o analiza a aspectelor critice din adolescenta

8/19/2019 O Analiza a Aspectelor Critice Din Adolescenta

1/16

[Type the document title]

O ANALIZĂ A ASPECTELOR CRITICE DIN ADOLESCEN Ă Ț

PSIHOPEDAGOGIA ADOLESCEN ILOR,ȚTINERILOR I ADUL ILOR Ș Ț

1


2/16


Cuprins

1. Argument2. Formarea i entit! ii, a "ara"teru#ui i a$umarea e ro#uriț ș

a. Formarea i entit! ii i %roeme#e a o#e$"en eiț ș țb. Formarea "ara"teru#uic. A$umarea e ro#uri 'n a o#e$"en !ț

(. De%en en a )$. in e%en en a 'n ra%ort "u *ami#ia nu"#ear!ț ța. A o#e$"en a "a %erioa ! e tran+i ieț ț&. S"o%uri#e a o#e$"entu#ui i %erioa a e "ri+!șc. In i)i uaread. Sti#u# %arenta#

. A o#e$"entu# i re#a ii#e "u "ei e a"eea i )-r$t!ș ț șa. Prietenia i ga "aș ș&. Re#a ii#e romanti"eț

O ANALIZĂ A ASPECTELOR CRITICE DIN

ADOLESCEN Ă Ț

2


3/16


1. Argument Adolescen a marchează o cre tere nu doar din punctul de vedere al schimbărilor fizice, ci iț ș ș

în privin a competen elor cognitive i sociale, a autonomiei, stimei de sine i intimită ii.ț ț ș ș țAutodefinirea sinelui la adolescen i se realizează în func ie de rela iile cu societatea în totalitatea eiț ț ț(în primul rând cu familia, apoi cu cei de aceea i vârstă i cu alte forme ale societă ii, dar i cuș ș ț ș propria persoană). În această privin ă, se manifestă problemele specificeț adolescen ei: tensiuneațdintre el i societate, câ tigarea independen ei fa ă de părin i, alegerea carierei i aș ș ț ț ț ș stilului de via ă,ț

via a se uală etc.ț

2. FOR AREA IDENTIT/ II, A CARACTERULUI I ASU AREA DE ROLURIȚ Ș2.1. Formarea i entit! ii i %roeme#e a o#e$"en eiț ș ț

2.1.1. Teoria #ui Eri0 Eri0$on!el care define te conceptul de identitate este "ri# "ri#son ($%&'). !onform acestuia,ș

identitatea egoului constă într oconcep ie coerentă despre sine alcătuită din obiectivele, valorileț i credin ele fa ă de care persoana este ferm angajată”ș ț ț 1. *erioada adolescen ei este caracterizată deț

căutarea identită ii ca parte a unui proces esen ial, care este întemeiat pe achizi iile din stadiile deț ț ț

1 Apud +iane ". *apalia, all- end#os /lds, 0uth +us#in 1eldman, Dezvoltarea umană , "d. 2rei,3ucure ti, 45$5, traducere de Anacaona 6ândrilă onetto, p. 7%5.ș

3


4/16


vârstă anterioare ale individului i care, de i are în vedere pregătirea pentru provocările pe careș șvârsta adultă le presupune, nu se încheie în totalitate în adolescen ă, problemele identitare putândțapărea pe tot parcursul vie ii adulte.ț

*otrivit lui "ri#son, pentru a deveni un adult unic, cu un sentiment al sinelui coerent i cu un rolșstabil din punct de vedere social, individul trebuie să rezolve în adolescen ă criza dintre identitate iț șconfuzia identită ii sau confuzia de rol. 2rei ar fi problemele ma8ore pe care tinerii trebuie să lețrezolve, astfel încât să atingă stadiul ultim al formării identită ii: alegerea unei profesii, stabilireațvalorilor după care î i vor desfă ura via a i conturarea identită ii se uale. *erioada în care acesteaș ș ț ș țse dezvoltă poartă denumirea de moratoriu psihosocial, reprezentând perioada de pauză pe care ooferă adolescen aț 9 i care ș le permite tinerilor să caute angajamente cărora să le poată rămânecredincio iș 94. +acă procesul formării identită ii e uează, atunci se a8unge la starea de confuzie aț șidentită ii, care împiedică atingerea maturită ii psihice. Însă, dacă procesul este rezolvat,ț țadolescen ii dezvoltă fidelitatea ca virtute (ț loialitate sus inută, credin ă sau sentimentul de aț ț apar ine unei persoane dragi sau prietenilor i tovară ilor ț ș ș 9, dar i ș identificarea cu un set devalori, o ideologie, o religie, o mi care politică, o activitate creativă sau un grup etnicș 97).

2.1.2. Teoria #ui ame$ E. ar"ia*lecând de la teoria lui "ri#son, psihologul ames ". 6arcia a dezvoltat conceptul de stare a

identită ii, reprezentând starea dezvoltării eului în func ie de prezen a sau nu a crizei i a anga8ării,ț ț ț șelemente cu un rol crucial în formarea identită ii. !riza reprezintă, conform lui 6arcia, perioada dețluare con tientă a deciziilor, pe când anga8area presupune implicarea într un sistem de credin e sauș țîntr o ocupa ie. Astfel, clasificarea psihologului cuprinde patru statusuri de identitate la adolescen i:ț țdobândirea identită ii, identitatea în moratoriu, forcluderea (prescrierea) identită ii i difuzia deț ț șidentitate. ;om realiza o descriere a fiecărui tip de stare în parte.


5/16


largă. +e asemenea, dintre toate statusurile, indivizii cu identitate dobândită prezintă cel mai solidata ament fa ă de familie.ș ț


6/16


!el de al patrulea status al identită ii, cel difuz, are drept caracteristici ț absen a angajării iț șindecizia cu privire la problemele de via ă importanteț 9%.


7/16


credin a că realizarea academică face parte din identitatea de grupț 9$4. a demonstrat că perceperea discriminării la începuturile adolescen ei poate împiedica o formare pozitivă ațidentită ii, astfel încât pot apărea probleme de comportament sau depresie. 1actorii care potț

împiedica aceste rezultate sunt afectivitatea parentală, prietenii prosociali i rezultate colareș șsatisfăcătoare. pre deosebire de popula ia generală, la adolescen ii minorită ilor, stima de sineț ț țcre te odată cu vârsta, un factor esen ial care contribuie la aceasta fiind mediul familial.ș țDn concept de bază în această privin ă este socializarea culturală, care are în vedere ț practicile

parentale prin care copiii înva ă despre mo tenirea lor rasială etnică i prin care sunt promovateț ș ș

practicile culturale i mândria culturalăș 9$7.

2.2. Formarea "ara"teru#uichimbări ma8ore se produc în adolescen ă în sfera caracterului sub influen a rela iilor sociale, aț ț ț

interac iunii cu ceilal i oameni. Dnele trăsături de caracter sunt formate anterior, iar în adolescen ăț ț țse consolidează, altele, chiar dacă vin dintr un stadiu anterior, la adolescen ă î i amplifică influen aț ș ți structura. +e e emplu, autonomia i independen a, care devin trăsături centrale în sistemulș ș ț

caracterial. *e lângă acestea, mai amintim responsabilitatea, conformismul sau nonconformismul,disciplina sau indisciplina, îndrăzneala justificată sau e#agerată, tendin a către criticism,ț

agresivitate, teribilism, nesocotirea normelor i modelelor morale &...', încrederea în sine,ș

demnitatea personală, respectul fa ă de sine i fa ă de altul, responsabilitatea fa ă de alegerile iț ș ț ț ș

deciziile proprii 9$=.

2.(. A$umarea e ro#uri 'n a o#e$"en !țAdolescentul este elev, face parte din grupuri, este membru al unei familii etc. 6odul în care î ișasumă roluri în aceste structuri îi structurează statutul său în societate. 0olurile sunt de trei feluri:naturale, obligatorii i programate social prin formele de bază ale organizării sociale (e : rolurile deș

vârstă, de se , de cetă enie, na ionalitae etc.)F dobândite, care sunt determinate de organizareaț țsocială mai largă i care presupun responsabilizarea adolescentului (e : rolul de elev, de membru alșunui club etc.)F rolurile poten iale i prospective, care se formează în func ie de aspira iile,ț ș ț țidealurile i dorin ele adolescentului. "le pornesc de la celelalte două categorii de roluri, astfelș ț

12 Ibid. , p. 7%=.

13 Ibid.

14 2inca !re u,ț si!ologia vârstelor , "d. *olirom,


8/16


încât, de e emplu, rolul de elev este punct de plecare pentru numeroase roluri prospective legatede activită i social-organizatorice te!nice, tiin ifice, politice etc.”ț ș ț 1/ 0olurile contribuie la formareaimaginii de sine i despre sine.ș

(. DEPENDEN A S. INDEPENDEN A 3N RAPORT CU FA ILIAȚ ȚNUCLEAR/

Adolescen a se caracterizează prin numeroase schimbări, motiv pentru care a fostțconsiderată a doua na tere. În această perioadă, are loc depă irea idendificării cu părin ii, ie irea deș ș ț șsub tutela familiei i integrarea în via a socială i culturală a comunită ii. În plus, adolescentulș ț ș ț parcurge etape decisive în cucerirea independen ei i a autonomiei fa ă de propria familie.ț ș ț $&

0olul familiei în dezvoltarea unui adolescent este resim it de acesta pe tot parcursul vie iiț țsale. 0ela iile cu părin ii în timpul adolescen ei au ca bază apropierea emo ională creată înț ț ț țcopilărie, iar aceste rela ii pregătesc terenul pentru calitatea rela iei cu un partener la vârsta adultă.ț ț $@

Adolescen ii simt tensiunea dintre dependen a de părin i si nevoia de a se îndepărta de ei, pe cândț ț ț părin ii, de i doresc independen a copiilor lor, au dificultă i în a i lăsa pe cont propriu. "chilibrulț ș ț țeste atins abia atunci când părin ii respectă grani a sub ire dintre a le acorda adolescen ilor ț ț ț țindepende ă suficientă i a i prote8a de gre elile cauzate de imaturitate. "ste necesară, a adar,ț ș ș șechilibrarea dintre prea multă libertate i prea multă intruziune.ș

2.1. A o#e$"en a "a %erioa ! e tran+i ieț țitemul familial reprezintă o unitate fundamentală de analiză. În elegerea rela iei părinteț ț

adolescent se realizează prin e aminarea anumitor procese intraindividuale (maturizarea cognitivă, pubertatea), procese interindividuale (apropierile de natură emo ională, tiparele de comunicare) iț șun număr de factori conte tuali (statutul socioeconomic, etnia).$' +in categoria proceselor

15 Drsula chiopu, "mil ;erza,Ș 0dolescen a. ersonalitate i limbajț ș , "d. Albatros, 3ucure ti, $%'%, p. 4$7.ș

16 2inca !re u,ț si!ologia vârstelor, "di ia a


9/16


intraindividuale, dezvoltarea cognitivă la începutul adolescen ei este caracterizată printr o stare dețtranzi ie cu profunde implica ii în rela ia părinte adolescent. pre deosebire de stadiile anterioare deț ț țdezvoltare, adolescentul dobânde te capacitatea de a gândi abstract i poate dezvolta i testa teoriiș ș ș

personale despre lumea din 8urul său. În această perioadă, figurile parentale se deidealizează ișdevin mai comple e, întrucât adolescentul descoperă că părin ii pot gre i uneori, că opiniile lor potț șfi nepotrivite sau că sus in valori i credin e care sunt contrare cu cele ale părin ilor.ț ș ț ț $%

2ranzi ia de la copilărie la adolescen ă reprezintă un oc important pentru sistemul familial.ț ț șÎnceputul adolescen ei poate fi văzut ca o tranzi ie de fazăț ț 45 G o schimbare discontinuă G, în care noimodele de interac iune se autoorganizează. În acest prag de instabilitate, episoadele conflictualețsunt semne ale schimbării ma8ore petrecute în sistemul părinte adolescent. +acă diferen a deț putere în copilărie dădea asigurări că scopurile parentale aveau întâietate, această ipoteză î i pierdeșdin valabilitate pe măsură ce adolescentul înaintează în vărstă, aspiră la putere în a i legitimaș propriile scopuri. Astfel, sunt mai multe anse pentru ca părintele să ac ioneze ca un agent ceș ț blochează scopurile adolescentului.94$ Aspecte pe care adolescentul le percepea ca fiind sub 8urisdic ia parentală sunt reevaluate i considerate decizii personale. e petrece, drept urmare, oț șreevaluare a ierarhiei membrilor din familie, adolescen ii străduindu se să ob ină rela ii maiț ț țegalitariste. 2impul petrecut in afara case i observarea modului de comportament al altor părin iș țsunt printre elementele declan atoare de credin ie i eluri incompatibile cu cele ale părin ilor.ț ț ș ț ț

2.2. S"o%uri#e a o#e$"entu#ui i %erioa a e "ri+!școpurile adolescentului sunt formarea identită ii i autonomia din partea părin ilor.ț ș ț

ubsumate acestor scopuri mai mare, pot e ista i scopuri imediate, de mai mică amploare, precumșnevoia de a fi acceptat i admirat, nevoia de implicare în rela ii romantice, nevoia de a fi respectatș țde cei din 8ur etc. tructurile interrela ionare din adolescen ă au o tot mai fină capacitate deț țdiscernământ i în elegere a propriilor inconsecven e i conduite neadecvate. 2ocmai de aceeaș ț ț ș

intervine o criză a adolescen ei, sentimentele de culpabilitate ale tânărului amestecându se cu celețlegate de scrutarea con tiin ei de sine. 6area transformare produsă de criză constă, pe de o parte,ș țîn despăr irea de atitudinile i comportamentele proprii copilăriei, i aceasta este latura negativă aț ș șcrizei, iar pe de altă parte, în dezvoltarea for ei eului, a con tiin ei de sine, a disponibilită ilor ț ș ț ț

19 Ibidem ! p. 92.

20 Ibidem ! p. 100.

21 Ibidem ! p. 101.

9


10/16


creatoare G aceasta fiin latura pozitivă a crizei.944 În familiile mai tinere, criza adolescen ei este maițtemperată decât în familiile încărcate de foarte mult tradi ionalism. 1amiliile din mediul ruralțfacilitează desprinderea i dobândirea independen ei de către adolescen i care sunt la coli înș ț ț ș

ora ele apropiate i apoi tot mai îndepărtate.9ș ș47

2ensiunile familiale sunt cu atât mai puternice cucât aspira iile adolescentului sunt mai înalte i greu de reprezentat de membrii familiei.ț ș

2.(. In i)i uarea!a proces specific rela iilor dintre părin i i adolescen i, individuarea este luptaț ț ș ț

adolescentului pentru autonomie i diferen iere sau identitate personală.ș ț 4= Dn aspect important alindividuării este trasarea grani ilor între controlul e ercitat de adolescent i cel e ercitat de părin i,ț ș țdemers care poate rezulta în conflicte familiale. !erturile vizează controlul asupra chestiunilor personale G temele colare, banii, ora de întoarcere acasă G i nu probleme de sănătate i siguran ă.ș ș ș ț+e cele mai multe ori, intensitatea emo ională a acestor conflicte este complet dispropor ională fa ăț ț țde subiectul lor. itua iile conflictuale, dar i identificarea pozitivă cu părin ii, ating intensitateț ș țma imă la $7 ani i apoi se reduc până la $@ ani, când se stabilizează sau sporesc. În aceastăș perioadă de timp, adolescentul are numeroase ocazii de a lua decizii independent. Aceste prile8uriinfluen ează sănătatea psihică, întrucât mai multe decizii luate pe cont propriu sporesc stima dețsine.

2. . Sti#u# %arenta#+ezvoltarea normală a adolescentului este în strânsă legătură cu stilul de parenta8. 6odelul

părintelui autoritar are cel mai fericit efect, adolescentul fiind mai motivat să ac ioneze responsabilțde reac ia unui părinte care manifestă dezamăgirea decât de reac ia unui care pedepse te cuț ț șasprime. *arenta8ul e cesiv de strict, departe de a fi eficient, este dăunător, iar adolescentulrespinge influen a parentală i caută spri8in în persoanele apropiate de vârstă. !ei care se a teaptă laț ș ș

o obedien ă indiscutabilă din partea copiilor lor, fără a sim i nevoia de a i e plica motivele pentruț ț șaceste preten ii, sunt percepu i de către adolescen i ca absurzi i lipsi i de afec iune prin a teptărileț ț ț ș ț ț șlor. +rept urmare, tinerii sunt mai pu in independen i si nu au încredere în sine.ț ț

22 Tinca )e u! op. cit. ! p. 296.

23 )%ula :chiopu! Emil ;e) a! dolescența: personalitate !i limba" ! Editu)a *l at)o%!/ucu)e ti! 1989! p. 224.

24 Diane E. apalia! "ally #end$o% &ld%! 'uth Du%$in (eldman! op. cit. ! p. 407.

10


11/16


*ărintele autoritar, pe de altă parte, are capacitatea de a atrage aten ia asupra regulilor, fiindțdispus, în acela i timp, la ascultare i negociere. +e i respectă dreptul tănărului de a lua decizii,ș ș șa teaptă un comportament disciplinar i îi oferă motive pentru a proceda astfel. "l e ercităș ș

controlul adecvat asupra conduitei copilului (control comportamental ), însă nu i asuprașsentimentelor, credin elor i sentimentului de sine al copilului (ț ș control psi!ic ). 4? !ontrolul psihic,manifestat prin tehnici de manipulare emo ională, poate dăuna sănătă ii psihice a adolescentului, iar ț ț părin ii care folosesc controlul psihic nu realizează nevoia tot mai mare de autonomie a copiilor lor.ț" istă un teritoriu personal al adolescentului, care trebuie să fie respectat de părin i, pentru cațacesta să capete autonomie psihică, să fie încrezător i competent atât în sfera colară, cât i în ceaș ș șsocială.

Dn aspect important în determinarea rela iilor dintre părin i i copii este atmosfera familială,ț ț șace tia fiind sensibili la atmosfera din casă. 2inerii care trăiesc într un climat familial cald auștendin a de a vorbi deschis cu u urin ă. 6odificările survenite în problemele con8ugale reprezintăț ș ț

predicatori ai unor schimbări corespondente la nivelul gradului de adaptare al adolescen ilor9ț 4&.6ai mult, adolescen ii ai căror părin i sunt căsători i tind să aibă mai pu ine problemeț ț ț țcomportamentale decât cei din alte structuri familiale (familii cu un singur părinte, în coabitare sauvitrege). +impotrivă, tinerii din familii care le au asigurat căldură, sus inere, independen ă iț ț șini iativă capătă un sim solid al identită ii.ț ț ț

Adolescen a reprezintă o perioadă critică, atât pentru părin i, cât i pentru copii. Ace tia dinț ț ș șurmă resimt schimbările petrecute în propria identitate i au tendin a de a se îndepărta sau de aș țreac iona negativ fa ă de familie. În mâinile părin ilor stă depă irea acestei perioade de criză,ț ț ț șesen iale pentru ca adolescentul să i capete sim ul independen ei. e cere, a adar, o influen ăț ș ț ț ș ț parentală autoritară, echilibrată, oferind totodată copilului oportunitatea de a se dezvolta i de a iș șcâ tiga autonomia. Dn control parental prea strict dăunează dezvoltării sănătoase a adolescentului,șla fel cum dăunează o lipsa de implicare din partea părin ilor. "ste important ca adolescentul săț

depă ească această etapă, să devină independent, pentru a fi pregatit emo ional pentru via a de adultș ț țîn care va pă i în viitor.ș

25 Ibidem ! p. 408.

26 Ibidem ! p. 409.

11


12/16


(. ADOLESCENTUL I RELA IILE CU CEI DE ACEEA I 4RST/Ș Ț Ș(.1. Prietenia i ga "aș ș

/dată cu intrarea în vârsta adolescen ei, comform reperelor temporale ale dezvoltăriițstabilite de speciali ti, în privin a dezvoltării sociale, la sec iunea de vârstă $& 45 ani (adolescen ă)ș ț ț țamintim următoarele particularită i: ț independe a fa ă de părin i se amplificăț ț ț 9, prieteniile sunt mai intime decât în orice altă perioadă 9 i ș intimitatea se poate transforma în rela ii amoroaseț [email protected]ând această triadă, capitolul de fa ă î i propune să urmărească rela iile sociale aleț ș țadolescen ilor cu un interes particular asupra ultimelor două ipostaze.ț

Dnanim recunoscută este tendin a adolescen ilor de a se desprinde în sens tot mai vast înț țaceastă perioadă de restrânsele rela ii familiale i de a stabili cone iuni cu cei de aceea i seamă cuț ș șei. !u toate că valorile fundamentale ale majorită ii adolescen ilor rămân mai apropiate de celeț ț ale părin ilor decât se crede în general”ț 2, stabilirea unor raporturi de importantă influen ă între elți cei din aceea i categorie de vârstă cu el rămâne un aspect de referin ă. Dn criteriu esen ial înș ș ț ț

aceasta etapă a dezvoltării este, după cum s a i prefigurat de8a,ș )-r$ta. În acest sens, un studiulefectuat de orensen în $%@7 arată cum ?'H din e antion se identificau mai degrabă cu indivizii deșaceea i vârstă, decât cu cei cu care aveau în comun elemente ca genul, rasa, religia sau chiar loculșde provienien ă, comunitatea. !u toate că unii speciali ti au vorbit de oț ș $u&"u#tur! a o#e$"entin!( ames !oleman, $%&$), cercetătorii mai recen i au inut să men ioneze că ț ț ț adolescen ii sunt maiț influen a i de părin i decât de semenii lor de aceea i vârstă în materie de moralitate i valoriț ț ț ș ș

sociale 94% (Bartup, $%'7) i astfel, diferen ele între cele două categorii de vârstă rămân doar la unș țnivel de suprafa ă.ț

/ reprezentare a categoriilor rela iilor interpersonale ce se stabilesc între adoscen i o oferăț ț

într un mod simplificat +unph- în $%&7, când vorbe te deș "#i"!, mu# imeț iș %rietenie tructurarela iilor cu ceilal i adolescen i este analizată mai pe larg în studiile mai noi:ț ț ț re#a ii#or ia i"eț enivelul cel mai apropiat i concret de interac iune cu congeneriiș ț 975, urmând ca prin"#i"! să

27 Diane E. apalia! Dezvoltarea umană ! Ed. T)ei! /ucu)e ti! 2010! %ec iunea T 3.

28 ibidem ! p. 404.

29 *nn /i)ch! Psihologia dezvoltării ! Ed. Tehnic-! /ucu)e ti! 2000! p. 264.

12


13/16


în elegem ț grupuri structurate de prieteni care fac diverse lucruri împreună 97$. !ea mai comple ăformă de asociere estega "a,ș cea care nu se mai bazează pe interac iune, ci mai degrabă pețreputa ie, imagine sau identitateț 974. Cecesitatea prieteniilor i a aderării la un grup trebuieș

în eleasă în primul rând din perspectiva nevoii de împărtă ire a gândurilor i sentimentelor cu ceiț ș șde aceea i vârstă, dat fiind faptul că vorbim în acest caz de reciprocitate i egalitate. În aceastăș ș perioadă, tinerii încep să se bazeze ma mult pe prieteni decât pe părin i, în ceea ce prive teț șintimitatea i spri8inul.


14/16


statut social atinge apogeul la $4 $7 ani i se diminuează la 8umătatea i sfâr itul adolescen ei. /ș ș ș țdescoperire surprinzătoare a studiilor mai recente este faptul că prietenii par să aibă o influen ă maițmare asupra ini ierii unui comportament decât asupra renun ării la acesta. &3' 0stfel, prieteniiț ț

au într-adevăr o influen ă asupra adolescen ilor, în privin a ini ierii unui comportament riscant sauț ț ț ț care creează probleme .9 " perimentele au demonstrat cum în cadrul unui grup de fumători în careerau inclu i i nefumători, tendin a ca ace tia să se apuce de fumat a fost mai mare decât laș ș ț șnefumătorii din cadrul grupului în care nu e istau fumători. 2otodată, ini iativa unora de a se lăsațde fumat nu a reprezentat un fapt care să determine i pe al ii să facă acela i lucru. Analizândș ț șinfluen ele în cadrul unui grup, 3roIn i 2heobald stabilesc 7 modalită i ma8ore prin care prieteniiț ș ț pot e ercita influen e:ț reg#ementarea normati)!, mo e#area iș in*#uen a %rin interme iu#țo%ortunit! i#or $tru"turateț . *rima dintre acestea are în vedere faptul că în cadrul grupurilor e istăanumite atitudini i comportamente acceptate, fapt care presupune i un set de a teptări din parteaș ș șmembrilor. +ezaprobarea persiflantă a celorlal i în cazul în care normele nu sunt respectate poatețscădea stima de sine i duce la izolare. A doua modalitate, aceea a modelării se poate ilustra prinșurmătorul e emplu: liderii grupului pot afi a rela ia romantică celorlal i membri în a a fel încât eiș ț ț șsă preia modelul de gestionare a unei astfel de rela ii. În cel din urmă caz, în cadrul grupului,țmembrii pot pur i simplu să fie e pu i unor anumite oportunită i pentru ca ele să se înfăptuiascăș ș ț(e : un grup de fete poate e pune în mod voit membrii la rela ii cu tineri de se opus pentru ațîncura8a rela iile de tip romantic).ț

În concluzie, psihologii au demonstrat că rela iile de orice tip dintre adolescen i i ceilal i seț ț ș ț bazează pe următoarea structură: adolescentul se consideră că a dezvoltat un model de lucruintern $un ablon reprezenta ional al rela iei primare% care formează baza pentru tipurile deș ț ț

modele interac ionale, de rela ie dezvoltate cu al i parteneriț ț ț 97?. Dn rol important îl 8oacă aici, înopinia speciali tilor,ș *ee &a"05u# %rimit e5a #ungu# %erioa ei e e+)o#tare, care poate întărianumite stiluri rela ionale sau poate cataliza schimbări ma8ore în structurile familiale sau deț

prietenie.(.2. Re#a ii#e romanti"eț

Dna dintre schimbările ma8ore care are loc în această perioadă este accentuare rela iilor cuț parteneri de se opus. !omformmodelului lui Dunp!4 ($%&7), ce vizează shimbările din cadrulrela iilor de tip individ grup, identificăm ? momente esen iale: primul, care surprinde grupuri cuț țindivizi de acela i se , apoi al doilea care are în vedere rela ionarea grupurilor de băie i i fete laș ț ț șnivel macro, ca în a treia etapă să se dezvolte un grup heterose ual mare, unde liderii încep de8a să

35 apud e)ald '. *dam%! +ichael D. /e) on%$y! op. cit. ! p. 106.

14


15/16


rela ioneze în mod intim. +acă în a patra etapă grupul heterose ual este bine definit, în cea de ațcincea, rela iile de cuplu sunt de8a stabilite aici, prevestind destrămarea grupului. 0ela iile de tipț țromantic devin unele de referin ă, cu atât mai mult cu cât studiile au demonstrat că în perioada $?ț

$& ani adolescen ii interac ionează mai des cu partenerii lor romantici decât cu părin ii, fra i sauț ț ț ț prietenii.


16/16


6I6LIOGRAFIE

ADA S R. GERALD, 6ER7ONS89 D. ICHAEL , si!ologia adolescen ei ț , "d. *olirom,

o analiza a aspectelor critice din adolescenta

Documents