o1 (42).pdf
TRANSCRIPT
1
Sociologie Urbana Facultatea de Sociologie, Universitatea Babes-Bolyai, Cluj Smestrul I, 2007-2008
ASEMANARI SI DEOSEBIRI INTRE PIATA MATEI CORVIN SI
PIATA MIHAI VITEAZUL DIN ORASUL CLUJ-NAPOCA
Borota Raluca
But Diana
Ianc Diana
Gajeu Crina
Dascalul Amanda
2
1. Scurt istoric al celor doua spatii de cercetare
In functie de tema noastra, propunem ca tema de cercetare sa se axeze pe
grupurile sociale actuale. Ne-am gandit ca pricipalele locuri de cercetare sa fie Piata
Matei Corvin, cunoscuta in trecut ca Piata Unirii sau Piata Libertatii, si Piata Mihai
Viteazu, cunoscuta in trecut ca Szechenyi Istvan. Punctele noastre de reper sunt
Statuia lui Matei Corvin sic ea a lui Mihai Viteazul, dar si imprejurimile acestora.
Piata Matei Corvin este una dintre cele mai mari ca dimensiuni (cca.200/180 m)
din vechile piete aflate in Centrul si Sud-Estul Europei, mai fiind numita si “ punctul
Zero “ al orasului Cluj-Napoca, in jurul ei constituindu-se Cetatea Medievala si
Centrul orasului. Din punct de vedere istoric este cea de-a doua piata a Clujului, dupa
Piata Mica ( actuala Piata a Muzeului).
Situata in Piata Matei Corvin, statuia este ridicata in cinstea eroului ce-i poarta
numele si este una din cele mai renumite statui din tara. Este realizata de sculptorul
Janos Fadrusz, infatisind imaginea lui Matei Corvin alaturi de doua grupuri de
comandanti vestiti din vremea sa. Machete acestuia a obtinut premiul cel mare la
Expozitia din 1896, ce a avut loc la Paris. El a fost numit cetatean de onoare al Clujului in
1902. (Pascu, S., 1974, Istoria Clujului, Consiliuil Popular al municipiului Cluj, pp.34-
35) Pe statuia lui Matei Corvin exista o inscriptie pe o placa metalica pe care este redat
un citat dupa Nicolae Iorga: „biruitor in razboaie, invins numai la Baia de propriul sau
neam cand incerca sa invinga Moldova nebiruita”.
3
Piata Unirii (1880-1926)
(http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://www.clujnapoca.ro/img/e-
album/cluj8.jpg&imgrefurl=http://www.clujnapoca.ro/, 09.01.2008)
In centrul Pietei se ridica, in secolul al XIV-lea, Biserica Parohiala , Sfantul
Mihail constituita in stil gotic, ce domina orasul prin turnul sau impunator. A fost
finisata in a doua jumatate a secolului al XV-lea, pe parcursul secolelor atribuindu-se
noi elemente specifice fiecarei epoci. De-a lungul timpului, biserica a gazduit
importante evenimente, printre care, botezul lui Matei Corvin, predarea semnelor regale
de catre regina Izabella, trimisilor imparatului Ferdinand I. Tot aici au fost investiţi
principi ai Transilvaniei Bethlen Gábor, Rákoczi Zsigmond, Báthory Zsigmond şi
Báthory Gábor.
Începând cu secolul al XVIII-lea, în jurul bisericii se contruiesc o serie de clădiri,
prăvălii, care erau inchiriate de catre parohie. Odată cu sistematizarea Pieţei Unirii, în
1890, aceste clădiri au fost demolate, pentru a nu mai ascunde biserica între ele, in
schimb parohia a fost despăgubită cu unele terenuri din zona centrală a oraşului.
4
(http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Sf%C3%A2ntul_Mihail_din_Cluj, ultima
accesare, 22 octombrie 2007)
In timpul revolutiei din 1989 acesta a constituit un punct important, unde si-au
pierdut viata numerosi oameni, iar dupa revolutie, Piata a devenit principalul punct
financiar comercial al orasului. (Cord. Orga, V., Costea I., 2000, Studii de istorie a
Transilvaniei (muzeul Jud. BN Asociatia Istoricilor din Transilvania si Banat), Editura.
Accent, pp.110-113)
In zilele noastre, in jurul pietei., gasim numeroase magazine cunoscute in
intreaga lume : Puma, Adidas, Stone Creek, etc precum si reprezentante ale Bancii
Transilvania, City Bank, Banca Romana de Dezvoltare, Alfa Bank, etc.
Statuia lui Matei Corvin a devenit, de-a lungul timpului, unul din semnele
distinctive ale orasului, avand loc o serie de evenimente importante pentru locuitorii
orasului, cum ar fi: targuri de carti, covoare, chilipiruri, precum si diverse activitati cu
ocazia sarbatorilor de iarna, dar si evenimente organizate de Primaria Municipiului
Cluj.
In deceniile 3-4 ale secolului ale secolului al XVIII-lea aveau loc targuri
saptamanale, in cadrul carora se realizau schimburi intre produsele agricole ale populatiei
satelor si produsele mestesugaresti, comercianti de cereale. Aceste schimburi se efectuau
in piata orasului, iar pentru fiecare loc ocupat trebuia platita o anumita taxa. La targ mai
erau prezenti si negustorii greci, romani si chiar armeni. Negustorii, veniti in Cluj la
sfarsitul secolului al XVIII-lea si primele decenii ale secolui urmator, au constituit palate
fastuoase, cum este cel din Piata Matei Corvin: Palatul Bánffy in anii 1773-1785, sediul
Muzeului National de Artă ce găzduieste multe colectii de artă importante: opere ale
artistilor români Nicolae Grigorescu, Stefan Luchian, Dimitrie Paciurea, dar si ale unor
artisti străini precum Constantin David Rosenthal sau Karl Storck. (ALICU D., 1995, –
Cluj-Napoca de la Inceputuri pana azi, ed. Clusium, Cluj pp.86-90)
Daca si in trecut Piata era loc de intalnire si de promenada a diverselor categorii
sociale,azi , pe langa evenimente importante organizate, aceasta este un loc de intalnire
cautat de studenti, tineri adolescenti, dar si de cei mai in varsta, vazut ca un loc de
odihna si de recreere.
5
2. Asemanari si deosebiri intre Piata Unirii si Piata Mihai Viteazul
Referitor la cele amintite mai sus, in continuare vom prezenta
caracteristicile Pietei Mihai Viteazul cu asemanari si deosebiri fata de Piata Matei
Corvin, atat in prezent cat si in trecut pe baza materialului vizual cat si interviurilor
realizate de noi. Ca importanta, Piata Mihai Viteazul ocupa un binemeritat loc trei,
intre celelalte piete ale Clujului. La fel ca si in Piata Matei Corvin, si in acesta piata
se ridica impunatoare vestita statuie a lui Mihai Viteazul (1558-1601), marele
infaptuitor al unirii celor trei principate Moldova, Tara Romaneasca si Transilvania.
Statuia de proportii monumetale este amplasata in centrul pietei, Macheta acesteia
fiind realizata de Marius Butunoiu si a fost plasata in piata in anul 1976. In jurul
statuii, se regaseste un mic parc, ce constituie, la fel ca si in Piata Matei Corvin, un
loc de desfasurare a diferitelor activitati de catre tinerii adolescenti si varstnici. Tot
aici intalnim si copii insotiti de parinti.
Locul a primit o destinatie comerciala, dezvoltandu-se abia in a doua jumatate a
sec. al XIX-lea, dupa ce, pentru a facilita accesul in aceasta zona, s-a construit aici o cale
ferata pentru transport de oameni si marfuri. Piata de marfuri, ce functiona inainte in
centrul orasului, a fost mutata, insa linia ferata a fost desfiintata din cauza numeroaselor
accidente petrecute. Ultima oara, mai precis, in anul 1902 a avut loc transportul
diferitelor piese apartinatoare statuii lui Matei Corvin, an ce coincide si cu dezvelirea
statuii lui Matei Corvin. In anii ’50 s-a remodelat arhitectura pietei, casele vechi fiind
daramate pentru ca nu corespundeau noii imagini. Tot aici a fost construit mai tarziu
cinematograful „Republica”.(http://www.clujonline.com/ro/piata_mihai_viteazul.html,
ultima accesare 22 octombrie)
6
Piata Mihai Viteazul (1930)
(http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://www.clujnapoca.ro/img/e-
album/cluj8.jpg&imgrefurl=http://www.clujnapoca.ro, accesare 09.01.2008)
La fel ca si atunci, si in ziua de azi, in zona e amplasata piata
agroalimentara, unde taranii isi expun cele mai ademenitoare produse, incepand de la
fructe si legume, pana la haine, incaltaminte, jucarii, carti la mana a doua, precum si
uz-casnice. . Forfota incepe in zori si se sfarseste abia catre seara, cand atat
comerciantii, cat si clientii se retrag, iar a doua zi, totul o ia de la capat taranii se
reintorc cu noaptea in cap pentru a-si vinde marfa.
Daca inainte piata era amplasata in spatele renumitului fast-food
McDonald’s, astazi, ea a fost mutata la strada , ingreunand de cele mai multe ori
traficul, ea fiind una dintre cele mai populate piete., Motivul acestei schimbari fiind
construirea unui parking suprateran, in spatele Halei Agroalimentare. pentru a rezolva
problemele legate de lipsa parcarilor.
In ceea ce priveste imprejurimile, spre strada Horea gasim doua palate
Palatul Szeky si Palatul Berde. Palatul Szeky este o clădire neogotică ridicată în anul
7
1893 de farmacistul şi profesorul universitar Szeky. Suprafeţele pereţilor sunt
acoperite de cărămidă , iar cel de-al doilea palat, Palatul Berde a fost construit spre
sfârşitul secolului XIX în stil Secession.
(http://ro.wikipedia.org/wiki/Palatul_Szeky_din_Cluj-Napoca, utima accesare 22
octombrie)
Pe cele doua strazi ce margineaza Piata lui Mihai Viteazul intalnim un lant
de magazine de incaltaminte si imbracaminte, magazin de telefonie mobila, uz-casnic,
lactate Napoca, produse de panificatie, agentii de turism si chiar banci comerciale,
fapt ce dovedeste, din nou, ca este o piata extrem de populata.
Datorita asemanarii dintre cele doua piete, in ceea ce priveste existenta
parcurilor, unul dintre obiectivele cercetarii noastre consta in observarea vnivelului de
interactiune, de la contactul superficial, fara interes pentru cunoasterea persoanei,
pana la stabilirea unor relatii interpersonale, care are loc intre indivizii aflati intre cele
doua spatii, modul de interactiune fiind diferit. Expresivitatea, prezentarea sociala,
caracteristicile psihologice si morale sunt criterii de observare a caror dominata
permite distingerea unor tipuri de observatori diferiti. Tinerii, fideli unei anumite
inependente sociale, subestimeaza toate posibilitatile de inferenta fata de cei mai
varstinici, care valorizeaza in special inductiile privitoare la inteligenta si pozitia
sociala.
Referindu-ne la pozitiile sociale, observam ca in parcuri, in functie de
categoriile de varsta, exista si o impartire pe categorii sociale. Este important pentru
proiectul nostru existenta unei anumite structuri sociale din evul mediu si pana acum,
deoarece, consideram ca o cunoastere indirecta a celorlalti nu este posibila decat in
masura in care exista aceasta structura. Spre exemplu sa luam categoria de vanzatori
pe care-i intalnim in piata Mihai Viteazul : acestia se cunosc intr-un mod indirect, dar,
datorita punctului comun pe care-l au, adica vanzarea produselor si atragerea a cator
mai multi clienti. Tot ca mod de interactiune, dar netinand cont de categoriile sociale
sunt relatiile spontane ce se stabilesc intre diversi indivizi. Un exemplu concret fiind
acela al parintilor, care ies in parc impreuna cu copiii lor, acestia intrand in contact
mult mai usor unii cu altii, vor determina stabilirea unor relatii intre diferiti parinti.
Acestia nu intra neaparat in vorba doar pentru a lega prietenii, ci mai degraba pentru a
8
purta o conversatie pur si simplu banala pentru a facilita astfel timpul petrecut in
preajma jocului copilului. Fara indoiala, tendinta de a cauta compania semenilor, de a
fi impreuna cu altii, caracerizaza majoritatea oamenilor. Socializarea este priortiara
pentru om, in timp ce singuratatea este pasagera, un fenomen de exceptie, nevoia de
afiliere fiind un motiv de baza pentru conduita umana.(Radu I. Psihologie sociala,
Editura Stiintifica 1974, pag 54)
Dar totusi, in cele doua parcuri ale pietelor, intalnim indivizi care vin
singuri din diferite motive, unele dintre ele putand fi de relaxare, evadarea in stresul
cotidian, sau chiar lipsa, respectiv piererea unui partener de viata. Categoria
proeminenta fiind batranii.
In piata Mihai Viteazul intalnim o serie de persoane, printre cae, unele extrem
de dubioase, care, pentru a scapa de marfa contrafacuta se aciueaza printre ceilalti
vanzatori. O prezenta constanta sunt cersetorii, aurolacii si hotii de buzunare. Acestia
se simt in largul lor in piata: unii se odihnesc, altii sunt in cautare de clujeni darnici,
dispusi sa le dea un “banut” sau sa le cumpere ceva de mancare. O alta parte o
constituie oamenii strazii ce se indeletnicesc cu cautatul prin mormanele de gunoaie,
de a caror prezenta nu este lipsita vreo piata clujeana.
Totusi Piata Matei Corvin fiind amplasata in centrul orasului intalnim mai
mult studenti si turisti incantati de privelistea oferita si dornici de a memora, prin
fotografii, imaginile oferite de Piata Matei Corvin. O alta diferenta o constituie aceea
ca in Piata Matei Corvin se organizeaza mai multe evenimente culturale, spre
deosebire de Piata Mihai Viteazul, unde chiar se desfasoara piata, ceea ce nu permite
desfasurarea unor astfel de activitati. Faptul ca Piata Matei Corvin se afla chiar in
centrul Clujului poate fi considerat un motiv pentru culturalizare.
Chiar pe timpul sarbatorilor de iarna, Piata Matei Corvin devine un mic
orasel al sarbatorii unde se organizeaza activitati pentru cei mari si mici. Tot aici este
amplasat bradul de Craciun al orasului. In Piata Matei Viteazul, pe perioada
sarbatorilor de iarna activitatea este concentrata asupra partii economice.
Revenind la interactiunile dintre indivizi, traind in acelasi orizont local,
oamenii comunica, fac schimburi de pareri si dezvolta atitudini cu privire la obiecte,
persoane, valori.
9
Avem in vedere doua teorii : teoria schimbului social a lui G. Homans si a
castigului si a pierderii a lui E. Aronson, care infatiseaza relatiile interpersonale luand
in calcul tranzactiile economice. Din cele relatate de Homans, aflam ca oamenii cauta
recompensele si pedepsele incercand sa le maximizeze pe primele si sa le minimizeze
pe cele din urma, astfel incat sa obtina un profit din interactiunile sociale. (Milcu M.,
2005, Psihologia relatiilor interpersonale. Competitie si conflict, Editura Polirom, pp
76). Cautam exemplu in randul vanzatorilor din Piata Mihai Viteazul.
Cladirile vechi iti aduc aminte de vremurile de odinioara cand oamenii din inalta
societate se intalneau la baluri, unde aveau loc diferite evenimente. Inca din evul mediu
Clujul a fost recunoscut prin prosperitate, astfel incat a fost denumit’’Orasul Comoara’’.
Una din noutatile anului 2007 este aceea ca, in Piata Unirii a fost lansat un hotspot
de mare viteza( 2 hb’s ) care acapareaza intreg centrul vechi al orasului, in vederea
atragerii atat a turistilor, cat si a oamenilor din zona, acest lucru ducand la accesarea
multor informatii utile.Utilizatorii pot accesa reteaua internet in Piata Unirii cu ajutorul
unui laptop, telefon mobil sau desktop.( Ziarul “Gandul”, Editia din 5 septembrie 2007)
Conditiile de piata moderna la standardele europene cum se doreste sa devina Piata Mihai
Viteazul nu poate decat sa bucure pe majoritatea oamenilor. Pe viitor se doreste
construirea unei parcari subterane care sa deserveasca Piata Mihai Viteazul. Obiect al
cercetarilor interdisciplinare, orasul indeplineste un rol major in organizarea economica si
sociala a mediului, manifestat prin: functia de mobilizare-orasele furnizeaza un mediu
eficient in organizarea muncii, capitalului, materiilor prime si distributia produselor,
capacitatea de luare a deciziilor si functia generare si diseminare a inovatiilor, cunoasterii
si informatiilor si capacitatea de transformare a spatiului rural inconjurator(Knax si
Harston 2003).
Concepte cheie care se regasesc in proiect:capital social si capital uman axand
proiectul pe socializarea, activitatile desfaurate de indivizi in cele doua locatii precum si
interactiuneile dintre acestia. Capital social-caracteristic organizarii sociale, cum ar fi
incredere, normele si relatiile care pot imbunatatii eficienta sociala prin facilitarea
actiunii coordonate. Capitalul uman-calitati intrinsece individului pe care acesta le poarta
cu el intotdeauna ce sunt valide in orice fel de mediu social si pe care detinatorul lor le
poate utiliza pentru a obtine beneficii de tip material, astfel incat sa se descurce in mediul
10
respectiv.Include trei componente majore: nivelul de instructie scolara, abilitatile practice
si capitalul biologic.
3. Materiale vizuale
Cu ajutorul observatiilor participative, a materialului vizual (fotografii), a interviurilor
semistructurate, am reusit sa adunam informatii cu privire la cele doua spatii de cercetare.
In plina aglomeratie se desfasoara viata de zi cu zi a comerciantilor din piata Mihai
Viteazul. Dupa cum se observa, piata este populata de oameni de toate varstele veniti sa-
si faca cumparaturile zilnice. . Agitatia din piata este completata de zgomotul masinilor
avand in vedere faptul ca piata este amplasata la strada., in fata magazinului McDonald’s.
Sunt surprinse mai multe categorii de personae, intre care cea mai evidenta este prezenta
varstnicilor si a tinerilor.
11
In aceste imagini surprindem statuia lui Mihai Viteazul. Statuia este situata in
centrul parcului ce-i poarta numele. Despre parc putem spune ca este o zona intens
populata, si pentru simplul fapt ca este o zona de trecere dar si pentru faptul ca aici
regasim si cinematrograful Republica, cel mai mare din municipiul Cluj Napoca, un bun
loc de intalnire pentru tineri. In ceea ce priveste acest parc putem spune ca are un aspect
ingrijit si ca este curat.
12
In aceasta imagine este surprinsa aleea din fata Bisericii Sf Mihail situata in Piata
Unirii. Parcul este o zona intens populata fiind situat in centrul orasului, putem spune ca
sunt surprinse toate categoriile de varste in special tinerii avand in vedere faptul ca in
aceasta zona este situata Universitatea Babes-Bolyai, fiind totodatat si un punct accesibil
pentru ei.
13
Poza de mai jos apartine Pietei Unirii, unde surprindem o alta categorie de
oamenii, cei varstnici, veniti aici pentru a-si petrece timpul liber in compania altor
oameni, vremea rece nefiind un impediment pentru ei.
14
In aceasta fotografie surprindem o tanara care a ales Piata Unirii ca loc de studio,
o activitate de altfel des intalnita in aceasta zona, in ciuda vremei reci de iarna. Toate
aceste imagini ne dovedesc ca exista o multitudine de activitatii ce pot desfasurate in
parc indiferent de varsta participantilor la aceste activitati.
Imaginile ce urmeaza surprind statuia centrala a pietei Unirii si anume statuia lui
Matei Corvin numele dupa care este de asemenea cunoscuta aceasta piata. O alta
constructie maiestuoasa intalnita in aceasta imagine este Catedrala Sf Mihail una dintre
cele impozante constructii ale centrului fara sa omitem castelul Bunffy, vizibil partial in
aceasta poza. Tot in aceasta poza putem observa ca statuia este in renovare , detaliile
statuii neputand fii observate.
15
In fotografia de mai sus, realizata in spatele bisericii Sfantul Mihail am observat o femeie
in varsta care desfasura o activitate rar intalnita aici: ea statea si isi vindea marfa.
4. Metodologie
In cercetarea noastra ne-am bazat pe interviuri, pentru o mai buna aprofundare si
diversificare a datelor culese. Am luat cinci interviuri diferitelor persoane ce se aflau in
piete, incercand sa vedem ce fel de persoane prefera sa poposeasca in locatiile respecive
16
precum si tipul de relatii care se desfasoara/s-au desfasurat aici de-a lungul timpului si
cum percep oamenii aceste relatii
In urma interviurilor aplicate persoanelor din Piata Matei Corvin,in numar de trei,
am aflat ca oamenii sunt familiali cu locul “venim des prin parc, de fapt, in fiecare zi
trecem pe aici. Stam in apropiere” ne informeaza doi pensionari, unul roman si unul
maghiar. Pentru acestia centrul reprezinta “Podoaba Clujului”, in timp ce pentru Paul, de
55 de ani, “centrul este punct de atractie pentru clujeni si nu numai, dar in comparatie cu
Sibiul, Brasovul sau Valea Prahovei, nu este un punct turistic. Centrul e important pentru
cluj, e un simbol”. Cea de-a treia persoana prefera se se rezume doar la statuia Matei
Corvin: “e un simbol arata o simpatie intre romani si unguri.E un simbol ciudat pentru
unguri, considerand ca Matei e a lor, iar romanii sustin acelasi lucru...e un simbol ce are
lagatura intre cele doua natii.” Acesta insa prefera sa vina aici “decat sa ma intalnesc cu
cineva prin baruri sau pe cine stie unde...mai bine vina aici. Poti sa zici ca e si loc de
intelniri”. Subiectul dintre romani si maghiari este abordat si de cei doi pensionari “pe
vremuri romanii se intelegeau foarte bine cu maghiarii, nu se facea diferenta intre
ei...acum is mai multe scandaluri de cand cu Funar asta..a vrut sa scape de statuie da’...”.
“ Clujul a fost facut de unguri, arhitectura chiar si centrul, cladirile, inainte de 1868.
Funar a facut Piata Avram Iancu, a ridicat statuia, incercand sa faca din acea Piata un
centru, un punct de atractie important dar nu a reusit”.( spune Paull).
Intrebandu-i daca isi amintesc cum era Clujul pe vremuri cei doui pensionari erau
de parere ca “ nu s-a schimbat prea mult Piata, numai ca acum sunt sapaturi facute de
Funar, au vrut sa gaseasca statuia lui Romulus si Remus. Oricum pe vremuri oamenii
erau mai linistiti, nu ca acuma, nu erau atatea scandalui\ri intre romani si maghiari.”
De la Paul aflam ceva si despre istoria locului,:“si inainte erau banutele, iar in
jurul Bisericii erau construite si alte cladiri, a fost punct de vama si aveau loc decapitari.
In cladirea de vis-a-vis de fostul hotel Continental, cea e pe colt, statea guvernatorul care
ordona decapitarile. Acestea erau transformate in adevarate spectacole pentru public”,
insistand asupra arhitecturii cladirilor: “Palatul Banfy, era locuit in secolul al XVIII-lea
de guvernator... mai era o cladire cu sala armelor. Casa de pe colt (aratand spre stanga), a
fost construita in secolul al XVI-lea, de un conte maghiar pentru sotia lui Moldova.
Hotelul Continental a fost facut de o firma austriaca ce a mai construit in Cluj Teatrul
17
National, dar care a mai facut si alte constructii in Iasi. Voselele dau o imagine oribila
cladirilor, stil dezavantajos, dar cu exceptia vopselelor acestea nu s-au schimbat foarte
mult. Inainte de ’89, acestea nu erau vopsite. In anii ’70 era placut se respira un aer placut
curat, liber.”.
Referitor la oamenii care vin si care veneau aici ”sunt foarte multe persoane
tinere, e o problema, acuma de vreo 15 ani sunt mult mai multi tineri dar vin si batrani, se
ma opresc si ei. Sunt si oameni ai strazii si care se drogheaza...pe ei ii vezi mai mult
dimineata....sunt multi”, ne informeaza un electronist in varsta de 45 de ani. “ Pe vremuri
tinerii erau altfel. Nu exista televizorul de ci lipsea si violenta verbala, vulgaritatea,
bancile rupte sau scrise”.(Paul)
“ De sarbatori se facea “Oraselul Copiilor” destul de des, acum insa, de cativa ani,
se fa targuri de carti, expozitii”, ne-a spus cu parere de rau electronistul.
Fiecare dintre persoanele intervievate in Piata Matei Corvin s-au parut la o prima
impresie altfel decat s-au dovedit a fi.Prima persoana intervievata, Paul de 55 e ani, avea
un aspect fizic neingrijit, cu toate astea ne-a atras atentia ca statea pe banca citind ziarul.
Intrand in vorba cu el am observat ca stie multe locuri despre locul acesta ca dovada ca
ne-a dat si multe informatii pretioase in special despre cladirile din jur. Am observat ca
are un aer de nostalgie pentru anii ’70 fiind de parere ca in acel regim in Cluj se respira
un alt aer.”
Cei doi batrani, unul roman si celalat maghiar,prieteni intre ei, de la care am aflat
ca cel roman fusese colonel pe vremuri, ne-au atentionat inca de la inceput” nu stim ce
informatii v-am putea da, suntem bauti”.Aratau bine, erau ingrijiti, se vede ca au fost
importanti la vremea lor. Au icercat sa vorbeasca de diferentele dintre romani si maghiari
in cida faptului ca ei erau prieteni din tinerete. Maghiarul parea foart preocupat sa ne
informeze de fostul primar al Clujului, Funar. Romanul il intrerupea deoarece, parand
mai treaz isi dadea seama ca pe noi nu asta ne intereseaza.
Cea de-a treia persoana, un electronist in varsta de 45 de ani zicea ca trece cam
zilnic pe acolo, parea interesat de subiectul nostru. Imbracamintea lui ne arata faptul ca e
un om modest ce apartinea clasei mijlocii.
18
In Piata Mihai Viteazul am luat interviuri la doua persoane mai tinere, Florina de
24 de ani, angajata vanatoare la Polus Center, si Raul de 27 de ani, taximetrist care
prefera sa isi astepte clientii in Piata Mihai Viteazul.
Florina ne spune ca ea vine destul de des in Piata” locuiesc in apropiere, undeva
in spatele cinematografului Republica, trec aproape zilnic prin parc, de multe ori
poposesc aici, cand astept pe cineva sau cand ma intalnesc cu prietenii, prietena mea cea
mai buna lociuieste in apropiere si preferam sa ne intalnim in parc. De aici stabilim locul
urmatoarei noastre destinatii. Imi face placere sa stau sa privesc lumea care trece prin
parc, copii care isi petrec cea mai mare parte a timpului aici...asta in perioada in care
timpul de afara le permite.” Florina nu este de parere ca piata este mai mult populata de
persoanele in varsta “de multe ori vad persoane mai in varsta poposind in parc dr
persoanele tinere trec in numar mult mai mare prin acest parc. Persoanele mai tinere au
intr-adevar mai mult timp liber dar chiar in ciuda acestui fapt se opresc de multe ori chiar
daca nu pentru mult timp, macar cinci minute la o scurta poveste. Sunt insa de parere ca
persoanele in varsta prefera sa-si faca cumparaturile in piata”.
Intrebata daca s-a schimbat oarecum parcul Pietei ea ne raspunde ca “locuiesc de
patru ani in Cluj n-as putea spune ca s-a schimbat foarte mult, dar au existat o serie de
imbunatatiri in ceea ce priveste amenajarea parcului: s-au plantat flori, s-au imbunatatit
bancile”.
Cel de-al doilea intervievat nu ne-a raspuns foarte mult la intrebari, nu parea
foarte interesat, nu cunostea prea multe despre istoria acestui loc dar a dorit sa
mentioneze ca pentr el Piata ocupa un loc important in viata sa personala “acolo sotia
mea a acceptat sa se marite cu mine si daca ma gandesc bine, pe o banca din fata statuii
am cucerit-o”. Legat de oamenii care prefera sa vina aici el ne-a raspuns “de cele mai
multe ori eu am vazut mai multi tineri. Nu stiu, poate datorita plasarii pentru ca in
imprejurimi sunt tot felul de cafenele, fast- food-uri...poate si de aceea, nu stiu sigur”. S-a
referit insa si la schimbarea care va urma sa aiba loc in Piata “sunt acele restructurari care
se fac si care fac din Cluj un oras mai frumos. Unele constructii chiar au nevoie de ceva
mai altfel, se prabusesc. Este una intre restructurarile bine venite, cred, dar nu stiu atat de
multe despre acest lucru...da’ cred ca oamenii vor fi mai interesati de Piata deoarece vor
19
fi cu totul altele, mult mai igienice, am auzit si de acea parcare deci vor avea si un loc
unde sa-si lase masina”.
In urma interviurilor am observat ca persoanele mai in varsta sunt mult mai
dispuse sa stea de vorba cu noi, sunt mult mai deschise si mult mai dornici sa ne dea
informatii, amintindu-si cu nostalgie de timpurile trecute. De la aceste persoane am aflat
despre locurile de odinioara a Clujului.
5. Concluzii
Proiectul s-a desfasurat pe perioada de 2 luni jumate, octombrie, noiembrie,
decembrie. Am folosit o serie de resurse: interviuri semi-structurate, fotografii, carti de
specialitate, internetul, pe baza carora am obtinut informatii relevante proiectului nostru,
observand ca actorii sociali de diferite varste se implica in diverse activitati cum ar fi
stabilirea unui punct de intalnire, spatiu de lectura, plimbare, relaxare, socializare,etc.
Din materialele culese si observatiile facute in cele doua piete, Matei Corvin si
Mihai Viteazul, putem spune ca ambele sunt zone puternic vizitate fiind situate in zone
de interes ale orasului. Activitatile intalnite in cele doua piete sunt asemanatoare, o
deosebire pregnanta este faptul ca Piata Matei Corvin este situata in centrul Clujului, o
zona mult mai intens populata de tineri datorita diferitelor posibilitati de petrecere a
timpului liber mult mai variate in aceasta zona si cum am mai mentionat mai sus a
existentei Universitatii Babes-Bolyai. Am observat ca pe parcursul sarbatorilor de iarna
zona Pietei Unirii a fost mult mai populata, datorita programelor organizate aici si pentru
faptul ca s-a pus un mai mare accent pe decoratiunea acestui spatiu, decat Piata Mihai
Viteazul care a continuat sa ramana mai mult un spatiu agroalimentar neavand loc
activitati care sa implice actorii sociali in sarbatoarea Craciunului. Pentru aceia care nu
sunt doar in trecere cele doua parcuri au acelasi camp de interese, aceasta fiind una dintre
cele mai evidente asemanarii existente intre cele doua parcuri.
20
Piata Matei Corvin (2006) (www.galeriefoto.com/fotos/, accesare 09.01.2008)
21
BIBLIOGRAFIE:
Pascu S., 1974 – Istoria Clujului , Consiliuil Popular al municipiului Cluj,
Orga V., Costea I (Cord.). 2002 Studii de istorie a Transilvaniei (muzeul Jud. BN
Asociatia Istoricilor din Transilvania si Banat) ,Editura, Accent
ALICU D., 1995, Cluj-Napoca de la Inceputuri pana azi, ed. Clusium, Cluj.
Radu I., 1974 . Psihologie sociala, Editura Stiintifica
Milcu, M., 2005, Psihologia relatiilor interpersonale. Competitie si conflict, Editura
Polirom
Ziarul “Gandul”, Editia din 5 septembrie 2007
http://ro.wikipedia.org/wiki/Pia%C5%A3a_Mihai_Viteazul_din_Cluj-Napoca
http://ro.wikipedia.org/wiki/Pia%C5%A3a_Unirii_din_Cluj-Napoca
http://ro.wikipedia.org/wiki/Palatul_Szeky_din_Cluj-Napoca
http://www.clujonline.com/ro/piata_mihai_viteazul.html,
http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://www.clujnapoca.ro/img/e-
album/cluj8.jpg&imgrefurl=http://www.clujnapoca.ro/
www.galeriefoto.com/fotos/