Ayeier Gunonn-Gosurn s-a nascutin lsrael in 1982 9i a studiat psi-

hologia la Universitatea dln Tel Aviv, orag in care avea sE lucreze

;i ca jurnalisti. Dup6 aceea a studiat cinematografia 9i scenaristica

ia Sam Spiegel Film School din lerusalim' Scenariile ei de film au

cigtigat premii la festivaluri internalionale, printre care Gottlieb

Scieenptay Prize (2010);i Berlin Today Award (2012)' A scris' de

asemenea, scenarii pentru filme de televiziune'

O noapte, Marcovici, primul ei roman. a fost recompensat cu

Premiul Sapir pentru Debut in anul 2012 si a fost tradus in cinci

limbi, Bestsellerin lsrael, cartea, care va fi adaptata pentru marele

ecran, spune povestea locuitorilor dintr-un sat israelian din peri-

oada premergitoare celui de-Al Doilea Razboi Mondial p6na la

Razboiul de lndependen!5 din 1948 si dupi aceea' urmirind cu

subtilitate felul in care istoria mare se implete;te cu istoria micd.

Degi conturatd pe un fundal istoric, ficliunea ei are puternice eco-

uri biblice. O noapte, Marcovici imagineazd viala intemeietorilor

statului lsrael ;i a realitalilor iegite din comun cu care ei s-au con-

fruntat. ,,Am vrut sd vid ce se int6mpl6 cu ace;ti oameni c6nd in

sfdrgit ajung in lsrael, cu oameni care au trecut prin Holocaust' cu

oameni venili din r6ndurile arabilor. Fiecare poarta cu el propria

lui proieclie despre cum o sE fie ;i fiecare e dezamEgit' Acest linut

nu se ridici la in5llimea a;teptdrilor lor", a explicat autoarea' care

nutrette convingeri liberale ;i a lucrat la Asocialia Drepturilor

Omului din lsrael.

AYELET

GUNDAR-GOSHENo noapte, Marcovici

Traducere din limba ebraicdArvy Srinou

I

NEMIRA

CUPRINS

Iacov Marcovici nu era urAt. Ceea ce nu lnseamnl cd

era frumos. Fetilele nu izbucneau tn plAns cAnd il ve-

deau, dar nici nu ii zAmbeau. Se poate spune cI era de

o banalitate perfecti. Mai mult, chipul lui Iacov

Marcovici nu avea nimic, dar absolut nimic deosebit.

Eraatitde lipsit de personalitate, cd ochiul nu reugea sd

rimAnI fixat asupra lui nici micar o clipi gi aluneca

imediat spre alte lucruri. Un copac in col1ul strazii. O

pisici la colq. Ca sI te concentrezi asupra chipului lui

Iacov Marcovici trebuia si faci un efort enorm. Iar oa-

menii nu se dau in vint dupl eforturi enorme, drept

care privirea li se oprea foartb rar asupra chipului sIu.

Situalia aceasta avea gi unele avantaje. Comandantul le-a

vdzttt. L-a privit pe Iacov Marcovici exact cAt trebuie.

Tu o si faci contrabandi cu arme, i-a zis. Cu figura asta,

nimeni nu-ri va da atenlie. A avut dreptate. Aga s-a ficut

ci Marcovici a transportat mai multe arme decAt togi

ceilalli la un loc, fare sA fi fost vreodati aresrar gi nici

O NOAPTE, MARCOVICI 11

mdcar banuit de britanici. Se-i fi admirat camaraziilui

curajul? Asta n-a gtiut niciodatd,.Preapulini i se adresau.

CAnd nu fecea contrabande cu arme igi lucra pImAn-

tul. Seara stltea in curtea casei gi hrlnea porumbeii, un

stol intreg, mereu aceiagi, care i se aqezau pe umeri qi iimAncau din palmI. Copiii din sat ar fi murit de ris daci

l-ar fiv5Lzttt, dar nimeni nu trecea dincolo de gardul din

platrd. tn nopqile friguroase citea din scrierile lui

Jabotinskil. O datl pe luni pleca la Haifa 9i se culca cu

o femeie, pe bani. Uneori aceeaqi, alteori alta. Nu-i pri-

vea chipul, nici ea pe al lui.

Iacov Marcovici avea un singur prieten. Zeev

Feinberg era in primul rAnd o mustare. O vedeai tnainte

sl-i vezi ochii albaqtri, sprAncenele arcuite, dinqii per-

fec1i. Musta ga lui Zeev F einb erg era cunoscu td in to atd,

re giunea, dtpl pirerea altora in toatd. )ara. tntorcAndu-se

din Sud, unul dintre oamenii Organizagiei2 povestise

despre ,,o fltuci imbujoratl, care a intrebat daci sulta-

nul mustlcios mai e cu noi". Toli au ris, iar Zeev a riscel mai tare. $i cAnd rAdea i se scutura mustafa deasupra

buzei de sus, parcl erupea valuri-valuri, vibrAnd vesela,

ca stipAnul ei la vremea lui, tntre coapsele fetei. Era

limpede cd Zeev Feinberg nu era fecut pentru contra-

banda cu arme. Dar gtia bine cum sI-i punl pe fugi pe

1 Ideolog sionist de dreapta, conducltorul migclrii revizio-niste (n. tr.).

2 Prin numele generic ,,Organizalia" autoarea se referd la cele cAteva

migciri ilegale, de diferite orientiri politi ce, c re luptau pentru alunga-

rea englezilor din lard gi crearea unui stat evreiesc independent (n. tr.).

arabi, drept care petrecea multe nopqi pizind tmpreju-

rimile a;ezdrri.l

Puteai sd numeri pe degete noprile in care era singur.

CAnd se a{la cd, e rAndul lui sI pdzeasci, apireau imediat

o mullime de prieteni. Unii voiau sI afle despre aven-

turile mustllii sale printre coapsele femeilor, allii despre

situalia nemfilor, veni-le-ar numele, mai erau unii care

voiau doar sI se sfltuiascl cu el despre cre$terea vitelor

sau despre cum se scot miselele de minte - in aceste

privinle Zeev Feinberg se considera specialist. Era, ce-i

drept, un paznic devotat, vegnic cu degetul pe trigaci,

dar trebuie totuqi sd ne amintim ci Dumnezori-a dat

omului zece degete qi nu degeaba. Mirosul cAmpului

dupd ploaie, un pic de pericol - un zgomot care putea

fi un arab sau un porc mistreq -, strigltele se auzeau

uneori pAnI la zidurile caselor. De multe ori i se aldtura

gi Iacov Marcovici, purtAnd sub bral volumul de

Jabotinski, de care se lipise deja mirosul de transpiralie.

Zeev Feinberg il intAmpina cu bucurie, la fel cum in-

tXmpina orice alte fiinld omeneasci. Era atAt de oblnuitcu prezenla oamenilor, incAt nici nu $tia cum sd fie ne-

prietenos, dar nici nu voia sI fie. Nici mi.car pe britanici

nu-i ura cu adevlrat, iar cAnd era silit si ucidl un om o

fecea cu mare neplecere, dar foarte eficient.

Au vorbit pentru prima oarl lntr-o noapte, cAnd Iacov

Marcovici se intorcea dintr-una din caletoriile lui la Haifa.

- Stai! tund vocea lui Zeev Feinberg prin intuneric.

Cine egti qi de unde vii?

1 Joc de cuvinte. Lebavriab inseamnl gi ,a face contrabandr",

dar gi ,a pune pe fugn" (n. tr.).

12 Ayrrrr GuNoan-GosHrN O NOAPTE, MARCOVICI L3

Iacov Marcovici simgi cum ii tremuri picioarele, dar

rlspunse rdspicat:

- Sunt Iacov Marcovici. Am fost la o femeie.

Rlsul lui Zeev Feinbergtrezi glinile din cotele. Mai

tirziu, mergAnd alituri, continul siJ intrebe, iar Iacov

Marcovici ii rlspundea simplu. ti descrise sfArcurile

femeii, care erau chiar foarte drdguge, ba fu chiar de

acord si-i descrie amlnungit fundul gi picioarele, fdre

si-i ceard hi Zeev Feinberg nici micar o lirIl penrru

informalia care il costase jumitate din venitul siu sIp-

tlmAnal. La urmi, Zeev Feinberg se aplecl spre Iacov

Marcovici 9i il intreba:

- Ia spune, cAt de umed era acolo?

Mustaga lui ii gAdila obraz,tl,dar Iacov Marcovici nu

indrdznisl se miqte. Nimeni, niciodatl, nuJ privise atAt

timp. PAnI la urmd, inqelese cI nu se poate eschiva gi

rdspunse:

- La ce te referi?

- La ce mi refer?

Mustaqa fur Zeev Feinberg biciui obrazul lui Iacov

Marcovici, impingAnduJ. Ochii sli albagtri se deschiseri

atAt de larg de uimire, cdaproape il inghiqira, cu scrierile

lui Jabotinski cu tot.

- Md refer la vagin, amice. CXt de umed era vaginul?

Denumirea exacti ii dadu amegeli lui Iacov

Marcovici. Simli nevoia sd se ageze pe o piatre. Zeev

Feinberg se agezi aleturi.

1 Lira palestiniantr, moneda dinainte de crearea statului Israel

(n. tr).

- Jie limpede, trag nldejde, cI existl diferite niveluri

de umiditate. Unele sunt umede, altele ude, iar in altele -ai, ai, ai - poti se te gi ineci ca in Marea Neagrd. Depinde,

desigur, de ce mInAncd,{atagi de vreme, dar cel mai mult

depinde de nivelul dorinqei dintre barbat gi femeie.

Apoi il intrebr cAt de umed a fost acolo, iar el trebui

se recunoascl ci n-a fost acolo nicio piclturd de umiditate.

- Nicio piclturtr?

- Nimic. Uscat cum e la noi pe cAmp in august.'

- t" cazrtl esta, prietene, te sfetuiesc sr verifici dacr

nu mai are gi pe algii. $tii legea conservlrii materiei,

bineinleles. Corpul uman confine o cantitate limitatl

de lichid gi mi-e teami, amice, cI femeia ta de acolo, din

Haifa,il folosegte in compania altui berbat.

Iacov Marcovici rlsufli ugurat qi declari ci acum totul

e limpede: femeia din Haifa menlionase cI el e al patrulea

in seara cu pricina, deci e firesc ca, in conformitate cu

prerioasa legg a conservirii materiei, si nu mai fi glsit

acolo apI. Zeev Feinberg izbucni intr-un hohot rlsunitor

de rAs, iar Iacov Marcovici se vlzu silit si i se aleture. Era

atit de plecut sdrl"r:i cu omul ista a cdrui mustatl umple

valea qi al cdrui rAs se rostogolegte in toate\ara.Dac5,i-ar

fi luat peste picior rAsul, flri indoiala cI s-ar fi topit ime-

drat,dar aqa se prelungi multivreme. RAse gi iar rAse, pAna

cAnd pe cusltura pantalonului apdru o patd micuqi, iar

cAnd o observI rAse gi mai tare. Din seara aceea, Iacov

Marcovici qiZeev Feinberg deveniri prieteni.

Primul avea sI-i salveze viaqa celui din urml de doul

ori, de doul ori intr-o singurl searl. CAnd se intoarse

de la Haifa, alergdgrnbit spre postul de pazd,cdci pentru

prima oari in viaga lui vlzuse sAni care nu erau de

1.4 Avrrer GuNoan-GosurN O NOAPTE, MARCOVICI 15

aceea$i dimensiune. Se gAndea tocrnai ce va spune Zeev

Feinberg, cind zdrri un arab tindr, culcat printre tufi'guri, cu leava pugtii indreptatI spre o umbrl migcltoare,

pe cAt se pare Zeev Feinberg cilare pe vreo femeie oa-

recare. Iacov Marcovici nu ezitd, aqa am fi tentagi sispunem. Dar pAnI in seara aceea Iacov Marcovici nu

fecuse decAt si transporte arme gi, in afafi de cei cAliva

guzgani care ii fdceau pagube prin lanuri gi cirora le

crlpase capul, nu omofAse niciodatl vreo fiinlI vie.

Reugi totugi sI-gi stdpAneasci tremurul picioarelor,apucl in linigte o piatrd alba 9i netede gi dintr-o singurd

migcare puternici ii crIpI capul tAnxrului. Un foc de

arml sparse intunericul noptii qi timpanul lui Iacov

Marcovici. Se pipli, sI vadl dacd.l-a atins gi ingelese cIde data asta pistolul lui Zeev Feinberg ratase linra.

- Eu sunt! strigi. Nu trage!

Mulpmirile mormiite ale lui Zeev Feinberg se pier-

duri in valurile de vomi. Iacov Marcovici ii arunci o pri-vire tnnirului tntins pe jos, stomacul i se rdzvrdti gi se

revdrsl peste maluri. SAngele tAnarului strilucea in lumina

lunii, iar lesuturile dezgolite ale creierului 1l ingroziri.Greierii girAiaumai departe de peste tot. Iacov Marcovici

inchise ochii cuprins de disperare, trAntind uqile mingii infaqa imaginii tlnIrului gi a creierului sdu imprlgtiat pe jos,

incercAnd din toate puterile si rimAni fixat pe sAnii femeii

din Haifa. CAnd deschise ochii se pomeni in faqa altor

sAni, perfect simetrici. Rahel Mandelbaum, pe jumdtate

goali, stltea tremurAnd lingd Zeev Feinberg. De groazd,

uitase sI se acopere, iar acum iat-o in faga lui, in toatd

frumuselea ei infloritoare, pe jumltate goali, plAngAnd cu

ochii la cadavrul arabului. Vezandu-i sAnii, lui Iacov

Marcovici incepu si i se intireascl. Cu cAt i se intlrea mai

mult penisul, cu atAt i se molegea mai tare mintea, pAnI

cAnd nu se mai uitl la capul zdrobit al arabului. tr..t-irr..tii incolgi in minte gAndul ci se zgAiegte la sAnii goi ai

Rahelei Mandelbaum, degi el nu e, ba chiar nu e, sub nicio

form5, Abraham Mandelbaum. DAndu-gi seama, Iacov

Marcovici i;i lud ochii de la snnii femeii, inroarse privirea

spre Zeev Feinberg qi ii spuse:

- Abraham o sI te omoare!

CAti oameni omorAse Abraham Mandelbaum era o

chestiune in care igi dadeau cupdrereaqi cei care aveau

habar, gi ceilalgi.. Unii spuneavzecq allii cincisprezece.

Allii vorbeau cu dispreq despre exagerlri si declarau ca-

tegoric cI nu mai mult de patru. PAni la urmd, s-au

stabilit la un numdr tipologic: gapte. Deqi toqi cdzuserd

de acord cI e vorba despre arabi, poate: poate si vreun

englez, nimeni nu-gi putea da cuvAntul de onoare ci aga

e. Mugtele se gAndeau de doud ori inainte de a se apropia

de Abraham Mandelbaum. Pisicile nu i se invArteau

printre picioare. Daci in sat ar fi existar vreo ghilotini,fera indoiala cr Abraham Mandelbaum ar fi fost ales sio punl in funcgiune. Dar, tntrucAt nu era, a fost nevoit

sd se mullumeascl cu slujba de mlcelar. Pugini gtiau cinoaptea plAngea in somn gi ingnima tntr-o pol.onezd

nostalgicd propozilii neclare despre un ied alb, un mirde zaher qi rlutatea copiilor. Rahel Mandelbaum alrzea)

inlelegea gi cobora din pat ferenicicel mai mic zgomot.

$i de pe vapor coborAse in linigte, in urml cu cinci ani.

Rlmdsese nemiqcati in portul din Haifa, a$teptAnd sd se

intAmple ceva. Ca si reziste in clhtoria asta in Palestina

iqi folosise gi ultima picituri de curaj, iar acum, dupd

1,6 Avrut GuNoen-Gosnerv O NOAPTE, MARCOVICI t7