tn seria tNroancEnEA ACASA au mai apirut:

Aminti.rea Pdm,intuluiCbemarea Pdrnintului

Onsoru Scorr Ceno s-a ndscut la 24 august 195f in Richland'

Washington. Descinde din primii mormoni americani 5i a fost

misionar in Brazilia pentru Biserica lui lsus Hristos a Sfinlilor

din Zilele din Urma. !i-a inceput cariera literari ca poet' a

fost atras de dramaturgie 5i a adaptat opere literare pentru

teatrul radiofonic, apoi a scris piese originale' Dupd ce ;i-a

infiinlat propria companie teatralS, Card a lucrat pe postul de

corector, apoi de redactor la Editura BYU Press' A devenit scriitor

liber-profesionist dupa ce a semnat primele contracte pentru

doud romane SF. Jocut tui Ender Si continuarea sa, Vorbitorin

numele mortitor, au primit premiile Hugo ti Nebula, Card fiind

astfel singurul c65tigator al celor mai importante premii SF' in

doi ani consecutivi. De asemenea, a obfinut Premiul John W'

Campbellpentrucelmaibunt6nirautorinlgT8.DintrelucrSrilesale amintim: JocutluiEnder (premiile Nebula, 1985, Hugo 5i

SF Chronicle in 1 986), ,, Hatrack River" (Premiul World Fantasy'

1987), Vorbitorin numele morfilor (premiile Nebula. 1986'

Hugo, Locus 5i SF Chronicle in 1987 9i Kurd Lasswitz, Germa-

nia. 1989), ,,Eye for Eye" (premiile Hugo, 1988, 9i Seiun, Japonia'

1989), Seventh Son (premiile Mythopoeic Society 5i Locus in

1 988 pi Ditmar, Australia, 1989); Rd frWhet(Premiul Locus, 1989)'

,,Lost Boys" (Premiul Locus, 1990), How to Write Science Fic-

tion and Fantasy (Premiul Hugo, 1991), Maps in a Mirror: The

Short Fiction of Orson Scott Card (Premiul Locus, 1 991), ,,Jocul

lui Ender" (Premiul lgnotus, Spania, 1994), Alvin lourneyman

(Premiul Locus, 1996), Patvvatch: The Redemption of Chris-

topher Columbus (Premiul Geffen, lsrael, 1999); The Chronicles

of Atvin Maker(Premiul lmaginaire, Franfa, 20O0), Umbra lui

Ender(Premiul Geffen, lsrael, 2001). in prezent, Card lucreazd

la scenariul unui film inspirat de Jocul lui Ender'

oRso#SGOTT CARD

navele pEmdntului

Traducere din limba enfl,ezd,

ANtuza Grurscu

NEMIRA

1

LEGEA DEgEHTULUI

Shedemei eraom de gtiinle, nu celatoare prin de-

gert. Nu avea mare nevoie de confortul oragului -se mullumea si doarmi pe podea sau pe masi, in loc

de pat - dar nu suporta si fie smulsi drln laboratorulei, de la rnunca ei, de la tot ceea ce didea sens vieliisde. Nu fusese niciodati de acord sd ia pane la ex-

pedilia aceasta pe jumitate nebuneasci. $i, totugi,

iat-o cildtorind pe o cemild, in caldura uscate a vAn-

tului din degert, cltrtinAndu-se inainte qi inapoi, intimp ce urmdregte cum dosul cnmilei din fala ei se

leagtrnl in alt ritm. ii .t".a- riu de la crldura 9i de

le migcarea aceea.li ptorro." dureri de cap.

De cAteva ori a fost cAt pe ce sd se intoarc5. Putea

glsi drurnul foarte ugor; nu trebuia decAt sA se aPro-

pie destul de mult de Basilica, iar computerul ei s-ar

fi conectat la orag gi i-ar fi arltat restul drumului pAne

acastr. Singuri, ar avansa mult mai repede - poate ar

'12 oBso* scorr cARD

ajunge inapoi chiar tnainte sI se innopteze. $i sigur is-ar da voie si intre in orag - nu avea leglturi de sAnge

sau prin cisltorie cu nimeni din grup. Singurul motivpentru care fusese exilatl impreuni cu ei era ci pro-

curase recipientele cu umiditate scdzttd,pline cu se-

minle qi embrioni care vor na{te o florI gi-o faund

cAt de cAt aseminitoare celor de pe PimAnt. ti fecuse

un serviciu fostei sale profesoare, nimic mai'mult -nu o puteau trimite obligatoriu in surghiun Pentnrathu lucru.

Totugi, tocmai tncircitura aceea a fost motivulpentru care nu s-a intors inapoi. Cine altcineva s-ar

pricepe si reinvie miriadele de specii cdratede cimile?

Cine altcineva ar gti care din ele trebuie si ia nagtere

primele, ca si se adaptezeinainte de-aapdreaalte spe-

cii ce vor trebui sI se hrlneasci cu ele?

Nu-i cinstit,lgi repeti Shedemei a mia oard. Sunt

singura din grup care se poate apuca si indeplineasci

sarcina asta - dar pentru mine nu e deloc o Provo-care. Nu e ftiinld, e agricuhurd. Sunt aici nu Pentruci sarcina aleasi pentnr mine de Sufletul Suprem e

extrem de solicitante, ci pentru ci toii ceilalf sunt

teribil de ignorangi in privinla ei.

-Pari suplratd qi amirAt5.Shedemei intoarse capul. Rasa era aceea care-gi mA-

nase cimila lbngeaei, pe cdrarealatd.de piatri. Rasa,

profesoara ei, un fel de mami a ei. Dar nu mama ei

bund, nu mama ei biologicd, nu cea de drept.

- Aga-i, recunoscu Shedemei.

- Egti supirati pe mine? o intrebi Rasa.

navele p6m6ntului 13

- Pa4ial. Tu ai manevrat situalia gi ne-ai tArit pe

togi in treaba asta. N-am nicio legdturi cu oameniirespectivi, decAt prin tine.

- Toli avem aceeagi leglturi, zise Rasa. Sufletul

Suprem pi-a trimis un vis, nu-i agal

- Nu eu i l-am cenrt.

- Care dintre noi i l-a cerut? tngel"g ce vrei sd spui,

Shedya. Toqi ceilalli au ficut alegeri care i-au adus

aici. Nafai, Luet, Hushidh 9i cu mine am venit de

bunlvoie... mai mult sau mai pu1in. Iar Elemak gi

Meb, ca sd nu mai spun de fiicele mele, binecuvAn-

tate sI le fie inimioarele neastAmpirate, sunt aici pen-

tru c-au luat hotirAri proaste gi detestabile. Ceilalliru venit pentnr ci au contracte de cisltorie, degi uniinu fac decAt se persevereze in gregeala iniliale venindcu noi. Dar pe tine, Shedemei, nu te aduce cu noidecAt visul tiu. $i devotamentul fajn de mine.

Sufletul Suprem ii trimisese un vis in care ea plu-tea in aer, impragtiind seminle gi urmdrindu-le cum

cresc, transformAnd un degert intr-o pidure gi-o pa-jigte verde, plinl de animale.

Shedemei se uiti in jur,lasumbrul peisaj degertic,

lr cele cdteva plante tepoase care se agdgau de vialipe ici, pe colo, gtiind ci o mAni de gopArle trdiaude pe urma pulinelor insecte care giseau destuli apica sl supravieluiascS.

- Nu este visul meu, spuse ea.

-Dar aivenit, insisti Rasa. tn parte din cauzavi-sului, tn parte din iubire pentru mine.

14 oRso.i scorr cARo

- Nu existl nicio speranle ce vom reugi, sI 9tii.Cei de-aici nu sunt coloniqti. Doar Elemak are caPa-

citatea de-a supravielui.

-E celmaiexperimentat in expediliile prin degert.

Nyef 9i Meb se descurcd binigor. Ceilalli o sd invele.

Shedemei ticu, nevrAnd sd se certe.

- Nu suport si vdd ci dai inapoi de la cearti' sPuse

Rasa.

- Nu-mi plac conflictele.

- Dar intotdealrna dai inapoi exactin clipa in care

egti gata si spui celuilalt exact ce vrea sd audi.

- Nu gtiu ce vor si audd ceilalli.

-Zi-mt la ce te gAndeai acum un minut. Explici-mide ce crezi cI expedigia noastri-i sortiti egecului.

- Basilica, zise Shedemei.

- Am pdnhit oragul. Acum nu ne mai po ate face rdrt.

- Basilica o si ne f.acd rdu ln nenumirate feluri.O si ne aminteasci mereu de o viald blAnde gi ugoari.

tntotdearrrr" o sd ne chinuie dorul de ea.

- Nu dorul de casi te chinuie, sunt siguri, zise Rasa.

- Cirim jumltate de oraq cu noi. Toate bolile lui,dar niciunul din punctele lui tari. Suntem obignuilicu timp liber, dar nu avem nici bogdlia, nici proprie-tdlile care si nil pund la dispozilie. Ne-am obiqnuitcu prea multe pofte, pe care n-o sd ni le putem face

tntr-o colonie micl, aga cum o sd fie a noastrd.

- $i inainte vreme oamenii au pdrdsit oragul gi au

mai intemeiat colonii.

- Cei care doresc sI se adapteze se oor adapta, yiu,rosti Shedemei. Dar cAli doresc? CAli au tiria de a-qi

navele pdmdntului 'ts

neglija propriile dorinle, ca sI se sacrifice pentru bi-nele nostru, al tuturor? Nici micar et nu sunt atatde devotatd. Sunt tot mai furioasI, cu fiecare kilo-metru cu care mi indepirtez de munca mea.

- Atunci, avem noroc, zise Rasa. Nimeni altcinevadin grup n-a ficut o munci vrednici de a fi mengio-natd.Iar cei care au ficut-o au pierdut totul, deci nus-ar mai putea intoarce.

- Treaba lui Meb il aqteapti acolo.Rasa rimase perplexi o clipi.- N-am gtiut ci Meb ar fi lucrat ceaa, dacd nu

cumva te referilascurta gi jalnica lui carierl de actor.

- Mi refer la proiectul slu de-o viai:i,, de-ase cuplacu fiecare femeie din oraq care nu-i rudx de sAnge cucl, urAtl ca moartea sau decedatl.

- Aa, zimbi ugor Rasa. La genul dsta de treablrc gindeai.

- $i nu-i singurul, addugd Shedemei.

- Da, gtiu. Egti prea amabile, dar nu incape indo-iale ce insegi fiicele mele mor de neribdare sI reia treaba

pe care-au lesat-o neterminati in cadrul propriilor ver-siuni ale sus-numitului proiect.

- N-am vrut sd te jignesc.

- Nu md simt jignitn. tmi cunosc bine fiicele. Sea-

rnlntr prea mult cu tatil lor ca sd nu gtiu la ce sI miil$tept de la ele. Dar, spune-mi, Shedya, pe care din-tre barbaji te a$tepti sil considere ele atrigitor?

- Dupi cdteva siptimAni sau chiar zile, li se vapd,rea cd, tolibdrbaii arati bine.

Rasa rAse ugor.

OFSOiJ SCOTT CAHD

-Dragamea, indriznesc si spun c-ai dreptate. Darbarbagii din micul nostnr grup sunt cisdtorili 9i polisi fii convinsi cd nevestele lor vor sta cu ochii-n patr.t,ca sd fie sigure ci nimeni nu le invadeazd,terito/rtlJ.

Shedemei clitine din cap.

- Rasa, porne$ti de la o premisi falsd..Dacd tu ai

ales sd rimAi miritatl cu acelagi birbat, reinnoindu-icontractul in fiecare an de atunci incoace - md rog,

de cAnd l-ai niscut pe Nafai - nu-nseamnd cd oricare

alti femeie din grup o si fie la fel de posesivi gi pro-tectoare cu sogul ei.

- Aga crezi? Iubita mea fiicd Kokor a fost cAt pe

ce si-gi omoare sora, pe Sevet, pentru cI se culca cu

solul ei, Obring.

- A$", deci... Obring n-o si mai incerce sd se culce

cu Sevet. Dar asta nuJ impiedicd si incerce s-o facicu Luet, de exemplu.

- Luet! exclami Rasa. E-o fatd minunati, Shedya,

nu e frumoasi ca acelea pe care le cauti un berbat ca

Obring gi, in plus, e gi foarte tdndrdgi clar indrigos-titd de Nafai. Cel mai important, evizionardin ape

din Basilica 9i Obring s-ar speria de moarte, daci s-ar

apropia de ea.

Shedemei clatina din cap. Oare Rasa chiar nu-9i da-

dea seama ci, pe misuri ce trecea timpul, importanlaacestor argumente scidea? Nu tnlelegea ci oamenica Obring qi Meb, Kokor gi Sevet triiau casd.vinezeqi pulin le pisa cine-i prada?

-Iar dacd-jiimagSnezi cn Obring gi-ar incerca no-

rocul cu Eiadh, o si rAd cu gura pind la urechi, spuse

navele p6m6ntului 17

Rasa. A, da, poate cd el ar vrea,insd, Eiadh e o fatdcare admiri la un blrbat numai puterea, iar asta-i sin-gura virtute pe care Obring n-o s-o aiba niciodatd. Nu,cred ci Obring o si-i fie foarte credincios lui Kokor.

- Rasa, draga meaprofesoari gi prietena, spuse She-

demei, pindrla sfArgitul lunii, Obring o si-ncerce sImi seduci gi pe mine.

Rasa nu-qi putu ascunde uimirea.- Ei, lasd... Nu egti tu genul...

- Genul lui e orice femeie care nu i-a spts nuinultima vreme, o intrerupse Shedemei. $i, L previn,dacl existi un lucru pe care grupul nosrru e prea micca sI-l suporte, acela e tensiunea sexuale. Dac-am fica babuinii, iar femelele noastre ar fi atrdgdtoare dinpund de vedere sexual numai in cAteva rAnduri, intresarcini, am putea avea imperecherile improvizate pe

termen scurt, ca la babuini. Am putea suporta con-flictele periodice dintre masculi pentru ci s-ar terminafoarte repede qi-am avea pace tot restul anului. Dar,din picate, suntem oameni 9i stabilim altfel de legi-turi intre noi. Copiii nogtri au nevoie de stabilitategi pace. $i, printre noi, prea pulini sunt cei care rreccu uqurinll pe$e cAteva crime tnfiptuite pe ici, pe colo.

- Crime, repetd Rasa. Shedemei, ce te-a apucat?

- Nafai a ucis deja un om. $i probabil cd, el e celmai simpatic din grup, in afari de Vas, si zicem.

- Aga ia cerut Sufletul Suprem.

- Da, deci Nafai e singurul din grup care se su-

pune Sufletului Suprem. Ceilalli e qi mai probabil cise supun zeului lor.

'lEl oBso*j scorT cARD

- Care-o fi acela?

- Li se balangene-ntre picioarc, rdspunse Shedemei.

- Biologii tii au o viziune foarte cinici despre fiin-

1ele umane, zise Rasa. Ai spune ci suntem animalele

de cea mai joasi spe1I.

- Aa, nu cea mai joasI. Masculii nogtri nu-ncearcl

sd-gi minAnce odraslele

- Iar femelele nu-gi devoreazAperecheqadiugi Rasa-

- Au existat gi unele care-au incercat.

RAseri amAndoui. Vorbiserd de$ul de linigtite, iar

clmilele lor erau la distanli destul de mare de cele-

lalte, insl rAsetele lor se auzird in depirtare gi cAteva

capete se intoarseri spre ele.

- Nu ne lua1i in seami! le strigi Rasa. Nu rAdeam

de voi!Dar Elemah le lui in serios. Cdlerea aproape de

avangardacaravanei.igi struni animalul qi se tntoarse

inapoi, pAni ajunse in dreptul celor doui femei. Era

neBT la f.ald de supdrare.

- incearcd si te controlezi pu1in, Doamnd Rasa,

vorbi el.

- Ce-i, proteste Rasa, am rAs prea tare?

-Da, u rAs cam tare - pe lAngd faptul c-ai fecut o

glumi degucheati. Ai strigat cAt ai putut de tare. Duslde vAnt, o voce de femeie se poate a:uziladistanld de

kilometri intregi. Degertul nu-i dens populat, dar,

dacdte-aude cineva, te-ai putea treziviolatd, jefuitigi ucisi intr-un timp uluitor de scurt.

Shedemei qtia ci Elemak are dreptate - el era cel

care condusese caravane prin deqert. Dar nu-i suPorta

navele pimintului 19

tonul condescendent, sarcasmul. Nimeni nu aveadreptul si-i vorbeasci aga Doamnei Rasa.

Totugi, Rasa insd;i pdrea sd,ignore insulta din ati-tudinea lui Elya.

- Un grup atAt de mare ca al nostru? intrebe ea

inocenti. Credeam cd tAlharii o sd se jinn la distanldde noi.

- Se roagi sd dea peste grupuri ca al nostru,spuse Elemak. Mai multe femei 9i mai putini ber-baji. Cilitorind incet. Cu poveri mari. Vorbind tare,

neglijent. Doutr femei rimase in urmd qi separate

de restul grupului.Abia atunci i9i dddu seama Shedemei cAt de vul-

nerabile fuseseri ea gi Rasa. I se ficu frici. Nu era obig-

nuiti se gAndeascd aga - si se gAndeasci in ce fel si evite

un atac. tn Basilica fusese intotdeauna in siguranld.Femeile erau intotdeatnain siguranli in Basilica.

- $i-ai putea si te mai uili o date la berbalii dincaravananoastrd, spuse Elemak. Care din ei crezi cd,

pot si lupte pentru tine, ca si te salveze de o bande

din trei sau patru tAlhari, darimite de doisprezece?

- Doi, rispunse Rasa.

Elemak o privi fix cAteva clipe.

- Aici, sub cerul liber, unde-ar trebui str se arate

de la o depirtare destul de mare, cred c-ag putea si-iinfrunt. Dar aq prefera si nu fiu nevoit. A9a ci vezi-gi

de drum gi taci. Te rog.

Acel te rog de la sfArgit mai indulci asprimea dinvocea lui Elemak, ceea ce n-o impiedicl pe Shedemei

str hottrrasci sd i se supuna in totalitate. Spre deosebire

20 ORSO'{ SCOTT CABD

de Rasa, ea nu credea cdle-ar pttteaapdrade unul sin-

gur de tAlhari, chiar daci ar fi fost putini la numir.Elemak ii arunci o privire lui Shedemei, dar pe

faga lui nu se citi nicio expresie cu subinleles, pe care

ea s-o poati inte{preta. Apoi el t9i struni cimila gi porniclatinAndu-se inainte, spre fruntea micii caravane.

- O si fie interesant devdzut cine-o si fie cel care

va prelua conducerea cAnd vom ajunge in tabera lui'Wetchik, sopl tiu sau Elemak, spuse Shedemei.

- Nu lua in seamd izbucrirealui Elya, replicl Rasa.

Cel care-o sd conduci o si fie solul meu.

- N-"s fi aga de siguri. Elemak crede c5-i normalsd f.acd pe autoritarul.

- Da, ii place senzalia, admise Rasa. Dar nu qtie

si-qi pistreze autoritatea decAt inspirAnd teami. Oare

nu-gi de seama ci Sufletul Suprem ocrotette aceastd

expedfuie? Doar si le treaci prin cap tAlharilor si searate

pe-aici, ci Sufletul Suprem o si-i facd imediat sl-9i uite

gAndurile. Suntem in siguranli caacxdlanoi, in pat.

Shedemei nu-i aduse aminte ci de-abia trecusericltevazile de cAnd nu se simliserl deloc in siguranllin paturile lor. Nu spuse nici ci Rasa tocmai ii ilus-

trase punctul de vedere - atunci cAnd Rasa se gAn-

dise la casi gi la siguranli, de fapt la Basilica ii fugise

mintea. Avea si-i bAntuie multi vreme de acum ina-

inte fantoma vielii duse in orag.

Veni rAndul lui Kokor si-gi opreascd animalul gi

si agtepte s-o ajungi Rasa din urmi.- Ai fost rea, Mami, nu-i aga? A trebuit si vini

betrAnul qi rluticiosul de Elemak sd te certe?

nsvele pEmAntului 21

Pe Shedemei o dezgusti prostia de fetiln a lui Ko-kor - dar Kokor o dezgusta de obicei. Atitudinea ei

pilrea intotdearn falsn gi manipulatoare; ceea ce o

mira pe Shedemei era ci trucurile ei jalnice $i ciutatelveau deseori efect asupra oamenilor, altfel, Kokorar fi gdsit altele, noi.

Ei bine, poate ci mica scend jucatd, de f.eti1d, avea

efect asupra multora, dar nu gi asupra propriei sale

rname. Rasa nu facu decAt si o fixeze pe Koya cu oprivire de gheald gi sd-i spuni:

- Drapa mea, Shedya 9i cu mine purtam o disculieprivatd. Imi pare rdu dac-ai inleles gregit gi-ai crezlrtctr te-am invitat sd iei parte.

Lui Kokor nu-i trebui decAt o clipd,casl inpeleagi;

clnd pricepu, se intunecd.lafagd* de supirare? Apoiii rdresl lui Shedemei un zAmbet leapln qi spuse:

- Shedya, mama o si fie-ntotdeauna dezamdgitd,

cI n-am ieqit aga ca tine. Dar mi tem ci nici creierul,nici trupul meu nu aveau de*uli frumusele interioard.

Apoi Kokor imboldi stAngace cdmila si meargirrrai repede gi in scurt timp le-o lud din nou tnainte.

Shedemei qtia ci Kokor intenlionase s-o insulterrnintindu-i ci singura frumusele de care se va bucura

c.r vreodati va[i cea interioard. Dar Shedemei tre-cuse de mult de faza geloziei adolescentine pe fe-

tcle frumoase.Probabil ci Rasei fi treceau prin cap aceleaqi gAnduri.

- Ciudat, nu-i aga, cl oamenii cu infefgare fizicenrodesti sunt perfect capabili sI vadd frumuselea fi-r,icf, a altora, in vreme ce oamenii mutilali moral sunt