neo paganism

8/20/2019 Neo Paganism

1/24


2/24

care con inea materiale despre oata anului cu întrebări i răspunsuri i alte căr i neopăgâne.ț ș ș ț

4e asemenea# fiecare cursant primea un mentor personal cu care comunica prin email.

8 simplă căutare pe internet ne arată că încercările de a constitui comunită i neo-păgâneț

în ara noastră datea%ă cel pu in din anul **0. @n acel an apărea revista on-lineț ț oonig+t

/rove (http://moonlightgrove.&.ro)# care se intitula 6prima revistă ,icca în limba română# iș

ale cărei numere pot fi urmărite din aprilie până în decembrie **0 . Aematica fiecărui număr

cuprindea informa ii despre sabat# principii i tradi ii ,icca# vindecarea cu plante# magia cuț ș ț

pietre# cristale# lumânări# aromo-terapia# tiin a copacilor# re ete naturiste. 4in anul **B# aș ț ț

devenit vi%ibil pe internet grupul 0omanian Coven# definit ca un grup românesc ce încearcă sa

ofere ,iccanilor din omania posibilitatea de a avea acces la informa ia de care au nevoie# înț

limba română# i de a cunoa te alte persoane care le împărtă esc credin aș ș ș ț 0. rupul a fost activ iș

anul următor# când emiteau un 1e)sletter i organi%au întâlniri lunare în ucure ti# detaliileș ș

acestora fiind comunicate# prin email# membrilor înregistra i. 4e asemenea# e&istă un grupț

intitulat 0omanian iccans care ine legătura cu cei interesa i prin intermediul forum-ului deț ț

discu ii.ț

5ste greu de evaluat impactul pe care neopăgânismul îl are în omânia la ora actuală.

!orumurile deschise pe site-urile men?ionate denotă un anumit interes fa?ă de acest subiect# fără

să tim dacă acest interes a dus la constituirea unor grupuri (ș covenuri) organi%ate după modelul

celor occidentale. Aotul este virtual i# prin urmare# necontrolabil. 8rgani%atorii se ascund înș

spatele unor nume fictive# simpati%an ii nu pot fi deosebi i de simplii curio i# iar legătura dintre eiț ț ș

se face prin email sau pe formurile de discu ii.ț

Ceea ce este sigur este că neopăgânsmul organi%at la nivel mondial încearcă să

cucerească omânia prin diverse mi$loace: organi%area de )or*s+o"-uri# strădania de a ob ineț

vi%ibilitate pe net sau forumurile de discu?ii. e site-ul în limba română al agan !ederation#

simpati%an ii ideilor neo-păgâne sunt îndemna i e&plicit să devină membrii# arătându-li-se clar ț ț

3 Numele periodicului este de inspiraţie druidică, ”grove” ind denumirea uneicomunităţi druidice. !n "rlanda, unul din cele mai importante grupuri păg#ne senume$te Owl Grove %&e'i (ichael )or*, Pagan Theology. Paganism as a WorldReligion, New )or* +niversit -ress, 23, p. 0.

-e siteul grupului Romanian Coven %http://www1.4rin*ster.com/romaniancoven/inde5.html0 se pot găsi articole despre6icca $i păg#nism, 'eii 6icca, legile 6icca, ser4ările 6icca, mitologie, covenuri,ritualuri. 7cestea sunt de fapt traduceri ale unor eseuri postate pe siteuri păg#ne 8nlim4a engle'ă 9i sunt semnate 8ntotdeauna cu pseudonime %ei;a, ad


3/24

pa ii care trebuie urma iș ț 7. Cei interesa?i trebuie să împlinească anumite condi?ii# >i anume să aibă

'+ ani împlini i# să se considere păgâni i să fie de acord cu principiile din statutul !edera iei.ț ș ț

5rau sfătui i apoi să trimită o scrisoare în care să descrie felul în care au venit în contact cuț

păgânismul >i să complete%e un formular de aplicare. Da primirea acestor două documente#

!edera ia trimite o invita ie# un formular de aderare i un formular pentruț ț ș "lata taxei de

%nscriere. Coordonatorul (sau coordonatoarea) pentru omânia a &agan 'ederation se ascunde în

spatele pseudonimului Dei$a i al unei adrese de email.ș

lături de aceste poten iale grupări neo-păgâne 6de import e&istă i o altă categorie# ceaț ș

a grupărilor pretins 6autohtone# care luptă pentru reînvierea vechilor credin e traco-dacice. 3nț

e&emplu în acest sens este 2ocietatea ebelei%is (http://www.gebelei%is.org/)# care se define teș

ca o 6asocia ie de orientare cultural-religioasă# al cărei scop primordial este înfiin area iț ț ș

de%voltarea# pe teritoriul actualei omânii# a unor comunită i etnice fidele religiei i culturiiț ș

străbunilor traco-daci. 2copul 2ocietă ii ##ebelei%is este investigarea# cercetarea i recuperareaț ș

tradi iilor >i obiceiurilor populare# a valorilor autentic traco-dace# a istoriei vechi a traco-dacilor#ț

cunoa terea acesteia i cre terea noii genera ii de cetă eni români în spiritul acestor valori.ș ș ș ț ț

de%iunea este re%ervată descenden ilor neamului traco-dac# iar eț mblema este balaurul dacic

cu cap de lup. 2ocietatea se străduie te să ob ină vi%ibilitate prin intermediul 6gen iei de presăș ț ț

Ahracia i a postului de radio 6Euiet de sânge. Cu toate că se pretinde 6autohtonă# mi carea nuș ș

este străină de rena terea păgânismului european# al cărui vârf de lance în omânia se declară deș

altfel. 1ai mult# promovea%ă %eită?i din panteonul odinist (scandinavic)# despre care consideră că

este religia naturală a neamurilor indo-europene# o 6supravie uire mai mult sau mai pu in intactăț ț

a barbariei iudeo-cre tine.ș

4e$a neopăgânismul a găsit un teren fertil în fostele state comuniste# precum i în recia. @nș

5uropa Centrală >i de 5st# cele mai bine organi%ate grupări de acest gen sunt cele din Fările

altice# lucru care a fost pus în legătură cu cre>tinarea târ%ie a acestor teritorii# în secolele G"""-

G"E# prin cruciadele organi%ate de apalitate. "ni?iatorul păgânismului modern în Dithuania#,ilhelm 2tarosta ('+B+-';7)# supranumit EHdunas# a făcut o sinte%ă între teosofie >i tradi?iile

panteiste lituaniene. 1arginali%at de ocupa ia sovietică# neo-păgânismul lituanian s-a revigoratț

prin crearea societă?ii 0omuva (';B+) pentru păstrarea culturii indigene. 4in ';++# aceasta

func?ionea%ă sub numele de Asocia$ia "entru cultura etnică ituaniană. ctualmente# un rol

important în de%voltarea socia?iei îl $oacă etnologul Ionas ArinJunas (n. ';;)# o personalitate

http://www.ro.paganfederation.org/infopfi.html: 4evenind membru# ne a$u i în munca pe care o desfă uramț ș pentru întreaga comunitate păgână# fie ea în domeniul anti-defăimării sau în domeniul spri$inului oferit fra ilor no triț șdin întreaga lume.

3

http://www.gebeleizis.org/http://www.gebeleizis.org/gebeleizis/simbol.htmhttp://www.gebeleizis.org/gebeleizis/simbol.htmhttp://www.ro.paganfederation.org/infopfi.htmlhttp://www.ro.paganfederation.org/infopfi.htmlhttp://www.ro.paganfederation.org/infopfi.htmlhttp://www.ro.paganfederation.org/infopfi.htmlhttp://www.gebeleizis.org/http://www.gebeleizis.org/gebeleizis/simbol.htmhttp://www.gebeleizis.org/gebeleizis/simbol.htm


4/24

academică importantă# fost director al 4epartamentului de cultură na?ională din cadrul

1inisterului CulturiiB. 4upă colapsul 3niunii 2ovietice# Eilnius a devenit centrul mi>cării neo-

păgâne lituaniene. @n acest ora î>i are sediul o altă importantă alian?ă a grupărilor neo-păgâne#ș

orld Congress of Et+nic 0eligions (,C5)tinismul

(http://homepage.mac.com/dodecatheon/). dep i ai grupării# ca anagiotis 1arinis (n. ';0i editor al publica?iei Felleni*on

&ant+eon# afirmă că religia vechilor greci a supravie uit i s-a perpetuat din genera ie înț ș ț

genera ie. lt autor# Elassis assias# a scris căr i despre persecu ia cre tinilor împotriva elenilor ț ț ț ș

i despre biserica elenilor. 2e estimea%ă că a%i# în recia# sunt circa *** de adep i i '** *** deș ț ș

simpati%an i ai neopăgânismului. @n anul **0# tena a gă%duit al E""-lea Congres mondial alț

= -iotr 6iench, Neo-paganism in Central European Countries 8n "rena >orowi* and

?regor >a4i4s*i %ed0, New Religious Phenomena in Central and Eastern Europe,@ra*ow, 1A, p. 2B323C Romuva. e renouveau pa!en en ituanie. ”


5/24


6/24


7/24

neopăgâne sunt atât masculine cât i feminine# întruchipând func?ii din cele mai diverse:ș

în elepciune# ră%boi# fertilitate sau moarte.ț '7

9eopăgânismul nu apare ca o mi care unitară# nici în ceea ce prive te ritualurile sau modulș ș

de via ă. Cu toate acestea# neopăgânii subscriu la câteva principii comune: acceptarea principiuluiț

masculin i feminin al 4ivinită ii (chiar androgin)# respectul fa ă de natură i înfră irea cuș ț ț ș ț

aceasta# adesea deificarea panteistă a naturii= respectul pentru for a vitală a universului i pentruț ș

ciclurile fără sfâr it ale vie ii i ale mor ii= faptul că fiecare individ este responsabil pentruș ț ș ț

descoperirea propriului său drum# în armonie cu lumea e&terioară i cu comunitatea. ceastă ideeș

este e&primată de obicei prin îndemnul: !ă ce vrei atâta timp cât nu răne ti pe nimeni.ș

Ciclurile naturii sunt foarte importante pentru păgâni# ciclurile lunare i festivalurile legateșde anotimpuri ordonând via a celor mai mul i păgâni. @n calendarul păgân# care se nume>te roataț ț

anului# sunt opt festivaluri ma$ore# numite sabaturi: 2amhaim (' octombrie)# solsti iul de iarnăț

(' decembrie)# "mbolc ( februarie)# echinoc iul de primăvară (' martie)# eltane (' mai)#ț

solsti iul de vară (0 iunie)# Dammas (' augut) i echinoc iul de toamnă (' septembrie)ț ș ț 'B.

"mbolc aminte te că %iua cre te i iarna se va duce în curând. ăgânii obi nuiesc săș ș ș ș

aprindă lumânări# simbol al luminii care cre te. eltane este o sărbătoare e&uberantă# celebrareaș

se&ualită ii i a fertilită ii. 5nergiile divine masculine i feminine se împreunea%ă în această lună#ț ș ț ș

iar fructele acestei uniri sunt recoltele# via a în general. 4eoarece luna mai era dedicată reali%ăriiț

acestui maria$ divin# căsătoriile între oameni erau descura$ate. (4e aici concep?ia că 6nu este

bine să te căsătore ti în luna mai). Dammas marchea%ă începutul anotimpului de recoltă# fiindș

celebrat cu festivaluri# $ocuri# concursuri. 4e asemenea# se împart bucă i de pâine i primeleț ș

roade ale recoltei# după ce au fost binecuvântate. 2amhaim marchea%ă sfâr itul anului nou păgân#ș

cinstirea strămo ilor# întâlnirea cu moartea. @n noaptea respectivă se consideră că mor ii se întorcș ț

i îi vi%itea%ă pe cei vii. ăgânii încura$ea%ă aceste vi%ite# invocând numele i memoria lor.ș ș

2amhaim este pre%ent i astă%i în subcon tientul colectiv în sărbătoarea mor ilor sau `alloweenș ș ț '


8/24

"dentitatea neopăgână este e&primată >i prin participarea la festivaluri# prin mu%ică i dansș '+.

5&istă festivaluri la nivel regional# transregional i interna ional# pe parcursul cărora adep ii seș ț ț

adună în parcuri# păduri sau alte locuri sub cerul liber. lte activită i păgâne sunt individuale iț ș

sunt practicate acasă# în familie. ractica sacrificiilor este foarte rară în păgânismul modern. @n

schimb# este foarte întâlnită practic aducerii ofrande: pâine# pră$ituri# fructe# flori. "nvoca iile potț

fi spontane sau pot fi formulări-tip care se găsesc pe internet >i în revistele de specialitate.

itualurile neopăgâne cele mai importante sunt legate de na tere i împlinirea unei vârste#ș ș

căsătorie >i sunt diferite de la un grup la altul. 3n ritual tipic constă în pregătirea oamenilor#

crearea spa iului sacru# chemarea %eită ilor i a energiilor# lucrarea magică efectivă. ăgânii nu auț ț ș

locuri prestabilite# ci î i creea%ă spa iul la fiecare întâlnire. entru a pregăti locul# aruncă sare# sauș ț

pâr$olesc iarba. regătirea oamenilor se face prin medita ie# ascultare de mu%ică# simpla tăcere#ț

spălarea rituală. desea se creea%ă un loc sacru trasând un cerc i practican?ii se a ea%ă deș ș

asemenea în cerc pentru a sublinia egalitatea dintre ei. Cel mai des întâlnit simbol a

neopăgânismului este steaua în cinci col uri# simboli%ând cele cinci elemente care sus?in via?a peț

pământ: pământ# cer# foc# apă# spirit';.

5&istă două principii care caracteri%ea%ă diferitele forme ale neo-păgânismului. Cei mai

mul i păgâni cred că toate păr ile universului# animate sau nu# se află în intercone&iune# la niveleț ț

care trec dincolo de limitele spa io-temporale# a a cum le cunoa tem noi. 8amenii# sus?in ei# potț ș ș

interac iona cu universul i cu divinul ca i co-creatori. cestea este principiul interconectivită ii.ț ș ș ț

lt principiu este că fiecare parte a universului este binecuvântată i nu este nimic gre it sau rău#ș ș

7utoarea se referă la trei tradiţii care sau contopit 8n cadrul Palloween : ritualulceltic legat de Gamhaim, festivalul 'eiţei romane -amona, cele4rat cu fructe 9i nuci,9i tradiţiile cre9tine legate de Găr4ătoarea Futuror Gnţilor. -hilippe 6alter arată că

8n anul B un a4ate de Llun a instituit pentru prima dată pomenirea morţilor sauQ 'iua răposaţilor R 8n data de 2 noiem4rie %0itologie "re'tin#. #r1#tori, ritualuri 'imituri din Evul 0ediu, Kditura 7rtemis, 2, p. 1, p. 20. Palloween a devenit

su4iectul unui cunoscute producţii cinematograce americane semnate de Fommee 6allace %/alloween . eason o% the Wit"h, 1B20. Si tot de Palloween a a;unspe păm#nt 9i creatura KF din lmul cu acela9i nume al lui Gteven Gpiel4erg %E.T. TheE*tra-Terestrial, 1B20. -r. -rof. Nicole 7chimescu, /alloween, o reminis"en arevelionului "elti", Tiarul Jumina”, B ianuarie 2 .

1B Garah (. -i*e, Earthly 1odies, magi"al selves2 "ontemporary pagans and thesear"h %or "ommunity , >er*ele, Lalif.: +niversit of Lalifornia -ress , 21, p. C"dem, New )ge and neopagan religions in )meri"a, New )or* C Lhichester : Lolum4ia+niversit -ress, 2.

1 oce and


9/24

nici în univers# nici în persoana umană. 5ste de la sine în eles că nici o grupare păgână nu acceptăț

ideea de păcat i nu promovea%ă conceptul de mântuireș *.

@n ceea ce prive te grupările neopăgâne# acestea pot fi împăr ite în două mari categorii. eș ț

de o parte sunt grupurile care urmăresc să reconstruiască vechile religii dintr-un anumit grup

etnic sau lingvistic sau dintr-o arie geografică. e de altă parte sunt cele care amestecă liber

tradi ii din arii diferite# de la popoare străvechi diferite i din epoci istorice diferite. Cele douăț ș

atitudini pot fi numite# generic# Rec#*truc %#%*mț iș Ec$ect%*m. 5vident# această polaritate

eclectism-reconstruc ionism simplifică lucrurile din considerente metodologice. @n realitate# niciț

o mi care păgână nu poate fi plasată# în mod absolut# într-una din aceste categorii.ș

econstruc ioni tii studia%ă te&tele vechi# folclorul# arheologia# toate sursele susceptibileț ș

să furni%e%e informa ii despre religiile tradi ionale# încearcă să fie în pas cu toate cercetărileț ț

academice i uneori sunt chiar ei în i i cercetători. 9u se poate spune că econstruc ioni ii nu- iș ș ș ț ș ș

iau libertatea să adopte propriile lor interpretări# însă ei privesc vechile tradi ii ca autoritative iț ș

autentice. ăgânismul care se manifestă actualmente în recia este un e&emplu de

reconstruc ionism. 5clecti tii nu sunt a a lega i de trecut# îl văd doar ca pe o sursă de inspira ie#ț ș ș ț ț

se simt liberi să adopte %eită i europene i ne-europene# să le combine pe ba%a a cea ce eiț ș

consideră a fi similar sau complementar. ,icca este cel mai cunoscut e&emplu de eclectism

păgân. econstruc ionismul este mai frecvent în centrul i estul 5uropei# acolo unde culturaț ș

etnică i identitatea rămân principii importante de organi%are a vie ii sociale i a activită iiș ț ș ț

culturale# în timp ce neopăgânismul eclectic este prevalent în insulele ritanice i nordulș

mericii acolo unde identitatea este mai pu in accentuatăț '.

Na terea % de-,#$tarea "(g)%*mu$u% c#tem"#ra.ș ș

Cercetătorii sunt de acord că păgânismul actual nu este deloc asemănător cu cel de

dinaintea apari iei cre tinismuluiț ș . 4e fapt# el nu are o vechime mai mare de '7*-** de ani#

formându-se în perioada fin de siOcle din nglia. 5ste epoca în care 4arwin lansa teoria

2 >ar4ara ane Eav, ntrodu"tion to pagan tudies, 7lta (ira -ress, 2A, p. 2.

21 4espre Rec#*truct%#%*m iș Ec$ect%*m# ve%i 1ichael KorJ# &agan T+eologI. &aganism as a orld 0eligion, 9ew KorJ 3niversitH ress# **# p. '+-*.

22 onald `utton# T+e &agan 0eligions of t+e Mritis+ (sles# lacJwell# ';;'# p.


10/24

evolu ionistă# în care s-a manifestat criticismul biblic# o perioadă în general de e&plorareț

spirituală i psihologică. @n acest conte&t# au apărut o serie de societă i care se doreau supraș ț

religii# cea mai cunoscută fiind ocietatea Teosofică# înfiin ată în '+idescoperă# în mod surprin%ător# că ea avea un mare respect pentru cre>tinismul răsăritean (ortodo&) pe care-l a>e%adeasupra budismului (p. ';).

2 ean Fourniac, 0el"hisede" sau tradi&ia primordial#, Kditura Perald, 2,capitolul JFradiţia promordială 9i (elchisedec 8n opera lui i apoi de Hoga (`ans Ahomas# Pulius Evola et lQ+istoire com"arR des

religions în Iean-ierre rach# Ierome ousse-Dacordaire# Etudes dQFistoire de lQEsotRrisme, Des ditions du Cerf#

aris# **


11/24

stă%i putem vorbi de un 6păgânism cultural# care transpare într-o serie de lucrări de

nivel academic# >i prin care se încearcă diminuarea sau chiar negarea rolului cre>tinismului în

de%voltarea culturii europeneit să

supravie?uiască mascat# prin povestiri# legende# mituri# folclor# atât în mediul popular cât >i la

nivelul elitelor intelectuale. "storicul italian Carlo in%burg (n. ';;) sus ine ideea potrivit căreiaț

6vră$itoria medievală nu a fost nimic altceva decât persisten a unei culturi >amanice pre-ț

cre>tine+. 8 reputată specialistă în mitologie# nne Dombard- Iourdan s-a preocupat de originile

păgâne ale carnavalului;. 3n alt universitar france%# hillipe ,alter# a arătat că întreaga

mitologie cre>tină medievală nu este altceva decât mitologie păgână cre>tinată# care s-a transmis

ca atare până în %ilele noastre*. 3n e&emplu este i lucrarea lui amsaH 1ac1ullen#ș

C+ristianisme et "aganisme (S-S(( siOcles (aris# elles Dettres# ';;+)# care e&plorea%ă

interac iunea păgânismului cu cre tinismul# arătând că triumful isericii nu s-a datoratț ș

superiorită?ii cre>tinismului# ci faptului că 6s-a impus for at prin asimilarea culturii păgâneț '.

2A 4espre persisten a 6păgânismului cultural# 2tephane !rancois#ț e neo-"aganisme. p. 7;-olognia $i la +niversit ofLalifornia, os 7ngeles %1BBW2=0, iar actualmente predă la Gcuola NormaleGuperiore di -isa.

2 7nne om4artourdain, )u* origines de "arnaval. 6n dieu gaulois an"7tre desrois de 8ran"e, -aris, Idile aco4, 2.

3 -hilippe 6alter, 0ythologie "hr+tienne. 87tes, rites et mythes du 0oyen-9ge,-aris, Kditions Kntente, 12, traducere 8n lim4a rom#nă 0itologie "re'tin#.#r1#tori, ritualuri 'i mituri din Evul 0ediu, Kditura 7rtemis, 2 : Q Lre9tinismul

purcede la o transformare studiată a gurilor mitice ale cre9tinismului % XY0. -ornindde la mituri străvechi, el inventea'ă mituri noiZ.Lre9tinismul nu ar avut nici o9ansă de a se impune 8n Iccident dacă nu ar putut să răspundă, 8n materie dedogmă sau de ritualuri, nevoilor religioase ale păg#nilor evangheli'aţi R %p. 10.-hilippe 6alter, un specialist in imaginarul Kvului (ediu, este profesor de literaturămedievală la +niversitatea ?reno4le """.

31 lac*well, 11, p. 3BB0.

11

http://cacheprod.bcub.ro/webopac/FullBB.csp?WebAction=ShowFullBB&RequestId=67801_6&Profile=Default&OpacLanguage=rum&NumberToRetrieve=50&StartValue=9&WebPageNr=1&SearchTerm1=ISTORIE%20NOCTURNA%20O%20INTERPRET%20.2.130724&SearchT1=&Index1=Uindex03&SearchMethod=Find_1&ItemNr=9http://cacheprod.bcub.ro/webopac/FullBB.csp?WebAction=ShowFullBB&RequestId=67801_6&Profile=Default&OpacLanguage=rum&NumberToRetrieve=50&StartValue=9&WebPageNr=1&SearchTerm1=ISTORIE%20NOCTURNA%20O%20INTERPRET%20.2.130724&SearchT1=&Index1=Uindex03&SearchMethod=Find_1&ItemNr=9


12/24

Aoate aceste încercări de a accentua rolul religiilor precre tine# negli$ând sau negând rolulș

cre tinismului# sunt de fapt reveniri la lucrările lui 1argaret lice 1urraH ('+B-';B)# unș

reputat egiptolog din perioada interbelică. Ae%a lui 1argaret 1urraH era că păgânismul nu a

dispărut în 5vul 1ediu# iar cea mai clară dovadă în acest sens i se părea vânătoarea de vră$itoare.

Căr ile ei#ț T+e itc+ Cult in estern Euro"e (';') iș T+e /od of itc+es (';)# publicate sub

auspiciile prestigioasei edituri 8&ford 3niversitH ress# au fost considerate de referin ă timp deț

mai multe decenii. 4e abia în anii ';i astă%i# iar revista lansată în acela i an#ș /reen Egg # a devenit cel mai

important canal de comunicare al mi cării neo-păgâne. @n ';;+# C, raporta în $ur de 7** deș

membrii# cu ramuri în 5lve ia i ustralia. 4upă câ iva ani au apărut i federa iile# cu scopul de aț ș ț ș ț

apăra drepturile religioase ale păgânilor. 3na din cele mai vechi este &agan 'ederation

(nternational # despre care am amintit în debutul studiului nostru# care serve te ca element deș

legătură la nivel interna ional întreț &agan 'ederation# întemeiată în nglia în ';


13/24

neo-păgân care a reu it să ob ină scutire de ta&e federale# în ';u""ess>, 8n "ientology, edited 4 ames erger, op."it, p. 1=. Haptul că neopăg#nismul estereligia cu cea mai mare cre$tere apare, 8ntro manieră triumfalistă, la simpati'anMii

mi$cării. &e'i oce and


14/24

credin e pe care le aveauț 0*. 1a$oritatea cercetătorilor acceptă faptul că nu e&istă relatări despre

convertire în discursul păgân i că păgânismul este 6descoperit ca urmare a interesului pentruș

ecologie# pentru monumentele păgâne# pentru căr i oculte. @n momentul în care întâlnescț

persoane cu preocupări asemănătoare# to i poten ialii păgâni încep să- i definească identitatea iț ț ș ș

să con tienti%e%e faptul că vin acasă (ș coming +ome)0'.

%cca *au ,r(/%t#r%a "(g)( m#der(.

@n ciuda faptului că e&istă mai multe feluri de păgânism i că se pot întâlni i practican iș ș ț

solitari# e&istă câteva tradi ii importante# care se află de regulă în aten ia cercetătorilor. cesteaț ț

sunt: ,icca# 4ruidismul# 9eo- amanismul# 8dinismul (păgânismul nordic)ș 0. ,icca sau

vră$itoria neo-păgână# este fără îndoială cea mai cunoscută formă de neo-păgânism# după unele

estimări# aproape $umătate din păgâni fiind wiccani. 5ste e&emplul clasic de eclectism în cadrul

păgânismului# de 6bricola$ spiritual în care sunt integrate elemente din alte religii pre-cre>tine#

în particular elemente din cultele celtice# grece>ti >i romane0.

!ondatorul mi cării ,icca moderne este engle%ul erald ardner ('++0-';B0)#ș

francmason# rosicrucian# membru al Jrdo Tem"li Jrientis i a altor societă i secrete.ș ț 00 4eoarece

legisla ia engle%ească era restrictivă în privin a vră$itoriei# ardner nu a putut face publiceț ț

scrierile i opiniile sale până ';7'# când s-a legali%at practicarea vră$itoriei# atâta vreme cât acestș

lucru nu le%a o altă persoană. ardner a publicat imediat două lucrări itc+craft TodaI (';7') iș

IoHce and iver `igginbolham# An (ntroduction to Eart+-Centerd 0eligion, p. 0: 2pre deosebire de membriialtor religii# păgânii nu fac pro%elitism activ. 9u trimit misionari# nu încearcă să convertească. proape nici unul din păgânii pe care îi cunoa tem nu a fost convertit la păgânism în sensul tradi iei. 5i au devenit păgâni hotărând căș ț păgânismul reflectă ceea ce au cre%ut de$a i au adoptat cuvântul păgânism pentru a se descrie pe ei=ș

1 ?raham Parve, Coming /ome and Coming Out Pagan 1ut not Converting 8nLhristopher am4 and Earrol >rant %ed.0, Religious Conversion. ContemporaryPra"ti"es and Controversies, ondon: Lassell, 1, p. 2332=C Gian Revisited2 ndividuals, dentity and Community in

Contemporary Paganism 8n /and1oo= o% Contemporay Paganism, p. 1A11.

2 EncIclo"edia of 1e) 0eligions, edited bH Christopher atridge# p.


15/24

T+e eaning of t+e itc+raft (';7;)# care au avut un succes nea teptat în nglia i au avut unș ș

mare impact în merica. rin aceasta# el nu a re%nviat o vec+e religie, a a cum credea, ci a creat ș

una nouă. 2ursele lui de inspira ie au fost ideile lui listar CrowelH sau lucrări populare caț

Creanga de Aur a lui Iames eorges !ra%er (T+e /olden Moug+. A tudI in agic and 0eligion#

9ew KorJ# '+;*)07. ctualmente# în nglia sunt în $ur de '* *** de păgâni adep i declara i aiț ț

cultului ,icca. Cele mai cunoscute voci wiccane în 5uropa sunt Ianet !arrar# Eivianne CrowleH#

1arian reen# care ac ionea%ă ca ni te 6guru feminini în rândul adep ilor neopăgânismuluiț ș ț 0B.

@n anii ';B*# ,icca a fost e&portată în merica >i a devenit populară# câ?iva ani mai

târ%iu# prin publicarea lucrării lui 1argot dler# Hra)ing Ho)n t+e onn. itc+es, Hruid,

/oddnessQ ors+i""ers and Jt+er &agans in America TodaI (9ew KorJ# ';


16/24

victime ale `olocaustului# i cele ; milioane de pretinse victime ale isericii omano-Catolice înș

5vul 1ediu# într-o tentativă con tientă de autovictimi%areș 0;. entru vră$itoarele moderne acest

mit este atât de important# încât se consideră mo tenitoare directe ale corpusului de cuno tin e aleș ș ț

acelor vră$itoare din vechime.

Eră$itoria modernă se deosebe te însă de ceea ce se practica în antichitate. @n primul rând#ș

ea a pierdut sensul sacrificiului# de parcă divinită ile venerate# acelea i ca în antichitate# s-auț ș

adaptat lumii moderne >i nu mai cer $ertfe e&piatorii. 5ste prin e&celen ă o 6religie a misterelor#ț

fără locuri publice i acte de cult foarte precise i de aceea este selectivă i e&clusivistă. 5ste oș ș ș

6religie cu o structură teoretică minimă. @ntr-un grup ,icca se pot întâlni atâtea interpretări ale

divinită ii# câ i membrii sunt. Cea mai importantă func ie a vră$itoriei moderne este să furni%e%eț ț ț

mi$loace prin care oamenii să poată face e&perien a divinului în mod direct. Eră$itoriaț

contemporană are un rol important i în ră%boiul dintre se&e# deoarece pune în valoare ideea deș

femeie liberă i puternică. ei?a simboli%ea%ă recunoa>terea legitimită?ii puterii femeii sau esteș

chiar puterea din femeie.

Succe*u$ e#'"(g)%*mu$u%! *ur*e % "er*"ect%,e.ș

Contactul cu neo-păgânismul se face încă din copilărie. 4esenele animate# care se inspiră

din povestiri medievale sau legende adaptate# sunt un factor important al promovării incon>tiente

a păgânismului# încă de la o vârstă fragedă7*. lături de acestea# pot fi men ionate anumite filmeț

care au o tematică păgână7'. 2erialul american C+armed, difu%at i de televi%iunile din omânia#ș

se inspiră din Cartea 3mbrelor ( Moo* of +ado)s# care este un compendiu de te&te magice iș

religioase ale tradi iei ,iccaț 7. 4e asemenea# filmul T+e Craft (';;B) a fost atât de popular# încât

a fost urmat de înscrierea multor tineri în covenuri ,icca. 4e asemenea# cartea lui 2ilver

avenwolf# preoteasă ,icca i director al "nternational ,iccan/agan ress lliance#ș Teen

ndrea 4worJin este prima autoare feministă care a numit arderile pe rug din 5vul 1ediu ca genocide ( Fuman Fating, 9ew KorJ# 4utton# ';runooorman %1B10, The Cat People de ac`ues Fourneur %1B20,The Wi"=er 0an de


17/24


18/24

sau să fie organi%a i în aceea i structură# promovea%ă o spiritualitate individuali%ată# o cale deț ș

via ă în armonie cu energia universală. rin toate acestea# el este mai curând o formă deț

religio%itate sau o căutare spirituală.

ăgânismul modern nu seamănă cu nici o nouă mi care religioasă a a cum a fostș ș

portreti%ată de speciali ti: nu depinde de lideri harismatici# nu cere o rupere a rela iilor de familie#ș ț

nu pune probleme în societate. J caracteristică ma#oră a neo"ăgânsimului este că "rin ritual nu

se urmăre te cinstirea divinită ilor, ci cultivarea "uterilor "ersonale- autocontrol,ș ț

autocunoa tere, "rofe ie, "si+o*inesis, vindecare "si+ică.ș ț rincipiile neopăgâne nu enun ăț

credin ele pe care o persoană trebuie să le adopte# ci mai degrabă sunt declara ii careț ț

întruchipea%ă punctul de vedere păgân asupra lumii. 5le doar conturea%ă direc ia spre careț

trebuie să se îndrepte de%voltarea spirituală i personală a cuiva care se declară păgân. @ntr-unș

cuvânt# fiecare este responsabil pentru credin a pe care alege să o adopte# fiecare este responsabilț

ce %eitate i se potrive>te >i ce rela?ie stabile>te cu acea %eitate# fiecare este responsabil pentru

de%voltarea sa spirituală >i personală77.

rin toate acestea# neopăgânismul se manifestă ca o 6religie a relativismului >i

globalismului vremurilor pe care le trăim. elativismul se referă la faptul că fiecare percepe

realitatea în mod diferit# iar aceasta se materiali%ea%ă într-un mo%aic de credin e i ritualuri=ț ș

globali%area se referă la faptul că practican?ii sunt eclectici deoarece preiau simboluri# %eită?i

practici rituale de la alte culturi >i le folosesc în afara conte&tului lor originar# spa?ial >i temporal.

&ăgânismul din !ilele noastre nu "oate fi considerat, sub nici o formă, o continuare a

"ăgânismului "re-cre tinș # lucru care este recunoscut chiar de simpati%an iț 7B.

9u în ultimul rând# de%voltarea neo-păgânismului a fost favori%ată de un anume climat

spiritual i religios al societă ii contemporane# în care predomină indiferen a religioasă i în careș ț ț ș

proliferea%ă o subcultură cu tentă religioasă. 4e asemenea# nu trebuie uitată contribu ia imensă aț

"nternetului >i a mass-media# prin intermediul cărora neopăgânii# până mai ieri i%ola i# reu esc săț ș

comunice# să se organi%e%e i să se influen e%e reciproc.ș ț

oce and


19/24

Ne#'"(g)%*mu$! # e,a$uare d% "er*"ect%,( cre t%(.ș

m lăsat la urmă raporturile dintre neopăgânism i cre tinism# pentru a pre%enta i oș ș ș

scurtă perspectivă ortodo&ă asupra celor relatate până aici. ăgânismul modern are o atitudine

nuan ată fa ă de cre tinism. 5&istă# pe de o parte# un discurs ba%at pe refu%ul# adeseori virulent# alț ț ș

valorilor >i dogmelor cre>tine. @n această vi%iune# cre tinismul apare ca un distrugător alș

popoarelor# al culturii i al tradi iilor spirituale# promotorul intoleran ei i al persecu iilor# al căror ș ț ț ș ț

vârf a fost arderea pe rug a vră$itoarelor în 5vul 1ediu i colonialismul în mericaș 7enoist, Comment peut-on devenir paien , -aris, 1B1.

(ichael )or*, Pagan Theology, p. 33C ?us Ei'erega, Paganus and Christians. ThePersonal piritual E*perien"e, 21, o carte scrisă din perspectivă păg#nă, care

8ncearcă să aducă o perspectivă conciliantă 8n raport cu cre9tinismul.

= Ioane earson (ed)# Melief MeIond Moundaries# p. '0'-'0.

=1 1ircea 5liade# u"ravie uirea tradi iilor religioase "recre tineț ț ș # în (storia credin$elor i ideilor religioase, 5ditura ktiin?ifică# ucure>ti# ';;# vol. """# cap. GGGE"""# p. -B= "oan Aalo #ș /ândirea magico-religioasă laromâni, 5ditura 5nciclopedică# ucure ti# **'.ș

1


20/24

această observa ie rămâne valabilă i pentru alte aspecte ale vie ii cre tine (na>tere# căsătorie#ț ș ț ș

bote%# sărbători). rin urmare# sus in adep ii neopăgânismului# 5uropa trebuie să se întoarcă laț ț

valorile ei indo-europene# să restaure%e pluralitatea păgânismului i să renun e la monoteismulș ț

cre tin# care spun ei# nu îi repre%intă adevărata identitate.ș

4e fapt# lucrurile stau e&act invers. rotopărin ii neamului omenesc erau con tien i deț ș ț

e&isten a singurului 4umne%eu i de promisiunea venirii unui 1ântuitor. 8dată cu căderea înț ș

păcat# această revela ie primordială s-a pervertit# s-a distorsionat# a$ungându-se la închinarea laț

%ei i la fenomenele naturii# idolatria manifestându-se uneori chiar în mi$locul poporului ales. Cuș

toate acestea# popoarele păgâne au păstrat# într-un fel sau altul# ideea de cădere# e&primată prin

$ertfe# precum i speran a venirii unui 1ântuitor. 4eci# nu este vorba# nici pe departe# deș ț

adaptarea mai mult sau mai pu in reu ită a cre tinismului la religiile i credin ele păgâne. 4inț ș ș ș ț

contră# popoarele păgâne au fost pregătite# pentru venirea 1ântuitorului prin legea morală

naturală# iar după acest moment are loc o reorietare a elementelor pre-cre tine spre scopul spreș

care ele au fost ini ial conceputeț B.

4u manii isericii primelor secole# panteismul# politeismul# gnosticismul sunt vârfurile deș

lance ale păgânismului contemporan. ăgânismul nu vorbe te de 4umne%eu ca ersoană# ci fieș

de o for?ă impersonală care se confundă cu lumea# fie vorbe te de o pluralitate de %ei supra-ș

oameni sau patimi omene ti personificate. @n ambele ca%uri# divinită?ii nu i se datorea%ă adorare.șstfel# via a religioasă autentică este înlocuită cu un surogat facil# iar mântuirea devineț

imposibilă. 9eopăgânismul sacrifică apoi morala# deoarece# dacă omul se mi>că într-un Aot

impersonal nu mai poate pretinde că distinge adevărul de fals sau răul de bine. 8ri# a>a cum

spunea ărintele 2tăniloae# 6libertarea care nu urcă în iubirea fa ă de 4umne%eu i fa ă de semeniț ș ț

este doar un prete&t pentru trecerea de la o patimă la alta B. 9eopăgânismul are# în general

vorbind# o în elegere gre ită a rela iei dintre divinitate i lume# afirmând că divinitatea ar fi unaț ș ț ș

cu natura. rin acest panteism# omul se auto-divini%ea%ă# arogându->i atribute care apar in înțmod natural lui 4umne%eu. Aoate acestea anulea%ă de fapt personalitatea umană# deoarece ceea

ce ar trebui să fie personalitatea umană devine unul din fragmentele care compun fiin a %eită ii.ț ț

=2 7rhim Gilvestru, Kpiscop de Lanev, Teologia 3ogmati"# Ortodo*#, vol. "&, KdituraJLredinMa Gtrămo$ească” vol. "&, p. 123= 8n special, p. 23= despre pregătireapăg#nilor pentru venirea lui (esia. -r. Lonf. Er. ?eorge


21/24

9eopăgânismul reune te în sine dificultatea fiin ei umane de a accepta că 4umne%eu esteș ț

în acela i timp transcendent fa ă de crea ia 2a i totu i personal i pre%ent în aceasta prin lucrărileș ț ț ș ș ș

i energiile Duiș B0. 5ste mai comod să ve%i divinul# umanitatea# natura ca un continuum. 5ste mai

comod să trăie ti în conformitate cu legile create de om# decât să te supui unei legi divine. 8mulș

contemporan crede că nu are de fapt nevoie să se întâlnească cu 4umne%eu# ci doar cu el însu i.ș

5ste o mare diferen ă întreț teogonia omului antic# care credea în na terea %eilor# îi venera# nuș

doar îi respecta# iș teurgia omului modern# adică crearea de %ei# care să fie proiec ii imaginare aleț

voin ei i dorin elor lui i pe care îi folose te în mod utilitarist.ț ș ț ș ș

5lementele care compun neopăgânismul i pe care noi le-am redat schematic în acestș

studiu# nu trebuie subestimate. 5le sunt e&presia unui curent care cre te i devine puternic dacăș ș

slu$itorii isericii rămân într-o atitudine de e&pectativă fa ă de alternativele spirituale ale lumiiț

contemporane# care se propagă de o manieră insidioasă. a cum păgânismul %ilelor noastre nuș

este reînvierea credin elor pre-cre tine# tot a a nici formele prin care se manifestă# panteism#ț ș ș

politeism sau gnosticism nu sunt cu e&actitate cele împotriva cărora au luptat 2fin ii ărin i înț ț

primele veacuri cre tine.ș

4e aceea# o po%i ie misionară corectă trebuie să înceapă cu o informare adecvată# a a cumț ș

am încercat să o conturăm pe parcursul acestui studiu# i să se finali%e%e cu o reac ie ancorată înș ț

realită ile pe care le trăim. cest lucru înseamnă că ea nu trebuie să se canali%e%e e&clusiv peț

simpla denun are a unor credin e i practici (lipsită de altfel de succes într-o lume pentru care aț ț ș

crede ceea ce î i place i cum î i place ine de drepturile omului)# ci pe identificarea acelor ș ș ț ț

aspecte din via?a cre>tină care favori%ea%ă aplecarea credincio>ilor spre forme de spiritualitate

alternativă# i anume transformarea vie ii biserice ti în supermarJet i raportarea consumistă iș ț ș ș ș

utilitaristă fa ă de iserică i 2fintele Aaine. "nfluen?ele din e&terior sunt inevitabile# dar ț ș

cunoa>terea efectelor lor >i promovarea unei atitudini misionare a&ată pe educarea tinerei

genera ii va face ineficientă strădania păgâni%ării# promovată cu insisten ă.ț ț

Summar0

Ahe neo-paganism# a constant presence of the ,estern religious and spiritual landscape

for more than fortH Hears# maJes attempts to 6conuer omania through web sites# worJshops

and written materials (booJs# reviews).

= Pristu 7ndrutsos, 3ogmati"a :iseri"ii Ortodo*e R#s#ritene, Gi4iu, 13, p. 1212 %JLreaMiunea lumii”0

21


22/24

Ahe present studH# which comes to fill a gap in the omanian research of 9ew eligious

1ovements and of 9ew lternative 2piritualities# approached relevant sub$ects for introducing

the 9eo-paganism as a missionarH imperative: its beliefs and rituals# its historH and development

and its different forms of manifestation. Ahe studH showed that the success of the neopaganism

relies on the religious indifference and the taste for a sub-religious culture# Ahe neopaganism

appears to be the 6religion of the relativism and globalism which characteri%es our post-modern

societH.

last approached sub$ect addressed the rapports between neo-paganism and ChristianitH.

"t highlights the fact that neo-paganism spreads themes liJe pantheism# polHtheism# gnosticism

which the Christian Church had alreadH fought with in past. nH missionarH approach of the neo-

paganism should start with a fair information on neopaganism and be continued with proper

missionarH efforts anchored in the present realities.

1I1LIOGRAFIE SELECTI2Ă

EncIclo"edia of 1e) 0eligions. 1e) 0eligions ovements, ects and Alternative "iritualities #

edited bH Christopher artridge# foreword bH ordon I. 1elton# 8&ford **0#

EncIclo"edia of 1e) 0eligious ovements# ed. bH eter ClarJe# outledge# **B

Fandboo* of Contem"oraI &aganism, edited bH 1urphH i%%a and Iames Dewis# Deiden# **;

0eligions of t+e orld. A com"re+ensive EncIclo"edia of Meliefs and &ractices# ordon I.

1elton# 1artin aumann (eds.)# 4avid . arrett# world religious statistics= 4onald

,iebe# introduction# California# **# 0 vol.

T+e EncIclo"edia of Cults, ects and 1e) 0eligious# ed. Iames Dewis# rometheus ooJs# ';;+

(**)

T+e EncIclo"edia of 0eligion, 1ircea 5liade editor en chief# vol "# 1acmillian ublishing

CompanH# 9ew KorJ# ';+


23/24

itc+craft and agic in Euro"e. T+e T)ent+ CenturI. edited bH engt naJaloo and 2tuart

^larJ# 3niversitH of ennHlvania ress# ';;;

erger# èlen # A communitI of )itc+es. Contem"orarI neo-"aganism and )itc+craft in t+e

United tates, Columbia# 3niv. of 2outh Carolina ress# ';;;

!ranois# 2tephane# e neo-"aganisme. Une vision du monde en "lein essor, 1C8# Da Aable

d5meraude# **<

àrveH# raham# Charlotte àrdman (dir.)# &aganism TodaI. iccans, Hruids, t+e /oddess and

Ancient Eart+ Traditions for t+e T)entI-'irst CenturI, Dondres# Ahorsons# ';;B=

àrveH# raham , Coming Fome and Coming Jut &agan but not Converting în Christopher Damb

and 4arrol rHant (ed.) , 0eligious Conversion. Contem"orarI &ractices and

Controversies# Dondon: Cassell# ';;;# p. -0B=

ìgginbolham# IoHce and iver# An (ntroduction to Eart+-Centerd 0eligion, !ourth rinting#

**0 (pologetică).

ùtton# obert# T+e Trium"+ of t+e oon. A FistorI of t+e odern &agan itc+craft, 8&ford#

';;;

ùtton# onald# T+e &agan 0eligions of t+e Mritis+ (sles. T+eir 1ature and egacI, lacJwell#

';;'

"vaJhiv# drian# (n earc+ of Hee"er (dentities. 1eo"agans and native fait+ in Contem"orarI

U*raine, 9ova eligio + (**7)# p.


24/24

KorJ# 1ichael# &agan T+eologI. &aganism as a orld 0eligion, 9ew KorJ 3niversitH ress#

**

KorJ# 1ichael# T+e Emerging 1et)or*. ociologI of t+e 1e) Age and 1eo-&agan ovements,

owman and Dittelfield ublishers# ';;7

2

neo paganism

Documents