Elementele impor-tante ale acestui sistem includ for]ele armate,serviciile [i institu]iile guvernamentale. Estenecesar\ dezvoltarea capacit\]ilor de coordo-nare [i integrare a eforturilor acestor autorit\]i,institu]ii [i servicii.

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 200878

Monitor Strategic

– sistemul de securitate na]ional\ al Polonieitrebuie s\ devin\ unul complet integrat, coe-rent [i ordonat.

– este necesar\ modificarea unora dintreregulamentele legale, definirea precis\ acompeten]elor componentelor sistemului,m\rirea cooper\rii interministeriale.

– o alt\ m\sur\ reformatoare const\ încre[terea capabilit\]ii elementelor sistemuluide securitate na]ional\ de a coopera cu struc-turi relevante din alte state membre [i cu alia]i,în paralel cu men]inerea capacit\]ii de aac]iona independent într-o manier\ eficient\.

– sistemul de securitate na]ional\ trebuies\ fie astfel organizat încât s\ asigure operareaeficient\ [i rapid\ în orice condi]ii [i ca r\spunsla orice tip de pericol sau criz\. De asemenease impune consolidarea capacit\]ii elemen-telor sistemului de a prognoza evolu]iileinterne [i interna]ionale [i de a detecta în avansorice schimbare care afecteaz\ negativsecuritatea Poloniei.

– întrucât managementul resurselor umaneeste un factor cheie al acestui sistem, o aten]iespecial\ va trebui acordat\ îmbun\t\]irii com-peten]elor, abilit\]ilor [i cuno[tin]elor specialeale persoanelor încadrate în sub-sistemeleconstituente ale sistemului de securitatena]ional\.

Crearea unui sistem complet integrat desecuritate na]ional\ necesit\ îmbun\t\]ireapermanent\ a comunic\rii dintre toate ele-mentele [i continua informatizare [i moder-nizare a re]elelor de telecomunica]ii ale ser-viciilor [i autorit\]ilor competente.

Sub-sistemul de management al securit\]iina]ionale este compus din autorit\]ile publicesi conducerile unit\]ilor organiza]ionaleîmpreun\ cu autorit\]ile de comand\ dincadrul For]elor Armate ale Republicii Polone.Un rol special îl au în cadrul acestuia Parlamentul,Pre[edintele [i Consiliul de Mini[tri. Rolul aces-tui sub-sistem de management este acela dea asigura continuitatea în luarea deciziilor [ide a ac]iona în vederea men]inerii securit\]iina]ionale.

Alte sarcini ale acestui sistem de mana-gement al securit\]ii na]ionale sunt> monito-rizarea surselor, tipurilor, direc]iilor [i dimen-

siunilor amenin]\rilor< prevenirea apari]ieiamenin]\rilor pe teritoriul ]\rii [i în afaraacestuia< contracararea efectelor acestoramenin]\ri [i eliminarea lor< managementulap\r\rii na]ionale.

Sistemul de management al securit\]iina]ionale beneficiaz\ de un sistem separat decomunicare care asigur\ securitatea [i siguran]acomunic\rii între entit\]ile care implemen-teaz\ sarcinile de management al securit\]iina]ionale.

Sub-sistemele sunt formate din>- afacerile externe<- ap\rarea na]ional\<- serviciile speciale<- administra]ia public\ [i afacerile interne<- informatizarea [i telecomunica]iile<- justi]ia<- economia<- economia maritim\<- bugetul [i finan]ele publice<- trezoreria statului<- transporturile<- industria construc]iilor, amenajarea

teritoriului<- agricultura, dezvoltarea rural\ [i pie]ele

agricole<- dezvoltarea regional\<- ocuparea for]ei de munc\, securitatea

social\ [i familia<- s\n\tatea<- [tiin]a [i înv\]\mântul superior<- educa]ia [i formarea<- cultura [i protejarea patrimoniului na]io-

nal<- mediul natural<- autorit\]ile regionale ale administra]iei

guvernamentale [i autorit\]ile guvernamentalelocale.

1.4.6. Concluzii

Strategia de Securitate Na]ional\ a RepubliciiPolone con]ine interpretarea oficial\ a intere-selor na]ionale, identific\ scopurile strategiceîn domeniul securit\]ii [i planific\ modurilede atingere ale acestora.

Strategia este adresat\ tuturor autorit\]ilordin administra]ia public\ [i entit\]ilor careimplementeaz\ sarcini în domeniul securit\]ii.

Monitor Strategic


Dup\ implementarea strategiei, vor fi dezvol-tate sau ajustate strategii pentru sectoarelerespective ale administra]iei publice [i pentruinstitu]iile c\rora le-au fost încredin]ate sarcinispeciale. Concluziile strategiei [i propunerilede aducere la zi ale acestora vor fi revizuiteperiodic.

2. Ungaria, Slovacia, Cehia, Polonia>despre convergen]\ în strategiile de

securitate na]ional\

Plecând de la prezent\rile anterioare alestrategiilor de securitate na]ional\ ale Ungariei,Slovaciei, Cehiei [i Poloniei, am efectuat oanaliz\ comparativ\ a acestora în care amurm\rit câteva elemente caracteristice [ianume>

• Evolu]ia în timp a strategiilor<• Structura acestora<• Con]inutul.Nu ;n ultimul r=nd, s-a încercat observarea

modului în care se coreleaz\ aceste strategiicu Strategia de Securitate a Uniunii Europene.

2.1. Evolu]ia în timp a strategiilor

Pot fi remarcate unele diferen]e de durat\pân\ la apari]ia primei strategii de securitatena]ional\. Astfel, Ungaria a evoluat cel mailent> ea ob]ine suveranitate total\ în 1990 [iare nevoie de trei ani pentru a adoptadocumentele relevante de securitate. Slovaciadevine independent\ în 1993 [i la un an

adopt\ doctrina de ap\rare. Devenit\independent\ odat\ cu Slovacia, Cehia - de[iadopt\ prima strategie de securitate abia în1999, dezvolt\ documente referitoare lasecuritatea na]ional\ înc\ de timpuriu40.

Polonia organizeaz\ primele alegeri libereîn 1989 odat\ cu dezintegrarea administra]ieicomuniste în Europa central\, [i adopt\ primastrategie de securitate na]ional\ în 1992. Estecea mai „activ\” dintre cele patru ]\ri analizateîn ceea ce prive[te reînnoirea periodic\ aacestei strategii41.

Putem vorbi [i de diferen]a momentelorde adoptare a strategiei de securitate în raportcu invita]ia de a adera la NATO (anterior, res-pectiv ulterior invita]iei de aderare la NATO)>

• Ungaria [i Cehia sunt ambele invitate în1997. Ulterior, Ungaria adopt\ principiile debaz\ ale politicii de securitate si ap\rare (1998),iar Cehia adopt\ strategia de securitatena]ional\ (1999)<

• Slovacia adopt\ strategiile de ap\rare [imilitar\ cu un an înainte de a primi invita]iaNATO (2001) [i nu le reînnoie[te nici dup\un an de când a ob]inut statutul de membruNATO.

• Polonia devine membr\ NATO în 1999,dar cu [apte ani înaintea acestui eveniment(1992) avea deja o prim\ strategie de securi-tate na]ional\.

În tabelul de mai jos este redat\ o sintez\a acestei cronologii>

Tabelul 1. Repere temporale ale adopt\rii strategiei de securitate pentru Ungaria, Slovacia,Cehia, Polonia

Ungaria Slovacia Cehia Polonia Principiile de bază ale securităţii şi politica de apărare (1998) – mai abstract decât majoritatea documentelor internaţionale de securitate naţională

Doctrina de apărare (1994)

Doctrină de apărare (1992)

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 200880

Monitor Strategic

Mergând mai departe cu diferen]ierileidentificate, ne putem opri [i asupra dife-ren]elor în mecanismele de adoptare aledocumentelor referitoare la securitate. Se ob-serv\ u[or din tabelul de mai jos, c\ în timpce în Ungaria atât legislativul cât [i executivul

au avut la un moment dat un rol în aprobareadocumentelor de securitate func]ie de tipul

acestora, în cazul celorlalte dou\ ]\ri, sarcinaadopt\rii acestor documente de referin]\revine strict fie legislativului, fie executivului>

Tabelul 2. Mecanisme de adoptare ale strategiei de securitate pentru Ungaria,Slovacia, Cehia, Polonia

2.2. Compararea structurii strategiei desecuritate

Compararea structurilor strategiilor desecuritate a reprezentat al doilea nivel alanalizei efectuate. Rezultatul compara]ieistructurilor este redat sintetic în tabelul demai jos.

Se observ\, a[adar, elemente comune celorpatru ]\ri analizate, cum ar fi interesele desecuritate [i mediul de securitate (sau condi]iilede securitate în strategia Poloniei). Statele î[idefinesc aceste interese înc\ de la începutul

documentului, deci putem spune c\ definireaintereselor reprezint\ un element comunmajor pentru toate ]\rile analizate.

Exist\ îns\ o manier\ diferit\ de dezvoltareulterioar\ a documentului în cele patru cazuri>Ungaria prezint\ obiective [i sarcini [idefine[te strategii sectoriale (acest elementde structur\ nu se reg\se[te în celelalte treidocumente)< dar reciproc, nici sistemul desecuritate prezentat în strategia Cehiei [iPoloniei nu î[i are corespondent în docu-mentele celorlalte dou\ ]\ri.

Ungaria Principiile de bază ale securităţii şi politica apărare (1998) – document adoptat de Parlament SSN43 2002 – adoptată de guvern SSN 2004 – adoptată de guvern

Slovacia Toate documentele adoptate de legislativ Cehia Toate documentele adoptate de executiv Polonia SSN 2000 – adoptată de Consiliul de Miniştri

Ungaria Slovacia Cehia Polonia Nu a avut strategie de securitate până în 2002

Principii şi scopuri de bază ale securităţii naţionale (1996)

Strategie de securitate (aprobată în 2001)

Strategie de securitate (1999)

Prima strategie de securitate în 199241

(modificată în 2000, 2003, 2007)

Strategie de apărare Strategie de apărare (2000)

Nu are adoptată nici până în prezent o strategie militară

Strategie militară (confuzie la nivelul numelui în raport cu cea de apărare)

Strategie militară

Monitor Strategic


2. 3. Compararea con]inutului strategieide securitate

Dup\ cum am v\zut exist\ o parte denu-mit\ aproape la fel în cele patru documente– mediul de securitate (sau condi]ii desecuritate cum este intitulat\ în cazulPoloniei). Similaritatea de con]inut merge aicifoarte departe, aproape pân\ la identificare,întrucât toate patru documentele vorbesc aicidespre amenin]\ri, riscuri [i provoc\ri.

Astfel putem identifica o abordare comun\a amenin]\rilor, în document fiind prezentate[i explicate pe larg în cazul fiec\reia din celepatru ]\ri>

• terorismul<•proliferarea armelor de distrugere în

mas\<• conflictele regionale<• dec\derea statelor<• crima organizat\ (cu excep]ia Ungariei).În tabelul de mai jos am sintetizat amenin-

]\rile a[a cum sunt ele identificate în docu-mentele respective, eviden]iind dou\ categorii[i anume> amenin]\ri globale [i amenin]\rina]ionale.

Tabelul 3. Structura strategiei de securitate pentru Ungaria, Slovacia, Cehia, Polonia

Referitor la analiza con]inutului celor patrustrategii de securitate exist\, evident, atâtasem\n\ri cât [i deosebiri.

La similarit\]ile scoase în eviden]\ laînceputul acestui paragraf, se mai pot ad\uga[i aceea c\, în toate cele patru cazuri anali-zate, terorismul este considerat o amenin]aremajor\, chiar „amenin]are strategic\” (în cazulUngariei).

Mai mult, a[a cum Ungaria men]ioneaz\la provoc\rile globale c\ cele dou\ amenin]\ristrategice pe care le consider\ sunt terorismul[i proliferarea armelor de distrugere în mas\,acestea sunt men]ionate tot pe primele dou\pozi]ii ca importan]\ [i de c\tre Slovacia,Cehia. Polonia afirm\ c\ sprijin\ dezvoltarealegisla]iei [i eforturilor interna]ionale încombaterea eficient\ a noilor amenin]\ri, înspecial a celor legate de proliferarea armelorde distrugere în mas\, terorism, crim\organizat\ [i state e[uate.

De asemenea este de remarcat faptul c\toate ]\rile analizate au plasat problemaconflictelor regionale/regiunilor instabile pepozi]ia a treia în topul amenin]\rilor (dup\

Ungaria Slovacia Cehia Polonia Introducere Introducere Introducere Introducere

--- --- Principii ale politicii de securitate

---

Valori şi interese Interese de securitate

Interese de securitate Interese naţionale şi scopuri stra-tegice

Mediul de securitate Mediul de securitate

Mediul de securitate Condiţii de securitate naţională (oportunităţi, provocări, riscuri)

Obiective şi sarcini --- --- Scopuri sectoriale şi sarcini

Instrumente de implementare

Politica de securitate

Strategia de promovare a intereselor de securitate

--- --- Sistemul de securitate Sistemul de securitate

Strategii sectoriale --- --- --- --- Concluzii Concluzii Concluzii

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 200882

Monitor Strategic

Tabelul 4. Prezentarea amenin]\rilor în strategiile de securitate ale Ungariei, Slovaciei,Cehiei, Poloniei44

Ungaria Slovacia Cehia Polonia Terorism Terorism Terorism/extremism Terorism

internaţional organizat

Proliferarea armelor de distrugere în masă




Regiuni instabile

Conflicte regionale în zone instabile

Conflicte regionale Regiuni instabile

State eşuate State eşuate State eşuate Crima

organizată Crima organizată

Migraţia ilegală

Migraţia necontrolată

(Valuri de) Migraţie masivă

Migraţia în masă

Serviciile speciale străine

Actorii ne-statali (grupuri extremiste, organizaţii teroriste, etc.)

Conflicte armate

Provocări ale societăţii informaţionale

Violarea sau căderea sistemelor informaţionale

Scurgeri masive de date strategice sau intruziuni în sistemele informaţionale

Resurse vitale instabile (energie, materii prime)

Dependenţa de resurse energetice

Instabilitate economică

Colapsul (potenţial) al procesului de integrare europeană

Boli infecţioase (pandemiile – considerate ameninţare strategică)

Ameninţări de mediu (distrugerea echilibrului dintre om şi natură)

Schimbarea climaterică globală (cu risc de dezastre naturale)

GLOBALE

Surse globale de pericol: naturale, produse de om şi medicale

Dezastre naturale şi industriale

Accidente industriale

Monitor Strategic


terorism [i proliferarea armelor de distrugereîn mas\). Acest lucru dovede[te o comunitatede vederi, dar [i preocup\ri similare generatede îngrijorarea comun\ asupra efectelordestabilizatoare pe termen lung pe care acesteconflicte ar putea-o genera.

Ungaria extinde amenin]area dat\ deproliferarea armelor de distrugere în mas\ lanivelul securit\]ii Europei [i a regiunii euro-atlantice pe baza modurilor neconven]ionalede utilizare a armelor de distrugere în mas\ [iinsist\ pe cooperarea cu alte state. {i înstrategia de securitate a Cehiei apare aceast\idee, ea fiind chiar mai precis delimitat\ prinidentificarea zonelor cu risc crescut OrientulMijlociu, Asia de Sud [i de Est. Dac\ Ungariavorbe[te despre „moduri neconven]ionale”,Cehia uzeaz\ de expresia „mijloace diversede folosire a mijloacelor de distrugere în mas\”

pentru a se referi la acest aspect. {i Slovaciase refer\ la armele de distrugere în mas\ încadrul prezent\rii mediului de securitate (lapunctul 4 al strategiei) chiar dac\ parc\ nuare aceea[i importan]\ în ierarhia amenin]\rilor[i riscurilor ca la celelalte dou\ ]\ri.

Ungaria, Slovacia, Cehia vorbesc de con-ceptul de ap\rare colectiv\ pe care îl v\d caunica posibilitate de a manageria contextulactual de securitate [i sunt de acord c\ niciuna nu poate face fa]\ singur\ amenin]\rilorglobale actuale din cadrul mediului desecuritate interna]ional (în primul rândterorism [i proliferarea armelor de distrugereîn mas\)45. {i Polonia consider\ c\ ap\rareacolectiv\ [i crearea unei baze pentru con-sult\rile între alia]ii din cadrul NATO în cazulunor amenin]\ri trebuie s\ r\mân\ o priori-tate.

Crima organizată

Criminalizarea relaţiilor sociale (inclusiv xenofobie şi rasism)

Crima organizată

Economia ilegală

Crima economică

Corupţia Corupţia Corupţia

Dezechilibru între Nord şi Sud (economic şi social)

Adâncirea diferenţelor standardului de viaţă între regiuni ale Poloniei

Migraţie ilegală către ţările din Nord

Migraţia polonezilor către alte state

Drogurile Narcotice Extremism politic şi religios

Extremism, radicalism

Provocări demografice

Dezvoltarea demografică

Îmbătrânirea populaţiei

NAŢIONALE (interne)

Scăderea rezervei de stat de alimente

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 200884

Monitor Strategic

Legat de diferen]ele prezente, se potenumera aici câteva [i anume>

• Dac\ la Ungaria amenin]\rile sunt defal-cate în globale [i interne, în cazul Slovacieiele sunt prezentate în cadrul aceluia[i capitol(uneori chiar în acela[i paragraf sunt mixateamenin]\ri [i riscuri, de nivel interna]ional [ina]ional).

• În cadrul strategiei de securitate aUngariei exist\ un capitol larg despre amenin-]\ri, riscuri [i provoc\ri regionale, care nu sereg\se[te la celelalte dou\ ]\ri (în cazulSlovaciei [i Cehiei se prezint\ doar celeglobale [i na]ionale).

• Slovacia face men]iunea c\ se refer\ înprezentarea mediului ei de securitate lariscurile [i amenin]\rile actuale cu care seconfrunt\, [i care, de[i au grade diferite depericol (sunt riscuri respectiv amenin]\ri), dac\nu sunt luate în considerare pot genera situa]iide criz\ care implicit ar leza interesele vitaleale ]\rii. Nu la fel de clar\ este aceast\ delimi-tare a riscurilor [i amenin]\rilor în strategia desecuritate a Cehiei.

• Strategia de securitate a Cehiei î[i defi-ne[te conceptele de risc [i amenin]are>

Amenin]are = orice fenomen poten]iald\un\tor intereselor Republicii Cehe (ia înconsiderare numai amenin]\rile care rezult\din ac]iuni deliberate ce pot v\t\ma interesele[i valorile Cehiei).

Risc = o anumit\ probabilitate a unui

eveniment care este considerat indezirabil dinpunct de vedere al motivelor de securitate(riscurilor le sunt asociate diferite grade, pebaza analizei de risc care ia în considerarecapacitatea ]\rii de a face fa]\ situa]iei res-pective). Defini]ii clare ale acestor conceptenu apar îns\ în cazul celorlalte dou\ ]\ri.

• Ca dimensiune, strategia Poloniei estecea mai vast\ dintre cele patru analizate [itotodat\ cea mai recent\ în raport cu acelorlalte ]\ri (strategia actual\ a fost adoptat\în 2007).

• În strategia Poloniei, cel mai mare spa]iueste dedicat prezent\rii sistemului desecuritate na]ional\< nici chiar condi]iile desecuritate (amenin]\rile [i provoc\rile) nu suntprezentate atât de detaliat.

• Strategia Republicii Cehe men]ioneaz\(la sec]iunea despre politica de securitate)despre îmbun\t\]irea capacit\]ii militare [idemersurile de construire a unei armatemoderne, în timp ce celelalte dou\ ]\ri facreferiri la Strategiile Militare. {i Polonia, arat\c\, în calitatea pe care o are de membru NATO[i UE, va sprijini construirea de capabilit\]imilitare [i civile în cadrul UE, întrucât si eaeste parte a pilonului european al NATO [iface uz de resursele NATO.

• Polonia este singura dintre cele patru]\ri care face referire în strategia sa desecuritate na]ional\ la colapsul procesului deintegrare european\ ca posibil\ amenin]are(;n cazul în care ar apare e[ecul în cooperareaUE - SUA, pe baza sl\birii leg\turilor încomunitatea transatlantic\ [i a unei eventualeîntoarceri a statelor la un proces decizionalindependent [i solitar.

2.4. Corelarea cu strategia european\ desecuritate

Exist\ o puternic\ corelare în ceea ceprive[te amenin]\rile. În fapt, ameni]\rileidentificabile în documentul de strategieeuropean\ se reg\sesc întocmai, chiar dac\cu nivele diferite de importan]\, în toatecelelalte strategii analizate.

Este remarcabil\ de asemenea, corelareaîn ceea ce prive[te maniera de r\spuns laadresa amenin]\rilor. Putem spune c\ celepatru state analizate au r\spunsuri la amenin]\ricoerente cu strategia european\. De remarcatîns\ [i nuan]ele în ceea ce privesc conflicteledin vecin\tatea imediat\ (Balcani) sau alte zone(Afganistan). Sunt de asemenea eviden]iabileunele nuan]e în abordarea unor amenin]\ri(considerate astfel în sânul alian]ei nord-atlantice) la care cele patru state analizater\spund de o manier\ u[or diferit\ fa]\ demodul de r\spuns al UE (vezi cazul Iranului,al Coreei de Nord etc.).

Nu în ultimul rând, coeren]a se manifest\[i la nivelul abord\rilor privind noua ordinemondial\ bazat\ pe multilateralismul efectiv.Având obiective strategice convergente cu

Monitor Strategic


cele ale strategiei UE, cele patru state analizatese implic\ (mai timid sau mai ferm) înproiectarea unor noi politici interna]ionaleplecând de la conceptul fundamental deordine mondial\ bazat\ pe o societateinterna]ional\ puternic\, cu institu]ii interna-]ionale func]ionale [i cu state în care guver-neaz\ legea. De remarcat aici, dinamismulsus]inut al politicii externe maghiare în sferarela]iilor în interiorul UE dar mai ales cândeste vorba de rela]iile cu SUA, UE [i cuCanada.

Pentru Polonia, Cehia [i Ungaria, dat\ fiindaderarea lor timpurie la pactul NATO, a fostfoarte important\ ajustarea conceptelor lor desecuritate na]ional\ astfel încât acestea s\corespund\ cât mai bine standardeloreuropene.

În ceea ce prive[te Polonia, aceasta a fostuna din ]\rile care a beneficiat cel mai multde pe urma colapsului vechiului regim. Cumai mult de o decad\ în urm\, Polonia aschimbat dramatic parametrii securit\]ii sale.Participarea Poloniei la NATO a ini]iat [ifacilitat procesul integr\rii sale nu doar cu UEdar [i cu sistemul de securitate. De la început,aspira]iile politice [i obiectivele Poloniei aufost sprijinite mai ales de guvernul SUA, carevede Polonia ca pe un element important alsecurit\]ii regionale46.

Putem concluziona deci c\ strategiile celorpatru state analizate sunt profund coerentecu strategia UE, nuan]ele ap\rând numai laacele componente ce nu contravin cu ideilefundamentale ale securit\]ii UE.

3. Concluzii

Cele patru state analizate în prezentalucrare au strategii de securitate cu elementecomune dar [i divergente.

Numitorul comun care le confer\ carac-teristica de grup distinct este dat de viziunealor asupra ordinii interna]ionale preferate.

Aceast\ viziune comun\ asupra ordiniiinterna]ionale poate fi descris\ astfel>

- legisla]ia interna]ional\ trebuie s\ reflecteschimb\rile în caracterul amenin]\rilor lasecuritate, s\ fie adaptat\ la noile schimb\ri<

- rolul Consiliului de Securitate al ONUv\zut ca important dar nu ca primordial, major(Ungaria> îl consider\ ca având „responsa-bilitate primar\, dar nu exclusiv\”, Slovacia numen]ioneaz\ Consiliul de Securitate ONU, iarCehia îl vede ca pe un organism „al c\ruimandat ar trebui extins în caz de ac]iunicoercitive”)<

- NATO este considerat cel mai importantgarant al securit\]ii în toate cele patru strategii.

De[i am v\zut c\ exist\ [i diferen]e încele patru strategii, nu se poate afirma c\acestea sunt fundamentale, ele ]inând maidegrab\ de ierarhizarea elementelor con]inuteîn document [i de maniera de formulare.

În concluzie, luând în calcul atât punctelecomune cât [i cele în care cele patru strategiidiverg, se poate aprecia c\ în mod funda-mental cele patru documente reflect\ aceea[ipercep]ie asupra securit\]ii.

Note

1 The National Security Strategy of the Republicof Hungary 2004, MERLN (the Military EducationResearch Library Network), http>//merln.ndu.edu/whitepapers.html.

2 Aceast\ parte a strategiei nu este intitulat\“Introducere” cum se întâmpl\ de exemplu în cazulstrategiei de securitate na]ional\ a Slovaciei, Cehieisau Poloniei.

3 Adoptat\ în 2003.4 Ca interes de securitate na]ional\ al Ungariei se

men]ioneaz\ tot aici “cea mai larg\ implementareposibil\ a drepturilor ungurilor care tr\iesc în ]\rilevecine”, declara]ie ce are o semnifica]ie aparte (asuprac\reia voi reveni în partea de analiz\ comparativ\(partea a doua a lucr\rii).

5 Referirile la adresa Ucrainei [i Rusiei constituieun alt element distinctiv, care este prezent [i în iden-tificarea intereselor de securitate na]ional\ a celorlaltedou\ ]\ri analizate Slovacia [i Cehia.

6 Cu referire special\ la terorism [i proliferareaarmelor de distrugere în mas\.

7 Organiza]ii interna]ionale, companii transna-]ionale, ONG-uri, grupuri teroriste intrna]ionale.

8 Împreun\ cu descrierea obiectivelor [i sarcinilor,aceasta constituie partea cea mai larg\ a strategiei desecuritate na]ional\ a Ungariei.

9 Considerat chiar amenin]are strategic\ la securi-tatea regiunii euro-atlantice, care poate genera altecrize globale (politice, economice, comerciale, etc.).

10 “Failed states” în textul original.11 Ca amenin]are, fenomenul migra]iei ilegale este

explicat în contextul schimb\rii caracteristicii Ungariei

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 200886

Monitor Strategic

din ]ar\ de tranzit în ]ar\ ]int\ odat\ cu intrarea acesteia

în Uniunea European\< sunt men]ionate [i implica]iile

acestui fenomen în plan economic [i demografic.12 Security Strategy of the Slovak Republic 2001,

MERLN (the Military Education Research Library

Network), http>//merln.ndu.edu/whitepapers.html.13 Voi reveni asupra semnifica]iei acestui aspect la

partea de analiz\ comparativ\.14 Despre interesele comune ale ]\rilor din Grupul

Vi[egrad voi vorbi în capitolul urm\tor, pentru a scoate

în eviden]\ unul din argumentele care fac ca Ungaria,

Slovacia, Cehia [i Polonia s\ constituie “un grup”.15 Tradi]ii culturale bogate, nivel ridicat de edu-

ca]ie al cet\]enilor s\i, for]\ de munc\ calificat\.16 Central-European Free Trade Association,

European Free Trade Association, Commonwealth of

Independent States17 Idem 16.18 Europa de Sud-Est [i Caucazul de Nord.19 Acestea sunt generate de o activitate crescut\

în domeniul traficului ilicit de arme [i droguri, materi-alelor interzise, traficului de fiin]e umane, sp\l\rii

banilor.20 Debalansarea continu\ dintre popula]ia activ\

[i cea ne-productiv\.21 Referire clar\ la Grupul de la Vi[egrad.22 Toate acestea sunt tratate pe larg în document

la sec]iunea “Politica de securitate”.23 Security Strategy of the Czech Republic, http>//

www.mzv.cz/wwwo/mzvdefault. asp_id/24118&ido/7567&idj/2.

24 Dup\ cu arat\ Primul Ministru al Cehiei în

introducerea f\cut\ cu ocazia prezent\rii strategieide securitate.

25 Participarea NATO la summit-urile de la Roma

[i Praga.26 }\rile care fac parte din “Mediterranean

Dialogue”27 Republica Ceh\ este preocupat\ de a g\si urgent

noi c\i de salvgardare a securit\]ii sale în cazul unui

atac iminent cu arme de distrugere în mas\.28 În document se apreciaz\ c\ acest risc asupra

Republicii Cehe a crescut.29 Considerat\ ca fiind la un nivel “inacceptabil

de ridicat”, care poate d\una grav intereselorrepublicii.

30 Toate aceste politici sunt tratate pe larg în

document.31 În document sunt redate importan]a, rolul [i

sarcinile fiec\ruia dintre elemente.32 The National Security Strategy of the Republic

of Poland, MERLN (the Military Education Research

Library Network), http>//merln.ndu.edu/whitepapers.

html<33 :n ordine cronologic\, acestea au fost adoptate

în 1992, 2000, 2003 [i 2007.34 Conceptul Strategic NATO [i Strategia European\

de Securitate.35 Conform Constitu]iei Republicii Polone.

36 Considerat\ de c\tre Polonia cea mai mare

amenin]are extern\ la adresa securit\]ii sale.37 Amenin]are poten]ial\, posibil\ numai în cazul

în care situa]ia de colaps men]ionat\ ar ap\rea.38 Cu toate acestea, pericolul reizbucnirii unui

conflict deschis este redus.39 Consecin]\ a pozi]iei de ]ar\ de tranzit pe care

Polonia o de]ine.40 Primul raport asupra situa]iei securit\]ii Cehiei

apare în 1994.41 Dup\ 1992, Polonia adopt\ urm\toarele strategii

în 2000, 2003 [i respectiv în 2007.42 Denumirea exact\ este “National Security

Concept”.43 SSN - abreviere pentru Strategia de Securitate

Na]ional\.44 O diferen]iere net\ în amenin]\ri [i provoc\ri

nu a fost întotdeauna posibil\, întrucât chiar în

documentele analizate se foloseau adesea ambii

termeni în acela[i context.45 Spre exemplu, strategia Republicii Cehe, la

capitolul politica de securitate, men]ioneaz\ „o

abordare bazat\ pe valoarea de necontestat a ap\r\rii

colective [i securit\]ii cooperative furnizate de

organiza]iile interna]ionale [i aranjamentele multila-

terale”.46 Piotr Bieniek, op.cit.

Bibliografie

1. *** The National Security Strategy of the

Republic of Hungary 2004, MERLN (the Military

Education Research Library Network), http>//

merln.ndu.edu/whitepapers.html

2. *** Security Strategy of the Slovak Republic

2001, MERLN (the Military Education Research Library

Network), http>//merln.ndu.edu/whitepapers.html

3. *** Security Strategy of the Czech Republic,

http>//www.mzv.cz/wwwo/mzv/default.asp_ id/

24118&ido/7567&idj/2

4. *** The National Security Strategy of the

Republic of Poland, MERLN (the Military Education

Research Library Network), http>//merln.ndu.edu/

whitepapers.html

5. A Secure Europe in a Better World> EuropeanSecurity Strategy - 2003, MERLN (the Military Education

Research Library Network)

http>//www.mzv.cz/wwwo/mzv/default. asp_id/

24118&ido/7567&idj/2<

6. Hans Binnendijk, Jeffrey Simon, Hungary’s ‘NearAbroad’, Minorities Policy and Bilateral Treaties,

noiembrie 1996

7. Oficiul guvernamental pentru minorit\]ile

ungare în str\in\tate, http>//www.hhrf.org/htmh/en/

_menuid/03<

8. Grupul Vi[egrad, http>//www.visegradgroup.eu/

main.php_folderID/858.

Monitor Strategic


9. Piotr Bieniek, Polish Defense Policy in theContext of National Security Strategy, 2006, tez\ deMasterat, Naval Postgraduate School, Monterey,California,http>//stinet.dtic.mil/oai/oai/verb/get

Record&metadataPrefix/html&identifier/ADA451306

SUMMARY

10. Malgorzata Pruska, “Politica Extern\ a

Grupului Vi[egrad în cadrul Politicii UE”, 2005, http>/

/ w w w. i i p s . c z / u p l o a d / s s _ a k c e / V 4 - m a l g o r z a t a _

pruska.doc

This study aims at presenting an analysis of the national security strategies of Hungary, Slovakia, theCzech Republic and Poland, in an attempt to emphasize the basic elements of the structure of eachstrategy, as well as a comparative analysis focused on both common and different elements. In order tobuild a clear structure the study contains three parts> the first one presents each security strategy of thefour countries, by describing their main elements< the second part is focused on the comparison betweenthe four national security strategies, and the last one presents the conclusions of the research.

Georgeta Chirle[an is currently a Ph.D. student at the National School for Political andAdministrative Studies in Bucharest.

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 200888

Monitor Strategic

Analiza comparativãa Concepþiilor de Securitate Naþionalã

ale Republicii Moldova, Georgiei,Armeniei ºi Azerbaidjanului

Mariana Nebesnea

Republica Moldova, Georgia, Armenia [iAzerbaidjan sunt foste republici sovietice, careau devenit independente dup\ destr\mareaUniunii Sovietice, în 1991. Aceste state s-auconfruntat cu probleme similare de ordinintern, cu particularit\]ile specifice fiec\rui stat,dar au optat pentru direc]ii diferite în domeniulsecurit\]ii na]ionale.

În lucrarea de fa]\ voi face o analiz\ compa-rativ\ a Concep]iilor de Securitate Na]ional\1

ale Republicii Moldova, Georgiei, Armeniei [iAzerbaidjanului, ]inând cont [i de influen]aunor factori externi [i interni asupra domeniuluisecurit\]ii na]ionale. În analiza comparativ\ voilua în considerare influen]a acestor factori înabord\rile fiec\rui stat în ceea ce prive[tesolu]ionarea conflictelor „înghe]ate” dinaceste ]\ri (Transnistria, Abhazia, Osetia deSud [i Nagorno-Karabah). În cazul conflictuluidin Nagorno-Karabah voi compara concep]iilede securitate ale Armeniei [i Azerbaidjanului.

* **

Dup\ proclamarea independen]ei,Republica Moldova a adoptat dou\ Concep]iide Securitate Na]ional\ (prima în 1995, a douaîn 2008). Spre deosebire de conducerea dela Chi[in\u, Tbilisi, Erevan [i Baku au avutnevoie de o perioad\ mai lung\ pentruelaborarea primelor documente ce ]in dedomeniul securit\]ii 2005 [i respectiv 2007(Armenia [i Azerbaidjan).

Trebuie subliniat c\ Republica Moldova,Azerbaidjan, Armenia [i Georgia au o expe-rien]\ limitat\ în ceea ce prive[te planificarea[i elaborarea unor strategii de securitate

na]ional\2. Aceasta se explic\ prin faptul c\studiul securit\]ii este un domeniu academicdezvoltat în centrele de cercetare din SUA [i,în general, în lumea vestic\3. În Est, în fostelerepublici unionale nu a existat o astfel de„tradi]ie”. În perioada sovietic\ acest domeniuera coordonat de centru, cu „u[ile închise”,în cadrul Comitetului Securit\]ii de Stat (KGB),Ministerului Ap\r\rii [i Ministerului AfacerilorInterne din URSS4.

Înainte s\ trec la analiza propriu-zis\ aConcep]iilor de Securitate Na]ional\, voisublinia câteva elem–ente comune, precum[i pe cele care fac deosebirea dintre stateleîn discu]ie. Pentru început voi eviden]ia câtevaelemente comune>

• În primul rând, trebuie men]ionat tre-cutul istoric. Atât Basarabia, cât [i principatelegeorgiene [i hanatul de Baku au fost anexateImperiului Rus aproximativ în aceea[i peri-oad\> Republica Moldova (Basarabia) [i Georgiaîn mai 1812, prin pacea de la Bucure[ti< nor-dul Azerbaidjanului (Derbent, Baku) [i Armenia- în octombrie 1813, prin pacea de la Gulistan<

• Toate cele patru state au devenit inde-pendente în urma destr\m\rii UniuniiSovietice, în 1991.

• Armenia (1991), Georgia [i Azerbaidjan(din 1993), Republica Moldova (din 1994),sunt membre CSI.

• Dup\ proclamarea independen]ei,Republica Moldova, Georgia [i Azerbaidjan seconfrunt\ cu aceea[i problem\> separatismulregional [i prezen]a trupelor militare str\inepe teritoriul lor.

Monitor Strategic


• Republica Moldova, Georgia, Armenia[i Azerbaidjan fac parte din zona extins\ aM\rii Negre.

Pentru a examina evolu]ia fenomenelor [isupunând unei analize obiective procesul deconstituire a politicii de securitate, trebuie s\]inem cont de specificul [i particularit\]ilefiec\rui stat care le deosebesc. În ceea ceprive[te diferen]ele, trebuie subliniat c\>

• Spre deosebire de Georgia [iAzerbaidjan, Republica Moldova [i Armenianu au grani]\ comun\ cu Federa]ia Rus\.

• În 1997, Republica Moldova, Georgia[i Azerbaidjan au fondat împreun\ cu UcrainaGUAM, Organiza]ia pentru Democra]ie [iDezvoltare Economic\.

• Spre deosebire de Armenia, Georgia [iAzerbaidjan, Republica Moldova [i-a pro-clamat neutralitatea permanent\ „ca funda-ment al securit\]ii na]ionale” (Constitu]iaRepublicii Moldova din 1994, art 11 ).

• Spre deosebire de Republica Moldova[i Azerbaidjan, pe teritoriul c\rora se afl\ truperuse „de men]inere a p\cii”, pe teritoriulGeorgiei s-a aflat pân\ de curând Grupul deTrupe ruse[ti din Transcaucazia, constituit înurma semn\rii tratatului ruso-georgian de la22 martie 1995, de c\tre pre[edintele Eduard{evarnadze [i Pavel Graciov, ministrul rus alAp\r\rii. Prin acest tratat, au func]ionat garni-zoane ruse[ti în urm\toarele ora[e> Batumi,Ahalkalaki, Vaziani, Tbilisi.

*

**

Întrucât Republica Moldova, Armenia,Georgia [i Azerbaidjan sunt foste republicisovietice trebuie s\ ]inem cont în abordareacomparativ\ de contextul creat dup\ destr\-marea URSS atât în estul Europei (rela]iilebilaterale Republica Moldova-Ucraina,Republica Moldova-România [i RepublicaMoldova-Federa]ia Rus\), cât [i în Caucazulde Sud. Trebuie luat\ în considerare [i influ-en]a Rusiei în aceste regiuni, pentru a în]elegecare au fost principalele piedici ce au tergiver-sat elaborarea unor strategii de securitate dinaceste regiuni, din 1991 încoace.

Caucazul de Sud este regiunea de influ-en]\ tradi]ional\ a unor puteri regionaleprecum Rusia, Turcia [i Iran. La summit-ulNATO de la Istanbul, din 2004, regiuneaCaucazului de Sud a fost inclus\ pe agendaregiunilor de interes prioritar pentru Alian]aNord Atlantic\.

Institu]iile europene sunt prezente înRepublica Moldova, dar [i în Caucazul de Sud,dup\ 1991, prin activitatea unor organiza]iiprecum OSCE (implicat\ în procesul denegocieri pentru solu]ionarea conflictelorînghe]ate), Consiliul Europei [i prin progra-mele de asisten]\ ale Uniunii Europene, deexemplu TACIS5 [i apoi Politica European\ deVecin\tate6. UE, prin ini]iativele sale, a acordatsprijin pentru statele membre ale GUAM. Înacest sens, trebuie men]ionat\ participareastatelor membre ale UE din Europa Central\[i de Est în ini]iative cum ar fi Forumul M\riiNegre, Comunitatea Alegerii Democratice(Commonwealth of Democratic Choice) [iGrupul Noilor Prieteni ai Georgiei (numit [iaxa Marea Baltic\-Marea Neagr\).

Analiza comparativ\ a Concep]iilor deSecuritate Na]ional\ ale Republicii

Moldova, Georgiei [i Azerbaidjanului

Întrucât ne-am propus compararea Con-cep]iilor de Securitate Na]ional\ ale statelorîn discu]ie, mai întâi vom scoate în eviden]\amenin]\rile militare [i non-conven]ionalecomune, apoi vom men]iona amenin]\rilepentru fiecare stat în parte.

Specificul documentelor de securitatena]ional\ ale Republicii Moldova, Georgiei [iAzerbaidjanului const\ ;n faptul c\ au fostadoptate în contextul existen]ei în cadrulacestor state a unor republici/regimuriautoproclamate (Transnistria, Abhazia, Osetiade Sud, Nagorno-Karabah), al c\ror statut nua fost stabilit nici pân\ ast\zi.

În ceea ce prive[te solu]ionarea conflic-telor „înghe]ate”, pozi]iile Chi[in\ului, Tbilisi[i Baku, cu excep]ia unor capitole privindexclusiv conflictele înghe]ate, sunt în mareparte similare. Toate documentele strategicepun accent pe integritatea teritorial\ a statelor.

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 200890

Monitor Strategic

În analiza ce urmeaz\, în cazul RepubliciiMoldova, ne vom referi la Concep]iaSecurit\]ii Na]ionale adoptat\ în 2008.Necesitatea de revizuire [i elaborare a uneinoi strategii de securitate na]ional\ a fostprezentat\ de prevederile Planului Individualde Ac]iune al Parteneriatului (IPAP), semnatîn 2006. Ca [i în cazul Republicii Moldova,IPAP semnat cu cele trei state din Caucazulde Sud prevede elaborarea unor documenteprivind securitatea na]ional\7. În cazulArmeniei, Georgiei [i Azerbaidjanului,documentele strategice au fost elaborate încolaborare cu institu]iile occidentale [i exper]idin cadrul alian]ei nord atlantice8.

Potrivit Concep]iilor de Securitate Na]ional\ale Georgiei [i Azerbaidjanului, principalulmijloc de asigurare a independen]ei, suverani-t\]ii [i integrit\]ii teritoriale reprezint\ integra-rea în structurile euro-atlantice9. Aceastapresupune, potrivit textului Concep]iei, refor-ma structurilor armate în conformitate cu stan-dardele NATO, precum [i o strâns\ cooperareîn domeniul energetic (în special, în cazulAzerbaidjanului).

Spre deosebire de cele dou\ state cauca-ziene, Concep]ia Securit\]ii Na]ionale aRepublicii Moldova men]ioneaz\ printreobiectivele securit\]ii na]ionale> asigurarea [iap\rarea independen]ei, integrit\]ii teritoriale,ordinea constitu]ional\, dezvoltarea democra-tic\ securitatea intern\ [i consolidareastatalit\]ii Republicii Moldova. Astfel, spredeosebire de documentele strategice discu-tate mai sus, Concep]ia de Securitate Na]io-nal\ a Republicii Moldova nu formuleaz\ dreptprioritate strategic\ aderarea la alian]a nord-atlantic\, dar subliniaz\ c\ cooperarea dintreRepublica Moldova [i NATO se bazeaz\ peprincipiul unei rela]ii pragmatice. În ceea ceprive[te Uniunea European\, potrivit textuluiConcep]iei Securit\]ii Na]ional\ „calea deintegrare a Republicii Moldova în UniuneaEuropean\ precum [i între]inerea bunelor rela]iipe plan bilateral, regional [i participarea lacooperarea multilateral\, sunt factorii ce facposibil\ ap\rarea intereselor Republicii Moldova[i atingerea scopului securit\]ii na]ionale”. Încazul Armeniei, Strategia de Securitate

Na]ional\ prevede cooperarea cu Alian]aNord- Atlantic\ [i UE.

Spre deosebire de Armenia, Georgia [iAzerbaidjan, Republica Moldova [i-a declaratneutralitatea permanent\ în Constitu]ia din1994, art. 11. Potrivit Concep]iei Securit\]iiNa]ionale a Republicii Moldova, statutul deneutralitate permanent\ reprezint\ „principiulde baz\ [i piatra de temelie a conceptuluisecurit\]ii na]ionale”. Astfel, potrivit textuluiConcep]iei, Republica Moldova va consolidarela]iile de parteneriat [i cooperare cu ]\rileneutre membre ale Uniunii Europene. Deasemenea, documentul strategic men]ioneaz\c\ Republica Moldova va depune eforturipentru recunoa[terea interna]ional\ a statutu-lui de neutralitate permanent\.

Conceptul de neutralitate permanent\presupune ne-aderarea la blocuri militare, deciun stat neutru este cel care nu particip\ laconflicte militare [i nu permite sta]ionarea peteritoriul s\u a bazelor militare str\ine saufolosirea acestuia în scopuri militare10.Neutralitatea permanent\ este implementat\,de regul\, printr-un acord între mai mul]iactori statali [i statul care este subiectulacordului11. Altfel spus, neutralitatea per-manent\ trebuie recunoscut\ interna]ional,ceea ce nu s-a întâmplat în cazul RepubliciiMoldova.

În primii ani, dup\ proclamarea indepen-den]ei, adoptarea statutului de neutralitatepermanent\ a Republicii Moldova a fostrezultatul absen]ei unor scopuri [i priorit\]i clardeterminate în domeniul securit\]ii [i a politiciiexterne. În acela[i timp, se poate afirma c\neutralitatea permanent\ a fost generat\ deatitudinea ambigu\ a clasei politice de laChi[in\u fa]\ de integrarea euro-atlantic\12.

Cu toate acestea putem spune c\ la mo-mentul adopt\rii Constitu]iei [i a documen-telor de securitate na]ional\ din 1995, alegereaneutralit\]ii a fost una ra]ional\ din mai multemotive, [i anume, noul stat (RM) nu a avut oistorie militar\, astfel, neutralitatea a înlocuito armat\ puternic\13. De asemenea, neutra-litatea permanent\ putea fi v\zut\ [i ca unr\spuns la presiunile Rusiei, care aveau ca scopimpunerea implic\rii Republicii Moldova în

Monitor Strategic


diverse structuri militare din cadrul CSI14. Pro-clamarea neutralit\]ii permanente a fost deter-minat\ [i de prezen]a armatei [i armamentuluiRusiei în regiunea de est a republicii. :n con-cluzie, neutralitatea constitu]ional\ a repre-zentat un argument în plus pentru retragereaarmamentului sta]ionat în Transnistria.

Percep]ia amenin]\rilor

Percep]ia amenin]\rilor este, în cazulGeorgiei [i Azerbaidjan, în general similar\.Concep]iile celor dou\ state eviden]iaz\ [aseamenin]\ri comune la adresa securit\]ii>

• Subminarea independen]ei, suveranit\]ii[i integrit\]ii teritoriale

• Separatismul• Coerci]ia extern\• Crima organizat\ transfrontalier\• Terorismul [i proliferarea armelor de

distrugere în mas\• Destabilizarea economic\

În cazul Georgiei, în afar\ de amenin]\rileenumerate mai sus, Concep]ia de SecuritateNa]ional\ scoate în eviden]\ câteva amenin]\riprecum>

• Interven]ia militar\•Str\mutarea conflictelor din statele

vecine pe teritoriul s\u

În ceea ce prive[te Concep]ia de securi-tate a Azerbaidjanului, aceasta scoate îneviden]\ urm\toarele amenin]\ri>

• Conflictele regionale [i crima organizat\transfrontalier\

• Ac]iunile ce submineaz\ infrastructuraenergetic\

• Militarizarea regional\

Pentru Armenia amenin]\rile deriv\ dinconf lictele regionale. Potrivit textuluiStrategiei, printre amenin]\rile la adresasecurit\]ii Armeniei se num\r\>

• Recurgerea la for]a armat\• Conflicte etnice• Închiderea/blocarea c\ilor de tranzit pe

teritoriul statelor vecine• Slaba func]ionare a uniunilor/organi-

za]iilor strategice

• Terorismul [i crima transfrontalier\• Izolarea Armeniei de la programele

energetice• Dependen]a energetic\• Sl\birea identit\]ii na]ionale a diasporei

În cazul Republicii Moldova, textul Con-cep]iei Securit\]ii Na]ionale subliniaz\ urm\-toarele amenin]\ri la adresa securit\]iina]ionale>

• Conflictul transnistrean• Amenin]area coliziunii sociale (apari]ia

elementelor de [ovinism, na]ionalism [i sepa-ratism este persistent\)

• Amenin]\ri de origine economic\,social\, tehnologiilor informa]ionale

• Crima organizat\ transfrontalier\

Potrivit documentelor strategice aleRepublicii Moldova, Georgiei [i Azerbaidjanului,amenin]area primar\ la adresa securit\]iina]ionale o reprezint\ existen]a pe teritoriullor a unor republici/regimuri autoproclamate(Transnistria, Abhazia, Osetia de Sud [iNagorno-Karabah), asupra c\rora nu exist\ niciun control din partea statelor din care facparte. În cazul Azerbaidjanului separatismuleste corelat cu extremismul politic [i religios.Concep]ia de Securitate Na]ional\ acord\ omare importan]\ conflictului din Nagorno-Karabah (cauzele c\ruia decurg din rela]iaazero-armean\), perceput prin prisma rela]iilorbilaterale cu Armenia. Potrivit textuluiConcep]iei, Armenia este v\zut\ drept oamenin]are pentru suveranitatea [i integritateateritorial\ a Azerbaidjanului.

Strategia de Securitate Na]ional\ aArmeniei subliniaz\ c\ amenin]area primar\la adresa securit\]ii ei [i a Nagorno-Karabah oreprezint\ recurgerea la for]a militar\.Armenia are rela]ii „complicate” cu statelevecine din regiune, fiind singurul aliat al Rusieiîn Caucazul de Sud. În rela]ia dintre Erevan [iTbilisi exist\ numeroase probleme din cauzadiscu]iilor privind traseele energetice [i decomunica]ii precum [i discu]ii legate deminoritatea armean\ din Georgia, majoritar\în anumite regiuni, de exemplu Ahalkalaki.De altfel, în textul documentului strategic al

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 200892

Monitor Strategic

Georgiei se men]ioneaz\ c\ rela]ia cu Armeniase bazeaz\ pe un parteneriat pragmatic15.Potrivit Strategiei de Securitate Na]ional\ aArmeniei, blocada economic\ impus\ deAzerbaidjan [i Turcia, de asemenea, esteperceput\ drept o amenin]are major\ la adresasecurit\]ii.

În ceea ce prive[te solu]ionarea conflic-tului din Nagorno-Karabah, Strategia deSecuritate Na]ional\ a Armeniei precizeaz\ c\guvernul de la Erevan va accepta doar acelepropuneri care vor fi orientate spre recu-noa[terea existen]ei Republicii Nagorno-Karabah. Strategia pune accentul pe faptul c\este necesar\ asigurarea securit\]ii militare aregiunii. În acest sens, se pune accentul peasigurarea securit\]ii frontierelor.

Potrivit textului Concep]iei de SecuritateNa]ional\, Georgia se pronun]\ pentrusolu]ionarea pa[nic\ a conflictelor „înghe]ate”(Abhazia [i Osetia de Sud) p\strând integritateateritorial\, ceea ce presupune asigurareasecurit\]ii frontierelor (v\zut\ drept o amenin-]are major\).

Spre deosebire de documentul strategical Azerbaidjanului, Concep]ia de SecuritateNa]ional\ a Georgiei este mult mai agresiv\la adresa Rusiei. Aceasta se explic\ prinexisten]a bazelor [i trupelor militare în regiu-nile necontrolate de statul georgian, carepotrivit documentului strategic, este perce-put\ ca o interven]ie militar\ din partea Rusiei.Cazurile de înc\lcare a frontierelor aerienede c\tre avia]ia militar\ rus\ sunt relevante înacest sens. Cu toate acestea, Georgia sepronun]\ pentru un parteneriat cu Rusia. Înceea ce prive[te str\mutarea conflictelor peteritoriul Georgiei, aceasta este v\zut\ pefondul r\zboiului din Cecenia ([i Daghestan)16.Spre deosebire de Concep]ia de SecuritateNa]ional\ a Georgiei, care vede în Rusia oamenin]are primar\, în Concep]ia Securit\]iiNa]ionale a Republicii Moldova se men]io-neaz\ c\ rela]ia cu Rusia va avea un caracterpragmatic. În ceea ce prive[te Azerbaidjanul,rela]ia cu Rusia reprezint\ un factor destabilitate în regiune.

Amenin]\rile comune ale celor trei statecaucaziene [i a Republicii Moldova sunt legate

de crima organizat\ transfrontalier\, ceea cese exprim\ prin lipsa de control al frontierelordin regiunile separatiste.

Potrivit Concep]iilor de Securitate Na]io-nal\ ale Republicii Moldova, Georgiei [iAzerbaidjanului, destabilizarea economic\ [iinsecuritatea energetic\ reprezint\ o alt\amenin]are la adresa securit\]ii lor. Depen-den]a de resursele vitale se explic\, în cazulRepublicii Moldova, potrivit textului Concep-]iei Securit\]ii Na]ionale, prin „dependen]aexcesiv\ [i unilateral\ a sistemelor autohtoneelectro-energetice [i de distribu]ie a gazuluinatural de cele monopoliste str\ine”. În ceeace prive[te Azerbaigjanul, insecuritateaenergetic\ se exprim\ prin statutul s\u de ]ar\de tranzit [i în contextul discu]iilor privindîmp\r]irea litoralului Caspicii cu statele dinregiune. În privin]a Armeniei, aceasta se vedeamenin]at\ de proiectele energetice alestatelor vecine din ultimii ani. În acest sens,Armenia sus]ine programele europeneINOGATE [i TRASECA.

Toate strategiile scot în eviden]\ leg\turadintre terorism, crim\ organizat\ [i proliferareaarmelor de distrugere în mas\. Aceasta sepoate explica prin faptul c\ Georgia,Azerbaidjanul [i Republica Moldova s-aual\turat coali]iei antiteroriste dup\ eveni-mentele din 11 septembrie 2001. PentruAzerbaidjan, extremismul religios [i politic,al\turi de terorism, reprezint\ o amenin]aremajor\. Explica]ia poate fi dat\ de existen]aunor re]ele teroriste, care [i-au fixat bazele înjurul Azerbaidjanului. În consecin]\, în august2005, ministrul securit\]ii na]ionale a pus subcontrol guvernamental direct moscheile, iarliteratura religioas\ a fost interzis\.

Privitor la Comunitatea Statelor Indepen-dente, Azerbaidjanul, Armenia [i RepublicaMoldova se pronun]\ pentru men]inereacooper\rii în cadrul organiza]iei. Spre deose-bire de Azerbaidjan, Armenia [i RepublicaMoldova, Concep]ia de Securitate Na]ional\a Georgiei nu face nici o referire în acest sens.De altfel, Azerbaidjanul a semnat, în februarie2003, un acord de cooperare tehnico-militar\cu Rusia.

Din perspectiv\ regional\, Georgia [iAzerbaidjan au un interes deosebit pentru

Monitor Strategic


securitatea regiunii M\rii Negre [i M\riiCaspice. De mare importan]\ pentru Georgia[i Azerbaidjan reprezint\ cooperarea cu ]\riledin cadrul organiza]iilor regionale precum>GUAM [i OCEMN. În cazul RepubliciiMoldova, Concep]ia Securit\]ii Na]ionale nuface nicio referire în ceea ce prive[tecooperarea cu statele membre ale GUAM încadrul organiza]iei. Azerbaidjanul, ca parte alumii islamice, acord\ o mare importan]\Organiza]iei Conferin]ei Islamice.

În cazul Georgiei [i Azerbaidjanului,Concep]ia de Securitate Na]ional\men]ioneaz\ parteneriatul strategic cu Turcia.Aceasta se refer\ la cooperarea în proiecteleenergetice comune> Baku-Tbilisi-Djeihan [iBaku-Tbilisi-Erzerum. În acela[i timp, Georgia[i Republica Moldova acord\ importan]\major\ rela]iei cu SUA. În ceea ce prive[teArmenia, potrivit textului strategiei desecuritate na]ional\, guvernul de la Erevanprevedere parteneriat strategic cu Rusia [idezvoltarea rela]iilor cu SUA.

În ceea ce prive[te rela]ia cu România, întextul Concep]iei Securit\]ii Na]ionale aRepublicii Moldova se men]ioneaz\ nece-sitatea încheierii tratatelor de frontier\ [i politicde baz\. Potrivit Concep]iei, în rela]iaRepublicii Moldova cu Ucraina „se vor depuneeforturi în vederea securiz\rii frontierei pesegmentul transnistrean”.

În ceea ce prive[te solu]ionarea conflic-tului moldo-transnistrean, textul Concep]ieiface referire la necesitatea sporirii încrederiiîntre Chi[in\u [i Tiraspol17. De asemenea, suntenumerate m\surile de consolidare a încre-derii, printre care sunt enumerate> asigurareacircula]iei libere, demilitarizarea [i dezarmareape etape, lichidarea posturilor organelor defor]\ instalate în zona de Securitate f\r\acordul Comisiei Unificate de Control.

Important atât pentru Republica Moldovacât [i pentru cele trei ]\ri din Caucazul deSud este rolul unor organiza]ii ca OSCE [iONU, Consiliului Europei [i ai UniuniiEuropene. În cazul Armeniei [i RepubliciiMoldova, acestor organiza]ii se adaug\ [i CSI.Trebuie ad\ugat c\ potrivit Concep]ieiSecurit\]ii Na]ionale a Republicii Moldova „în

limita statutului de neutralitate permanent\ vacoopera cu statele membre ale CSI pentruconsolidarea segmentului de securitate alorganiza]iei”.

Concluzii

Concep]iile de Securitate Na]ional\ com-parate au multe tr\s\turi comune, dar scot îneviden]\ [i diferen]e semnificative. În ceeace prive[te asem\n\rile, este central\percep]ia cvasi-identic\ a amenin]\rilor, datfiind faptul c\ aceste state se confrunt\ cuprobleme interne asem\n\toare (cea maiimportant\ fiind separatismul regional).

Dac\ Georgia [i Azerbaidjan au alesintegrarea în structurile NATO, documentulstrategic al Armeniei men]ioneaz\ dezvoltarearela]iilor cu Alian]a Nord Atlantic\. În cazulRepublicii Moldova, Concep]ia men]ioneaz\rela]ia pragmatic\ cu NATO. RepublicaMoldova nu a renun]at la statutul de neutra-litate permanent\, men]ionat [i în Concep]iaSecurit\]ii Na]ionale din 1995, care a fostaprobat printr-o decizie politic\ de con-junctur\, o dat\ cu aprobarea Constitu]iei, iarmotivele acestei decizii nu sunt clare niciast\zi. Cert este c\ adoptarea neutralit\]ii acoincis cu reorientarea politicii externe [ipromovarea discursului pro-rusesc.

Obiectivul strategic de aderare la institu]iileUniunii Europene este comun pentru stra-tegiile Republicii Moldova, Georgiei [iAzerbaidjanului. În timp ce, Strategia deSecuritate Na]ional\ a Armeniei men]ioneaz\dezvoltarea rela]iilor cu Uniunea European\.

Ceea ce este comun pentru Concep]iilede Securitate Na]ional\ ale statelor dinCaucazul de Sud, este corelarea solu]ion\riiproblemelor de separatism teritorial cu sprijinulUE [i NATO.

La capitolul diferen]e, ele decurg dinamenin]\rile specifice fiec\rei zone geografice[i din rela]iile bilaterale cu statele vecine.

Note

1 În cazul Armeniei, documentul de baz\ ceidentific\ obiectivele, amenin]\rile [i vulnerabilit\]ilese nume[te Strategia de Securitate Na]ional\.

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 200894

Monitor Strategic2 Dumitru Mînz\rari, ProiectulConcep]iei

Securit\]ii Na]ionale - test decisiv pentru elita politic\moldoveneasc\, Chi[in\u: Institutul pentru Dezvoltaresi Ini]iative Sociale, Nr. 1, 2007, p. 4

3 Ruxandra Stoicescu, Conceptul de securitate, înLuciana Alexandra Ghica, Marian Zulean (coordo-natori), Politica de Securitate Na]ional\. Concepte,institu]ii, procese, Ed. Polirom, 2007, Bucure[ti, pp.77 -78

4 Seghey Kortunov, ∇∫ ◊∫∑∴⎝ ⎨◊⎞⎝⎩⎨◊⎣⎫⎨⎩⎡⟨∑⎜⎩⎪◊⟩⎨⎩⟩∫⎝: ⎩∫®∑∫⎦ ⎨◊ ⌠∴ ⎩⎜⎦ ⎝ ®⎦⎜⎩®⎦ (Strateghiana]ionalinoi bezopasnosti: otvetî na ugrozî i vîzovî),17 februarie 2006, vezi: http://www.vshu.ru/persons/2/new_02846_02.doc

5 Mariam Dekanozishvili,The EU in The SouthCaucassus: By what means, to what ends?, GeorgianFoundations for Strategic and International Studies,january

6 2004Republica Molodva a fost inclus\ în PEV în 2003,

iar cele trei state caucaziene din 2004.7 Georgia a semnat IPAP cu NATO în 2004, iar

Azerbaidjanul [i Armenia în 2005.8 Concep]ia de Securitate Na]ional\ a Georgiei a

fost elaborat\ în colaborare cu Institutul de Politic\Extern\ din SUA.

9 În ianuarie 2008, în Georgia, a fost organizatreferendumul privind aderarea ]\rii la NATO, la carepeste 70% din popula]ie s-a exprimat în favoareaacestei direc]ii.

10 Low-Beer, Francis, The concept of neutralism,in “The American Political Science Review, Vol. 58,No. 2, Jun 1964, p. 388

11 Graham Evans, Jeffrey Newnham., p. 37812 În primii ani de independen]\ dimensiunea

integr\rii euro-atlantice nu a fost clar formulat\ deChi[in\u drept o prioritate strategic\. În 1998, prinProgramul de activitate a Guvernului [i apoi în 2002prin Concep]ia de Politic\ Extern\ a MinisteruluiAfacerilor Externe, integrarea în UE a fost descris\drept „obiectiv strategic al politicii externe aRepublicii Moldova”, dar a r\mas la forma declarativ\.Pentru mai multe detalii vezi: Elena Prohni]chi http://www. ipp .md/ f i l es /Pub l i ca t i i /2002/decembr ie/Prohn.doc

13 Ion Marandici, Moldova’s neutrality: what is atstake?, disponibil online la http://www.viitorul.org/publ ic/866/en/IonM%20%20studiu_neutral i tate_eng_.doc

14 Republica Moldova a refuzat s\ semnezeÎn]elegerea de Securitate Colectiv\, iar mai târziu arefuzat s\ adere la Organiza]ia Tratatului de SecuritateColectiv\ din cadrul CSI.

15 Pe teritoriul Armeniei se afl\ baze militareruse[ti (la grani]a cu Turcia, trupe de avia]ie, rachete[i unit\]i de tancuri). Însu[i faptul c\ Armenia estemembr\ a Tratatului de Securitate Colectiv\ din cadrulCSI [i cooperare politico-militar\, practic, excludeviziunea asupra Erevanului ca fiind un partener în

domeniul securit\]ii în regiune.

16 În 2002, criza rela]iei dintre Rusia [i Georgiase adâncise pe fondul cererilor Rusiei de a extr\daterori[ti ceceni afla]i pe teritoriul georgian. Pentru oprezentare mai detaliat\ vezi: Serghey Blagov, http://www.eurasianet.org/russian/department/insight/articles/eav010703ru.

17 Acestea se refer\ la „pachetul de m\suri deîncredere”, propus de pre[edintele Vladimir Voronin

în toamna anului 2007.

Bibliografie>

1. Barnivi, Andro, Russian stance in theCaucasus and the national security strategy ofGeorgia, 2005, accesibil online la http>//stand.ge/e n / u p l o a d / R U S S I A N % 2 0 S T A N C E% 2 0 I N % 2 0 C A U C A S U S % 2 0 A N D% 2 0 G E O R G I A N % 2 0 N A T I N O A L %20SECURITY.pdf

2. Concep]ia Securit\]ii Na]ionale a RepubliciiMoldova (1995), disponibil la http>//w w w . a r m y . g o v . m d / l e g i / C o n c e p t i a % 2 0securitatii.htm

3. Concep]ia Securit\]ii Na]ionale a RepubliciiMoldova (2008), disponibil la http>//www.parlament.md/lawprocess/laws/may2008/112-XVI-22.05.2008/

4. Constitu]ia Republicii Moldova, disponibilonline la http>//gov.md/content/ro/0000072.pdf

5. Dekanozishvili, Mariam, The EU in TheSouth Caucassus> By what means, to what ends?,Georgian Foundations for Strategic andInternational Studies, january 2004, disponibilla> http>//www.ceeol.com/aspx/getdocument.aspx?logid=5&id=5EEE1000-ECE3-404D-B9CB-8C075C3F6B30

6. Darchiashvili, David, Georgian Securitysector: achievements and failures, disponibil onlinela: www.bmlv.gv.at/pdf

7. Geopolitique. Caucase et Asie Centrale,Revue de L’institut International de Geopolitique,No. 79, Juliet-Septembre 2002

8. Ghica, Luciana Alexandra, Zulean, Marian,(coordonatori), Politica de Securitate Na]ional\.Concepte, institu]ii, procese, Ed. Polirom, 2007,Bucure[ti

9. Dr. Herd, Graeme, Moldovan SecurityPolitics: A tale of Three Cities, accesibil la https://consortium.pims.org/moldovan-security-politics-a-table-of-three-cities

10. Kortunov, Serghey, Ñòðàòå\èÿ íàöèîíàëüíîéáåçîïàñíîñòè: îòâåòû íà ó\ðîçû è âûçîâû, 17 februarie2006, accesibil la http://www.vshu.ru/persons/2/new_02846_02.doc

11. Low-Beer, Francis, The concept ofneutralism, in “The American Political ScienceReview, Vol. 58, No. 2, Jun 1964

12. Marandici, Ion, Moldova’s neutrality: whatis at stake?, http://www.viitorul.org/public/866/en/IonM%20%20studiu_ neutralitate_eng_. doc

13. Markedonov, S. M., Àçåðáàéäæàí: «áåçäðóçåé è áåç âðà\îâ» (Ayerbaidjan: „bez druzei i

Monitor Strategic


bez vragov”), http>//www.globalaffairs.ru/numbers/27/8088.html

14. Mînz\rari, Dumitru, Proiectul Concep]ieiSecurit\]ii Na]ionale - test decisiv pentru elita politic\moldoveneasc\, Chi[in\u> Institutul pentru Dezvoltaresi Ini]iative Sociale, Nr. 1, 2007

15. National Security Concept of Georgia,accesibil la http>//www.parliament.ge/files/292_880_927746_concept_en.pdf

16. National Security Concept of the Republic ofAzerbaidjan, accesibil online la http>//merln.ndu.edu/whitepapers/Azerbaijan2007.pdf

17. National Security Strategy of the Republic ofArmenia, accesibil la> www.mil.am/eng/ http>//s t a n d . g e / e n / u p l o a d / R U S S I A N % 2 0 S T A N C E%20IN%20CAUCASUS%20AND% 20GEORGIAN%20NATINOAL%20SECURITY.pdf

Anex\

Indice Republica Moldova

Armenia Georgia Azerbaidjan

Denumirea documentului

Concepţia de Securitate Naţională

Strategia de Securitate Naţională



Viziunea asupra mediului internaţional de securitate

Instabil, în continuă schimbare

-

-

-

Obiectiv Integrarea în UE şi cooperarea cu NATO*

Cooperarea cu NATO şi UE

Integrarea în UE şi NATO

Integrarea în UE şi NATO

Riscuri şi ameninţări

Subminarea independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale; Separatismul; Coerciţia externă; Crima organizată transfrontalieră; Terorismul şi proliferarea armelor de distrugere în masă; Destabilizarea economică

Recurgerea la forţa armată; Conflicte etnice; Închiderea/blocarea căilor de tranzit pe teritoriul statelor vecine; slaba funcţionare a uniunilor/organiza-ţiilor strategice; Terorismul şi crima transfrontalieră; Izolarea Armeniei de la programele energetice; Dependenţa energetică

Subminarea independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale; Separatismul; Coerciţia externă; Crima organizată transfrontalieră; Terorismul şi proliferarea armelor de distrugere în masă; Destabilizarea economică; intervenţia militară, strămutarea conflictelor din statele vecine pe teritoriul său

Subminarea independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale; Separatismul; Coerciţia externă; Crima organizată transfrontalieră; Terorismul şi proliferarea armelor de distrugere în masă; Destabilizarea economică; conflictele regionale şi crima organizată transfrontalieră, acţiunile ce subminează infrastructura energetică, militarizarea regională

Viziunea asupra rezolvării conflictelor îngheţate

Integritatea teritorială, largirea formatului de negocieri;

- Integritatea teritorială Integritatea teritorială

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 200896

Monitor Strategic

Summary

This paper is focused on making a comparative analysis of the Conceptions of the national security ofthe Republic of Moldova, Georgia, Armenia and Azerbaijan, taking into account the influence of externaland internal factors which all led to different or similar approaches in the realm of security. The comparativeanalysis takes into consideration the influence of those factors regarding the approaches on security vis-

à-vis the so-called frozen conflicts (in Transnistria, Abkhazia, South Ossetia, and Nagorno-Karabakh).

Mariana Nebesnea is currently a Ph.D. student at the National School for Political andAdministrative Studies in Bucharest.

Monitor Strategic

97CRISIS MANAGEMENT AND CONFLICT PREVENTION

CRISIS MANAGEMENT ANDCONFLICT PREVENTION

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 200898

Monitor Strategic

Monitor Strategic


OUTLINE

• U.S. Policy in the Black Sea Region• Functional Framework for Regional

Security• Transnational Threats• Network of Friendly States• Security Regime Functions• Crisis Response/Consequence Mana-

gement

Why the Black Sea Region?

• Transnational Threats• Energy Security• Strategic Corridor• Build Partner Capacity• NATO/EU• Manage Russian Relationship

U.S. Black Sea Policy

Three Pillars>I. Democratic and Market Economic

ReformII. Economic Development and Energy

SecurityIII. Security Cooperation

Security - Regional Ownership, RegionalLeadership

• Security Cooperation• Develop/Expand Regional

Security Regimes• Border Security• Air Surveillance and Control• Maritime Security• Crisis Response and

Consequence Management• Strengthen Regional Institutions

Role of NATO• NATO is in BS Region to Stay– Trilateral Cooperation among Allies is the

foundation for larger regional cooperation• NATO Tools to Further Common

Objectives– Defense Institution Building– Counterterrorism– Clearing House Efforts– ExercisesA Functional Framework for Regional

Security - Transnational Threats• Transnational/Regional Terrorism• WMD Proliferation• Trafficking in Small Arms and Light

Weapons• Narcotics Smuggling• Trafficking in Persons• Transnational Criminal Organizations• Characteristics

•Dispersed and DecentralizedNetworks•Use Global Transport/Communications Infrastructure

• Exploit Open Borders• Flexible, Adaptable, and Mobile• Increasingly Interdependent

Strategic Crime> “The combinedlawlessness of organized crime, drugtrafficking, and terrorism of a quantity and aquality that threatens a range of securityinterests of a state.”

Network of Friendly States – “It takes aNetwork to Fight a Network…”

General Characteristics of a NOFS• Established/Long-Standing• Not “State-Centric”

Crisis Response,Consequence Management

A Model Security RegimeColonel Albert M. Zaccor

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 2008100

Monitor Strategic

• Information Sharing• A “Learning Organization”• Non-HierarchicalSpecific Requirements of a NOFS• Sovereign Control• Information and Intelligence Sharing• Contribution to Regional Security• Capabilities for Joint Action

Functional Framework Detect→→→→→ Decide

→→→→→React→→→→→ Contain

Detect

• Intelligence Collection• Airspace Surveillance, Management, and

Control• Border (including Maritime) Surveillance,

including WMD Detection• Public Health/Infectious Disease

Monitoring and Reporting

Decide

• National/Regional Command,Control, Communications, Computers andIntelligence (C4I) Systems

React

•Deployable Military General PurposeReaction force

•Military Special Purpose Forces withCounterterrorism and WMD

•Detection/Seizure Capabilities•Civil Police Special Operations Forces

with Counterterrorism and WMD•Detection/Seizure Capabilities•Maritime Reaction Forces (Navy and/or

Coast Guard, where applicable)

Contain

•Civilian Police Forces (National/Local)•Border Security– Port and Airport Security– Immigration and Customs Controls– Container Security– WMD Portal Monitoring•Crisis Response & Consequence

Management System

•CBRN Materials Security

Implications for the Black Sea Region

•Border Security•Air Surveillance, Management and

Control•Maritime Security•Crisis Response/Consequence Mana-

gement•Institutions

Crisis Response and ConsequenceManagement - The Foundation for

Effective Regional Cooperation

Security Regimes Compared•Border Security•Air Surveillance, Management and

Control•Maritime Security•Crisis Response/Consequence Mana-

gement

Anatomy of a Security RegimeDETECT•National Early Warning Capabilities•Shared Regional Early Warning and

Notification•National Niche Capabilities in Specialized

Detection (e.g., Contagious Diseases etc.)DECIDE•National CR/CM Command Centers•Regional Network for Information Sharing

and Joint Decision Making•Alternate Centers for Management of

Regional Disasters•Open Architecture to Allow for Future

Information Inputs (e.g., LE data, Maritime,Air etc.)

REACT•National Capabilities Pooled•Joint Training/Exercises•Niche Capabilities•Standing Regional Force (e.g. SEEBRIG)CONTAIN•National CM Capabilities•Regional Coop to Contain Effects•More Effectively Leverage International

Efforts

Monitor Strategic


•Specialized Containment for CertainCategories (e.g., radiological)

Vision for Way Ahead - CR/CM aFoundation for Regional Cooperation

•Regional Information Sharing

•Common Assessments of Threats/Risks•Common Tactics, Techniques, Proce-

dures•Pool Resources to Build Capacity•National Niche Capabilities•Build and Link Institutional Frameworks

SUMMARY

This presentation has been displayed during the Crisis Management and Conflict Prevention Seminar,Bra[ov, Romania, 13-17 May 2008. It expresses the author’s personal views and it does not imply theinstitution of which he is part of.

Colonel Albert M. Zaccor is Deputy Director, European Policy Office of the Secretary of Defense(United States).

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 2008102

Monitor Strategic

Topics

•Critical Role of Civil MilitaryEmergency Cooperation and CMEP

•Emergency Operations/Crisis Manage-ment

•The Role of NGOs•Conclusions

USACE EMI Goals and Objectives

Develop professional civil-military emer-gency management competence andexperience to>

•Support security through reducing theimpacts of and improving the response tomajor hazards from all disasters

•Recognize stress on democraticgovernments caused by disasters

•Support international partner national andregional strategies relating to disasterpreparedness and consequence management.

•Assist the partners in developing regionaland national plans for catastrophic disasterresponse including cooperation withinternational and nongovernmentalorganizations.

•Create reliable civil-military planningprocesses that are interoperable andsustainable by the partners using Internetapplications.

•Assess current status of disaster-relatedpreparedness< identify needs< conductseminars, workshops, and Table Top Exercises(TTXs) to improve stability by enhancing civil-

The Role of Humanitarian Organizationsand Civil Military Cooperation

in the Field of Crisis Managementand Conflict Prevention

Andrew J. Bruzewicz

military cooperation in emergency planningand response.

•Provide After Action Reports (AARs)evaluating exercise performance, identifyareas requiring attention, and buildcapabilities.

USACE EMI Services

•GIS Workshops•Regional GIS Workshops•Response Plan development Workshop

Series (Lessons Learned and Best Practices)•Interagency Crisis Management System/

Plans Review Workshops•Crisis Management Center Development

Workshops•Bilateral Table Top Exercises (TTXs)•Regional Exercises•“Democracy 101” and Disaster

Preparedness in a Democracy Seminars•Emergency Preparedness Surveys•Personnel Exchanges and Participation in

US-based Planning Exercises•Critical Infrastructure Protection Seminars•Special Topics/Functional Area Seminars

EMI Outcomes•Improved consequence management

capabilities through realistic scenariodevelopment, TTX events, and after actionanalysis and reporting in more than 55 majoractivities since 1999.

•Mentorship by partners in use of GIS anddisaster-related technologies.

•Strengthened cooperation between US,partners, and neighboring countries.

Monitor Strategic


•Improved partner capacity to conducttheater security and stability operationsthrough civil-military response plans andprocedures (including all ministries) and incoordination with NGO’s.

•Increased national and regional disasterresilience through enhanced planning anddevelopment of regional networks ofemergency/disaster agencies and responders

•Partners providing assistance duringregional crises (Bulgarian floods), using thetools provided during the CMEP events (AvianFlu outbreak in the Danube Delta), promotingregional cooperation during natural and man-made disasters including WMD ensuring thattoday’s issues are not tomorrow’s crises.

What is Crisis Management?

Mitigation - Activities that prevent adisaster, reduce the chance of it happening, orreduce its damaging effects.

Preparedness - Actions taken before theimpact, including plans and preparations fordisaster

Response - Actions taken during the initialimpact of a disaster, including those to savelives and prevent further property damage

Recovery - Actions taken after the initialimpact, including those directed toward areturn to normalcy.

Support to Federal EmergencyManagement Agency (FEMA)

•National Response Framework establishesDHS (FEMA) as lead agency for disasterresponse

•DoD has designated USACE as executiveagent for Emergency Support Function #3along with our Joint Forces

•15 ESFs w/ specified primary agencies

National Response Framework -Emergency Support Functions (ESF) and

Coordinator Agency

1. Transportation (DOT)2. Communications (DHS)3. Public Works & Engineering (DOD<

USACE)

4. Firefighting (DOA)5. Emergency Management (FEMA)6. Mass Care, Housing, and Human

Services (DHS)7. Resource Support (GSA)8. Public Health and Medical Services

(DHHS)9. Urban Search and Rescue (FEMA)10.Oil and Hazardous Materials (EPA)11. Agriculture and Natural Resources

(DOA)12. Energy (DOE)13. Public Safety and Security ( DHS/DOJ)14. Long-Term Community Recovery and

Mitigation (DHS)15. External Affairs (DHS)

Disaster Planning, Response &Preparedness> Tools and Strategies•Planning & Response Teams (PRTs)•Advance Contracting Initiatives (ACI)•ESF #3 Team Leader Cadre•Subject-Matter-Experts (SMEs)•Pre-Scripted Mission Assignments (MAs)•Training, Exercises & Workshops• Remedial / Corrective Action Plan•ESF #3 Field Guides, Missions, Functional

Guides•Deployable Tactical Operations System

(DTOS)•ENGlink Interactive•Field Force Engineering (FFE) Preparation

Planning Tools / Products

•ESF #3 Mission guides•Functional Guides•Forecast Models•Debris Removal Guides (including

WMD)•POD planning/operational guides

Pre-Scripted Mission Assignments

•Temporary Emergency Power•Potable Water•Ice•Debris Removal and Disposal•Technical Assistance•Logistics Support

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 2008104

Monitor Strategic

•Temporary Housing•Temporary Roofing•Structural Assessments / Evaluations•Urban Search and Rescue Support

Advance Contract Initiative (ACI)

•Pre-awarded, competitively bid contractsfor

– Ice– Water– Debris removal– Temporary roofing– Temporary power• Allows quick deployment of resources

prior to and immediately after an event

Subject Matter Experts (SME)

•Maintain cadres of Subject matter Expertsthat can be provided directly to State, Localand other federal authorities under technicalassistance missions

•The USACE workforce allows us to tapinto many different technical skill sets andapply them to any given problem

ESF #3 Management Team

•ESF 3# Team Leader (TL) and stafffunctions as part of the Federal CoordinatingOfficer’s (FCO’s) staff

•ESF #3 in the Disaster Field Office willdevelop and coordinate ESF #3 missions

•ESF #3 team coordinates missiondevelopment with the Division ForwardCommander

Missions Supporting Department ofDefense

•Provide Engineer staff to Joint Task Force•Military Contingencies•International Disaster Response•Base Support•Other Support as Tasked by DoD

Missions Under Corps Authority

•Authorities come from>– PL 84-99 (Flood Control and Coastal

Emergencies)

– HSPP•PL 84-99 covers flooding/ coastal

emergencies•HSPP covers non-flood responses>

Earthquakes, terrorism

PL 84-99 The Flood fight - Types ofAssistance

•Technical Assistance•Direct Assistance•Advance Measures Assistance•Emergency Water Assistance•Post Flood Assistance•Rehabilitation Assistance

Criteria

•Rivers at or above flood stage.•Local resources exhausted.•Locals assistance requested through state.•Temporary measures only.•100% Federally funded.•Removal / upgrades are local

responsibility.

Types of Assistance

•Technical assistance– Evaluation– Recommendations•Direct assistance– Sandbags and pumps– Emergency contracting– Levee Reinforcement

FEMA Missions after Katrina

• The Corps received FEMA missions, inaccordance with the National Response Plan,in following areas>

– Un-watering City of New Orleans &surrounding parishes

– Ice and water delivery– Temporary power assessment and

generation– Debris removal– Temporary roofing repair– Temporary housing– Structural Safety Assessment– Other engineering support and technical

assistance

Monitor Strategic


Examples of Support to FEMA Statisticsfrom 2005 Hurricanes>

•Over of 8,000 Corps employeessupported the response to the hurricanes.

•A total of 193,000 temporary roofs wereinstalled.

•The Corps delivered 103 million liters ofwater and 105 million kgs of ice.

•900 + generators were installed.•50 Million cubic yards of debris was

removed.•Total missions received from FEMA> $4.4

Billion•Thousands of temporary structures and

homes installed

Non Governmental Organizations (NGOs)

A. NGO Support to Response•Assessment•Water supply and purification kits and

systems– Rehydration salts•Essential food and non-food goods– Kitchen sets, jerry cans, baby milk, shoes

and clothing•Shelter– Tents, tarps, plastic sheeting– Bedding, netting•Sanitation– Latrines, washing areas, personal

hygiene, disinfectant•Debris clearance•Fuel and temporary power•Emergency medical care – Trauma care

and depressionMobile units, first aid, supplies and

personnel•Temporary mortuaries and burial sites•Carcass disposal•Project management, logistics,

administration

B. NGO Support to Recovery•Temporary and permanent Housing - Building supplies•Economic reconstitution– Small program grants– Crafts, local industry (fishing boats/nets,

agriculture tools)

– Food for work – Microfinance•Health– Hospital repair and equipment– Immunizations, supplies– Care for the most vulnerable– Safe play areas, day care– Nutrition programs•Food and mass cooking•Trace relatives•Water – Well and pond cleaning – Water treatment, tanks•Retraining “ Health care, education, local

leadership•Power restoration•Communications “ Satellite phones•Transportation “ Roads and bridges•Schools “ Temporary and permanent

building repair

NGO Improvement Objectives•Increased information exchange

including showing geographical areas andsectors of activity

•Minimization or elimination of duplicationof activities, identification of unserved areas,and fostering of opportunities for jointpartnerships and interventions

•Agency expertise harnessed bycommunities for overall performanceimprovement

•Guidelines, procedures, collection of datamethods, and success measures withcommon standards

•Common voice of NGO community toother audiences

Conclusions

•In large disasters civil-military cooperationis essential

•In larger or transnational disasters, civil-military cooperation extends across bordersand becomes regional

• Regional issues are best addressed firstin training and exercises

•Crisis management benefits from>- Shared data bases- An accurate, regularly updated Common

Operating Picture

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 2008106

Monitor Strategic

- Geographic Information Systems (GIS)- Coordination, coordination, coordination- Communication, communication,

communication•Coordination is required>- Across ministries

- Across all levels of government- Input of local elements is essential- Across the public and private sectors and

with participating NGOs•Everything begins with NETWORKING>

Civil – Military – Private Sector - NGOs

SUMMARY

This presentation has been displayed during the Crisis Management And Conflict Prevention Seminar,Bra[ov, Romania, 13-17 May 2008

Andrew J. Bruzewicz is Program Manager of the US Army Corps of Engineers, ManagementInternational Program, which works to assist nations and regional entities improve their disasterpreparedness, planning and response capabilities. He has previously served as Program Manager ofthe Civil Military Emergency Preparedness Program and was the first program manager of the Corps’Black Sea Initiative for Department of Army. Mr. Bruzewicz is interested in all phases of disastermanagement, the use of GIS and remote sensing as enabling technologies permitting improvedinformation flow between emergency managers and responders, and ways in which thesetechnologies can be used to monitor, protect and assess the status of critical infrastructure.

Monitor Strategic

107RUSIA/CSI

RUSIA/CSI

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 2008108

Monitor Strategic

Monitor Strategic

109RUSIA/CSI

Introducere sau despre securitatena]ional\ ab initio

Noua ordine mondial\ stabilit\ dup\R\zboiul Rece, apelul pe care mul]i actoriinterna]ionali îl fac la doctrina preventiv\, saunoile politici în domeniul securit\]ii na]ionale[i în mod specific în cel al armamentuluinuclear sunt în egal\ m\sur\ chestiunirelevante pentru viziunea asupra securit\]ii pecare Rusia a avansat-o în ultimul deceniu [ijum\tate. Modul în care este conceput\ politicade securitate a Rusiei este o variabil\ impor-tant\ în analiza securit\]ii interna]ionale. Înprimul rând, aceasta se datoreaz\ viziuniiRusiei despre sine drept o putere sistemic\ [irolului pe care [i-l asum\ în multe zone aleGlobului, dar [i impactului pe care redactareastrategiilor de securitate [i militar\ îl poateavea atât asupra strategiei privind armele dedistrugere în mas\, asupra rela]iilor bilateralecu alte puteri majore sau minore, cât [i asupramodului în care securitatea este conceput\în Europa, Asia sau Orientul Apropiat1.

Dou\ dimensiuni semnificative domin\construirea politicii externe a Federa]iei Rusedup\ 1990. Pe de o parte, disolu]ia UniuniiSovietice a atras o criz\ de identitate pentrunoul stat în procesul de edificare, iar con-secin]ele acestui proces au influen]at semni-ficativ modul în care securitatea na]ional\ afost formulat\< de pe alt\ parte, sfâr[itulR\zboiului Rece a dus la unipolaritatea siste-mului interna]ional [i hegemonia StatelorUnite, corelat\ cu al]i factori precum sc\dereasemnificativ\ a probabilit\]ii unui conflict major

care s\ utilizeze arme nucleare sau con-ven]ionale, expansiunea Europei prin consoli-darea Uniunii Europene [i NATO sau democra-tizarea unui num\r semnificativ de state2.

A[a cum va fi ilustrat în cele ce urmeaz\,orientarea pro sau anti-occidental\ esteconsiderat\ definitorie pentru descriereapoliticii externe a Rusiei în anii 1990. Pentrua fi consecvent\ cu aceast\ supozi]ie, aceast\lucrare î[i propune s\ analizeze evolu]iaconceptului de securitate na]ional\, a[a cumreiese din principalele documente ce ghideaz\ac]iunea politic\ [i militar\, respectivConcep]iile de Securitate Na]ional\ [iDoctrinele Militare elaborate de oficialii ru[idup\ destr\marea Uniunii Sovietice.

Analiza documentelor strategice aleFedera]iei Ruse dup\ 1991 indic\ atât oschimbare a discursului, cât [i o reorientare apoliticii externe de la începutul anilor 1990pân\ la sfâr[itul celui de al doilea mandat depre[edinte al lui Vladimir Putin. Analiza careurmeaz\ se va concentra pe documentelestrategiei na]ionale din 2000, sugerând îns\diferen]ele substan]iale în raport cuformul\rile securit\]ii na]ionale din 1993 [i1997 [i aducând în discu]ie proiectul dedoctrin\ militar\ din 2006. Astfel, prima parteeste dedicat\ tras\rii caracteristicilor generaleale perioadei postcomuniste în termeniidezbaterilor politice interne cu privire laorientarea politicii externe [i a discursuluidespre securitatea na]ional\. Partea a doua,mai consistent\, cuprinde analiza substan]ial\a documentelor securit\]ii na]ionale ruse[ti.Urmând dimensiunile de ansamblu ale

Securitatea naþionalã a Federaþiei Ruseîn postcomunism.

De la occidentalizare la pragmatismFelicia Alexandru

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 2008110

Monitor Strategic

acestora, sunt discutate [i comparate succesivviziunea asupra sistemului interna]ional [iinteresele na]ionale în toate documentele destrategie, amenin]\rile percepute, atât la nivelextern cât [i intern, [i direc]iile de ac]iune [iinstrumentele pentru asigurarea securit\]iina]ionale. Aici o aten]ie special\ este acordat\,pe de o parte, puterii militare, iar pe de alt\parte, complexului de securitate regional înraport cu nivelul global.

Una dintre concluziile principale se refer\la sl\biciunea Rusiei pe plan intern [i la dificul-tatea de a se integra ca o mare putere în siste-mul interna]ional drept factorii de baz\ înradicalizarea limbajului [i l\rgirea sferei instru-mentelor de asigurare a securit\]ii na]ionaleo dat\ cu documentele de securitate na]ional\din anul 2000.

Gen proxim [i diferen]\ specific\ înredactarea documentelor de strategie

na]ional\ ale Federa]iei Ruse> 1993-2000

Sfâr[itul R\zboiului Rece a presupusîncheierea unui întreg sistem de securitate,[i, implicit, necesitatea pentru ca nouaFedera]ie Rus\ s\ î[i defineasc\ interesulna]ional, priorit\]ile securit\]ii na]ionale [iprincipalele instrumente pentru atingereaacestor obiective. Aceast\ dimensiune a fostcu atât mai important\ cu cât domeniulsecurit\]ii na]ionale a Uniunii Sovietice (înesen]\ defensiv începând cu 1987) [i, ulterior,al Federa]iei Ruse, a fost unul care a generatcontroverse, atât la nivel intern, cât [i exterior,prin dinamica perceput\, rolul puterii militare,continuitatea cu trecutul sau viziunea deansamblu3.

Dintr-o perspectiv\ realist\ asupra rela]iilorinterna]ionale, schimbarea este determinat\de adaptarea la constrângerile externecondi]ionate de modific\rile în ceea ceprive[te puterea relativ\ a actorilor din sistem.Analizând rela]ia dintre declinul hegemonic[i schimbarea politicii de securitate dintr-operspectiv\ realist\ care î[i asum\ atât nivelulinterna]ional, cât [i cel domestic de analiz\,Wohlforth consider\ c\ declinul relativ estelegat de puterea relativ\ perceput\ a statului,[i, în al doilea rând, de faptul c\ declinul relativeste legat de costurile competi]iei interna-]ionale în domeniul securit\]ii4. Prima etap\ a

tranzi]iei postcomuniste a însemnat îns\pentru Rusia, mai degrab\ decât o reorientarefundamental\ a politicii externe, în primul rândinstalarea unei crize economice semnificative,anomie social\ vizibil\ în destr\marea ordinii,dar [i apari]ia sentimentului de umilireinterna]ional\, cuprins de unii autori însintagma „vid anarhic”5.

În analiza rela]iilor dintre puterile occiden-tale [i Rusia, Tsygankov identific\ patru mari[coli de gândire> integra]ioni[tii (accentueaz\similarit\]ile între Rusia [i Occident), suporteriibalan]ei de putere (viziune asupra Rusiei ca oentitate geopolitic\ distinct\), neoimperiali[tii(identitatea cultural\ rus\ este prin natur\anti-occidental\) [i suporterii normaliz\riiRusiei ca o mare putere (tendin]\ generat\ odat\ cu Primakov)6.

În opinia anumitor autori, provocareareformatorilor democratici la începutul anilor1990 a fost, pe de o parte, s\ identificemodalitatea potrivit\ pentru înlocuirea meca-nismelor de decizie sovietice cu unele maidemocratice, iar, pe de alt\ parte, s\ asiguretransparen]a procesului de decizie în dome-niul securit\]ii, dar f\r\ a dezv\lui în totalitatemodul de elaborare7.

Unul dintre aspectele necontestate deanali[tii politicii externe a Rusiei este acela alorient\rii pro-vestice a acesteia în primii anidup\ sfâr[itul R\zboiului Rece. La începutullui 1992, ministrul de externe Andrey Kozyreva numit principiile democratice [i pacea dreptbaz\ pentru orientarea politicii externe, a c\reidirec]ie a separat-o de politica lui Gorbaciov[i de baza ideologic\ a URSS, respectivinteresele de clas\. Perioada 1992 – 1993 estemartora unei schimb\ri treptate c\tre articu-larea limbajului na]ionalist în politica intern\,în condi]iile în care lipsa de coeren]\ în primiiani ai post-comunismului în materie de politic\extern\ are o posibil\ cauz\ în opiniileconcurente despre locul Rusiei în lume. Astfel,dac\ prima etap\ este caracterizat\ deorientarea pro-occidental\ preponderent\, îna doua etap\ suporterii for]elor na]ionaliste [imoderat conservatoare chestioneaz\abordarea anterioar\, care, începând cu 1992,fac apel mai degrab\ la eurasianism8. Modulîn care ideea na]ional\ rus\ a reinclusconceptul de Eurasia este vizibil în modul de

Monitor Strategic

111RUSIA/CSI

structurare a documentelor strategice ruse[tidup\ 1993. Acestea au fost îndelung analizate[i criticate fie pentru formul\rile vagi sauincoerente, fie pentru c\, dovad\ a uneimo[teniri îndelungate, componenta militar\este accentuat\ excesiv în detrimentul altora,fapt explicabil frecvent prin dorin]a deacumulare a puterii militare de c\tre sovietici[i utilizarea sa drept instrument central alpoliticii externe.

În opinia lui Nazarkin, elaborarea [iadoptarea de documente conceptuale, ini]iateîn anii 1990, au avut rolul de a m\ri controlulcivililor asupra organelor securit\]ii na]ionale9.Procesul de formulare a documentelor cheieîn domeniul securit\]ii na]ionale a Rusiei aînceput odat\ cu desemnarea de c\treConsiliul Securit\]ii Na]ionale al Federa]ieiRuse a Comisiei Interdepartamentale dePolitic\ Extern\, care cuprindea exper]i aiMinisterului de Externe [i Ministerului Ap\r\rii,precum [i ai altor agen]ii din domeniuleconomic, financiar sau al serviciilor secrete.De[i o formulare coerent\ a direc]iilor politiciiexterne presupunea mai întâi adoptarea uneiConcep]ii a Politicii Externe, gradul de gene-ralitate a acestui tip de document [i dificult\]ilede nivel ideatic între grupurile de interese peplan intern au f\cut ca adoptarea acesteiConcep]ii s\ fie amânat\, fiind elaborate [iadoptate mai întâi Doctrina Militar\ [iConcep]ia de Securitate Na]ional\, maispecifice [i necesare cerin]elor imediate aleprocesului decizional10.

Necesitatea perceput\ a unei formul\riclare a politicii externe determin\ elaborareaini]ial\ a unui draft în 1992 de c\tre Koz;rev,respins de Sovietul Suprem. În 1993, grupulde lucru al Consiliului Securit\]ii redacteaz\ oconcep]ie de politic\ extern\ care este în celedin urm\ aprobat\ de Parlament, dar careeviden]iaz\ disputa între liberali [i conservatoriasupra atitudinii pe care Rusia trebuie s\ oaib\ în ceea ce prive[te CSI [i protejareaintereselor ruse[ti în zon\< totu[i, ambelegrup\ri consider\ îns\ c\ cele 25 milioane deetnici ru[i sunt un interes major al politiciiexterne ruse[ti11. Concep]ia securit\]iina]ionale la care Concep]ia de politic\ extern\[i Doctrina militar\ din 1993 trebuiau s\ fieparte, este anun]at\ de guvernul El]în în

prim\vara lui 1996, trebuind s\ cuprind\principiile generale ale politicii externe, [i carea fost adoptat în cele din urm\ în decembrie1997.

În 2000 au fost adoptate alte treidocumente strategice, care acoper\ atâtviziunea general\ despre securitatea na]ional\,prin Concep]ia de Securitate Na]ional\(ianuarie 2000), urmat\ de Doctrina Militar\din februarie 2000 [i Concep]ia de Politic\Extern\ din iunie 2000. Schimb\rile generatepe plan interna]ional de atacurile dinseptembrie 2001 [i atitudinea de deschiderea Rusiei cu privire la atacul SUA asupraAfganistanului au fost interpretate de uniianali[ti drept acceptarea de c\tre Rusia aascendentului SUA din punctul de vedere alsecurit\]ii interna]ionale. Cu toate acestea,deteriorarea continu\ a mediului interna]ional[i men]inerea ridicat\ a amenin]\rilor asuprasecurit\]ii na]ionale a Federa]iei Ruse suntprincipalele cauze care, în opinia oficialilorru[i, duc la nevoia de revizuire a doctrineimilitare din 200012.

În ciuda diferen]elor identificate întredocumentele enumerate, structura acestoraeste similar\. Astfel, se porne[te de la situa]iaexistent\ [i locul Rusiei în comunitateainterna]ional\, urmat\ de evaluarea de c\trefactorii de decizie a amenin]\rilor, vulnera-bilit\]ilor [i a provoc\rilor. În contextul iden-tific\rii acestora, apare formularea intereselorvitale ale Federa]iei Ruse, dar [i stabilireadirec]iilor principale prin care interesele ur-meaz\ a fi promovate [i securitatea asigurat\pe plan interna]ional. Pe marginea acesteistructuri generale, pot fi identificate [i unelemodific\ri în func]ie de natura documentului,a[a cum se întâmpl\ cu Concep]ia de Politic\Extern\, concentrat\ aproape exclusiv peformularea priorit\]ilor politicii externe, atâtîn combaterea problemelor globale, cât [i acelor regionale13.

Conceptual, cele trei tipuri de docu-mente care constituie cadrul formul\rii politiciide securitate a Rusiei au defini]ii similare.Astfel, concep]ia securit\]ii na]ionale estedefinit\ drept „un sistem de viziuni asupraasigur\rii securit\]ii individului, societ\]ii [istatului împotriva amenin]\rilor interne [iexterne în toate sferele vie]ii Federa]iei Ruse”14.

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 2008112

Monitor Strategic

Documentul anterior, din 1997, ofer\ odefini]ie mai ampl\ îns\, enun]ând atât naturadiferitelor tipuri de amenin]are (economic\,social\, militar\, de origine uman\, ecologic\,informa]ional\ etc.), contextualizând-o înfunc]ie de „resursele sau poten]ialul existent”15.În timp ce Concep]ia de Politic\ Extern\ ofer\o defini]ie succint\ a celor anterioare, docu-mentele sintetizând Doctrina Militar\ aFedera]iei Ruse pun accentul pe utilizareaFor]elor Armate [i a altor trupe pentru ap\rareaintereselor vitale ale statului [i asigurareasecurit\]ii militare (Doctrina militar\ din 1993)sau pe fundamentele militare politice, militarestrategice [i militare economice pentru asigu-rarea securit\]ii militare16, acoperind de aceas-t\ dat\ o gam\ mult mai larg\ a interven]iilordimensiunii militare.

Modul în care noile documente strategiceinclud schimb\ri substan]iale de con]inut nupoate fi în]eles în absen]a unei viziuni clareasupra modului în care politica extern\ aRusiei s-a schimbat în politica post-comunist\.Astfel, dac\ pân\ în 1995 poate fi identificat\o perioad\ de tranzi]ie, din 1996, esteidentificat\ o nou\ elaborare a politicii ex-terne, [i care are drept fundament atacareainstrumentelor de politic\ extern\ utilizate dePrimakov, mai ales a politicii considerateineficiente cu privire la Vecin\tatea Apropiat\[i în care erau identificate în primul rândinteresele vitale ale Rusiei17. Specific, aceastapresupune obiectivul ridic\rii Rusiei ca o mareputere, în condi]iile unei lumi multipolaredominat\ de state cu puteri relativ egale18.

Formularea politicii externe [i asecurit\]ii na]ionale a Federa]iei Rusedup\ 1990 - Viziunea despre sistemul

interna]ional [i conturarea unei sfere deinterese a Rusiei

Toate documentele definitorii în domeniulsecurit\]ii na]ionale a Federa]iei Ruse noteaz\caracterul „de tranzi]ie”19, a c\rui defini]ie esteabsent\ din documentele strategice în termenide durat\ sau natur\, dar, din anumite punctede vedere, este vizibil caracterul de inten]io-nalitate în imprimarea unui anumit grad deflexibilitate în elaborarea politicilor [i a

r\spunsurilor la provoc\rile care pot ap\rea.20

Spre deosebire de toate documenteleadoptate, proiectul noii Doctrine Militare din2006 este în cele din urm\ elaborat drept„doctrina militar\ permanent\ a unui statdemocratic”, care legitimeaz\ în acela[i timpîntâietatea dimensiunii militare a securit\]iiinterna]ionale a Rusiei21.

În acest context, sistemul interna]ionaleste definit prin dinamica sa. Principaleledimensiuni ale schimb\rilor identificate serefer\ mai întâi la consolidarea pozi]iiloreconomice [i politice ale multor state [i aleini]iativelor multilaterale în contextul unei lumimultipolare. A doua tendin]\ în caracterizareamediului interna]ional este aceea a domina]ieiexercitate de ]\rile vestice, în primul rând dec\tre Statele Unite. Aceast\ hegemonie aredrept consecin]\, potrivit documentului încauz\, utilizarea de solu]ii unilaterale [i adeseapromovarea folosirii for]ei militare.

Aceste chestiuni nu descalific\ Rusia dincalitatea de membru cu drepturi depline alcomunit\]ii de interese interna]ionale, careac]ioneaz\ în leg\tur\ cu o palet\ larg\ dechestiuni, de la terorismul interna]ional,proliferarea armelor de distrugere în mas\, latraficul de droguri sau problemele ecologice.În aceste condi]ii îns\, ignorarea intereselorRusiei [i ini]iativele altor state de a sl\biputerea Rusiei din punct de vedere politic,economic, militar, sunt amenin]\ri chiar laadresa securit\]ii [i a stabilit\]ii interna]ionale.22

Analiza comparativ\ a documentelorsecurit\]ii na]ionale ale Rusiei arat\ tendin]aspre o sistematizare [i clarificare a discursuluipe m\sura reconceptualiz\rii [i a elabor\rii denoi documente. Dac\ în 1993 se punea înc\accentul pe politicile de colaborare cu altestate, inclusiv cele vestice [i din EuropaCentral\, Concep]ia din 1997 accentueaz\caracterul multipolar în formare al sistemuluiinterna]ional, inclusiv în privin]a integr\riiRusiei în structurile interna]ionale din punctde vedere politic, economic [i militar.Diferen]ele evidente survin în identificareaexplicit\ a expansiunii NATO drept oamenin]are clar\ la adresa Rusiei, precum [iineficien]a structurilor multipolare al c\rui scop

Monitor Strategic

113RUSIA/CSI

este de a asigura securitatea fie la nivel global,

fie regional (ONU, OSCE, CSI). Documentul

identific\ de asemenea un anumit grad de

izolare, accentuat pe plan intern de

problemele economice [i sociale, demografice

[i tehnologice, [i care trebuie dep\[ite prin

uria[ul poten]ial de resurse, economic [i

nuclear23.

În aceste condi]ii, interesele na]ionale ale

Rusiei cuprind generic suma intereselor

individului, societ\]ii [i statului în mai multe

domenii> economic, politic, social, interna-

]ional, informa]ional, militar, de frontier\,

ecologic etc.24 Securitatea na]ional\ a Rusiei

este interpretat\ de Concep]ia Securit\]ii

Na]ionale din 2000 drept „securitateapoporului multina]ional, purt\torul suveranit\]ii[i singura surs\ de putere în Federa]ia Rus\”.

Dac\ prezervarea sferei de influen]\ a

Rusiei era una dintre priorit\]ile na]ionale din

punctul de vedere al lui Primakov, spa]iul

euriasiatic, o constant\ a discursului rusesc în

domeniul securit\]ii na]ionale, este definit mai

degrab\ drept „contextul geografic în careobiectivele cele mai importante ale politiceexterne a Rusiei trebuie s\ fie urm\rite”25.

Aceasta r\mâne la fel de real\ [i în timpul

administra]iei Putin, fiind vizibil\ în redactareadocumentelor securit\]ii na]ionale.

Începând cu Principiile de baz\ aleconcep]iei de politic\ extern\ din 1993, seindic\ drept prioritate spa]iul strategic militarunificat în cadrul CSI, opunându-se în acela[itimp apari]iei unei alte puteri în CSI sauconstituirii unui bloc de puteri în sfera sa deinfluen]\, de exemplu în Asia Central\26.Astfel, Doctrina Militar\ din 1993 identific\existen]a unor „interese vitale” ale Rusieilegate de statele din Comunitatea StatelorIndependente, iar Concep]ia Politicii Externesemnaleaz\ prezen]a unui „responsabilit\]ispeciale” a Rusiei fa]\ de teritoriul fostei UniuniSovietice27. Trebuie îns\ eviden]iat\ dorin]aRusiei de a se impune drept un actordominant în aceast\ zon\ definit\ drept unspa]iu strategic complex, ale c\rui dimensiunistrategice sunt legate atât de energie,comunica]ii, terorismul global sau competi]iaîntre puterile sistemice, între care StateleUnite ocup\ un rol primordial. Interesulacesteia din urm\ cu privire la gradul deinfluen]\ al Rusiei este vizibil în identificareapoliticilor agresive ale Rusiei c\tre vecinii s\idrept una dintre provoc\rile Planului StrategicComun al Agen]iei SUA pentru DezvoltareInterna]ional\28.

Analiza amenin]\rilor [i a vulnerabilit\]ilor în mediul extern [i intern

Fig 1. Evolu]ia viziunii asupra sistemului interna]ional (1993 - 2000)

Viziunea despre modul în care estestructurat sistemul interna]ional [i pozi]iacelorlal]i actori cu privire la locul Rusiei însistem este strâns legat\ de formulareaprincipalelor amenin]\ri la adresa securit\]iina]ionale a acesteia. Trebuie remarcat îns\ c\amenin]\rile la adresa securit\]ii na]ionale aRusiei acoper\ un spa]iu extensiv atât în ceea

ce prive[te mediul intern, cât [i pe celinterna]ional.

Concep]ia de Securitate Na]ional\ din2000 acord\ o aten]ie semnificativ\ moduluiîn care problemele interne, fie c\ ele se refer\la problemele economice, organizareainadecvat\ a puterii de stat [i a societ\]ii civile,cre[terea terorismului [i a criminalit\]ii,

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 2008114

Monitor Strategic

polarizarea social\ afecteaz\ gradul de securi-tate na]ional\. Dincolo de efectele directe aleacestor amenin]\ri, cum ar fi diminuarea pro-

ductivit\]ii sau a investi]iilor, a inov\rii, sau apoten]ialului tehnic [i [tiin]ific, problemele denatur\ economic\ au impact [i asupra modului

în care for]ele separatiste se manifest\ în inte-riorul grani]elor statului, determinând cre[te-rea instabilit\]ii politice [i a tensiunilor între

centru [i regiuni, precum [i apari]ia disensiuni-lor etnice [i a migra]iei necontrolate, în contex-tul sc\derii controlului legal asupra societ\]ii29.

Al\turi de aceasta, documentul identific\

deteriorarea mediului interna]ional drept una

dintre amenin]\rile principale la adresa

securit\]ii na]ionale, iar factorii principali

analiza]i se grupeaz\ în câteva categorii. E

vorba în primul rând de consolidarea [i

extinderea grup\rilor politico-militare la care

Rusia nu este parte (o referin]\ particular\ la

NATO) [i pericolul instal\rii de c\tre acestea

a bazelor militare în apropierea grani]elor

Rusiei. Prezent\ [i în Concep]ia Securit\]ii

Na]ionale din 1997, amenin]area extinderii

NATO asupra percep]iilor Rusiei despre

securitate este mult accentuat\ în documen-

tele din 2000, când se afirm\ existen]a unei

cre[teri semnificative a amenin]\rilor militare

pe plan interna]ional30. Aceasta se datoreaz\

în principal campaniei aeriene a NATO asupra

Serbiei, care s-a realizat în absen]a acordului

Consiliului de Securitate al ONU. De aseme-

nea, extinderea NATO cu trei dintre ]\rile

postcomuniste din Europa Central\ - Polonia,

Ungaria [i Cehia, a dat consisten]\ temerilor

Rusiei cu privire la prezen]a infrastructurii

militare aproape de grani]ele Rusiei sau ale

CSI.31

Aceste date sunt legate [i de o alt\

categorie de amenin]\ri identificate de liderii

ru[i în 2000, respectiv de ineficien]a crescând\

a institu]iilor de securitate colectiv\, respectiv

ONU [i OSCE, care, în mod cumulat, al\turi

de campaniile unilaterale ale NATO, f\r\

acordul Consiliului de Securitate al ONU,

puteau determina sc\derea influen]ei politice,

economice [i militare a Rusiei.

În al treilea rând, o alt\ amenin]are, legat\de asigurarea securit\]ii pe plan regional, ereprezentat\ de sl\birea gradului de integrare

a structurilor regionale ale CSI. Aceasta a foststabilit\ în 1991 între Rusia, Armenia, Kazakstan,Kîrgîzstan, Tadjikistan, Turkmenistan,

Uzbekistan, Belarus, Ucraina, [i Moldova,fiind cadrul în care se semneaz\ în 1992 unTratat de Securitate Colectiv\ între Armenia,

Kazakhstan, Kîrgîzstan, Rusia, Tadjikistan [iUzbekistan. În 1993, li se al\tur\ Azerbaidjan,

Georgia [i Belarus, iar tratatul intr\ în vigoare

în 1994. Cu toate acestea, anterior Concep]iei

de Securitate din 2000, Rusia se confrunt\ cu

problema unui num\r de state care doresc s\

se retrag\ din aceste structuri regionale. Astfel,

în 1999, din Tratatul de Securitate Colectiv\

se retrag Georgia, Azerbaidjan [i Uzbekistan.

În plus, în 1997 este înfiin]at GUAM, între

Azerbaidjan, Georgia, Moldova [i Ucraina,

v\zut mai degrab\ ca o contrapondere la

influen]a Rusiei în regiune, [i la care ader\ [i

Uzbekistan în 1999.

Acesta este contextul în care Rusia acuz\

slabele procese de integrare pe plan regional,

în timp ce se confrunt\ de asemenea cu

amenin]area izbucnirii [i escalad\rii de

conflicte la grani]ele Federa]iei Ruse sau ale

membrilor CSI sau revendic\rile în privin]a

teritoriului rusesc32. În acest caz, pot fi invo-

cate atât r\zboiul din Cecenia, dar [i tensiunile

interne din Georgia sau r\zboiul dintre

Armenia [i Azerbaidjan, cu poten]ial semnifi-

cativ asupra securit\]ii na]ionale a statului rus33.

O ultim\ categorie de amenin]\ri la adresa

securit\]ii na]ionale a Rusiei este reprezentat\

de proliferarea armelor de distrugere în mas\

[i a vectorilor de proiec]ie a acestora, precum

[i cre[terea impactului terorismului intern [i

interna]ional. Toate aceste amenin]\ri creeaz\

o viziune pesimist\ a Rusiei despre modul în

care securitatea interna]ional\ este perceput\.

Astfel, Strategia din 2000 aduce în prim-plan

o sum\ de vulnerabilit\]i [i amenin]\ri, atât la

nivel domestic, cât [i interna]ional, al c\ror

impact [i importan]\ în contextul situa]iei de

la acel moment determin\ o schimbare la

Monitor Strategic

115RUSIA/CSI

nivelul discursului rusesc cu privire la meca-nismele [i instrumentele de asigurare a poli-ticii externe.

Direc]ii de ac]iune [i instrumente alepoliticii externe a Rusiei

Conform Concep]iei de Securitate Na]io-nal\ [i Concep]iei de Politic\ Extern\ din anul2000, sarcinile principale în ceea ce prive[teasigurarea securit\]ii na]ionale cuprinde>realizarea de previziuni [i adoptarea de m\suripe termen lung pentru anularea amenin]\rilorinterne [i externe, asigurarea integrit\]iiteritoriale [i a suveranit\]ii, dezvoltareaeconomic\ [i militar\, anularea dependen]eiîn domeniul tehnologic [i al cercet\rii,dezvoltarea de rela]ii armonioase întrecomponentele federa]iei [i cele etnice,dezvoltarea regimului de neproliferare aarmelor de distrugere în mas\34.

Din punctul de vedere al politicii externe,principalele obiective includ înt\rireamecanismelor multilaterale, men]inereastabilit\]ii globale [i regionale, protejareadrepturilor [i intereselor legitime ale etnicilorru[i din afara grani]elor [i dezvoltarea rela]iilorcu ]\rile membre ale CSI „în interesulRusiei”35. Documentul de asemenea ia înconsiderare contribu]ia Rusiei la misiunile demen]inere a p\cii, men]inerea stabilit\]iistrategice [i a obliga]iilor privind controlulasupra armelor nucleare.

Simultan îns\, se refer\ specific la adap-tarea acordurilor la „noile condi]ii în rela]iileinterna]ionale”, punând accent în acela[i timppe securitatea militar\, al c\rei scop principaleste „posibilitatea reac]iei adecvate laamenin]\rile care pot ap\rea în secolul al XXI-lea” [i combaterea „agresiunilor de orice nivelîmpotriva sa [i a alia]ilor s\i, inclusiv prinutilizarea armelor nucleare”36. Acela[i docu-ment noteaz\ îns\ c\ prezen]a militar\ rus\în anumite zone de pe glob poate fi necesar\pentru p\strarea intereselor Rusiei [i pentru„crearea unei balan]e militar-strategice stabile”în acele zone.

În cele ce urmeaz\, vor fi analizate în de-taliu atât puterea militar\ considerat\ instru-ment central al securit\]ii, cât [i prepon-

deren]a relativ\ a dimensiunii regionale înpolitica extern\ a Rusiei, drept direc]ie deac]iune constant\ în conceperea securit\]iina]ionale.

Puterea militar\, component\ de baz\ asecurit\]ii na]ionale

Pentru realizarea obiectivelor securit\]iina]ionale, principiile de folosire a puteriimilitare includ pe plan extern utilizarea armelornucleare în cazul unei agresiuni armate [i alepuiz\rii oric\rei alte metode de r\spuns, iarpe plan intern utilizarea for]ei militare estedeterminat\ de trei condi]ii exclusive> amenin-]\ri la adresa vie]ii cet\]enilor, la integritateateritorial\ a statului sau în cazul unei schimb\riviolente a regimului constitu]ional37.

Discu]ia despre puterea militar\ a Rusieitrebuie îns\ pus\ în contextul declinului militarrelativ care a avut loc o dat\ cu destr\mareaURSS. Aceasta a presupus nu numai sc\dereanumeric\ a for]elor armate în compara]ie cumilitarizarea exagerat\ din perioada sovietic\,dar au ap\rut [i al]i factori care au agravatsitua]ia, respectiv sc\derea bugetului ap\r\rii(bugetul ap\r\rii a sc\zut cu aproximativ 80%între 1987 [i 1997), achizi]ie limitat\ de arme,mentenan]\ insuficient\, declin în ceea ceprive[te capacitatea de mobilizare, toate fiindvizibile în slabele performan]e din r\zboaieledin Cecenia38.

Analiza obiectivelor anterioare scoate îneviden]\ câteva tr\s\turi prin care se distingmodific\rile percep]iei liderilor ru[i despreamenin]\rile asupra securit\]ii na]ionale, fieele interne sau externe. Importan]a acordat\utiliz\rii armelor nucleare este cu mult maimare decât în 1997, când se afirma posi-bilitatea de a utiliza armele nucleare „doar încazul unei amenin]\ri asupra îns\[i existen]eiFedera]iei Ruse ca un stat suveran”39. Ideeacoborârii pragului sub care este posibil\folosirea armelor nucleare (în raport cu 1997)este subliniat\ de asemenea în interven]iilepublice ale lui Serghei Ivanov, Secretar alConsiliului de Securitate în 2000, care afirma>„Rusia nu a vorbit [i nu vorbe[te despreutilizarea armelor nucleare în primul rând. Darîn acela[i timp Rusia nu spune c\ nu va folosi

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 2008116

Monitor Strategic

armele nucleare dac\ va fi ]inta unui agresiunide scar\ larg\ care poate duce la pr\bu[ireaRusiei”40.

În acela[i timp, un rol important este acor-dat amenin]\rilor interne, a consecin]elor pecare problemele economice le pot avea peplan intern, dar [i modului de combatere aacestora. O ilustrare a acestei dimensiuni esteegalizarea pe care Concep]ia Securit\]iiNa]ionale o realizeaz\ între for]ele separatistedin Cecenia [i prezen]a for]elor teroristeasupra teritoriului rus, identificate drept o surs\de pericol asupra integrit\]ii teritoriale astatului rus41.

Marile deficien]e identificate pe planintern, fie c\ se refer\ la separatism, extre-mism sau terorism, împreun\ cu vulnera-bilit\]ile pe plan extern în asigurarea unei statutimportant al Rusiei indic\ pozi]ia defensiv\care rezult\ din modul în care Concep]iile din2000 sunt formulate.

Anul 2000 aduce modific\ri [i în privin]aDoctrinei Militare a Rusiei, referitor la dimen-siunea nuclear\. Prima schimbare intervine în1993 în compara]ie cu doctrina militar\sovietic\ [i se refer\ la posibilitatea ini]ieriiatacului nuclear, având drept singur\ miz\descurajarea unui atac pe scar\ larg\ asuprasupravie]uirii statului rus42. Prevederea r\mâneneschimbat\ pân\ în 2000, în ciudapropunerilor de modificare din anii 19961997. Totu[i, Doctrina din 1993 pune condi]iifoarte clare utiliz\rii armelor nucleare,respectiv faptul c\ acestea nu vor fi folositeîmpotriva unui stat semnatar al Tratatului deNeproliferare din 1968, doar dac\ acestaini]iaz\ sau se asociaz\ unui atac armatîmpotriva Rusiei, for]elor armate sau alia]ilor.43

Pe lâng\ faptul c\ documentul din 2000l\rge[te sfera de utilizare a armelor nucleare[i a rolului de descurajare a atacului împotrivaRusiei, este l\rgit\ [i sfera scenariilor deconflicte în care armele nucleare pot fiutilizate, respectiv cele regionale [i globale.Escaladarea conflictelor regionale este unadintre amenin]\rile cele mai puternice laadresa Rusiei, mai ales în contextul r\zboaielordin Cecenia. În 1999, pre[edintele Boris El]îna fost cel care a identificat armele nucleare

drept o posibilitate de a descuraja implicareainterna]ional\ în cel de al doilea r\zboi înCecenia44.

Proiectul de Doctrin\ Militar\ din 2006pune înc\ o dat\ accentul pe cre[terea roluluidimensiunii militare, atât din punct de vederepolitic, cît [i financiar< o aten]ie deosebit\ esteacordat\ cre[terii capabilit\]ilor militare,cre[terea bugetului ap\r\rii de la 2.5% la 3.5%,cre[terea rolului Ministerului Ap\r\rii. Mai multdecât atât, este pentru prima oar\ observat\o tendin]\ de a promova o viziune integrat\asupra securit\]ii militare interne [i interna-]ionale45.

Politica extern\ a Rusiei între nivelulregional [i cel global

Politica extern\ a lui Vladimir Putin a fostanalizat\ în termenii normaliz\rii statutului demare putere pentru Rusia, oscilând întreinterna]ionalizare [i concentrarea puterii destat. Studiul lui Tsygankov accentueaz\ naturaacomoda]ionist\ mai degrab\ decât neoimpe-rialist\ sau izola]ionist\ a politicii externe ruse.

Tsygankov caracterizeaz\ politicile lui Putindrept o cale de mijloc între modul de formu-lare a politicii externe în timpul mandatelorlui Kozîrev [i al lui Primakov. Diferen]a fa]\de gândirea acestuia din urm\ în termeniibalan]ei de putere este dat\ de accentulcrescut pus dup\ 2000 pe modernizareaeconomic\ [i metodele pragmatice de aasigura interesele de mare putere ale Rusieiîn lume, elemente de interna]ionalizare [iconcentrare a puterii, normalizarea rela]iilorexterne46.

Criticile aduse de Rusia extinderii NATOsau campaniei asupra fostei Iugoslavii în 1999[i lipsa sanc]iunilor din partea ONU, una dintrecauzele amenin]\rilor identificate în docu-mentele strategice din 2000, au fost totu[iaduse în prezen]a unui cadru institu]ional alcolabor\rii dintre Rusia [i NATO47. În acela[itimp, Putin este cel care insist\ pentru ratifica-rea în 2000 a Tratatului START II, sprijin\ ataculSUA asupra Afganistanului în 2001 [i semnea-z\ în 2004 Protocolul de la Kyoto48.

Pe baza acestor elemente, devine clar c\politica extern\ a Rusiei indic\ anumite doze

Monitor Strategic

117RUSIA/CSI

de ambiguitate, în cazul în care principalelepolitici sunt analizate pe dou\ dimensiuni,respectiv atitudinea fa]\ de Occident [iatitudinea fa]\ de rela]iile cu celelalte state lanivel regional, respectiv CSI. Astfel, atitudineade cooperare care poate fi identificat\ înanumite momente în ceea ce prive[te politicaSUA, a NATO [i Uniunii Europene poate fiexplicat\ atât prin sl\biciunea Rusiei pe planextern49, fie din teama de izolare pe planinterna]ional [i din dorin]a de a fi recunoscut\drept un partener de dialog pentru puteriledin sistem [i un „stat normal”50.

Într-adev\r, atitudinea de cooperare cuputerile occidentale este cea mai bun\posibilitate de a r\spunde problemelorinterne, respectiv chestiunile economice [inevoia de reformare, precum [i celor externe,precum hegemonia SUA [i globalizareaeconomic\, dând substan]\ unei politiciexterne orientat\ spre rezultate, pragmatic\,care a debutat o dat\ cu alegerea lui Primakovdrept ministru de externe51. Astfel, începândcu 1996, politica extern\ este definit\ ne-echivoc în leg\tur\ cu structurarea intereselorna]ionale ale Rusiei, iar abordarea este conti-nuat\ [i de administra]ia Putin< analizaConcep]iei din 2000 indic\ prezen]a aceluia[idiscurs cu privire la prezervarea intereselorruse[ti într-o lume multipolar\.

Treptat, modific\rile survenite în discursullui Putin [i al lui Ivanov cuprind referin]e maiample în favoarea multilateralismului, [iaccentul pe restructurarea economic\ a Rusieipentru atingerea obiectivelor interna]ionale.Aceast\ din urm\ direc]ie a însemnat stabilireaa dou\ obiective specifice, respectiv urm\rireaaccederii c=t mai rapide în Organiza]iaMondial\ a Comer]ului [i, în al doilea rând,realizarea pe plan regional unui parteneriatstabil cu Uniunea European\, a c\rei impor-tan]\ comercial\ este uria[\ pentru Rusia> unadintre realiz\rile acestei perioade este aderareaîn 2002 la Grupul celor 8.52

În schimb, rela]iile cu SUA nu au urmatun pattern atât de clar, de[i este evident\deteriorarea gradului de încredere între celedou\ state de la etapa de deschidere dintimpul lui Koz;rev, pân\ la atacul asupra Serbiei

în 1999. Perioada ini]ial\ a fost dominat\ deo serie de reiter\ri ale parteneriatului strategicîntre SUA [i Rusia> Declara]ia de la CampDavid (1992), Carta Parteneriatului Rusia SUA(1992), Declara]ia de la Vancouver (1993)53.Traseul rela]iilor cu Statele Unite este îns\neliniar, fiind influen]at nu numai desprereac]iile Rusiei cu privire la ac]iunile SUA lanivel global, dar [i de reac]iile vestice cu privirela modul în care Rusia se implic\ în afacerileinterne ale statelor din CSI.

În analiza rela]iilor Rusiei cu vecin\tateaapropiat\ [i cu întreaga zon\ euro-asiatic\, esteevident\ multiplicarea forumurilor de discu]ie,fie c\ ne referim la tratatele de creare a unuispa]iu economic unificat (ComunitateaEconomic\ Eurasiatic\ - 2001), tratatele desecuritate colectiv\ (Organiza]ia Tratatului deSecuritate Colectiv\ - 2002) sau Organiza]iade Cooperare de la Shanghai, care al\tur\Rusiei pe China, dar [i pe Mongolia, Pakistan,India [i Iran ca observatori. Relativul succesal acestor ini]iative au determinat rezisten]aStatelor Unite fa]\ de consolidarea acestorforme de cooperare regionale, care a fostevident\ înc\ din timpul anilor 1990 prinsprijinirea ini]iativelor de genul GUAM.

În plus, în linia ideii anterioare legate deambiguitatea politicii externe, este clar c\politica agresiv\ a Rusiei fa]\ de zona deinterese vitale din CSI este semnificativ\pentru p\strarea domina]iei Rusiei în contextulacestui complex regional< astfel poate fiîn]eleas\ atât presiunea asupra Ucrainei sauasupra ]\rilor din Asia Central\ de a nu adoptapolitici pro-occidentale, cât [i sprijinul acordatfor]elor separatiste din Moldova [i Georgia,sau teama unei ader\ri a Ucrainei sau aGeorgiei la NATO54. Prioritatea politicii externea Rusiei este reafirmarea dreptului de a ac]ionaca o mare putere independent\ într-un sistemdominat de un hegemon55.

Concluzii

Majoritatea conceptualiz\rilor securit\]iina]ionale ruse au drept obiectiv de fondini]iativele permanente ale Rusiei de a sereintegra în sistemul interna]ional drept oputere sistemic\, fie c\ acestea se refer\ la

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 2008118

Monitor Strategic

viziunea Rusiei asupra modului în care sistemulinterna]ional e structurat, la amenin]\rile [ivulnerabilit\]ile existente, la interesele dinpunct de vedere global sau la instrumenteleluate în considerare.

Analiza evolu]iei securit\]ii na]ionale aRusiei în era postcomunist\ are drept punctde plecare pierderea statutului de mare puterea acesteia, având de asemenea problemesemnificative în ceea ce prive[te subdimen-sionarea cheltuielilor militare, situareanivelului economiei sub media din 1991 sausc\derea demografic\ semnificativ\. În acestecondi]ii, cooperarea cu statele occidentale [iatitudinea pragmatic\ sunt puse în contextullipsei de alternative pentru Rusia, în condi]iileîn care China este în acela[i timp un poten]ialaliat sau competitor din punct de vedereeconomic. Cu toate acestea, buna rela]ie cuChina este considerat\ cel mai mare câ[tig

strategic al Rusiei dup\ 199156.

A[a cum a fost indicat anterior, documen-tele de securitate na]ional\ analizate sunt etapecoerente în reorientarea, fie ea [i nesemnifi-cativ\, a modului în care factorii de deciziepercep locul Rusiei în sistem sau perceprela]iile sistemice. Concep]iile de securitatedin 2000 [i proiectul noii Doctrine Militaredin 2006 indic\ o atitudine pragmatic\ a Rusieifa]\ de structurarea rela]iilor cu hegemonulglobal SUA, sau cu puterile emergente Chinasau India, de exemplu. A[a cum a fostargumentat, viziunea pragmatic\ include oorientare semnificativ\ asupra promov\riiintereselor na]ionale ale Rusiei, asuprareintegr\rii economice [i a reformei militare,aceasta din urm\ având drept dimensiuni clarecre[terea specificit\]ii amenin]\rilor, arsena-lul nuclear [i admiterea utiliz\rii armelornucleare în eventualitatea amenin]\rii intere-selor ruse.

O ultim\ concluzie este legat\ de existen]aunei politici externe extrem de active a Rusieiîn ultimii ani< chiar dac\ se confrunt\ cu oserie ampl\ de probleme interne [i globale,parteneriatul militar cu China, dar [i cooperareacu alte state [i furnizarea de arme pentru stateprecum Siria [i Venezuela indic\ o prezen]\activ\ a Rusiei în marile zone cu probleme,

care schimb\ treptat gradul de izolare aacesteia din punct de vedere global.

Acestea sunt confirmate de mai multeevolu]ii> retragerea Rusiei din Tratatul For]elorConven]ionale în Europa, amenin]\rilereiterate cu privire la folosirea armelor nuclearepentru descurajarea ac]iunilor NATO care suntconsiderate drept dep\[ind aria de respon-sabilitate, precum instalarea de componenteale sistemului antirachet\ în Europa Central\.De asemenea, recentele evolu]ii în domeniultest\rii de rachete nucleare sau introduceriide submarine nucleare, precum [iopera]iunile pe scar\ larg\ ale for]elor navaleruse în Oceanul Atlantic [i Marea Mediteran\indic\ importan]a crescut\ acordat\ stabilit\]iinucleare [i strategice, precum [i rapida evolu]ierecent\ a doctrinei nucleare post-sovieticedup\ stagnarea evident\ din anii 1990.

Note

1 James F. Holcomb [i Michael M. Boll, Russia’sNew Doctrine> Two Views, Strategic Studies Institute,US Army War College, 1994

2 Ted Hopf, “Introduction”, în Ted Hopf (editor),Understandings of Russian Foreign Policy, PennsylvaniaState University Press, 1999, p. 3

3 Ibid.4 William Wohlworth, “Realism and the End of

the Cold War”, în International Security 19, 3 (1994 -1995), p. 107

5 R. Craig Nation, “US Interests in the NewEurasia”, în Russian Security Strategy under Putin> USand Russian Perspectives, Strategic Studies Institute,November 2007, p. 3

6 Andrei Tsygankov> “Vladimir Putin Vision ofRussia as a Normal Great Power”, în Post-Soviet Affairs21 – 2, 2005, p. 135 – 137

7 Yuri Nazarkin, National Security Decision Making.Formal versus Informal Procedures and Structures. CaseStudy 1 – The Former Soviet Union, Russia and Ukraine,DCAF Working Paper 123, august 2003, p. 3

8 H. Heikka, Beyond Neorealism andConstructivism> Desire, Identity and Russian ForeignPolicy, în Ted Hopf, op. cit., p. 57

9 Nazarkin, op. cit., p. 410 Ibid., p. 511 The Emergence of Russian Foreign Policy, US

Library of Congress, www.countrystudies.us/russia/7712 Marcel de Haas, Russia’s Upcoming Revised

Military Doctrine, PINR Report, 26 august 200713 Foreign Policy Concept of the Russian Federation,

în International Affairs> A Russian Journal, Nr. 5, 2000

Monitor Strategic

119RUSIA/CSI

14 “National Security Concept of the RussianFederation”, în Rossiiskaya Gazeta, 18 ianuarie 2000

15 “Russian National Security Blueprint”, înRossiiskaya Gazeta, 26 decembrie 1997, p. 4-5

16 “Russian Military Doctrine”, în Arms ControlToday, 22 aprilie 2000, p. 2

17 R. Craig Nation [i Michael McFaul, The UnitedStates and Russia into the 21st Century, Strategic StudiesInstitute, October, 1997, p. 12

18 T. Casier, op. cit., p. 38819 Documentele indic\ prezen]a unei „perioade

de tranzi]ie” (1993, 1997, 2000)20 James F. Holcomb, “The Implications of Russia’s

Military Doctrine”, în James F. Holcomb [i MichaelM. Boll, Russia’s New Doctrine> Two Views, StrategicStudies Institute, US Army War College, 1994, p. 7

21 “Russia’s new military doctrine declares USAand NATO key potential enemies”, în Pravda,19.09.2006

22 “National Security Concept of the RussiaFederation”, p. 2

23 Russian National Security Blueprint, p. 2-324 Concep]ia de Securitate Na]ional\..., 2000, p. 225 Ibid., p. 426 The Emergence of Russian Foreign Policy, p. 227 R. Craig Nation, op. cit., p. 428 Ibid., p. 529 “National Security Concept of the Russia

Federation”, p. 430 Ibid., p. 531 Steven J Main, Russia’s New National Security

Concept (January 2000)> The Threat Defined, UKMinistry of Defence, G81, p. 19

32 National Security Concept of the RussiaFederation, p. 5

33 Ibid., p.1934 National Security Concept of the Russia

Federation, p. 6-735 Ibid., p. 1136 National Security Concept of the Russia

Federation, p. 1237 Ibid.38 R. Craig Nation [i Michael McFaul, op. cit., p.

1 539 Russian National Security Blueprint, în

Rossiiskaya Gazeta, 26 decembrie 1997, p. 2040 Serghei Ivanov, citat în Steven J. Main, op. cit.,

p. 1941 National Security Concept of the Russia

Federation, p.42 Prevederile de baz\ ale doctrinei militare ale

Federa]iei Ruse, 2 noiembrie 199343 Ibid.44 Nikolai Sokov, Russia’s 2000 Military Doctrine,

Center for Nonproliferation Studies, iulie 200445 M. de Haas, op. cit.46 Ibid., 15347 Astfel, în 1994 a fost semnat Parteneriatul pentru

Pace, iar în 1997 a fost înfiin]at Consiliul NATO Rusia,în ciuda nemul]umirilor acesteia din urm\ cu privirela extinderea NATO.

48 Tom Casier> “Putin’s Policy Towards the West>Reflections on The Nature of Russian Foreign Policy”,în International Politics, 2006, 43, p. 385

49 Ibid., p. 38650 Flemming Splidsboel Hansen> „In the

Transatlantic Gap – Between the Modern and thePostmodern”, în Russia in Global Affairs 2/4, 2004, 91

51 T.Casier, op. cit., p. 38652 Ibid., p. 39053 R. Craig Nation [i Michael McFaul, The United

States and Russia into the 21st Century, Strategic StudiesInstitute, October, 1997, p. 9

54 Stephen J. Blank, The NATO - Russia Partnership>A Marriage Of Convenience or a Troubled Relationship?,SSI, November 2006, p. 6

55 Jeffrey Mankoff, “Russia and the West> Takingthe Longer View”, în The Wasington Quarterly, winter2006 – 2007, vol 30, nr. 1

56 Dmitri Trenin, „Russia’s Threat Perception andStrategic Posture”, în Russian Security Strategy underPutin> US and Russian Perspectives, november 2007.p. 36

Referin]e bibliografice

Blank, Stephen J., The Nato-Russia Partnership> AMarriage Of Convenience or a Troubled Relationship?,SSI, noiembrie 2006

Casier, Tom> “Putin’s Policy Towards the West>Reflections on The Nature of Russian Foreign Policy”,în International Politics, 43, 2006, 384 – 401

***Concep]ia de securitate na]ional\ a Federa]ieiRuse (2000), disponibil online la http>//www.russiaeurope.mid.ru/russiastrat2000.html

De Haas, Marcel> Russia’s Upcoming RevisedMilitary Doctrine, PINR Report, 26 august 2007,disponibil online

h t t p > / / p i n r . c o m / r e p o r t . p h p / a c ~ v i e w _report&report_ id~622&language_id~1

***Foreign Policy Concept of the RussianFederation, în International Affairs> A Russian Journal,Nr. 5, 2000, http>//fas.org/nuke/guide/russia/doctrine/econcept.htm

Heikka, H., “Beyond Neorealism andConstructivism> Desire, Identity and Russian ForeignPolicy”, în Ted Hopf, Undestandings of Russian ForeignPolicy, Pennsylvania State University Press, 1999, p.57 – 108

Hansen, Flemming Splidsboel, „In theTransatlantic Gap – Between the Modern and thePostmodern”, în Russia in Global Affairs 2/4, 2004, p.399 – 421

Holcomb, James F. [i Michael M. Boll> Russia’sNew Doctrine> Two Views, Strategic Studies Institute,US Army War College, 1994

Holcomb, James F., “The Implications of Russia’sMilitary Doctrine”, în James F. Holcomb [i MichaelM. Boll> Russia’s New Doctrine> Two Views, StrategicStudies Institute, US Army War College, 1994

Hopf, Ted, “Introduction”, în T. Hopf (ed)>Undestandings of Russian Foreign Policy, PennsylvaniaState University Press, 1999, p. 1-13

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 2008120

Monitor StrategicMain, Steven J., “Russia’s New National Security

Concept (January 2000)> The Threat Defined”, UKMinistry of Defence, G 81

Mankoff, Jeffrey, “Russia and the West> Taking theLonger View”, în The Wasington Quarterly, winter2006 – 2007, vol 30, nr. 1

Nation, R. Craig [i Michael Mcfaul, The UnitedStates and Russia into the 21st Century, Strategic StudiesInstitute, October, 1997

Nation, R. Craig, “US Interests in the New Eurasia”,în Russian Security Strategy under Putin> US and RussianPerspectives, Strategic Studies Institute, November2007

“National Security Concept of the RussiaFederation”, în Rossiiskaya Gazeta, 18 ianuarie 2000,http>//fas.org/nuke/guide/russia/doctrine/econcept.htm

Nazarkin, Yuri> National Security Decision Making.Formal versus Informal Procedures and Structures. CaseStudy 1 – The Former Soviet Union, Russia and Ukraine,DCAF Working Paper 123, august 2003

***Principiile de baz\ ale doctrinei militare aFedera]iei Ruse (1993), disponibil la adresa http>//fas.org/nuke/guide/russia/doctrine/russia-mil-doc.html

“Russia’s new military doctrine declares USA andNATO key potential enemies”, în Pravda, 19.09.2006,

disponibil la http>//english.pravda.ru/russia/kremlin/19-09-2006/84521-Russia_doctrine-0

***Russian Military Doctrine, în Arms ControlToday, 22 aprilie 2000, http>//www.freerepublic.com/forum/a394aa0466bfe.htm

***Russian National Security Blueprint, înRossiiskaya Gazeta, 26 decembrie 1997, http>//fas.org/nuke/guide/russia/doctrine/blueprint.html

Sokov, Nikolai, Russia’s 2000 Military Doctrine,Center for Nonproliferation Studies, iulie 2004,disponibil online la http>//www.nti.org/db/nisprofs/russia/weapons/debate.htm

The Emergence of Russian Foreign Policy, USLibrary of Congress, www.countrystudies.us/russia/77

Trenin, Dmitri> „Russia’s Threat Perception andStrategic Posture”, în Russian Security Strategy underPutin> US and Russian Perspectives, november 2007

Tsygankov, Andrei> “Vladimir’s Putin Vision ofRussia as a Normal Great Power”, în Post-Soviet Affairs21 – 2, 2005, p. 132 – 158

Wohlworth, William> “Realism and the End ofthe Cold War”, în International Security 19, 3 (1994 -1995), p. 103 - 127

ABSTRACT

Accounts of Russia’s increasing military power and preponderance in the international system arenot so infrequent these days. Starting from this assumption, this paper makes a connection between thegreat array of perceptions and self-perceptions about Russia’s international role, on the one hand, andthe conceptualization of national security in strategic documents drafted after 1993, on the other.Therefore, the analysis entails an evolving and comparative approach of Russia’s national securitydocuments, from the hesitant attempts in the early post-communism to regain international status to thedevelopment of a steady concern to engender a new international order in which Russia has a systemicsignificance.

Felicia Alexandru is currently a PhD candidate in Political Science, with a major in InternationalRelations, with The National School of Political Studies and Public Administration (N.S.P.S.P.A.), Bucharest,and is employed as a Program Coordinator at the Pro Democracy Association – National CoordinationCenter. She graduated from N.S.P.S.P.A. with a major in Political Science and has an M.A. in InternationalRelations and European Studies from Central European University, Budapest.

Monitor Strategic

121RUSIA/CSI

Dup\ c\derea comunismului [i apari]iaFedera]iei Ruse, problema Cecen\ devine dince în ce mai cunoscut\ pe scena politic\interna]ional\. Elementele care ies în eviden]\în conflictul ruso - cecen sunt dispropor]iaputerilor celor dou\ entit\]i implicate, accen-tuat\ de gravitatea dat\ de num\rul victimelorcivile, pasivitatea relativ\ a opiniei interna]io-nale fa]\ de acest caz care r\mâne pu]in cu-noscut, rezisten]a cecen\ [i lunga durat\ aînfrunt\rii1. Exist\ tendin]a de a atribui acesteitensiuni o cauz\ de natur\ religioas\> islamversus cre[tinism. Situa]ia merit\ analizat\ încondi]iile ;n care, privit\ din perspectivapostmodern\ a istoriei de azi, zona cecen\reprezint\ “un [antier” al efortului înver[unatde na[tere al unei na]iuni, o surs\ de tensiunediplomatic\ [i lupt\ permanent\ ce se petrecesub ochii istoricilor.

Popula]ia din acest teritoriu din Caucazulde Nord a trecut de la cre[tinism la islamismîn secolul al XVIII-lea. Dificult\]ile au începuts\ se accentueze când Stalin a decisreîmp\r]irea administrativ\ a teritoriilor dinCaucazul de Nord pentru limitarea solidarit\]iidintre popula]iile din acest areal geografic. Auap\rut astfel Cecenia-Ingu[e]ia, Caraci-Cerkes, Kabard-Balkaria [i Osetia de Nord2.Cecenia este singura republic\ autonom\ dinfosta URSS care a refuzat s\ accepte tratatulde constituire a Federa]iei Ruse, în 19923.Conflictul armat dintre autorit\]ile ruse [ilocalnici în perioada 1994 - 1996, care a dusla pierderea a aproape 10% din popula]iazonei, [i ostilit\]ile care i-au urmat, au fostconsiderate de opinia interna]ional\ ca fiindo problem\ de afaceri interne a Rusiei.

Pre-criza r\zboiului ruso-cecen a fost extin-s\ pe perioada mai multor decenii de agresi-vit\]i. Ciocnirile încep s\ se concretizeze înoctombrie 1991 când generalul DjoharDudaev este ales pre[edinte. Acesta declar\independen]a la 1 noiembrie în acela[i an.Autorit\]ile de la Moscova au considerat ilegal\proclama]ia [i instaureaz\ stare de urgen]\ pe8 noiembrie, iar Ingu[e]ia se separ\ prinreferendum de Cecenia în luna decembrie.

Escaladarea conflictului începe cu refuzulcecenilor de semnare, în 1992, a TratatuluiFedera]iei Ruse, Kremlinul dorind înt\rirearela]iilor cu provinciile sale. Pe data de 12martie a aceluia[i an este adoptat\ o nou\constitu]ie. Trupele ruse se retrag din bazeledin Cecenia. În 1993 Generalul Dudaev dizol-v\ parlamentul, refuz\ participarea cecen\ laalegerile preziden]iale ruse [i la referendumulpentru noua constitu]ie din decembrie.

R\zboiul are loc între 1992 [i 1994, cândRusia impune blocada economic\ si aerian\asupra Ceceniei. Acest fapt sl\be[te econo-mia oficial\ [i încurajeaz\ traficul de contra-band\. Opozi]ia pro-rus\ încearc\ s\ trimit\un candidat la preziden]ialele din 1994. La11 decembrie în acela[i an trupele ruse intr\pe teritoriul cecen, iar la 19 ianuarie 1995ocup\ palatul preziden]ial, dup\ o lun\ debombardamente. Pe 9 februarie Groznîicapituleaz\. Samil Basaev, lider de r\zboicecen, re]ine ostateci în Budionovsk, în sudulRusiei, fapt ce determin\ un acord asupraîncet\rii focului. În august, actul de retragereeste anulat prin simpla reîncepere a luptelor.Cu ocazia alegerilor pentru liderul republicii,organizate de ru[i, este ales cu 95% din voturi

Ceceniaca spaþiu al unui conflict latent.

Perspectivã asupra rãzboiuluidin 1994-1996

ºi a perioadei ce îi urmeazã Diana Gabriela Agrigoroaei

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 2008122

Monitor Strategic

Dogu Zavgaev, un fost prim secretar alpartidului comunist.

Pe data de 19 ianuarie 1996 un comandocecen re]ine 2000 de ostateci la Kizliar, înDaghestan, [i Rusia se vede nevoit\ s\ ia înconsiderare partea cecen\ ca posibil partenerde negociere. Djohar Dudaev este omorât pe22 aprilie de o rachet\ [i este înlocuit deZelimkhan Iandarbiev. Acesta semneaz\ lasfâr[itul lui mai 1996 un armisti]iu cu BorisEl]în, tratat care nu este respectat de niciunadin p\r]i. {eful statului major cecen, AslanMashadov, încheie totu[i pe 31 august laKhassaviourt un acord de pace cu generalulrus Alexandr Lebed.

Pe 5 ianuarie 1997 ultimele trupe rusep\r\sesc Cecenia, [i odat\ cu alegerile moni-torizate de OSCE este ales ca pre[edinte AslanMashadov cu 59% din voturile exprimate, înfa]a lui Basaev care ob]ine 23%. Pe 12 maieste semnat un nou acord de pace cuMoscova. Îns\ în absen]a unei recunoa[teriinterna]ionale, între 1996 [i 1999, nouaRepublic\ Cecen\ se reg\se[te izolat\ în fa]avecinului s\u Federa]ia Rus\, mult maiputernic, [i conflictul reîncepe4. Strategia luiMashadov nu a rezistat presiunilor, fiindconsiderat de unii prea conciliant în ceea ceprive[te islami[tii sau prea deschis compro-misului cu Moscova [i laicii, de c\tre al]ii. Fiind]inta mai multor atentate, el a pierdut treptatdin autoritatea sa. Cu un bilan] al mor]ilor [irefugia]ilor ce a afectat în total aproape 30%din popula]ia sa, Republica Cecen\ esteaproape distrus\ [i devine din ce în ce maiinstabil\, cu dou\ fenomene care încep s\apar\> o cre[tere a criminalit\]ii [i a traficuluide contraband\, [i apari]ia unei mi[c\riradicaliste [i conservatoare a islamului>wahabi]ii.

Ra]ionamentul prin analogie a fost prezentîn cazul combatan]ilor ru[i prin atribuirea unorstereotipii ce au dus la agravarea reac]iilor [iviolen]elor. Spre exemplu, solda]ii ru[ifoloseau pentru lupt\torii ceceni cuvântul turc“duchman”, apelativ dat mujahedinilor careau luptat în r\zboiul din Afganistan5. Acestdetaliu face parte din percep]ia mai larg\construit\ de ru[i, potrivit c\reia cele dou\

entit\]i ar face parte din acela[i amalgam.Necunoa[terea particularit\]ilor popula]ieicecene [i tratamentul violent aplicat acestora,este unul din motivele care au dus la auto-împlinirea profe]iei ruse cu referire la pericolulcecen.

În ceea ce prive[te persoana lui Boris El]în,exist\ voci care i-au imputat dorin]a de a-[i“cre[te popularitatea printr-o victorie militar\rapid\”6. Imaginea sa în sânul Federa]iei Ruseera considerat\ în general negativ\ din cauzaschimb\rilor bru[te din societate (trecerea laeconomia de pia]\ spre exemplu) survenitedup\ ce acesta preia puterea. Astfel, “47%din cei intervieva]i estimeaz\ c\ perioada El]îna adus Rusiei mai mult r\u decât bine”7

conform sondajelor de opinie publicate deAgen]ia Rus\ de Informa]ii Interna]ionaleNovosti. R\zboiul din Cecenia avea ca scop, dinaceast\ perspectiv\, s\ devin\ o încercare a auto-rit\]ii ruse de a re-fonda baza sa na]ionalist\.

Unele pozi]ii critice considerau în urm\cu câ]iva ani c\ autorit\]ile de la Moscova nuerau preg\tite s\ gestioneze situa]ia, [i c\ nuaveau un plan pentru organizarea Ceceniei>“În nici un moment nu se încearc\consolidarea politic\ a zonei ocupat\ militar,sau instalarea unei administra]ii solide”8. Ast\zisitua]ia pare confortabil controlat\ deautorit\]ile de la Kremlin. Dup\ asasinarea luiAhmed Kadirov la 9 mai 1999, cecenii l-auales odat\ cu scrutinul pentru pre[edin]ie din29 august 2004 pe candidatul propus deautorit\]ile ruse, Alou Alkhanov. Pre[edinteleactual, Ramzan Kadirov, fiul fostului pre[edinteAhmed Kadirov, încearc\ o strâns\ leg\tur\cu Rusia, [i se auto-denume[te “omul luiVladimir Putin”9. Partidul pro-rus a câ[tigatalegerile din Cecenia în decembrie 2007 cu98% din totalul de voturi exprimate, repre-zentând 99,5% din totalul cet\]enilor cu dreptde vot10. Cifrele ar putea sugera un evenimentsuspect sau, statistic vorbind, un fenomenexcep]ional în istoria unor posibile alegeridemocratice, [i exist\ proiecte independentecare contest\ rezultatele. Vladimir Putin aexplicat larga participare prin faptul c\ ceceniiar fi obosi]i de acest r\zboi civil care dureaz\de aproape 10 ani11. Pe de alt\ parte, presa

Monitor Strategic

123RUSIA/CSI

occidental\ pune participarea pe seamaregimului autoritar instaurat de Kadirov. TatianaLokshina, cercet\tor pentru Human RightsWatch afirma> “Regimul consolidat în Ceceniaeste extrem de dur [i nimeni nu vrea s\ ias\ îneviden]\. A nu vota la alegeri este în sine unact de protest [i s\tenii (din Cecenia) nu potrisca f\când aceasta.”12 În fa]a unui conflictdispropor]ionat al puterilor, terorismul wahabitapare explicat de unele p\r]i ca un expedienthazardat din partea cecenilor pentru a facefa]\ presiunilor ruse. „Victoriile militare ruse ;nCecenia induc automat practici teroriste dinpartea lupt\torilor pentru independen]\ local\,din incapacitatea lor de a fi competitivi dinpunct de vedere militar.”13

Autorit\]ile ruse [i pre[edintele cecen auanun]at în dou\ rânduri “victoria asupraseparati[tilor din Cecenia”14 în 2004 [i 2008.Num\rul rebelilor varia de la câteva zeci, la osut\, conform declara]iilor oficiale ruse, [i p=n\la peste o mie conform studiilor occidentale.În 2003 Ahmed Kadirov vorbea de 4-5 rebeli,în timp ce fiul s\u declara în 2006 c\ ar existadoar circa o sut\ de insurgen]i15. Alte sursevorbeau în 2003 de aproximativ 150016 deinsurgen]i. Pentru o lung\ perioad\ zona a fostinterzis\ jurnali[tilor interna]ionali [i organi-za]iilor umanitare [i observatorilor. În plus,num\rul celor care [i-au p\r\sit locuin]ele înurma r\zboiului [i care au c\utat refugiu înstatele învecinate este semnificativ, cu cifrece trec de 200 000 de persoane17. Grupurilecare locuiesc aici sunt eterogene [i pu]indeschise fa]\ de exterior. Exist\ proiecteindependente care urm\resc caracterul legal[i evolu]ia societ\]ii ;n Cecenia [i organiza]iiinterna]ionale interesate de ajutorul umanitarîn zon\, cum ar fi Fra]ii musulmani, Ligaislamic\ mondial\18. Cu toate acestea, oimagine clar\ a evenimentelor [i guvern\riizonei r\mâne inaccesibil\ presei libereoccidentale [i înc\ mai pu]in practicabil\ esteinterven]ia în zon\. În 1998 patru reprezentan]iai unor firme britanice de telefonie mobil\prezen]i ;n Cecenia cu scopul încheierii unorcontracte comerciale au fost decapita]i demembri ai re]elelor teroriste19.

Exist\ tendin]a de a simplifica evenimen-tele, prin înscrierea r\zboiului în linia confrun-t\rilor religioase, între islamicii ceceni [i cre[-tinii ortodoc[i ru[i. Problema luptei dintre gru-purile aproape “autarhice” din mun]ii Caucazuluide Nord [i autorit\]ile ruse dureaz\, dup\memoria colectiv\ a localnicilor, dintotdeauna.Locuitorii regiunii situat\ între Marea Neagr\[i Caspic\ fac parte din familia lingvistic\vainakh. Ei nu sunt nici indo-europeni, niciarabi. O privire asupra istoriei popula]ieicecene arat\ c\ ace[tia sunt implanta]i înCaucaz de peste dou\ milenii20. Un tradi]iona-lism rudimentar înc\ poate fi atribuit unei p\r]ia popula]iei. Cei care sus]in c\ elementulmusulman nu cânt\re[te prea mult pentru r\z-boi argumenteaz\ c\ partea sa radical\ a ap\rutmai târziu decât luptele în sine> “În Ceceniaislamismul nu a fost sursa problemei. Islamula fost (...) instrumentalizat de c\tre primul s\upre[edinte, Djohar Dudaev, [i de c\tre cel de-al doilea, Aslan Mashadov, pentru a hr\ni unna]ionalism care pierdea din popularitate”21.

Societatea cecen\ este împ\r]it\ în 131clanuri numite teïp, cuprinse în cadrul unorstructuri mai mari, 9 grupuri comunitare nu-mite tuhum, organizare ce dureaz\ de decenii[i format\ din grupuri de indivizi care suntfoarte ata[a]i fa]\ de familiile extinse (nek’e)[i tradi]ie22. Practica religioas\ musulman\,apar]inând variantelor sufite [i sunnite aleislamului este “greu de cuantificat [ineomogen\, folose[te drept liant al societ\]ii[i împline[te o func]ie psihologic\ (aceea de aînvinge teama) [i social\ (p\strareadisciplinei)”23. Se pare c\ aici exist\ dintotdea-una o tradi]ie familial\ sudat\ pentru mai multegenera]ii. “Ca regul\ general\, lupt\toriijihadului nu au putut penetra în sistemul opaccecen unde familia constituie unitatea debaz\.”24 De asemenea, trebuie f\cut\ diferen]aîntre termenii de ghazavat [i cel de jihad.Primul se refer\ la un “r\zboi defensiv contraatacului unui inamic ce amenin]\ credin]amusulman\ [i practicile sale [i prin acesteaexisten]a comunit\]ii [i identitatea acesteia”,în timp ce jihadul ar fi “un r\zboi sfânt pentruap\rarea islamului în general.”25 Se pare c\num\rul foarte mare al [omerilor tineri din

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 2008124

Monitor Strategic

Cecenia, cu un procent ce dep\[e[te 80%din popula]ie, a fost atras de perspectiva uneivictorii [i al unui rol in organiza]iile de lupt\26.Dou\ grup\ri [i-au revendicat atacurileteroriste contra Rusiei. În prima dintre acestea,denumit\ Gr\dina Martirilor, condus\ de SamilBasaev [i compus\ din aproximativ 200 depersoane, au existat [i cazuri de femeikamikaze denumite chahidhi. Al doilea grupa fost Regimentul Islamic cu Destina]ieSpecial\27 creat în 1996 de Arbi Baraev,na]ionalist wahabit ucis în 2001 de c\tretrupele ruse.

Grupurile de rezisten]\ ar putea fi împ\r]iteîn trei tipuri, conform studiului28 lui GaïdzMinassian> primii sunt na]ionali[tii care lupt\pentru independen]\, favorabili occidentului[i care se opun radicalismului islamic, în aldoilea rând mili]iile din sate care sunt “gatas\ se finan]eze chiar prin trafic de contraband\”[i care coalizeaz\ când cu na]ionali[tii, cândcu islami[tii radicali, iar cel de-al treilea grupeste cel al militan]ilor [i lupt\torilor jihadului,al c\ror num\r se ridica în urm\ cu câ]iva anila câteva mii, [i care se opun compromisuluicu Moscova [i “se afl\ în spatele atentatelorcelor mai crunte”. În ce prive[te ultimul tipde rezisten]\, acela[i studiu men]ioneaz\existen]a unor tabere de antrenamentspecializate în> antrenamente de tragerepentru gruparea Alos Abudzhafar, armamentgreu pentru gruparea Yacoub, diversiune [itactici teroriste în Abubakar, îndoctrinareacandida]ilor pentru gruparea Davlat29.Candidatul la membru în r\zboiul sfânt ar fiurmat s\ treac\ dintr-un amplasament în altulpentru a-[i perfec]iona calit\]ile de lupt\tor.

Interogarea asupra continu\rii ostilit\]ilorîntre partea rus\ [i cecen\ pune o problem\sensibil\, ce poate primi mai multe explica]ii.Dac\ se ia în calcul dimensiunea psiho-cognitiv\ a conflictului, eroarea de atribu]iefundamental\ pare s\ fie de ambele p\r]iprincipalul motiv al continu\rii înfrunt\rii.Impresia cecenilor de rând este c\ “r\zboiuldureaz\ de patru sute de ani”30. Pentru ei estevorba de o rezisten]\ continu\ în fa]a unuiagresor extern foarte puternic [i de o lupt\permanent\ [i necesar\ pentru independen]\.

În vremea în care se petreceau masacrelelegate de Gulag, Soljeni]în nota> “Exist\ ona]iune pentru care psihologia supuneriir\mâne f\r\ efect< nu indivizi izola]i, rebeli, cina]iunea întreag\. Sunt cecenii”31. Se poatespune c\ spiritul combativ [i de opunere arezisten]ei este un element de identitate alcecenilor. Identitatea, definit\ de AlexMucchielli ca fiind sistemul psiho-cultural decredin]e [i valori32 poate fi descris\ în cazulcecenilor ca fiind influen]at\ puternic devoin]a lor de independen]\, fapt ce le-ainsuflat un spirit militant [i o societate maidegrab\ închis\.

În politica extern\ cecen\ exist\ o prepon-deren]\ a deciziilor legate de strategie [i pre-g\tiri militare în detrimentul metodelor diplo-ma]iei [i negocierii. Acest fapt se explic\ totprin asumarea unei identit\]i combative acecenilor. Fostul general Djohar Dudaev estemilitarul responsabil cu ini]iativa declar\riiindependen]ei în 1991. Discursul s\u social[i na]ionalist a instigat masele. Popula]ia a fostantrenat\ s\ se preg\teasc\ pentru un r\zboice urma s\ vin\ inevitabil din partea ru[ilor,prin luarea de m\suri violente.

Federa]iei Ruse, având un teritoriu deaproape 17 milioane de km2 îi era greu s\ iaîn calcul un posibil e[ec în 1996 în fa]a uneipopula]ii f\r\ unitate, având 0,47% dinnum\rul s\u de locuitori33 [i ocupând o supra-fa]\ de numai 13 000 km2. Exista cu siguran]\din partea Rusiei o “credin]\ acerb\ îninvincibilitatea for]elor federale”34 [i osupraestimare a propriei capacit\]i de gestiunea situa]iei. Odat\ cu înfrângerea, s-a consideratc\ r\zboiul a fost câ[tigat de ceceni cu ajutorulmass-media. Larg r\spândite, imaginile tragiceale evenimentelor din Cecenia au avut impactasupra opiniei publice interna]ionale, care ainfluen]at la rândul s\u deznod\mântulconflictului> “partizanii independen]ei au [tiuts\ câ[tige r\zboiul informa]iilor fiind subiectulcâtorva [tiri bomb\”35.

Sunt mai multe motive care ar puteaexplica marele interes [i interven]ia rus\ înregiune. Faptul c\ Cecenia se reg\se[te petraseul unei conducte de gaz [i al unei con-ducte de petrol (Baku-Novorossisk) - ambele

Monitor Strategic

125RUSIA/CSI

ruse[ti, între Marea Caspic\ [i Marea Neagr\,poate justifica u[or dorin]a acestora de controlal teritoriului. În timpul r\zboiului din 1994-1996, complexul petrochimic aflat în Cecenianu a fost bombardat, fapt ce arat\ c\ scopulera distrugerea doar a segmentelor politicecare au permis ob]inerea, pentru câ]iva ani, aindependen]ei. Un alt factor, geopolitic deast\ dat\, este dorin]a Moscovei de a prezervapatrimoniul na]ional din secolul al XIX-lea [idorin]a de echilibru, contra instabilit\]ii [icre[terii traficului de contraband\ din zon\.Teama unui efect în lan] printre membriiFedera]iei a fost uneori invocat\ de critici cafiind un motiv al ru[ilor pentru p\strarea înprim\ faz\ a ostilit\]ilor în zon\, apoi refuzulde a negocia o pace durabil\, pentru a-[i for]aîntr-un final intrarea [i controlul asupra politiciiîn teritoriu.

Recent, autorit\]ile ruse invoc\ un motivce marcheaz\ politica extern\ a mai multorstate occidentale dup\ septembrie 2001>campania actual\ a luptei contra terorismuluiinterna]ional se manifest\ în Cecenia prin luptacontra lupt\torilor wahabi]i, considerat\ ovariant\ a jihadului islamic. Scopul jihaduluicecen, acela de a crea un stat independentcecen, difer\, prin caracterul strict local, decel afirmat de organiza]ia Al-tanzim Al-QaidatAl-jihad (Al-Qaida), care urm\re[te o lupt\global\36. Prin acest tip de justificare, a lupteicontra re]elelor teroriste, Rusia cap\t\ o mailarg\ legitimitate, din perspectiv\ occidental\,de a interveni în toate planurile pe teritoriulcecen.

Dintr-un alt punct de vedere, exist\ motiveinterne ale rigidit\]ii, pentru a-[i men]inepozi]ia37> acestea pot fi explicate prin încer-carea de a înl\tura sentimentul de umilin]\generat de pierderea luptelor [i incapacitateade a supune un teritoriu mult mai redus,sensibilitate care dep\[e[te cercurile militare.Amputarea unor zone din fostul Imperiur\ne[te unele orgolii ale na]ionalismului rus,[i nu sunt profitabile unor grup\ri de interescare ar avea mai mult de câ[tigat prinmen]inerea conflictului mai ales prin traficde contraband\ [i fraud\. Alte motive ar puteafi dorin]a de afirmare a executivului rus la nivel

interna]ional, de c\tre un guvern puternic cenu poate modifica o pozi]ie politic\ dejadeclarat\.

Finele r\zboiului din 1996 a fost consideratca o lovitur\ dat\ orgoliului rus [i a demonstratvulnerabilitatea armatei sale în materie deorganizare [i planificare. Cu cât este sus]inutmai vehement c\, pentru Rusia, Cecenia nureprezint\ interes strategic - petrolier, teritorial,[i geopolitic -, întreb\rile asupra motivelorreale ale continu\rii interven]iei ruse în zon\sunt din ce în ce mai interesant de urm\rit.Dudaev declara în 1994 c\ “Rusia are nevoiede petrolul nostru (cecen), dar noi avem nevoiede pia]a sa”38. Argumentele pro cu privire la ocolaborare cu caracter pacifist sunt nume-roase. În ciuda acestui fapt, conflictul pare s\persiste în diferite forme, transformate de-alungul timpului, pentru a ajunge azi la tero-rism – mai mult dintr-o form\ de “obi[nuin]\de lupt\” înr\d\cinat\ în partea de Nord aCaucazului, rezisten]\ ce persist\ de secole,întrucât...”nu exist\ na]iune cecen\, ci unpopor m\rginit de frontiere artificiale, înc\utarea unei identit\]i istorice”39.

1 Jean-Christophe, Victor, Le dessous des cartes,Atlas géopolitique, Tallandier, 2006, pp. 176

2 Jean-Christophe, Victor, op. cit., pp. 1783 Jean-Christophe, Victor, op. cit., pp. 1794 Comité Tchétchénie, Tchétchénie, dix clés pour

comprendre, Éditions La Découverte, Paris, 2003, pp. 315 Comité Tchétchénie, op. cit., pp 426 Arnaud, Kalika, “Tchétchénie> le crépuscule de

l’indépendance” în Politique étrangère, No 1printemps 2004, 69e année, s.l., p. 115

7 Agence Russe d’Information InternationaleNovosti> http>//fr.rian.ru/society/20070518/65722475.html

8 Comité Tchétchénie, op. cit., pp. 159 http>//www.jamestown.org/chechnya_weekly/

article.php/articleid/237398710 http>//www.jamestown.org/chechnya_weekly/

article.php/issue_id/438811 Idem12 http>//www.jamestown.org/chechnya_weekly/

article.php/articleid/237401313 Jean-Luc Marret, “Introduction” în Les fabriques

du Jihad, Jean-Luc, MARRET (ed), PressesUniversitaires de France, Paris, 2005, p. 4

14 http>//www.jamestown.org/chechnya_ weekly/article. php/articleid/2373960

15 idem

Note

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 2008126

Monitor Strategic16 Gaïdz, Minassian, “Jihadisme en Tchétchénie>

un nouvel Afghanistan?” în Les Fabriques du Jihad,Jean-Luc, Marret (ed), Presses Universitaires de France,2005, p. 255

17 Jean-Christophe, Victor, op.cit., p. 18018 Gaïdz, Minassian, op .cit., p. 24919 Ibidem, p. 25520 Jean-Christophe, Victor, op.cit., p. 17621 Arnaud, Kalika, op. cit., p. 11322 Gaïdz, Minassian, op. cit., p. 24923 Comité Tchétchénie, op. cit., p. 3524 Gaïdz, Minassian, op. cit., p. 24925 A. Tumarkine citat în Minassian, op. cit., p. 25026 Gaïdz, Minassian, op. cit., p. 25427 http>//www.cdi.org/terrorism/spir.cfm28 Gaïdz, Minassian, op. cit., p. 25329 Ibidem, p. 25430 Comité Tchétchénie, op. cit., p. 1231 Ibidem, p. 2632 Alex, Mucchielli, L’identité, PUF, Paris, 1999, p.4233 Jean-Christophe, Victor, op.cit., p. 17834 Arnaud, Kalika, op. cit., p. 11535 Arnaud, Kalika, op. cit, p. 119

36 Gaïdz, Minassian, op. cit., p. 24137 Jean-Christophe, Victor, op. cit., p. 176-18038 Comité Tchétchénie, op. cit., p. 2839 Arnaud, Kalika, op. cit., p. 113

Bibliografie

Comité Tchétchénie, Tchétchénie, dix clés pourcomprendre, Éditions La Découverte, Paris, 2003

Kalika, Arnaud, “Tchétchénie> le crépuscule del’indépendance” in Politique étrangère, No 1printemps 2004, 69e année, s.l.

Marret, Jean-Luc (ed), Les Fabriques du Jihad,Presses Universitaires de France, 2005

Mucchielli, Alex, L’identité, PUF, Paris, 1986Victor, Jean-Christophe, Le dessous des cartes,

Atlas géopolitique, Tallandier 2006Agence Russe d’Information Internationale

Novosti>http>//fr.rian.ru/society/20070518/65722475.html

http>//www.jamestown.org/chechnya_ weekly/article.php/articleid/2373987

http>//www.cdi.org/terrorism/spir.cfm

ABSTRACT

The wahabit terrorism appeared as a hazardous expedient of the Chechen people to resist thepressures of Russia. For them, it’s all about a necessary struggle for survival against a powerful aggressorthat lasts for ages. From the Russian perspective, the territory from the Northern Caucasus represents astrategic interest and a matter of international image. The conflict augmented because of the inflexibilityon both sides. In this case, the building site of a nation is in process right before the eyes of historians.

Diana Gabriela Agrigoroaei is a student at the Faculty of Political Sciences, of the Universityof Bucharest.

Monitor Strategic

127DIN ACTIVITATEA {TIIN}IFIC\ A ISPAIM

DIN ACTIVITATEA {TIIN}IFIC|A ISPAIM

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 2008128

Monitor Strategic

Monitor Strategic

129DIN ACTIVITATEA {TIIN}IFIC\ A ISPAIM

The PfP Consortium Working Group onRegional Stability in the Greater Black Sea Area(RSGBSA-WG) launched its first MobileContact Teams (MCT) Project focused onCrisis Management and Conflict Prevention(CM&CP). The seminar was organized inBra[ov (Romania), 12-17 May 2008, under thelead of the Romanian National DefenseUniversity “Carol I”. The venue of the seminarwas the Regional Department of DefenseResources Management.

A wide range of high level governmentofficials and experts from the Black SeaCountries attended the seminar (27participants from 9 countries> Armenia,Azerbaijan, Bulgaria, Georgia, Republic ofMoldova, Romania, Russian Federation,Turkey and Ukraine). The seminar has beensupported by a multinational team of expertsincluding both academics and practitionersthat consisted of 15 keynote speakers andobservers from Austria, Bulgaria, Romania,United States, Ukraine as well as internationalorganizations> EUMS, NATO, SHAPE, and“George C. Marshall” Center.

The curriculum of the CM&CP MCT wasdesigned by the RSGBSA-WG and it madebest use of the experience of the EducationDevelopment, and the Advanced DistributedLearning Working Groups of the PfPConsortium. John Berry also had a valuablecontribution in developing and perfecting thecurriculum. The content of the CM/CPcurriculum addressed central aspects of crisismanagement and conflict prevention theoryand practice. The acquisition of knowledge

was supplemented and consolidated by theapplication of innovative teaching methodsthat promoted critical analysis, reasoning, andpractice. The curriculum and target audiencesof the MCT seminar were harmonized withEAPC/PfP Partners’ assistance needs, asidentified within the IPAP process.

NATO IS supported this program bothwith expertise from the Operations Division/Crisis Exercising and Management System,and with a valuable amount of PfP funding.The overall costs of accommodation, meals,internal transportation, facility expenses(meeting facilities, equipments, logisticalsupport, etc.) were covered by the Romanianorganizers. The international transportationwas provided by the PfP Consortium and partlyby NATO.

The main goals of the seminar were> todevelop an internationally recognized bodyand network of experts in the Greater BlackSea region, to get a common understandingof crisis management and conflict prevention,to share their own expertise in this field ofstudy, yielding new areas of fostering regionalcooperation and networking of experts.

The curriculum was flexible and theparticipant countries were invited to requestdemand-driven further assistance inimplementing the CM/CP seminar that maybe tailored to the individual needs of the hostcountry within the framework of NATO/IPAPprogram.

The RSGBSA-WG aims at furtherdeveloping the modular workshops in theother cluster-areas of expertise> SecuritySector Reform (under the lead of “Rakovski”

Crisis management and conflictprevention seminar

Braºov, Romania12-17 may 2008

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 2008130

Monitor Strategic

Defense Academy from Bulgaria)< NewSecurity Challenges (under the aegis of“George C. -Marshall” Center)< and RegionalSecurity and Cooperation (TBD). The specificagenda of these workshops will be demand-driven and will focus on interactive activities.

These programs will contribute to theeducation and training of future leaders andexperts in interested countries of the GreaterBlack Sea area, in the framework of NATO’sEducation for Reform initiative.

The lessons learned from organizing theseminar in Brasov have been extensive. Themost notable of these are>

• The curriculum on crisis managementand conflict prevention implemented at theBra[ov seminar could further be includedeither entirely or partially in the curricula ofthe defense academies and universities in theregion.

• Similar workshops could be impl-emented in this format in other states in theregion focusing particularly on natural disastersand man-made and unintentional disasters.

• The exercises developed during theupcoming seminars should avoid politicalscenarios and should focus more on “crisis

response and consequence management”which is a much narrow and less politically-freighted topic.

• The upcoming seminars shouldemphasise more crucial aspects such as civil-military relations, inter-agency cooperation andregional network development.

• We should strive to better identify andselect appropriate audiences for the upcomingseminars seeking to bring in members of theseaudiences that hold extensive expertise in thefield at hand and may contribute more fullyto the implementation of the seminar’s goals.

Having emphasized some of the lessonslearned, holding the seminar has been avaluable pool of ideas for further projects ofthe Working Group> building a regional crisisresponse and consequence managementarchitecture, creating a natural disasterscontrol center, developing a regionalprevention plan concerning the consequencesof natural disasters, changing the name of theworkshop from “Crisis Management andConflict Prevention” to “Crisis Response andConsequences Management” which is morenarrow and holds less political implications.

Simona Soare

Monitor Strategic

131RECENZII

RECENZII

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 2008132

Monitor Strategic

Monitor Strategic

133RECENZII

Lucrarea a fost editat\ în urma unei confe-rin]e pe tema intelligence, organizat\ în 2005la Universitatea Oxford. Dezbaterile din tim-pul conferin]ei, care au dep\[it sfera academi-c\, teoretic\, axându-se pe necesitatea [i ca-pacitatea de adaptare a serviciilor de informa-]ii, s-au finalizat în lucrarea pe care o analiz\m.

Autorii studiilor inserate în lucrare suntprestigio[i academicieni, profesori, jurnali[ti,parlamentari, speciali[ti în domeniile strategicede securitate, activitatea de informa]ii, [tiin]epolitice, activit\]i interna]ionale din MareaBritanie, SUA, Germania, Israel, România(George Maior).

Con]inutul temelor [i autorii articolelorincluse în volum sunt urm\toarele>

1. Combaterea terorismului global [iprotejarea drepturilor / Steve Tsang

Partea I Identificarea [i corectarea deficien-]elor

2. Marea Britanie în c\utarea transparen]ei/ Mark Urban

3. Lec]iile cazului iranian [i schimbarea lafa]\ a serviciilor de informa]ii americane / JackCaravelli

Partea a II-a – Contextul politic mai larg4. Controlul exercitat de factorii politici

asupra serviciilor de informa]ii în MareaBritanie / John N.L. Morrison

5. Controlul serviciilor de informa]ii înStatele Unite / Loch K. Johnson

6. Controlul parlamentar asupra serviciilorde informa]ii în Germania / Christian Heyer

7. Un cadru legislativ adecvat pentrucombaterea terorismului modern / Richard G.Stearns

8. Drepturile omului [i informa]iile dinsurse umane / Alex Danchev

Partea a III-a C\tre noi sisteme de informa]ii9. Preg\tiri pentru a face fa]\ noilor provo-

c\ri / Peter Wilson10. Alocarea eficient\ a resurselor / George

Maior, Sebastian Huluban11. O nou\ abordare în domeniul evalu\rii

informa]iilor / Isaac Ben-Israel12. În c\utarea unui nou sistem de infor-

ma]ii> experien]a britanic\ / Anthony Glees13. Stabilirea priorit\]ilor într-o lume a

amenin]\rilor în schimbare / Richard J. AldrichStudiile din volum trateaz\, în mod

pragmatic, rela]ia dintre libertate [i securitate,dintre eficientizarea serviciilor de informa]ii[i respectarea drepturilor omului [i a libert\]ilorcivile.

Lucrarea este structurat\ pe mai multepaliere care vizeaz\ teme referitoare laintelligence. În prima parte, intitulat\ „Identi-ficarea [i corectarea deficien]elor”, studiileabordeaz\ aspecte istorice privind reformeprecedente ale serviciilor de informa]ii< înfunc]ie de factorii istorici, politici [i geopoliticirespectivi, sunt reliefate motivele pentru careau avut loc aceste procese, derularea [i

Steve Tsang, Serviciile de informa]ii [idrepturile omului în era terorismului global

Traducere de Irina Bondar, Cristina Dogaru, Laura Dr\ghici, Adelina Negoi]\

Studiu introductiv de ambasador George Maior

Editura Univers Enciclopedic, Bucure[ti, 2008, 338 pagini

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 2008134

Monitor Strategic

efectele acestora. Se prezint\ experien]aunor democra]ii occidentale în exercitareacontrolului politic asupra serviciilor de infor-ma]ii. Modelele vehiculate reliefeaz\ criticdeficien]ele de sistem [i propun îmbun\t\]iricare ar putea fi aduse. Sunt vehiculate viziuniinteresante privind instrumentele juridiceexistente [i necesare pentru combatereanoilor amenin]\ri reglementarea modalit\]iide contracarare [i problema respect\riidrepturilor omului în contextul r\zboiuluiglobal împotriva terorismului.

Transformarea serviciilor de informa]ii estetratat\ pornindu-se de la interpretarea riscuri-lor [i amenin]\rilor cu care acestea trebuie s\se confrunte. Evaluarea corect\ a amenin]\riloreste considerat\ condi]ie pentru redefinireamisiunilor serviciilor de informa]ii. Referitorla alocarea eficient\ a resurselor umane [imateriale printr-o planificare ra]ional\, unaccent aparte se pune pe componenta uman\a resurselor, pe dezvoltarea acesteia, inclusivprin conectarea la mediile academic [icorporatist< se propun, de asemenea, metodeinedite de lucru. Cooperarea între serviciilede informa]ii din diferite ]\ri este tratat\ ca ochestiune sensibil\, determinat\ de necesi-tatea schimbului de informa]ii [i de produseanalitice finite, în contextul caracteruluitransna]ional al amenin]\rilor. Este semnalatriscul concentr\rii exclusive asupra teroris-mului, neglijând al]i factori de risc (precumamenin]\rile de tip biologic). Se subliniaz\importan]a [i necesitatea cre\rii unui nucleuanalitic în mediul universitar (“Centrul deAnaliz\ a Amenin]\rilor Globale” GTAC), castructur\ aflat\ în afara comunit\]ii de infor-ma]ii, dar în permanent contact cu aceasta,având ca obiectiv analiza provoc\rilor la adresasecurit\]ii.

Aceast\ carte ofer\ o mai bun\ în]elegereprivind modul cum statele democratice artrebui s\ se apere [i, în acela[i timp, s\ nu-[iabandoneze principiile de baz\, precum [iprivind schimb\rile necesare în comunit\]ilede informa]ii.

De o aplicabilitate larg\, particular\, estedimensiunea de prezervare a drepturilor uma-nitare, când democra]iile duc r\zboi împotriva

terorismului, aspecte tratate, în special, demai mul]i contributori.

Editorul pledeaz\ pe nevoia de a crea unechilibru între necesitatea de a men]inesecuritatea [i a proteja drepturile umanitare.Este necesar\ nu numai stoparea atacurilorteroriste, ci [i împiedicarea organiza]iilor tero-riste de a recruta mai mul]i atentatori sinu-ciga[i. Aceasta presupune mai mult decât folo-sirea efectiv\ a for]ei [i serviciilor secrete.

Unul dintre capitole, scris de un fost ofi]ersuperior de intelligence israelian, este extremde p\trunz\tor în a explica de ce agen]iile deinforma]ii occidentale au e[uat toate în ceeace prive[te armele de distrugere în mas\ aleIrakului, înaintea invad\rii acestei ]\ri.

În lumina a ceea ce este perceput ca“e[ecuri” majore de intelligence fa]\ de 11septembrie 2001 [i Irak, autorii Isaac Ben-Israel, Jack Caravelli [i Peter Wilson arat\ cumpot serviciile de informa]ii s\ aib\ performan]emai bune în a percepe cu exactitate amenin-]\rile, în scopul de a preveni viitoare situa]iiprecum cele din septembrie 2001 sau Irak(2003), când intelligence-ul a v\zut amenin]\ricare nu au existat. Richard Aldrich ofer\ unantidot binevenit pentru ipoteza general\ a[ade mult vehiculat\ c\ terorismul este, în modclar, caracteristica definitorie a mediului desecuritate, [i sus]ine c\ globalizarea este cumult mai semnificativ\. Dup\ Aldrich estenecesar\ abordarea de c\tre intelligence ariscurilor mai mari pe care le constituie crima,insuficien]a energiei, schimb\rile climatice,epidemiile. Îns\, cele mai multe dezbateriînc\ se centreaz\ pe aspectele tradi]ionale alesecurit\]ii na]ionale, dar, în compara]ie custabilitatea relativ\ [i calculabilitatea capaci-t\]ilor pentru “distrugerea reciproc\ asigurat\”din timpul R\zboiului Rece, acum exist\ uncalcul diferit al riscului. Riscurile au fost redusela un set de calcule practicate în industria deasigur\ri. Ast\zi, mai pu]ine amenin]\ri auprovocat o sporire a retoricii temei [i insecuri-t\]ii> exist\ neclaritate privind sursa, amploarea[i impactul atacurilor poten]iale.

Richard G. Stearns, contributor la volumullui Tsang, prezint\ un sumar mult mai echilibratprivind implica]iile terorismului pentru respec-

Monitor Strategic

135RECENZII

tul legii în ]\rile democratice, în special cumAl-Qaeda reprezint\ o amenin]are f\r\precedent [i cum ar putea ar\ta un cadru legalcorespunz\tor. Stearns face compara]ii întreexperien]a american\, european\ [i israelian\[i discut\ posibilitatea de mecanisme alter-native în scopul de a evita r\zboiul.

El noteaz\, îns\, din punctul de vedere aldrepturilor, c\ politicienii rar v\d costurilelibert\]ii când reac]ioneaz\ prea dur.

Confruntate cu amenin]\rile pe care lereprezint\ atentatorii sinuciga[i care au accesla armele de distrugere în mas\ [i careaten]ioneaz\ s\ cauzeze suferin]e umanemaxime [i victime, guvernele democratice auo alegere greu de f\cut. Pe de o parte, eletrebuie s\ conserve valorile de baz\ alesociet\]ilor democratice bazate pe statul dedrept [i drepturile omului. Pe de alt\ parte,guvernele trebuie s\ previn\ cazurile dedistrugeri comise asupra New York-ului,Madridului, Londrei [i Bali. Ideea de baz\ aacestei c\r]i este aceea c\ pentru a fi capabiles\ combat\ provoc\rile terorismului globalserviciile secrete trebuie s\ gândeasc\ dincolode încord\ri [i s\ utilizeze toate resursele, înmod eficient [i creativ. Pentru a surclasainamicul trebuie asigurat\ pacea. Câ[tigareainimilor [i min]ilor rezervei de poten]iali recru]ipentru terorism este apreciat\ ca esen]ial\pentru a întrerupe furnizarea de atentatorisinuciga[i. Se consider\ necesare a fi sus]inutesprijinul [i cooperarea cu cet\]enii ]\rilor undesunt probabile lovituri teroriste, prin asigurareac\ ei au încredere în guvern [i serviciilesecrete. Dac\ un guvern [i serviciile sale deintelligence devin prea focusate pe preîntâm-pinarea atacurilor teroriste, încât încalc\drepturile propriilor cet\]eni [i atenteaz\ lanormele democratice, atunci ele vor c\deaneinten]ionat într-o curs\ întins\ de Al-Qaeda[i alia]ii acesteia. Aceste organiza]ii au caobiectiv distrugerea modului de via]\ occiden-tal [i incitarea popula]iilor musulmane din ]\riledemocratice [i a concet\]enilor nemusulmaniîntr-un cerc vicios de ur\ [i violen]\ reciproc\.De aceea, aceast\ carte abordeaz\ nu numaimodul în care serviciile secrete pot s\-[iîmbun\t\]easc\ eficacitatea în prevenireaterorismului global. Se apreciaz\ c\ publiculgeneral în ]\rile-]int\ [i bazele de recrutare

trebuie s\ fie convins c\, în ciuda retoricii lor,terori[tii nu sunt angaja]i într-un r\zboi sfânt.

Modelul terorismului global promovat deOsama bin Laden [i asocia]ii s\i este considerata fi menit s\ satisfac\ propria lor vanitate [iaspira]iile în direc]ia unui statut semidivin<organiza]ia pe care au format-o în acest scopeste mai degrab\ un sindicat global care comitecrime odioase. Serviciile de informa]ii dindiferite ]\ri trebuie s\ g\seasc\ m\rturiiconving\toare pentru a proba aceasta. Dar,se apreciaz\ c\ depinde de guvernare, desocietatea civil\ [i media din diferite p\r]i alelumii s\ lucreze împreun\ pentru ca doveziledescoperite de serviciile na]ionale deinforma]ii s\ fie acceptate de publicul larg.

Concluzia este c\ f\r\ apelul emo]ionalsau cvasireligios al terori[tilor s\ poat\ fiînl\turat, simpla arestare a lui bin Laden [i aasocia]ilor s\i apropia]i sau chiar distrugereaAl-Qaeda, ca organiza]ie, nu vor fi suficientepentru a preîntâmpina ridicarea altora [iînlocuirea lor. Eradicarea terorismului globalde tip Al-Qaeda presupune din parteaguvernelor occidentale s\-[i asigure [i s\-[imen]in\ ascendentul moral. Pentru apreîntâmpina transformarea unor persoane înrecru]i sau poten]iali recru]i în vedereacomiterii unor atacuri sinuciga[e cu bomb\,ca re]et\ pentru guvernele occidentale, serecomand\ ca acestea s\ g\seasc\ formulapentru a demonstra comunit\]ilor din cadrulc\rora sunt recrutate astfel de persoane c\ lesus]in [i respect\ drepturile în aceea[i m\sur\ca [i pentru majoritatea popula]iei din America[i Europa.

În acest scop, a[a cum se subliniaz\ încapitolul 7, redactat de Stearns, guvernul SUAtrebuie s\ recunoasc\ faptul c\, de[i dinperspectiva dreptului interna]ional poate ficorect\ încadrarea persoanelor capturate înAfganistan [i închise la Guantanamo încategoria combatan]ilor ilegali, men]inereacentrului de deten]ie de la Guantanamo îisubmineaz\ ascendentul moral în luptaîmpotriva terorismului [i ofenseaz\ opiniapublic\ din întreaga lume. Chiar dac\re]inerea [i interogarea combatan]ilor ilegali,imediat dup\ capturarea lor ar putea fijustificate, drepturile omului trebuie, totu[irespectate.

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 2008136

Monitor Strategic

În capitolul 8, Alex Danchev descoper\un scenariu de Kafka în tratamentul inumanaplicat de]inu]ilor de la Guantanamo [i AbuGhraib. În analiza incisiv\ pe care o face pemarginea unora dintre cele mai cunoscute abu-zuri comune pentru ob]inerea de informa]iicare s\ poat\ fi transformate în mijloace deprob\, el subliniaz\ c\ astfel de practici degra-dante ne erodeaz\ propriile valori [i sunt totalcontraproductive. Nu exist\ dovezi convin-g\toare c\ informa]iile astfel ob]inute aucondus, într-adev\r, la preîntâmpinarea unoratacuri teroriste majore. Nu exist\ alternativ\la respectarea drepturilor omului în cadrulconfrunt\rii cu amenin]\rile terorismului globalactual. Abuzurile de la Guantanamo [i AbuGhraib se consider\ c\ au prejudiciat reputa]iaSUA în a[a m\sur\ încât argumentul americande dreptate moral\ în r\zboiul împotrivaterorismului a fost grav compromis.

În fa]a a ceea ce pare s\ fie un conflictîntre anumite segmente extremiste ale lumiiislamice [i Occidentul democratic, problemaprincipal\ a comunit\]ii de informa]ii a ajunss\ reflecte dezbaterea politic\ mai larg\ amomentului (idealism versus realpolitik saudrepturi ale omului versus realism, în ceea ceprive[te modul de abordare a amenin]\rilorspecifice terorismului transna]ional). Urbanconchide c\, în condi]iile recentelor contro-verse legate de presupusele e[ecuri în careeste implicat\ comunitatea de informa]ii, estechiar mai important pentru comunitatearespectiv\ s\ continue s\ se îndrepte c\tre otransparen]\ [i mai mare decât cea atins\ înanii ‘90.

Necesitatea tot mai accentuat\ de îmbun\-t\]ire a capacit\]ii [i eficacit\]ii agen]iilor deinforma]ii din societ\]ile democratice indic\importan]a [i mai mare a aplic\rii unei formecorespunz\toare de control sau monitorizarepolitic\. Trebuie, astfel, luat\ în considerarerecomandarea f\cut\ de John N.L. Morrison(în capitolul 4), conform c\reia existen]a unuisistem eficient de control este necesar\ nunumai pentru comunitatea de informa]ii, ci [ipentru aparatul politic care utilizeaz\ infor-ma]iile. Dup\ Morrison, nu exist\ deocam-dat\ un sistem perfect de supraveghere poli-tic\ a serviciilor de informa]ii [i fiecare stat

trebuie s\-[i elaboreze [i s\-[i finalizeze pro-priul sistem.

Contextul în care trebuie s\ func]ionezeserviciile secrete din ]\rile democratice nu estedoar unul politic, ci [i juridic. Gravitateaamenin]\rilor Al-Qaeda este atât de mareîncât contracararea lor ar necesita ac]iuni cucaracter de preîntâmpinare, dar acestea nutrebuie, cel pu]in ca regul\ general\, s\ serealizeze în detrimentul principiilor statului dedrept. Se consider\ îns\ c\ s-ar putea carespectarea strict\ a principiilor statului dedrept, atunci când este vorba de confruntareacu amenin]\rile Al-Qaeda, s\ nu fie întotdea-una posibil\ [i s\ ridice anumite probleme,dar acceptarea unei renun]\ri pe termen lungla principiile statului de drept trebuie respins\ca alternativ\.

De[i debutul erei terorismului global, dup\unii autori, nu a fost prev\zut [i preîntâmpinatîn mod adecvat, aceasta nu înseamn\ c\serviciile de informa]ii, cel pu]in cele din cadruldemocra]iilor occidentale consolidate, nu aucunoscut un proces continuu de schimbarepentru a face fa]\ noilor amenin]\ri pe carele-au identificat dup\ încheierea R\zboiuluiRece. Dup\ cum arat\ Peter Wilson încapitolul 9, serviciile occidentale de informa]iiau început, chiar anterior atacurilor de la 11septembrie, s\ pun\ la punct anumite metode[i structuri pentru contracararea criminalit\]ii[i terorismului cu caracter transna]ional,amenin]\ri diferite de cele puternic polarizatedin perioada R\zboiului Rece< ritmultransform\rilor s-a accelerat îns\ considerabildup\ septembrie 2001. În procesul deadaptare la noile amenin]\ri, serviciile deinforma]ii trebuie, în accep]iunea lui Tsang,s\ elaboreze orice metode necesare pentruînfrângerea terorismului de tip Al-Qaeda.Acesta presupune nu numai cre[tereaeficien]ei, dezvoltarea capacit\]ilor profesio-nale, îmbun\t\]irea modalit\]ilor de asumarea r\spunderii [i promovarea inova]iilor în cadrulagen]iilor, ci [i stabilirea de conexiuni cuexteriorul. De[i activitatea serviciilor de infor-ma]ii trebuie s\ fie secret\, departamentelelor de analiz\ pot, totu[i, beneficia de pe urmacercet\rilor independente realizate de diver[ispeciali[ti din afara comunit\]ii de informa]ii,

Monitor Strategic

137RECENZII

cu privire la o gam\ larg\ de subiecte, carepot indica direc]ia din care poate veni urm\-toarea surpriz\. Ultimul aspect este consideratca deosebit de important pentru ca serviciilede informa]ii s\ poat\ face fa]\ cu brio nunumai “necunoscutului cunoscut”, ci [i “necu-noscutului necunoscut”.

Analizând problema aloc\rii resurselor, încontextul schimb\rilor pe care trebuie s\ leurmeze comunitatea de informa]ii, GeorgeMaior [i Sebastian Huluban (capitolul 10),reamintesc c\ aceasta prive[te atât utilizarearesurselor financiare, dar vizeaz\ cu prec\dereactivitatea de planificare. Cei doi autori au unpunct de vedere u[or diferit de cel al lui Wilsonreferitor la amploarea transform\rilor pe carele-au cunoscut comunit\]ile de informa]ii dinOccident în perioada scurs\ de la R\zboiulRece pân\ la atacurile din 11 septembrie. Estevorba, îns\, mai degrab\ de o deosebire înprivin]a modului în care este evaluat ritmuldiferit al schimb\rilor produse înainte [i dup\11 septembrie decât ceea ce s-a întâmplat înrealitate. Autorii români consider\ schimb\rileproduse dup\ 11 septembrie ca fiind mult maiample decât în viziunea lui Wilson, ceea ceînseamn\ c\, în opinia lor, alocarea eficient\[i ra]ional\ a resurselor de c\tre comunitateade informa]ii prezint\ o [i mai mare impor-tan]\. El subliniaz\ în mod deosebit importan]adezvolt\rii resurselor umane la poten]ialulmaxim (f\r\ a explica îns\ ce presupuneaceasta) [i beneficiile pe care le poate ob]inecomunitatea de informa]ii dac\ face apel lametodologii [i teorii elaborate de altediscipline (precum [tiin]ele sociale).

Isaac Ben-Israel, un ofi]er cu experien]\îndelungat\ în activitatea de informa]ii (carea intrat apoi în mediul academic), prezint\ încapitolul 11 o alternativ\ incitant\ la modulactual de abordare a analizei informa]iilor,sus]inând ideea c\ut\rii de probe contrarepentru verificarea [i eliminarea ipotezelor<aceasta ar trebui s\ contribuie la reducereasau chiar eliminarea tendin]ei inevitabile de ag\si dovezi care s\ demonstreze valabilitateateoriei sau a ideilor preconcepute. Aceast\abordare asigur\ anali[tilor o baz\ de porniremult mai sigur\ pentru formularea concluziilor

[i evaluarea amenin]\rilor concrete. Autorulinsist\ asupra necesit\]ii de a regândi clasicaseparare dintre rolurile anali[tilor [i cele aleagen]ilor operativi, având în vedere c\ terori[tiiac]ioneaz\ într-un mediu extrem de dinamic[i care se schimb\ rapid, existând un intervalscurt de timp în care serviciile de informa]iisau de securitate au posibilitatea de aîntreprinde m\suri împotriva unui terorist carea fost localizat.

În capitolul 12, Anthony Glees prezint\demersurile întreprinse de serviciile britanicede informa]ii în vederea extinderii colabor\riicu alte servicii din UE< dup\ atacurile din 11septembrie, nu a fost simplu, având în vederec\ Marea Britanie colaboreaz\ îndeaproape [icu SUA, care are rezerve în ceea ce prive[tetransmiterea de informa]ii c\tre unele serviciidin alte ]\ri membre UE. Glees propune osolu]ie de compromis, în sensul consolid\riicolabor\rii [i intensific\rii schimbului deevalu\ri informative, f\r\ a transmite îns\informa]ii neprelucrate sau date despre surse.

Importan]a implic\rii active a mediuluiacademic este studiat\ mai detaliat în cadrulevalu\rii realizate de Richard J. Aldrich(capitolul 13). El reaminte[te c\ oricât de gravear fi amenin]\rile terorismului global actual elese vor solda cu mai pu]ine victime, daunemateriale [i distrugeri decât alte amenin]\riasociate globaliz\rii, cum ar fi “riscurilebiologice”. Autorul exemplific\ cu riscul uneinoi pandemii, care nu ar ]ine seama de niciograni]\ [i c\ ar putea ucide mai mul]i oamenidecât orice atac terorist. Aceasta constituie oproblem\ global\ care nu poate fi solu]ionat\de un singur guvern.

Astfel de probleme [i amenin]\ri, precum[i provoc\rile terorismului de tip Al-Qaeda,sunt consecin]e ale globaliz\rii [i trebuiemonitorizate [i în]elese dincolo de ceea cepot spera s\ realizeze serviciile de informa]iipe cont propriu.

În concluzie, pentru în]elegerea locului [irolului serviciilor de informa]ii într-o nou\ er\trebuie s\ ne debaras\m de prejudec\]iletrecutului.

Colonel Augustin V\duva

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 2008138

Monitor Strategic

Studiul terorismului r\mâne în continuareuna din principalele preocup\ri în domeniulstudiilor de securitate. Acest lucru se întâmpl\nu numai datorit\ schimb\rilor fundamentalepetrecute în studiul acestui fenomen dup\atacurile teroriste din 2001, ci mai ales caurmare a cre[terii complexit\]ii [i modului demanifestare a terorismului la nivel global,indiferent c\ este vorba despre modusoperandi, structura de organizare în re]ele,grup\ri sau fac]iuni, modul de recrutare [i depenetrare la nivelul societ\]ii, influen]a asupramediului de securitate la nivel statal, regional[i global. Terorismul reprezint\ o amenin]areprofund\ la adresa securit\]ii, astfel c\, oriceefort de studiere a acestui fenomen [i amodalit\]ilor de combatere a acestuia, estebinevenit.

Cartea de fa]\ (“Contraterorism [i securi-tate interna]ional\”) încearc\ s\ completeze,

din punct de vedere academic, eforturile destudiere ale unui proces care a marcat secu-ritatea interna]ional\ în secolul al XXI-lea,terorismul, prin analiza fenomenului comple-mentar> contraterorismul. Ini]iativa celor doicoordonatori ai lucr\rii este cu atât mai l\uda-bil\ cu cât literatura de specialitate dinRomânia s-a concentrat asupra studieriiterorismului, dar prea pu]ine resurse au fostalocate studiului fenomenului în anti-tez\,contraterorismul. Dup\ cum afirm\ chiarcoordonatorii lucr\rii de fa]\, ea s-a n\scutdintr-o absen]\. În plus a existat dorin]a de adelimita conceptual anumite no]iuni, ceea ce,în final, poate duce la eliminarea unorstereotipuri care, nu de pu]ine ori, afecteaz\în mod negativ procesul de analiz\ [iinterpretare în complexul mediu al securit\]iiinterna]ionale.

Una din calit\]ile volumului de fa]\ const\în faptul c\ reune[te studii [i cercet\ri ale unuinum\r însemnat de speciali[ti din domeniulmai sus-men]ionat (atât din spa]iul academic,dar [i al serviciilor de informa]ii), atât din ]ar\dar [i din str\in\tate, din state cu o bogat\tradi]ie în studiul fenomenului terorist (Israel,Statele Unite).

Un alt plus al acestui volum se refer\ ladiversitatea temelor abordate în privin]acontraterorismului [i a domeniului securit\]iiinterna]ionale> consecin]ele r\zboiului împo-triva terorismului pentru securitatea interna]io-nal\, diferendele de percep]ie la nivel euro-atlantic privind fenomenul terorist în ansamblu,dilema referitoare la chestiunea respect\riivalorilor democratice în combaterea teroris-mului, categorii de for]e, strategii militare [ieconomice implicate în combaterea teroris-mului, dimensiunea juridic\ a contrateroris-mului.

Irena Chiru, Cristian Barna (coordonatori)Contraterorism [i securitate na]ional\,

cuvânt înainte de prof. univ.dr. Cristian Troncot\, Editura Top Form,Bucure[ti, 2008, 242 pag.

Monitor Strategic

139RECENZII

Volumul cuprinde analize cuprinz\toare [iclarific\ri asupra unor fenomene [i conceptef\r\ de care în]elegerea terorismului cafenomen interna]ional [i global, nu ar fi posibi-l\> jihad (p.20)< fundamentalism islamic (p.26)<metodele (politice, economice, militare) decombatere a terorismului< dimensiuneamediatic\ a teorismului [i a contraterorismului[i repercusiunile acesteia< prevenirea,descurajarea, previziunea [i reac]ia – ca ele-mente principale în elaborarea strategiilorcontrateroriste (p.86-87)< o larg\ expunereprivind prevederi legale interna]ionale [ina]ionale, precum [i reglement\ri juridiceinterna]ionale privind terorismul [i combatereaacestuia, conven]ii, rezolu]ii, legi, acorduriinterna]ionale etc. (p.88)< modalit\]i deprevenire a ac]iunilor de tip extremist-teroristde c\tre for]ele specializate (p.104)< forme [iprocedee strategice [i tactice utilizate de for]eleopera]ionale pentru prevenirea ac]iunilorteroriste în situa]ii de criz\ [i pe timp de r\zboi(p.109)< executarea interven]iei contrateroristeîn incidentele teroriste cu luare de ostatici(p.114)< elemente ale managementului crizelorteroriste (p.122)< contraterorism prin opera]iunimilitare [i economice (p.136)< tipuri de ac]iuniteroriste de tip sistem, re]ea, [i mozaic(p.147)< tipuri de indicatori în evaluareafenomenului terorist (p.151)< strategiicontrateroriste „infrastructura” [i instrumen-tele contrateroriste (activit\]ile de culegere deinforma]ii, preg\tirea tactic\, tipuri deopera]iuni speciale, m\suri de securitate [iactivit\]i cu caracter defensiv, ac]iuni preven-tive în spa]iul virtual, opera]iuni psihologiceîn contraterorism, rolul important al mass-me-dia [i al opiniei publice în combaterea tero-rismului)< rolul componentei juridice în pro-iectarea strategiilor contrateroriste (p.204).Toate aceste elemente ne conduc c\tre ideeac\ studiile grupate în prezentul volum prezint\

o imagine cuprinz\toare a ceea ce presupunecontraterorismul, oferind detalii de ordinteoretic [i informa]ii pre]ioase în acest sens.

Nu în ultimul rând, atrage aten]ia studiuldin finalul volumului, intitulat „Tinerii dinRomânia [i terorismul” care prezint\ concluziiale unei cercet\ri de tip sociologic referitoarela percep]ia popula]iei asupra fenomenuluiterorist. Atât educa]ia de securitate, dar [i oprofund\ cunoa[tere a percep]iei opinieipublice asupra terorismului sunt elementeprimordiale în elaborarea unor strategiicontrateroriste cât mai eficiente, de aceeaeforturile sociologice în direc]ia educ\riiopiniei publice în leg\tur\ cu amenin]areaterorist\ sunt mai mult decât binevenite.

Un alt element important identificat estedefinirea a doi termeni esen]iali în domeniu>antiterorism [i contraterorism< este realizat\,de asemenea, o diferen]iere între cei doitermeni. Antiterorismul include „m\suriledefensive luate în vederea reducerii vulnera-bilit\]ii persoanelor [i institu]iilor la acte deterorism [i const\ într-o ripost\ limitat\ realizat\prin aplicarea planificat\ [i integrat\ a securit\]iifizice [i opera]iunilor de securitate cu sprijinulserviciilor de informa]ii.” (p. 98) Contratero-rismul se refer\ la „m\surile ofensive luate învederea prevenirii, descuraj\rii [i ripostei laacte de terorism.” (p.98)

Toate cele men]ionate mai sus, precum [iineditul temei abordate pentru literatura despecialitate contraterorismul, alc\tuiesc oimagine de ansamblu care transform\ lectu-rarea acestei lucr\ri într-o experien]\ util\ atâtdin punct de vedere academic, cât [i dinperspectiva cititorului neavizat, dar care esteinteresat s\ descopere sensurile [i în]elesurilefenomenelor fundamentale ce caracterizeaz\securitatea interna]ional\ la începutul secoluluial XXI-lea.

Drago[ B\nescu

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 2008140

Monitor Strategic

Orientul Mijlociu r\mâne una dintre celemai volatile arii strategice la nivel global. Temeprecum terorismul, amenin]area prolifer\riiarmelor de distrugere în mas\, conflicteleinter- [i intra-statale, politica energetic\ [i in-fluen]a sa asupra economiei globale, funda-mentalism, instabilitate politic\ nu pot fieludate atunci când este vorba despre OrientulMijlociu. Marile puteri ale lumii, [i nu numai,elaboreaz\ [i actualizeaz\ constant strategiile[i politicile lor privind aceast\ regiune deimportan]\ strategic\ deosebit\. Cunoa[tereamediului strategic, politic [i militar din OrientulMijlociu, este, deci, mai mult decât necesar.

Volumul de fa]\ î[i propune tocmai acestlucru> s\ ofere o imagine de ansamblu asupraevenimentelor [i factorilor care au modelatmediul strategic în Orientul Mijlociu, prinintermediul unor studii care se concentreaz\asupra urm\toarelor teme de importan]\major\ în politica interna]ional\> evolu]iileinterne politice, sociale [i economice din

Israel, echilibrul militar regional, rolul Israeluluiîn sistemul interna]ional, evolu]ia lumii arabeîn anul 2007 [i a complexei [i complicateirela]ii israelo-palestiniene, rela]iile dintre Israel[i Siria, situa]ia din Irak, evolu]ia dosaruluinuclear iranian, precum [i implica]iile strate-gice ale pie]ei mondiale a petrolului.

Observ\m a[adar o multitudine de teme,dintre cele mai diverse, dar care au rolul s\creeze o imagine cât mai integrat\ a mediuluistrategic din regiunea Orientului Mijlociu.

The Middle East Strategic Balance este opublica]ie de tradi]ie a prestigiosului Institutpentru Studii Na]ionale de Securitate (INSS)din Israel, prima publica]ie de acest fel ap\rândîn 1983. Una din schimb\rile importante aleedi]iei din acest an se refer\ la faptul c\, spredeosebire de edi]iile anterioare, s-a renun]atla prezentarea detaliat\ a for]elor militare alestatelor din regiune, din dorin]a de a se punemai mult accent asupra cercet\rii analitice,consfin]indu-se astfel una din tendin]elemajore în studiile strategice [i de securitateactuale, [i anume translatarea accentului dela o abordare cantitativ\ a studiului, spre unacalitativ\, concentrat\ pe analiza de profun-zime a mediului strategic.

Primul capitol al volumului se refer\ lapozi]ia statului Israel în cadrul sistemuluiinterna]ional, mai exact se face referire la spri-jinul pe care actori interna]ionali importan]iStatele Unite [i Uniunea European\ îl acord\politicii israeliene privitoare la OrientulMijlociu. O rela]ie mai complex\ exist\ întreIsrael [i Rusia< în ciuda unei bune cooper\ribilaterale între cele dou\ state, totu[i intere-sele strategice israeliene [i ruse în regiuneaOrientului Mijlociu nu converg întotdeauna>textul face referire la rela]iile Rusiei cu Siria,precum [i la atitudinea Kremlinului în privin]adosarului nuclear iranian (p.15-16).

Mark A. Heller (editor), The Middle East StrategicBalance 2007-2008

Institute for National Security Studies, Tel Aviv, Israel, 2008, 111 pagini

Monitor Strategic

141RECENZII

Cel de-al doilea capitol este intitulat“Domestic Developments in Israel> Political,Social and Economic”. Cuprinde referiri laevolu]ia sinuoas\ a popularit\]ii cabinetuluiOlmert [i la faptul c\, în ciuda unor factoridefavorizan]i, acesta [i-a p\strat credibilitateala nivel politic, ob]inând un puternic sprijinpolitic în Knesset (p.21). La nivelul securit\]iiinterne a Israelului, studiul confirm\ oîmbun\t\]ire demonstrat\ de nivelul sc\zutal atacurilor teroriste înregistrate, precum [ide cre[terea securit\]ii grani]ei nordice, tra-dus\ prin reducerea semnificativ\ a capacit\]iicombative a Hezbollah (p.22). Din punct devedere economic, Israelul a înregistrat ostagnare, concomitent cu men]inerea uneiaccentuate polariz\ri sociale. La nivel social,una dintre cele mai spinoase chestiuni se refer\la slaba încredere acordat\ de c\tre cet\]eniclasei politice, mai ales ca urmare a neîncre-derii ap\rute în cadrul opiniei publice israelieneca urmare a r\zboiului din Liban, din anul2006 (p.26). De aici se poate deduce faptulc\, pentru anul 2008, una din principaleleprobleme social-politice se refer\ la stopareafenomenului de erodare a credibilit\]iiautorit\]ilor politice ale statului.

Capitolul 3, “The IDF> Addressing theFailures of the Second Lebanon War” aduce îndiscu]ie pincipalele concluzii ale RaportuluiWinograd cu privire la e[ecurile for]elorisraeliene din cel de-al doilea r\zboi din Liban,dup\ cum a fost denumit conflictul din varaanului 2006, între Israel [i mili]iile Hezbollah>slaba performan]\ a unit\]ilor combatante, înspecial a celor terestre [i existen]a unor sl\bi-ciuni înregistrate la nivel de comand\ [i controlal trupelor. Prima are drept principal\ cauz\decizia din anii anteriori de reducere a num\-rului de trupe, ca urmare a unei abord\ri noidin punct de vedere al bugetului militar (p.31).Cel\lalt element, privind gre[elile la nivelulgândirii militare, are mai multe cauze, dintrecare cele mai importante sunt> efectuarea unorschimb\ri la nivel militar, f\r\ a se acorda im-portan]\ major\ efectelor acestora pe termenlung, precum [i un prea mare accent pusasupra “conceptul opera]ional” (p.32) Dinpunctul de vedere al cre[terii capacit\]ii de

reac]ie, dup\ încheierea conflictului s-a decisimplementarea unor m\suri necesare pentrucre[terea acesteia> fonduri bugetare specialepentru achizi]ia de echipament [i cre[tereastandardelor [i a frecven]ei exerci]iilor depreg\tire. Cealalt\ component\, a activit\]iide planificare, control [i comand\ a trupelornecesit\ o gândire mai degrab\ de tip calitativdecât una cantitativ\> unele dintre m\surilece se impun se refer\ la revizuirea doctrinelor,inclusiv a conceptelor opera]ionale (p.34-35).

Capitolul 4 cuprinde o descriere a echili-brului militar regional dintr-o perspectiv\complex\, în care datele de ordin cantitativ(în termeni de num\r de for]e, echipamente[i tancuri, avioane, piese de artilerie, elicop-tere, nave de lupt\, submarine etc.) suntcombinate cu o analiz\ de tip calitativ în carefactorul asimetric are un rol esen]ial pentruevaluarea strategic-militar\. Exist\ câte o scurt\analiz\ a frontului din Liban, a celui din Gaza,precum [i a principalelor state din regiune>Siria, Egipt, Iordania, Iran, Emiratele ArabeUnite [i Arabia Saudit\.

Capitolul 5, “The Arab World 2007” reu-[e[te s\ realizeze o radiografiere general\ amediului politico-social din lumea arab\, unadin principalele ipoteze fiind acea c\ diferitesurse sub- [i suprana]ionale de identitatepolitic\, dar [i confesional\ se afl\ [i în anul2007 în competi]ie, contribuind astfel lacrearea unui mediu politic regional agitat.Deteriorarea, într-o anumit\ m\sur\, a auto-rit\]ii politice a statului pare s\ fie unul dinelementele cele mai vizibile la nivelul statelordin Orientul Mijlociu...Este amplu dezb\tutcazul Egiptului care, de[i cu o statalitate solid\,s-a confruntat totu[i cu o serie de tulbur\risociale, cum ar fi greve [i proteste (p.50). Înplus, în ciuda semnelor care indicau o cre[tereeconomic\ de aproximativ 7%, totu[i s-amen]inut impresia adâncirii inegalit\]ii sociale.În Siria, evenimentul politic major a fostreprezentat de re-alegerea lui Bashar al-Assadîn func]ia de pre[edinte (mandat de [apte ani),cu voturile a 97,6% din op]iunile electoratului.În ciuda meritului pre[edintelui de a reu[i s\înlocuiasc\ “vechea gard\” [i s\ î[i consolidezeautoritatea, asigurând astfel stabilitatea poli-

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 2008142

Monitor Strategic

tic\, totu[i în domeniul economic nu s-auînregistrat progrese, Siria r\mânând una dintrecel mai slab dezvoltate state din regiune>competitivitatea economic\, progresul tehno-logic [i ritmul de liberalizare a economiei semen]in la niveluri nu foarte înalte (p.51).

Capitolul 6 este rezervat analizei evolu]ieieforturilor de stingere a conflictului israeliano-palestinian. În ciuda dinamicii sale constante,rela]ia conflictual\ nu a cunoscut totu[i oschimbare major\ în sens pozitiv sau negativ,fiind caracterizat\ prin formula “stagnaredinamic\” (p.57). Privind retrospectiv, mediulpolitic palestinian este dominat de disputadintre Hamas [i Fatah (un conflict care deseoria degenerat în violen]e armate), ceea ce aimpus f\r\ echivoc încetinirea procesului depace. Pe viitor exist\ pu]ine semne care s\sugereze ob]inerea unor rezultate pozitive îndisputa israeliano-palestinian\> în ciuda uneipozi]ii de acord în ceea ce prive[te solu]iacre\rii unui stat palestinian, totu[i discrepan-]ele majore privind punerea în aplicare aacestui plan fac ca evolu]ia conflictului s\ nufie una îmbucur\toare. În plus, exist\ risculescalad\rii amenin]\rii militare din parteaHamas, în special în Gaza (p.65).

Capitolul 7 abordeaz\ o chestiune foartedelicat\ pe agenda politic\ a OrientuluiMijlociu> rela]iile israeliano-siriene. Ca [i încazul rela]iei israeliano-palestiniene, cea dintreIsrael [i Siria nu a cunoscut evolu]ii majore în2007> negocierile de pace nu au fost reluate,În\l]imile Golan au r\mas sub control israelian[i, în ciuda unor tensiuni între cele dou\ ]\rica urmare a atacului israelian asupra Siriei înseptembrie 2007, între cele dou\ state s-amen]inut un relativ calm. Ca urmare a uneidiviz\ri la nivelul clasei politice israeliene înprivin]a încheierii unui acord de pace cu Siria[i a lipsei unor presiuni externe (cu referireaici la Statele Unite), este pu]in probabil caautorit\]ile de la Tel Aviv s\ for]eze rezolvareasitua]iei conflictuale prin intermediul nego-cierii unui acord de pace (p.73) concentrându-[i aten]ia mai degrab\ asupra problemeipalestiniene. De cealalt\ parte, Siria arenevoie de un climat de securitate stabil, deinvesti]ii str\ine [i de sprijin interna]ional, ceea

ce nu exclude inten]ia de reluare a rela]iilordiplomatice cu Israelul.

Capitolul 8 descrie evolu]ia mediului politic[i de securitate din Irak. Pentru perioadaanalizat\, un prim element important estedecizia administra]iei americane de imple-mentare a unei noi strategii în Irak, în ianuarie2007, ceea ce s-a concretizat prin elaborareaunei noi abord\ri denumite “New WayForward” (p.78). Principalul element al acesteinoi abord\ri s-a tradus prin dispunerea unorfor]e suplimentare, la scar\ redus\, pentru aoferi un ajutor suplimentar trupelor coali]ieiîn eforturile de stabilizare a Irakului [i a zoneiBagdad în special. Premisa de baz\ a acesteistrategii este c\ asigurarea unui climat stabilde securitate la Bagdad ar transmite semnalepozitive [i în restul ]\rii, favorizându-se astfelreconcilierea inter-etnic\ [i inter-confesional\.În ciuda tuturor eforturilor de stabilizare,anumite elemente continu\ s\ influen]eze însens negativ starea de fapt> în primul rând,capacitatea de lupt\ a Al-Qaida a fost într-adev\r afectat\, dar organiza]ia fundamen-talist\ are în continuare capacitatea de aorganiza atacuri asupra trupelor coali]iei, asupracelor irakiene [i chiar asupra liderilor tribalisuni]i (p.82) În al doilea rând, activitateamili]iilor extremiste [iite , precum [i tensiuniledintre suni]i [i [ii]i în sudul Irakului r\mânamenin]\ri majore la adresa securit\]ii interne.Un alt element este reprezentat de influen]asirian\ [i iranian\ în zon\, precum [i conflictulmilitar dintre Turcia [i separati[tii kurzi dinnordul Irakului. Pe termen mediu nu seîntrevede o îmbun\t\]ire a situa]iei, iaradministra]ia american\ nu d\ semne c\inten]ioneaz\ s\ opereze o retragere masiv\a trupelor sale din Irak.

Capitolul 9 abordeaz\ un subiect foartefierbinte pe agenda politicii interna]ionale>dosarul nuclear iranian. Principala evolu]ie înaceast\ privin]\ este c\, în ciuda eforturilorinterna]ionale, Iranul [i-a continuat programulnuclear, instalând mai multe centrifugenecesare îmbog\]irii uraniului [i acumulândcantit\]i importante necesare în procesulnuclear (p.89). Unul din e[ecurile men]ionatese refer\ la IAEA Agen]ia Interna]ional\ pentru

Monitor Strategic

143RECENZII

Energie Atomic\, a c\rei activitate nu a fostîndeajuns de eficient\ pentru a trimite sem-nale puternice de alarm\ în cadrul comunit\]iiinterna]ionale pentru stoparea prolifer\riitehnologiilor nucleare în cazul Iranului. Unalt motiv de îngrijorare în privin]a inten]iilornucleare iraniene este reprezentat de efor-turile acestora de construire a unor vectori deproiec]ie a capabilit\]ilor nucleare> conformunor surse iraniene oficiale, programele deîmbun\t\]ire a rachetelor au înregistratprogrese considerabile în anul 2007 (p.92).Principalul risc la adresa securit\]ii regionale îlreprezint\ o eventual\ destabilizare a echili-brului strategic în Orientul Mijlociu, ca urmarea inten]iei altor state de a lua pozi]ie împotrivainten]iilor nucleare iraniene, conform mode-lului dilemei securit\]ii> mai exact, în 2007Consiliul de Cooperare din Golf (GCC) a cerutexecutarea unui studiu de fezabilitate privinddezvoltarea unui program nuclear comun întrestatele membre< în plus, Iordania [i Egipt, deasemenea, [i-au anun]at inten]iile în direc]iadezvolt\rii unor programe nucleare (p.95).

Ultimul capitol al volumului abordeaz\tema implica]iilor strategice ale evolu]iei pie]eimondiale a petrolului. Autorul ofer\ nume-roase date privind rezervele [i volumulproduc]iei produc]iei de petrol în statele dinOrientul Mijlociu, care, dup\ cum se [tie, sunt

cele mai mari exportatoare în domeniulhidrocarburilor. Unul din trendurile careafecteaz\ negativ influen]a pie]ei petroluluiasupra politicii interna]ionale îl reprezint\cre[terea constant\ a consumului (StateleUnite sunt cel mai mare consumator) [i deci[i a cererii. Numeroase state din Asia (economiiemergente) î[i cresc [i ele consumul de petrol.Aceste tendin]e, precum [i al]i factori cumula]iau dus la cre[terea spectaculoas\ a pre]uluipetrolului (tendin]\ ce a fost declan[at\ în2003, odat\ cu începerea r\zboiului din Irak),ceea ce produce efecte profund negativeasupra economiilor na]ionale [i asupra celeimondiale în ansamblu. Concluzia studiuluiprivind pia]a mondial\ a petrolului subliniaz\c\ pre]ul acestuia va cre[te pe termen lung,mai ales din cauza inexisten]ei unor alternativeenergetice fiabile, precum [i ca un efect directal cre[terii cererii la nivelul statelor dezvoltate[i a economiilor emergente.

Realizând aceast\ succint\ prezentare acelor zece capitole, observ\m diversitateatemelor abordate, dar [i claritatea [iprofunzimea analizelor cuprinse în volumulde fa]\. Este o lectur\ deloc dificil\, darîndeajuns de profund\ pentru a crea o imaginecurpinz\toare a evolu]iilor politice, militare [istrategice din regiunea Orientului Mijlociu.

Drago[ B\nescu

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 2008144

Monitor Strategic

Atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001,r\zboiul din Afganistan [i invazia Irakului autransformat cuvântul intelligence într-un ter-men familiar [i o expresie atotcuprinz\toarefolosit\ frecvent la nivel guvernamental, dec\tre media [i, de asemenea, de c\tre publicullarg. Din p\cate, mul]i oameni par s\ nu în]e-leag\ sau s\ interpreteze gre[it conceptulintelligence. Pentru ei, ca [i pentru oricinealtcineva interesat de luarea informa]iilor,R\zboiul t\cut este un foarte bun punct deplecare, de[i a fost scris înainte de atacurileteroriste.

Abram N. Shulsky, care a scris edi]iaoriginal\ în 1991 [i Gary J. Schmitt, care aluat parte la reeditare, prezint\ o monografiedens\ [i comprehensiv\ care î[i propune s\ajute la în]elegerea lumii complicate aintelligence-ului. Aceast\ a treia edi]ie a deve-

nit cel mai bun abecedar la dispozi]ie în do-meniul intelligence.

Cartea pune la dispozi]ie un ghid, unmanual, acoperind toate domeniile de laculegerea de informa]ii la ac]iunile acoperite,de la analiza informa]iilor la contrainforma]ii,de la managementul activit\]ii de informa]iila definirea acestui termen eluziv.

Toate capitolele sunt relativ scurte [isubdivizate pentru mai mult\ claritate.Exemple istorice edificatoare bine alesecompleteaz\ relevant stilul academic alprezent\rii.

Nu este o prezentare istoric\ a activit\]iide informare desf\[urat\ de un anumitguvern, ci prezint\ concepte generale [iaspecte ce definesc activitatea de informa]ii.

Schimb\ri la nivelul proiectelor [isolicit\rilor ce ]in de serviciile de informa]iisunt determinate de sfâr[itul R\zboiului Rece,debutul unei noi ere strategice [i riscurileaduse de “era informa]ional\”.

Informa]iile r\mân, al\turi de diploma]ie[i for]ele armate, instrumente de guvernare.Serviciile secrete au început s\ fie tot maiprezente în pres\ [i s\ fac\ obiectul anumeroase studii [i cercet\ri [tiin]ifice.

R\zboiul t\cut abordeaz\ conceptelefundamentale în în]elegerea lumii serviciilorde informa]ii pentru ca cititorul s\ în]eleag\complexitatea [i ambiguit\]ile acestuidomeniu.

Pentru în]elegerea aspectelor generale estefolosit un num\r mare de exemple privindcel de-al Doilea R\zboi Mondial [i R\zboiulRece. Nu se furnizeaz\ niciun fel de informa]ii

Abram N. Shulsky & Gary J. Schmitt, R\zboiult\cut. Introducere în universul informa]iilor

secreteTraducere de Laura-Florina Dr\ghici, Cristina Dogaru, Maria Adelina Negoi]\

[i Irina Ionela BondarCuv=nt ;nainte de George Maior

Postfa]\ de Mihai R\zvan Ungureanu

Editura Polirom, 2008, 366 pagini

Monitor Strategic

145RECENZII

necunoscute publicului privind activitatea deculegere de informa]ii.

Confiden]ialitatea este esen]ial\ în opera-]iunile de intelligence [i, de aceea, cartea nupublic\ am\nunte despre misiunile serviciilorsecrete americane.

Culegerea de informa]ii devine un dome-niu de studiu [tiin]ific recunoscut, dar teore-tizarea pe marginea acestuia r\mâne într-unstadiu incipient< prin aceast\ carte se încearc\diminuarea acestui neajuns.

Cartea nu ofer\ “o teorie a culegerii deinforma]ii” general valabil\, având în vederec\ majoritatea informa]iilor publice despreacest tip de activit\]i se refer\ la serviciilesecrete americane [i britanice< se face, îns\,referire [i la activit\]ile serviciilor secrete alealtor ]\ri, punându-se problema diferen]elordintre aceste servicii, determinat\ de naturaregimurilor pe care le deservesc. Ca urmare,nu se dezv\luie cititorilor secrete sau infor-ma]ii din interior, ci elementele necesare în]e-legerii documentului în sine, precum [i multepicanterii.

Cele opt capitole ale lucr\rii includ eleme-nte referitoare la> delimitarea domeniuluiactivit\]ii de informa]ii< serviciile secrete [i erainforma]ional\< sursele culegerii informa]iilor<analiza [i producerea informa]iilor< opera-]iunile recente< clasificarea [i securitatea infor-ma]iilor< managementul culegerii de infor-ma]ii< perspective asupra lumii informa]iilor<elemente pentru o teorie a culegerii infor-ma]iilor.

Diferitele categorii de fenomene c\rora lise aplic\ termenul “intelligence” includanumite informa]ii, activit\]i [i organiza]ii. Estevorba despre informa]iile relevante pentruformularea [i implementarea unei politiciguvernamentale în scopul promov\rii intere-selor de securitate na]ional\ [i al preveniriiamenin]\rilor din partea unor adversari realisau poten]iali. În cele mai importante cazuri,aceste informa]ii se refer\ la aspecte dindomeniul militar (capacit\]ile adversarului [iplanurile pentru o ac]iune militar\)< alte tipuride informa]ii secrete pot fi la fel de importante,precum ac]iunile diplomatice ale unei ]\ri.Acestea se pot referi la politica intern\ [i la

dezvoltarea societ\]ii precum [i la statisticileeconomice [i demografice. Câte din acestedate sunt publice, depinde de natura regimuluipolitic. Informa]iile includ nu numai “materia-lul brut”, cules prin metode de spionaj, ci [ianalize [i evalu\ri care se bazeaz\ pe “pro-dusul” informativ, cu o importan]\ deosebit\pentru strategi.

Activit\]ile presupun culegerea [i analizareainforma]iilor, incluzând, de asemenea, ac]iu-nile de contracarare a activit\]ilor informativeale adversarilor. Aici sunt incluse metodele [itehnicile pentru culegerea [i analizarea infor-ma]iilor. Termenul informa]ii se refer\, deasemenea, la o organiza]ie care efectueaz\aceste activit\]i. Confiden]ialitatea cu caretrebuie coordonate aceste activit\]i este unadin caracteristicile organiza]iei.

În domeniul informa]iilor din SUA, activi-t\]ile secrete pot cuprinde de la secretebanale, precum asistarea în mod secret a unuiguvern str\in prieten, pân\ la aspecte specta-culoase, precum orchestrarea r\sturn\rii celorostile. Nu este clar dac\ ac]iunea secret\ artrebui considerat\ ca f\când parte din domeniulinforma]iilor.

Volumul de fa]\ se limiteaz\ la obiectiveletradi]ionale ale domeniului informa]iilor adic\la informa]ii [i activit\]i relevante pentru pro-blemele de securitate na]ional\ ale guver-nelor.

În accep]iunea autorilor, oponen]ii politicipe plan intern nu sunt considera]i, de c\treguvernele statelor democratice, drept ]inteleserviciilor de informa]ii.

Totu[i, organismele îns\rcinate cu aplicarealegii folosesc adesea tehnici specifice ser-viciilor de informa]ii.

Sunt abordate [i întreb\ri referitoare lamodul de func]ionare al serviciilor de informa]iiîn ceea ce prive[te problemele economice.{i aici lucrurile depind de natura regimului [ide sistemul economic al ]\rii. Într-un sistemcu o economie coordonat\ de guvern, dome-niul informa]iilor se va concentra asupra aspec-telor economice privind rela]iile cu alte gu-verne (precum comer]ul interna]ional) înaceea[i m\sur\ ca [i toate celelalte aspecteale rela]iilor interna]ionale. În plus, serviciile

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 2008146

Monitor Strategic

de informa]ii pot fi folosite pentru a cre[tebun\starea economic\ a statului (achizi]io-narea unei tehnologii occidentale avansate,de exemplu, r\mâne un obiectiv important alserviciilor de informa]ii rus [i chinez). Anga-jarea agen]ilor [i folosirea metodelor deculegere a informa]iilor depind într-o oarecarem\sur\ de încercarea statelor respective de ale ]ine sau nu secrete. În general, problemeleeconomice specifice cu impact direct asupraaspectelor legate de securitatea na]ional\ careprivesc politica militar\ sau extern\ intr\ înresponsabilitatea serviciilor de informa]ii.

La întrebarea mai general\ dac\, totu[i, artrebui folosite metodele informative pentrucre[terea bun\st\rii economice a unei na]iuni,cartea porne[te de la concluzia c\ într-osocietate democratic\ politica economic\ parea fi mai degrab\ determinat\ de interac]iunileintereselor economice pe plan intern decâtde vreo viziune coerent\ a unei viitoare situa]iieconomice mondiale. Situa]ia economic\ aunei na]iuni depinde de factori precumcoeficientul de investi]ii, productivitateamuncii, aptitudinile de management [i niveluleduca]ional al for]ei de munc\. Din acestemotive nu este clar dac\ un guvern ar fi unconsumator important de asemeneainforma]ii.

Se mai ia în calcul plasarea în sarcinaserviciilor de informa]ii [i a problemelorreferitoare la mediu, sub motiva]ia c\ siste-mele tehnice de culegere a informa]iilordezvoltate în alte scopuri pot s\ ajute la urm\-rirea schimb\rilor de mediu de-a lungultimpului [i pe zone extinse [i s\ fac\ aceastacu costuri suplimentare sc\zute.

Se presupune c\ informa]iile vor fi afectateserios de apari]ia “erei informa]ionale” (no]iu-ne destul de ambigu\), sugerându-se noimoduri în care informa]iile pot fi transferatemai rapid [i folosite în cadrul guvernului, astfelîncât formularea [i reglementarea politicilors\ fie mai eficiente.

Ca principale componente ale domeniuluiinforma]iilor sunt considerate> culegerea,analiza, ac]iunile secrete/sub acoperire [icontrainforma]iile.

Referitor la culegerea de informa]ii estesubliniat\ ideea c\ informa]iile culese nicioda-

t\ nu sunt suficient de clare, fiind necesar\analiza informa]iilor pentru a fi de folosfactorilor de decizie [i comandan]ilor militari.Procesul analiz\rii informa]iilor disponibile înscopul emiterii de judec\]i referitoare lacapacit\]ile, inten]iile [i ac]iunile altei p\r]ireprezint\ o component\ vital\ a acestuiproces.

Ac]iunea secret\/sub acoperire este tratat\prin compara]ie cu alte componente aledomeniului informa]iilor, deosebindu-se deacestea prin faptul c\ nu se concentreaz\asupra c\ut\rii [i protej\rii informa]ilor, ciurm\re[te s\ influen]eze în mod direct eveni-mentele politice< ca intensitate, aceasta poatevaria de la persuasiune sau propagand\ laac]iuni paramilitare.

Capacitatea unui serviciu de informa]ii dea ac]iona în secret este apreciat\ [i în func]iede posibilitatea de a derula [i ac]iuni secrete.

În prezentarea componentei contrainfor-ma]iilor se porne[te de la premisa c\, în primulrând, aceasta implic\ inducerea în eroare aadversarilor. Aceast\ protec]ie este realizat\prin ac]iuni întreprinse pentru ca informa]iiles\ nu ajung\ la cei neautoriza]i [i prin ac]iunide contraspionaj, ac]iuni întreprinse pentru are]ine sau neutraliza agen]ii str\ini, astfel încâts\ se previn\ ob]inerea [i comunicarea de c\treace[tia a informa]iilor secrete.

Sfera activit\]ii de contrainforma]ii estedeterminat\ de amenin]area reprezentat\ deactivit\]ile serviciilor de informa]ii ale adver-sarului.

Diversele metode de culegere a informa-]iilor sunt clasificate în func]ie de sursa deinforma]ii> humint (surse umane)< techint(culegerea prin metode tehnice)< culegerea„pe fa]\”, prin contacte diplomatice sau dinsurse accesibile oricui.

Culegerea de informa]ii din surse umane(spionajul) este prezentat\ ca primul lucru lacare cineva se gânde[te când vine vorba despre“serviciile de informa]ii”. Este redat\ cu clari-tate rela]ia dintre surs\ (persoana recrutat\pentru furnizarea de informa]ii) [i ofi]erul deinforma]ii (angajat al unui serviciu deinforma]ii), care are ceea ce în jargonul dome-niului se nume[te “acoperire”.

Sunt bine argumentate avantajele folosiriiacoperirii oficiale, care îi poate oferi ofi]erului

Monitor Strategic

147RECENZII

de informa]ii imunitate diplomatic\< în pluscalitatea de diplomat asigur\ accesul ofi]eruluide informa]ii la anumite surse. Printre inconve-nientele folosirii acoperirii oficiale cel maiimportant se refer\ la faptul c\ se poate stabilide c\tre ]ara-gazd\, destul de precis, caredintre „diploma]i” sunt ofi]eri de informa]ii [icare nu. La aceasta se adaug\ dezavantajulobstruc]ion\rii accesului la alte persoane, carear putea ezita s\ intre în contact cu oficialistr\ini. Avantajele [i dezavantajele acopeririineoficiale sunt opusul celor privind acoperireaoficial\.

Oficialii f\r\ acoperire oficial\ pot aveaacces la diferite surse din diverse medii.Ascunderea leg\turii cu guvernul pentru carelucreaz\ îi poate ajuta s\ intre în contact cupoten]ialele surse [i s\ ob]in\ acces la infor-ma]ii< dac\ rela]iile diplomatice sunt întrerupte,ace[tia pot s\ r\mân\ [i s\ continue opera-]iunea.

În general ei sunt mai greu de identificatde c\tre guvernul-gazd\. Cheltuielile [idificult\]ile administrative în asigurareaacoperirii neoficiale sunt considerate mai maridecât în cazul acoperirii oficiale. Sunt invocateeforturile de durat\ din partea ofi]erului deinforma]ii pentru a crea o acoperire convin-g\toare a activit\]ii sale. Este folosit\ exempli-ficarea folosirii cu succes a acoperirii neoficia-le, în cazurile unor spioni celebri, precumRichard Sorge, Eli Cohen, Rudolf Herrmann.

În general, combinarea agen]ilor subacoperire oficiali [i neoficiali pe care guvernulîi angajeaz\ pentru a executa activit\]i derecrutare depinde de mai mul]i factori, ceimai importan]i fiind tipul de informa]ii c\utate[i modalit\]ile avute la dispozi]ie în vedereaob]inerii acestora.

Identificarea [i recrutarea surselor suntprezentate ca un efort laborios [i îndelungat,întrucât nu exist\ garan]ii c\ pân\ [i cel maiatent aleas\ [i studiat\ surs\ va r\spundepozitiv la încerc\rile de recrutare sau “ag\]are“.

Sunt surprinse [i redate detaliat motivelepentru care sursele furnizeaz\ informa]ii,precum credin]e ideologice, etice sau religi-oase mai puternice decât leg\turile lor cu ]\rileai c\ror cet\]eni sunt, deziluzia fa]\ de ac]iunile

sau ideologiile propriilor ]\ri, l\comia, lipsaechilibrului interior al persoanelor, dorin]a der\zbunare din cauza unui presupus tratamentnecorespunz\tor din partea guvernului,seduc]ia [i [antajul. Importan]a relativ\ aacestor motive depinde de caracteristicilesociet\]ilor implicate [i de tacticile serviciilorde informa]ii adverse.

Cea mai important\ problem\ privindculegerea informa]iilor din surse umane esteconsiderat\ asigurarea calit\]ii controluluiob]inerea certitudinii c\ informa]iile furnizatedin surse sunt corecte< fabricarea informa]iilordin ra]iuni financiare este men]ionat\ înfruntea acestor motive. O alt\ problem\ grav\privind controlul calit\]ii este prezentat\ deautori ca fiind cea a agen]ilor dubla]i carelucreaz\ în secret pentru presupusa ]int\,informa]iile pe care ace[tia le furnizeaz\ pre-supu[ilor angajatori având scopul de a-i în[ela.

Alte probleme decurg din natura ]intei cucât este mai eficient sistemul intern de secu-ritate al unei ]\ri vizate, cu atât apar mai multedificult\]i în culegerea de informa]ii.

Ca exemplu relevant privind ]intele ceridic\ probleme speciale este men]ionat\culegerea informa]iilor legate de terorism careeste limitat\ de natura relativ restrâns\, secret\[i extrem de omogen\ a majorit\]ii grup\rilorteroriste. Observa]ii similare se aplic\ culegeriiinforma]iilor din surse umane din rândulre]elelor de crim\ organizat\, infiltrarea infor-matorilor în acestea fiind foarte dificil\.

Men]inerea credibilit\]ii sursei presupuneasigurarea de sprijin material pentru ac]iuniteroriste sau de crim\ organizat\ sau partici-parea la acestea. În acela[i timp, utilizareadatelor furnizate pentru semnalarea saucontracararea desf\[ur\rii unor ac]iuni teroristeplanificate poate s\ le indice terori[tilorexisten]a unui informator în mijlocul lor [i s\pun\ în pericol via]a sursei.

Lucrarea face [i o introducere în artaschimbului de informa]ii, eviden]iind tehnicifolosite pentru a sc\pa de supraveghereaoperativ\, tehnici de comunicare cu surselepe baza întâlnirii directe sau f\r\ a fi necesar\întâlnirea fizic\, folosindu-se “cutia po[tal\impersonal\“, “ scrieri secrete” [i micropuncte.

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 2008148

Monitor Strategic

Se subliniaz\ rolul defectorilor în culegereade informa]ii, îndeosebi pentru zonele greuaccesibile [i se atrage aten]ia asupra faptuluic\ defectorii pun acelea[i probleme ca [ivoluntarii, în sensul c\ este greu s\ fii sigur c\ace[tia sunt defectori [i nu trimi[i de guvernul]\rii lor pentru a dezinforma rivalii, impunându-se un oarecare scepticism în rela]ia cu ace[tia.

Culegerea de informa]ii din surse tehniceeste descris\ ca un set de metode prin careinforma]iile sunt culese folosind tehnici limi-tate la fotografierea de la mare distan]\ [iinterceptarea unor unde electromagnetice,de[i sunt exploatate [i alte mecanisme (deexemplu, semnalele acustice). Se argumen-teaz\ prin exemplele privind supraveghereaaerian\ a trupelor germane pe teritoriulBelgiei, la începutul Primului R\zboi Mondial,fotorecunoa[terea aerian\ în timpul celui de-al Doilea R\zboi Mondial, proiectele “MobyDick” (lansarea de baloane echipate cu camerede luat vederi pentru a face fotografii în spa]iulUniunii Sovietice, în anii 50), zborurile ameri-cane U2 deasupra teritoriului sovietic, sateli]iicu capacit\]i de fotorecunoa[tere, filmul înlo-cuit cu semiconductori fotosensibili, sistemulde recunoa[tere radiolocatoare, undeleinfraro[ii.

Culegerea de informa]ii din semnale(sigint), din comunica]ii (comint), prin mijloacetelemetrice (telint), surse electronice (elint),cu avantajele [i dezavantajele corespunz\toaresunt prezentate într-o form\ foarte atractiv\[i comprehensiv\.

Alte tehnici sporesc posibilit\]ile de cule-gere de informa]ii din surse tehnice, prinm\sur\tori [i semn\turi pe baz\ de senzorispeciali.

Un accent deosebit se pune pe culegereainforma]iilor prin sisteme bazate pe sateli]i.Considerate extrem de valoroase prin accesulpe care-l faciliteaz\, sunt recunoscute [i anu-mite dezavantaje ale acestora, în sensul c\sunt mai scumpi decât alte platforme derecunoa[tere, nu se apropie foarte mult de]intele lor, sunt relativ inutili o mare parte dintimp, orbitele lor sunt previzibile, astfel c\inamicul poate s\-[i avertizeze trupele [iechipamentele sensibile cu privire la mo-

mentul în care vor fi vulnerabile la sateli]ii derecunoa[tere.

De[i activitatea de recunoa[tere spa]ial\prezint\ numeroase avantaje, exist\ [i alte tipuride platforme care continu\ s\ joace rolurisemnificative în sfera exploat\rii tehnice(exemplu avioanele [i aparatele de zbor f\r\pilot, folosite pe scar\ larg\ în R\zboiul dinGolf [i opera]iunea NATO din Kosovo).

Reducerea dimensiunilor dispozitivelor deascultare [i ale altor senzori le permiteserviciilor de informa]ii s\ culeag\ informa]iidin surse tehnice atunci când un agent poates\ se apropie suficient de ]int\ [i s\ plantezesenzorul pe ascuns.

A[adar, caracterul platformelor pentruculegerea informa]iilor poate varia de laobi[nuit la exotic. Decizia alegerii uneiplatforme [i combina]iile acestora este, înaccep]iunea autorilor, rezultatul a dou\evalu\ri> ce platforme pot culege cel mai bineinforma]iile dorite? care sunt costurile [iriscurile aferente pe care le implic\ utilizareaanumitor platforme?

Autorii aduc în centrul aten]iei dezbatereacontinu\ cu privire la primordialitatea uneiasau alteia dintre cele dou\ componentehumint [i techint. De[i sunt prezentate argu-mente pro [i contra uneia sau alteia dintrecomponente, în func]ie de scopurile urm\rite[i diferitele etape istorice, concluzia este c\o putere global\ continu\ s\ aib\ nevoie deambele.

Ca un alt subiect de dezbatere este pus\problema culegerii informa]iilor din sursedeschise (ziare, c\r]i, emisiuni radio [i deteleviziune, Internet [i orice alt\ surs\ public\de informa]ii). Rapoartele pe care le transmitdiploma]ii [i ata[a]ii militari cu privire laevenimentele din ]\rile în care sunt numi]i lapost sunt considerate un amestec de humint[i surs\ deschis\, deoarece informa]iile suntob]inute de agen]i, dar într-un mod direct [ideschis. Linia de demarca]ie dintre diplomat[i ofi]erul de informa]ii nu este clarificat\.

Este eviden]iat rolul ata[a]ilor militari, carepot cunoa[te îndeaproape sistemul militar alstatului respectiv, ca de exemplu persona-litatea [i competen]a ofi]erilor de rang înalt,

Monitor Strategic

149RECENZII

precum [i modul lor de gândire caracteristic,punctele lor de vedere privind doctrina militar\[i rela]iile cu conducerea civil\.

În rândul altor surse umane deschise suntinclu[i inspectorii la anumite baze militare,oameni de afaceri, savan]i [i alte persoanecare c\l\toresc.

Analiza [i producerea informa]iilor facobiectul unui capitol c\ruia îi este consacratun volum important al lucr\rii. În prezentareagamei de tehnici analitice nu este utilizat\terminologia standard a activit\]ii de informa]ii.

Pornindu-se de la premisa c\ analiza nuare categorii standard, tehnicile sunt aranjatede la cea mai tehnic\, precum decriptareamesajelor, la cea mai speculativ\, precumprecizarea viitoarelor tendin]e sociale [ipolitice. Spargerea codurilor sau cifrurilor î[ig\se[te locul cuvenit în capitolul dedicatanalizei [i producerii informa]iilor, în acord cuprocesele criptanalitice r\sun\toare care aumarcat momente de cotitur\ în special înperioadele celor dou\ r\zboaie mondiale. Înacela[i timp, criptanaliza este prezentat\ cauna dintre cele mai fragile metode aleserviciilor de informa]ii, deoarece ]\rile potschimba sistemul de criptare când î[i dauseama c\ inamicul le poate descifra mesajele.

Sunt date exemple care vin în sprijinulteoriei generale despre informa]iile secretecare se poate aplica [i în cazul altor tehnicide analiz\ [i culegere> cu cât sunt mai valo-roase informa]iile existente, cu atât se mani-fest\ mai mult\ reticen]\ în utilizarea lor [i,acest lucru atrage aten]ia inamicului asupracapacit\]ilor de culegere a informa]iilor. Încazul unui guvern democratic, dilema este cuatât mai mare cu cât acesta se vede nevoit s\dezv\luie informa]ii despre metodele sale deculegere a datelor pentru a convinge opiniapublic\ de faptul c\ strategia sa de guvernareeste fundamentat\.

Pe baz\ de exemple sunt relevate dile-mele morale [i strategice cu care un guverns-ar putea confrunta pentru a decide dac\ artrebui s\ ri[te o surs\ de informa]ii folosinddatele oferite de aceasta.

Analiza telemetric\, interpretarea foto,asamblarea [i între]inerea b\ncilor de date sunt

puse la dispozi]ia anali[tilor de informa]ii. Caexemplu, culegerea [i analizarea unui num\rmare de informa]ii necesare pot contribui lao mai bun\ cunoa[tere a unei societ\]i închise,cum sunt fosta Uniune Sovietic\, China,Coreea de Nord.

Activitatea de culegere a informa]iilor dindomeniul tehnic [i [tiin]ific este considerat\ca fiind mai detaliat\ decât oricare alt\activitate de culegere a informa]iilor pentruca un cititor neavizat s\ [tie unde s\ le caute.

Informa]iile militare, referitoare la bazelemilitare str\ine sunt folosite în scopulplanific\rii opera]iunilor militare ale unei ]\ripe timp de pace sau de r\zboi. Cea maielementar\ informa]ie militar\ este conside-rat\ cea pe care o numim “ordinea de lupt\”(num\rul de solda]i [i tipurile de arme, struc-tura organiza]ional\ [i alte date asem\n\toare).Cu mult mai importante sunt apreciateinforma]iile referitoare la metodele de lupt\ale for]elor armate. Pentru informa]ii [tiin]ifice[i tehnice în domeniul militar este invocat\necesitatea combin\rii prognozei informativecu cea analizat\ de speciali[tii militari.

Pentru speciali[tii militari se cere s\ deadovad\ de flexibilitate în gândire atunci cândemit prognoze în scopul depist\rii diferitelorsolu]ii pe care adversarul le-ar putea adoptaîn cazul problemelor militare obi[nuite, solu]iice deriv\ din solu]iile pe care le de]in.Exemplul oferit de c\tre francezi referitor laplanurile de lupt\ germane de la începutulPrimului R\zboi Mondial este prezentat carelevant în acest sens.

Analiza informa]iilor politice este consi-derat\ similar\ cu a celor provenite din surseacademice [i jurnalistice, precum [i dincomentariile cu privire la politica intern\ [iinterna]ional\ a altor state. Se face îns\diferen]ierea în existen]a surselor secrete,umane sau tehnice, care furnizeaz\ informa]iice nu sunt disponibile pentru comentatoriipublici.

Se face distinc]ie între activitatea ofi]eriloranali[ti [i a cercet\torilor> primii urm\resc s\scoat\ în eviden]\ acele aspecte care intere-seaz\ factorul politic, în timp ce cercet\toriiurm\resc, în mod special, doar acele aspectepe care le apreciaz\ ca cele mai importante.

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 2008150

Monitor Strategic

În domeniul economic [i social foartepu]ine informa]ii sunt ob]inute prin metodesecrete< ca urmare, o estimare efectuat\ dec\tre un analist de informa]ii cu privire laviitorul unei ]\ri nu va diferi prea mult de ceaa unui cercet\tor sau a unui grup de exper]idintr-o universitate. Cu toate acestea, uneorieste nevoie s\ se aplice metodele de ob]inerea informa]iilor secrete.

În opinia autorilor nu exist\ niciun argu-ment care s\ justifice faptul c\ analizeleefectuate de c\tre anali[tii de informa]ii înproblemele economice, care nu implic\societ\]ile ce ]in secrete bazele lor de date,s\ fie superioare celor f\cute de c\tre econo-mi[tii din lumea afacerilor. Autorii împartprodusele activit\]ii serviciilor de informa]ii întrei categorii> informa]ii curente, informa]ii debaz\ [i estim\ri informative.

Sistemul de semnale [i avertiz\ri esteprezentat ca una dintre cele mai importantefunc]ii ale unei agen]ii de informa]ii în scopulde a avertiza din timp cu privire la eventualeleac]iuni militare ostile.

Lucrarea acord\ un loc aparte estim\rilorna]ionale de securitate, în care serviciile deinforma]ii nu se limiteaz\ la descrierea situa]ieiactuale, ci încearc\ s\ anticipeze evolu]ia.Importan]a func]iei estimative în activitateaserviciilor de informa]ii difer\ de la o ]ar\ laalta [i de la o perioad\ la alta.

Printr-o analiz\ aprofundat\, sus]inut\ deexemple relevante, sunt tratate, tipurile dee[ecuri ale serviciilor de informa]ii (atacul-surpriz\ fiind cel mai grav), precum [i alteevenimente neprev\zute (de natur\ politic\,economic\, strategic\) care pot constituilovituri serioase la adresa intereselor depolitic\ extern\ ale unei ]\ri.

Principala cauz\ a e[ecurilor din activitateade informa]ii este legat\ de dereglareaprocesului analitic, ce determin\ ignorarea sauinterpretarea gre[it\ a datelor. Personal, a[ad\uga la acestea insuficien]a datelor saucapacitatea adversarului de contraac]iuneinformativ\.

Este corect surprins\ deosebirea dintreanaliza informa]iilor, ca activitate intelectual\,[i activitatea unui om de [tiin]\, [i anume,faptul c\ prima se desf\[oar\ într-un cadru

institu]ional [i în conformitate cu anumiteproceduri standardizate. Ca urmare, printrecauzele e[ecurilor din activitatea serviciilor deinforma]ii sunt enumerate> subordonareaactivit\]ii de informa]ii fa]\ de factorul politic<indisponibilitatea informa]iilor la locul [i înmomentul în care sunt necesare< ideileconven]ionale (opinii despre un anumitsubiect, care sunt considerate, în general,adev\rate, f\r\ a fi, îns\, suficient analizate)<proiectarea unei imagini simetrice (carepresupune c\ situa]iile nefamiliare suntinterpretate pe baza celor familiare, ceea ce,în activitatea serviciilor de informa]ii, înseamn\c\ ac]iunile unui stat sunt evaluate sauanticipate prin analogie cu ac]iunile pe careanalistul consider\ c\ le-ar lua el sau ]ara sa,dac\ s-ar afla într-o situa]ie similar\).

În mod consecvent logic, „solu]iile” lae[ecurile din activitatea serviciilor de informa]iisunt c\utate atât în sfera institu]ional\, cât [iîn cea intelectual\. Se pune mare accent peevitarea tendin]ei de a interpreta realitateaca pe o reflexie a propriei imagini, aceastareprezentând o problem\ îndeosebi pentrucomunitatea de informa]ii din SUA, m\surade aplicat fiind cunoa[terea aprofundat\ a altorsociet\]i [i culturi.

În capitolul referitor la opera]iunile secreteeste remarcat\ diferen]a de abordare dintreopinia public\ [i speciali[ti. Dac\ în accep]iu-nea public\ ac]iunile secrete reprezint\ unadin principalele forme de concretizare aactivit\]ii serviciilor de informa]ii, în viziuneaspeciali[tilor [i cercet\torilor din domeniulinforma]iilor includerea ac]iunilor secrete îndefinirea activit\]ii de informa]ii este pus\ subsemnul întreb\rii.

Ac]iunile secrete, în viziunea american\,sunt menite s\ influen]eze situa]ia politic\,economic\ sau militar\ din alte ]\ri, f\r\ a sedezv\lui, îns\, rolul jucat de guvern [i f\r\ ase include aici activitatea tradi]ional\ decontrainforma]ii.

Ca tipuri de ac]iuni secrete sunt tratate>sprijinul secret acordat guvernului unui statprieten< influen]area opiniilor altui stat<influen]area opiniilor popula]iei din alt stat<sprijin pentru for]e politice prietene<influen]area evenimentelor politice prin

Monitor Strategic

151RECENZII

mijloace violente (sprijinirea loviturilor de stat,r\zboaiele de eliberare na]ional\ [i lupt\toriipentru libertate, for]ele paramilitare, actespecifice de distrugere sau violen]\, inclusivasasinate). O form\ deosebit\ a acestui tipde activit\]i, c\reia i s-a acordat mult\ aten]ie,este considerat sprijinul acordat de un stat-sponsor terorismului interna]ional (facilit\]i deinstruire sau ad\post, fonduri, arme, pa[a-poarte autentice sau false).

La limita dintre adev\ratele ac]iuni secrete[i ac]iunile militare sunt situate cazurile în careun guvern folose[te trupe clandestine într-un conflict militar. Autorii apreciaz\ c\ acesttip de activitate ar trebui exclus din categoriaac]iunilor secrete, având în vedere c\ undemers de acest gen nu poate fi ]inut secretmult timp.

Sub titlul „Spion contra spion” este tratat\activitatea de contrainforma]ii, care se refer\la datele culese [i opera]iunile menite aproteja un stat împotriva ac]iunilor din parteaserviciilor de informa]ii adverse.

Autorii fac distinc]ie între m\suri active [im\suri pasive. M\surile pasive, ca activitatede contrainforma]ii, se realizeaz\ prin m\surilede securitate, menite a bloca capacitatea unuiserviciu de informa]ii inamic de a culege date,în timp ce m\surile active, ce urm\rescîn]elegerea modului în care ac]ioneaz\ unserviciu secret concurent în vederea contraca-r\rii [i combaterii ac]iunilor lui [i a culegeriide informa]ii în scopuri proprii sunt incluse încategoria contraspionajului.

Autorii sus]in c\ activit\]ile contrainforma-tive active nu se pot limita la contraspionaj [iar trebui luat în considerare întregul arsenalcu care adversarul ar putea culege informa]iidin surse tehnice.

Dezinformarea, ca încercare de a conducepe o pist\ gre[it\ analiza informa]iilor efectuat\de adversar în ceea ce prive[te situa]iapolitic\, militar\ sau economic\, este consi-derat\ form\ de ac]iune contrainformativ\,deoarece urm\re[te s\ fac\ inutile opera]iunilede culegere a informa]iilor desf\[urate deadversar [i, în plus, de cele mai multe ori suntimplicate metodele contrainformative, cumar fi opera]iunile agen]ilor dubli. Ca exempluelocvent de dezinformare pe timp de r\zboi

este prezentat\ debarcarea din Normandia.F\r\ a nega rolul serviciilor de informa]ii înreu[ita dezinform\rii privind locul debarc\rii,trebuie subliniat\, îns\, dimensiunea compo-nentei de planificare militar\ opera]ional\, caart\ de ducere a r\zboiului.

Din experien]\, autorii desprind concluziac\ este extrem de dificil s\ fie prevenit\ oriceîncercare de dezinformare din partea adver-sarilor. Ca prim-pas spre evitarea dezinform\riieste în]elegerea modului cum func]ioneaz\aceasta, dup\ care se poate prevedea posi-bilitatea de a fi victima unei dezinform\ri [irecunoa[te câteva semnale de avertizare.Vulnerabilitatea în fa]a dezinform\rii este cuatât mai mare cu cât num\rul de canale deinformare este mai mic [i dac\ adversarul estela curent cu natura acestor canale [i amodalit\]ii lor de operare.

Este subliniat\ importan]a analizei contrain-formative care implic\ mai multe elementedecât deconspirarea spionilor, pentru prote-jarea sistemului de culegere a datelor împotrivainfiltr\rilor [i dezinform\rii fiind nevoie de unbirou special de analiz\ contrainformativ\ cares\ joace rolul de memorie a institu]iei [i s\analizeze toate aceste conexiuni.

Într-un alt capitol, autorii î[i îndreapt\aten]ia asupra rela]iilor dintre serviciile deinforma]ii [i autorit\]ile guvernamentale c\rorali se subordoneaz\, precum [i asupra aspec-telor legate de managementul culegerii infor-ma]iilor din perspectiva superiorilor politici.

Din punct de vedere managerial, suntprezentate dou\ seturi de probleme unul carederiv\ din caracterul secret specific activit\]iiinformative (având în viziune dificult\]ile legatede caracterul secret pe care le întâmpin\factorii politici cu responsabilit\]i în suprave-gherea [i controlul activit\]ii informative) [icel\lalt derivând din incompatibilitatea dintreexpertiz\ [i procesul de luare a deciziilor.

În descrierea complexului proces demanagement al activit\]ii serviciilor de infor-ma]ii, autorii ajung la contradic]ia dintrecaracterul secret [i controlul eficient. Reali-zarea unui control eficient al activit\]ilorinformative poate fi [i mai mult complicat\de doctrina neg\rii plauzibile, care sugereaz\

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 2008152

Monitor Strategic

c\ un control ierarhic fundamental al superio-rilor poate fi pus la îndoial\. Conform acesteidoctrine, activit\]ile informative (prin care s-ar putea înc\lca legisla]ia interna]ional\) artrebui s\ fie astfel planificate [i executate încât[eful guvernului s\ poat\ nega credibil c\ ar fiavut vreo leg\tur\ cu acesta sau chiar c\ ar fiavut cuno[tin]\ despre faptul c\ ele au avut loc.

Se sugereaz\ c\ activitatea îns\[i ar trebuiderulat\ astfel încât eviden]ele s\ fie redusela minim, iar dup\ finalizare, probabil c\ artrebui distruse orice documente create. Astfelsunt create condi]iile pentru neîn]elegeri [iincertitudini cu privire la autorizarea uneianumite ac]iuni.

O analiz\ remarcabil\ se refer\ la indepen-den]a serviciilor secrete, de[i rezultatul acesteianalize este c\ nici m\car adev\ratul sens alnecesit\]ii ca o agen]ie de informa]ii s\ fieindependent\ nu este clar< în acest context,independen]a înseamn\ capacitatea de aproteja anali[tii individuali de presiunile carei-ar putea determina s\ fac\ concluziile trasede ei mai accesibile pentru beneficiarul pro-dusului. În accep]iunea autorilor, acest gende independen]\ poate fi realizat\ prin creareaunei agen]ii centrale de informa]ii subordo-nate [efului guvernului, dar nu [i beneficiarilorimportan]i ai informa]iior, cum ar fi ministerulde externe sau al ap\r\rii.

În tratarea serviciilor secrete din perspec-tiva erei informa]ionale [i a fenomenuluiglobaliz\rii se sugereaz\ c\ în viitor vor fidisponibile [i mai multe informa]ii provenitedin afara serviciilor secrete.

Se pune întrebarea dac\ factorii de decizieau nevoie de “speciali[ti în informa]ii” pentrua-i ajuta s\ selecteze anumite informa]ii dinmultitudinea celor existente în era informa-]ional\.

Raportat\ la democra]ie, confiden]ialitateainforma]iilor ridic\ o poten]ial\ problem\ înceea ce prive[te exercitarea controlului asupraserviciilor de informa]ii de c\tre organismelede supraveghere din afara comunit\]ii deinforma]ii. O alt\ problem\ pe care confiden-]ialitatea o ridic\ este posibilitatea de a punesub semnul întreb\rii legitimitatea politic\ aunui serviciu de informa]ii.

Scepticismul privind confiden]ialitatea exis-tent\ la nivel guvernamental este consideratun fenomen endemic în societ\]ile demo-cratice [i a condus, în SUA [i în alte ]\ri demo-cratice, la necesitatea exercit\rii controluluiasupra serviciilor de informa]ii de c\treanumite organisme guvernamentale care sebucur\ de independen]\ în raport cu [efulstatului.

Se pune îns\ problema dac\ nu cumvacontrolul exercitat nu conduce inevitabil ladivulgarea informa]iilor. În general, riscul uneiscurgeri de informa]ii depinde de num\rul depersoane care au acces la informa]ii.

Contrainforma]iile, nu ac]iunile secrete,sunt considerate elementul activit\]ii deinforma]ii care este cel mai puternic afectatde natura democratic\ a regimului pe care-ldeserve[te. Se apreciaz\ ca foarte dificil s\ seg\seasc\ r\spuns la întreb\ri privind infor-ma]iile necesare, scopul acestor informa]ii,tipurile de amenin]\ri ce impun desf\[urareaac]iunilor de culegere a informa]iilor pe planintern. Dificultatea este mai mare atunci cândeste vorba de un stat democratic, spredeosebire de unul cu regim totalitar.

Se pune întrebarea> unde trebuie tras\ liniade demarca]ie între ac]iunile care fac obiectullegitim al activit\]ii de culegerea informa]iilor[i cele lipsite de legitimitate?

Situa]ia culegerii de informa]ii despregrup\rile teroriste este prezentat\ ca fiindfoarte dificil\, în special pentru supraveghereaunor grup\ri sofisticate, a[a cum suntmajoritatea grup\rilor teroriste care au ap\rutîn ultimele decenii. Cea mai util\ tehnic\ deculegere a informa]iilor este infiltrarea unoragen]i într-o grupare. O grupare sofisticat\ estefoarte precaut\ cu privire la persoanele dinafar\, ca urmare, infiltrarea agen]ilor se poateface mai u[or într-un grup de sprijin financiar,logistic, politic [i juridic al grup\rilor teroriste.

Cartea include, în cuprinsul unui capitol,[i o compara]ie între a[a-numita “viziunetradi]ional\” asupra activit\]ii de informa]ii(care pune accentul pe ob]inerea, protejarea[i valorificarea informa]iilor secrete curelevan]\ în rela]iile dintre na]iuni) [i viziuneamai recent\, tipic american\, asupra activit\]ii

Monitor Strategic

153RECENZII

de informa]ii care s-a conturat dup\ cel de-alDoilea R\zboi Mondial, la care accentul sepune pe activitatea de analiz\ a informa]iilor.O alt\ consecin]\ a viziunii netradi]ionale esteaceea c\ analiza informa]iilor poate fi separat\de procesul decizional, putând fi apolitic\.

Nu este l\sat\ deoparte nici problemamoralit\]ii activit\]ii de informa]ii, rela]ia dificil\dintre aparenta moralitate a demersurilormenite s\-i conving\ pe oameni s\ comit\ actede tr\dare [i necesitatea acestui lucru.

Colonel Augustin V\duva

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 2008154

Monitor Strategic

Cel de-al 22-lea num\r al revistei HarmoniePapers, editat\ de Centrul pentru Studii deSecuritate Europene (CSSE) din Olanda, estededicat\ lucr\rilor conferin]ei interna]ionale“Opera]iunile de men]inere a p\cii> Trecut [iviitor” desf\[urate la Ankara în perioada 12-13 noiembrie 2007.

Prima comunicare, cu titlul “Peace SupportOperations> the past and the future” reliefeaz\deficien]ele unei abord\ri comune a PSO(Peace Support Operations) în cadrulprincipalelor organiza]ii interna]ionale>opera]iuni de pace (peace operations, termenuzitat de ONU) vs. opera]iuni de r\spuns lacrize (crisis response operations, termenulutilizat de NATO)< NATO are o abordare

profund militar\, în timp ce factorului civil îirevin sarcinile de reconstruc]ie [i de asisten]\post-conflict< prin contrast, UE a adoptat oviziune preponderent axat\ pe o component\civil\, capabilit\]ile sale militare fiind încontinuare inadecvate pentru acest tip demisiuni. Autorul comunic\rii men]ioneaz\, deasemenea, o critic\ adus\ de componentacivil\ a PSO la adresa militarilor din perspectivaanalizei aprofundate a cauzelor conflictelor.Comunicarea, cooperarea [i coordonareareprezint\ condi]iile unui angajament integratONU-NATO-UE. Modalit\]ile de realizare aacestui angajament integrat se refer\ la>m\suri de cre[tere a încrederii, un proces deplanificare strategic\ comun, atât pentrudomeniul militar cât [i pentru sfera civil\,definirea comun\ a obiectivelor [i indicatorilorde m\surare a succesului [i, respectiv, ae[ecului PSO [i o strategie adecvat\ privindtrecerea de la asisten]a post-conflict la asisten]apentru dezvoltare.

Cel de-al doilea studiu, The United Nationsapproach to peace support opperations,subliniaz\ necesitatea respect\rii distinc]ieidintre opera]iile de sprijin al p\cii (PSO) [iopera]iunile de instituire a p\cii (peaceenforcement) sau de lupt\. O alt\ tem\abordat\ se refer\ la rolul organiza]iilor ;ndesf\[urarea opera]iilor de sprijin al p\cii> înLiberia, Sierra Leone [i Burundi, ECOWAS [iAU au desf\[urat ini]ial trupe, ulteriorabsorbite de ONU< înt\rirea parteneriatuluicu aceste organiza]ii reprezint\ un obiectivcentral al ONU. Alte obiective ale Organiza]ieiNa]iunilor Unite se refer\ la> interoperabilitatesporit\ la nivel tactic [i opera]ional, abordare

Ritske Bloemendaal, Kars de Bruijne (editori),Peace Support Operations (PSO)> The past and

the future. Papers of the Ankara seminar –Contributions to the PSO Conference in Ankara,

12-13 noiembrie 2007, Harmonie Papers, The Centre for European SecurityStudies (CESS), Groningen, iulie 2008, 82 pagini.

Monitor Strategic

155RECENZII

comun\ a unor concepte precum „robustpeacekeeping” (men]inere robust\ a p\cii),„peace enforcement” (impunere a p\cii) [i„integrated missions” (misiuni integrate),precum [i definirea similarit\]ilor [i a dife-ren]elor între men]inerea p\cii [i manage-mentul crizelor.

A treia comunicare din cadrul conferin]eide la Ankara, denumit\ ”NATO in peacesupport operations> capabilities and chall-enges” se concentreaz\ asupra urm\toarelorteme> descrierea Comunicatului final alSummit-ului de la Riga, în special a paragrafului10 care reliefeaz\ importan]a unei abord\ricuprinz\toare din partea comunit\]ii interna-]ionale, care s\ vizeze un spectru larg deinstrumente civile [i militare în vedereaasigur\rii p\cii [i securit\]ii interna]ionale<sensibilit\]ile majore în rela]ia ONU-NATOdatorit\ percep]iei potrivit c\reia NATO estesupus\ idealurilor de politic\ extern\ ale SUA<necesitatea asisten]ei sporite din partea UEpentru completarea eforturilor militare aleAlian]ei [i sprijin civil în sectorul dezvolt\rii.

Un alt studiu inclus în volumul de fa]\,intitulat “The European Union and peacesupport operations> Gaining credibility in thefield of international security” subliniaz\ faptulc\ UE se implic\ în domeniul securit\]ii inter-na]ionale în principal cu instrumente civilepentru managementul crizelor, iar ariile vizatesunt cele de reconstruc]ie [i stabilizare, ESDPavând o semnifica]ie strategic\ distinct\. Înviitorul apropiat UE nu va acoperi întreaga gam\a opera]iunilor de tip Petersberg. În plus, exist\convingerea c\ Tratatul de la Lisabona vaproduce modific\ri de natur\ organiza]ional\,cu impact asupra sinergiei, coordon\rii [ieficien]ei în teren în cadrul opera]iunilor desprijin al p\cii. Colaborarea cu ONU a fosteviden]iat\ prin adoptarea unei declara]iicomune privind cooperarea în desf\[urareaPSO. :n plus, colaborarea cu NATO trebuieîmbun\t\]it\ atât în sectorul capabilit\]ilor, cât[i la nivelul cooper\rii opera]ionale,Afganistanul reprezentând cea mai mareprovocare a unui parteneriat eficient (misiuneade poli]ie EUPOL lansat\ în 2007).

Urm\torul studiu prezentat în timpul con-ferin]ei analizeaz\ activitatea ONU în misiuneade pace din Somalia (UNOSOM II). Princi-palele concluzii ale acestei prezent\ri subli-niaz\ faptul c\ ONU nu a fost preg\tit\ s\desf\[oare în condi]ii optime opera]iunimilitare ambi]ioase de impunere a p\cii înregiune. În plus, obiectivele politice eraupractic de neatins, iar scopurile strategicemultiple nu au fost armonizate [i comandan]iimilitari au avut probleme opera]ionale gravede comand\ [i control. În concluzie, opera-]iunile de impunere a p\cii trebuie delegatena]iunilor care dispun de structuri adecvatede angajare sau c\tre NATO, iar ONU trebuies\ se limiteze la PSO.

Un alt studiu din cadrul conferin]ei, ”Viewson the Three D’s of Diplomacy, Developmentand Defense” eviden]iaz\ c\ cele trei sectoare– Diploma]ia, Ap\rarea [i Dezvoltarea dispunde proceduri, structuri [i obiective proprii îndesf\[urarea unei opera]iuni de pace. Diplo-ma]ia [i Ap\rarea se axeaz\ pe suveranitateana]ional\ ca element central de abordare< princontrast, Dezvoltarea vizeaz\ asisten]\ pentrucet\]eni, [i în plan secund statul na]ional.Sectoarele amintite nu acoper\ toate aspec-tele prevenirii [i managementului conflictuluisau ale reconstruc]iei post-conflict> for]ele depoli]ie, expertiza civil\ judiciar\ sau de alt\natur\ din sectorul guvernamental sau alONG-urilor, constituie parte integral\ a pro-cesului de planificare a unei misiuni (se puneaccent pe conceptul de „civilization ofsecurity”).

În cadrul unei alte comunic\ri din cadrulconferin]ei este abordat\ tema rela]iei dintresecuritate [i dezvoltare în cadrul opera]iilorde sprijin al p\cii, din perspectiv\ critic\.Cooperarea dintre actorii implica]i în asigurareasecurit\]ii [i cei angrena]i în sectorul dezvolt\riieste îngreunat\ frecvent de lipsa de încredere<în]elegerea rolului [i a responsabilit\]ilor areo mare importan]\ în acest context. Exist\,de asemenea, parametri [i termene de înde-plinire a responsabilit\]ilor distincte, valabilepentru cele dou\ categorii de actori. Mai multde atât, statele afectate au o putere redus\

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 2008156

Monitor Strategic

de absorb]ie a fondurilor pentru dezvoltare,din cauza birocra]iei defectuoase> competi]iaîntre diverse agen]ii guvernamentale repre-zint\ alt\ barier\ în calea dezvolt\rii strategiilorintegrate pentru reconstruc]ia post-conflict.ONG-urile au un rol important în reconstruc]iapost-conflict, îns\ este dificil de evitatduplicarea eforturilor acestora. Recomand\rilefinale generale se refer\ la> apelul la fondurilegestionate de Banca Mondial\ sau UNDP careprezint\ avantaje sporite fa]\ de programelebilaterale de finan]are, înfiin]area a[a-nu-mitelor „task forces” pentru îmbun\t\]ireacoordon\rii [i evitarea riscului duplic\riieforturilor, [i o planificare strategic\ comun\pentru formularea obiectivelor PSO într-oanumit\ ]ar\.

Concluziile principale ale conferin]ei potfi sintetizate dup\ cum urmeaz\> a fost identi-ficat\ necesitatea unei cooper\ri mai eficienteîntre organiza]iile interna]ionale angajate îndesf\[urarea PSO< experien]ele din trecutprecum [i gre[elile s\vâr[ite în Somalia evi-den]iaz\ nevoia unui proces integrat de luareaa deciziilor< este observat\, de asemenea,necesitatea înfiin]\rii, în cadrul ONU, aDepartamentului pentru Opera]iunile deMen]inere a P\cii, ceea ce ar reprezenta unpas important în aceast\ direc]ie. Nu în ultimulrând, comunitatea interna]ional\ [i-a înt\ritcapabilit\]ile de a ac]iona în PSO, îns\ seimpune dezvoltarea acestora în viitor.

Drago[ B\nescu

Monitor Strategic

157RECENZIIB 136/19/05/2007

ISP

AIM

— m

onit

or s

trat

egic

1-2

/ 2

007

S U M -MARY

SUMMARYIS

PA

IM —

mon

itor

str

ateg

ic 1

-2 /

200

8• INTERNATIONAL SECURITYThe Trans-Atlantic relation in the 20th Century and its lessons learned– PETRE OTU ................................................................................................................... 5The concept of procedural interoperability and the projection of global security– PAUL IONESCU .............................................................................................................. 20Security in the age of Globalization – ALEXANDRA DABU, MONICA CHIFFA ........ 25Evolutions of the anti missile shield in Europe – Major SIMONA }U}UIANU ........ 36The European Union and the energy security – {ERBAN FILIP CIOCULESCU....... 40Security Trends in the Black Sea Region and Role of Georgia in the EnergySecurity of the Region – NIKA CHITADZE ..................................................................... 45

• SECURITY STRATEGIESRomania’s National Security Strategy> a Critical Approach – SIMONA SOARE ....... 53The Security Strategies of Hungary, Slovakia, the Czech Republic andPoland> a comparative analysis – GEORGETA CHIRLE{AN ........................................ 67Comparative analysis of the Concepts on National Security of the Republic ofMoldova, Georgia, Armenia and Azerbaijan – MARIANA NEBESNEA ....................... 88

• CRISIS MANAGEMENT AND CONFLICT PREVENTIONCrisis Response, Consequence Management. A Model Security Regime – Colonel ALBERT M. ZACCOR ..................................................................................... 99The Role of Humanitarian Organizations and Civil Military Cooperation in the Fieldof Crisis Management and Conflict Prevention – ANDREW J. BRUZEWICZ ........... 102

• RUSSIA/CIS SPACEThe national security of the Russian Federation in the post-Communist era.From Westernization to pragmatism – FELICIA ALEXANDRU ...................................... 109Chechnya as a space of a latent conflict. A perspective over the 1994-1996 warand the period that follows – DIANA GABRIELA AGRIGOROAEI .............................. 121

• SCIENTIFIC AGENDAConclusions of the Crisis management and conflict prevention seminar, Bra[ov,Romania, 12-17 May 2008 – SIMONA SOARE ........................................................... 129

• REVIEWSSteve Tsang, The Intelligence Services and the Human Rights in the Era of GlobalTerrorism, Ed. Univers Enciclopedic, 2008, 338p. – Col. AUGUSTIN V|DUVA ..... 133

Cristian Barna, Irena Chiru (coordinators)> Contra-terorism and international security,Ed. Top Form, Bucharest, 2008, 242p. – DRAGO{ B|NESCU .................................. 138

Mark A. Heller (editor), The Middle East Strategic Balance 2007-2008, Institute forNational Security Studies (INSS), Tel Aviv, 2008, 111p. – DRAGO{ B|NESCU ....... 140

Abram Shulsky, Gary J. Schmitt, R\zboiul t\cut, Ed. Polirom, 2008, 366p.– Col. AUGUSTIN V|DUVA ............................................................................................. 144

Ritske Bloemendaal, Kars de Bruijne (Editors), Peace Support operations> The pastand the future. Papers of the Ankara seminar – Contributions to the PSO Conferencein Ankara”, 12-13 November 2007, Harmonie Papers, The Centre for EuropeanSecurity Studies (CESS), Groningen, July 2008, 82 p. – DRAGO{ B|NESCU .......... 154

Monitor Strate-gic

Nr. 1-2 / 2008158

Monitor Strategic

monitor 2008 bun - ispaim.mapn.roispaim.mapn.ro/app/webroot/fileslib/upload/files/monitor...

Documents