perspectivele cresterii taurinelor de carne si a ... perspectivele cresterii... · 1" "...
TRANSCRIPT
1
ROMÂNIA
MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE AGENTIA NATIONALA PENTRU AMELIORARE SI REPRODUCTIE IN
ZOOTEHNIE “Prof.dr. G.K. CONSTANTINESCU” CENTRUL TEHNIC REGIONAL PENTRU AMELIORARE ŞI REPRODUCŢIE
6 NORD-VEST
Perspectivele cresterii taurinelor de carne si a producerii carnii de bovina in judetul Maramures
2
Perspectivele cresterii taurinelor de carne si a producerii carnii de bovina in
judetul Maramures
Obiectivul fiecarui fermier sau crescator de taurine este eficienta economica, nici un crescator nu-‐si poate permite sa creasca animale numai de dragul lor fara sa obtina un profit peste costurile investite . Pentru el cresterea animalelor trebuie sa devina o afacere. Pentru a putea fi competitivi in conditii de eficienta economica este obligatoriu obtinerea unor productii superioare calitativ si posibil de valorificat pe piata la un pret cat mai bun. Aceasta presupune organizarea judicioasa a intregului proces de productie si nu in ultimul rand evitarea cheltuielilor neproductive. Avand in vedere ca motorul dezvoltarii, mijloacele de productie il reprezinta animalele se naste intrebarea “Ce rasa sa crestem?” Se poate raspunde daca ne-‐am stabilit un scop de crestere: sa producem lapte ori carne? Raspunsul la aceasta intrebare depinde si de traditia din zona, de ferma pe care o detinem, de zona geografica si de conditiile de exploatare pe care le putem oferi. Oricum fiecare rasa are avantajele ei si merita aleasa. Se mai naste inca o intrebare fireasca “Daca toata aceasta munca de crestere a taurinelor astazi mai merita sa o facem?”, deoarece in prezent laptele este peste tot in cantitati prea mari si platit sub costul de productie si chiar limitat prin introducerea cotei de lapte. Atunci ce trebuie sa facem? Totul tine de optiunea fiecarui crescator, de economia fiecarei ferme sau gospodarii. Totusi doua dintre criteriile cele mai importante in alegerea unei rase de taurine sunt: alegerea rasei care valorifica cel mai bine si cel mai eficient conditiile concrete din ferma precum si alegerea rasei in functie de dezvoltarea pietei pe termen lung. Avand in vedere pe de o parte tendintele si orientarile de pe plan European in cresterea si exploatarea taurinelor, iar pe de alta parte conjuncture actual favorabila din punct de vedere economic, precum si necesitatile consumului intern a cererii si ofertei pe piata international a carnii de taurine, orientarea cresterii taurinelor in directia productiei de carne reprezinta o alternative pentru fermierii din judetul Maramures pentru care pledeaza o serie de argument de netagaduit.
-‐ Ponderea de peste 60% a sectorului zootehnic in volumul productiei agricole totale -‐ Configuratia geografica si de relief precum si traditia -‐ Existenta in judet a 225.000 ha pasuni si fanete, ceea ce reprezinta 38,5% din
suprafata totala a judetului -‐ Cresterea animalelor reprezinta pentru multe gospodarii taranesti, din pacate,
singura sursa de venituri -‐ Efectivul matca de taurine suficient de mare pentru structurarea productiei in cele
doua directii lapte si carne fara a fi afectata cota de lapte a judetului Maramures
3
Cunoscand conditiile care ne favorizeaza nu ramane decat sa orientam lucrarile de selectie si ameliorare in directia productiei de carne prin folosirea de material biologic a raselor cu potential genetic ridicat in directia productiei de carne (Limousine, Charolaise, Aberden Angus, Blue Blanche Belgique, Galloway) si elaborarea unor programe educationale privind avantajele cresterii bovinelor de carne si importanta consumului de carne de taurine comparativ cu alte specii de animale de ferma.
Tehnologia cresterii vacilor de carne este una foarte simpla ce se poate realiza cu cele mai ieftine costuri de intretinere, necesita adaposturi care pot fi simple pentru perioada de vara pentru unele rase altele au nevoie de grajduri acoperite numai in perioada fatarilor iar Aberden Angus poate fata fara probleme la sfarsitul lunii februarie chiar in zapada. Exploatarea vacii de carne presupune cresterea vacii impreuna cu vitelul, se foloseste sistemul de insamantari si fatari grupate, vacile trebuie sa fete la inceputul primaverii pana in luna aprilie astfel incat in luna mai sa poata iesi la pasunat impreuna cu mamele. Vacile au o mare capacitate de conversie a furajelor in carne de calitate. Viteii pe langa laptele supt de la vaca pot sa pasca din a treia luna de viata. Daca pasunea este de calitate buna viteii consumand lapte si iarba realizeaza sporuri de 1200-‐1300 g pe zi, la varsta de 6 luni in functie de rasa realizeaza o greutate de aproximativ 250 kg. Prin cresterea viteilor pe pasune in aer liber se reduc imbolnavirile , costurile de intretinere si pe furaje, intr-‐un cuvant conditiile sanitar veterinare sunt mai usor de respectat si este o activitate mai usor de dimensionat si in unele cazuri se poate combina cu alta activitate, exemplu Turismul Rural. Pentru cresterea si imbunatatirea calitativa a raselor de carne si in sistem gospodaresc pot fi utilizate in cadrul programelor de ameliorare doua variante:
1. Cresterea unor nuclee de bovine din rase specializate in directia productiei de carne. Ex. -‐ Ferma Luput – Valenii Somcutei-‐ rasa Aberden Angus (achizitii) 62 capete -‐ Ferma Matesan Alin-‐ Tohat – rasa Limousine 35 capete -‐ Ferma Talpos Vasile-‐ Chiuzbaia-‐ rasa Aberden Angus 16 capete -‐ SC Nasul SRL – Baia Mare – rasa Charolaise 8 capete -‐ Ferma Stetco Vasile – Borsa-‐rasa Galloway 13 capete
2. Incrucisarea industriala a raselor locale mixte : Bruna de Maramures Baltata Romaneasca, Baltata cu Negru Romaneasca reformate pe criteriul productiei de lapte (reforma selectiva) cu tauri din rasele de carne BBB, AA, L si CH in vederea obtinerii de hibrizi comerciali pentru abatorizare. Aceste tipuri de incrucisari pot fi simple sau multiple in functie de obiectivele propuse privind randamentul la sacrificare dar mai ales calitatea carnii. Cele simple pot fi de tipul :
Blue Blanche Belgique x Baltata cu Negru Romaneasca
Limousine x Baltata Romaneasca
Charolaise x Bruna
4
Se pot practica si incrucusarile multiple atunci cand se doreste imbunatatirea calitatii genetice a materialului biologic pentru obtinerea unor produsi care realizeaza sporuri in greutate de pana la 1500 g/zi , randamente la sacrificare intre 60-‐78% si o calitate a carnii superioara. Acestea sunt de tipul:
Charolaise x Bruna
Abator (M) (F) x Piemontaise
Abator ((M) (F) x Charolaise
Abator (M) (F) x Bruna
Limousine x Baltata Romaneasca
Abator (M) (F) x Blonde ’Aquitaine
Abator (M) ( F ) x Limousine
Abator (M) ( F) x Baltata Romaneasca
5
Tendintele cresterii si dezvoltarii fermelor de taurine in directia productiei de carne in judetul Maramures a inceput sa se consolideze in gospodariile populatiei inca din anii 2008-‐2009 datorita faptului ca piata carnii oferea un pret ridicat pentru taurasii obtinuti din insamantari artificiale cu rase de carne. Incepand cu anii 2011-‐2012 au aparut si primele ferme de taurine de rasa curata si ferme de crestere a metisilor Ferme de crestere a taurinelor in rasa curata: -‐ Ferma Luput – Valenii Somcutei-‐ rasa Aberden Angus 62 capete -‐ Ferma Matesan Alin-‐ Tohat – rasa Limousine 35 capete -‐ Ferma Talpos Vasile-‐ Chiuzbaia-‐ rasa Aberden Angus 16 capete -‐ SC Nasul SRL – Baia Mare – rasa Charolaise 8 capete -‐ Ferma Stetco Vasile – Borsa-‐rasa Galloway 13 capete
Ferme de crestere a metisilor din rasa de carne in vederea comercializarii: -‐ SC Decoprod SRL -‐ Ocolis– 250 capete -‐ Veber Daniel – Miresu Mare-‐ 40 capete -‐ Benta Viorel – Miresu Mare-‐ 30 capete -‐ Chis Emil-‐ Miresu Mare-‐ 25 capete -‐ Bilt Forin –Miresu Mare-‐ 25 capete -‐ Cosma Ion-‐ Chelinta-‐ 25 capete -‐ Les Vasile –Lucacesti-‐ 25 capete -‐ Dorca Traian-‐ Remeti-‐ 80 capete -‐ Dorca Romi-‐ Remeti-‐ 85 capete -‐ Rad Vasile-‐ Cornesti -‐25 capete -‐ Berinde Gheorghe-‐ Calinesti-‐ 50 capete -‐ Berci Gheorghe-‐ Calinesti-‐35 capete -‐ Andreica Victor-‐ Calinesti-‐ 35 capete -‐ Nemes Mihai-‐ Calinesti-‐ 50 capete
6
FERMA LUPUT VASILE-‐VALENII SOMCUTEI
Aberden Angus-‐ originara din Scotia , dezvoltare corporala si conformatie specifica raselor de carne ,culoare rosu sau negru, randament la sacrificare intre 65-‐70%. Viteii la fatare au greutatea cea mai mica dintre rasele de carne, 25 kg-‐ apoi au un ritm foarte bun de crestere, realizand sporuri de 1400-‐1500 g/zi. Poate fi crescuta atat in rasa curata cat si folosita la incrucisari cu vaci reformate pe criteriul productie de lapte din rasa Baltata cu Negru Romaneasca. Greutatea la sacrificare 650 kg, precocitate buna, adaptabilitate, rezistenta la temperature ridicate. Dau foarte mult lapte ceea ce favorizeaza cresterea mai rapida a viteilor fara cheltuieli suplimentare.
7
FERMA SC NASU SRL-‐BAIA MARE
Charolaise – originara din Franta, tip morfologic de carne de culoare alb murdar, se creste in peste 70 de tari , este rasa nr. 1 in Franta cu 1.400.000 vaci mame. Vacile adulte ingrasate ajung la greutati intre 700-‐1000 kg, tineretul realizeaza sporuri intre 1200-‐1300 g/zi. Are o capacitate de ingestie a furajelor superioara celorlalte raselor, o foarte buna valorificare a furajelor grosiere si a pajistilor. Carnea din rasele Charolaise are o calitate organoleptica renumita, este dietetica si are un surplus de grasime doar 10% fata de celelalte rase care au 30%. Grad mare de adaptabilitate, randament la sacrificare-‐68%, consum specific per kg spor 8,6 U.N.
8
FERMA MATESAN ALIN-‐TOHAT
Limousine-‐originara din Franta, aptitudini pentru rase de carne, culoare acajou intens, precocitate ridicata, longevitate, fertilitate buna si fatari usoare, un raport foarte bun muschi-‐os. Este o rasa rezistenta cu mare capacitate de adaptare , realizeaza sporuri de 1200-‐1300 g/zi. Greutate la sacrificare la 18 luni-‐650 kg, randament la sacrificare -‐70%.
9
FERMA NEMES MIHAI-‐ CALINESTI
Blue Blanche Belgique – originara din Belgia, conformatie tipica raselor de carne , o musculatura hiper dezvoltata (apare frecvent crupa dubla). Cel mai mare randament la sacrificare-‐78%, adaptabilitate la orice forma de sol, rustica, temperament docil, consuma putin si transforma eficient , consum specific/kg spor 5,5 U.N.). Viteii la nastere au 45 de kg si pot apare distocii (nu se recomanda insamantari pe vitele si vaci care au talie si largime mica). Aceasta rasa are proportia cea mai mare de carne in carcasa, 78%, 14% oase si 8% grasime.
10
FERMA STETCU VASILE-‐ BORSA
Galloway – se exploateaza exclusiv pentru productia de carne, se creste in libertate, in afara grajdurilor chiar si pe timp de iarna, foarte fertile si traiesc in medie 20 de ani. Sunt animale curajoase , apara viteii impotriva pradatorilor, are reactii de aparare. Sunt de talie mica, 122 cm, efectueaza un pasunat neselectiv, produc o carne superioara cu ratii ieftine. Producatorii de carne din SUA au observat ca rasa Galloway “se ingrasa dinspre inauntru inspre inafara” depunand grasimea de marmorare (grasimea care da gustul carnii) in interiorul ochiului muschiului cu mult timp inaintea depunerii grasimii de acoperire. La o evaluare efectuata de Centrul de Cercetare a Carnii din SUA s-‐a clasat pe locul 1 inaintea altor 11 rase de carne prin gust foarte bun, fragezime foarte buna si suculenta foarte buna.
11
Dovada ca lucrurile au mers intr-‐o directie buna este faptul ca in anul 2012 in judetul Maramures au fost insamantate artificial cu material seminal din rasele de carne un numar de 16.600 capete femele (13.200 BBB, 1.050 Lim, 945 CH, 890 AA). Au fost difuzati pentru insamantarile artificiale taurii Ivan, Zico, din rasa BBB, Big din rasa Charolaise, Casho si Honda din rasa Limousine.
TAURI DE REPRODUCŢIE TESTATI AMELIORATORI RASE BLEU –BLANCHE BELGIQUE
OFICIUL PENTRU AMELIORARE ŞIREPRODUCŢIE ÎN ZOOTEHNIE MARAMUREŞ
TAURI DE REPRODUCŢIE TESTATI AMELIORATORI RASA LIMOUSIN
OFICIUL PENTRU AMELIORARE ŞIREPRODUCŢIE ÎN ZOOTEHNIE MARAMUREŞ
12
13
Un semnal foarte bun vine din partea celor 5 ferme de rasa curata care au solicitat OARZ Maramures afilierea la Registrul Genealogic al rasei si efectuarea controlului oficial al performantelor pentru a putea avea o confirmare a valorii genetice a efectivelor crescute in proprietate, lucru care duce la cresterea valorii de comercializare a efectivelor detinute.
Exista o singura problema fundamentala legata de valorificarea produsilor care astazi se desfasoara printr-‐un comert salbatic practicat de intermediari care fac imposibila vanzarea la pretul real. Una din posibilitatile imbunatatirii acestui sistem de valorificare ar fi infiintarea la nivelul judetului a unei asociatii a crescatorior de taurine de carne, care sa sprijine fermierii. Asociatiile infiintate ar putea accesa fonduri nerambursabile pentru construirea unui centru de licitatie care sa faca posibila valorificarea produsilor de catre specialisti prin licitatie la pretul real.
Ar fi o modalitate de inlaturare a samsarilor si a cresterii increderii fermierilor in rolul asociatiilor, specialistilor si in realizarea unui program al vacii de carne la nivel de judet. Consider ca pentru crescatorii din judetul Maramures avantajele cresterii taurinelor de carne sa devina o certitudine in conditiile celor 225.000 ha de pasuni si fanete ar trebui sa se foloseasca de pragmatismul fermierilor americani specializati in cresterea taurinelor de carne care au o vorba ce sintetizeaza toata aceasta activitate “PUNE-‐LE VACILOR NISTE IARBA INAINTE SI UN TAUR DINAPOI SI LASA-‐LE SA FACA CE STIU ELE MAI BINE”. Dar pana la urma totul este o chestiune de optiune a crescatorului.
14
Evaluarea productiei de carne in judetul Maramures in conditiile realizarii unui program al vacii de carne
1. Repartitia taurinelor pentru realizarea a 65.796.259 kg lapte reprezentand cota de lapte repartizata judetului Maramures avand in vedere productia de 3450 l pe cap pe lactatie normala = 19.100 taurine . Efectivul matca pentru judetul Maramures 46.000 cap. -‐19.100 cap. = 26.900 cap.
Necesar inlocuire matca 26.900 cap. X 25% reforma = 7.400 cap vitele pentru inlocuire matca 26.900 cap. X 80% N x 85% S = 20.128 cap. vitei 20.128 cap. – 7.400 cap. = 12.728 cap. vitei pentru ingrasat
12.728 cap. x 450 kg/cap. = 5.728,6 tone viu 5.727,6 tonex60% R = 3436,5 tone carcasa tineret 7.400 cap. reforma x 550 kg/cap. = 4.070 tone bovine adulte viu 4.070 tone x 50% R = 2.035 tone carcasa bovina adulta
R = randament N = natalitate S = supravietuire (pierderi pana la intrarea la reproductie)
2. Calculul la efectivul destinat cotei de lapte = 19.100 cap. 25% reforma x 19.100 cap. = 4.775 cap. reforma/an disponibil pentru IA cu rase de carne 4.775 cap. x 80% N x 85% S = 3.274 cap. tineret pentru sacrificare 3.274 cap. x 450 kg/cap. = 1.473,3 tone viu tineret 1.473,3 tone x 60% R = 883,9 tone carcasa tineret 4.775 cap. bovine adulte x 550 kg/cap = 2.626,2 tone viu bovine adulte 2.626,2 tone x 50% R = 1.313,1 tone carcasa bovina adulta
3. Realizare carne total in carcasa per an Tineret 3.436,5 tone + 883,9 tone = 4.320,4 tone Bovine adulte 2.035 tone + 1.313,1 tone = 3.348,1 tone Total carne carcasa 4.320,4 tone + 3.348,1 tone = 7.668,5 tone / an 7.668,5 tone x 2000 lei = 153.370.000.000 lei 153.370.000.000 / 44.300 (echivalent 1 euro) = 3.500.000 euro (aproximativ)
Dr. Ing. Mihalca Ioan