new eu twinning project within the romanian … · web viewtitle new eu twinning project within the...

BULETIN INFORMATIVNr. 7, Iulie 2005

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ ŞI EXTENSIE

PROGRAME DE ASISTENŢĂ FINANCIARĂ

Compendiu al celor mai importante programe financiare susţinute fie de bănci fie din împrumuturi nerambursabile care adresează direct problemele agriculturii ecologice şi agriculturii durabile.Programul privind sprijinirea producatorilor agricolipentru achizitionarea de utilaje noi

Finantator: Guvernul Romaniei – Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale.

Solicitanti eligibili: Cei care se ocupa cu cultivarea pamantului si/sau cresterea animalelor.

Activitati eligibile: Pentru tractoare agricole noi, combine noi de recoltat cereale.

Conditii de finantare: Se acorda o alocatie echivalenta cu 45% din pretul de achizitionare (inclusiv T.V.A.), indiferent de provenienta.

Pentru detalii vizitati www.finantare.ro

REVISTA PRESEI PE SCURT

Cele mai importante articole din perioada 01-31.07.2005 ce adresează direct problemele agriculturii ecologice, industriei alimentare.

1. Aproape toate târgurile de animale din Alba, închise

Aproape toate târgurile de animale din judeţul Alba au fost închise din cauza pestei sau după ce inspectorii Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor au descoperit, în urma unor controale, o serie de încălcări ale normelor sanitar-veterinare. Potrivit directorului Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Alba, dr. Vasile Beres, mai mult de jumătate din târgurile de animale din Alba au fost închise temporar, din cauza unor abateri, iar alte şapte au fost închise ca urmare a pestei. De asemenea, şapte târguri din judeţul Alba au fost închise din cauza unor focare de pestă porcină.

Informează Curierul Naţional 01.07.2005 Pentru detalii vizitaţi www.curierulnational.ro

2.Piaţa frigului, în creştere

Piaţa de frig şi aer condiţionat din România se va majora semnificativ în următorii zece ani, după ce anul trecut a atins circa 150 milioane euro, retail-ul şi industria alimentară fiind sectoarele în care se preconizează cele mai

mari creşteri, apreciază reprezentanţii firmei de profil Frigotehnica. "Ne aşteptăm la o adevarată explozie a cererii în anii viitori, ca urmare a dezvoltării pieţei imobiliare, precum şi a investiţiilor pe care multe companii din industria alimentară trebuie să le realizeze în perspectiva aderării la UE'', a declarat, joi, Nicolae Bara, consilier în cadrul grupului Frigotehnica. Dezvoltarea lanţurilor de magazine, precum şi posibilitatea accesării fondurilor SAPARD de către societăţile din sectorul agroalimentar au impulsionat piaţa în ultima perioadă, a menţionat Bara.

Informează Adevărul 01.07.2005 Pentru detalii vizitaţi www.adevarulonline.ro

3. Subvenţiile agricultorilor, diminuate de rectificarea bugetară

Tăranilor le revin mai puţini bani după ce Guvernul a decis ca bugetul Ministerului Agriculturii să fie redus cu 1.441 miliarde lei. Ministerul a renunţat la 242,2 miliarde lei din banii alocaţi pentru subvenţiile acordate în toamna lui 2004 pentru sămânţa certificată "întrucât s-au făcut economii", dar şi la 300 miliarde lei pentru subvenţionarea cheltuielilor cu irigaţiile şi desecarea. "Alte sume importante pierdute, circa 212,4 miliarde lei, au provenit din fondurile alocate pentru depozitarea grâului şi care au rămas necheltuite, 70 de miliarde lei din programele fitosanitare, 48 de miliarde lei de la programul de achiziţionare a grajdurilor si 25 de miliarde lei din programul de amendare a solurilor acide. Nu în ultimul rând, 54 de miliarde lei au fost economisite din diferenţa de curs valutar", a declarat Miron Moldovan, director în Ministerul Agriculturii. Restul banilor, până la suma totală de 1.441 miliarde lei, sunt sume mai mici provenite din programe şi forme de sprijin care nu s-au mai derulat în 2005. Deşi o mare parte din banii pierduţi la rectificare aveau ca destinaţie sprijinul agricultorilor, oficialii ministerului spun că acordarea subvenţiilor nu va avea de suferit. Bugetul total al Ministerului Agriculturii pentru 2005 a fost de 43.886,2 miliarde lei, din care, de la bugetul de stat, au fost prevăzute 23.399,6 miliarde lei, peste 1.008 miliarde lei din venituri proprii (din fondul de ameliorare a fondului funciar), 834,6 miliarde lei din credite externe, iar din fonduri externe nerambursabile (PHARE, Sapard) circa 18.623,9 miliarde lei.


4. Cota unică la importul cărnii de porc ar putea scumpi mezelurile

Carnea de porc şi mai ales mezelurile s-ar putea scumpi dacă, săptămâna viitoare, crescătorii şi producătorii vor cădea de acord cu privire la majorarea taxelor vamale. "La întâlnirea de ieri, crescătorii au cerut o taxă vamală unică de 20% pentru toate importurile de carne, dar procesatorii nu sunt de acord cu aceasta propunere. Este adevărat că, din 2007, competiţia va fi liberă, dar până atunci trebuie să ne gândim cum să protejăm crescătorii români şi consumatorii", ne-a declarat Gheorghe Flutur, ministrul Agriculturii. "Noi vrem taxe vamale unice pentru a nu se

1

http://www.adevarulonline.ro/


http://www.curierulnational.ro/

http://www.finantare.ro/


mai putea face ilegalităţi cu carnea importată. Problema este de impact, pentru că preţurile vor creşte şi, cum piaţa nu mai poate suporta o majorare, cineva din sistem trebuie să suporte diferenţa de cost", ne-a declarat Gheorghe Caruz, preşedintele Patronatului Român al Cărnii de Porc. La rândul lor, procesatorii îl acuză pe reprezentantul crescătorilor că vrea profit mai mare şi nu se gândeşte la implicaţiile acestei măsuri asupra populaţiei. "La întâlnire, dl. Caruz a spus că doreşte o majorare a profitului pentru că vrea să investească într-o fabrică de procesare. O taxă vamală unică de 20% ar însemna foarte mult dacă avem în vedere că acum taxele sunt de 10% pentru carcasă şi zero pentru piese, iar noi nu suntem de acord cu această propunere", ne-a precizat Sorin Minea, preşedintele Asociaţiei Române a Cărnii.

Informează Adevărul 04.07.2005Pentru detalii vizitaţi www.adevarulonline.ro

5. Fonduri UE pentru ferme

Ministrul agriculturii, Gheorghe Flutur, va solicita sprijinul Austriei pentru majorarea aportului UE în susţinerea dezvoltării fermelor de semi-subzistenţă din România de la 50% la 60%. Flutur, care se va întâlni azi, la Viena, cu oficiali austrieci, va solicita expertiza austriacă în ceea ce priveşte extinderea culturilor de specii ornamentale, împădurirea zonelor degradate şi tehnologia de construire a drumurilor forestiere.

Informează Gardianul 04.07.2005 Pentru detalii vizitaţi www.gardianul.ro

6. Recolta de grâu, mai mică cu peste 20% faţă de estimări

Recolta de grâu din acest an ar putea fi redusă cu mai mult de 20 de procente faţă de estimările iniţiale, din cauza ploilor căzute în ultimele zile, a declarat ministrul Agriculturii, Gheorghe Flutur, citat de agenţia Rompres. "Estimările din câmp de la începutul lunii iunie indicau o producţie de grâu de cel puţin şapte milioane de tone, dar evoluţia vremii din ultimele zile ne dă peste cap toate prognozele de până acum", a spus ministrul Flutur.În urmă cu o săptămână, oficialul MAPDR prognoza o reducere de doar 10-15 procente a producţiei de grâu din cauza atacurilor foliare, dar, din păcate, vremea nefavorabilă va aduce pagube însemnate agriculturii şi producţiilor agricole. În prezent, specialiştii Ministerului Agriculturii centralizează datele, încercând să facă o evaluare a pagubelor înregistrate în agricultura. "Din păcate, ceea ce se întâmplă în ultimele zile este foarte trist pentru agricultură şi pentru campania de seceriş la orz şi la grâu. În numai 24 de ore au căzut ploi aici în sud, în jurul Bucureştiului, de 70 litri/mp", a explicat Flutur. La grâu, în opinia ministrului Agriculturii, există pericolul încolţirii pentru că apa rămâne între bob şi teaca bobului. Mai mult, creşterea buruienilor este foarte rapidă din cauza alternanţei ploilor cu temperaturile ridicate.

Rapiţa şi orzul, afectate de inundaţii

Nu numai grâul are de suferit din cauza ploilor, ci şi rapiţa, unde recolta este deja compromisă în proporţie de 50 la sută, dar şi orzul. "Deşi secerişul la orz este aproape de final - 90 la sută din suprafaţa fiind deja recoltată - în zonele unde nu a fost cules sunt şanse extrem de mici de a mai obţine ceva", a precizat ministrul Agriculturii.La fel de neliniştiţi de ceea ce se întâmplă cu recoltele lor sunt şi producătorii agricoli. "Dacă vom mai avea iar patru zile cu soare şi din nou ploaie, cred că ne putem lua adio de la grâul pentru panificaţie în acest an", a declarat preşedintele Ligii Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Adrian Rădulescu. Acesta deţine 1.000 de ha de terenuri agricole cultivate cu grâu, rapiţă şi orz, practic cu culturile cele mai afectate de ploile din ultimele zile.

Subvenţii mai mari şi prime de export pentru producători

Conducerea MAPDR a analizat, săptămâna trecută, împreună cu reprezentanţii Consiliului pe Produs - Cereale şi produse procesate toate propunerile privind măsurile ce trebuie luate pentru grâul din recolta anului 2005. Aceste măsuri vizează acordarea unui sprijin producătorilor agricoli de 400 lei/kg la grâu marfă, pentru o cantitate de 1,5 milioane tone (dublă faţă de cât era în prezent - 725.000 tone), subvenţionarea depozitării cantităţii de 1,5 milioane tone grâu pentru perioada 1 iulie - 31 decembrie 2005 şi acordarea unei subvenţii pentru exportul de grâu şi produse procesate de 12 euro/tonă pentru o cantitate de 290.000 de tone de grâu. Costul mediu de producţie estimat pentru grâul din recolta acestui an este de circa 4.500 lei/kg la o producţie medie de 3.000 kg/ha, iar preţul de vânzare va fi cel negociat în funcţie de cerere si ofertă.


7. Unităţile de procesare a cărnii, laptelui şi peştelui - trimise la fonduri Sapard

Unităţile de procesare a cărnii, laptelui şi peştelui care nu îndeplinesc cerinţele impuse de Uniunea Europeană (şi care au fost încadrate în categoriile B, C şi D) au fost asaltate în aceste zile cu documente informative, dar şi de avertizare trimise de autorităţi. Astfel, peste 1.300 de fabrici au primit avertizări din partea Agenţiei Naţionale Sanitar-Veterinare care a ţinut să le reamintească că sunt monitorizate strict şi că trebuie să se restructureze în vederea alinierii la standardele UE. Conducerea ANSVSA le-a transmis patronilor că vor fi efectuate controale în perioada următoare pentru a verifica dacă unităţile au făcut progrese în îndeplinirea cerinţelor europene. În acelaşi pachet informativ, la fabricile de procesare a cărnii, laptelui şi peştelui au ajuns şi documente transmise de Agenţia SAPARD pentru a-i încuraja pe procesatori să acceseze fondurile europene. Pentru a atinge standardele comunitare, unităţile se pot restructura folosind bani de la UE prin Programul SAPARD. Astfel, fiecare patron de fabrica a primit toate informaţiile necesare pentru a-l încuraja să depună o cerere de finanţare la Agenţie. Potenţialii

2


http://www.gardianul.ro/



beneficiari au primit pe suport digital detalii concrete despre modul de întocmire a unui proiect SAPARD, cererea de finanţare, precum şi modalităţi de obţinere a unui credit bancar necesar asigurării cofinanţării private.


8. Făinurile animale îngraşă puii în România

Din cauza făinurilor animale folosite ca mijloc de hrană, în ultimii ani, în tot Occidentul animalele ierbivore au devenit carnivore. Deşi conduc la o creştere rapidă a puilor, aceste făinuri au efecte negative asupra sănătăţii omului. Ca un semnal de alarmă, o dată cu declanşarea bolii vacii nebune acum câţiva ani la britanici, Uniunea Europeană a spus "gata cu făinurile animale". Aceste făinuri se obţin din cadavrele arse ale animalelor moarte. Consilierul ministrului Agriculturii pe probleme de integrare, Dacian Ciolos, ne-a declarat că la noi se foloseşte încă acest tip de hrană, mai ales la creşterea puilor. Este trist totuşi că nu s-a renunţat încă la făinurile animale, în contextul în care România dispune de resurse suficiente pentru o hrană mai sănătoasă. "Acest lucru ar putea conduce la boli pe care să nu le putem controla", a spus Dacian Ciolos. Totuşi, oficialul din Agricultură a precizat că nu este sigur dacă făinurile animale hrănesc şi porcii, şi vacile, excepţie făcând doar bovinele care se ţin la îngrăşat". Mai pe româneşte zis, ce ne trebuie producţie-record dacă nu este sănătoasă?

Produse - made in România

De aici şi dorinţa noastră de a căuta, încă, pe piaţa, produse care să poarte marca românească. "Roşii dulci româneşti", "mere româneşti" sau "varză românească", timid scrise pe plăcuţele din supermarketuri, sunt preferatele celor din import, din Turcia sau Olanda. Mai mult chiar, în sprijinul acestor idei, chiar şi ţăranii din pieţe îşi vând produsele mai bine strigând "...sunt româneşti, duduie!"Dar cât vom mai avea posibilitatea să alegem între natural şi mai puţin natural? România se va conforma curând normelor de mediu ale Uniunii Europene.

Informează Realitatea Românească 04.07.2005 Pentru detalii vizitaţi www.realitatearomaneasca.ro

9. Banii europeni urcă la munte

După integrarea României în Uniunea Europeană, zonele de munte vor avea un tratament privilegiat. Este vorba, în primul rând, despre investiţiile pentru modernizarea fermelor din aceste zone. "Fermierii de la munte au un handicap natural legat de relief, climă şi pantă. Ei au nevoie de un efort mai mare ca să obţină aceeaşi producţie ca cei din zona de câmpie. De aceea, zonele de munte sunt considerate defavorizate de către experţii europeni", susţin reprezentanţi din Ministerul Agriculturii. Potrivit Regulamentului de Dezvoltare Rurală pentru

perioada 2007-2013, programele de finanţare care vor înlocui Sapardul vor cuprinde măsuri prin care fermierii de la munte vor fi cofinanţati cu 60-65% din suma investită în afacere. În acest fel, ţara noastră se va conforma normelor Uniunii Europene. Potrivit unor oficiali din Agricultură care ne-au confimat că Regulamentul a fost recent aprobat de Consiliul de Miniştri ai Agriculturii din UE, fermele agricole şi zootehnice care se angajează la activitaţi în aceste zone pentru mininum cinci ani vor primi bani pentru ameliorarea mediului şi a peisajului. Mai precis, vor primi prime între 25 si 250 de euro pe hectar pe an pentru zonele de munte, şi între 25 si 150 de euro prima pe hectar pe an pentru celelalte zone cu handicap natural. De asemenea, fermierilor din astfel de zone li se vor aloca bani prin cofinanţarea unor proiecte agricole. Nici cei care exploatează pădurile nu au fost uitaţi. Dacă se angajează să respecte norme de protecţia mediului, care nu au caracter obligatoriu, ei pot primi o plată anuală de la 40 la 200 de euro pentru fiecare hectar de pădure exploatat, iar acest ajutor se va acorda pentru perioade de la 5 la 7 ani. Aceleaşi sume anuale pentru fiecare hectar le vor primi şi deţinătorii de păduri, fie că sunt privaţi, fie asociaţii, din zonele încadrate în programele Natura 2000 (n. red. - reţea ecologică pan-europeană iniţiată de UE).

Împăduririle vor aduce bani frumoşi fermierilor

Şi fermierii sau asociaţiile de exploatare agricolă vor primi fonduri în cazul în care se hotărăsc să facă pentru prima oară împădurirea unui teren neagricol. Astfel, prima anuală maximă pentru pierderea venitului prin împădurire va fi de 700 de euro pe hectar, în cazul fermierilor şi al asociaţiilor, şi de 150 de euro pe hectar, în cazul persoanelor fizice sau al oricăror societăţi comerciale private. Perioada maximă de timp pentru care se va acorda ajutorul nu va depăşi 5 ani. De asemenea, prima instalare a sistemelor agroforestiere pe teritoriul agricol va fi răsplătită prin cofinanţarea a 80% din valoarea investiţiilor eligibile, pentru zonele montane cu handicap natural şi Natura 2000 şi cu 70% pentru alte zone. Instalarea sistemelor agroforestiere pe teritoriul agricol se adresează fermierilor care combină activitatea agricolă extensivă şi activitatea de producţie silvică în cadrul unei ferme.


10. Vinurile, pe locul 3 în topul exporturilor de produse agroalimentare

Pentru stimularea exporturilor de vin, a fost pusă la punct o strategie naţională în acest domeniu. Documentul, care a fost finalizat în cursul lunii iunie, a fost elaborat de Departamentul de Comerţ Exterior din cadrul Ministerului Economiei si Comerţului, în colaborare cu Patronatul Naţional al Viei si Vinului, reprezentanţi ai mediului academic, precum şi ai Ministerului Agriculturii. Documentul urmează să fie supus în luna august unei largi dezbateri, aprobat de Consiliul de Export si înaintat Guvernului sub forma unei hotărâri de guvern.Vinul se află în topul produselor exportate de România

3

http://www.realitatearomaneasca.ro/




(locul 3 în grupa produselor agroalimentare), aducând în ţara numai anul trecut 26,24 milioane dolari, ceea ce înseamnă cu 3,2 milioane dolari mai mult decât în 2002. Strategia de export a sectorului vitivinicol cuprinde atât viziunea strategică şi obiectivele sectorului, cât şi măsurile şi resursele necesare implementării acesteia, fiind fundamentată pe o analiză complexă a lanţului valoric. Metodologia care a stat la baza elaborării strategiei reprezintă cel mai actual instrument de acest tip la nivel mondial, fiind pus la dispoziţie de către International Trade Center Geneva. Deşi mult întârziată din cauza unei economii în tranziţie, strategia de export pune în valoare potenţialul pe care vinul românesc îl are la export, bazat pe faptul că în mod tradiţional România este o ţară viticolă care beneficiază de condiţii pedoclimatice deosebite. Trebuie însă avut în vedere că suprafaţa viticolă din specia vitis vinifera s-a înjumătăţit în ultimii 15 ani, iar calitatea plantaţiilor, din cauza vârstei şi a modului în care au fost întreţinute, este acum foarte slabă. În proporţie foarte mare, vinurile româneşti aflate pe rafturile Europei sunt vinuri din segmentul low. Schimbarea de imagine este un proces în etape pe filiera produsului Ð de la materia primă Ð strugure Ð până la produsul finit Ð, vin îmbuteliat, etape ce fac subiectul strategiei de export pentru următorii 4 ani. Printre acestea se numără dezvoltarea investiţiilor în plantaţiile viticole, prin reglementarea şi funcţionarea creditului agricol, prin acordarea de subvenţii de la bugetul de stat, urmărirea procesului de producţie a strugurilor de către organismele specializate (ONVV, ISCTV etc.), pentru a veni în sprijinul producătorului cu asistenţă. De asemenea, se au în vedere sprijinirea investiţiilor legate de retehnologizarea cramelor, credite speciale, sprijin în desfăşurarea programelor SAPARD, asigurarea unui control mult mai riguros al calităţii la producător. Un punct importat al strategiei este şi implicarea Departamentului de Comerţ Exterior în sprijinirea Programului de promovare a exporturilor de vin prin finanţarea unor activităţi specifice (logo, slogan, pliant, revistă trimestrială de informare difuzată prin reţeaua diplomatică, publicitate în reviste de specialitate din străinătate etc.).

Informează România Liberă 06.07.2005 Pentru detalii vizitaţi www.romanialibera.ro

10. Ţăranii refuză să mai vândă grâu la preţul actual În unele zone, preţul a scăzut la 2.200 de lei

Producătorii de grâu se pregătesc să înceapă recoltatul, dar nu au prea mari speranţe în privinţa câştigului. "Anul acesta vom obţine mai puţin decât anul trecut, dar tot vom rămâne cu grâul nevândut. Producţia medie în Timiş va fi de aproximativ 3.700kg/ha (faţă de cea de anul trecut când a fost de 4.350kg/ha), dar problema este că depozitele sunt încă pline cu grâul din 2004. "Oamenii sunt disperaţi că peste o săptămănă-două vor începe recoltatul şi nu ştiu ce vor face cu grâul", ne-a declarat Viorel Matei, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale din Timiş. Intrucât preţul care li se oferă ţăranilor din vestul ţării pentru un kilogram de grâu din recolta de anul trecut este de doar 2.200 lei, aceştia refuză să mai vândă. "Cheltuielile minime pentru un hectar de teren este de 11,8 milioane lei, iar la un

asemenea preţ ieşim în pierdere cu 35%", spun producătorii. Ţăranii nu au primit încă oferte clare pentru grâul din acest an, iar preţurile vehiculate pe piaţă sunt atât de mici încât producătorii refuză să accepte asemenea sume. Producătorii din vest sunt hotărâti să se unească pentru a veni la Ministerul Agriculturii şi să ceară ca grâul românesc să fie susţinut de stat. Ţăranii din sudul ţării sunt de acord cu cei din Banat şi Transilvania şi propun ca oficialii ministerului să ţină cont de calculele făcute de specialiştii Institutului de Economie Agrară care au stabilit ca preţul de cost pentru un kilogram de grâu este de 4.500 lei. "Vrem să se stabilească un preţ de referinţă în funcţie de preţul de cost la care să se adauge un profit de 1.000 lei/kg. Noi propunem un preţ de 5.500 lei pe care să-l avem la îndemână în negocierile pe care le vom purta cu morarii şi procesatorii", ne-a precizat Nicolae Sitaru, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale Ialomiţa. Recoltat cu probleme din cauza tarifelor stabilite de deţinătorii de combinePe de alta parte, agricultorii din Mehedinţi se plâng că riscă să rămână cu grâul nerecoltat din cauza tarifului de autorizare ridicat al activităţilor de seceriş pe care trebuie să-l achite deţinătorii de combine. Cei 650 de proprietari de astfel de utilaje din judeţ nu vor putea presta în condiţii legale activitatea de recoltare a păioaselor dacă nu vor achita la primării contravaloarea autorizaţiilor pentru persoane fizice de circa 10 milioane de lei. ''Toate persoanele care vor obţine venituri în acest mod vor trebui să achite anual impozite la bugetul de stat. în cazul în care vor fi depistaţi că nu deţin autorizaţiile impuse de lege, vor fi amendaţi şi acuzaţi de evaziune fiscală", a declarat directorul adjunct al Direcţiei Judeţene a Finanţelor Publice Mehedinţi, Cornel Breaza. Agricultorii se plâng la rândul lor că preţul de aproape 2 milioane de lei/ha pe care îl pretind deţinătorii de combine este foarte mare, raportat la valoarea unui kilogram de grâu pe piaţa. "încercăm să convingem proprietarii de utilaje din Mehedinţi să scadă sub 1.300.000 lei tariful pe hectar. Dacă nu, vom aduce combinieri din alte judeţe, iar ei vor rămâne cu utilajele în garaje", a precizat directorul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Mehedinţi, Ştefan Răceanu. În judeţul Mehedinţi, în această campanie agricolă sunt de recoltat 83.474 hectare cu păioase, din care 73.000 hectare cu grâu şi secară, 5.000 hectare cu orz, 1.049 hectare cu orzoaică, 4.425 hectare ovăz.


11. Ploile ne fac pâinea amară

Deşi cantitativ nu vom suferi de lipsa pâinii, totuşi din cauza inundaţiilor ar putea să apară probleme în ceea ce priveşte calitatea grâului. Această calitate se va regăsi şi în pâine, care nu va mai fi la fel de gustoasă ca până acum. Oficiali din Agricultură ne-au declarat că recolta totală poate asigura consumul pentru populaţie. În aceste condiţii, pentru următoarea perioadă nu poate fi vorba de o scumpire a produselor finale, cum ar fi pâinea sau uleiul, şi nici nu va trebui să importăm.

4


http://www.romanialibera.ro/


Nicolae Flaviu Lazin, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR), ne-a spus ieri că se aşteaptă mai ales la deprecieri calitative destul de mari ale grâului, apărute din cauza fenomenelor meteorologice din ultima perioadă. "Dacă solul nu ne permite să intrăm cu combinele şi să recoltăm la timp, atunci vor aparea probleme mari la calitatea produsului. De aceea, trebuie să fim prudenţi pentru ca situaţia să nu devină critică la grâu", a subliniat oficialul din Agricultură. De asemenea, potrivit secretarului de stat, recolta per total nu va înregistra scăderi semnificative, fiind vorba doar de cu 1-2% mai puţin. El a menţionat că, în aceste condiţii, este exclus să importăm mai mult grâu. Din datele furnizate de Nicolae Lazin mai aflăm că, pentru acest an recolta totală reprezintă 3.200.000 de tone de grâu destinate pentru panificaţie. De asemenea, 1.800.000 de tone intră în mori şi în brutării, iar 1.500.000 de tone sunt realizate de către ţărani. Totuşi, dacă vremea rea va da de furcă în continuare lucrărilor din agricultură, probabil că se va umbla la rezerva de stat, susţine secretarul de stat din Agricultură. Totodată, Lazin a mai precizat că sunt stocuri de grâu din producţia de anul trecut care pot asigura consumul populaţiei de la oraşe pentru două luni şi jumătate. Asta, pentru că mai sunt în stoc 400.000 de tone de grâu, iar consumul lunar de grâu pentru oraşeni este de circa 150.000 de tone. În ceea ce priveşte situaţia în care se regăseşte restul culturilor, în speţă floarea-soarelui şi porumbul, oficialul din Agricultură a declarat că nu sunt probleme deosebite. "Dacă se retrag apele în 48 de ore, nu vor fi probleme mari la aceste culturi", a subliniat el.

Peste 100.000 de hectare de terenuri agricole, afectate

Inundaţiile provocate de ploile torenţiale şi revarsarea unor ape în ultimele zile au afectat peste 122.000 de hectare de terenuri agricole, în zece judeţe ale ţării. Astfel, au fost inundate 9.450 de hectare de terenuri agricole în Argeş, 16.976 în Călăraşi, 1.046 în Constanţa, 3.251 în Dolj, 20.185 în Giurgiu, 381 în Gorj, 8.743 în Olt, 59.128 în Teleorman, 791 în Tulcea şi 2.766 în Vâlcea.

Dacă ne ajută Dumnezeu, nu importăm grâu

Viorel Marin, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Morarilor şi Brutarilor (ANAMOB), ne-a declarat, la rândul lui, că este prematur să ne gândim la o cantitate de grâu mai mare pe care am fi nevoiţi să o importăm din cauza fenomenelor meteorologice. Preşedintele ANAMOB a făcut referire în special la faptul că nu avem încă o situaţie clară a pierderilor. În plus, România nu este singura ţară care se confruntă cu situaţii de genul acesta. "Dacă România este sub ape, vestul Europei este sub arşita", a adăugat el.


12. După integrare, abatoarele mici se vor transforma în măcelării

Abatoarele care nu se vor conforma normelor Uniunii Europene după 2007, se vor transforma în măcelării.

Consilierul ministrului Agriculturii pe probleme de integrare, Dacian Ciolos, ne-a declarat că este vorba despre abatoarele mici care nu vor putea să se adapteze normelor de procesare impuse de europeni. Astfel, proprietarii acestora vor prefera să se reorienteze şi să investească într-o măcelărie. Potrivit oficialului din Agricultură, abatoarele mari vor rezista chiar dacă se vor înăspri normele privind calitatea cărnii şi a laptelui. În aceste condiţii, după integrare, direcţiile sanitar-veterinare vor mări numărul controalelor prin care calitatea laptelui şi a cărnii să fie testată. Laptele bun va fi premiat"Problemele mari care exista la carne şi la lapte vizează mai ales gospodăriile ţărăneşti. Astfel, ţăranul nu va mai putea să facă brânza ca până acum sau să sacrifice porcul, să-l pună pe o frunză de varză în curte şi apoi să-l vândă în sat", a subliniat Dacian Ciolos. Pentru a stimula interesul românului de a produce curat, în cazul laptelui se vor da prime pentru calitate. În acest caz, producătorii se vor întrece să producă în condiţii optime de igienă. Şi totuşi, pentru ca un ţăran să fie premiat, trebuie să aibă aparate de muls, tancuri de răcire, să respecte normele privind sănătatea animalului. Numai în aceste condiţii laptele poate fi acceptat. "Teoretic, ţăranul nu-şi va mai putea vinde laptele în sticle de plastic pe piaţă, aşa cum se face în prezent", a adăugat consilierul ministrului Agriculturii.


13. Patria cartofului, lângă Bucureşti

Patria cartofului în România se află la mai puţin de 40 kilometri de Capitală. Se numeşte Lunguleţu. Nici un om în comună, fără sacul de cartofi. De vânzare. La marginea şoselei şi chiar pe câmp. Preţul nu e afişat pentru că se poate negocia: oscilează între 2.500 şi 4.000 de lei vechi. Depinde de impresia pe care i-o produci ţăranului. Cartofii, vânduţi la şosea din cauza bişniţei din pieţe"Anul acesta s-a facut cartofu' ca niciodată, 30 de tone la hectar", spun oamenii din sat. Localnicii din Lunguleţu au arendat şi terenurile agricole din satele învecinate pentru a cultiva planta care hrăneşte tot românul. "Da' degeaba e producţie, dacă n-are cine cumpăra", se plânge un sătean. Ţăranii producători nu îşi duc marfa la Bucureşti, pentru ca "acolo nu te poţi lipi din cauza bişniţei din pieţe, care e protejată de administraţia pieţelor", povesteste Matei Barbu, consilierul-ţăran al ministrului Agriculturii, Gheorghe Flutur, cetăţean de vază al Lunguleţului şi producător de cartofi. La aceasta se adaugă interdicţia pentru camioanele de mare tonaj de a circula prin Capitală. Nici drumurile mai lungi, spre alte oraşe, potenţiale pieţe de desfacere, nu mai sunt rentabile, din cauza costurilor rovignetei. "Ar trebui să avem statut de sezonieri, cum au apicultorii. Să plătim rovigneta lunar". Mulţi ţărani au renunţat şi la cupoanele pentru motorinş. "Din cauza birocraţiei". "Un ţăran care are un hectar mai mult cheltuie pe drumurile pe care trebuie să le facă pentru a obţine subvenţiile de la stat", mai zice Matei Barbu. Acum nici Clujul, nici Iasiul, unde duceau

5




localnicii cartofii de Lunguleţu spre vânzare, nu mai sunt o piaţa bună de desfacere, pentru ca şi acolo producţia este bună anul acesta. "Ar trebui să dăm Rusiei - piaţa mare de desfacere - cartofi. Acum, ei importa de la unguri si polonezi", adaugă consilierul Barbu. În plus, ţăranii sunt supăraţi că România a importat cartofi din Grecia, Turcia şi te mai miri de pe unde, în detrimentul producătorului autohton. "Cartofu' turcesc n-are nici gust şi aratş şi urât - are gropi ca după vărsat de vânt", spune Barbu. Cartoful românesc, în schimb, "e cartof ecologic". Producătorii de Lunguleţu nu folosesc îngrăşăminte chimice, simplul "gunoi de grajd" asigură calitatea produsului, povesteşte consilierul ministrului Flutur. Calitate şi mărime Cartoful producătorului din Lunguleţu le întruneşte pe amândouă. "Iaca, un cartof de un kilogram". Matei Barbu arată spre un Ostara nou-nouţ, abia scos din pământul nisipos al Lunguleţului dâmboviţean. Localnicii sunt convinşi ca Ostara, cartof tradiţional alb, este un hibrid descoperit de strămoşii românilor. "E bun, că nu se cruzeşte", spun ţăranii. Hibrizii de cartof sunt aduşi din Harghita şi Covasna, uneori din Sf. Gheorghe, iar în mai începe recoltarea. Matei Barbu este nemulţumit însă că Institutul de Cercetare de la Braşov, care producea hibrizii de cea mai bună calitate din România, a fost desfiinţat. Mulţi transportatori-comercianţi declară o cantitate mai mică de produse decât au în realitate, ceea ce duce la o scădere a preţului pe piaţa, în detrimentul ţăranului producător. Mulţi dintre cei din Lunguleţu au facut împrumut la bancă pentru a-şi cumpăra un tractor, pesticide şi sămânţă bună, neştiind că dobânda va fi 37 la sută. Au girat cu casa sau pământul, iar acum sunt înglodaţi în datorii. Sătenii se grăbesc să scoată cartofii din pământ, chiar dacă ştiu că nu au vânzare, prin urmare o parte din ei vor ajunge în troaca porcilor. Un ţăran zăboveşte în faţa unui afiş cu programe de subvenţionare ale Băncii Mondiale, lipit cu aracet pe usa Primăriei din Lunguleţu: "Îţi vine o idee, iei creditul, te pui pe treabă". Pare uşor. "Ei nu ştiu că UE nu e CAP", spune Barbu. "2007 va aduce suferinţă Lunguleţului". Ţăranii se grăbesc să scoată cartofii din pământ fără să-i lovească, "că se înnegresc", pentru a pune răsadul de varză. Prin august vor apărea şi cartofii târzii, numiţi Condorul roşu, buni la prăjit.


14. În UE, moldovenii vor cultiva broccoli, în loc de salată

Botoşani (ASIS) – Ieri, simpozionul cu tema "Marketingul produselor horticole în contextul integrării agriculturii româneşti în UE", desfăşurat la Dorohoi, a reunit agricultori, primari şi reprezentanţi ai unor societăţi agricole din ţară. Întîlnirea a fost organizată de către direcţiile agricole pentru dezvoltare rurală Iaşi şi Botoşani, Asociaţia Mecanicilor Agricoli din România, Facultatea de Horticultură Iaşi şi Primăria Dorohoi. Printre participanţi s-au aflat şi reprezentantul societăţii olandeze IPM Holland B.V., Erik Appelldooren, şi cel al firmei germane Applied Plant Research (PPD), Marianna Groot Wageninger. Nu au

lipsit reprezentanţi ai firmei SC Karacter Iaşi, ai societăţii Mecanica "Ceahlăul" din Piatra Neamţ şi, nu în ultimul rînd, directorul SC Semplant, Adrian Ionescu. "Reprezentanţii Olandei vor să facă un parteneriat pe teme de horticultură şi legumicultură. Prin Ambasada Olandei, derulează un program în România în sensul că dacă un producător român vrea să facă o colaborare sau găseşte un producător olandez dornic să încheie un parteneriat, dar nu are bani să se dezvolte, atunci Guvernul Olandei îl finanţează", ne-a spus directorul DADR Botoşani, dl Mihai Pavel. Directorul Semplant, Adrian Ionescu, a prezentat prin imagini video paşii care trebuie făcuţi spre o agricultură europeană, subliniind că solariile reprezintă viitorul şi că grapa va trebui ascunsă în şopron. O agricultoare din Tîrgu Frumos a dat asigurări că este gata să cultive broccoli în loc de salată "doar pentru că aşa cer supermarketurile şi Europa", lucru cu care mulţi au fost de acord.

Informează Evenimentul 08.07.2005 Pentru detalii vizitaţi www.evenimentul.ro

15. Furnizorii de sămânţă şi îngrăşăminte îşi pot recupera banii de pe cupoanele folosite luna trecută

Furnizorii de sămânţă, îngrăşăminte şi pesticide pot lua bani începând de astăzi de la Direcţiile Agricole în contul bonurilor valorice. Ei au la dispoziţie 904,5 miliarde lei aferente deconturilor de luna trecută. Ţăranii şi fermierii vor putea solicita banii acordaţi de stat începând de marţi. "Oamenii se vor putea duce la Direcţiile Agricole să ridice sumele la care au dreptul ca subvenţii. Am trimis în teritoriu 1.394,9 miliarde lei din care 173,8 miliarde lei pentru fermierii care au livrat lapte la procesare în luna mai. Alte 11,4 miliarde lei vor fi primite de ţăranii care au folosit sămânţa certificată în campania agricolă din această primavară", ne-a declarat Miron Moldovan, director în Ministerul Agriculturii. Producătorii agricoli din sectorul vegetal vor primi 58,2 miliarde lei, iar crescătorilor de animale (porci, oi, vaci, păsări) le revin 34,9 miliarde lei. Alte 29,5 miliarde lei vor pleca spre agricultorii care au luat credite, iar 54,3 miliarde lei spre cei care şi-au cumpărat tractoare sau echipamente agricole. Sume importante sunt alocate (95 miliarde lei) pentru acoperirea cheltuielilor de întreţinere şi reparaţii pentru sistemele de irigaţii şi pentru energia electrică folosită la irigaţii. În contul subvenţiei pentru motorină folosită la lucrările agricole vor pleca spre producători 18 miliarde lei. Cei care şi-au construit adăposturi pot lua săptămâna viitoare de la Direcţiile Agricole 6,4 miliarde lei, iar ţăranii care şi-au sacrificat animalele bolnave au dreptul la 5,5 miliarde lei. "Toţi cei care au dreptul la subvenţii vor primi bani zilele următoare", a mai spus Miron Moldovan.


16. Lemnul de foc pentru populaţie s-ar putea ieftini

Lemnul de foc pentru populaţie s-ar putea ieftini cu 20-25 la sută după ce preţul materialelor lemnoase a fost

6


http://www.evenimentul.ro/



liberalizat, a declarat, la Suceava, ministrul Agriculturii, Gheorghe Flutur. Acesta a afirmat într-o conferinţă de presă că preţul lemnului, controlat până acum de Oficiul Concurenţei, a fost liberalizat recent printr-un act normativ al Executivului. "În ultimii ani am asistat la o scumpire a preţului lemnului de foc pentru populaţie. Liberalizarea ni se pare un lucru corect, care a funcţionat în România până în 2001 şi care va duce la ieftinirea preţului lemnului de foc pentru populaţie până la 20-25 la sută", a precizat Flutur. El a explicat că sortimentele superioare care se vor vinde la "o concurenţa justă" vor acoperi în parte costurile lemnului de foc.


17. Primele la exporturi devin var pe pereţii tribunalelor

Exportatorii acuză Ministerul Finanţelor că a spulberat orice şansă ca produsele agricole româneşti să fie promovate pe pieţele externe. În urma rectificării bugetare, ministerul în cauză a decis ca banii destinaţi acordării de prime pentru export să fie folosiţi pentru renovarea a şase săli de tribunal. În buget a fost prevăzută pentru acest an suma de 400 miliarde de lei pentru sprijinirea exporturilor produselor agroalimentare. În baza acordurilor cu Organizaţia Mondială a Comerţului, pentru acest an s-a luat în calcul acordarea primelor pentru 13 produse agroalimentare, printre care preparate din carne, cascaval si animale vii. Dar subvenţia va lua calea sălilor de judecată. Exportatorii spun că nici banii alocaţi anul trecut pentru prime la export nu au fost folosiţi în scopul prevăzut. În 2005, ar fi trebuit să ajungă la exportatori 250 miliarde de lei, însă suma a fost deturnată, fiind utilizată pentru campania electorală. Liderii statelor membre G8 s-au angajat, la sfârşitul săptămânii trecute, să elimine subvenţiile acordate pentru exporturile agricole. Acest lucru ar putea aduce beneficii României, având în vedere că vor fi limitate importurile de alimente, lăsând loc produselor româneşti. Însă acest avantaj nu va putea fi fructificat decât pe piaţa românească, nu şi la export, ne-a declarat Mihai Ionescu, secretarul general al Asociaţiei Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR). "Faptul că acele state renunţă la subvenţii înseamnă pentru noi ca nu vor mai fi importuri atât de mari ca până acum şi va fi o şansă pentru producătorii români să-şi desfacă produsele pe piaţa internă. În lipsa unei concurenţe a importurilor, va fi o piaţa mai accesibilă pentru produsele autohtone. Acum vin mărfuri în mare parte subvenţionate. Eliminarea subvenţiilor nu va însemna pentru România o creştere a exporturilor, aşa cum s-ar crede, deoarece nu avem sprijin din partea statului în vederea desfacerii pe pieţe externe", a afirmat Mihai Ionescu. Acesta a explicat ca în buget a fost prevăzută pentru acest an suma de 400 miliarde de lei pentru sprijinirea exporturilor, sub formă de primă a produselor agroalimentare. Însă banii nu au fost folosiţi în acest scop, deoarece, în urma rectificării bugetare, Ministerul Finanţelor Publice a decis să schimbe destinaţia lor, suma urmând a fi utilizată pentru renovarea a şase săli

de tribunal, ne-a spus Ionescu. "Banii au fost bagaţi la reparat şi zugrăvit sălile de tribunal, în loc să-i dea la exportatori. Ministrul finanţelor a motivat acest lucru prin faptul că trebuie îndeplinită o cerinţă a Uniunii Europene potrivit căreia trebuie renovate cel putin şase săli de tribunal. Iar dacă nu făceau acest lucru, ar fi fost activată clauza de salvgardare. Şi aşa au decis ca banii de exporturi să fie daţi pentru acele săli", a explicat reprezentantul ANEIR.

Nici banii de anul trecut nu au fost folosiţi

Ionescu a mai spus că şi anul trecut a fost alocată în vederea acordării de prime pentru export suma de 250 miliarde de lei, care nici aceasta nu a fost folosită. "A fost campanie electorală", a spus Mihai Ionescu.

În baza acordurilor cu Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC), pentru acest an s-a luat în calcul acordarea primelor la export pentru 13 produse printre care pentru conserve si preparatele din carne, castraveţi de seră (cornison), cascaval, animale vii, ovine şi bovine. Din păcate, singurele prime care se vor da vor fi cele pentru exportul de vinuri, care nu reprezintă decât mai puţin de 1% din întreaga sumă de 400 miliarde de lei. Producătorii de vinuri vor primi cam 3,6 miliarde de lei, însemnând 450.000 lei/hectolitru pentru exporturile realizate în ţările din afara Uniunii Europene, cantitatea subvenţionată fiind de 8.080 hectolitri. Chiar daca OMC ne permite subvenţionarea a încă 12 produse, nu se va mai aloca nici o primă, deoarece banii vor intra în sălile de judecată. "OMC ne-a spus să ne păstram acest drept al celor 13 produse, însă se pare că altele sunt priorităţile", a mai spus Ionescu.

Am mai pierdut o şansa

Şi astfel România nu va putea profita de şansa la export care i s-ar fi oferit prin decizia statelor membre G8 de a elimina subvenţiile acordate pentru exporturile agricole. Menţionăm că statele G8 mai îndeamnă la reînnoirea eforturilor pentru finalizarea fazei următoare a liberalizării comerţului mondial, în cadrul rundei de negocieri de la Doha, până la sfârşitul anului. Angajamentul referitor la subvenţiile pentru exporturile agricole, solicitat în special de statele africane, dar şi de alte ţări, a fost făcut printr-un comunicat emis în cursul summitului de la Gleneagles. Comunicatul nu include un termen limita pentru aceasta măsură. "În agricultură suntem hotărâţi să reducem substanţial sprijinul intern, care afectează comerţul, şi să îmbunătăţim substanţial accesul pe piaţa", se arată în document.

Agricultura este una dintre principalele probleme care blochează runda de negocieri de la Doha, iar Marea Britanie, care prezidează G8 în acest an, a lansat ideea de a elimina subvenţiile până în 2010.


7




18. Prognoza meteo blochează piaţa grâului Pâinea se va scumpi dacă grâul va sări de 6.000 lei/kg

Piaţa grâului a intrat în blocaj din cauza neînţelegerilor apărute în ultima perioadă între producători şi procesatori. Discuţiile au apărut în urma inundaţiilor care au distrus o parte din culturile de anul acesta şi care au dat naştere la speculaţii privind cantitatea, calitatea şi preţul grâului din 2005. "Sunt discuţii aprinse între producători şi procesatori pe marginea preţului grâului. Situaţia se schimbă de la o zi la alta şi toată lumea aşteaptă să vadă cum va fi noua recoltă", ne-a declarat Gheorghe Flutur, ministrul Agriculturii. Fiecare parte încearcă să facă tot ce poate pentru a nu ieşi în pierdere, ajungându-se în situaţia ca grâul să nu mai fie comercializat. Pe de o parte, producătorii spun ca preţul a scăzut prea mult şi preferă să nu mai vândă decât să dea grâul pe nimic. "Dacă nu obţin un preţ de cel puţin 3.500 lei/kg, oamenii nu vând pentru că ar intra în faliment. În plus, dacă dau la preţul actual de 2.200-2.300 lei/kg, nu vor putea începe noul an agricol", ne-a spus Viorel Matei, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale din judetul Timiş. Pe de altă parte, procesatorii nu mai achiziţionează grâu pentru că au deja rezerve făcute. "În acest moment nu mai luam grâu. Aşteptăm să vedem ce se va întâmpla cu recolta de anul acesta. Deocamdată nu se ştie nimic, nimeni nu poate spune cât grâu va fi şi de ce calitate", ne-a declarat Viorel Marin, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Industriilor de Morărit si Panificaţie (ANAMOB). Producţia va avea mult de suferit dacă umiditatea atmosferică se păstreazăReprezentanţii procesatorilor spun că, în acest moment, preţul pâinii rămâne neschimbat, dar totul depinde de pieţele locale. "În ţară sunt peste 6.000 de unităţi de morărit-panificaţie şi fiecare are o tehnologie proprie şi condiţii specifice de producţie. Preţul pâinii este la latitudinea fiecărui agent economic care hotărăşte dacă scumpeşte sau nu pâinea", a spus Viorel Marin. La rândul lor, producătorii agricoli spun că nu există motive de scumpire a pâinii. "Grâul nu s-a scumpit, oferta actuală fiind de 2.300 lei/kg. Preţul pâinii nu se poate majora pentru că procesatorii au cumpărat grâu cu 2.600-2.800 lei/kg, iar o scumpire ar putea fi justificată numai dacă grâul ar fi vândul la un preţ de peste 6.000 lei/kg, ceea ce nu sunt şanse să se întâmple, chiar şi în condiţiile unei recolte slabe", ne-a precizat Viorel Matei, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale din judetul Timiş. Recolta din acest an, pe care toată lumea o aşteaptă cu sufletul la gură, se anunţă mai slabă decât cea de anul trecut. "Pe lângă problema legată de calitatea grâului din zona Olt-Teleorman, unde 30% din recoltă va fi grâu furajer, avem dificultăţi cu recoltatul. Dacă în următoarele zile vremea nu ne va permite să intrăm în lan şi să recoltăm, atunci vor apărea într-adevăr probleme", ne-a precizat Gheorghe Flutur. Până în acest moment, Ministerul Agriculturii nu are o situaţie privind culturile de grâu afectate de inundaţii.


19. Cu laptele la poarta UE

Doar 33 din cele 457 de fabrici de lactate din România s-au aliniat la standardele europene. Fără investiţii majore, restul riscă falimentul Integrarea europeană va aduce o scădere a preţurilor la lapte şi produsele lactate ca urmare a concurenţei, dar şi la concedieri în rândul celor care lucrează în acest sector. „Piaţa va deveni foarte competitivă din 2007 pentru că se vor elimina taxele vamale la produsele din import. Preţurile vor scădea poate chiar cu 10% faţă de cele pe care le avem acum la raft”, declară Valeriu Steriu, preşedintele Patronatului din Industria Laptelui. Scăderea preţului produselor nu va afecta veniturile fermierilor care, dimpotrivă, vor primi chiar mai mulţi bani. Numai că, pentru a deveni fermieri prosperi după 2007, producătorii români de lapte trebuie să ajungă la un nivel calitativ al produsului similar cu cel al colegilor lor din ţările comunitare şi obligatoriu să intre în procesul de industrializare.

Taxe pentru cei care vând direct din curte

În cadrul negocierilor cu Uniunea Europeană, România a obţinut o cotă de circa 3 miliarde litri de lapte. Numai că, din cele 3 miliarde de litri doar 1,2 miliarde litri intră în procesul de industrializare. Restul, potrivit preşedintelui patronatului laptelui, Valeriu Steriu, îl reprezintă laptele vândut direct consumatorilor (la piaţa sau direct din gospodărie). Cei care se gândesc că aşa vor proceda şi după 2007 trebuie să ştie că vânzarea directă sau la piaţa nu va mai fi rentabilă întrucât dările pe care le vor avea de achitat dacă fac un astfel de comerţ vor depăşi cu mult încasările. „Din 2010, cei care vând în sat trebuie să plătească diferite impozite care vor descuraja acest tip de comerţ”, afirmă preşedintele patronatului din domeniu. În prezent, în România cea mai mare problema o reprezintă colectarea laptelui. Cei care vor să-şi vândă produsul pentru a fi industrializat se lovesc de problema centrelor de colectare care sunt insuficiente în raport cu numărul mare al producătorilor de lapte. „În Vest nu există centre de colectare pentru ca fiecare fermier obţine între 1.500-2.000 de litri de lapte, iar producătorul merge cu cisterna direct la procesator. În România, producţia obţinută de un fermier este de 10-20 de litri de lapte, şi fiecare trebuie să se deplaseze la cel mai apropiat centru de colectare ca să-şi vândă marfa. Ceea ce înseamnă pierdere de cantitate şi de calitate”, spune Valeriu Steriu.

2% din laptele românesc poate fi exportat

Aşa se explică şi faptul că doar 2% din producţia de lapte a României corespunde din punctul de vedere al calităţii şi igienei standardelor europene şi poate fi chiar exportat. În 2005, producătorii de lapte primesc aceeaşi subvenţie ca în anul 2004. Diferenţa constă în faptul că banii nu se mai dau în funcţie de STAS, ca până anul trecut, ci în funcţie de calitate. Subvenţiile variază între 1.400 lei/litru şi 2.160 lei/litru, după anotimp şi zonă.

Între 30.000 şi 4.000.000 euro pentru: 8



Investiţii în modernizarea şi retehnologizarea unităţilor existente pentru înfiinţarea de centre de colectare, răcire şi stocare ale laptelui; Investiţii în prelucrarea, depozitarea şi marketingul laptelui şi produselor lactate, precum şi modernizarea şi retehnologizarea capacităţilor existente; Investiţii pentru creşterea valorii adăugate a subproduselor rezultate în procesul de prelucrare a laptelui (zer, zara) în cadrul unităţilor de procesare şi marketing; Investitii pentru îmbunătăţirea sistemului de monitorizare şi control al lanţului de recepţie, colectare, prelucrare şi marketing ale produselor sub aspect cantitativ şi calitativ; Investiţii pentru construirea şi modernizarea de laboratoare şi achiziţionarea echipamentului de laborator.

Cei mai importanţi procesatori de lapte din România, după cifra de afaceri

Friesland România - 75 milioane euro Danone România - 45 milioane euro Dorna - 35 milioane euro Hochland România - 10-15 milioane euro

Situaţia fabricilor

Fabrici care funcţionează în prezent - circa 457 Fabrici care corespund cerinţelor europene - 33 Fabrici în tranziţie - 27 Fabrici care teoretic ar trebui închise din 2007 - 397

Informează Evenimentul Zilei 12.07.2005 Pentru detalii vizitaţi www.evenimentulzilei.ro

20. Ţăranii din Vişeu s-au unit într-o asociaţie pentru a-şi putea vinde vacile şi laptele

Majoritatea fermierilor au doar câte 2-3 vaciIoan Man din Vişeu, judeţul Maramureş, are două vaci şi zece oi. Animalele sunt cele care asigură traiul zilnic pentru întreaga familie. "Fiecare vacă îmi dă câte 2.000 litri anual pe care îi vând la fabricile de lactate din zonă. Alte 1.500 litri îi păstrez pentru consum propriu, familia noastră fiind destul de numeroasă. Toată brânza obţinută de la oile pe care le dau la cioban, la munte, o folosim în casă. Mai vând şi eu prietenilor câte o bucată de caş, dar foarte puţin", ne-a spus Ioan Man. În încercarea de a-şi valorifica mai bine laptele, Man s-a înscris, alături de alţi 2.000 de ţărani din zona Vişeu, într-o asociaţie a crescătorilor de animale. Împreună, fermierii din zonă au peste 5.000 de vaci şi 7.000 de oi. "Ne-am organizat încă din 2001, pentru a reuşi să vindem mai uşor şi la un preţ mai bun atât animalele, cât şi laptele. În plus, avem trei oameni care se ocupă cu întocmirea dosarelor pentru obţinerea de subvenţii de la stat", spun agricultorii. Un litru de lapte este cumpărat de fabricile din zonă cu 4.500-5.000 leiMajoritatea ţăranilor din Vişeu au câte două-trei vite de pe urma cărora trăiesc. Nu sunt decât 2-3 fermieri care au câte 10-15 animale. "Problema este că suntem rămaşi în urmă, muncim ca în 1907, fără utilaje moderne şi după sisteme

vechi, iar integrarea în Uniunea Europeană o să ne prindă nepregătiţi", a mai arătat Ioan Man. Acum, principala preocupare a ţăranilor este să-şi valorifice produsele. Din fericire, există cinci procesatori de lapte de vacă în zonă şi oamenii au unde să-şi vândă marfa. Fermierii se plâng însă că preţul oferit de fabrici este destul de mic, un litru de lapte fiind vândut cu 4.500-5.000 lei. Nu numai laptele aduce bani ţăranilor, ci şi animalele. Oamenii se mândresc cu vacile din rasa Brună pe care le vând celor care vor să-şi înfiinţeze "ferme adevărate". Numai în ultima lună, asociaţia a vândut 11 tăuraşi de 400 kg la un preţ de 30 milioane lei fiecare. Brânza de oaie este vândută la negruŢăranii din Vişeu spun că probleme mai mari apar atunci când este vorba despre valorificarea laptelui de oaie. Animalele sunt trimise la munte, iar ciobanii le dau ţăranilor brânza. "Pentru că nu există nici un procesator în zonă, nu ne putem vinde produsele decât la negru. Nu este nimic organizat şi fiecare trebuie să se descurce cum poate. Majoritatea păstrează brânza pentru consum propriu sau o vând prin pieţe", a precizat Man.

Informează Andevărul 13.07.2005 Pentru detalii vizitaţi www.adevarulonline.ro

21. Crescătorii de capre şi-au făcut asociaţie

Ieri s-au pus bazele primei asociaţii a crescătorilor de capre din judeţ – Caprias Iaşi, la iniţiativa lui Joaquim Gonzales, un investitor spaniol care are în vedere colaborări cu producătorii de lapte din România, pentru exportul pe piaţa UE. "În primă fază, sînt 14 crescători de capre reuniţi în această asociaţie şi am început demersurile pentru constituirea ei juridică", ne-a spus dl Marius Ştefăniu, consultant în cadrul Oficiului Judeţean de Consultanţă Agricolă. Numărul minim de capre cu care un proprietar poate intra în asociaţie s-a limitat la cinci, în prezent organizaţia avînd în componenţă proprietarii a 115 de capre. "Numărul de capre pe care le are unul dintre asociaţi nu influenţează luarea deciziilor. Se merge pe principiu un om – un vot", ne-a mai spus dl Ştefăniu. Taxa anuală ce trebuie plătită de membrii asociaţiei este de 10 lei (100.000 de lei vechi).


22. Procesatorii de carne îi acuză pe crescătorii de porci că au deturnat subvenţiile pe ultimii doi ani

Membrii Asociaţiei Române a Cărnii (ARC) susţin că războiul dintre crescătorii de porci şi procesatori, care durează de ani întregi, s-a transformat în ultima vreme într-un conflict de ordin politic. Potrivit reprezentanţilor ARC, Gheorghe Caruz, preşedinte al Asociaţiei crescătorilor de porci, care este şi vicepreşedinte al filialei PNL Brăila, încearcă să profite de poziţia sa pentru a obţine o serie de facilităţi de la Ministerul Agriculturii (condus de ministrul PNL Gheorghe Flutur) în vederea creşterii propriilor profituri obţinute în afacerile sale. Sorin Minea, preşedintele ARC, a afirmat ca Gheorghe Caruz presează

9



http://www.evenimentulzilei.ro/


Ministerul Agriculturii să majoreze taxele vamale la importurile de carne la nivelul de 45%. Minea a mai spus că ministrul agriculturii, Gheorghe Flutur, a anunţat în cadrul unei întrevederi cu crescătorii şi procesatorii că a fost discutat acest aspect al majorarii taxelor vamale şi cu premierul Călin Popescu-Tăriceanu. "Cererea patronatului crescătorilor de porci (mai curând a domnului Caruz, pentru ca unii colegi nici nu stiau de ea!) se rezuma la nevoia de profituri mărite. Domnia-sa are investiţii de făcut şi atunci cere preţ mărit de la procesatori, pentru a ne concura direct printr-o fabrică de mezeluri pe care o construieşte", se arată într-un comunicat al ARC. Până în prezent, cele două părţi, mediate de Ministerul Agriculturii, nu au ajuns la o înţelegere în ceea ce priveşte nivelul taxelor. Subvenţiile au dus la scăderea producţiei!Membrii Asociaţiei susţin că subvenţiile care au fost date crescătorilor de porci nu se regăsesc în producţie. Actualul Guvern a majorat subvenţia la 12.000 lei kilogramul, faţă de 8.000 lei, cât aprobase fostul Executiv. S-au cheltuit pentru majorarea producţiei aproximativ 400 miliarde de lei de la buget. Cu toate acestea, în 2004 şi în primele cinci luni ale anului în curs, producţia de carne de porc a scăzut foarte mult, în comparaţie cu anii trecuţi, când crescătorii nu beneficiau de sprijin din partea statului. Potrivit statisticilor oficiale, anul trecut, producţia internă a fost de 91.483 tone, faţă de 172.535 tone în 2003 şi 167.307 tone în 2002. De asemenea, în primele cinci luni ale anului în curs, s-au obţinut doar 24.799 tone, faţă de 31.682 tone înregistrate în aceeaşi perioadă din 2004. Reprezentanţii ARC bănuiesc că subvenţiile nu au avut destinaţia corectă, adică în acoperirea costurilor de producţie şi în creşterea efectivelor de animale, ci au fost "transformaţi în investiţii" şi în creşterea profiturilor. "Nicăieri în lume nu se dau drept cadou bani pentru investiţii. A doua direcţie a lor poate să fie profitul. Cu alte cuvinte, România plăteşte subvenţii unor oameni pentru a-şi mări aceştia profitul", a afirmat Sorin Minea. În aceste conditii, ARC solicită Ministerului Agriculturii efectuarea unei anchete care să arate ce s-a întâmplat cu subvenţiile şi care a fost destinaţia lor. Carnea s-ar putea scumpi cu 40%Procesatorii afirmă că majorarea taxelor vamale la 45% va determina o scumpire a cărnii cu 30-40%. Importurile de carne de porc tranşată şi congelată sunt scutite în acest an de la plata taxelor vamale, spre deosebire de carnea refrigerată, unde se aplică taxe de 20%. În acelaşi timp, la importurile de carne congelata în carcasă se aplică o taxă de 45%. În ceea ce priveşte carnea refrigerată, taxa vamală este de 10% la carcasă, comparativ cu 20% la pulpa fără os, piese, muşchi file şi jambon. Reprezentanţii ARC afirmă că se apelează la importuri, întrucât nu există oferta pe piaţa internă, producţia internă asigură în acest moment doar 30-40% din necesarul intern. Restul este acoperit din importuri care în primele cinci luni ale anului s-au dublat comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Membrii ARC mai spun că preţurile la carne în România sunt cu 25-30% peste cele din UE, iar mărirea taxelor va duce sigur la o majorare a preţurilor la carne şi mezeluri. Preţul unui kilogram de carne din import, inclusiv taxele, se ridică la circa 75.000 lei, nivel aproximativ egal cu cel practicat pe piaţa internă. Costurile pentru obţinerea unui kilogram de carne de porc în carcasă se ridică la circa 50.000 lei. Daca se adaugă şi subvenţia din acest an,

crescătorii ar trebui să obţină un profit de circa 40%, apreciază reprezentanţii ARC. Aceştia consideră că pentru mai multă corectitudine ar trebui instituit un preţ de intervenţie de aproximativ 60.000 lei.Caruz, îngrijorat de soarta micilor crescători de porciÎn replică la acuzaţiile ARC, Gheorghe Caruz ne-a declarat că a solicitat majorarea taxelor vamale în scopul protejării micilor crescători de animale, şi nu a complexelor comerciale, în care nu se găsesc în acest moment decât 700.000 de porci. În ceea ce priveşte modul în care au fost utilizate subvenţiile şi faptul că acestea nu au dus la creşterea efectivelor de animale, Caruz a afirmat: "Cum este posibil aşa ceva, să se lege de profituri?". El a recunoscut că "subvenţiile nu au dus la creşterea efectivelor de animale". Gheorghe Caruz a mai spus că Ministerul Agriculturii nu a aprobat, deocamdată, majorarea taxelor vamale de teama vreunei reacţii din partea UE şi de teama interpretărilor care ar lua naştere din cauza poziţiei pe care o are reprezentantul crescătorilor de porci în PNL. Totodată, Caruz susţine că ministrul agriculturii a trimis prin primăvara "controale şi Curtea de Conturi să verifice cum au fost folosite subvenţiile şi nu a fost descoperit nimic în neregulă".

Informeaza Gardianul 14.07.2005 Pentru detalii vizitati www.gardianul.ro

23. Inundaţiile declanşează criza cerealelor

Sute de mii de hectare cultivate cu grâu au fost transformate de ploile care s-au abătut asupra României în veritabile orezării. Producătorii susţin că pe aproape 90% din suprafaţa cultivată grâul a încolţit în spic în diferite stadii, fiind în mare parte compromis pentru panificaţie. Nici pe calitatea grâului recoltat în zonele mai puţin afectate de ploile din ultima vreme nu se poate miza, aceste cantităţi neputând fi uscate, ca urmare a lipsei uscătoarelor din bazele de recepţie. Sămânţa pentru înfiinţarea de noi culturi este, de asemenea, compromisă. Specialiştii susţin că, în silozuri, se mai află acum doar câteva zeci de mii de tone de grâu, care ar putea să ajungă pentru panificaţie maximum două săptămâni. În ciuda situaţiei extrem de critice, oficialii din Ministerul Agriculturii au declarat calamitate doar 97.000 de hectare. Aceişi oficiali ne vând şi pielea ursului din pădure, anunţând liniştiţi că se poate conta pe 1,2 milioane de tone de grâu, deşi grosul rezervelor de anul trecut au fost scoase din depozite, mizându-se pe resursele aflate în gospodăriile populaţiei. Este de aşteptat, însă, că micii producători să nu-şi vândă aceste rezerve, mai ales în contextul în care stiu deja că în acest an nu vor recolta decât pierderi. De pe cea mai mare parte a suprafeţelor cultivate cu grâu vor fi recoltate în această vara fie doar pierderi, fie, în cel mai fericit caz, grâu furajer. Încolţirea în spic a boabelor de grâu va conduce la diminuarea conţinutului de proteine, la diminuarea conţinutului de gluten, deci implicit la o calitate inferioară a grâului. În urma unor evaluări preliminare, producătorii agricoli susţin că peste 90% din suprafeţele cultivate cu grâu sunt afectate, în următoarele trei zile putând fi cuantificate mai exact pierderile. Autorităţile nu sunt însă foarte îngrijorate, dacă ar fi să-l cităm pe

10



secretarul de stat Nicolae Flaviu Lazin, care mizează pe o cantitate de peste 1,2 milioane tone de grâu din recolta anului trecut. Optimismul acestuia nu este împărtăşit şi de ministrul Gheorghe Flutur, care ne-a declarat ieri că peste 58% din suprafeţele calamitate erau cultivate cu grâu.Astăzi, chiar la prima ora, la Ministerul Agriculturii se va întruni consiliul pe produs pe cereale. Informaţia ne-a fost furnizată ieri de ministrul agriculturii Gheorghe Flutur, care şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu situaţia recoltei de grâu din acest an. Ploile căzute în perioada de recoltat i-a facut pe majoritatea specialiştilor să-şi ia gândul de la cele 7 milioane de tone de grâu estimate în primăvară ca producţie de grâu pe 2005. Doar 40% din bazele de recepţie au uscătoare"În toată ţara grâul a încolţit în spic, peste 90% din suprafeţele însămânţate fiind afectate de acest fenomen. Va trebui să vedem, în următoarele trei zile, care este stadiul de încolţire: dacă acesta este între 1 şi 3%, grâul respectiv va mai putea fi folosit pentru panificaţie, dacă, în schimb, gradul de încolţire variază între 3 şi 10%, nu mai putem vorbi decât de grâu furajer", a precizat preşedintele Ligii Asociaţiilor Porducătorilor Agricoli din România (LAPAR), Adrian Radulescu. Acesta a declarat că nu va putea fi asigurată nici sămânţa pentru culturile care vor fi înfiinţate în această toamnă. De asemenea, nici pe grâul deja recoltat nu se poate miza, mai puţin de 40% din bazele de recepţie şi silozuri fiind dotate cu uscătoare. Invitat în direct de Radio România Actualităţi, Cristian Hera, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, a precizat că putem să ne asteptăm la o recoltă mult diminuată de cereale păioase, mai ales ca ploile câd în perioada de recoltare. Herea a precizat că şi grâul neinundat se află în pericol de depreciere, ca urmare a încolţirii în spic, ceea ce conduce la diminuarea conţinutului de proteine, la diminuarea glutenului. "Nu poţi conta pe grâul din podul ţăranului"Preşedintele patronatului morărilor şi procesatorilor ROMPAN, Aurel Popescu, spune că vom avea două "calităţi" de grâu în recolta din acest an - furajer şi de panificaţie. Popescu susţine că, în perioada urmatoare, vor fi probleme şi cu asigurarea cantităţilor de grâu necesare panificaţiei. "Din grâul de anul trecut mai sunt aproximativ 500.000 de tone în gospodăriile populaţiei, dar pe grâul din podul ţăranului nu poţi conta. În silozuri, exceptând Rezervele Satului, mai sunt doar câteva zeci de mii de tone, care reprezintă necesarul panificaţiei pentru doar două săptămâni", susţine Popescu. În ciuda situaţiei extrem de critice, oficialii din Ministerul Agriculturii nu par să se alarmeze. "Din cele 435.000 de hectare de teren agricol cultivat cu diverse culturi afectate de inundaţii, doar 97.500 de hectare sunt calamitate, iar din suprafaţa totală cultivată cu grâu doar 8% este afectată. Nu este o suprafaţă foarte mare. Nu trebuie să ne impacientăm, pentru că mai exista 1,2 milioane de tone de grâu de anul trecut - 400.000 de tone în silozuri şi restul în gospodăriile populaţiei. Pe baza acestor stocuri, fabricile de pâine pot funcţiona normal aproape opt luni de zile", a declarat ieri Nicolae Flaviu Lazin, secretar de stat în Ministerul Agriculturii. Până la această dată, grâul a fost recoltat de pe 130.000 de

hectare - ceea ce reprezintă cam o treime din suprafaţa cultivată cu grâu, obţinându-se o producţie medie de 3.300 kg/hectar. Lazin recunoaşte că grâul ar putea să piardă mai ales la capitolul calitate, dar nu se arată alarmat de acest lucru, mai ales că România exportă cu succes mai degrabă grâul furajer decât pe cel de panificaţie

Informeaza Curentul 14.07.2005 Pentru detalii vizitati www.curentul.ro

24. Carnea de porc şi mezelurile s-ar putea scumpi cu până la 40%

Procesatorii apreciază că o taxă vamală unitară de maxim 5% la importurile de carne de porc ar putea duce la menţinerea preţurilor actuale de pe piata, în timp ce crescătorii de porci reuniţi în Patronatul cărnii de porc au solicitat Ministerului Agriculturii majorarea acesteia la 45%, în vederea protejării producţiei interne concurate de importurile ieftine.Dacă Ministerul Agriculturii va da curs cererilor crescătorilor de porci majorând taxele vamale până la un nivel de 45%, carnea şi mezelurile se vor scumpi cu 30-40%, susţine preşedintele Asociaţiei Române a Cărnii (ARC), Sorin Minea. La această dată, taxele vamale sunt de 10% pentru carcasele de porc refrigerate şi de 20% pentru carnea de porc refrigerată. Piesele congelate şi carnea tranşată şi congelată - folosite numai în procesare - sunt scutite la plata taxelor vamale."Pentru a putea rezista pe piaţă, noi am putea accepta o taxă de 5% pentru importurile scutite acum de taxe şi tot 5% pentru carcasele refrigerate, la care acum taxa este de 10%", a declarat Sorin Minea. Invocând protejarea producţiei interne, concurate de importurile ieftine, crescătorii de animale au cerut Ministerului Agriculturii aplicarea unei taxe vamale de 45%. Surse apropiate acestor negocieri afirmă că Ministerul Agriculturii are în vedere o taxă de 20% pentru toate importurile de carne de porc.Până în prezent, cele două părţi, mediate de Ministerul Agriculturii, nu au ajuns la o înţelegere în ceea ce priveşte nivelul taxelor.Reprezentanţii ARC afirmă că se apelează la importuri întrucât nu există ofertă pe piaţa internă, producţia internă care asigură doar 30-40% din necesarul intern fiind valorificată aproape în totalitate în magazine. În plus, preţurile la carne în România sunt cu 25-30% peşte cele din UE, iar mărirea taxelor va duce la o majorare a preţurilor la carne şi mezeluri.Preţul unui kilogram de carne din import, incluzând taxele, se ridică la circa 75.000 de lei, nivel aproximativ egal cu cel practicat pe piaţa internă. Potrivit oficialilor ARC, costurile pentru obţinerea unui kilogram de carne de porc în carcasă se ridică la circa 50.000 de lei. Dacă se adaugă şi subvenţia de 500 de euro pe tona din acest an, crescătorii ar trebui să obţină un profit de circa 40%, apreciază reprezentanţii ARC. Procesatorii mai solicită Ministerului Agriculturii să verifice modul în care au fost atribuite şi folosite în ultimii

11

http://www.curentul.ro/


ani subvenţiile acordate crescătorilor de porci, precum şi motivele pentru care clasificarea carcaselor nu se face încă în România.

Informeaza Curentul 14.07.2005 Pentru detalii vizitati www.curentul.ro

25. Doar 7 la sută din grâu a fost recoltat

Orzul a fost recoltat în proporţie de 83 la sută, până pe data de 13 iulie, iar grâul şi secara, ale căror recoltări abia au început, s-au cules în proporţie de 7 la sută, potrivit datelor remise, ieri, de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.Orzul de toamnă s-a recoltat de pe o suprafaţă de 186.919 hectare, obţinându-se o producţie totală de 534.699 tone. Producţia medie a fost de 2.861 kilograme la hectar, mai mică decât cea estimată de 3.050 kg/ha, ceea ce înseamnă numai 78 la sută din producţia estimată.Orzoaica de toamnă a fost recoltată de pe o suprafaţă de 44.537 hectare (86 la sută din suprafaţa estimată), obţinându-se o producţie totală de 117.022 tone (85 la sută din producţia estimată) şi o producţie medie de 2.628 kg/ha.Grâul şi secara au fost recoltate de pe 171.430 hectare, fiind obţinută o producţie de 525.522 tone. Producţia medie a fost de 3.066 kilograme la hectar, superioară celei estimate de 2.888 kg/ha.Orzoaica de primăvară este la începutul perioadei de recoltare şi a fost culeasă de pe 3.375 ha (doi la sută din suprafaţa estimată), obţinându-se o producţie totală de 9.465 tone (doi la sută) şi o producţie medie de 2.804 kg/ha, superioară celei estimate de 2.174 kilograme la hectar.

Informeaza Curierul National 15.07.2005 Pentru detalii vizitati www.curierulnational.ro

26. Producătorii cer susţinerea exportului de vin românesc

Patronatul National al Viei si Vinului (PNVV) şi Organizaţia Naţională Interprofesională Vitivinicolă (ONIV) solicită Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR) susţinerea exportului de vin românesc, dar şi sprijinirea consolidării patrimoniului vitivinicol românesc, ce are ca suprafaţa totală 240 de mii de hectare. în prezent, cele două organizaţii se află în negocieri cu ministerul în ceea ce priveşte stabilirea primei de export pentru anul în curs, pentru promovarea vinului DOC îmbuteliat. Dacă anul trecut, aceasta a fost de doar 4.500 de lei, pentru un litru de vin, pentru 2005 sprijinul financiar solicitat se ridică la 15.000 de lei, pentru aceeaşi cantitate de vin. Reprezentanţii PONVV şi ONIV consideră că exportul de vin va creşte semnificativ dacă prima alocată pentru sprijinirea acestei activităţi va fi consolidată. "Speram că această problema să se rezolve rapid, cu atât mai mult cu cât în 2004 din fondurile de promovare pentru comerţ exterior s-au cheltuit doar 1,7%", a declarat directorul general al PNVV, Ovidiu Gheorghe. Acesta a ţinut să precizeze că această prima se poate acorda doar pentru o cantitate limitată de vin, anul trecut aceasta fiind de 2.080 de hectolitri, în contextul în care s-au exportat

peste 380 de mii de hectolitri, iar producţia totala s-a ridicat la aproximativ 5 milioane de hectolitri de vin. Principalele destinatii ale exportului de vin românesc în 2003 au fost Moldova (162,6 hectolitri), Germania (154,7 hectolitri) şi Anglia cu doar 10 hectolitri de vin. "Ar trebui să se tină cont de faptul că vinul este susţinut financiar de Guvernul fiecărui stat producător, iar Uniunea Europeană, principalul nostru concurent, acordă sume mari de bani pentru viticultură şi vin" a declarat preşedintele PNVV, Valeriu Cotea. El a menţionat şi faptul că în prezent, din totalul suprafeţei viticole, peste 30 de mii de hectare pe care se află hibrizi reproducători ar trebui defrişate şi replantate cu soiuri de viţă nobilă.


27. Mai mulţi bani pentru lăptari

Crescătorii de vaci vor primi bani mai mulţi pentru laptele de vacă livrat la procesare începând cu luna iulie. Guvernul a decis să majoreze cu 11% sprijinul acordat producătorilor de lapte. "Până acum, pentru fiecare litru de lapte dat spre procesare, fermierii de la camp primeau câte 1.400 lei, iar cei de la munte 1.800 lei. Din această lună, stimulentele acordate vor fi în valoare de 1.550 lei pentru producătorii de la şes şi 2.000 lei pentru cei din zona montană", ne-a declarat Miron Moldovan, director în Ministerul Agriculturii. El a precizat că în perioada de iarnă suma se majorează cu 20%. Astfel, dacă iarna trecută fermierii au primit câte 1.680 lei/litru, respectiv 2.160 lei/litru, în lunile de iarnă ale acestui an vor primi 1.860 lei/litru, respectiv 2.400 lei/litru. "Majorarea subvenţiei este justificată pentru că, deşi legea prevede că suma poate fi mărită anual, valoarea subvenţiei nu a mai fost modificată din 2003", a mai spus Moldovan. Anual, sunt acordate subvenţii pentru aproximativ 12 milioane hl lapte de vacă livrat la procesare. în România, 80% din producţia de lapte se realizează în exploatatii de tip gospodăresc, cu un numar redus de animale. Contribuţia acestor exploatatii la cantitatea de lapte procesat în unităţile specializate este de 60%.

Informeaza Adevarul 15.07.2005 Pentru detalii vizitati www.adevarulonline.ro

28. Seceta provoacă o scădere a producţiei de cereale a UE

Producţia de cereale a Uniunii Europene va fi, anul acesta, mai mică cu cel puţin 28 de milioane de tone, respectiv circa 10%, faţă de cea de anul trecut, din cauza secetei, a anunţat Comisia Europeană. Producţia totală de cereale ar putea fi de 5,1 tone la hectar, cu 6,8% sub cea de anul trecut, iar estimările s-ar putea înrăutăţi, dacă seceta va continua."Reducerea producţiei este cauzată de condiţiile de secetă şi temperaturile ridicate care au afectat resursele de apa", se arată într-un raport al Executivului comunitar, citat de Reuters.Producţia de grâu se va diminua cu 10 milioane de tone, sau

12






cu 5,8% ( 5,6 tone pe hectar).Producţia de grâu durum va scădea cu circa 24%, cele mai afectate state fiind Spania şi Portugalia. Spania şi Portugalia sunt, după cum au relatat agenţiile de presă, afectate de cea mai gravă secetă înregistrată în ultimii 30 de ani. Producţia de orz se va diminua cu 10%, la 4,3 tone pe hectar, iar cel mai grav declin se va înregistra în Spania şi Portugalia - cu 45% respectiv 55%. Pe ansamblul Uniunii, producţia de orz va fi de 6,5 milioane de tone, cu 1,5% mai mică faţă de 2004. în cazul ovazului, scăderea va fi de 6% ( 7,9 tone pe hectar).


29. Guvernul acordă subvenţii cu nemiluita agricultorilor

Pe langă creşterile salariale de 6% promise celor două milioane de bugetari, lista pomenilor electorale - semn că actualul executiv se pregăteşte serios de campanie - a fost completată în ultima şedinţă şi cu o serie de măsuri în domeniul agriculturii, pomeni care vor costa bugetul de stat peste 2.500 miliarde de lei vechi. În plus, o mare parte din banii rămaşi necheltuiţi în cadrul unui program "de succes" al actualei guvernări - subvenţionarea motorinei, adică 2.400 miliarde de lei, din 3.000 de miliarde, suma alocată iniţial - va fi redirecţionată spre alte tipuri de subvenţii.

Printr-o ordonanţă de urgenţă s-a decis sprijinirea micilor proprietari de teren agricol (cei care deţin până la cinci hectare de teren) cu 1.750.000 lei vechi/hectar, pentru înfiinţarea culturilor din aceasta toamna. Deşi chiar din primăvara acestui an a anunţat că va renunţa la acest tip de subvenţii, ministrul Gheorghe Flutur susţine acum că s-a recurs la această măsură de sprijin "ca urmare a inundaţiilor, şi nu din motive electorale".

Din suma oferită pentru fiecare hectar, 400.000 lei se vor duce pe subvenţionarea motorinei - de această dată fiind preferate bonurile valorice, restul banilor fiind destinaţi achiţionării seminţelor, îngrăşămintelor şi pesticidelor. Suma totală - aproximativ 2.500 miliarde de lei, va fi destinată înfiinţării culturilor de grâu şi orz pe 1,5 milioane de hectare.

Executivul a mai decis ca şi depozitarea grâului să fie subvenţionată pentru urmatoarele şase luni, în prima luna cu 2,5 euro pe tona şi cu sume descrescătoare în lunile următoare, banii fiind alocaţi pentru depozitarea a 1,5 milioane tone de grâu. De asemenea, va fi acordată şi o primă pe produs de 400 lei/kg, pentru o cantitate de 1,5 milioane tone de grâu.

Ministerul a promovat şi un act normativ pentru subvenţionarea exportului de grâu, prima de export putând fi alocată pentru 250.000 tone de grâu, inclusiv furajer.

Brusc, Ministerul Agriculturii a depistat utilitatea programului de dezvoltare a zonei de munte, program prin care se subvenţionează achiziţia de utilaje pentru zootehnie

şi motocositori şi a decis extinderea acestui program şi la celelalte zone ale tării, introducând inclusiv posibilitatea achiziţionării de grupuri electrogene pentru ferme.

Deşi a negat tot timpul ca o parte din costurile aplicării acestor acte normative ar putea fi acoperită din bugetul de anul viitor - atitudine pe care actualii şefi de la agricultură au reproşat-o guvernului Năstase, ministrul Gheorghe Flutur a admis că a stabilit deja că plata acestor utilaje să se facă anul viitor.

Subvenţiile pentru carnea de vită au fost majorate de la 6.000 la 14.000 de lei/kg, fiind mentinute în continuare subvenţiile pentru carnea de porc şi pentru cea de pasăre. A fost majorat cu 11% şi ajutorul dat producătorilor de lapte.

De ce toate aceste măsuri tocmai acum, când clasa politică se pregăteşte de anticipate? Aşa cum era de aşteptat, ministrul de resort, Gheorghe Flutur, a insistat că între aceste decizii şi o eventuală campanie electorală nu este nici cea mai mică legătură, suplimentarea fondurilor alocate agriculturii fiind o urmare a pierderilor pricinuite de inundaţiile din ultimele săptămâni

Informează Curentul 18.07.2005 Pentru detalii vizitaţi www.curentul.ro

30. Doar un milion de tone de grâu s-au dus pe apa sâmbetei

"Nu sunt motive să fim îngrijoraţi de o eventuală criza a grâului", a declarat ieri ministrul agriculturii, Gheorge Flutur. Optimismul oficialului de la Ministerul Agriculturii nu cunoaşte margini, acesta declarând că estimările actuale arată că producţia de grâu din acest an va ajunge la 6 milioane de tone, faţă de cele 7 milioane de tone estimate în primavară, înainte de inundaţii. "În ceea ce priveşte calitatea grâului, am o rezervă, dar sper ca măcar în proporţie de 60% acesta să fie bun pentru panificaţie. Din totalul terenurilor agricole afectate de inundaţiile din ultima perioadă - adică 87.000 hectare, peste 63% erau cultivate cu grâu", a mai menţionat ministrul Flutur.

Până la apariţia fenomelor naturale extreme din ultima perioadă, fuseseră recoltate 450.000 de tone de grâu, de pe o suprafaţă de 127.000 hectare. Flutur a mai precizat că din recolta de grâu obţinută în zonele din vestul ţării, s-ar putea asigura grâul pentru sămânţă.

Ministerul Agriculturii va aloca circa 30 milioane de lei (300 miliarde lei vechi) pentru despăgubirea producătorilor ale căror culturi afectate de inundaţii au fost asigurate. Ministrul a precizat că inundaţiile au compromis în totalitate 108.000 hectare de culturi agricole, din care 50.000 de hectare numai în luna iulie. Suprafeţele totale afectate se ridică la 614.000 hectare, din care parţial 506.000 hectare. Estimările de până acum indică pagube totale în agricultură şi silvicultură de circa 140 milioane de euro.

13





31. Amenzi de 5.000 de lei noi aplicate agenţilor economici din alimentaţia publică

Medicii veterinari inspectori care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Comandamentului Sezon Estival 2005 au controlat, în perioada 8 iulie - 15 iulie, un număr de 788 de agenţi economici, dintre care 71 de unităţi de procesare, 51 de pieţe şi târguri, 239 de unităţi de comercializare şi 427 de unităţi de alimentaţie publică, informează Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară.Neregulile constatate au condus la aplicarea de amenzi contravenţionale, conform prevederilor legale, în valoare de 5.000 lei (RON) şi confiscarea unei cantităţi de 6,8 tone de produse alimentare, neconforme cu normele şi cerinţele igienice sanitare veterinare, în valoare de 6.343 lei (RON), dintre care 2.793 lei (RON) reprezentând contravaloarea unei cantităţi de 2,5 tone de carne şi produse din carne, 2.570 lei (RON) contravaloarea a 3,1 tone lapte şi produse lactate, 980 lei (RON) contravaloarea a 1,2 tone de peşte şi produse de pescuit. Autolaboratoarele detaşate în această perioadă au controlat un numar de 40 unităţi, dintre care trei unităţi de comercializare şi 37 unităţi de alimentaţie publică, au recoltat şi analizat un numar de 136 probe, prin metode specifice de determinări rapide, având ca rezultat negativ 134 de probe şi pozitiv două probe.


Subvenţii agricole

Ministrul Agriculturii, Gheorghe Flutur, a declarat că, începând din toamnă proprietarii de teren agricol vor primi un ajutor de 1.750.000 lei vechi pe hectar pentru înfiinţarea culturilor de toamnă. Acest ajutor va fi în suma de 400.000 lei pe hectar pentru motorina şi de 1.350.000 lei pe hectar pentru îngrăşăminte, pesticide şi seminţe.Pentru proprietarii de teren agricol care au sub cinci hectare, sprijinul se va acorda pentru întreaga suprafaţă deţinută, în timp ce pentru cei care au mai mult, sprijinul se va limita la cinci hectare. Ajutorul a fost decis printr-un act normativ adoptat de Guvern şi va fi acordat sub formă de cupoane. Pentru acest efort bugetar, ministerul va primi prin rectificare bugetară 2.500 de miliarde de lei vechi. Distribuirea cupoanelor catre proprietarii de teren va începe la sfârşitul lunii august.

Informează România Libera 19.07.2005 Pentru detalii vizitati www.romanialibera.ro

32. Producătorii spun că doar o treime din grâu va fi bun pentru panificaţie

* Agricultorii estimează o producţie de grâu de 4 milioane tone * Ei îl contrazic pe Gheorghe Flutur, care speră la o producţie de 6 milioane tone

Producţia de grâu din acest an dă naştere la controverse

între oficiali şi producători, estimările celor două parţi fiind foarte diferite. În timp ce ministrul Agriculturii susţine că se bazează pe o recoltă de 6 milioane tone, producătorii sunt mult mai pesimişti. "Vorbeşte din cărţi. Este o cifră exagerată, eu cred că vom avea o producţie de 4 milioane - 4,5 milioane tone", ne-a declarat Adrian Rădulescu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România. Agricultorii se plâng că pierderi foarte mari s-au înregistrat nu doar ca urmare a inundaţiilor, ci şi a umidităţii excesive care se manifestă în aproape toată ţara. "Nu se poate recolta, nu ne lasă natura. Plouă tot timpul şi pământul nu are timp să se usuce", spun ţăranii. Problema este că apele au afectat judeţele care produc cel mai mult grâu, începând cu Timişul şi Aradul şi continuând cu Teleormanul, Oltul şi Galaţiul. "În zona Banatului 20% din grâu este calamitat, iar producţia pe care o obţinem este de 2.000-3.000 kg/ha, în condiţiile în care anul trecut am avut în medie peste 5.000 kg/ha", ne-a precizat Viorel Matei, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale din Timiş. Nici agricultorii din sudul ţării nu sunt foarte optimişti pentru că "producţia din acest an este la jumatatea celei de anul trecut". Problema cea mai gravaă rămâne însă calitatea grâului. "Sper ca 60% din ceea ce se va recolta anul acesta va fi grâu de panificaţie", a spus Gheorghe Flutur. El este însa din nou contrazis de agricultori, care spun că "procentele trebuie inversate". "Din totalul de 4,5 milioane tone doar 1,5 milioane tone vor fi de calitate, adică 30% din producţie. Trebuie să avem în vedere că din această cantitate mai trebuie oprite 400.000 tone pentru sămânţă", a mai spus Matei Viorel. Agricultorii se declară nedumeriţi de afirmaţiile ministrului Agriculturii. "Nu il înţeleg pe Gheorghe Flutur. Nu ştiu de ce susţine nişte cifre care este evident că nu stau în picioare", a spus Ion Mănăilă, reprezentantul producătorilor agricoli din Teleorman.

Informează Adevarul 19.07.2005 Pentru detalii vizitaţi www.adevarulonline.ro

33. Pentru a primi bani de la UE, România trebuie să prezinte Comisiei Europene Planul Naţional Strategic în domeniul piscicol până la finalul anului

Până la şfârşitul acestui an, România trebuie să elaboreze şi să transmită Direcţiei Generale a Comisiei Europene Planului Strategic Naţional şi Programul Operaţional în domeniul piscicol pentru că după aderare să poatp accesa Fondurile Europene pentru Pescuit, se arată într-un comunicat de presă al Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură. Dupa aderarea la Uniunea Europeană, în intervalul 2007-2013, ţara noastră va primi fonduri pentru asistenţa structurală, estimate la 211 milioane de euro. Aceşti bani vor putea fi utilizaţi pentru proiecte în domeniul piscicol şi care necesită cofinanţare. Managementul fondurilor structurale, în ceea ce priveşte pescuitul, va fi în sarcina Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură. Fondul European pentru Pescuit este destinat susţinerii sectorului pescuitului comercial şi acvaculturii din ţările membre ale Uniunii Europene. Fondul este structurat pe cinci axe prioritare care au în vedere luarea de măsuri pentru adaptarea flotei de pescuit la standarde europene, dar şi dezvoltarea durabilă a zonelor de pescuit.

14







34. Dolj: Preţul grâului s-a dublat

Ţăranii doljeni aproape că au dublat preţul la cereale, în târgul săptămânal „Româneşti” din Craiova, din cauza că ploile şi inundaţiile au produs pagube însemnate, mai ales la cultura de grâu. Dacă, în urmă cu o lună, o baniţă de grâu (o baniţă are 15 kilograme) se vindea cu 30.000-40.000 de lei vechi, ieri, aceeaşi cantitate de grâu avea preţuri cuprinse între 80.000 şi 100.000 de lei. „Şi asta nu e nimic. Vor mai creşte preţurile, pentru că ne-am apucat să treierăm şi nu facem nimic. Ploile au distrus tot grâul. S-a scuturat tot. Mai spre toamnă o să ajungă baniţă la 150.000 de lei, că nu se găseşte grâu bun prin zonă”, a declarat Ion Celareanu, comerciant din comuna Giurgiţa. Grâul a avut cea mai spectaculoasă creştere de preţ în ultima lună pentru ca productia nu este nici de calitate, si nici nu s-a recoltat cantitatea preconizata.

Informeaza Evenimentul Zilei 20.07.2005 Pentru detalii vizitati www.evenimentulzilei.ro

35. Merele pomicultorilor maramureşeni din Seini sunt vândute cu 15.000 lei/kg pe pieţele din Arad, Bihor şi Satu Mare

În localitatea Seini din judeţul Maramureş s-a investit foarte mult în livezile de meri. Gheorghe Todoran a cumpărat, în urmă cu cinci ani, o astfel de livadă cu meri. Întinsă pe o suprafaţă de 28 hectare, livada ii asigura pomicultorului o sursă de venit mulţumitoare. "Pomii sunt plantaţi acum 20 de ani, dar eu am preluat livada de cinci ani şi sunt foarte mulţumit. Obţin anual o producţie de 500 tone de mere, în principal ionatan şi golden. Din această cantitate, 300 tone sunt de calitate foarte buna şi pe care le comercializez ca mere de consum cu 15.000 lei/kg în pieţele din Maramureş, dar şi în cele din judeţele învecinate (Arad, Bihor)", ne-a declarat Gheorghe Todoran. Un alt pomicultor din Seini, Emil Mohan are o livadă de şapte hectare. "Obţin 15 tone de mere la hectar, în total producţia anuală fiind de 90 tone. Merele de calitate, din soiurile ionatan şi golden, le comercializez pe pieţele din zonă, mai ales din Oradea şi Satu Mare. Preţul de vânzare la aceste mere este de 15.000-20.000 lei kilogramul", ne-a spus Emil Mohan. Peste o treime din producţia de mere este transformată în sucPentru că cea mai apropiată unitate de procesare a fructelor este cea de la Carei, pomicultorii din Seini îşi vând marfa acestei fabrici. Merele lor sunt procesate pentru a fi obţinute sucuri şi chiar dacă preţurile de achiziţie nu sunt foarte bune oamenii nu se plâng. "Obţinem un profit destul de bun chiar dacă fabrica din Carei nu cumpără decât cu 2.500 lei/kilogramul de mere, noi livrându-le 200 tone", spune Todoran. La rândul sau, Emil Mohan spune că vinde pentru industrializare 40% din producţie, adică 35 tone. În Maramureş se produc anual 15.000 tone de mereÎn judeţul Maramureş, suprafaţa ocupată de livezile cu mere

este de 4.052 hectare, din care 1.064 sunt livezi intensive. "Producţia de mere obţinută anul trecut la noi în judeţ a fost de 15.000 tone. Majoritatea producătorilor îşi valorifică marfa fie direct în pieţele din zonă, fie vând merele pentru industrializare fabricilor de sucuri din Carei şi Dej. Cantitatea care le rămâne pentru că este de calitate mai slabă ajunge în cazanele de ţuică ale sătenilor", ne-a precizat Virgil Tintas, directorul general al Direcţiei Agricole Maramureş.


36. Cu excepţia judeţului Ilfov şi a municipiului Bucureşti, Toată ţara poate fi declarată calamitată din punct de vedere agricol

Guvernul decide în şedinţa de astăzi dacă va decreta stare de calamitate pe aproape întreaga suprafaţă a ţării. Potrivit unui proiect de act normativ prezentat de Ministerul Agriculturii, toate judetele ţării, cu excepţia Ilfovului si a municipiului Bucureşti, au fost afectate de inundaţii şi au nevoie de ajutoare. Documentul are în vedere acordarea de despăgubiri ţăranilor ale căror terenuri agricole şi animale au avut de suferit din cauza inundaţiilor. "Pe baza datelor oferite pe de o parte de Ministerul Mediului si pe de altă parte de Institutul de Economie Agrară se declară zonele calamitate şi aproape toată ţara este în această situaţie", spun reprezentanţii Ministerului Agriculturii. Aceştia solicită Guvernului 400 miliarde lei din Fondul de Intervenţie pentru a putea acorda despăgubiri producătorilor agricoli inundaţi. "În şedinţă de astăzi, Executivul va împărţi cele 4.250 miliarde aflate la dispoziţia sa şi va decide câţi bani va da ministerului. Din banii pe care îi vom primi vor fi alocate fonduri doar agricultorilor care erau asiguraţi. De fapt, acest act normativ va veni în completarea celui adoptat după inundaţiile din aprilie-mai, când Guvernul a alocat 165 miliarde lei pentru a despăgubi ţăranii care şi-au pierdut culturile sau animalele. Pentru că acum sunt mai multe culturi si animale pierdute din cauza inundaţiilor, suma solicitată este mai mare", ne-a declarat Miron Moldovan, director in Ministerul Agriculturii. Ţăranii inundaţi în aprilie-mai vor primi despăgubiri în perioada următoareÎn perioada următoare, ţăranii afectaţi de inundaţiile din aprilie-mai vor primi banii alocaţi, în funcţie de pagubele suferite. Biroul special constituit la nivelul Ministerului Agriculturii a analizat dosarele primite din teritoriu si a stabilit sumele care se vor acorda fiecărui producător agricol. "Vor primi bani 442 de agricultori. Pentru suprafaţa afectată de ape de 34.700 hectare vor fi cheltuiţi toţi banii alocaţi. În judeţul Timiş vor ajunge 42,8 miliarde lei pentru 76 de ţărani care au 7.446 hectare distruse de ape. Printre judeţele cu mai mulţi ţărani despăgubiţi se numără Călăraşiul, care va primi 51,8 miliarde lei pentru 68 de producători care au suferit pagube pe 10.427 hectare si Aradul cu 5.560 hectare inundate, unde vor ajunge 23 miliarde lei pentru 168 producători", ne-a precizat Miron Moldovan.Agricultorii primesc maximum 70% din cheltuielile efectuate pana la momentul inundaţiei

15





Pentru a primi bani, agricultorii trebuie, în primul rând, să fi avut culturile si animalele asigurate. Apoi, trebuie să se adreseze comisiilor constituite la nivel judeţean care analizează dosarul si stabileşte suma cuvenită. Nivelul maxim al despăgubirilor este de 70% din cheltuielile efectuate până la data producerii fenomenului. Potrivit HG, valoarea maximă de la care se porneşte este de 6,5 milioane lei pentru un hectar cultivat cu grâu, 5,8 milioane lei pentru un hectar de orz sau orzoaică, 4,3 milioane lei pentru unul de rapiţă şi 7,7 milioane lei pentru un hectar de porumb. Pentru un hectar de floarea-soarelui inundat se acordă maximum 4,3 milioane lei, pentru unul de soia - 5,6 milioane lei, pentru unul de sfecla de zahar - 6,8 milioane lei, iar pentru unul de culturi furajere - 4,2 milioane lei. Cei mai mulţi bani se dau pentru cartofi (66 milioane lei/hectar) si pentru legumele de câmp (109,5 milioane lei). Pentru animalele, păsările, albinele si peştii ucişi de viituri, agricultorii au dreptul la o despăgubire reprezentând 80% din valoarea asigurată.


37. Cămara de iarnă a sinistratului: un porc, 35 litri ulei si 565 kg de grâu, paste făinoase, orez, mălai şi zahăr tos

Familiile care au suferit din cauza inundaţiilor din ultimele săptămâni vor fi sprijinite de stat pentru a face faţă cheltuielilor cu mâncarea pe timpul iernii. Conducerea Ministerului Agriculturii propune in şedinţa de Guvern de astăzi un proiect de act normativ prin care se are în vedere "asigurarea unei cămări de iarnă pentru fiecare familie de sinistraţi". "Din calculele făcute de Institutul Naţional de Statistică rezultă cât cheltuieşte o familie pe perioada iernii în funcţie de câte persoane sunt si cât de afectate au fost de inundaţii. Pe baza acestor calcule se va stabili câte kilograme de zahăr, ulei sau paste fainoase revin fiecărei familii", ne-a declarat Sorin Chelmu, secretarul general al Ministerului Agriculturii. Acest act normativ va veni în completarea hotărârii de Guvern adoptată pentru a ajuta sinistraţii din Timiş şi Caraş-Severin. "Vrem să fie păstrate aceleaşi cantităţi acordate familiilor afectate de inundaţiile din aprilie-mai, pentru a nu exista discuţii", ne-a declarat Miron Moldovan, director în Ministerul Agriculturii. Atunci s-a stabilit că fiecare gospodărie să primească 400 kg grâu pentru panificaţie, 35 litri ulei, 25 kg paste făinoase, 15 kg orez, 100 kg mălai, 25 kg zahăr tos şi un porc. În total, pentru cele două judeţe a fost acordat un ajutor total de 61,6 miliarde lei. Pentru ca inundaţiile din iulie au afectat un număr mult mai mare de familii, Guvernul va decide care este suma estimativă care va trebui alocată în acest scop în funcţie de numărul familiilor afectate de ape, dar si de banii de care dispune Executivul. Suma va putea fi modificată după ce comitetele care se vor constitui la nivel local vor realiza o situaţie exactă a gospodăriilor inundate. Banii vor fi viraţi din Fondul de Intervenţie aflat la dispoziţia Guvernului către Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat (ANRS). Produsele necesare vor fi achiziţionate de pe piaţa de ANRS "fără a afecta rezervele statului". Repartizarea pe

judeţe şi distribuirea produselor vor fi făcute de Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin intermediul prefecturilor si al primăriilor locale. "Vom propune ca produsele să ajungă la oameni în septembrie-octombrie pentru că acestea trebuie să le asigure cămara de iarnă, iar în acest moment nu au nici măcar unde să ţină alimentele. Pentru că acum sunt oricum ajutaţi din toate parţile ar fi mai bine să primească aceşti bani când vor avea locuinţe", a mai spus Moldovan.


38. Cercetarea agricolă, în moarte clinică

Staţiunile de cercetare agricolă au fost înfiinţate, în întreaga ţară, pentru a fi exemple de tehnologie agricolă, pe care ţăranii să le pună în aplicare. În acest mod, ar fi putut creşte producţia agricolă, exportul de cereale şi nivelul de trai al ţăranului. Scopul a fost unul nobil, însă ce s-a întîmplat pe parcurs cu aceste unităţi, s-a îndepărtat de ţelul propus. În judeţul Neamţ, cele trei centre de cercetare au suferit, după 1989, de aceeaşi paralizie manifestată în toate domeniile.În anul 2005, aceste centre se află în diferite stadii de funcţionare. Controalele efectuate de către Prefectura Neamţ la centrele de cercetare agricolă au scos la iveală chestiuni îngrijorătoare, legate de activitatea unităţilor agricole. Cea mai performantă unitate din judeţ, cea de la Secuieni, în suprafaţă de peste 1.200 de hectare, se confruntă totuşi cu probleme specifice domeniului agricol. Controalele efectuate de echipa Prefecturii au scos la iveală, spre exemplu, ca "Secuiana" nu are nici în acest moment un consiliu de administraţie. S-a constatat că, în cazul unor debitori ai societăţii, nu s-au făcut operaţiunile legale de recuperare a creanţelor, care depăşesc suma de un miliard de lei. La Roman, Staţiunea agricolă se zbate în datoriile acumulate de-a lungul timpului. Echipa de control a constatat că situaţia financiară este extrem de gravă. Veniturile de 337 de milioane de lei nu reuşesc nici pe departe să contrabalanseze cheltuielile de 5,2 miliarde de lei. Din cele 5,2 miliarde de lei, aproximativ 4 miliarde constituie penalităţi şi dobînzi la credite bancare. Cea mai mică dintre "suratele" agricole din judeţul Neamţ, staţiunea de la Mărgineni, cu o suprafaţă de 32 de hectare, se afla în cea mai grava situaţie. Conform directorului acestei staţiuni, unitatea este blocată financiar şi nu are un statut propriu. "Practic, unitatea este a nimănui. Deşi au fost nenumărate încărcări de declarare a falimentului, acestea au fost respinse din cauza statutului neclar al staţiunii. De mai bine de trei ani, unitatea nu mai desfăşoară nici o activitate", ne-a spus Ioan Burlea, directorul staţiunii de la Mărgineni. Deşi s-a încercat resuscitarea, pe diferite căi, privatizare, fuziune cu staţiunea Secuieni, de fiecare dată, răspunsul de la "centru" a fost unul negativ. Recent, staţiunea de la Mărgineni a fost preluată de Agenţia Domeniilor Statului, de unde se spera ca va veni salvarea.Putem trage concluzia ca, într-un fel, ţinta de a fi exemplu în agricultură pentru fermierii individuali a fost atinsă. Dacă privim doar la starea culturilor agricole ale ţăranilor, putem spune ca acestea nu diferă cu nimic de starea în care se află staţiunile de cercetare. Ţăranii au urmat probabil exemplul...

16




39. Efect - Preţul legumelor s-a dublat

Roşiile s-au mănat pe câmp, iar cartofii se clocesc de apă în pământ. Drept urmare, în numai o săptămână, preţurile legumelor din pieţe s-au dublat. Fructele autohtone au dispărut cu totul, iar pieţele au fost invadate cu importuri. Ceea ce nu au reuşit autorităţile să facă în urmă cu un an au reuşit inundaţiile din ultimele săptămâni: preţul legumelor a ajuns unitar în majoritatea pieţelor bucureştene. Oamenii pot cumpără roşii, de exemplu, cu aceiaşi bani, adică 30.000-40.000 de lei vechi pe kilogram. Predicţiile comercianţilor, care vin cu legumele din propriile grădini, sunt sumbre: nu se vor face prea mulţi gogoşari şi ardei – drept urmare, gospodinele îşi pot lua adio de la zacuscă –, iar roşiile care se găsesc acum pe tarabe, făcute în solarii, sunt cam ultimele, ca acelea de toamnă zac pe câmp, înnegrite de ploile exagerate, manate de vremea rea din această vară.

AU SCUMPIT TOT. La primele ore, în piaţa 16 Februarie din cartierul Bucureştii Noi din Capitală, clienţii, majoritatea persoane în etate, nu prea aveau încredere în ţăranii veniţi cu legume la piaţa. "Profită de inundaţii, au scumpit tot", spune un batrân, care nu se încumeta decât la două verze, la 15.000 de lei/kilogram.

Alţii mai precauţi vin să cumpere cartofi cu sacul. "Se cloceşte cartofii în pământ, maică, de atâta apa. Normal, dacă s-au scumpit roşiile, se scumpesc şi cartofii", spune o femeie, care dă cartofii albi cu 6.000 de lei pe kilogram. Dacă iei cu sacul? Se negociază în funcţie de cantitate.

MORCOVII SE STRICĂ LA VÂRF. Castraveţii s-au scumpit şi ei, de au ajuns la 25.000 de lei pe kilogram, ardeii se pot cumpăra cu 25.000-35.000 de lei, iar morcovii cu 10.000-15.000 de lei. Dar nici măcar morcovii nu au primit bine ploile din ultima perioadă. "Se strică de la vârf, dintr-o căruţă de morcovi am aruncat jumătate", se plânge o femeie din Piaţa Domenii, care ne întinde câteva roşii mănate. Cele care i-au mai rămas le dă cu 30.000-40.000 de lei pe kilogram. Aceleaşi roşii din solarii pe care le vindea în urmă cu două săptămâni cu 15.000 de lei/kilogram. Şi în piaţa Crângaşi din Capitală roşiile se vând tot cu 30.000-40.000 de lei pe kilogram. Deşi considerată o piaţa mai ieftină comercianţii nu comentează creşterea preţurilor. Nici clienţii nu au prea multe de spus, se apropie de tarabe sfios, se uită lung la preţuri şi se depărtează spre case cu sacoşele aproape goale.

FRUCTE DIN IMPORT. Ieri, în Piaţa Obor, un kilogram de roşii se putea cumpăra cu 35.000-40.000 de lei, ardeiul cu 20.000-40.000 lei/kg, vinete cu 40.000-50.000 lei/kg. Fructe româneşti nu prea se găseau, în schimb piaţa era invadată de piersici greceşti şi de mere turceşti.

"Acum două săptămâni vindeam roşiile cu 10.000 de lei, acum le dau cu 35.000-40.000 lei/kg", spune Florica

Sergentu, din comuna Băleni, Dâmboviţa. Femeia povesteşte că din cauza ploilor abundete rădăcina plantelor "s-a clocit" şi roşiile pică verzi. În luna august, criza de roşii se va amplifica şi preţurile vor ajunge la 50.000 de lei.

PREŢURI DUBLE FAŢĂ DE 2004. Afectate sunt mai toate legumele, în special morcovii, vinetele, ceapa şi ardeii.

"Faţă de anul trecut preţurile sunt duble. Eu vând acum vinete cu 40.000 lei/kg şi îmi amintesc ca anul trecut le dădeam cu 20.000-25.000 de lei/kg", spune Mihai Gheorghe, din Fundulea. Omul se roagă la Dumnezeu să nu mai plouă, pentru că deja pământul bălteşte de apă şi rădăcinile au intrat în putrezire.

Oborul este suprasaturat de piersici şi de mere din import la preţul de 30.000 lei un kilogram, în timp ce într-un singur loc existau mere româneşti la preţul de 20.000 de lei/kg şi pere la 30.000 de lei/kg. "Ploile mi-au dat peste cap afacerile. Eu am o societate comercială şi am contracte cu producătorii să-mi aducă marfă de două tone lunar, dar în iulie nu au reuşit să-mi aducă decât 200 de kilograme", explică Ion Necunoscutu, din Bucureşti.

CARTOFI IEFTINI. În schimb, cartofii sunt mai ieftini decât anul trecut. Cu 4.000-5.000 de lei/kg se pot cumpăra cartofi mari şi sănătoşi. "Producătorii şi-au scos cartofii de frica ploilor abundente sau a inundaţiilor şi au venit cu ei la piaţă", spune Grigoriţă Păun, din Dobroteşti, Teleorman. Mulţi dintre producătorii sau comercianţii cu care am vorbit sunt de părere ca în august preţurile legumelor şi fructelor vor creşte, însă ei spun că impactul cel mai mare va fi în septembrie. "La toamnă preţurile vor creşte cu 50%-60% la toate legumele", spune Ion Necunoscutu.

PLOAIA USUCĂ LEGUMELE. Ţăranii, veniţi cu legume şi fructe în Piaţa Amzei nu sunt prea vorbăreţi dacă îi întrebi de ce au marfa scumpă, de locul lor de baştină sau de nume. "Dacă nu cumpăraţi nimic, lăsaţi-mă în pace. Ce vă interesează cum mă cheamă şi de unde sunt?! Nu vreau să mă daţi la ziar. Duceţi-vă la alţii, că îmi alungaţi clienţii", m-a uşuit o precupeaţă. I-au sărit în ajutor şi vecinii de tarabă, sfătuindu-mă să plec, că au ei destule necazuri pe cap. "Toate mi se usucă în grădină de la ploile astea. Roşii, ardei, vinete, dovlecei, nu mă mai aleg cu nimic din toată munca mea", a catadicsit să-mi spună o altă vânzătoare, între două îmbucături de sandviş. Cu toate acestea, spunea sus şi tare că "scumpeşte marfa când se scumpesc celelalte", adică dacă se majorează preţul benzinei, tariful la electricitate sau... legumele vecinilor. Un alt producător, venit dintr-un sat de lângă Bucureşti, este ceva mai cooperant. Are mari probleme cu producţia de roşii, deşi în zona lui nu au fost inundaţii. A plouat prea mult şi vrejurile se îngălbenesc şi se usucă. S-au mănat, zice el. Aşa că, dacă vrea să mai aibă ce vinde, trebuie să le aplice un tratament din şapte în şapte zile. "Fiecare stropire mă costă cam 500.000 de lei pe cei 1.000 de metri pătraţi de grădină pe care îi am", încearcă el să-mi explice de ce va scumpi roşiile în perioada imediat următoare.

17



PREŢURI DE LUX. Şi clienţii spun că preţul legumelor nu a crescut în ultimele două-trei săptămâni. "Ce să mai scumpească, mamă, ca aici sunt mereu preţuri mari", mi-a spus o bunicuţă venită să facă aprovizionarea cu "verdeţuri".

Un kilogram de roşii costă în această piaţă 30.000-50.000 de lei, în timp ce un kilogram de tomate galbene ajunge la 60.000 de lei. Şi cartofii sunt foarte scumpi: 18.000-20.000 de lei kilogramul. Vreo 30.000 de lei trebuie să scoateţi din buzunar şi pentru kilogramul de ardei, în timp ce dovleceii costă cam 8.000-10.000 de lei bucata.

Informează Jurnalul Naţional 22.07.2005 Pentru detalii vizitaţi www.jurnalul.ro

40. Uleiul de floarea-soarelui ecologic ajunge în Olanda, Italia şi Anglia

România exportă, începând de anul trecut, atât sămânţă, cât şi ulei de floarea-soarelui ecologice. "Producem anual în jur de 25 tone de sămânţă pe care o exportăm în Elveţia. Ei cumpără sămânţa bio atât din România, cât şi din alte ţări pentru că au o fabrică foarte mare, care produce ulei ecologic", ne-a declarat Nicu Safencu, producător din Timiş. Unii producători însă şi-au construit mici unităţi de procesare pentru a obţine ulei pe care să-l exporte. "Vindem în Olanda, Italia şi Anglia în jur de 50-100 tone pe lună. Pentru anul acesta, avem deja contracte încheiate cu firme din cele trei ţări pentru 1.000 tone şi mai sunt interesate de uleiul nostru societăţi din Germania, Danemarca şi Franţa", ne-a declarat Paul Sulita, exportator de ulei bio. Pentru a vinde în străinătate, el cumpără ulei de la două unităţi de procesare, singurele din ţară certificate ecologic. Una este la Medgidia şi una la Tulcea. "Am început să procesăm floarea-soarelui pentru că aveam 300 hectare cultivate şi pentru că în Dobrogea avem de unde cumpăra floarea-soarelui ecologică, în zonă existând mai mulţi producători. Procesăm anual în jur de 6.000 tone de floare bio şi producem 2.000 tone de ulei ecologic", ne-a spus Nicioala Tascu, proprietarul fabricii din Tulcea. El spune că exportă numai 150 tone, la un preţ de aproximativ 550 dolari/tonă, dar cea mai mare cantitate de ulei eco obţinută o vinde în ţara. Aici sunt însă probleme deoarece "oamenii nu sunt conştienţi de avantajele pe care le au produsele bio pentru sănătatea lor". "Astfel de produse nu au nici un fel de chimicale în ele, sunt fabricate prin metode naturale şi sunt ideale pentru sănătate, dar oamenii nu le cumpără. Noi producem 550 tone de ulei anual şi îl exportăm în totalitate. Dacă mai păstrăm câţiva litri, îl dăm în ţară cu 30.000 lei/litrul. Mai vine câte o bătrânică să cumpere, spunând ca este bun pentru candela", povesteşte Gheorghe Cristea, din Medgidia. Producătorii au fost astfel nevoiţi să scadă foarte mult preţul pentru a putea intra pe piaţa. "Am ajuns să vindem uleiul eco la preţul celui convenţional, deşi costurile de producţie sunt mult mai mari. Noi dăm ulei eco angrosiştilor la un preţ de 26.500-27.000/litrul şi aceştia îl comercializează pe pieţele din zonă", a mai arătat Tascu. El spune că din această toamnă va fabrica şi ulei de rapiţă bio, dar numai pentru export, în România neexistând cerere pentru acest produs.


41. Despăgubiri pentru agricultori Aproape 400 de miliarde lei pentru culturile calamitate

Cabinetul Tăriceanu a decis să acorde ajutor agricultorilor din zonele sinistrate. Astfel, fermierii ale căror culturi agricole au fost compromise de inundaţii şi care sunt asiguraţi vor primi despăgubiri din partea guvernului, în limita totală a 39 milioane lei (390 miliarde de lei vechi). Din suprafaţa totală calamitată, doar culturile de pe 42.000 hectare au fost asigurate. Anterior, Cabinetul a aprobat acordarea de despăgubiri pentru agricultorii afectaţi de inundaţiile produse în lunile aprilie-mai.

Nivelul maxim al sumei care va putea fi acordată ca despăgubire, calculat în moneda nouă, este de 650 lei/hectar (6,5 milioane de lei vechi) pentru grâu de toamnă, de 580 lei/hectar pentru orz (5,8 milioane lei vechi), orzoaică de toamnă şi primăvară, de câte 430 lei/hectar (4,3 milioane de lei vechi) pentru rapiţă ulei şi floarea soarelui, de 770 lei/hectar (7,7 milioane de lei vechi) pentru porumb, de 560 lei/hectar (5,6 milioane de lei vechi) pentru soia, de 680 lei/hectar (6,8 milioane de lei vechi) pentru sfecla de zahăr, de 6.600 lei/hectar (66 de milioane de lei vechi) pentru cartofi, de 420 lei/hectar (4,2 milioane de lei vechi) pentru culturi furajere şi de 10.950 lei/hectar (109 milioane de lei vechi) pentru legume de câmp. Documentaţia necesară acordării despăgubirilor trebuie depusă în termen de 60 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii aprobate ieri.


42. Blocaj pe piaţa grâului

Proprietarii de silozuri oferă 2.500 de lei/kg, iar producătorii vor să vândă la 4.000-4.500 de lei/kg, cât era preţul anul trecut Noua recoltă de grâu a creat deja tensiuni între producători şi depozitari. Aceştia din urmă oferă preţuri prea mici care nu depăşesc 2.500 de lei/kg, iar producătorii refuză să-şi vândă grâu, sperând că dacă îl mai ţin vor obţine un preţ mai bun. Cultivatorii de grâu consideră că trebuie să li se ofere un preţ apropiat de cel de anul trecut. Adică 4.000-4.500 de lei/kg. Procesatorii oferă un preţ mai bun, dar nu pot să cumpere cantităţi mari pentru că nu au unde să-l depoziteze. Consiliul pe produs, din care fac parte atât producătorii, procesatorii, cât şi depozitarii, şi al cărui rol este tocmai acela de a preîntâmpina apariţia unor astfel de neînţelegeri, nu a reuşit până acum să găsească soluţii pentru deblocarea situaţiei. În schimb, toţi jucătorii de pe piaţa şi chiar ministrul agriculturii, Gheorghe Flutur, sunt de părere că „anul acesta jocurile vor fi făcute de depozitari”.

Producătorii vor preţuri duble

„Piaţa este blocată pentru noua recoltă. Preţul de 2.500-18



http://www.jurnalul.ro/


3.000 oferit de depozitari este prea mic. Preţul real la care trebuie să se vândă grâul din recolta acestui an este de 4.000-4.500 de lei/kg”, susţine Adrian Rădulescu, preşedintele Ligii Producătorilor Agricoli. El se declară nemulţumit şi de faptul că actul normativ, prin care Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR) suportă o parte din cheltuielile cu depozitarea, a fost aprobat de executiv prea târziu. Adică, după ce s-a recoltat 50% din producţie.

„Calitatea este slabă”

Aurel Popescu, preşedintele patronatului din morărit şi panificaţie Rompan, declară că fabricile de pâine prelucrează deja grâu din noua recoltă. „Noi oferim 3.500-3.700 de lei/kg, direct la producător. Nu putem să cumpărăm însă cantităţi foarte mari pentru că nu avem unde să-l depozităm. Probabil că o să cumpăram şi noi de la silozuri când nu vom mai găsi la producători. Cert este că producţia de anul acesta este slabă calitativ, iar jocurile pe piaţa vor fi făcute de silozari”, spune Popescu. Dacă nu va fi suficient grâu de calitate, soluţia o reprezintă importurile. Numai că din contingentul de 125.000 de tone ce poate fi importat fără taxe vamale nu prea a mai rămas nimic întrucât „a fost mâncat la începutul anului”. „Mai există un contingent de 80.000 de tone cu taxa vamală 15a, iar restul se importă cu taxe vamale de 25%”, susţine preşedintele Rompan.

La anul, preţ minim garantat

Situaţia de pe piaţa grâului îl pune în dificultate pe ministrul agriculturii, Gheorghe Flutur, care recunoaşte că „producătorii agricoli sunt la mâna depozitarilor”. Pentru a fi evitată această situaţie cu care România se confruntă de 15 ani, de anul viitor, susţine Flutur, va fi introdus un preţ minim garantat. În plus, afirma oficialul, de anul acesta, producătorilor li se oferă facilităţi pentru a-şi cumpăra depozite de grâu, astfel încât să nu mai depindă de depozitari. Potrivit ministrului Flutur, astăzi, la Ministerul Agriculturii producătorii, procesatorii şi depozitarii se vor întâlni pentru a căuta soluţii la această problemă.

Informează Evenimentul Zilei 25.07.2005 Pentru detalii vizitaţi www.evenimentulzilei.ro

43. Nereguli în întocmirea şi aplicarea studiilor de amenajare a fondului forestier 95.000 de hectare de pădure au fost taiate masiv

Potrivit secretarului de stat în Ministerul Agriculturii, Vasile Lupu, la sfârşitul anului trecut suprafeţele defrişate în totalitate în mod ilegal la nivel naţional se ridicau la circa 30.000 hectare de pădure, din care 2.000 hectare în judetul Bacău şi 1.400 hectare în Vrancea. Alte 95.000 de hectare de pădure au fost taiate masiv, a mai spus Lupu. El a mai afirmat că se verifică şi modul în care au fost întocmite şi aplicate studiile de amenajare a fondului forestier după ce au fost constatate unele nereguli.Lupu a mai anunţat că în perioada imediat următoare autorităţile de la Bruxelles vor acredita şi măsura SAPARD

privind silvicultura, România urmând să dispună de fonduri comunitare de 127 milioane euro. De altfel, pentru anul viitor există un program de împăduriri pentru o suprafaţă de circa 10.000 hectare.România va solicita Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE) suma de 55 milioane euro pentru refacerea drumurilor forestiere afectate de inundaţii, precum şi pentru corecţia torenţilor, a mai declarat Vasile Lupu. "Sumele sunt necesare pentru refacerea a circa 552 kilometri de drumuri forestiere, dar şi pentru corecţii de torenţi pe 102 kilometri", a spus Lupu.Secretarul de stat a precizat cţ inundaţiile din luna iulie au produs pagube în fondul forestier de circa 1.000 miliarde de lei, zonele cele mai afectate fiind judeţele Bacău şi Vrancea. Au fost afectaţi 1.551 kilometri de drumuri forestiere din fondul statului, precum si 112 kilometri din cel privat.De asemenea, au fost inundate aproximativ 10.000 hectare de pădure, cantitatea de lemn rezultată în urma rupturilor şi doborâturilor fiind de circa 136.000 metri cubi.Au mai suferit pierderi şi pepiniere, răchitării, păstrăvării, baraje şi unele împrejmuiri. Lupu a precizat că defrişarea ilegală a suprafeţelor împădurite reprezintă una din cauzele care au determinat producerea inundaţiilor.


44. Se scumpeşte pâinea cu 10%

Din cauza inundaţiilor, preţul pâinii va creşte cu 10% în următoarele două luni, apreciază reprezentanţii Federaţiei Sindicatelor Agrostar, citaţi de A.M. Press. Aceştia consideră că scumpirea va fi cauzată de majorarea preţurilor la produsele importate, respectiv de calitatea slabă a recoltei de grâu din acest an, grâu care va fi declarat furajer. Nu în ultimul rând, sindicaliştii consideră că această creştere de preţuri este şi o urmare a greşelilor de politică agricolă.


45. Nici un producător agricol nu este interesat de primele la export Prin ordin al ministrului Agriculturii, se vor da 800.000 lei/hl de vin exportat în afara UE

Nici un producător agricol nu a depus documentaţia pentru a solicita prime la export. Deşi au la dispoziţie 423 miliarde de lei din bugetul pe 2005 al Ministerului Agriculturii, cei care produc vin, legume, ulei, zahăr, preparate din carne şi lapte nu sunt interesaţi să exporte în ţări din afara Uniunii Europene. "Producătorii nu prea sunt interesaţi de aceste subvenţii. Până acum nu am primit nici o solicitare", ne-a declarat Constantin Popescu, şef serviciu în Ministerul Agriculturii. O cauză a lipsei de interes este şi incapacitatea ministerului de a reglementa această problemă. Abia acum, după şapte luni, conducerea ministerului încearcă să avizeze un ordin care se referă însă numai la exportul de vin. Doar producătorii de vin au avut subvenţii. "În două săptămâni sperăm să putem publica actul normativ, ca dupa

19





aceea cei interesaţi să poată depune cererile. Vom acorda o primă de 800.000 lei/hl de vin exportat în afara Uniunii Europene. Bani se vor da numai pentru o cantitate de 8.080 hl", a precizat Popescu. Aceasta, în timp ce producătorii de vin solicitau un sprijin de 15.700 lei/litru de vin exportat, pentru o cantitate de 100.000 hl vin şi 50.000 hl sampanie. De altfel, şi anul trecut au fost acordate prime la export numai producătorilor de vin, pentru că numai aceştia au solicitat. Oricum, din cei 8.080 hl care puteau fi exportaţi, cereri s-au depus pentru doar 1.400 hl. În 2004 au fost alocate 3 miliarde de lei şi s-au utilizat doar 550 milioane de lei, fiind acordaţi 450.000 lei/hl. Banii neutilizaţi vor fi redistribuiţi către alte sectoare Producătorii de ulei, zahăr, preparate din carne şi lapte spun că primele la export ar trebui să fie destul de mari pentru a acoperi costurile cuceririi unor pieţe noi sau recuceririi unora pierdute în ultimii ani. În plus, producătorii spun că nu reuşesc să acopere nici necesarul intern, ceea ce face ca exportul să însemne un efort prea mare pentru ei. "Producătorii de lactate s-au arătat interesaţi la un moment dat, dar, când le-am cerut documentaţia completă, au renunţat", spune reprezentantul ministerului. Pentru că nu se depun cereri, conducerea Ministerului Agriculturii a decis ca sumele care vor rămâne să fie alocate în alte scopuri. "Banii rămaşi neutilizaţi vor fi redistribuiţi către alte sectoare", ne-a spus Constantin Popescu.


46. Defrişări în pădurile din Uricani 2.000 de hectare, puse la pământ

Pădurile din zona oraşului hunedorean Uricani au fost defrişate masiv. Autorităţile cer un control urgent de la Regia Naţională a Pădurilor pentru că există suspiciuni că angajaţi ai Ocolului Silvic sunt mână în mână cu tăietorii ilegali de copaci. Dar nici proprietarii particulari ai pădurilor nu sunt nevinovaţi, adică tocmai cei care acum au privit neputincioşi cum se prăvăleşte muntele peste ei.Pe raza oraşului, cu tot cu localităţile adiacente - Valea de Brazi şi Câmpu lui Neag - exista în evidenţe circa 15.000 de hectare de teren împădurit. În realitate însă, aproape 2.000 de hectare de pădure au fost defrişate. Primarul din Uricani, Dănuţ Odagiu Buhaescu, crede că cea mai mare vină pentru acest dezastru ecologic o poartă chiar reprezentanţii Ocolului Silvic, care ar trebui, de fapt, să protejeze pădurea."Cât poate să taie omul? Amărâtul îşi ia, acolo, un brad de Crăciun sau lemne de foc, dar nu mii de hectare", a spus edilul. În plus, acesta susţine că şi reprezentantul Primăriei însărcinat cu aceste probleme poartă o parte din vină în ceea ce priveşte tăierile abuzive şi a afirmat că va demara o anchetă internă imediat ce va termina de evaluat pagubele produse de inundaţii şi alunecari de teren."Cum a ştiut să se zbată pentru altele, de exemplu pentru vânzarea terenului care a aparţinut unui composesorat, ar fi putut să se zbată şi în acest caz. Nu acuz pe nimeni, dar voi face o ancheta internă", a adaugat primarul. Totuşi Dănuţ Buhaescu nu îi disculpă în totalitate pe proprietarii terenurilor împădurite şi a exemplificat cu situaţia unui

localnic din Valea de Brazi care, susţine edilul, şi-a tăiat toată pădurea, "iar când au avut loc alunecările de teren tot el era cu gura mare". Pentru a stopa defrişările ilegale, ale căror consecinţe au fost resimţite din plin de localnici la mijlocul acestei luni, când muntele a alunecat peste casele oamenilor, primarul din Uricani a solicitat de urgenţă un control neutru al Regiei Naţionale a Pădurilor care să descopere şi să îi pedepsească pe vinovaţi.


47. S-au stabilit subvenţiile pentru culturile de toamnă

Persoanele care vor să investească în agricultură au toate motivele de bucurie. A apărut legea privind stimularea investiţiilor în agricultură, act normativ prin care sînt reglementate modalităţile de alocare a fondurilor pentru dezvoltarea şi modernizarea agriculturii şi pentru crearea şi consolidarea structurilor agricole de tip european. Cei care vor să obţină de la bancă un astfel de credit trebuie să aibă un plan de afaceri fezabil. Îndeplinirea acestei obligaţii îi conferă beneficiarului o reducere a sumei de rambursat de pînă la 20 la sută din valoarea creditului. Fermierii vor putea lua credite pe termen lung de pînă la 10 ani, cu o perioadă de graţie cuprinsă între 1 şi 5 ani, dobînda percepută de bancă fiind cea a pieţei. Beneficiarii creditelor vor garanta restituirea cu bunuri prezente şi viitoare (obţinute ca urmare a creditului primit) active sau culturi agricole, asigurate în prealabil. Creditele vor putea fi folosite şi pentru a asigura cofinanţarea în cazul în care se accesează fonduri SAPARD. "Agricultorii aşteaptă de multă vreme o astfel de lege. Sperăm să apară în timp optim şi normele de aplicare să se poată trece efectiv la accesarea creditelor. În 45 de zile, oamenii au timp să-şi mai pună la punct planurile de afaceri, dacă s-au gîndit deja la investiţii în domeniu", ne-a spus director executiv al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, dl Daniel Drăgan. În plus, au fost stabilite şi subvenţiile pentru culturile din toamnă. Pentru un hectar de teren cultivat se va oferi un sprijin financiar între 1.750.000 de lei şi 400.000 de lei vechi, sub formă de bonuri valorice pentru procurarea de motorină, îngrăşăminte, pesticide şi seminţe. În ceea ce priveşte subvenţiile pentru crescătorii de animale, acestea au fost modificate doar la carnea de vită. Pentru a stimula creşterea viţeilor, subvenţiile au crescut de la 6.000 de lei vechi/kg de carne la 14.000 de lei vechi/kg de carne, dacă animalul va fi sacrificat într-un abator autorizat.


48. Mierea ecologică românească, la mare căutare în străinătate Apicultorii se plâng ca obţin mai puţină miere din cauza ploilor

Petru Tivadar, din Sighetu Marmaţiei, are 116 familii de albine care produc câteva tone de miere ecologică anual. Din cauza vremii nefavorabile din această vară, producţia va fi mai mică decât de obicei. "Timpul rece şi ploaia nu ne-au permis să avem aceeaşi cantitate de miere ca în anii

20





trecuţi. Este nevoie de mai mulţi curenţi de aer mediteranean care însă s-au lăsat aşteptaţi anul acesta", a arătat Petru Tivadar. Mierea bio obţinută este comercializată prin mai multe magazine din vestul ţării, dar şi prin distribuitori naţionali. "Avem miere de salcâm, de tei şi floarea-soarelui pe care o vindem numai în ţară. Nu putem exporta pentru că noi suntem o asociaţie familială şi producem puţin. Ar fi nevoie de cantitate mai mare de miere pentru a putea intra pe alte pieţe", a mai spus Tivadar. Românii mai mult privesc decât cumpără miere eco În general, sunt firme sau asociaţii care se ocupă cu exportul. Ei achiziţionează miere eco de la mai mulţi apicultori şi apoi încheie contracte cu parteneri din străinătate. Un astfel de exemplu este cel al Asociaţiei Crescătorilor de Albine, filiala Târgu Mureş, care exportă anual în jur de 180 tone de miere bio. "Vindem toată producţia de miere de salcâm, tei, floarea-soarelui şi polifloră în Germania şi nu putem face faţă cererii. Partenerii noştri ne solicită o cantitate mai mare, dar, din păcate, anul acesta vom avea mai puţina miere din cauza ploilor care au spălat polenul şi nu au lăsat albinele să-şi facă treaba", ne-a precizat Dorin Dogar, reprezentantul Asociaţiei. Mierea care ajunge în Germania provine de la 33 de apicultori din Mureş şi alţi câţiva din alte zone. Dogar spune că nu livreaza nimic în ţara pentru că "la noi nu există un segment de piaţă orientat spre produsele ecologice". "În plus, magazine specializate pentru produse bio nu există decât în Bucureşti, iar vânzarea în străinătate este avantajoasă pentru că primim banii imediat şi nu aşteptăm ca agenţii economici să vândă marfa şi să ne restituie banii. La noi, mulţi se arată intersaţi de astfel de alimente care sunt mult mai sănătoase, dar puţini cumpără. Principalul motiv este preţul produselor bio care este cu 20% mai mare decât cel al produselor convenţionale, iar românii preferă în general să cumpere mâncare ieftină, nu neapărat de calitate", a mai arătat Dogar. Mierea din Brazilia şi Argentina scade preţurile în Europa Apicultorii care exportă miere bio se plâng că, anul acesta, pe lângă problema legată de poducţia mică, a mai apărut şi o scădere a preţului pe piaţa europeană. "Comparativ cu anul trecut, în comunitatea europeană, preţul a scăzut cu 40-45%. Această situaţie a apărut ca urmare a intrării pe piaţă a Braziliei şi Argentinei. Ei aduc miere eco mult mai ieftină întrucât condiţiile de mediu le permit să producă pe tot parcursul anului şi la preţuri mai mici", a arătat Dorin Dogar. El spune că preţurile diferă destul de mult între ţările europene. Dacă în Germania un borcan de 500 grame de miere bio costă pe raft în jur de patru euro, în Franţa şi Italia este mai mic ajungând chiar la 2,80 euro, în timp ce Anglia are preţurile cele mai ridicate.


49. În toamnă, zahărul va fi mai scump cu 30%

Preţul zahărului se va majora cu până la 30% începând cu luna septembrie, ca urmare a creşterii cotaţiilor pe piaţa internaţională, dar şi a scumpirii utilităţilor, a declarat preşedintele Patronatului Zahărului, Ioan Armenean. "O mare parte din fabrici prelucrează zahăr din import'', a afirmat Armenean, precizând că preţul zaharului la bursele

internaţionale a crescut începând cu luna mai cu 40%, până la 220 dolari pe tonă. În acelaşi timp, majorarea preţurilor la petrol pe plan mondial a determinat şi o cerere mai mare pentru zahăr, întrucât din acesta se obţin biocarburanţi. "Primele vapoare cu zahăr importat vor intra în ţară în august-septembrie, iar influenţa în preţ va începe să se vadă'', a menţionat Armenean. Şi pentru zahărul din sfeclă este preconizată în următoarele două luni o majorare a preţurilor cu 20-25%. Potrivit datelor organizaţiei, suprafeţele cu sfeclă de zahăr însămânţate în acest an este de 21.926 hectare, din care au fost calamitate 779 hectare. Necesarul intern de consum este de circa 550.000 de tone pe an, diferenţa fiind acoperită de importuri de zahăr alb, dar şi de zahăr brut, care este ulterior prelucrat.


50. România nu este în stare să cheltuiască fondurile SAPARD Administraţia are la dispoziţie un miliard de euro

România va avea dificultăţi în utilizarea în totalitate a fondurilor europene, spun oficialii Agenţiei SAPARD. "Din cele 210 milioane euro alocate prin Programul SAPARD şi pe care trebuie să le cheltuim anul acesta, până acum am autorizat plata a 140 milioane euro, iar până în octombrie sperăm să mai dăm 100 milioane euro. Probleme vor apărea anul viitor când va trebui să plătim 640 milioane euro şi nu avem garanţia că vom reuşi din cauza lipsei angajamentelor", a declarat Dan Gherghelas, director general adjunct al Agenţiei SAPARD. Oficialii români speră că până la finalul acestui an să depună cereri de finanţare cât mai multe persoane. "Momentul cel mai greu va fi la sfârşitul anului acesta şi apoi anul viitor", spun reprezentanţii Agenţiei SPARAD. Ţara noastră are alocat în fiecare an în jur de 210 milioane euro. Dacă anul trecut a trebuit să cheltuim banii acordaţi pentru anul 2000, anul acesta trebuie să-i utilizăm pe cei alocaţi anului 2001, iar anul viitor vor trebui cheltuiţi banii aferenţi a doi ani de finanţare: 2002 si 2003. În total, România are la dispoziţie peste un miliard euro. "Până acum au fost efectuate plăţi de 341 milioane euro, adică în jur de o treime. Gradul de angajare este de 65%", a mai spus Gherghelas. El nu a exclus posibilitatea ca ţara noastră să ajungă în situaţia de a pierde o parte din banii europeni, spunând că multe ţări comunitare dau bani înapoi din cauza unor plăţi eronate sau a lipsei angajamentelor. "Va fi un obiectiv foarte sever şi greu de îndeplinit să cheltuim anul viitor toţi banii", a mai arătat Gherghelas. Proiectele distruse de inundaţii vor primi bani pentru refacerea construcţiilor Conducerea Agenţiei SAPARD încearcă să mărească gradul de absorbţie al fondurilor prin majorarea contribuţiei publice la proiectele private din zonele calamitate. Cum Guvernul a declarat calamitate 41 de judete, aproape toate proiectele vor putea beneficia de acest avantaj, dacă propunerea va fi agreată de Bruxelles. În acest sens, Ministerul Agriculturii a propus Comisiei Europene unele modificări şi redistribuiri de fonduri care vizează şi creşterea până la 75% a contribuţiei publice la proiectele private (care până acum era de maximum 50%). "Principala solicitare are în vedere

21




redistribuirea a cel puţin 70 milioane de euro către proiectele din cadrul Măsurii 2.1, singura cu finanţare publică de 100%. Apoi, vrem să introducem unele submăsuri noi care să se refere la construcţia de diguri şi la lucrări de alimentare cu apă. Vrem o redistribuire a banilor pentru refacerea proiectelor afectate de inundaţii şi vom acorda fonduri cu prioritate către proiectele de infrastructură. Oricum, toate proiectele din zonele calamitate, indiferent de măsura, vor avea prioritate la finanţare", a declarat Samoilă Szabo, director general al Agenţiei SAPARD. El a spus că un răspuns de la Comisia Europeană va veni la sfârşitul lunii septembrie. Pentru a primi bani europeni pentru refacerea lucrărilor, beneficiarii proiectelor distruse de ape vor trebui să elaboreze un nou proiect tehnic. "În lunile următoare vor putea elabora proiectele, iar lucrările vor demara cel mai probabil în martie-aprilie anul viitor. Beneficiarii vor primi diferenţa de bani până la un milion de euro în funcţie de valoarea iniţială a proiectului. Dacă va fi necesar vom da şi mai multi bani, în funcţie de răspunsul Comisiei Europene", a precizat Dan Gherghelas.


51. 80% din producţia de viţă-de-vie din judeţul Buzău, calamitată

Dupa dezastrul întâlnit la culturile de grâu, unde circa 90 la sută din producţie este afectată de procesul de încolţire a bobului în spic, făcând grâul slab calitativ, iată că nici viţa-de-vie nu a scăpat mai uşor de capriciile vremii.În judeţul Buzău, din punct de vedere cantitativ, grâul atinge un record - 120.000 de tone de pe 80 la sută din suprafaţa cultivată, însă plantaţiile de viţă-de-vie sunt compromise în proporţie de peste 80 la sută.Alexandru Nartea, şef sector în cadrul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Buzău, a declarat că producătorii din Buzău solicită despăgubiri pentru calamitaţi. "De pe suprafaţa de 38.039 de hectare cultivate cu grâu, s-a obţinut o producţie medie de 2.883 de kilograme la hectar, reprezentând 94 la sută din estimări, dar din punct de vedere calitativ recolta obţinută are un grad de încolţire între 1 si 18 la sută, fiind refuzată în mare parte de fabricile de pâine", a precizat acesta."În schimb, plantaţiile de viţă-de-vie sunt afectate în totalitate de mană şi făinare, de pe cele 9.500 de hectare cu viţă nobilă estimându-se o producţie de doar 20 la sută din cea normală", a mai spus specialistul buzoian. Nartea consideră că 22.000 de hectare cultivate cu grâu şi 309 hectare cu viţă-de-vie care sunt asigurate şi întrunesc condiţiile de a fi declarate culturi calamitate din cauza precipitaţiilor abundente şi de lungă durată, iar producătorii ar trebui să primească, conform legii, despăgubiri.


52. Deşi au la dispoziţie zece miliarde de lei, Crescătorii de sturion, ştiucă, somn şi şalău nu au cerut nici un leu

ca subvenţie Motivul: statul a impus condiţii greu de îndeplinit

Crescătorii de sturion, somn, şalău şi ştiucă nu sunt interesaţi de banii Guvernului. Deşi producătorii agricoli care se ocupă cu creşterea acestor specii de peşte primesc începând de anul acesta subvenţii de la stat, după şapte luni, la Ministerul Agriculturii nu a ajuns nici o cerere de solicitare a sprijinului. "Nu am primit până acum nici un dosar, dar probabil că direcţiile agricole vor primi cereri în perioada următoare", ne-a declarat Adrian Ionascu, purtător de cuvânt al Agenţiei Naţionale de Pescuit şi Acvacultură. În ciuda eşecului evident al iniţiativei, reprezentanţii Ministerului Agriculturii au ţinut să adauge celor patru specii de peşte pentru care se dau bani încă una - crapul. Astfel, Guvernul a decis în şedinţa de săptămâna trecută să fie acordate subvenţii şi pentru un milion de kilograme de crap destinate consumului. Crescătorii nu se înghesuie la banii guvernamentali pentru că statul a impus nişte condiţii greu de îndeplinit. Astfel, pentru a putea beneficia de subvenţii, producătorii din acvacultură trebuie să livreze la unităţile de comercializare şi procesare autorizate minim 100 de kilograme din una dintre specii, iar livrarea să se efectueze cu respectarea condiţiilor privind ambalarea, etichetarea, gradul de prospeţime şi calibrajul. Cererea poate fi depusă în termen de 30 de zile de la data efectuării plăţii pentru peştele livrat, împreună cu o copie a licenţei de acvacultură, emisă de Ministerul Agriculturii. De asemenea, solicitanţii trebuie să depună o copie a certificatului de înregistrare al societăţii comerciale, a facturii fiscale de vânzare a peştelui de consum, a autorizaţiei sanitar-veterinare pentru desfăşurarea activităţii de acvacultură şi a certificatului sanitar-veterinar de transport. Oficialii ministerului spun că prin acordarea acestui sprijin încearcă să determine crescătorii de peşte să se organizeze în asociaţii şi să-şi întocmească planuri de activitate. Suma totală alocată de stat pentru aceste subvenţii este de zece miliarde de lei, dar producătorii nu s-au lăsat convinşi, deşi pot primi câte 12.000 lei/kg de şalău şi de somn pentru 50.000 kg, respectiv, 100.000 kg livrate spre consum. Crescătorii de ştiucă au posibilitatea să încaseze de la stat pentru 10.000 kg câte 8.000 lei/kg, aceeaşi sumă putând primi şi crescătorii de crap. Cele mai mari sume au fost alocate pentru sturion - 4.000 lei/kg pentru 3.000 kg.


53. Inundaţiile au distrus 130 proiecte de infrastructură rurală realizate cu fonduri SAPARD Valoarea pagubelor pentru 30% din proiectele afectate este de aproape 160 miliarde lei

În urma calamitaţilor din acest an 130 proiecte de infrastructură rurală realizate prin Programul SAPARD au fost distruse total sau parţial, conform estimărilor realizate până la această dată de Agenţia SAPARD. Valoarea totală a pagubelor provocate la nivel naţional, calculate pentru aproximativ 30% din proiectele calamitate, se ridică la 158,570 miliarde lei. Dacă ploile din lunile aprilie-mai au afectat 47 de investiţii, inundaţiile din iulie au distrus total

22





sau parţial 83 de proiecte. Pentru reabilitarea a zece proiecte afectate de inundaţiile din mai, specialiştii Agenţiei SAPARD au stabilit că sunt necesare 2,320 miliarde lei, dar sumele de care va fi nevoie pentru realizarea lucrărilor de reabilitare pentru toate cele 47 de proiecte afectate nu pot fi apreciate decât după finalizarea tuturor evaluărilor. Inundaţiile din luna iulie au mai distrus încă 83 de proiecte de infrastructură rurală, valoarea totală a pagubelor fiind de 156,230 miliarde lei. Au fost afectate în proporţie de peste 40% consiliile locale din Vrancea (Cirligele şi Racoasa), Vaslui (Lipovăt) şi Bacău (Agas şi Asau). În Regiunea 2 Constanţa (judeţele Buzău, Galaţi, Constanţa, Vrancea) au fost înregistrate până în acest moment pagube de 70,250 miliarde lei la 30 de proiecte de infrastructură rurală, iar în Regiunea 1 Iaşi (Vaslui, Bacău, Neamţ, Botoşani, Suceava) pagubele se ridică la 71,7 miliarde lei, fiind afectate 28 de proiecte. În Regiunea 3 Târgoviste (Teleorman, Argeş, Prahova) au fost distruse 15 proiecte, valoarea aproximativă a pagubelor fiind de 3,230 miliarde lei, pentru 47% din proiectele afectate. În Regiunea 4 Oltenia (Olt, Vâlcea) au fost afectate de inundaţii 10 proiecte, valoarea totală a pagubelor fiind 11 miliarde lei.


54. Dupa aderare, României i se poate "fura" cota de lapte procesat

Judeţul Mureş, după efectivele de animale (vaci şi juninci de lapte) se află pe locul II în ţară, însă ocupă primul loc la producţia de lapte, cu 103 milioane de hectolitri anual. De asemenea, în acest judeţ există cea mai puternică asociaţie profesională a crescătorilor de taurine din România, cu 4.000 de membri organizaţi în 63 de filiale. În aceste condiţii, senatorul Kelemen Attila, preşedintele Comisiei pentru agricultură din Senat, s-a pronunţat, la Târgu Mureş, pentru a se dezvolta sistemele locale de procesare a laptelui, fiindcă, altfel, "Europa va veni peste noi". Kelemen a subliniat că României i s-a alocat o cotă naţională de 3,3 miliarde de litri lapte, la o producţie de 2,8 miliarde. "Însă noi am procesat doar 1,2 miliarde de litri, restul fiind folosit în scopuri personale sau, mai grav, vândut la flacon de doi litri în pieţe; sunt cantităţi necontrolabile. Deja pândesc firme olandeze, italiene, franceze sau israeliene, care vânează cotele noastre. Ele se vor oferi să facă gratuit preluarea şi procesarea, însă în timp pierdem, aşa cum s-a întâmplat în Ungaria, care şi-a pierdut peste 90% din cota naţională".


55. Cazanele de ţuică şi rachiu vor fi monitorizate, până la integrarea în UE. Urmează accizarea

Pentru a preîntâmpina efectele negative ale majorării accelerate a accizelor la alcool, tutun şi combustibili asupra încasărilor bugetare, guvernul a hotărât ieri să trimită în control la producătorii şi comercianţii acestor produse

echipe mixte de verificare, de care nu vor scăpa nici persoanele fizice care deţin cazanele de ţuică. Inventarierea cazanelor de ţuică, precum şi a producţiei realizate de acestea, constituie o etapă premergătoare adoptării legislaţiei europene, care prevede autorizarea acestora.

În cadrul negocierilor cu UE, România a obţinut o derogare pentru producătorii individuali, astfel încât fiecare familie va avea dreptul să producă o cantitate de 50 de litri de ţuică, cu o concentraţie alcoolică de 40%, la care nivelul accizei va fi redus la jumătate din nivelul practicat în mod normal.

Există 30.000 cazane neautorizate

Echipele mixte de control, prin intermediul autoritãţilor locale, vor lua mãsuri de identificare a cazanelor din gospodãriile individuale (şi determinare a cantităţilor produse), utilizate la obţinerea ţuicii şi a rachiurilor din fructe, destinate consumului propriu sau pentru comercializare.

Datele astfel obţinute vor fi centralizate lunar, inventarierea fiind necesară în perspectiva aplicării legislaţiei europene, care prevede accizarea cantităţilor de ţuică şi rachiuri destinate vânzării pe piaţă. Romulus Dascălu, preşedintele organizaţiei patronale GARANT, ne-a declarat că organizaţia pe care o conduce a inventariat până acum circa 30.000 de cazane de ţuică în toată ţara.

Doar 200 dintre acestea sunt autorizate să funcţioneze. Pentru restul, adică peste 99% dintre cazane, nu se plăteşte nici o taxă la stat. Astfel, cazangii care fabrică ţuică, rachiu şi palincă obţin nişte profituri uriaşe. "Posesorul unui cazan obişnuit care are capacitate de 100 litri pe zi poate câştiga într-un sezon două-trei miliarde lei”, ne-a spus Dascălu.

Trei miliarde lei profit pe sezon

Potrivit estimărilor făcute de Garant, ţuica şi rachiul reprezintă o treime din consumul de băuturi alcoolice la nivel naţional. "Practic, reprezintă producţia băuturi obţinute de la cazane reprezintă echivalentul a 500.000 hectolitri de alcool”, a precizat Dascălu. Într-un an se pot obţine aproximativ 120-140 milioane de litri de ţuică, rachiu şi palincă, producţie care nu aduce nici o contribuţie la bugetul statului. Dascălu ne-a mai spus că statul pierde din această "afacere” cam 200 milioane euro anual. Preşedintele Garant susţine că ANAF a adoptat această măsură de identificare a cazanelor de ţuică a fost luată în urma presiunilor făcute de producătorii din industria alcoolului care se plângeau de concurenţă neloială. "Însă, nu cred că va fi pusă în aplicare în acest an, poate la anul”, consideră Dascălu. Acesta a precizat că identificarea şi autorizarea cazanelor de ţuică este o cerinţă europeană.

"Nu putem intra în Uniunea Europeană cu aceste cazane neautorizate”, a conchis preşedintele Garant.

23




Antrepozitele, ţinta principală

Echipele mixte vor fi alcãtuite din reprezentanţi ai Agenţiei

Naţionale de Administrare Fiscală, Ministerului Agriculturii, Ministerului Sãnãtãţii, Ministerului

Administraţiei şi Internelor, Ministerului Economiei şi Comerţului, Autoritãţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului şi ai organizaţiilor patronale reprezentative pe ramurã.

Primul target al acestor echipe, care vor fi coordonate de o Comisie centrală, va fi respectarea legii în atrepozitele fiscale, în special legalitatea deţinerii licenţelor de fabricaţie şi a autorizaţiilor de antrepozit. Practic, verificările vor viza condiţiile concrete de lucru şi măsura în care acestea corespund cu cele declarate la obţinerea licenţei de fabricaţie. Şi pentru ca toţi reprezentanţii instituţiilor statului să-şi justifice prezenţa pe teren, vor fi controlate şi modul de respectare al prevederilor legale privind protecţia consumatorului şi cele de igienă şi sănătate publică.

Verificarea va începe cu prevalarea de probe pentru toate produsele distribuite şi comercializate, în vederea stabilirii calităţii şi concentraţiei alcoolice, precum şi modul de respectare a legii în ceea ce priveşte definirea, descrierea şi prezentarea acestora.

În cazul în care se constată că nu sunt respectate condiţiile de acordare şi deţinere a licenţelor de fabricaţie sau a autorizaţiilor de antrepozite fiscale de producţie, inspectorii vor sigila instalaţiile şi vor sesiza organele fiscale, pentru stabilirea obligaţiilor fiscale suplimentare, dar şi organele de urmărire penală, dacă se constată o infracţiune.


56. Consumul de produse lactate a crescut cu 25%

Piaţa produselor lactate din România a înregistrat în intervalul 1998-2004 cel mai rapid ritm de creştere dintre statele în curs de dezvoltare, relevă un studiu realizat de Euromonitor International.Potrivit raportului “Pieţele mondiale de produse lactate“, România se situează pe primul loc, cu o creştere medie anuală în perioada menţionată de 25,8%, fiind urmată de Venezuela -cu 21,6% şi de Viet-nam - cu 16%.Studiul ia în calcul 53 de ţări şi are la bază analiza vânzărilor de produse lactate la nivel global, regional şi naţional.Piaţa românească a produselor lactate este estimată de firma de consultanţă la aproape un miliard de dolari la nivelul anului trecut, în vreme ce vânzările din Venezuela s-au situat la aproximativ 2,2 miliarde de dolari, iar cele din Vietnam la circa 300 de milioane de dolari. La nivel global, ţările în curs de dezvoltare au înregistrat cea mai rapidă creştere a pieţelor de produse lactate. Conform studiului, unul dintre principalele motive ale acestor majorări îl reprezintă urbanizarea ţărilor în curs de dezvoltare, fenomen care a dus la erodarea obiceiurilor tradiţionale de consum şi a încurajat dezvoltarea sectorului de retail. Totodată, expansiunea geografică a principalilor producători şi companii de retail din lume a avut un rol important în dezvoltarea economiilor în curs de dezvoltare.


PROMOVARE ÎN AGRICULTURĂ ŞI INDUSTRIA ALIMENTARĂ

24

Materialele publicate în acest buletin informativ sunt procesate de personalul consorţiului format din Institutul de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea, Global Services Group S.R.L. şi Asociaţia Română pentru Agricultură Durabilă Fundulea şi reprezintă preluări din sursele deschise de informaţie şi din lucrările specialiştilor participanţi la proiect. Răspunderea pentru conţinutul materialelor publicate aparţine în totalitate autorilor acestora.



new eu twinning project within the romanian … · web viewtitle new eu twinning project within the...

Documents