plan de dezvoltare locală integrată - grup local pescăresc “calafat”
TRANSCRIPT
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
0
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALĂ INTEGRATĂ -
GRUP LOCAL PESCĂRESC “CALAFAT”
JUDEȚUL DOLJ
2011
2011
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
1
CUPRINS
I. INTRODUCERE.......................................................................................................................2
II. CONTINUTUL SI STRUCTURA PLANULUI DE DEZVOLTARE LOCALA INTEGRATA-
SINTEZA INFORMATIILOR....................................................................................................3
III. PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA INTEGRATA .................................................................7
1. SINTEZA STRATEGEI..........................................................................................................7
2. PREZENTAREA TERITORIULUI – ANALIZA DIAGNOSTIC..............................................9
2.1 PARTENERIATUL SI ZONA PESCAREASCA........................................................9
2.1.1 Informatii privind parteneriatul ................................................................................9
2.1.2 Definirea zonei pescaresti........................................................................................22
2.2 CONTEXTUL SOCIAL, ECONOMIC SI DE MEDIU...........................................................140
2.3 COMUNITATEA SI ANGAJAMENTUL FACTORILOR INTERESATI.............................146
2.4 ANALIZA SWOT.................................................................................................................148
3. STRATEGIA, OBIECTIVE SI MOTIVATIE...........................................................................155
4. IMPLEMENTAREA STRATEGIEI FLAG...........................................................................231
(1) Procesul implementarii strategiei......................................................................................231
(2) Administrare, finantare si personal...................................................................................257
(3) Dezvoltarea capacitatii operationale a FLAG..................................................................264
(4) Evaluarea si aprobarea proiectelor....................................................................................265
(5) Criteriile de selectie a proiectelor......................................................................................276
(6) Monitorizare/verificare si evaluare....................................................................................277
(7) Informatii financiare............................................................................................................282
5. ASIGURAREA SUSTENABILITATII (prioritati orizontale).............................................287
5.1 EGALITATEA DE SANSE..................................................................................................287
5.2 SUSTENABILITATE ECOLOGICA....................................................................................292
5.3 INOVARE..............................................................................................................................294
5.4 COMUNICARE SI PUBLICITATE........................................................................................295
ANEXE
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
2
I.INTRODUCERE
Scopul Axei 4 a Programului Operațional pentru Pescuit este de a oferi sprijin în
procesul de dezvoltare locală a comunităților pescărești și a sectorului pescăresc, printr-o
abordare „de jos în sus”. Acest instrument își propune mobilizarea resurselor disponibile la
nivelul unei zone determinate și susținerea creșterii economice locale și a nivelului de trai prin
prisma activităților ce au legătură directă cu pescuitul.
Astfel, Grupul Local Pescăresc Calafat reprezintă un teritoriu compact din punct
de vedere economic, social și geografic, din sudul județului Dolj, și un parteneriat alcătuit din
14 membri, consolidat și potrivit misiunii strategiei propuse și a Axei 4 POP.
Planul de Dezvoltare Locală Integrată a zonei Grupului Local Pescăresc Calafat
are scopul de a încuraja dezvoltarea durabilă a sectorului pescăresc local.
Planul a urmărit realizarea unui diagnostic din punct de vedere al sectorului
pescăresc al zonei vizate, cât mai realist și cuprinzător. Cu ajutorul acestui diagnostic au
putut fi identificate principalele puncte forte, puncte slabe, a oportunităților și a amenințărilor
ce caracterizează zona. Acestea au fost punctele de plecare la conceperea măsurilor
propuse spre implementare pentru a revitaliza tradițiile pescărești pierdute și pentru a stimula
economia locală. Se dorește încurajarea întreprinderii de noi activități economice relaționate
cu pescuitul și în ajutorul pescarilor, având la bază resursele teritoriale disponibile și cu grijă
față de mediu.
Așadar, în continuare vor fi prezentate în detaliu caracteristicile zonei Grupului
Local Pescăresc Calafat, planul de acțiuni și cel financiar, precum și mecanismele de
implementare potrivite unei derulări optime a proiectului.
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
3
II. CONTINUTUL SI STRUCTURA PLANULUI DE DEZVOLTARE LOCALA INTEGRATA-SINTEZA
INFORMATIILOR
SECŢIUNI ŞI CAPITOLE ELEMENTE DE CONŢINUT SPECIFICE REPREZENTĂRI
GRAFICE
(orientativ)
SECŢIUNEA 1. SINTEZA STRATEGIEI
SECŢIUNEA 2. PREZENTAREA TERITORIULUI – ANALIZA DIAGNOSTIC
Analiza socio-economică a zonei şi stabilirea diagnosticului în perspectiva teritorială a obiectivelor Axei prioritare
4 FEP/POP.
2.1. Parteneriatul şi zona pescărească descrierea parteneriatului şi a caracteristicilor sale
poziţie geografică şi rolul zonei în teritoriu
scurtă evoluţie istorică şi dezvoltări recente
caracteristici socio-economice
patrimoniu natural şi cultural
Hărţi ale teritoriului FLAG
(conform cu Anexa 8 )
Tabel Localitati Tabel populatie Tabel coeficient substitutie Tabel patrimoniu de mediu Tabel patrimoniu cultural Tabel populația activă anul 2005 Tabel populația activă anul 2006
Tabel populația activă anul 2007
Tabel populația activă anul 2008
Tabel populația activă anul 2009
Tabel populația activă anul 2005- 2009 Tabel populatie activa si
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
4
somaj Tabel suprafețe apă Tabel firme pescuit Tabel Asociatii pescaresti Tabel Concesionari ANPA Tabel productie peste acvacultura Tabel administratii amenajari Tabel cifra de afaceri Tabel profit Tabel centralizator Tabel industrie Tabel comert si servicii Tabel primării Tabel Asociatii
Grafic populatie Grafic coeficient de substitutie Grafic populatia activa 2005 Grafic populatia activa 2006 Grafic populatia activa 2007 Grafic populatia activa 2008 Grafic populatia activa 2009 Grafic populatia activa 2005-2009 Grafic populatia activa 2005-2009 Grafic Cifra de afaceri Grafic Profit Grafic centralizator profit si cifra de afaceri Grafic industrie
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
5
Grafic tipuri de comert
2.2. Contextul social, economic şi de
mediu
probleme socio-demografice
probleme economice
probleme de mediu
probleme de infrastructură tehnică şi socială
Tabele
2.3. Comunitatea şi angajamentul
factorilor interesaţi
potenţialul, nevoile şi oportunităţile măsura în care cei consultaţi au fost de comun acord cu orientarea, cu temele prioritare şi măsurile / acţiunile propuse percepţia privind măsura în care sunt deja activităţi de dezvoltare de tipul celei propuse şi sfera de acţiune ( suplimentară sau complementară) posibilităţi de intervenţie, identificate ca fiind utile în formarea grupului
Tabele
2.4 Analiza SWOT caracteristici ale mediului intern: puncte tari, punte slabe
caracteristici ale mediului extern: oportunităţi şi ameninţări
analiza şi scenariul /scenariile identificate –evoluţii alternative şi corective faţă de tendinţele identificate
Analiza SWOT
SECŢIUNEA 3. STRATEGIA DE DEZVOLTARE
Propuneri şi acţiuni strategice în acord cu obiectivele FEP/POP
3.1 Strategia, obiective principale şi
motivaţie
viziunea de dezvoltare a zonei de intervenţie
corelări cu viziunea de dezvoltare a nivelului teritorial superior
satisfacerea cerinţelor de coeziune teritorială
Scheme
Tabel elemente, metode, masuri
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
6
şi dezvoltare durabilă
obiectivele şi priorităţile
măsurile propuse
Fişe de măsuri
Plan de finanţare
Plan de implementare
SECŢIUNEA 4. IMPLEMENTAREA STRATEGIEI
Propuneri privind mecanismele operaţionale de implementare
4.1 Metodologia şi mecanismele
operaţionale
structura operaţională de management şi implementare
roluri, competenţe şi responsabilităţi
relaţii FLAG cu alţi parteneri şi actori locali
structuri de monitorizare şi evaluare
relaţii ale FLAG cu DGP AMPOP
proceduri
Scheme
Diagrame
Tabel parteneri Tabel structura asociatie Tabel componenta Adunare Generală Tabel componenta Consiliu Director Tabel componenta Consiliu Director
SECŢIUNEA 5. ASIGURAREA SUSTENABILITĂŢII (OBIECTIVE ORIZONTALE)
Elemente de corelare cu politicile şi perspectivele europene, care sprijină şi asigură durabilitatea strategiei
5.1. Egalitatea de şanse modalităţi de valorificare a proceselor de consultare, a parteneriatului şi implementării strategiei
Plan de comunicare
5.2 Sustenabilitatea ecologică
5.3 Inovare
5.4 Comunicare şi publicitate
ANEXE
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
7
III.PLAN DE DEZVOLTARE LOCALĂ INTEGRATĂ
1. SINTEZA STRATEGIEI
Strategia ȋ şi propune să evidențieze potenţialul pescăresc şi economic al unui
teritoriu aflat la malul Dunării, ȋ n sudul județului Dolj. Se urmăreşte trasarea clară a unor
priorități ȋ n scopul atingerii nivelului de dezvoltare propus. După cum se va observa ȋ n
continuare, grupul de localităţi dunărene şi-a propus identificarea problemelor economice,
sociale şi de mediu, pentru ca, odată eliminate, să ȋ şi ofere posibilitatea valorificarii
resurselor disponibile.
Baza parteneriatului propus (descrierea FLAG-ului)
Prezentul grup s-a constituit cu scopul sprijinirii dezvoltării zonei. Astfel, partenerii
selectați pentru acest grup sunt reprezentativi pentru zona aleasă și pentru scopul
programului, respectând, totodată, structura recomandată, făcând parte din sectorul public,
privat, precum și din societatea civilă.
Zona și principalele sale caracteristici distinctive
Zona cuprinsă de Grupul Local Pescăresc Calafat cuprinde 19 unități administrativ-
teritoriale din sudul județului Dolj, de-a lungul fluviului Dunărea, și anume: Bechet, Bistreț,
Calafat, Călărași, Cârna, Cetate, Catane, Ciupercenii Noi, Dăbuleni, Desa, Ghidici, Gighera,
Maglavit, Măcesu de Jos, Negoi, Ostroveni, Piscu Vechi, Poiana Mare și Rast. Unul dintre
principalele atuuri ale zonei este prezența fluviului Dunărea și suprafețele importante de apă.
O altă caracteristică importantă a zonei o reprezintă tradiția sectorului pescăresc și de
acvacultură, intens dezvoltate în trecut.
Principalele provocări și oportunități identificate
Studiile elaborate asupra teritoriului, în vederea obținerii unei viziuni cât mai realiste
asupra situației prezente au avut drept rezultat identificarea unei serii de provocări, precum
migrarea, scăderea numerică și îmbătrânirea populației, șomajul, servicii precare, sărăcie
etc. Pe de altă parte, au fost descoperite și oportunități valoroase, precum diversificarea
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
8
activităților economice, valorificarea produselor și a tradițiilor pescărești, dezvoltarea și
promovarea turismului local.
Tema generală a strategiei
Tema generală a strategiei o reprezintă dezvoltarea zonei și a comunităților
pescărești în ansamblu. Dată fiind tradiția îndelungată în sectorul pescuitului se urmărește
dezvoltarea locală prin stimularea de activtăți relaționate cu pescuitul.
Obiectivul global
Obiectivul global al strategiei a fost conceput luând în considerare toţi factorii care
influenţează zona și presupune dezvoltarea durabilă a teritoriului Grup Local Pescăresc
Calafat prin valorificarea, din punct de vedere economic, social și de mediul a potențialului
disponibil.
Măsurile impuse prin strategie
Măsurile propuse a fi implementate prin strategie se referă la consolidarea zonei de
pescuit, valorificarea produselor pescărești, la sprijinirea infrastructurii ecoturistice, la
diversificarea activităților economice pentru pescari, la protejarea și valorificarea mediului, la
formarea persoanelor implicate în implementarea strategiei precum și la funcționarea
Grupului.
Ce se dorește să se obțină prin implementarea strategiei locale integrate (rezultate și
impact)
Prin implementarea prezentei strategii se doreşte să se obţină reducerea declinului
sectorului pescăresc, creşterea nivelului de trăi a comunităţilor pescăreşti, valorificarea
produselor pescăreşti şi a mediului ambiental. Pe ansamblu, se dorește dezvoltarea integrată
a zonei pescărești printr-o abordare economică, dar și medio- ambientală.
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
9
2. PREZENTAREA TERITORIULUI - ANALIZA DIAGNOSTIC
2.1 PARTENERIATUL SI ZONA PESCAREASCA
2.1.1 Informaţii privind parteneriatul
Scopul acestui subcapitol îl reprezintă descrierea parteneriatului local pescăresc
public-privat și stabilirea contextului strategiei, abordarea partenerială constituind
fundamentul pentru dezvoltarea durabilă a teritoriului.
Grupul Local Pescăresc „Calafat” reprezintă o persoană juridică de drept privat,
o asociație înregistrată conform OG 26/2000 la Judecătoria Calafat, județul Dolj și cuprinde
14 membri. O primă fază a constuiturii parteneriatului a avut loc în luna octombrie, 2010.
În data de 26.10.2010, sub denumirea de „Parteneriat Local Calafat”, grupul a
depus un proiect în cadrul Programului Operațional pentru Pescuit, Axa prioritară 5, măsura
5.1, ”Sprijin pentru înființarea parteneriatelor public- private și elaborarea strategiilor de
dezvoltare locală integrată a zonelor pescărești”. Aceasta a fost prima etapă în elaborarea
planului local integrat, ulterior teritoriul s-a extins cu încă 15 localități iar parteneriatul a
adăugat 4 membri.
Grup Local Pescăresc Calafat reprezintă zona pescărească din sudul județului
Dolj și este format din 19 localități: Bechet, Bistreț, Calafat, Călărași, Cârna, Cetate, Catane,
Ciupercenii Noi, Dăbuleni, Desa, Ghidici, Gighera, Maglavit, Măcesu de Jos, Negoi,
Ostroveni, Piscu Vechi, Poiana Mare și Rast.
Zona pescareasca a Grupului Local Pescăresc „Calafat” nu se suprapune cu
teritoriul unui alt parteneriat public- privat FEP deja selectat, respectându-se criteriul de
verificare a eligibilităţii nr. 7.
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
10
Din rândul acestor localităţi, 5 primării reprezintă sectorul public al Grupului Local:
Primăria municipiului Calafat;
Primăria comunei Cetate;
Primăria comunei Gighera;
Primăria comunei Maglavit;
Primăria comunei Măceşu de Jos.
Sectorul civil este compus din 8 ONG-uri, organizatii şi asociaţii:
Patronatul Local al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (PLIMM), Calafat;
Organizaţia Producătorilor din Sectorul Pescuit şi Acvacultură (OPSPA) “Sf. Nicolae”,
Calafat;
Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Ciupercenii Noi – Desa – Poiana Mare,
Ciupercenii Noi;
Asociaţia Calafat-Duiven, Calafat;
Asociaţia Română pentru Transfer Tehnologic şi Inovare (ARoTT), Craiova;
Asociaţia ”Ecopescar”, Calafat;
Asociaţia Vocea Naturii, Calafat;
Asociația Glasul Femeilor, Calafat.
Sectorul privat este reprezentat de o firmă, SC Iskandermag Trading SRL, Calafat.
După cum se poate observa, FLAG Calafat reunește un număr restrâns de membri,
cu adevărat importanți în teritoriu. La nivelul zonei există numeroși actori relevanți din punct
de vedere al sectorului pescăresc, însă aceștia nu au fost introduși în parteneriat întrucât au
ințiativa de a depune proiecte prin prezenta strategie.
De asemenea, pentru a evita ca perteneriatul să fie prea amplu și cu o eficiență mai
slabă, s-a decis a nu se introduce câte un reprezentant din fiecare dintre cele 19 localități, ci a
unuia cu „acoperire” asupra întregului teritoriu. Astfel, OPSPA „Sf. Nicolae”, conform
autorizației sale de pescuit comercial nr. 002 din 2011, distanța de-a lungul Dunării, pe care
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
11
se poate pescui comercial este între kilometrii 665 și 817,2, cu alte cuvinte, pe întreaga
lungime a teritoriului.
Astfel, toate cele 19 localități cuprinse în cadrul FLAG-ului „Calafat” sunt reprezentate
clar și fără echivoc prin intermediul Organizaţiei Producătorilor din Sectorul Pescuit şi
Acvacultură (OPSPA) “Sf. Nicolae”, a cărei raze de acțiune acoperă toată zona de sud,
vecină cu Dunărea, a județului Dolj. Această organizație are membrii în fiecare dintre UAT-
urile din teritoriul FLAG.
(i) Cadrul general
Axa 4 a Programului Operațional pentru Pescuit, spre deosebire de celelalte axe POP
se bazează pe o abordare strategică, partenerială și teritorială. Astfel, parteneriatul local
(FLAG-ul) și abordarea teritorială sunt caracteristicile definitorii ale inițiativei FEP.
Grupul Local Pescăresc „Calafat” reuneşte în mod echilibrat entităţi din sectoarele
public, privat şi societate civilă. Toate aceste entităţi colaborează în identificarea elementelor
cheie specifice teritoriului, în stabilirea unor linii strategice de dezvoltare și a unor obiective
comune pe termen lung, bazându-se pe resursele umane, financiare și de mediu de care
dispun.
În cadrul măsurii 5.1, acțiunea 1, „Sprijin pentru înființarea parteneriatelor public-
private și elaborarea strategiilor de dezvoltare locală integrată” s-a format un acord de
parteneriat provizoriu. Prin acest document, toți membrii au confirmat apartenența la grup.
În aceeași etapă s-a stabilit solicitantul și reprezentantul legal al Parteneriatului Local
iar structura sa a fost următoarea: 4 parteneri publici, 1 partener privat și 4 reprezentanți ai
societății civile, predominând ultimele 2 categorii la nivel decizional. Astfel, asociații din prima
fază au fost: Patronatul Local al Întreprinderilor Mici și Mijlocii PLIMM Calafat, comunele
Calafat, Cetate, Maglavit și Ciupercenii Noi, Organizația Producătorilor din Sectorul Pescuit -
Acvacultură “Sf. Nicolae“, Asociația “Ecopescar” din Calafat, Asociația Calafat-Duiven din
Calafat și SC Iskandermag Trading SRL.
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
12
Realizarea strategiei pentru zona de pescuit a presupus implicarea actorilor locali în
efectuarea unei analize aprofundate a situaţiei teritoriului. Această analiză a permis
identificarea provocărilor, definirea strategiei şi a obiectivelor acesteia şi obţinerea unui acord
între membri, privind priorităţile de acțiune.
În ceea ce privește activitățile de consultare a părților interesate, reprezentanții
Grupului au inițiat acțiuni de informare în fiecare dintre localitățile incluse.
Acțiunile de conștientizare, consultarea partenerilor și actorilor interesați, animarea
teritoriului FLAG au constat în:
5 manifestări/acțiuni de animare și consultare realizate în 5 localități diferite din
teritoriul FLAG (o masă rotundă, 3 focus-grupuri și o reuniune finală de concluzii);
O vizită de studii la un FLAG din Spania, cu participarea a 15 reprezentanți ai UAT;
Publicarea de articole de presă, cu apariții în mass-media regională (Ziarul de
Calafat, Realitatea Calafeteană, Cuvântul Libertății, Indiscret de Oltenia)
Listele de prezență cu participanții la manifestările enumerate, instantaneele
surprinse în animarea teritoriului, articolele de presă apărute, vorbesc de la sine de atenția
acordată acestui aspect parcurs în elaborarea strategiei. În acest sens, a se consulta anexele
atașate.
(ii) Reprezentativitatea partenerilor
Calitatea de membru în parteneriat trebuie să fie demonstrată prin îndeplinirea
criteriilor FEP și POP. Fiecare dintre membrii incluși în parteneriat este reprezentativ zonei
pescărești și scopului programului iar toate părțile formează un colectiv consolidat.
Grupul Local Pescăresc „Calafat” este unul reprezentativ pentru scopul
proiectului și zona determinată. Acesta reunește cei mai importanți parteneri publici, privați și
reprezentanți ai societății civile, persoane juridice care apără interesele și nevoile locuitorilor
teritoriului.
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
13
Grupul Local Pescăresc „Calafat” este format din 14 membri împărțiți pe
sectoare de activitate, după cum urmează:
Parteneri Publici:
Institutia Reprezentant
Municipiul Calafat
Guta Mircea Marinel
Municipiul Calafat
Duţă Marin
Comuna Gighera
Dăbuleanu Ion
Comuna Maglavit
Dinu Ion
Comuna Macesu de Jos Tiţă Alexandru
Parteneri Societate Civilă:
Institutia Reprezentant
Patronatul Locai al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (
PLIMM ), Calafat
Dumitrescu Ionel
Organizaţia Producătorilor din Sectorul Pescuit şi
Acvacultură ( OPSPA ) “Sf. Nicolae” Calafat
Jalba Gelu
Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara "Ciupercenii
Noi- Desa- Poiana Mare", Ciupercenii Noi
Mungiu Gheorghe
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
14
Asociatia Calafat- Duiven, Calafat Popa Mariana Tomiţa
Asociatia Romana pentru Transfer Tehnologic si
Inovare (AroTT ), Craiova
Berbec Evisi
Asociatia “Europescar”, Calafat Dan Sorinel
Asociatia Vocea Naturii, Calafat Bora Angela
Asociatia Glasul Femeilor Dan Beatris
Parteneri Privați:
Institutia Reprezentant
SC Iskandermag SRL Ciupag Diana – Cristina
sector public 36%
societate civila 57%
sector privat
7%
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
15
Numărul partenerilor publici incluși în Grupul Local Pescăresc „Calafat” este de 5,
iar sectoarele privat și societate civilă sunt reprezentate de 1, respectiv 8 membri.
Reprezentativitatea fiecăruia dintre actorii implicați este demonstrată prin experiența
fiecăreia dintre entitățile incluse, în diferite domenii de activitate.
Sectorul public:
Așa cum se poate observa din tabelele anterioare, sectorul public este reprezentat
prin 5 primării: Calafat, Desa, Gighera, Măceșu de Jos, Cetate. Municipiul Calafat și comuna
Cetate au fost membri și în parteneriatul inițial. Cele cinci localități reprezintă circa o treime
din populația totală a Grupului, mai exact 32.622 de locuitori.
Primăriile sunt reprezentative în apărarea intereselor cetățenilor și a potențialilor
investitori, propunându-și acordarea sau crearea de facilități pentru aceștia, în vederea
înlesnirii implementării strategiei. Pentru aceste primării, și nu numai, spri jinirea sectorului
pescăresc prin stimularea investițiilor ulterioare va deveni o prioritate, după selecția
strategiei.
Sectorul privat:
SC ISKANDERMAG TRADING SRL, CALAFAT
SC Iskandermag Trading SRL este o societate cu răspundere limitată ce se ocupă cu
pescuitul comercial. Aceasta dispune de autorizaţie de pescuit comercial, între kilometrii 788-
789 ai Dunării, ceea ce o face reprezentativă între firmele din sectorul pescăresc.
Societate civilă:
PLIMM CALAFAT
Patronatul Local al Întreprinderilor Mici și Mijlocii Calafat are ca principal scop
reprezentarea și susţinerea intereselor IMM-urilor, a comunității de afaceri, la nivel local și
regional în raporturile cu administrația publică, organizații din ţară şi străinătate, implicarea
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
16
dinamică în promovarea oportunităţilor de dezvoltare şi atragere de finanţări favorabile pentru
zona sa de interes.
În prezent PLIMM Calafat face parte din Federatia Patronală din Regiunea Oltenia (F-
PRO), cu un mandat de vicepreşedinte, Federatia Regională a IMM-urilor Oltenia (FRIMM),
cu un mandat de vicepreşedinte, CNIPMMR, cu un mandat de membru în Colegiul
Managerial national, Danube Euroregional Civil Forum, Vidin – Bg. cu un mandat în Consiliul
de conducere și din Forumul Euroregiunii Dunărea 21 (Ro, Bg, Serbia) – segmentul
economic
PLIMM Calafat a derulat numeroase proiecte şi acţiuni, printre care proiecte de
înființare de puncte de business, de creare de punți culturale, de cooperare transfrontaliera,
de dezvoltare a economiei zonei Dunărea, de elaborare, în parteneriat, a strategiei județene
2007- 2013, și de consultanță pt protecția mediului.
OPSPA “SF. NICOLAE”
Este singura asociație de pescari profesioniști și piscicultori din teritoriu. Aceasta are
o rază de acțiune de peste 150 de km ai Dunării. Principalul scop al asociației îl constituie
monitorizarea și centralizarea cantitativă și calitativă a fiecarei specii de pești, precum și a
capturii pescarilor înscriși.
ADI CIUPERCENII NOI – DESA – POIANA MARE
Asociaţia de dezvoltare intercomunitara “Ciupercenii Noi – Desa – Poiana Mare” a
fost înfiinţată la 9 iulie 2009 şi are ca membri comunele Ciupercenii Noi, Desa şi Poiana
Mare. Principalul scop al acesteia îl constituie administrarea domeniului public şi privat al
celor 3 unităţi administrativ - teritoriale privind următoarele domenii:
Alimentarea cu apă
Canalizarea si epurarea apelor uzate
Colectarea, canalizarea si evacuarea apelor pluviale
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
17
Transportul public local Iluminatul public
Salubrizarea localitatilor
Servicii pentru situaţii de urgenţă
Servicii publice culturale
Servicii publice de educaţie
Producere de energie din resurse regenerabile
Servicii publice de sănătate
Servicii publice sociale
Alte planuri/programe dezvoltarea economico-socială
Dezvoltare locală durabilă.
ASOCIATIA CALAFAT – DUIVEN
Asociaţia Calafat – Duiven este o organizație de tineret înființată în anul 2006 și are ca
scop: promovarea valorilor democraţiei în sfera locală,
realizarea de parteneriate public-private cu administraţia publică, cu alte ONG-uri, în vederea
promovării intereselor comunităţii locale; promovarea ideii de binefacere, prin acţiuni menite
să amelioreze nivelul de trai al persoanelor defavorizate; coagularea intereselor comunităţii
înspre valorificarea potenţialului său uman şi patrimonial; protecţia mediului înconjurător;
activităţi de formare profesională, de cercetare-dezvoltare; crearea de legături de prietenie
între cetăţenii municipiului Calafat si orasului Duiven (Olanda).
Totodată, asociaţia prezintă interese şi în următoarele domenii:
Dezvoltare economică şi infrastructură
Dezvoltare socială, ameliorare probleme sociale
Dezvoltare comunitară locală
Drepturi civile, educaţie civică, participare publică
Apărarea şi promovarea solidarităţii etnice şi a tradiţiei culturale, minorităţi
Combaterea şi controlul poluării
Conservare şi protecţia resurselor naturale
Igienizarea/înfrumuseţarea spaţiului public.
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
18
Una dintre cele mai importante inițiative ale asociației Calafat- Duiven prin programul
european Tineret în Acțiune printr-un proiect de încurajare a persoanelor fara experiență în
initiativele de schimburi de tineri.
Un alt proiect important pentru asociația Calafat- Duiven a fost „Let s work together”,
în scopul de a realiza o acțiune de schimb bilateral de tineri, precum și un proiect intitulat „
Educational project Calafat – Duiven” pentru promovarea și învățarea non-formală a tinerilor.
ARoTT Craiova
Asociaţia Română pentru Transfer Tehnologic şi Inovare este organizaţia profesională
a unităţilor cu profil de transfer tehnologic şi inovare, neguvernamentală şi nonprofit.
Asociaţia are următoarele scopuri:
- promovarea şi protejarea mediului de afaceri al entităţilor (incubatoare, parcuri, etc) de
transfer tehnologic şi de afaceri inovative din România,
- promovarea intereselor profesionale ale membrilor,
- întărirea autorităţii profesionale a entităţilor şi prestigiul lor social
- creşterea competitivităţii prin întărirea bazei tehnologice şi inovare
Asociația are rolul de a promova rezultatele cercetării către industrie şi către
partenerii internaţionali, de a identifica ofertele şi cerinţele noilor tehnologii, de a organiza şi
participa la evenimente internaţionale, brokerage, târguri şi expoziţii, de a oferi suport pentru
implementarea de noi produse şi tehnologii ș.a.
ASOCIAŢIA ”ECOPESCAR”, CALAFAT
Asociația „Ecopescar” are înscriși circa 1.600 de pescari sportivi și este activă în
acțiuni ce au legatură directă cu problemele de mediului inconjurator. Cu experiență în
organizarea de concursuri de pescuit, salvare de pești, ajutorare la inundații, această
organizație își propune să ia inițiativa în sprijinirea pescuitului, prin concesionarea și
amenajarea de bălți în acest sens.
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
19
ASOCIAŢIA VOCEA NATURII, CALAFAT
Asociația “Vocea Naturii” este o organizație ale cărei scop si obiective le reprezintă
protejarea mediului înconjurător, prevenirea poluării naturii și conservarea biodiversității,
realizarea de activități de ecologizare și întreținere peisagistica, organizarea de reuniuni,
simpozioane, forumuri pe tema protecției mediului, pentru creșterea gradului de
conștientizare a cetățenilor, în special a copiilor, asupra importanței protejării naturii,
dezvoltarea de proiecte pentru creșterea eficienței energetice și pomovarea utilizării
energiilor regenerabile, cooperarea cu autoritățile și ONG-urile de profil în scopul prevenirii
poluării și protecția mediului.
De asemenea, asociația are un rol în elaborarea planurilor de management al
zonelor naturale protejate și susținerea înființării de parteneriate public-private pentru
implementarea acestor planuri la nivel național și transnațional.
ASOCIATIA GLASUL FEMEILOR
Misiunea acestei organizații este de a contribui, prin programele derulate, la
îmbunătățirea calității vieții persoanelor defavorizate socio–economic, de a atrage
atenția opiniei publice asupra semenilor noștri și de a ne implica, alături de autoritățile
locale și instituțiile abilitate, în protecția persoanelor cu risc crescut de marginalizare.
Beneficiarii activităților desfășurate de asociația Glasul Femeilor sunt în
principal femeile, dar nu numai, sunt persoane care datorită unor motive de natură fizică,
psihică, economică sau socială nu au posibilitatea să acționeze pentru ele însăși, să
își dezvolte propriile capacități și competențe, să își reprezinte singure interesele în
contextul schimbărilor sociale actuale și de perspectivă.
Obiectivele asociației sunt :
a) antrenarea unui număr cât mai mare de persoane în desfășurarea unor
activități axate în principal pe problemele sărăciei, șomajului, discriminării și a altor
forme de injustiție socială ce reclamă: protecție, îngrijire, consiliere, recuperare,
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
20
promovarea concilierii etnice și comunitare, obținere de resurse și servicii pentru
persoanele din comunitatea unde se desfășoară activitatea;
b) activitati de formare profesionala si ocuparea fortei de munca provenita in
special din randul femeilor ;
c) activități menite să contribuie la dezvoltarea și consolidarea patrimoniului
propriu, pentru asigurarea bazei materiale necesare îndeplinirii scopului propus.
In acest context social, grupurile țintă spre care se îndreaptă acțiunile
Asociatiei Glasul Femeilor sunt :
femeile tinere;
familiile monoparentale, în majoritatea cazurilor copiii fiind în îngrijirea
mamei;
familiile cu nivel de trai scăzut;
copiii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate;
persoanele de vârsta a III – a;
Având în vedere domeniul de interes a fiecărui membru, se poate remarca faptul că
parteneriatul este unul multidisciplinar, acoperind mai multe arii de interes, precum
dezvoltarea economică și locală durabilă, prescuitul comercial, reprezentarea IMM-urilor,
protecția mediului, inovarea tehnologică, susținerea tinerilor și a femeilor, a intereselor
pescarilor profesioniști și a celor sportivi ș.a.m.d. Astfel, se poate confirma oportunitatea
acestui parteneriat în dezvoltarea economică, socială și a sectorului pescăresc în mod
sustenabil a regiunii din sudul județului Dolj.
De asemenea, parteneriatul este unul potrivit inițierii unei acțiuni de amploare
precum implementarea unei strategii POP, dat fiind că nouă dintre partenerii FLAG (mun.
Calafat, com. Cetate, PLIMM, Calafat,OPSPA, Calafat, Asociaţia Calafat-Duiven, Calafat,
ARoTT, Craiova, Asociaţia ”Ecopescar”, Asociaţia Vocea Naturii, Asociaţia Glasul Femeilor).
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
21
Reprezentanți tineri incluși în GLP Calafat:
Popa Mariana-Tomiţa (32 ani);
Berbec Evisi (33 ani);
Ciupag Diana-Cristina (31 ani).
Reprezentanți femei incluși în GLP Calafat:
Popa Mariana-Tomiţa;
Ciupag Diana-Cristina;
Bora Angela;
Dan Beatris.
Avand in vedere ca in structura Grupului Local Pescăresc Calafat ponderea
partenerilor privati și societate civilă este de peste 50% și ponderea partenerilor publici sub
50%, si ca Grupul Local Pescăresc Calafat se incadreaza in categoria beneficiarilor eligibili:
parteneriate locale public- private, FLAG-uri infiintate conform OG 26/2000, cu modificarile si
completarile ulterioare, ca asociatii sau fundatii, inclusiv federatii, se indeplinesc criteriile de
eligibilitate nr. 8 si nr.10.
Parteneri femei:
29%
Parteneri tineri: 21%
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
22
2.1.2 Definirea zonei pescărești
În aceasta secțiune este prezentată o descriere realistă a zonei Grupului Local
Pescăresc „Calafat”, respectiv a modului în care acesta funcţionează, contribuind la
îndeplinirea criteriilor specifice și de eligibilitate, în ceea ce priveşte densitatea populaţiei,
importanţa activităţii de pescuit şi prezenţa unor mici comunităţi în domeniul pescuitului.
Astfel, vor fi prezentate principalele caracteristici teritoriale (informaţii privind populaţia, piaţa
muncii, sectorul pescăresc, patrimoniu de mediu și cultural, economia locală, servicii şi
infrastructuri, comerţ, etc.)
Teritoriul acoperit de Grupul Local Pescăresc „Calafat” cuprinde 19 localităţi din
partea de sud a judeţului Dolj: comunele Bistreţ, Călăraşi, Cârna, Cetate, Catane,
Ciupercenii Noi, Desa, Ghidici, Gighera, Maglavit, Măceşul de Jos, Negoi, Ostroveni,
Piscu Vechi, Poiana Mare, Rast şi oraşele Bechet, Calafat şi Dăbuleni.
Limitele geografice ale teritoriului sunt următoarele:
Nord: localităţile Armărăştii de Jos, Sadova, Gangiova, Măceşu de Sus, Goicea,
Seaca de Camp, Motănei, Unirea aparţinătoare judeţului Dolj;
Sud și Vest: Dunărea, care constituie graniţa naturală cu Bulgaria;
Est: judeţul Olt.
O importanţă deosebită pentru definirea zonei pescăreşti o constituie prezenţa
fluviului Dunărea, acesta mărginind în partea de sud şi vest teritoriul Grupului Local
Pescăresc „Calafat” .
Al doilea fluviu din Europa, ca mărime, Dunărea izvorăște din Munții Pădurea
Neagră, în Germania și își are punctul de vărsare la Sulina. Lungimea totală a Dunării este de
aproximativ 2.860 km, din care 1.075 km se află în România și circa 150 km de-a lungul
judeţului Dolj.
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
23
Fluviul ca atare, precum și lacurile și bălțile pe care le formează prin inundare oferă
zonei un potențial piscicol și pescăresc important însă valorificat din ce în ce mai puțin în
ultimii ani. Astfel, localitățile cuprinse în Grupul Local Pescăresc „Calafat” formează o
zonă avantajată de poziția geografică și de resursele de care dispune, în prezent existând
posibilitatea exploatării acestui potențial.
Cel mai important lac situat pe teritoriul Grupului Local Pescăresc „Calafat” este
Lacul Bistreţ, cu o suprafaţă totală de 1.867 ha şi un volum de 28 mil. m3.
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
24
Localităţi, populaţie şi densităţi
Teritoriul acoperit de Grupul Local Pescăresc „Calafat” este compus din 19
localităţi, dintre care 16 comune şi 3 oraşe, având în total o suprafaţă de 1.733,37 km².
Așezările rurale reprezintă 81,51% din totalul suprafeţei teritoriului, în timp ce orașele
acoperă doar 18,49%, ceea ce demonstrează că zona rurală domină la nivelul grupului local.
Tabel Localitati
Nr.crt Denumire localitate
(municipiu, oraş,
comună), cartier
/zonă
Suprafata
totala
(km²)
Populatie (Nr. locuitori
cf. cu ultimele date
INSSE)
Densitate
(loc./km²)
Femei Barbati
1 Bechet 29.52 1999 1874 131.20
2 Bistret 122.41 2145 2137 34.98
3 Calafat 137.61 9194 8513 128.68
4 Calarasi 87.74 3159 3035 70.59
5 Carna 84.38 809 746 18.43
6 Cetate 86.80 2786 2702 63.23
7 Catane 46.59 1023 1002 43.46
8 Ciupercenii Noi 109.53 2832 2768 51.13
9 Dabuleni 182.86 6472 6220 69.41
10 Desa 76.69 2424 2395 62.84
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
25
11 Ghidici 43.62 1227 1265 57.13
12 Gighera 129.68 1675 1537 24.77
13 Maglavit 101.58 2701 2540 51.59
14 Macesu de Jos 57.43 707 689 24.31
15 Negoi 50.39 1212 1129 46.46
16 Ostroveni 81.93 2639 2559 63.44
17 Piscu Vechi 58.55 1354 1290 45.16
18 Poiana Mare 163.94 6033 5655 71.29
19 Rast 82.12 1757 1743 42.62
TOTAL FLAG 1,733.37 52148 49799 58.81
Sursa: Institutul National de Statistica, Date actualizate 2010
Dupa cum reiese din tabelul de mai sus, zona acoperită de Grupul Local Pescăresc
„Calafat”, situat de-a lungul Dunării, este compusă din 19 localităţi care au o suprafaţă totală
de 1,733.37 km2.
Masa critică a populaţiei din zona este atinsă, întrucât există un număr suficient de
lideri locali, precum şi alţi actori locali importanţi, capabili să asigure punerea în aplicare a
strategiei. Populaţia totală a teritoriului este de 101.947 locuitori, la nivelul anului 2010, iar
densitatea are o valoare de 58.81 loc/ km2.
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
26
Având in vedere că proiectul se implementează pe teritoriul României, se
îndeplinește criteriul de eligibilitate nr. 1;
Zona pescărească a GLP Calafat este mai mică decât NUTS III, si este coerentă din
punct de vedere geografic conform criteriilor de eligibilitate nr. 2 si3;
Numărul total al locuitorilor din zonă este cuprins între 10.000 și 150.000 de locuitori,
conform criteriului de eligibilitate nr. 4;
Populaţie, demografie
După anul 1989, populația totală a României a înregistrat o scădere rapidă. Această
tendință este foarte pronunțată în zonele rurale. Odată însă cu creșterea economică din anii
2006- 2008, populația urbană a crescut, în mare parte din cauza migrației spre orașe, în timp
ce numărul locuitorilor din zonele rurale a continuat să scadă.
Procesul de îmbatrânire și scaderea naturală a populației Grupului, care decurge din
această situație, constituie principalii factori ai declinului populației rurale.
Migrarea externă a devenit un aspect cu o amploare semnificativă, în special în ultimii
câțiva ani, la nivel național dar și la nivelul zonei Grupului Local Pescăresc „Calafat”.
Incidența migrării în strainatate pare să fie mai mare în rândul barbaților decât în rândul
femeilor și mai ridicată în rândul populației tinere, față de adulți și vârstnici. Femeile din zona
rurală înclină mai mult spre migrarea internațională temporara la vârste mai tinere (18-29),
față de femeile din zona urbană.
Migrarea în strainătate are implicații economice și sociale majore, îndeosebi în zonele
rurale. Sumele de bani trimise în țară de către cei care lucrează în străinatate creeaza fluxuri
financiare importante în economia rurală. Alături de modificările de atitudine în ce privește
migrarea în străinatate, acești bani pregătesc calea pentru modernizarea și dezvoltarea
spațiului rural.
Cu toate acestea, migrarea în strainătate atrage dupa sine costuri sociale. Dinamica
intensă a migrării nu compensează capacitatea de reacție a sistemului de asistență socială.
Au loc separări ale membrilor familiilor, copiii ramânând în grija rudelor din țară.
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
27
Teritoriul acoperit de Grupul Local Pescăresc „Calafat” are o populaţie totală de
101.947 de locuitori din care 66,02 % la nivelul localităţilor rurale și 33,98% în oraşele
Bechet, Calafat şi Dăbuleni. Astfel, zona urbană cuprinde aproximativ o treime din totalul
populaţiei, celelalte două treimi fiind reprezentate de populaţia comunelor, aflată într-o
continuă scădere. Declinul populației din România, mai pronunțat în zonele rurale, constituie
o problemă care va trebui rezolvată dacă se dorește dezvoltarea economică a acestor
regiuni.
La nivelul Grupului Local Pescăresc „Calafat”, situația populației la nivelul anului
1999 și în prezent este următoarea:
Tabel populatie
Populatie 1999 2010 Evolutie Soldul
migrarii
Soldul
natural
Sub 20
de ani
2010
Peste
60 de
ani
2010
Populatia
activa
Somaj
Bechet 4085 3873 -212 -1 -3 1239 703 437 157
Bistret 4461 4282 -179 0 -44 1081 1477 139 363
Calafat 21116 17707 -3409 0 -90 3784 3317 3727 771
Calarasi 6741 6194 -547 0 -66 1264 1778 177 231
Carna 0 1555 1555 0 -24 294 663 67 130
Cetate 6053 5488 -565 0 -76 1230 1602 144 638
Catane 0 2025 2025 0 -6 621 556 56 231
Ciupercenii
Noi
6152 5600 -552 0 -78 1104 1549 157 201
Dabuleni 14026 12692 -1334 0 -150 2394 3815 756 247
Desa 5029 4819 -210 0 -26 1176 1091 120 95
Ghidici 0 2492 2492 1 4 664 665 67 210
Gighera 3371 3212 -159 0 -54 690 1280 87 250
Maglavit 5690 5241 -449 0 -83 975 1836 131 500
Macesu de
Jos
1726 1396 -330 -1 -31 239 606 67 87
Negoi 3969 2341 -1628 0 -13 717 605 78 208
Ostroveni 5502 5198 -304 0 -88 992 2003 151 252
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
28
Piscu Vechi 5404 2644 -2760 0 -51 710 623 126 134
Poiana Mare 12217 11688 -529 1 -123 2261 3360 609 342
Rast 3726 3500 -226 0 -33 803 1017 92 321
Total 10926
8
10194
7
-7321 0 -1035 22238 28546 7188 5368
% 100% 93.30
%
-6,70% 21.81% 28.00% 7.05% 5.27%
Sursa: Directia Regională de Statistică Dolj
Urmărind datele demografice prezentate în tabelul de mai sus se pot face următoarele
observaţii:
În perioada 1999 – 2010, se observă o scadere a populaţiei Grupului Local
Pescăresc „Calafat” cu 7.321 de locuitori, respectiv cu 6,7% din populaţia totală
înregistrată în anul de referință 1999.
Grafic populatie
La nivelul Grupului Local Pescăresc „Calafat” se remarcă de asemenea
îmbatrânirea populaţiei, fenomen accentuat prin: prezenţa unui sold natural negativ în
aproape toate localităţile (excepţie făcând comuna Ghidici), numărul scăzut al
populaţiei sub 20 ani, comparativ cu numărul de locuitori peste 60 ani. Astfel,
98000
100000
102000
104000
106000
108000
110000
1999 2010
Po
pu
lati
a
Anul
Populatia in 1999 si 2010
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
29
ponderea celor sub 20 ani în totalul populației este de 21,81%, iar a bătrânilor de 28%.
Raportând numărul tinerilor la numărul populaţiei peste 60 de ani se poate determina
substituția persoanelor peste 60 ani cu persoanele care au până în 20 ani. O valoare
sub 1 a acestui coeficient indică o regresie a populației și o clară scădere a populației.
Situația coeficientului de substituție pe fiecare localitate componentă a Grupului
Local Pescăresc „Calafat” se prezintă astfel:
Tabel coeficient substitutie
Localitatea Sub 20 ani
2010
Peste 60 ani
2010
Coeficient de
substitutie
Bechet 1,239 703 1.76
Bistret 1,081 1,477 0.73
Calafat 3,784 3,317 1.14
Calarasi 1,264 1,778 0.71
Carna 294 663 0.44
Cetate 1,230 1,602 0.77
Catane 621 556 1.12
Ciupercenii Noi 1,104 1,549 0.71
Dabuleni 2,394 3,815 0.63
Desa 1,176 1,091 1.08
Ghidici 664 665 1.00
Gighera 690 1,280 0.54
Maglavit 975 1,836 0.53
Macesu de Jos 239 606 0.39
Negoi 717 605 1.19
Ostroveni 992 2,003 0.50
Piscu Vechi 710 623 1.14
Poiana Mare 2,261 3,360 0.67
Rast 803 1,017 0.79
Total 22,238 28,546 0.78
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
30
Grafic coeficient de substitutie
După cum se poate observa, coeficientul de substituție în cazul localităților care fac
parte din Grupul Local Pescăresc „Calafat” se situează în mod majoritar sub 1, ceea ce
indică o accentuare a procesului de îmbătrânire. Având în vedere acest lucru, Grupul Local
Pescăresc „Calafat” se va implica în antrenarea tinerilor în diverse activități și crearea de
noi locuri de muncă pentru aceștia, în scopul păstrării şi atragerii lor în localitățile rurale și
împiedicării migrației acestora.
Populaţia activă la nivelul anului 2010 era de 7.188 de locuitori, ceea ce reprezintă
doar 7,05% din populaţia totală a teritoriului, așadar o pondere foarte redusă din total.
Șomajul înregistrat în anul 2010 a fost de 5.368, respectiv 5,27% din populaţia totală a
Grupului Local Pescăresc „Calafat”. Întrucât rata șomajului în cadrul teritoriului este destul
de ridicată, situându-se la un nivel de 5,27% trebuie luate anumite măsuri în domeniul politicii
de ocupare a forţei de muncă:
cresterea gradului de ocupare a acesteia, precum şi măsuri de sprijinire a
şomerilor;
reconversia profesională a unor categorii de şomeri, în special pescari;
0,00
0,50
1,00
1,50
2,00
Bec
he
t
Bis
tret
Cal
afat
Cal
aras
i
Car
na
Cet
ate
Cat
ane
Ciu
per
cen
ii N
oi
Dab
ule
ni
Des
a
Gh
idic
i
Gig
her
a
Mag
lavi
t
Mac
esu
de
Jos
Neg
oi
Ost
rove
ni
Pis
cu V
ech
i
Po
ian
a M
are
Ras
t
Localitati
Coeficientul de substitutie
Coeficient de subtitutie
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
31
creşterea mobilităţii, flexibilităţii şi a adaptabilităţii forţei de muncă prin
programe de formare continuă şi învăţare pe tot parcursul vieţii;
garantarea şanselor egale prin transparenţa ofertelor de locuri de muncă
organizarea sistemului educaţional.
Alte caracteristici ale populaţiei Grupului:
- nivel de educaţie al populaţiei destul de scăzut: majoritatea populației are doar studii
elementare, câţiva dintre locuitori au absolvit liceul şi foarte putini au studii universitare;
- gradul de sărăcie este unul destul de ridicat, mulţi lucrând în gospodării proprii şi
înregistrând un nivel scăzut de trai;
În concluzie, situația populației din cadrul Grupului Local Pescăresc „Calafat” se
prezintă astfel:
Populatie totala in scadere
Populatie imbatranita
Spor natural negativ
Somaj ridicat
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
32
Patrimoniu de mediu
Zona acoperită de Grupul Local Pescăresc „Calafat” este una privilegiată în ceea
ce privește prezența rezervațiilor, a ariilor de protecție avi-faunistică și a lacurilor, mediul fiind
unul foarte bogat în specii vegetale și animale protejate și neprotejate.
Biodiversitatea
Flora și fauna au fost puternic sărăcite în ultimele două secole din cauza intervenţiei
umane, fapt ce a determinat transformarea zonei forestiere într-o stepă antropică, vegetaţia
naturală fiind înlocuită de culturi agricole. Aceasta se datorează faptului că solurile din zonă
sunt predominant din categoria cerniziomurilor cambice, fertile, din clasele I și II de
pretabilitate.
Flora
În această zonă distingem o vegetaţie caracteristică zonelor de luncă şi de stepă,
cu unele elemente specifice determinate de existenţa pe mari întinderi a terenurilor
nisipoase. Zona prezintă numeroase păduri de salcâm cu importanţă economică şi
geografică, acestea fixând nisipul dunelor.
Vegetaţia spontană a suferit în ultimele două secole modificări însemnate, ca
urmare a defrișărilor pe suprafeţe întinse cu scopul practicării agriculturii sau păşunării
animalelor. Lunca Dunării a fost de asemenea afectată de mari transformări precum indiguiri,
desecări şi irigaţii.
În continuare vor fi descrise principalele arii de patrimoniu de mediu:
Tabel patrimoniu de mediu
Denumirea zonei Suprafata
(km²)
Caracteristici principale
Rezervatia Ciuperceni-
Desa
5 km² Arie Speciala de Protectie Avifaunistica, in
cadrul Retelei Ecologice Europene –
Natura2000.
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
33
Bistreţ ROSPA0010 27,482 km² Natura 2000 – SPA Judeţul Dolj: Bistreţ
(6%), Cârna (14%)
Calafat-Ciuperceni-
Dunăre ROSPA0013
29 ,02
km²
Natura 2000 – SPA Judeţul Dolj: Calafat
(34%), Ciupercenii Noi (60%), Desa (83%),
Ghidici (27%), Piscu Vechi (69%), Poiana
Mare (38%)
Confluenţa Jiu-Dunăre
ROSPA0023
40,73 km² Natura 2000 - SPA Judeţul Olt: Ianca (4%)
Judeţul Dolj: Bechet (27%), Bratovoeşti
(23%), Calopăr (16%), Călăraşi (10%),
Dăbuleni (7%), Dobreşti (12%), Drănic (13%),
Gângiova (28%), Ghindeni (4%), Gighera
(26%), Malu Mare (5%), Mârşani (2%),
Ostroveni (62%), Podari (3%), Rojişte (3%),
Sadova (12%), Segarcea (<1%), Teasc
(15%), Ţuglui (9%), Valea Stanciului (6%)
Coridorul Jiului
ROSCI0045
71,394 km²
Natura 2000 - SCI Județul Dolj: Bechet,
Bistreț, Călărași, Cârna, Dăbuleni, Gighera,
Măceșu de Jos (41%)
Dunele Dăbuleni (La
Cetate)
0,08 km²
Arie protejata de interes national Oraşul
Dăbuleni
Pajiştea halofilă Gighera
0,04 km²
Arie protejata de interes national Comuna
Gighera
Pajiştea Cetate din
Lunca Dunării
0,06
km²
Arie protejata de interes national Comuna
Cetate
Lacul Ionele
0,032
km²
Arie protejata de interes national Comuna
Desa
Balta Neagră
0,012
Arie protejata de interes national Comuna
Desa
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
34
km²
Balta Lată
0,28 km²
Arie protejata de interes national Comuna
Ciupercenii Noi
Maglavit ROSPA0074 Natura 2000 – SPA Judeţul Dolj: Calafat
(5%), Cetate (10%), Maglavit (21%)
1. Rezervația Ciuperceni- Desa
Rezervația ornitologică de la Ciuperceni- Desa, declarată astfel în 1971, ocupă o
porțiune în zona inundabilă și neindiguită a Dunării.
În Rezervația Ornitologică Ciuperceni-Desa se găsesc peste 140 de specii de
păsări protejate, cum ar fi: Egretta garzeta, Egretta alba, Pelecanus crispus, Pelecanus
onocrotalus, Phalacrocorax pygmeus, motiv pentru care a fost propusă și acceptată ca Arie
Specială de Protecție Avifaunistică, în cadrul Rețelei Ecologice Europene –Natura2000.
2. Lacul Bistreț (Bistret 6%,
Carna 14% )
Acumularea agro-piscicolă
Cârna-Bistreț este situată la circa 4 km
distanță de Dunare, are o suprafata
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
35
totală de 27.482 ha și a atras atenția ornitologilor mai ales dupa lucrările de indiguire și
sistematizare a luncii Dunării, care au modificat profund vechile ecosisteme din zona
inundabilă. În interiorul a două din cele șase bazine, există două insule care, deși restrânse
ca întindere, sunt acoperite de macrofite acvatice, constituind habitate ideale pentru
adăpostul și reproducerea unor specii acvatice. Condiții asemănătoare sunt oferite și de
vegetația palustră care mărginește bazinele vestice, în care se găsește puiet de pește.
Criterii aprobate de BirdLife: C1, C2, C3, C4, C6;
Localizare: N 43.86; E 23.52;
Altitudine: min. 23 m, max. 37 m;
Suprafața: 27.482 km²;
Căi de acces: La Bistreţ se poate ajunge pe DN54A, până în localităţile Rast, Bistreţ sau
Măceşu de Jos, din care se urmează drumurile locale spre sud;
Biotopuri principale:
Terenuri arabile neirigate (18,1%);
Păşuni (22,6%);
Paduri de foioase (8,8%);
Mlaştini (27,8%);
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
36
Cursuri de apă (7,5%);
Ape stătătoare (7,3%);
Specii de pasari calificative: Aythya nyroca, Pelecanus crispus, Anser erythropus, Ardeola
ralloides, Phalacrocorax pygmaeus, Phalacrocorax pygmaeus, Platalea leucorodia, Anser
albifrons, Limosa limosa, Phalacrocorax carbo, Plegadis falcinellus. IBA-ul adăposteşte
regulat peste 20.000 de păsări acvatice.
3. Coridorul Jiului
Suprafața ariei este de 71,394 km² și este cuprinsă de următoarele localități:
Bechet, Bistret, Calarasi, Cârna, Dabuleni, Gighera, Macesu de Jos, Ostroveni.
Elemente de identitate şi particularităţi tip “Natura 2000”:
Cod: ROSCI0045
Tip sit: SCI
Suprafaţa: 71,394 km²
Manager: Pentru administrarea sitului nu există structuri legal constituite
Coordonatele caracteristice: 44°19"9',23°43"3'
Altitudine med/max/min: 68.0/332.0/6.0
Calitate: Arealul aparţine teritoriilor prioritare pentru conservarea biodiversităţii continentale.
Deşi ocupă 0,5% din suprafaţa pădurilor ţării şi 0,6% din suprafaţa naţională, concentrează
habitate naturale forestiere protejate de legislaţia română şi comunitară (9 din 28 de tipuri),
staţiuni forestiere (56 din cele 212 tipuri identificate în România), formaţii forestiere (22 din
cele 50 existente), tipuri de pădure (97 din cele 306 existente).
Valea Jiului este unul dintre principalele culoare transbalcanice de migraţie a
păsărilor (drumul centro-european-bulgar). Împreună cu cele sedentare, în Coridorul Jiului
au fost identificate 135 din cele 406 specii avifaunistice semnalate în România, din care 114
sunt protejate prin legi române şi comunitare.
Desemnarea: Situl nu a fost desemnat prin legislatia naţională ca zonă protejată.
Proprietari/Administratori: Conglomerat de proprietăţi private şi proprietăţi de stat.
Caracterizare: Teritoriul, situat de-a lungul cursului mijlociu şi inferior al Jiului, include unul
dintre cele mai rare şi mai reprezentative eşantioane relictare de luncă europeană. Arealul
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
37
traversează 4 din cele 15 ecoregiuni (Podişul Getic, Câmpiile Găvanu-Burdea, Silvostepa
Câmpiei Române, Lunca Dunării) ale regiunii biogeografice continentale din România. De
asemenea concentrează un complex de ecosisteme preponderent naturale, cu o diversitate
considerabilă şi o abundenţă locală de 764 – 5.000 ori superioară valorilor medii specifice
pădurii româneşti, ceea ce-i conferă o personalitate biologică de excepţie.
Plan de management: Nu există plan de management al sitului.
Specii prioritare: 20
Habitate prioritare: 14
Resurse identificate şi potenţial
Resurse şi potenţial natural:
Cele 9 habitate naturale forestiere, 56 de tipuri de staţiune forestieră, 97 tipuri de
pădure;
Impreună cu numărul impresionant de specii de păsări reprezintă un peisaj de invidiat;
Fauna formată din: fazani, iepuri, căprioare;
Flora specifică ca element de peisaj;
Fluviul Dunărea care mărgineşte comuna Ianca;
Teren fertil ca potenţial pentru agricultură.
Potenţial turistic:
Peisajul din zonă,
Biserica ”Adormirea Maicii Domnului”.
Căi de acces: DN Călăraşi - Corabia; Corabia – Slatina;
Investiţii comunitare în curs:
Reţea alimentare cu apă,
Parc comunal,
Bază sportivă,
Platformă ecologică,
Reabilitare cămin cultural Potelu.
Tipuri de habitate:
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
38
Cod Denumire habitat % Repr
ez.
Supr.
Rel.
Conser
v.
Glob
al
3130 Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu
vegetatie din Littorelletea uniflorae si/sau Isoeto
– Nanojuncetea
0,5 B C B B
3270 Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de
Chenopodion rubri si Bidention
0,1 B C B B
6260 Pajisti panonice si vest – pontice pe nisipuri 0,1 B B B B
6440 Pajisti aluviale din Cnidion dubii 1 B B B B
6510 Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis
Sanguisorba officinalis
1 B C B B
1530 Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto –
sarmatice
3 B B B B
9130 Paduri de fag de tip Asperulo – Fagetum 1,7 B C B B
9170 Paduri de stejar cu carpen de tip Galio –
Carpinetum
0,4 B B B B
91E0 Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraximus
excelsior ( Alno – Padion, Alnion incanae,
Salicion albae)
0,1 A B B A
91I0 Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu
Quercus spp.
1 A B B B
91M
0
Paduri balcano – panonice de cer si gorum 6,8 A B B B
91Y0 Paduri dacice de stejar si carpen 3 A C A A
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
39
92A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba 3,7 A B B B
91F0 Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus
laevis, Fraximus excelsoir sau Fraximus
angustifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion
minoris )
0,5 A B B B
Nota:
In tabel, semnificatia abrevierilor din coloane este urmatoarea:
A. % procentajul care arata proportia de acoperire a habitatului din suprafata sitului
B. Reprezentativitatea: gradul de reprezentativitate a tipului de habitat in cadrul sitului
Gradul de reprezentativitate exprima masura pentru cat de „tipic” este un habitat,
folosindu-se urmatorul sistem de ierarhizare:
A: reprezentativitate excelenta, B: reprezentativitate buna
C: reprezentativitate semnificativa, D: reprezentativitate nesemnificativa
C. Suprafata Relativa: suprafata sitului acoperit de habitatul natural raportat la suprafata
totala acoperita de acel tip de habitat natural in cadrul teritoriului national ( A:
100%>p>15%; B: 15%>p>2%; C: 2%>p>0% )
D. Stadiul de Conservare: gradul de conservare al structurilor si functiile tipului de habitat
natural in cauza, precum si posibilitatile de refacere/reconstructie ( A: conservare
excelenta; B: conservare buna; C: conservare medie sau redusa )
E. Evaluare globala: evaluarea globala a valorii sitului din punct de vedere al conservarii
tipului de habitat natural respectiv ( A: valoare excelenta, B: valoare buna, C: valoare
considerabila).
Specii existente:
Cod specie Denumire specie Rezidenta
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
40
Specii de mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43 CCE
1335 Spermophilus citellus P
1355 Lutra lutra P
Specii de amfibieni si reptile enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43
CCE
1188 Bombina bombina P
1220 Emys orbicularis P
Specii de pesti enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43 CCE
1146 Sabanejewia aurata P
1149 Cobitis taenia P
2491 Alosa pontica R
1124 Gobio albipinnatus P
1130 Aspius aspius P
1134 Rhodeus sericeus amarus P
1145 Misgumus fossilis P
1157 Gymnocephalus schaetzer P
1159 Zingel zingel P
1160 Zingel streber P
2522 Pelecus cultratus P
2555 Gymnocephalus baloni P
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
41
Specii de nevertebrate enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43 CCE
4013 Carabus hungaricus R
1042 Leucorrhinia pectoralis P
1044 Coenagrion mercuriale R
4045 Coenagrion ornatum R
4. Confluența Jiu – Dunare este localizată în localitățile Gighera (26%), Călărași (10%),
Bechet (27%), Ostroveni (62%).
Criterii aprobate de BirdLife: C1, C2, C4, C6.
Localizare: N 44.01; E 23.91
Altitudine: min. 22 m, max. 155 m;
Suprafata: 40,73 km²;
Căi de acces:
Principalele drumuri de acces sunt DN54A pe
direcţia est – vest, până în localităţile Bechet sau
Gighera, apoi pe drumurile judeţene sau locale şi
DN55 pe direcţia nord – sud, între localităţile
Dobreşti – Sadova – Bechet.
Biotopuri principale:
Terenuri arabile neirigate (42,2%);
Păşuni (11,8%);
Terenuri agricole cu suprafeţe semnificative de vegetaţie naturală (3,4%);
Paduri de foioase (20,4%);
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
42
Zone de tranziţie păduri - tufărişuri (3,1%);
Mlaştini (6,5%);
Cursuri de apă (7,2%).
Specii de pasari calificative: Coracias garrulous, Pelecanus crispus, Crex crex, Platalea
leucorodia, Plegadis falcinellus, Caprimulgus europaeus, Ciconia nigra , Tringa glareola.
5. Calafat Ciuperceni Dunare ROSPA0013
Coordonate: Longitudine N 43º 53' 40''; Latitudine E 22º 53' 51''
Supratafața: 29 024.3 ha
Caracteristici ale sitului:
Îndiguirile, drenările, irigațiile și desecările din Lunca Dunării au determinat
transformări importante în arealul cuprins în cotul Dunării dinspre Calafat. Pădurile din
această zonă au fost defrișate, bălțile transformate în terenuri agricole sau lacuri pentru
creștere peștilor, influențând puternic în special avifauna. Singurul loc rămas neîndiguit este
cel de la sud de Calafat, lângă Desa – Ciuperceni, unde condițiile de mediu au rămas
asemănătoare cu cele de dinaintea transformărilor menționate mai sus. Aici se găsește
Rezervația Ornitologică Ciuperceni Desa care se întinde pe o suprafață de 200 ha mărginită
la nord de Pădurea Poveazele, la est de Dealul Grănicerilor, iar la sud de Pădurea zăvoi
Arcerul. Numeroasele ostroave ale Dunării din zona amintită reprezintă un însemnat loc de
cuibărit pentru multe specii de păsări. În afara păsărilor clocitoare, mai poposesc aici în
tranzit numeroase specii migratoare de primăvară sau toamnă, iar altele vin și chiar iernează
în zonă.
Condițiile pedoclimatice din zona cuprinsă în curbura largă delimitată de Dunărea
care curge dinspre Calafat, au determinat protejarea mai multor teritorii în același spațiu. Aici
se află și Balta Lată cu o suprafață de 28 ha și Balta Neagră cu o suprafață de 1,20 ha.
Vegetația acestora este specifică ecosistemului de baltă, care determină adaptarea și
stabilirea speciilor de animale acvatice.
Acest sit găzduieste efective importante ale unor specii de păsări protejate. Conform
datelor avem următoarele categorii:
a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 39
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
43
b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare
(Bonn): 71
c) numar de specii periclitate la nivel global: 6
Vulnerabilitate:
Situl se află în zona inundabilă a Dunării și este inundat atunci când debitul Dunării
este foarte mare. De asemenea, pescuitul și braconajul poate face situl vulnerabil.
Desemnarea sitului
Situl nu a fost desemnat prin legislatia națională zonă protejată, dar include arii
protejate declarate prin Legea 5/2000.
Tip de proprietate:
80% proprietate privata si 20% proprietate de stat.
Activități și consecințe în interiorul sitului:
Cultivare, fertilizarea, pășunatul, creșterea animalelor, pescuit sportiv, vânatoare, linii
electrice, inundatii, diguri, indiguiri, plaje artificiale, navigație.
Pentru administrarea sitului nu există structuri legal constituite și nu există niciun plan
de management.
TRASEE TURISTICE
Calafat – oraș - Campia Desnățui - Lunca Dunarii/Dunare - Biserica "Sf. Nicolae" 1730,
Biserica "Adormirea Maicii Domnului" 1866, Biserica "Izvorul Tamaduirii" 1874, Muzeul de
Artă, granița-Bulgaria, port, ostroave.
Bechet – oraș - Lunca Dunării/Dunare la confluenta cu raul Jiet - Muzeu, asezare romana
din sec. 2-3 d.Hr, Biserica "Sf. Gheorghe" 1861, granita-Bulgaria, port, vama, bac peste
Dunare.
Bistret sat Plosca - Lunca Dunarii la vărsarea râului Desnățui în Bistret (lac) – Deal Ocnita.
Bistret - comuna - Lunca Dunarii - Bistret (lac) - Calugareni (lac) – asezari dacice, castru
roman de pamant, Biserica "Sf. Nicolae" 1826 picturi murale, Ostrovul Gitanu.
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
44
Cârna - comuna - Campia Desnatui - Lunca Dunarii/raul Desnatui si raul Saraceaua - Bistret
(lac) - vestigii necropola mil 2 I.Hr, Biserica "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1898, Dunareni-nume
vechi
Cetate - comuna - Campia Desnatui - Lunca Dunarii/Dunare la confluenta cu raul Drincea -
Fantana Banului (lac) - Biserica "Sf. Gheorghe" 1842
Ciupercenii Noi - comuna - Lunca Dunării-Câmpia Desnățui - Măgura Dorobanțu -
Biserica "Sf. Gheorghe" 1852, rezervatie ornitologica cu: egreta mica, starcul rosu, starcul
galben, barza neagra, corcodelul mare.
Dabuleni sat Chiasu - Câmpia Romanati-Terasele Dunarii – Deal Armasu/ Dunare - Ostrov
Papadia.
Dăbuleni - comuna - Câmpia Romanati-Terasele Dunarii – Biserici "Sf. Gheorghe" 1813 și
"Sf. Nicolae" 1842, "Dabuleni-Bechet" dune de nisip si ochiuri de apă alimentate de izvoare
cu bogată faună de nevertebrate și păsări de apă-sector natural de peisaj, stațiune de
cercetări pt. aclimatizarea plantelor pe nisipuri.
Dunărea la Maglavit
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
45
Desa - comuna - Lunca Dunării/ Dunare - Magura Buzatu - vestigii așezare civilă și castru
roman din piatră sec.2 i.Hr-4 d.Hr, Biserica "Sf. Nicolae" 1860, Dune de nisip fixate de
vegetație.
Maglavit - comuna - Câmpia Desnățui - Lunca Dunării/Dunăre - Maglavit (lac) – Mânăstirea
"Izvorul Tămăduirii, Nașterea Maicii Domnului - Maglavit" (M), Biserica "Sf.
Nicolae" 1845, salcia din care cad stropi de apă-facatoare de minuni-zonă de încărcare
spirituală -, Plantatia de duzi a lui Al. I. Cuza, dune de nisip fixate de vegetatie.
Lacul Maglavit
Ostroveni - comuna - Câmpia Romanati - Lunca Dunării/râul Jiet - Biserici "Adormirea Maicii
Domnului" 1796, "Sf. Nicolae" 1792, "Sfanta Treime" 1793.
Poiana Mare - comuna - Câmpia Desnățui - Biserica "Sfintii Voievozi" 1849, "Pădurea
Ciurumela" rezervație forestieră.
Rast - comuna - Lunca Dunării/Dunare – Rast (lac) - vestigii așezări neolitice, Biserica dublu
hram "Sf. Nicolae si Sfanta Parascheva" 1844 cu picturi murale originare.
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
46
Patrimoniu cultural
La nivel cultural se identifică o infrastructură apreciabilă, întrucât la nivelul fiecărei
comunități există cămine culturale care desfășoară activitate, la nivelul câtorva comunități
funcționând ansambluri folclorice care participă periodic la diverse evenimente.
Patrimoniul cultural reprezintă o sursă importantă de dezvoltare, acesta fiind
esențial pentru formarea identității locale, reprezentată prin valori, obiceiuri, credințe și
simboluri împărtășite de către comunitate. Astfel, conservarea tradițiilor, a culturii, a
obiceiurilor din mediul rural și promovarea zonei pescărești în ansamblul ei reprezintă
mijloace de creștere a potențialului turistic.
O componentă importantă a patrimoniului cultural o reprezintă monumentele și
siturile locale, unele datând încă din epoca bronzului:
Tabel patrimoniu cultural
Nr.crt
Cod LMI
Denumire
Localitate
Adresa
Datare
1 DJ-II-m-B-08213 Palatul Marincu Calafat Str. 22
Decembrie 6
1904-
1907
2 DJ-II-m-B-08214 Biserica "Izvorul
Tamaduirii”
Calafat Str. Stere
Constantin C.
41
sf. sec.
XIX
3 DJ-II-m-B-08215 Biserica "Sf.
Nicolae
Calafat Str. Traian 25
cartier Basarab
sec. XIX
4 DJ-II-m-B-08216 Biserica
"Adormirea Maicii
Domnului”
Calafat Str.
Vladimirescu
Tudor 50
1869
5 DJ-II-m-B-08238 Biserica "Sf
Imparati”
Cetate 1860
6 DJ-II-m-B-08239 Biserica "Sf. Cetate fostul sat 1846
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
47
Nicolae” înglobat Fîntîna
Banului
7 DJ-II-m-B-08294 Biserica "Sf.
Nicolae”
Maglavit 1845
8 DJ-III-m-B-08426 Obeliscul "Cobuz” Calafat În Parcul
Poporului
9 DJ-III-m-B-08427 Monumentul
comemorativ al
Razboiului din
1877
Calafat În parcul
orasului
1918
10 DJ-III-m-B-08428 Obeliscul "Bateria
Mircea”
Calafat În parcul
orasului
11 DJ-I-s-B-07901 Situl arheologic
de la Listeava
Ostroveni "La Livezi" la
500 m V de km
58 al soselei
Craiova -
Bechet
12 DJ-I-m-B-
07901.01
Asezare Ostroveni "La Livezi" la
500 m V de km
58 al soselei
Craiova -
Bechet
Epoca
medievala
timpurie
13 DJ-I-m-B-
07901.02
Necropola Ostroveni "La Livezi" la
500 m V de km
58 al soselei
Craiova -
Bechet
Hallstatt
14 DJ-I-s-B-07903 Situl arheologic
de la Nedeia
Gighera "Grindul cu
oale”
Epoca
bronzului,
Hallstatt
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
48
15 DJ-I-m-B-
07903.01
Asezare Gighera "Grindul cu
oale”
Hallstatt
16 DJ-I-m-B-
07903.02
Asezare Gighera "Grindul cu
oale”
Epoca
bronzului
17 DJ-I-s-B-07908 Castrele romane
de la Plosca
Bistret la 8,2 km. de
satul Plosca
Epoca
romana
18 DJ-I-m-B-
07908.01
Castrul roman de
la Plosca
Bistret la 8,2 km. de
satul Plosca
Epoca
romana
19 DJ-I-m-B-
07908.02
Castru de piatra Bistret la 8,2 km. de
satul Plosca
Epoca
romana
20 DJ-II-m-B-08191 Biserica "Sf.
Gheorghe”
Bechet 1870
21 DJ-II-m-B-08193 Biserica "Sf.
Nicolae”, "Sf.
Arhangheli”
Bistret 1826
22 DJ-II-m-B-08194 Biserica "Izvoru
Tamaduirii”
Bistret sec. XlX
23 DJ-II-m-B-08280 Biserica "Sf.
Dumitru”
Gighera 1848
24 DJ-II-m-B-08310 Biserica "Sf.
Nicolae”
Macesu de
Jos
1833
25 DJ-II-m-B-08311 Ruinele bisericii
"Sf. Nicolae”
Macesu de
Sus
1825
26 DJ-II-m-B-08327 Biserica "Sf.
Dumitru”
Gighera sec. XVIII
27 DJ-II-m-B-08331 Biserica
"Adormirea Maicii
Domnului”
Ostroveni 1796
28 DJ-II-m-B-08332 Biserica "Sf.
Nicolae”
Ostroveni în fostul sat
Grindeni
1792
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
49
29 DJ-II-m-B-08333 Biserica "Sf.
Treime”
Ostroveni în fostul sat
Orasani
1793
30 DJ-II-m-B-08357 Biserica "Sf.
Nicolae”, "Sf.
Paraschiva”
Rast ante
1844,ref.
1909
31 DJ-II-m-B-08405 Biserica "Sf.
Nicolae”
Gighera 1845
32 DJ-IV-m-B-08466 Cruce de piatra Ostroveni Langa gara 1770
33 DJ-IV-a-B-08471 18 cruci de piatra Rast In curtea
bisericii "Sf.
Nicolae"
sec. XIX
La nivelul orașului Calafat există următoarele monumente înscrise în lista oficiului
național pentru cultul eroilor:
1. Monumentul „Independenţa” („Bateria Carol”) - Calafat;
- amplasat pe malul Dunării, în Parcul Poporului - 1886
2. Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial - Municipiul Calafat, satul
Ciupercenii Vechi ;
- se află poziționat în centrul satului - 1921
3. Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial - Municipiul Calafat, satul Basarabi;
- este amplasat în Parcul Tineretului – 1937
4. Monumentul Eroilor Calafeteni;
- situat în centrul municipiului - 1924
5. Monumentul “Tudor Vladimirescu”;
- situat în centrul municipiului - 1959
6. Monumentul Fetitei-Erou Marita;
- amplasat în Parcul Debarcader – 2001
Alte elemente locale de interes cultural:
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
50
1. Palatul Marincu
Principalul obiectiv pentru cei care vizitează prima dată oraşul Calafat este Muzeul
de Artă Marincu. În cele 48 de încăperi, vizitatorii pot vedea expuse lucrări valoroase, precum
la picturi executate de Grigorescu şi Paladi.
De curând, la Muzeul Marincu din Calafat a fost organizat „Centrul cultural Bulgar“
(şi la Vidin exista o locaţie care se numeşte „Centrul cultural Român“), prin colaborarea dintre
artiştii români şi cei bulgari. Destinaţia acestui centru este de a apropia cele două culturi,
realizând totodată şi o colaborare între artişti de pe cele două maluri ale Dunării.
Biserica Izvorul Tamaduirii Calafat
Biserica "Izvorului Tămăduirii" este cunoscută şi ca
Biserica Grecească, pentru faptul că a fost construită de către
greci.
Mormântul din curtea bisericii şi pisania de la intrarea
în lăcaş menţionează că aceasta a fost ctitorită de Hagi Panait
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
51
Theodoru, "fondatorele comunităţii, bisericii şi şcolii elene din Calafat”.
Construcţia bisericii a început în anul 1864 şi s-a terminat în 1874, fiind ridicată pe
terenul donat de ctitorul ei, Hagi Panait Theodoru, teren amplasat în cel mai înalt loc din
Calafat, la peste 70m deasupra nivelului Dunării.
2. Biserica Sf. Nicolae Calafat
Biserica Sfântul Nicolae a fost construită în
anii 1730-1740, fiind denumită la vremea respectivă
“Mahalaua din deal”. Biserica a fost ridicată deasupra
pământului în 1853, când s-a şi acoperit cu olană. În
perioada războiului Crimeii, lucrările de reconstrucţie
au fost întrerupte. Reluate apoi, ele s-au terminat în
anul 1856.
3. Tezaurul de aur de la Desa
În luna iunie a acestui an, a avut loc o descoperire spectaculoasă pe șantierul
arheologic de la Desa și anume un valoros tezaur monetar. Este vorba despre 75 de monede
din aur de 24 K, datate la sfârșitul secolului al XIX-lea și foarte bine conservate. Monedele
cântăresc aproape jumătate de kilogram și sunt evaluate la aproximativ 150.000 de euro.
Este o premieră pentru Oltenia, fiind primul tezaur monetar de aur integral, găsit aici. Tot aici
a fost descoperită o bogată colecție de arme celtice.
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
52
4. Mânăstirea Maglavit este un loc legat de numele lui Petrache Lupu. Construcția
bisericii începe in 1936, din inițiativa unor credincioși, pe locul și în amintirea "minunii" cu
Petrache Lupu. Mânăstirea Maglavit este desființată de comuniști și reînființată, cu hramul
Izvorul Tămăduirii, în 1990, an în care se continuă lucrările neterminate înainte de război.
Astăzi biserica este terminata, aici fiind înmormântat Petrache Lupu.
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
53
Tradiții și obiceiuri
Locuitorii zonei Grupului Local Pescăresc
„Calafat” păstrează și transmit obiceiurile, ritualurile și
datinile strămoșești legate de sărbatorile religioase,
sărbatori agricole și pescărești sau evenimente importante
din viata lor (nașteri, nunți, botezuri, înmormântari).
Costumul național românesc specific zonei de sud-vest a Olteniei, bogat
ornamentat și viu colorat, este purtat mai cu seama in ocazii deosebite. Costumul femeilor
este format din ie, marama de borangic si fota, iar costumul barbatesc este format din caciula
inalta din piele de miel, ie si cojocel, itari si opinci.
Obiceiuri zonale :
Ropotinul testelor
Testul este un cuptor mobil, cu un diametru de circa 50 de cm si o înãltime de 35
de cm. Partea interioarã, de deasupra vetrei, este scobitã si are 15 cm. Aici se pune aluatul,
care se coace uniform. În a treia zi de marți dupã Paști este «Ropotinul testelor», ziua când
femeile confectioneazã aceste cuptoare mobile. Este o sărbătoare a femeilor, o sărbătoare
cu caracter inițiatic, iar tradiția spunând că, în aceastã zi, femeia avea voie să-și bată
bărbatul, dar l-a bătut atât de tare, încât Dumnezeu i-a luat acest drept.
Obiceiurile de nunți, botezuri, înmormântări se practică cu ocazia acestor
evenimente și sunt încărcate de o simbolistică străveche. Astfel la nuntă se practică: învelitul
bradului cu flori, mere, basma, toate astea simbolizând trăinicia relației, belșugul și
capacitatea mirelui de a fi un falnic cap de familie, învelitul miresei, înainte de cununia
religioasă, semnifică puritatea acesteia și sacrificiul viitor pentru familia și copiii săi, hora
miresei prin care se marcheaza trecerea miresei din familia părinților săi în familia mirelui,
dansul soacrelor defilând prin tot satul, trecutul acestora prin foc, acestea semnificând
adaptarea viitorilor cuscrii la gradul de alianță astfel dobândite etc.
Horele de Paște sunt evenimente culturale care se petrec în fiecare an cu
ocazia sărbătorilor pascale, prin care locuitorii își exprimă bucuria reînvierii divinității, a naturii
si a vieții în general.
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
54
„Paparudele” este denumirea unui dans arhaic desfășurat după un anumit ritual,
în anii secetoși, cu convingerea că astfel se vor atrage norii și se va declansa ploaia
salvatoare. Dansatorii își murdăresc fața, se îmbracă cât mai urat și zdrențăros urmărind
astfel alungarea arșiței.
1 februarie- Trifonul Viilor- constă într-o slujbă pentru ca viile să dea rod.
9 martie- ziua celor 40 de mucenici
Colindul - este una dintre cele mai cunoscute datini de iarnă, grupuri de
colindatori, dupa miezul nopții de 24 spre 25 decembrie, umblă din casă în casă urând
sănătate, fericire și noroc.
Sorcova - grupuri de copii merg în noaptea de Anul Nou la colindat în casele
gospodarilor din localitate pentru a le face urări.
Joimarica - in ziua de joi din Săptămâna Patimilor domnului Iisus, copiii merg la
rudele apropiate pentru a cânta joimarica primind ouă pe care le încondeiază în vinerea
mare.
Proorul – Sf. Gheorghe - in noaptea de 22/23 aprilie, grupuri de tineri, în care
trase de boi sau cai, pleacă spre pârâul Baboia pentru a lua crengi de salcie, apoi opresc la
porțile gospodarilor lăsând ramurile.
Păzitul Fantanilor Si Iordanitul - făcând parte din categoria obiceiurilor de peste
an, cu dată fixă, Păzitul Fântânilor și Iordănitul se practicau și se mai practică în satele din
sudul Doljului, în noaptea de Bobotează spre Sfântul Ioan (6-7 ianuarie).
În seara zilei de Bobotează flăcăii de pe uliță împodobeau cele două fântâni cu
frunze, pănuși de porumb sau stuf. Aduceau paie, stuf, lemne pentru foc, dar și frigări pentru
petrecerea din timpul noptii.
Încuratul Cailor- Un alt obicei are loc în prima sâmbătă dupa lăsatul Secului este
"Încuratul Cailor". Gospodarii satului se adună într-un loc anume la marginea satului, unde
sunt prezentați caii cei mai frumoși, având loc o întrecere de călărie. Acest obicei marchează
începutul la lucrările câmpului de către sateni.
Alte sărbători si tradiţii specifice locale:
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
55
Zilele Bechetului, 6-8 septembrie: Parada portului popular, festivalul de folclor
intitulat „Dunăre, apă vioară”, cu concerte de muzică ușoară și populară.
Festivalul Internațional de Folclor „Dunărind cu Dunărea” a devenit un simbol al
păstrării tradiţiilor portului, dansului şi cântecului popular specifice acestor
meleaguri.
Ziua Marinei, 15 august - Primăria pregăteşte in fiecare an, un amplu program de
manifestări cu ocazia Zilei Marinei Române. Aceste activități au loc în Port în
prezența întregii comunități.
Tabăra Folk Calafat în august. Festivalul debutează în sunet de chitară acustică,
lăsând să treacă spre şi dinspre noi bucuria muzicii folk îmbrăcată în poezie,
radiind de energii pozitive, învăluind realul cu binefăcătoare mantii de speranţă şi
vis.
Zilele municipiului Calafat - Acest eveniment de sărbătoare se desfășoară pe o
perioada de mai multe zile în care locuitorii dar și turiştii se vor bucura de concerte
și voie bună.
Festivalul „Cununa Rozelor” - Un festival tradiţional pâna la începutul anilor 90 la
Calafat a renăscut în acest an prin efortul primăriei si al consiliului local. Festivalul
Cununa Rozelor a avut în acest an ediţia pilot in luna august urmând ca de anul
viitor acesta sa aibă loc odată cu Zilele Oraşului. Anul acesta festivalul a avut in
principal concurenţi de muzică uşoară urmând ca de anul viitor să se adreseze și
muzicii populare.
Târgul de săptămână care are loc în fiecare zi de vineri în satul Zăval
Sărbătoarea Câmpenească "În pădure la Zăval"(Gighera).
Pelerinaj la Mânăstirea Maglavit în septembrie. Istoria credinţei creştine din
Maglavit a fost marcată de un eveniment unic. Un tânăr cioban, pe nume Petrache
Lupu, în anul 1935, are revelaţii cu însuşi Dumnezeu-Tatăl la locul numit La
Buturugi. În mai multe zile de vineri i se arată Moşul, transmiţându-i porunci către
lume pentru îndreptarea spre Biserică, spre dreapta credinţă. Vestea se
răspândeşte cu iuţeala fulgerului, spre locul arătărilor îndreptându-şi zilnic paşii mii
de oameni.
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
56
Legenda locală a orașului Calafat
Legenda locală pledează pentru ideea că străvechea așezare a Calafatului ar fi fost
la origine o mică colonie de pescari. Potrivit unei legende, în secolul al XI-lea, mai precis prin
anii 1040–1042, un oarecare Mihail Calafat, meșter în arta călăfătuirii, găsind pe aceste
meleaguri o așezare propice pentru executarea meseriei lui, ar fi înfințat, pe malul Dunării, un
atelier pentru repararea și smolirea corăbiilor, fapt care a făcut ca navigatorii bizantini, iar
apoi și cei genovezi, atrași de iscusința sa, să-și aducă vasele pentru a fi reparate. Potrivit
aceleiași legende, locul unic unde se efectua operațiunea de călăfătuire era la debarcaderul
de lânga această așezare care, ulterior, a primit numele de Calafat.
În ceea ce privește tradițiile legate de pescuit, acesta a fost şi este una din cele
mai vechi ocupaţii a populaţiei din zona Dunării, asigurând principala sursă de hrană şi o
importantă sursă de venituri. În acest colţ de ţară, bogat în lacuri şi gârle, cu resurse piscicole
bogate şi variate, localnicii au fost pescari din tată în fiu. Valorificarea resursei pescăreşti s-a
bazat pe metode tradiţionale care se folosesc şi în prezent. Primele reglementări ale
pescuitului, bazate pe experienţa generaţiilor, apar în Evul Mediu şi apoi în timpul
Administraţiei otomane. Administraţia de stat a început în anul 1895 sub conducerea lui
Grigore Antipa, căruia îi revine meritul de a fi elaborat principiile de management a pescăriilor
în fluvii şi delte neregularizate, valabile şi în zilele noastre.
Aceasta oferă și a oferit dintotdeauna țării noastre, o sursă de inspiraţie, de
destindere, dar cel mai important a oferit hrană și oportunităţi de îmbunătățire a vieţii din
zonă.
Încă din timpuri ce nu pot fi datate, natura de vânător a omului a dus la inventarea
diferitelor tehnici de capturare a peştelui.
A. Tehnici de pescuit folosite în pescuitul industrial
Printre pescarii din zonă, sunt foarte cunoscute următoarele tehnici de pescuit:
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
57
Pescuitul tradiţional la închiderile pescăreşti. Primele informaţii referitoare la acest
tip de pescuit datează în zona judetului Dolj, din perioada în care existau Balta
Schelei, Balta Taravei și Balta Nedeei, înainte de a se face marile indiguri pe
cursul Dunării și a lua naştere fermele piscicole. În acea etapă a pescuitului, a fost
foarte des întâlnit această tehnică de capturare dar totodată, pescarii din zona
Dunării pescuiau la şufane (ustensile din lemn la care se anexează un fier intr-o
forma specifica cu ajutorul căruia se menţine camăna năvodului pe fundul apei).
Principalul motiv care a dus la apariţia acestui tip de pescuit era faptul ca aceasta
tehnica oferea pescarilor posibilitatea de a ieşi la mal.
Închiderea pescărească. Aceasta tehnică este folosită de pescarii profesionişti pe
gârlele de legătură dintre Dunăre si bălţile care se formează în perioadele când
debitul Dunării crește. Aceste închideri sunt confecţionate din bile de brad cu
diametrul de 10-12 cm cu o înălțime variabilă în funcţie de adâncimea apei în locul
unde urmează să fie amplasate. Procesul de selecţie a peştelui are loc pe o lesă
de lemn (jgheab), acesta fiind folosit ca o punte pe care se retrage apa din baltă
spre Dunăre în momentul în care debitul acesteia scade. În acest loc pescarii
selectează peștele în funcţie de mărime și specie. Modalitatea de capturare
descrisă anterior este utilizată numai în perioadele de prohibiţie, în mod special
primăvara – anotimpul în care are loc reproducerea naturală la peștele de apă
dulce. Este necesar a fi precizat, ca principal rezultat al interzicerii prin lege a
acestui tip de pescuit, faptul ca atât fauna cât și flora acvatică din zonele
respective au suferit un impact negativ. Mai exact, aceste închideri pescăreşti
aveau rolul unui baraj în perioada în care nivelul Dunării scădea foarte mult. În
acest fel, nivelul apei în bălți rămânea constant și proteja puietul și monta depusă
primăvara. Aceste închideri pescăreşti erau păzite în fiecare moment de către
pescari, aceste perioade oferind posibilitatea pescarilor să își împărtășească
poveştile de pe baltă și în acelaşi timp era un loc de iniţiere pentru tinerii pescari.
Pescuitul cu vintrele – vârșa - unealtă de pescuit statică, care se amplasează atât
în apele stătătoare cât și în cele curgătoare. Aceste ustensile se confecţionează
din plasă pescărească cu dimensiunea ochiului mai mare de 32 mm. Deţine doua
camere de prindere amplasate pe inele confecţionate din lemn sau metal.
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
58
vintire
pescuitul la sufane
Pescuitul cu setcile – unelte de pescuit specifice pescuitului industrial ce au ca
principiu de acțiune agățarea. Se folosesc atât în derivă cât și fixe. Sunt confectionate
din ață sau fibră de carbon, cu o mărime a ochiului între 10 – 100mm. De o parte și de
alta a acestei plase se adaugă două rânduri de radină – plasa cu dimensiunea ochiului
mai mare.
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
59
Navod la uscat
Pescuit cu setca in deriva
B. Evenimente dedicate acestei ramuri de activitate
Principalul eveniment ce a fost dedicat acestei ramuri de activitate și acestei meserii
a fost Festivalul pescarilor profesionişti ce se desfăşura încă din perioada în care nu
existau organizaţii sau ferme dedicate în mod special colectării peştelui.
Această manifestare se organiza pe data de 6 decembrie în fiecare an, în aceeaşi
zi în care se sărbătorește ziua Sf. Nicolae.
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
60
Pescarii tratau cu foarte mare seriozitate acest eveniment unic în zonă, iar
pregătirile începeau încă de toamna. În condiţiile în care vremea nu anunţa o iarnă
blânda, aceştia organizau partide de pescuit speciale pentru a strânge pește ce urma
pregătit de aceştia pentru a-şi încânta familiile și prietenii ce urmau să participe la
festivități.
Aici aveau loc manifestări culturale şi gastronomice ce își doreau să păstreze viu
spiritul tradiţional pescăresc, să nu permită pierderea sa în vremurile moderne, şi să
aducă în atenţia comunităţilor locale tradiţia pescuitului şi a gătitului pescăresc.
Toţi cei care participau la pregătirea mesei luau apă direct din Dunăre şi
aprindeau foc de lemne sub căldarea în care preparau ciorbă pentru toată lumea. După o
masă, unde toate felurile erau din pește și dedicat acestei activităţi, se intonau cântecele
pe care pescarii le fredonau in fiecare zi când ieşeau la Dunăre, unul dintre ele fiind imnul
pescarilor.
Având în vedere aceste aspecte, se poate constata faptul că teritoriul Grupului Local
Pescăresc „Calafat” este unul realmente privilegiat în ceea ce privește valoarea culturală
pe care o deține, prin toate aceste elemente locale: monumente, situri, lăcașuri de cult,
descoperiri arheologice, tradiții și obiceiuri practicate. Se poate astfel remarca dubla
dimensiune a patrimoniului cultural: una materială, prin elementele conservate de-a lungul
timpului și una spirituală ce se bazează pe obiceiurile păstrate. Parte din această cultură
transmisă de la o generație la alta pe cale orală este direct legată de pescuit, ceea ce
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
61
demonstează importanța pe care sectorul pescăresc a reprezentat-o în trecut în această
zonă.
Economia locală
În aceasta secţiune vor fi prezentate principalele sectoare economice la nivelul
Grupului Local Pescăresc „Calafat”, inclusiv sectorul meşteşugăresc şi artizanal, precum şi
repartizarea populaţiei active reprezentate de personalul salariat pe principalele domenii de
activitate. De asemenea va fi realizată şi o structură a acestora pe sectoare economice
(industrie, comerţ, servicii, construcţii, agricultură, pescuit, etc.).
Ocupațiile de bază în zona acoperită de Grupul Local Pescăresc „Calafat” sunt
agricultura, pescuitul și piscicultura. O mare parte a populației ocupate cu pescuitul practică
această activitate pe cont propriu, fără a figura în evidențele statistice. Totuși, din cauza unei
slabe valorificări din ultimii ani, pescuitul se află în declin la momentul actual. Agricultura este
practicată nu doar in mod traditional, dar și ca efect al apariției și punerii în aplicare a Legii
Fondului Funciar nr.18/1991. În limitele necesităților, mai sunt practicate activități de servicii și
comerț în cadrul teritoriului.
Activitățile economice specifice din zona urbană cuprinsă în Grupul Local
Pescăresc „Calafat” sunt servicii și comerț prin PF, AF, SC, unități de confecții textile,
construcții, fabrica de amidon și glucoză, servicii, uzina termică.
În tabelele de mai jos, este prezentata structura populației active (personal salariat)
pe principalele domenii de activitate în perioada 2005-2009:
Tabel populația activă anul 2005
Populatia
Activa
Sector
agricol
(inclusiv
pescuitul)
Sector
Industrial
si de
artizanat
Sector
de
comert
Servicii
Bechet 588 19 56 28 485
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
62
Bistret 91 5 0 10 76
Calafat 3850 87 1952 135 1676
Calarasi 160 11 4 22 123
Carna 114 17 0 6 91
Cetate 125 4 15 6 100
Catane 49 9 0 3 37
Ciupercenii Noi 89 9 0 4 76
Dabuleni 858 110 36 36 676
Desa 97 6 3 5 83
Ghidici 316 55 51 18 192
Gighera 61 6 0 6 49
Maglavit 95 11 0 5 79
Macesu de Jos 102 42 12 3 45
Negoi 73 8 0 3 62
Ostroveni 124 9 0 3 112
Piscu Vechi 102 10 0 4 88
Poiana Mare 708 11 39 88 570
Rast 97 16 0 6 75
Total 7699 445 2168 391 4695
% 100% 5.78% 28.16% 5.08% 60.98%
Sursa: Directia Regionala de Statistica Dolj
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
63
Grafic populatia activa 2005
Tabel populatia activa 2006
Populatia
Activa
Sector
agricol
(inclusiv
pescuitul)
Sector
Industrial si
de artizanat
Sector de
comert
Servicii
Bechet 495 29 51 29 386
Bistret 105 12 0 7 86
Calafat 3918 64 2089 120 1645
Calarasi 181 23 0 18 140
Carna 114 17 0 6 91
Cetate 131 18 13 6 94
Catane 50 8 0 2 40
Ciupercenii
Noi
103 16 0 3 84
Dabuleni 756 71 46 14 625
Desa 150 6 2 4 138
6%
28%
5%
61%
Populatia activa ( personal salariat ) in anul 2005
Sector agricol (inclusivpescuitul)
Sector Industrial si deartizanat
Sector de comert
Servicii
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
64
Ghidici 316 55 51 18 192
Gighera 70 13 0 5 52
Maglavit 100 9 0 5 86
Macesu de
Jos
73 27 4 3 39
Negoi 66 7 0 3 56
Ostroveni 126 14 0 4 108
Piscu Vechi 104 15 0 4 85
Poiana
Mare
618 14 28 63 513
Rast 92 11 0 3 78
Total 7568 429 2284 317 4538
% 100% 5.67% 30.18% 4.19% 59.96%
Sursa: Directia Regionala de Statistica Dolj
Grafic populatia activa 2006
6%
30%
4%
60%
Populatia activa ( personal salariat ) in anul 2006
Sector agricol (inclusivpescuitul)
Sector Industrial si deartizanat
Sector de comert
Servicii
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
65
Tabel populatia activa 2007
Populatia
Activa
Sector
agricol
(inclusiv
pescuitul)
Sector
Industrial si
de artizanat
Sector de
comert
Servicii
Bechet 515 27 64 41 383
Bistret 136 13 11 15 97
Calafat 4517 55 2494 296 1672
Calarasi 173 23 0 26 124
Carna 58 14 0 2 42
Cetate 128 7 13 7 101
Catane 50 6 0 3 41
Ciupercenii
Noi
115 16 0 5 94
Dabuleni 741 82 39 22 598
Desa 112 6 2 6 98
Ghidici 60 7 2 7 44
Gighera 68 9 0 5 54
Maglavit 113 11 2 7 93
Macesu de
Jos
70 20 2 3 45
Negoi 68 5 0 3 60
Ostroveni 176 14 4 9 149
Piscu Vechi 108 18 3 2 85
Poiana
Mare
676 84 32 50 510
Rast 90 16 0 5 69
Total 7974 433 2668 514 4359
% 100% 5.43% 33.46% 6.45% 54.67%
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
66
Sursa: Directia Regionala de Statistica Dolj
Grafic populatia activa 2007
Tabel populatia activa 2008
Populatia
Activa
Sector
agricol
(inclusiv
pescuitul)
Sector
Industrial
si de
artizanat
Sector
de
comert
Servicii
Bechet 519 28 61 40 390
Bistret 140 26 11 15 88
Calafat 4387 144 2463 292 1488
Calarasi 195 43 0 26 126
Carna 59 20 0 2 37
Cetate 139 8 12 7 112
Catane 55 6 0 3 46
Ciupercenii Noi 119 31 0 5 83
5%
34%
6%
55%
Populatia activa ( personal salariat) in anul 2007
Sector agricol (inclusivpescuitul)
Sector Industrial si deartizanat
Sector de comert
Servicii
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
67
Dabuleni 756 105 39 22 590
Desa 112 23 2 6 81
Ghidici 61 7 2 7 45
Gighera 72 9 0 5 58
Maglavit 117 13 2 7 95
Macesu de Jos 71 20 2 3 46
Negoi 69 11 0 3 55
Ostroveni 182 36 4 9 133
Piscu Vechi 109 35 3 2 69
Poiana Mare 666 102 32 49 483
Rast 90 32 0 5 53
Total 7918 699 2633 508 4078
% 100% 8.83% 33.25% 6.42% 51.50%
Sursa: Directia Regionala de Statistica Dolj
Grafic populatia activa 2008
9%
33%
6%
52%
Populatia activa ( personal salariat ) in anul 2008
Sector agricol (inclusivpescuitul)
Sector Industrial si deartizanat
Sector de comert
Servicii
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
68
Tabel populatia activa 2009
Populatia
Activa
Sector agricol
(inclusiv
pescuitul)
Sector
Industrial si
de artizanat
Sector de
comert
Servicii
Bechet 437 25 35 33 344
Bistret 139 41 7 11 80
Calafat 3727 193 1833 270 1431
Calarasi 177 32 0 35 110
Carna 67 20 3 5 39
Cetate 144 12 12 5 115
Catane 56 6 6 3 41
Ciupercenii
Noi
157 27 11 9 110
Dabuleni 765 133 45 19 568
Desa 120 21 2 8 89
Ghidici 67 10 0 6 51
Gighera 87 12 4 11 60
Maglavit 131 9 12 12 98
Macesu de
Jos
67 16 0 5 46
Negoi 78 19 1 3 55
Ostroveni 151 30 11 6 104
Piscu Vechi 126 36 2 9 79
Poiana
Mare
609 85 46 42 436
Rast 92 23 5 6 58
Total 7197 750 2035 498 3914
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
69
% 100% 10.42% 28.28% 6.92% 54.38%
Sursa: Directia Regionala de Statistica Dolj
Grafic populatia activa 2009
Tabel Populatie activa 2005-2009
Populatia
Activa
Sector
agricol
(inclusiv
pescuitul)
Sector
Industrial si
de artizanat
Sector de
comert
Servicii
2005 100.00% 5.78% 28.16% 5.08% 60.98%
2006 100.00% 5.67% 30.18% 4.19% 59.96%
2007 100.00% 5.43% 33.46% 6.45% 54.67%
2008 100.00% 8.83% 33.25% 6.42% 51.50%
2009 100.00% 10.42% 28.28% 6.92% 54.38%
11%
28%
7%
54%
Structura populatie activa pe anul 2009
Sector agricol (inclusivpescuitul)
Sector Industrial si deartizanat
Sector de comert
Servicii
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
70
Analizând tabelele de mai sus, se pot trage următoare concluzii în ceea ce priveşte
piaţa muncii la nivelul Grupului Local Pescăresc „Calafat” în ultimii 5 ani:
Principalele sectoare de activitate în care activează Grupul Local Pescăresc
„Calafat” sunt reprezentate de: sectorul agricol (inclusiv pescuitul), sectorul de,
servicii și cel industrial și de artizanat. În ceea ce privește pescuitul, se poate afirma
că aceasta activitate, în ciuda faptului că si-a pierdut din importanță de-a lungul
timpului, există încă numeroși pescari în teritoriu sub formă de mici comunități.
Cea mai mare pondere în cadrul Grupului, la nivelul sectoarelor de activitate o are
populaţia salariată în domeniul serviciilor, iar cel mai slab reprezentat este sectorul de
comerţ, la nivelul căruia se observă o uşoară creştere în perioada 2005 – 2009, cu
1,84 puncte procentuale. Sectorul de servicii este reprezentat în cea mai mare parte
de: numărul de salariați în activităţi financiare, bancare şi activităţi de asigurări,
numărul de salariaţi în administraţia publică, în învăţământ, în sănătate şi asistenţă
socială, în transport şi poştă.
Chiar dacă în prezent sectorul serviciilor se află pe primul loc în cadrul populaţiei
salariate, la nivelul acestuia se observă o scădere semnificativă în ultimii 5 ani, de 6,6
puncte procentuale. Concomitent cu scăderea populaţiei active salariate angajată în
sectorul serviciilor, se observă o creştere a ponderii angajaţilor în agricultură (inclusiv
pescuit) de la 5,78% pondere în totalul populaţiei active în anul 2005 la o pondere de
10,42%. Cu toate acestea, populaţia salariată în sectorul agricol (inclusiv pescuit)
ocupă locul al treilea între obiectele de activitate. Acest loc însă nu este unul real,
întrucât la nivelul Grupului Local Pescăresc „Calafat” există multe persoane care
practică atât agricultura cât şi pescuitul în mod individual, pe cont propriu, fără a fi
înregistrate în statistici;
Sectorul industrial şi de artizanat, situat pe locul doi, măsoară aproximativ aceeaşi
pondere în anul 2009 ca şi în anul 2005. În anii 2006 – 2008 a avut uşoare tendinţe de
creştere, revenind în 2009 la procentele iniţiale.
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
71
Grafic populatia activa 2005-2009
Analizând populaţia activă salariată totală la nivelul Grupului Local Pescăresc
„Calafat”, se observă în perioada 2005 – 2009 o scădere a acesteia cu 6,52%. Aceasta
situaţie este destul de îngrijorătoare, având în vedere și numărul de şomeri ridicat existent
în toate localităţile.
Tabel populatie activa si somaj
Populatie Populatia activa Somaj
Bechet 437 157
Bistret 139 363
Calafat 3727 771
Calarasi 177 231
Carna 67 130
Cetate 144 638
Catane 56 231
Ciupercenii Noi 157 201
Dabuleni 756 247
Desa 120 95
Ghidici 67 210
6.800
7.000
7.200
7.400
7.600
7.800
8.000
2005 2006 2007 2008 2009
Po
pu
lati
a ac
tiva
sal
aria
ta
Anul
Populatie activa 2005-2009
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
72
Gighera 87 250
Maglavit 131 500
Macesu de Jos 67 87
Negoi 78 208
Ostroveni 151 252
Piscu Vechi 126 134
Poiana Mare 609 342
Rast 92 321
Total 7188 5368
% 7.05% 5.27%
După cum se poate observa din tabelul de mai sus, procentul de şomeri în
populaţia totală se apropie valoric cu cel al populației active, drept pentru care se impune
luarea de măsuri pentru ocuparea forţei de muncă.
Sectorul pescăresc
Teritoriul acoperit de Grupul Local Pescăresc „Calafat” are o importanţă deosebită
din punct de vedere pescăresc, datorită prezenţei unei suprafeţe întinse de apă pe tot
cuprinsul său, suprafaţă reprezentată de fluviul Dunărea şi de un număr semnificativ de bălţi
şi lacuri.
ISTORIC AL SECTORULUI PESCĂRESC
Istoricul orasului Calafat se bazeaza pe doua ipoteze si o legenda locala.
Legenda locala pledeaza pentru ideea ca stravechea asezare a Calafatului ar fi fost la
origine o mica colonie de pescari. Potrivit unei legende, in secolul al XI-lea, mai precis prin
anii 1040 - 1042, un oarecare Mihail Calafat, mester in arta calafatuirii, gasind pe aceste
meleaguri o asezare propice pentru executarea meseriei lui, ar fi infintat, pe malul Dunarii, un
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
73
atelier pentru repararea si smolirea corabiilor, fapt care a facut ca navigatorii bizantini, iar
apoi si cei genovezi, atrasi de iscusinta sa, sa-si aduca vasele pentru a fi reparate. Potrivit
aceleiasi legende, locul unic unde se efectua operatiunea de calafatuire era la debarcaderul
de langa aceasta asezare care, ulterior, a primit numele de Calafat.
Daca satul Calafat are o existenta de cateva sute de ani, regiunea din jurul sau, poate chiar
locul, pe care se afla astazi orasul are un trecut cu mult mai vechi, caci pe aici au trecut
ostirile geto-dacice si romane.
Cel dintai act oficial care pomeneste de Calafat este decretul din 1529 a lui Moise
Voda prin care poruncea ca venitul Vamii Calafatului dimpreuna cu al baltilor lui sa fie dat
pentru intretinerea manastirei Tismana.
Din cele mai vechi timpuri, omul a fost culegator, vânator si pescar. Supravietuirea
speciei umane a fost conditionata în epoca primitiva de abilitatea de a-si asigura in
permanenta hrana necesara. Pestele a fost si este o componenta importanta în alimentatia
omului. Tehnica pescuitului a cunoscut progrese ,,pas cu pas" de la pescuitul cu mâna ,la
ostie, cârlig, capcane (oboare) si plase. C.C.GIURASCU afirma in "Istoria pescuitului si
pisciculturii in Romania" (pag. 40) ca in epoca neolitica omul incepe sa foloseasca la pescuit
plasa."
Nevoia de asigurare a hranei l-a obligat pe om sa observe si sa transmita urmasilor
informatii privind speciile de pesti. Astfel, începutul ,,cercetarilor" ihtiologice se pierde în
negura vremurilor si nu poate fi localizat cu precizie în timp si spatiu. Cunoasterea stiintifica a
pestilor începe cu Aristotel (384-322 î.e.n.) care descrie cu precizie 260 de specii de pesti.
Observatiile privind biologia si anatomia pestilor sunt valabile si azi. Aristotel a descris
alcatuirea ficatului, splinei, vezicii biliare, stomacului si apendicilor pilorici.
Nenumaratele metode de pescuit s-au dezvoltat in decursul anilor, in functie de
speciile vizate pentru a fi capturate si de mediul in care acestea traiesc, de la apele arctice
pana la cele tropicale. Multe din metodele de pescuit, sunt utilizate chiar si in zilele noastre in
pescuitul sportiv, in cel pentru procurarea hranei si cel comercial.
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
74
Nimeni nu stie cu exactitate cate tipuri de carlige pentru pescuit au fost folosite in
decursul anilor, dar este sigur ca omul preistoric, care a trait cu aproximativ 30.000 – 40.000
de ani in urma, era familiarizat cu pescuitul si cu carligele pentru pescuit in lupta sa pentru
supravietuire. Cele mai vechi carlige de pescuit erau confectionate din diferite materiale, usor
de procurat din natura. O problema pentru arheologi in stabilirea varstei si recuperarea
acestor carlige, a fost insasi materialul din care acestea erau confectionate, material usor
degradabil. Primele carlige confectionate de om, erau din lemn, fapt pentru care si
degradarea lor a fost foarte rapida. De asemenea plantele cu spini erau foarte cautate si
exemplul cel mai bun poate fi paducelul. Alte materiale din care se confectionau carlige, erau
scoicile, osul sau coarnele de animale.
In epoca de piatra, oamenii au avut posibilitatea sa inceapa confectionarea
carligelor si finisarea acestora in functie de necesitati. Materialul cel mai usor de prelucrat si
cu proprietati bune, a fost osul.
Ca o regula generala, se pare ca cele mai vechi carlige erau confectionate fara a avea
forme prea complicate sau o finisare deosebita. Abia dupa mii de ani au aparut carlige cu
ghimpi, caneluri, umflaturi sau gauri pentru facilitarea fixarii momelii sau a liniei.
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
75
Datorita trecerii timpului pescuitul a capatat amploare in epoca bronzului si a fierului,
pestele ne mai fiind utilizat doar pentru hrana omului ci si pentru comert. Din epoca fierului
apar si primele marturii scrise despre apele tinutului romanesc, adica despre Dunare si
principalii ei afluenti, prima marturie fiind a lui Herodot, continuand spre prezent cu marturii
ale istoricilor, ale calatorilor straini, geografi ai lumii vechi, naturalisti, etc. Ei fac referiri in
oprele lor asupra speciilor de pesti, precum sturionii, somnul, scrumbii, crap, etc., asupra
raurilor, Dunarii, Deltei si a Marii Negre si asupra marimea pestiilor si multimea lor in apele
din tinuturile romanesti. De exemplu, naturalistul Pliniu vorbeste despre Dunare si despre
pesti mari prinsi, printre care somnii prinsi cu harpoane si trasi afara din apa cu boii, etc.
Datorita catorva resturi de scoici si pesti gasite in stratul paleolitic in urma cercetarilor
si a sapaturilor arheologice, este sigur ca inca din paleolitic locuitorii tarii noastre, asezati in
preajma cursurilor de apa, s-au indeletnicit cu pescuitul. In urma sapaturilor arheologice, de
la Baile Herculane, de pe langa Bahlui, din lunca Dunarii, de prin Moldova, Muntenia, Oltenia,
Banat, Transilvania, etc., s-au gasit numeroase harpoane facute din corn de cerb sau din
oase din epoca neolitica, dar si resturi de scoici si oase de peste (crap, avat, somn, lipan,
etc.). Este de asemenea sigur ca in epoca neolitica omul incepe sa foloseasca la pescuit
plasa, ceea ce inseamna un progres considerabil. Plasa a fost facuta la inceput din fire
toarse din parul si lana animalelor, apoi din fibre vegetale
În spatiul românesc primele atestari privind bogatia mare a apelor în pesti valorosi
apartine poetului Ovidiu care în lucrarea ,, Halieutica" încheie cu ,, . si tu în ape straine slavit
Acipenser"
La mesele regilor Burebista si Decebal se serveau fripturi de sturioni si uriase
castroane cu icre negre.
Fiind pescari vechi si numerosi, asa cum spune cronicarul lui Alexandru cel Mare, este
normal ca getii sau dacii sa fi avut un bogat lexic in legatura cu numele pestilor, cu uneltele
de pescuit si alte aspecte ale acestei indeletniciri. Se admite azi ca ar fi de origine dacica
termeni urmatori: mal, parau, carlig, balta, etc. Dar mai bogat este lexicul romanesc de
origine latina cum ar fi termeni urmatori: peste(piscis)-a format in limba romana o familie
intreaga de cuvinte (pescar, pescuit, pescut, pestisor, etc.), lapti(lactes), solz(solidus),
basica-inotatoarea (bassica), crap(crapum), somn(somnus), sacul(saccus), arcul, coarda,
plasa (oria), etc.
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
76
Stefan cel Mare printr-un document din 19 febr. 1447, daruieste anual Manastirii
Neamt ,,doua mejii de sturioni si trei chintale de icre negre".
Calatorii straini au vizitat teritoriul actual al României si au consemnat dezvoltarea
pescuitului si bogatia mare în peste valoros: Reicherstorf care a vizitat Moldova în timpul
domniei lui Petru Rares, Gionandreia care a vizitat Moldova în anii 1564-1565, episcopul
Bondini care a vizitat Galatiul în 1466, Del Chiaro, secretarul domnitorului C. Brâncoveanu,
s.a. Marsigli publica în 1726 ,,Danubius pannonico mysicus (observationibus)"
Cresterea pestelui a aparut ca o necesitate fireasca pentru societatea umana afla în
expansiune numerica si transformare sociala profunda. Perfectionarea uneltelor si metodelor
de pescuit a condus la realizarea unor capturi mai mari decât consumul imediat ,ceea ce i-a
determinat pe oameni sa gândeasca posibilitatea stocarii pestelui viu, la început pentru
perioade scurte, probabil în oboare realizate la malul râului sau baltii si apoi pentru perioade
mai lungi în mici brate ale râului care puteau fi izolate, în balti mici si apoi în râmnice,
helestee si când s-a inventat roata cu zbaturi, în iazurile construite în special pentru mori.
Primele documente privind cresterea pestelui pe teritoriul Carpato - Danubiano-Pontic, in
care se înscrie România, dateaza din sec. XII si se refera la existenta a numeroase "iazuri "
si "râmnice" si la pestii care le populau. Primele mentiuni documentare privind existenta
acestor bazine dateaza din anul 1169 in Transilvania, 1247 in Muntenia si 1421 in Moldova ,
dar prezenta in limbaj a unor cuvinte de origine romana si slava referitoare la cultura pestelui
presupune ca începutul pisciculturii se situeaza anterior epocii romane si apoi, perioadei de
migrare a popoarelor slave.
Primele crescatorii de peste au fost "iazul ", care deriva din slavul "jazu " (mic baraj
ce acumuleaza apa cu dublu scop: pastrarea pestilor si actionarea morilor, "râmnicul " care
deriva din slavul "rabriic " (apa cu peste ) si "helesteul " provenind din maghiarul "halasto "
(lac cu peste ).
Pescarii formau o populaţie numeroasă în satele de pe marginea bălţilor Dunării,
unde pescuitul era ocupaţia principală. În vechime erau specializaţi în folosirea anumitor
unelte – năvodari, tifănari, orieri, mrejeni, coticeri, zătonari. În acea vreme peştele proaspăt şi
sărat constituia încă un important obiect de export din Ţările Române (cf. Constantin C.
Giurescu, Istoria pescuitului şi a pisciculturii în România, vol.I, Bucureşti, 1964, pp. 164 şi
urm.).
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
77
Practicarea ca ocupaţie principală avea ca scop atât satisfacerea necesităţilor de
hrană, peştele fiind unul din alimentele de bază în zonă, cât şi comercializarea, peştele fiind
dus pentru vânzare sau era valorificat prin intermediul negustorilor.
Cu ostia se pescuia tot anul. Vara se pescuia noaptea, iar iarna, sub gheaţă prin
copci. În bălţile Dunării se făceau coteţe din stuf sau din nuiele şi zăboane. Aici se foloseau
plase, ca năvodul, volocul.
Mijloacele tradiţionale de transport folosite la pescuit erau bărcile monoxile.
Satele de pescari din bazinul Dunării şi din Delta Dunării se specializaseră în folosirea
diferitelor unelte şi pescuiau şi în grup.
În perioada interbelică un rol în comercializarea produselor şi instituţionalizarea – într-
un anume fel – a ocupaţiei au avut-o cherhanalele. Peştele predat la cherhanale era plătit de
proprietarii de cherhanale pescarilor „la kilogram”.
Dezvoltarea pisciculturii moderne în România a cunoscut trei etape importante:
I. Etapa I începe odata cu aplicarea primei legi a pescuitului din 1896, ctitorie a
marelui savant Grigore Antipa. Aceasta etapa se caracterizeaza prin abordarea moderna a
pescuitului si pisciculturii, protectia si exploatarea rationala a fondului piscicol, înfiintarea
unitatilor de cercetare - Institutul de Hidrobiologie Constanta (1926 - actualul I.R.C.M.),
Statiunile de Cercetari Piscicole Tulcea (1931),Tarcau (1931, ulterior-1962- transferata la Iasi
, actualmente S.C. Acvares S.A.) , Nucet (1941), Institutul de Cercetari Piscicole al României
(1940), înfiintarea învatamântului mediu de profil - scoala de Pescarie si Piscicultura Giurgiu
(1928).
II. Etapa a-II-a, 1944-1990, când guvernul comunist prin aplicarea legii exproprierii a
introdus un alt concept centralist si de planificare, în organizarea generala a activitatilor
economice. Aceasta perioada este caracterizata de avantaje: înfiintarea învatamântului
superior de specialitate - Institutul de piscicultura si pescuit Constanta (1948) transferat la
Galati (1952), dezvoltarea unitatilor de cercetare existente, cresterea suprafetei amenajate
de la câteva sute de ha (1945) la 85.578 ha si dezvoltarea industrializarii pestelui (4 fabrici
de conserve si de 28 sectii semiconserve) dar si de dezavantaje: desfiintarea Institutului de
Cercetare pentru piscicultura (1970), îndiguirea râurilor fara instalatii de acces a pestilor în
balti, construirea de baraje fara instalatii de trecere a pestilor, desecarea excesiva a baltilor,
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
78
depopularea masiva prin dezvoltarea excesiva a unei industriei lipsita de instalatii de
epurare a apei, lipsa instalatiilor de protectie a pestelui la sorburile marilor statii de pompare,
scoaterea pestelui din ,,balanta de furajare", înlocuirea speciilor valoroase, traditionale (crap,
salau, somn, s.a.) cu specii greu acceptate de consumatori (ciprinidele asiatice) .
III. Începând cu 1990 se contureaza o a treia etapa caracterizata în primii 4 ani de
tranzitie de scaderea drastica a productiei piscicole, reducerea capacitatilor de industrializare
si manifestarea puternica anticentralista. Luând în consideratie importanta strategica a
acvaculturii in securitatea alimentatiei populatiei , consider ca statul ar trebui sa se implice
mai mult prin programe guvernamentale finantate de la buget, indirect sau prin crearea de
facilitati la impozitare, în sfera cercetarii în special, dar si a productiei. Sa nu uitam ca
acvacultura ofera proteina cu calitati alimentare de necontestat la cel mai mic pret de cost si
ca în viitorul urmatorilor 50-100 de ani cine va detine tehnologii de vârf în acvacultura (si
exploatarea altor surse ale hidrosferei) va face parte din elita financiara mondiala.
În zona luată în studiu se diferenţiază 2 compartimente diferite prin particularităţile
morfologice şi ca mod de valorificare a teritoriului:
- lunca din aval de Ciupercenii Vechi până la Ghidici – Rast cu relief haotic de dune de
nisipuri, cu depresiuni şi cuvete lacustre prinse între ele, cu gârle şi bălţi permanente, cu
stufării întinse şi sălciişuri, păduri mixte cu vegetaţie spontană, cu păşuni şi fâneţe productive
la care se adaugă pajiştile te tip stepic cu vegetaţia specifică nisipurilor.
- lunca dintre Rast şi Jiu cuprinde suprafeţe mari de terenuri nisipoase netede sau uşor
vălurite, cu întinse depresiuni (ocupate odinioară de complexul lacunar Bistreţ – Cârna –
Nasta – Nedeia) divizate de grinduri şi mici cuvete mlăştinoase.
În acest compartiment se află şi cel mai mare luciu de apă (acumularea Bistreţ –
Cârna cu o suprafaţă de circa 2.000 ha), amenajat pentru piscicultură.
Balta Golenti se afla intr-un peisaj superb, langa fluviul Dunarea si este una dintre cele mai
importante balti din judetul Dolj. Balta Golenti este situata in sit Natura 2000, exploatarile
piscicole realizându-se în concordanta cu normele în vigoare referitor la ariile protejate.
Fondul piscicol din balta Golenti este refacut periodic din ferma piscicola aflata in aceeasi
proprietate.
Pescuitul comercial în apele interioare a realizat o producţie de 3310 tone în 2008.
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
79
Este practicat pe Dunăre, Delta Dunării, complexul de lacuri Razim-Sinoie, unele lacuri de
acumulare. Pescuitul în apele interioare este practicat, în special, ca o activitate principală şi
permanentă, realizată de pescarii tradiţionali, dar în unele cazuri este un mod de existenţă
pentru persoanele care nu au un venit suficient din alte activităţi.
Activitatea de pescuit este practicată în baza unor permise sau licenţe. Mai mult de
2500 de pescari (din care 98% sunt bărbaţi) pescuiesc în apele interioare din România,
folosind 2256 de bărci înregistrate. Acestea sunt înregistrate în Fişierul Navelor care este
adPIC România a lansat pe piaţa noastră PIC.
Producţiile obţinute din Pescuit în apele interioare şi Acvacultură.
Pescuitul este practicat cu unelte fixe sau în derivă, folosind bărci mici din lemn. În
apele interioare nu se practică pescuitul mecanizat. Principalele specii capturate în anul 2005
din apele interioare au fost: carasul (47,44%), plătica (14,37%), scrumbia (11,55%), crapul
(5,05%), babuşcă (4,40%), somn (2,50%), şalău (2,82) şi ştiucă (2,60). Producţia obţinu tă
din pescuitul în apele interioare a fost de 4.042 tone, reprezentând doar 44,67% din captura
înregistrată în anul 1995. Oricum, aceasta reprezintă o creştere de 24,18% comparativ cu
anul precedent (2004).
Există dubii că o cantitate importantă din captura de peşte provenit din pescuitul din
apele interioare nu este înregistrată. Pescuitul sportiv realizează de asemenea o anumită
cantitate de captură care nu este înregistrată în statisticile oficiale.
Acvacultura
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
80
În România structura producţiei din acvacultură este dominată de ciprinide (autoh tone
sau asiatice), care totalizează aproximativ 85% din producţia totală, urmate de păstrăv,
şalău, ştiucă, somn şi sturioni de apă dulce (15%).
Sistemul tradiţional folosit în acvacultura românească este extensiv sau semi-intensiv,
bazat în principal pe creşterea ciprinidelor în policultură. În ultimii ani a început să se
dezvolte şi modernizeze fermele piscicole tradiţionale şi de asemenea apar ferme moderne
de creştere intensivă a sturionilor şi păstrăvului, care se pot cofinanţa prin aplicarea la
fondurile nerambursabile oferite prin Fondul European pentru Pescuit.
Există 100.000 ha amenajate pentru activităţile de acvacultură în România, structurate
astfel: 84.500 ha ferme de creştere, 15.500 pepiniere şi 25 ha ferme de păstrăvi.
Procesare
Până la sfârşitul anilor ‘80, România a avut o importantă industrie de procesare a
peştelui. În anii 90, industria de procesare a peştelui şi-a încetat practic activitatea. Aceasta a
fost determinată probabil, în parte, de reducerea accentuată a producţiei ca urmare a
încetării activităţii flotei de pescuit oceanic, şi parţial de preferinţele consumatorilor pentru
produsele noi importate pe care companiile româneşti nu le pot oferi pe piaţă.
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
Figura 3: Dezvoltarea producţiei de conserve şi semi-conserve,
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
81
Ca o consecinţă, produsele străine au câştigat o mare parte din piaţa produselor
procesate din România. În ultimii ani câteva companii româneşti au început să ofere produse
moderne iar producţia internă, în special produsele semi-preparate, a început să crească din
nou. Majoritatea materiei prime este importată, macroul şi heringul fiind cele mai comune
specii.
În prezent există 56 de întreprinderi în industria de procesare a peştelui. În 2005, erau
angajaţi în industria de procesare 866 de persoane( din care 58% femei).
Din Fig. 3 se poate observa o scădere a producţiei de peşte procesat până în anul
2000 şi o creştere semnificativă în perioada 2004-2005. Această creştere a producţiei a fost
determinată în special de noile unităţi construite după 2000 şi de modernizarea unor unităţi
mai vechi prin programul SAPARD.
Figura 4: Consumul de peşte şi cota parte din producţia internă, 1989 – 2005
Sursa: FAO FishStat (1989-2004) / PNS (2005)
Dezvoltarea capacităţii de producţie nu este susţinută de dezvoltarea sectorului primar
de producţie din România, având în vedere că principalele specii folosite în procesare sunt
specii marine importate, în special macrou şi hering. Importurile constau în principal în peşte
congelat (macrou, hering, şprot, cod de Alaska, bacaliar, sardine şi anşoa). Speciile locale
procesate sunt crap (90% din peştele local procesat), păstrăv, şalău, ştiucă, somn şi biban.
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
82
Consumul de peşte înregistrat a scăzut de la mai mult de 8 kg/locuitor/an în 1989 la un minim
de 2 kg/locuitor/an în perioada 1993 –1999. De atunci a început să crească iar şi a atins
valoarea de 5,2 kg/locuitor/an în 2007, care încă este printre cele mai mici valori din Uniunea
Europeană.
După 1989, şi cu precădere în ultimii ani, când marile lanţuri de supermarketuri au
pătruns şi s-au dezvoltat în România calitatea şi varietatea ofertei de peşte de consum a
crescut în mod exponenţial.
O categorie largă de produse este disponibilă acum pe piaţa românească, reflectând o
schimbare în preferinţele consumatorilor către noi specii şi noi forme de prezentare (filetat,
decapitat, eviscerat).
În 1989 producţia piscicolă din România acoperea 96% din consumul intern. Această situaţie
nefirească se datora reducerii până la dispariţie a importurilor şi unei oferte calitative reduse.
După 1989 producţia de peşte a ţării a avut un declin constant până când s-a stabilizat,
relativ recent. În schimb, consumul a început să-şi revină mai repede şi este pe un trend
ascendent începând din
1999. Acest lucru a fost posibil tocmai prin creşterea permanentă a importurilor. Acestea au
suplinit pe de o parte căderea producţiei de peşte marin ca urmare a desfiinţării flotei române
de pescuit oceanic, iar pe de altă parte au oferit consumatorului român specii calitativ
superioare, care nu pot fi produse în România.
Tipuri de peste
Rosioara (scardinius erythrophtalmus) este un peste larg raspandit atat pe continent
cat si in tara noastra, fiind nelipsita din mai toate apele statatoare de la noi, precum si din
portiunile inferioare ale aproape tuturor raurilor mari.
Babusca (rutilus rutilus carpathorossicus) a fost multa vreme considerata specie
endemica pentru bazinul Dunarii, fiind insa cu succes aclimatizata in anii din urma si in alte
ape de pe continent, unde a gasit si conditii prielnice pentru reproducere. La noi se gaseste
in frecvent in tovarasia rosioarei, intrand chiar in raurile mari si nu foarte rapide. In unele
lacuri submontane a fost introdusa artificial.
Oblet
Oblete Mare(Chalcalburnus Chalcoides)
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
83
Oblete Sabioara(Alburnus Alburnus)
Răspândit în toate apele stătătoare, se regăseşte inclusiv în bazine de acumulare,
preferând zonele curate şi cu adâncimi mari.
Are gura îndreptată în sus, oblică, cu falca de jos ieşită în afară. Capul lunguieţ şi
subţire, argintiu pe părţile laterale şi verde albăstrui pe spinare. Prevăzut cu şiruri de solzi
mărunţi, poate fi văzut în zilele cu soare, în bancuri la suprafaţa apei, cu aparenţa unor mici
săgeţi argintii, sau a unui snop de artificii.
Se hrăneşte cu insecte mici căzute în apă, dar preferă larvele roşii de chironomus,
viermuşii, planctonul, insectele acvatice şi larvele lor, precum şi crustaceele.
Lungimea minima admisa a obletelui ce poate fi retinut dupa capturare este de 12 cm.
Beldita
Asemanatoare obletelui, beldita are doua caracteristici care o disting de acesta: -
corpul mai latit; - linia laterala caracteristica, care este dubla, bine conturata si formata din
doua siruri de puncte inchise la culoare.
Se deosebeste de oblet foarte bine datorita aripioarelor rosii.
Se regaseste in ape curate, limpezi, cu sol prietenos. Este iubitoare de apa rece,
putind fi intilnita in zone ce urca spre arealul pastravilor, inotind impotriva apei.
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
84
Nu exista restrictii privind dimensiunea capturii.
Platica
Platica (Abramis Brama)
Are corpul plat, inalt si turtit de unde i se trage si numele. Solzii mici ce o acopera lasa
un loc liber pe coama spatelui, modificandu-se astfel coloritul in functie de mediul in care
traieste pestele. In consecinta, in apele curgatoare, spatele este verzui-cenusiu cu lateralele
albastrui, si devina mai inchis la culoare in cele stagnante. Este un peste de banc, fricos si
lenes, putin plimbaret, mai degraba sedentar, preferand sa stationeze timp indelungat in
acelasi loc.
Se hraneste cu viermi, rame, larve rosii de mal, materii vegetale si organisme in
descompunere.
Poate ajunge, in conditii favorabile, de la 20-40 cm si 0,200-1 kg la 40-50 cm si 1,5-3
kg.
Pescuitul platicii pe cursurile apelor curgatoare trebuie facut in locurile cu apa linistita
si adancimi de pana la 1,5m. Trebuie cautata pe fundul apei intrucat prefera malul, solul cu
argila moale si vegetatia cu granulatie mica.
Primavara si toamna prefera locurile cu ape calde. La sfarsitull lunii septembrie o
gasim numai la adancime, unde remanenta calorica a solului ii ofera caldura necesara. Vara
o regasim tot la adanc, cand apele sunt limpezi. In apele statatoare habiteaza in locuri cu
fund nisipos-malos, langa perdele de stuf si papura, in ochiurile formate de vegetatie si
printre plantele emerse.
Lungimea minima admisa a platicii ce poate fi retinuta dupa capturare este de 25 cm.
Mreana
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
85
Mreana (Barbus Barbus)
Este un peste puternic, cu corpul lung si cilindric, gros chiar si spre coada, cu o
culoare brun-verzuie pe spate, care se deschide treptat spre burta alba sau galbuie. Are gura
tuguiata, prevazuta cu 4 mustati groase doua mai mari pe buza de sus si doua mai mici pe
buza de jos, subliniate de un fir rosu. Coada se termina ascutit la capete, departe de
aripioarele rosii de pe burta.
Carasul
Caras (Carassius Auratus Gibellio) Caras Auriu (Carassius Auratus)
Carasul este cel mai cunoscut si mai raspandit peste in toate apele de la noi.
Culoarea acestui peste este verzui-cenusie pe spate, cu lateralele argintii sau galbene si
burta alba. In zonele salbatice unde inmultirea nu este controlata, culoarea acestui peste
este brun-cenusie cu lateralele de nuanta bronzului si burta alb-rosiatica.
Are dimensiuni de 15-25 cm si greutate de 100-300 g in iazuri, helestee, exceleaza in
Delta Dunarii unde exemplarele mari ajung pana la 2-2,5 kg si dimensiuni de 40-50 cm.
Rareori apar exemplare care depasesc aceste valori.
Crapul
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
86
Crap Cu Solzi Crap Oglinda
Face parte din familia Cyprinidae si se gaseste in aproape toate apele din Romania,
mai putin in apele de munte. Este un peste robust, puternic si viclean, cu gura carnoasa si
doua perechi de mustati pe buza superioara, dintre care prima pereche are organe mici,
urmate de doua mustati mari, asezate spre colturile gurii.
Caracteristici – de regula, are spatele de la verzui inchis pana la cenusiu, cu lateralele
argintii sau galbui. In bazinele piscicole cu inmultire controlata culorile acestui peste sunt mai
albicioase, estompate fata de nuantele inchise care le gasim la pestii din mediul natural –
salbatic.
Este un peste extrem de sensibil la factorii externi si trebuie nadit indelungat in acelasi
loc pentru a fi atras.
Rase de crap de cultura:
rasa cu solzi (rasa “Lausitz”) – sau crapul romanesc are corpul acoperit in intregime cu solzi,
iar inaltimea corpului reprezinta 35-40% din lungime;
rasa cu solzi incompleti (rasa “Galitiana”) – poate avea solzi de-a lungul liniei laterale si pe
marginile corpului. Se gasesc exemplare si cu trei randuri de solzi pe spate, un rand pe linia
mediana si cativa de-a lungul marginii dorsale. Crapul regal sau Salonta are solzii dispusi pe
marginile corpului, lipsindu-i cei de pe linia laterala; rasa golasa (rasa “Aischgrund”) –
degenerate prin consangvinizare, specie cunoscuta si sub denumirea Toplles, nu au solzi
deloc;
crapul de frasinet – are stabilitate biologica permanenta si un ritm de crestere foarte mare.
Se recunoaste dupa “ghebul” ce porneste dupa linia capului si inaltimea corpului ce
depaseste 60% din lungime;
Sangerul – atinge lungimi de pana la 1 metru si greutate de peste 26 kg. Este un bun
consummator de fitoplancton.
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
87
Novacul – sau Aristita are dimensiuni cuprinse intre 40 cm si 1 m si greutate de 5 la 15 kg.
Difera de celelalte exemplare prin forma capului si a gurii, prin forma corpului si prin carena
ventrala. Are un colorit propriu, murder, cu spatele maroniu-verzuisi corpul acoperit cu pete
neregulate.
Cteno – cunoscut sub numele de Amurul Alb sau Crap Chinezesc. Are forma alungita, ii
lipseste carena de pe abdomen, aripa dorsala este mai scurta iar gura se afla sub linia
mediana. Culoarea poate fi de la gri cenusiu la verzui sidefat, cu partile laterale argintii si
abdomenul alb. Se hraneste cu material vegetal, format din plante acvatice, lastari de stuff
sau papura, dar si viermisori, larve de insecte, rame si chiar pestisori mici.
Somnul
Somn (Silurus Glanis) Somn Pitic (Ictalurus Nebulosus)
Somn (Silurus Glanis)
Este una dintre cele mai ravnite capturi ale oricarui pescar, avand in vedere faptul ca
este un peste mare ce poate ajunge la 4-5 m lungime si peste 300 kg.
In functie de dimensiune, somnul este clasificat ca: moaca - pana la 250 g; somotei - intre
300 g si 1 kg; iaprac - la 3 kg; iarma - intre 3-10 kg si pana - peste 10 kg. Poate fi gasit in
aproape toate raurile din tara, in Dunare si delta Dunarii in mod special dar si in amenajarile
piscicole piscicole care au creeat un mediu optim de viata pentru acest peste.
Bibanul
Biban (Perca Fluviatilis)
Peste rapitor cu comportament sedentar.
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
88
Il gasim atat in apele stagnante cat si in cele curgatoare, in Delta si chiar in mare, in
apele mai putin sarate din fata gurilor de varsare.
Lungimea minima admisa a bibanului ce poate fi retinut dupa capturare este de 12 cm.
Biban Soare (Lepomis Gibbosus)
Regina sau Sorete – il gasim in aproape toate baltile din lunca Dunarii, in Delta si in
apele de campie, legate de cursurile curgatoare. Este un peste de fund, atras de zone
nisipoase si maloase.
Are un colorit frumos si se aseamana la anatomie cu bibanul.
Nu exista restrictii privind dimensiunea capturii.
Șalău
Șalăul (Stizostedion lucioperca sau Sander lucioperca) este un pește răpitor de apă
dulce din familia Percidae. El trăiește în apele curgătoare, bălți care pot avea și apă sărată
cu o concentrație de până la 1 %. De la Ural, Anatolia regiunea de la Marea Caspică, Marea
Neagră până la Marea Baltică în Europa Occidentală.
Se gaseste preponderent in Dunare si baltile ei, dar si in raurile mari din tara noastra,
in lacuri si bazine piscicole. Ii plac apele limpezi, apele cu suvoaie domoale si vartejuri
linistite, bazinele, zonele unde fundul este tare, nisipos sau piatra. Se gaseste si la baza
picioarelor de poduri, baraje, sub butucii scufundati, unde pandeste si ataca prada, formata
din obleti, rosioare, babusti si chiar pui de mreana.
Stiuca
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
89
Stiuca (Esox Lucius)
Peste de apa dulce, se gaseste in toata Europa, exceptand Pensinsula Iberica,
Grecia, Albania si o parte din Serbia. Il gasim chiar si in zone alpine, la cca. 1500 m
altitudine.
La noi in tara, densitatea cea mai mare o prezinta baltile de revarsare ale Dunarii, precum si
in Delta. Se gaseste si in crescatorii.
Are un corp alungit, turtit usor lateral, cu cap lunguiet si bot ca de rata. Lungimea
medie este de 40-60 cm si greutatea de 1-4 kg. Poate atinge insa si 1,5-1,8 m si aprox. 20
kg. Se gaseste in special in zone bogate de vegetatie.
Beneficiile consumului de peste
Peştele a intrat în alimentaţia populaţiei de pe teritoriul actual al României încă din
cele mai vechi timpuri. Studiile de arheo-zoologie au relevat prezenţa de resturi de oase şi
solzi de peşte, încă din perioada Neolitică, cu precădere în aşezările de pe cursul Dunării.
Varietatea şi abundenţa acestor resturi se constituie ca o dovadă grăitoare a faptului că
peştele reprezenta încă din acele vremuri un aliment de bază. Tradiţia consumului de peşte
se continuă de-a lungul veacurilor, peştele de apă dulce fiind un aliment de bază pentru
populaţia din Ţările Române. De altfel, în Moldova se crease, încă din vremea lui Ştefan cel
Mare, un sistem bine dezvoltat de iazuri, care producea peşte pentru consum. În secolul
trecut peştele de apă dulce era un aliment popular, fiind consumat foarte frecvent în special
de cei din categoriile sociale joase, pentru că era ieftin şi uşor de procurat. În zilele noastre
pe măsură ce oamenii devin din ce in ce mai preocupaţi de ceea ce pun în farfurie consumul
de peşte câştigă din nou în popularitate, fiind o alternativă uşoară şi mai ales sănătoasă la
consumul de carne roşie.
Peştele de apă dulce are carnea mai slabă, în general, comparativ cu cel oceanic
şi, în consecinţă, asigură un aport caloric mai mic, astfel că 100 g păstrăv conţin 85 de calorii
şi aceeaşi cantitate de crap - 83 de calorii. Conţinutul în minerale este, de ase
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
90
menea,apreciabil, mai ales în ceea ce priveşte fierul, fosforul, zincul, cuprul calciul, dar şi
oligo e - lementele ca fluorul, seleniul, cobaltul şi man -ganul. Peştele conţine, de asemenea,
toată gama vitaminelor B. Desigur, precum orice alt aliment, peştele îşi poate pierde din
valoarea nutritivă dacă este procesat excesiv sau prăjit
Carnea de peşte este un remediu pentru problemele cardiace şi menţine un nivel
constant al glicemiei. Bogat în proteine, cu un conţinut scăzut de grăsimi, carnea de peşte
reprezintă o sursă excelentă de acizi graşi de tipul omega 3. Cele mai sănătoase feluri în
care se poate găti carnea de peşte sunt la cuptor, la grătar sau în abur. Principala calitate a
peştelui este conţinutul ridicat de acizi graşi omega3. Nu se cunoaşte încă felul în care
omega3 acţionează în prevenirea afecţiunilor cardiace, însă îi este recunoscută capacitatea
de reducere a trigliceridelor şi a ten siunii arteriale, de prevenire a formării cheagurilor de
sânge, dar şi acţiunea de anti - inflamator şi de diminuare a ritmului cardiac.
Nr.crt Specie Proteine
%
Lipide
%
Calorii
1 Babuşcă 17.3 4.5 113
2 Crap 18.9 2.8 104
3 Crap de crescatorie 16 1 159
4 Morun 17.5 4.7 115
5 Nisetru 18.5 11.7 237
6 Platica 16.9 3 78
7 Salau 19.4 9 83
8 Scrumbie de Dunare 14.2 26 300
9 Somn 16.8 18.8 244
10 Stiuca 19 9 83
Valoarea energetică in funcţie de specia de peşte
De unde provine peştele de pe piaţă?
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
91
Peştele ajunge la consumatorii români fie din producţia internă fie din importuri.
Producţia internă este reprezentată de capturile din pescuitul comercial, atât din apele
interioare cât şi din Marea Neagră, din activitatea de acvacultură, creşterea în sistem dirijat,
în bazine, iazuri şi lacuri de acumulare.
Producţia este livrată în stare proaspătă sau poate fi procesată în diferite grade,
înainte de a fi comercializată. Sectorul piscicol din România include activităţile de
acvacultură, pescuit marin şi pescuit în apele interioare, precum şi activităţile de procesare şi
marketing. Cea mai importantă activitate este acvacultura în ape dulci, fiind urmată de
pescuitul în ape interioare.
Activitatea de pescuit în ape interioare este mai dezvoltată decât pescuitul costier de la
Marea Neagră.
În perioada 1995-2005, producţia piscicolă a României a suferit o scădere accentuată,
de la 18.675 tone în 1998 la 13.143 tone în 2004. În 2005, producţia piscicolă obţinută
(13.352 tone) a prezentat următoarea structură: acvacultura 7.284 tone (54,55%), pescuitul
înape interioare 4.042 tone (30,27%), pescuitul în Marea Neagră 2026 tone (15,17%). În
ultimii doi ani producţia de peşte a revenit pe un trend ascendent datorită dezvoltării
acvaculturii, producţia în 2008 cifrându-se la 16.250 tone, din care 12.496 tone din
acvacultură şi 3750 tone din pescuit comercial.
Disponibilul pentru consum pe piaţa internă a fost de 92.696,90 tone în anul 2005, în
creştere cu 18,89% faţă de cel al anului 2004. Gradul de acoperire al consumului din
producţia internă a scăzut de la an la an, de la 24,31% în anul 2003 până la 14,40% în anul
2005. În ceea ce priveşte consumul de peşte şi produse din peşte acesta era în anul 1989
mai mare de 8 kg/locuitor, dar a scăzut până la 2 kg în 1993 şi apoi s-a înregistrat o tendinţă
de creştere progresivă a acestuia până la 5 kg/loc în 2008. La nivelul anului 2005, numărul
total al angajaţilor din sector era de 6811, din care 633 (9,29%) persoane implicate în
activitatea de pescuit marin, 2531 (37,16%) persoane în activitatea de pescuit în ape
interioare, 2781 (40,83%) persoane în activitatea de acvacultură şi 866 (12,71%) persoane în
activitatea de procesare.
Tradiţii legate de pescuit
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
92
a) La Bunavestire nu se ieşea la pescuit deoarece era vânt şi pericol. Interdicţia impusă prin
normă se exprimă sugestiv într-un limbaj metaforic: nu se duceau la pescuit „că nici pasărea
nu făcea cuib” (orice suflare se supunea legii nescrise).
b) Sfinţirea sculelor apare în diferite manifestări concrete: se sfinţeau de către preot sculele
pentru pescuitul cu carmace (cârlige) pentru sturioni, sau se sfinţeau sculele când plecau
pentru prima dată în sezonul respectiv sau în anul respectiv la pescuit. Preotul sfinţea acasă
şi nu mergea la Dunăre (ca la Bobotează). Apare şi informaţia că sculele nu s-ar fi sfinţit.
c) Gesturile cu valoare magică (atragerea forţelor benefactive), chiar dacă au căpătat
manifestare religioasă, erau însoţite uneori de cuvinte care aveau, în concepţia oamenilor,
valoare propiţiatorie. Astfel, aflăm în cercetarea noastră că la aruncarea setcii sau a unui
năvod pescarul spunea: „să fie norocul neveste-mii..., al fetei..., al nepoatei...” etc.
d) Anumite comportamente ale pescarilor în practicarea din generaţie în generaţie a
pescuitului au dus la apariţia unor proverbe, a unor zicători, dovadă a unei experienţe de
viaţă supusă apelor: „mai uşor prinzi obletele decât rechinul”.
Pentru oameni de pe marginea cursurilor de apa, pestele reprezenta sursa de hrana si
de comert pentru a obtine bani pentru achitarea taxelor si cumpararea celor necesare traiului,
iar ca indeletnicire, la majoritatea locuitorilor din astfel de regiuni, era pescuitul pe langa
altele.
DEZVOLTAREA PESCUITULUI IN ZONA GRUPULUI LOCAL PESCARESC CALAFAT
Doljul avea ca emblema un peste reprezentand bogatia multimii de balti din luncile
Dunarii si Jiului asa cum numele vechiului judet de balta arata cat de insemnata era intinsa
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
93
balta (lunca) Dunarii pentru existenta acestei prime diviziuni administrative din sudul
Olteniei.
Mentinerea timp de cateva secole a pestelui ca simbol al judetului Dolj trebuie
interpretata ca reflectand o trasatura geografica de prima importanta a acestuia: nu numai
existenta unei intinse suprafete inundabile cu numeroase balti permanente, dar si marea
bogatie in peste a lor, sursa importanta de existente pentru populatia acestor locuri.”
“Judetele partriei”, Editura Academiei Republicii Socialiste Romaina, Alexandra Ghenovici,
Bucuresti 74, pg 8-9.
“Mai variata decat in alt sector, lunca Dunarii dintre Ciupercenii Vechi si Dabuleni
reprezenta – inainte de indiguire- o regiune cu totul aparte. Din multimea ochiurilor de apa si
mai ales a intinselor balti insirate de la Cetate pana dincolo de Dabuleni: Fantana Banului,
Maglavit, Golenti, Manginita, Coldoava, Rast, Bistret, Nasta, Cirna, Nedeia, Potel, numai
cateva au ramas ca marturie a ceea ce au insemnat baltile de altadata. La Rast procesul de
colmatare este foarte inaintat, iar la Nedeia numai acumularile din ploi si infiltrari mai
amintesc ca aici a fost una din baltile renumite, mereu alimentata cu apa si peste din Dunare.
In afara lacurilor de mai mica importanta, Fantana Banului, Maglavit, Golenti, Ciuperceni, in
lunca total indiguita au mai ramas numai lacurile de la Bistret - Calugareni si Bistret, primul
ca urmare a adancimii sale deosebite, cu mult sub nivelul Dunarii, al doilea amenajat si intins
pe o mare suprafata intre Bistret si Dunareni pentru a prelua apele aduse de Desnatui.”
“Judetele partriei”, Editura Academiei Republicii Socialiste Romaina, Alexandra Ghenovici,
Bucuresti 74, pg 36.
Datorită mărginirii întregului teritoriu în partea de sud a acestuia de către fluviul
Dunărea, si datorita baltilor mai sus mentionate, una dintre îndeletnicirile de bază a
locuitorilor Grupului Local Pescaresc Calafat a fost încă din cele mai vechi timpuri
pescuitul.
Astfel, pescuitul a fost şi este una din cele mai vechi ocupaţii a populaţiei din zona
Dunării, asigurând principala sursă de hrană şi o importantă sursă de venituri. În acest colţ
de ţară, bogat în lacuri şi gârle, cu resurse piscicole bogate şi variate, localnicii au fost
pescari din tată în fiu. Valorificarea resursei pescăreşti s-a bazat pe metode tradiţionale care
se folosesc şi în prezent.
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
94
Un alt aspect important în ceea ce priveste sectorul pescăresc din zona Grupului
Local Pescăresc „Calafat” îl constituie evenimentele dedicate acestei ramuri de activitate.
Principalul eveniment dedicat acestei ramuri de activitate şi acestei meserii a fost
Festivalul pescarilor profesionişti ce se desfăşura încă din perioada în care nu existau
organizaţii sau ferme dedicate in mod special colectării peştelui. Această manifestare se
organiza pe data de 6 decembrie a fiecărui an, în aceeaşi zi în care se sarbatoreşte Sf.
Nicolae.
Asa cum s-a vazut, pe teritoriul judetului Dolj, raurile nu sint numeroase, dar reteaua
hidrografica a fost completata de lacurile prezente in numar mare atat in lunca Dunarii si in
micile depresiuni dintre dune, cat si pe terasele Dunarii si Jiului, acolo unde s-au creat
conditii propice de acumulare si mentinere a apei.
In urma indiguirilor si desecarilor, au disparut cele mai multe si mai mari dintre lacurile
din lunca alimentate din Dunare la revarsari. Cele care au ramas au acum un regim cu totul
diferit fata de cel de dinaintea amenajarilor. Dar in afara acestora sint de semnalat lacurile
izolate formate intre dune – ca Balta Neagra dintre Desa si Poiana Mare.
Caracteristica principala a acestor lacuri o formeaza continutul mare de saruri care le
confera chiar calitati terapeutice. Concentrarea sarurilor (pana la aparitia eflorescentelor) se
datoreaza procesului complex de spalare si de transport de pe o anumita suprafata si apoi de
evaporare a apei. Cantitatea de saruri oscileaza foarte mult de la un sezon la altul, in functie
de gradul de secare al fiecarui lac, in general, observindu-se o crestere de cateva ori a
cantitatii de saruri in lunile de la sfarsitiul verii cat si din toamna.
Lacurile
Acestea sunt relativ numeroase si apar atat in lunca Dunarii si in depresiunile alungite
dintre dune cat si pe terasele fluviatile. Majoritatea lor au suferit modificari importante (ale
caracteristicilor cuvetei, modul de alimentare samd.) ca urmare a amenajarilor antropice.
Dintre lacurile din lunca Dunarii, ramase dupa ce au fost intreprinse lucrari complexe
hidroameliorative, cel mai mare este cel de la Bistret apoi cel de la Fantana-Banului,
Maglavit, Golenti, Ciuperceni. In depresiunile dintre dune apar mai frecvent lacuri in triunghiul
Poiana Mare – Desa – Rast, iar dintre lacurile de terasa mai importante sunt cele de la
Prunet (Bratovoiesti), utilizate ca lacuri de agrement. Sunt apoi lacuri create de om
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
95
(antropice) in diverse scopuri, atat pe Jiu, dar, mai ales, pe vaile secundare unde se gasesc
lacuri de mici dimensiuni.
Piscicultura
In trecut, principala ocupatie si mijloc de existenta a multor locuitori din satele
dunarene, pescuitul este si in prezent o activitate importanta in forme mult mai organizate,
prin amenajarea de pepiniere si crescatorii piscicole. Organizarea pisciculturii in judetul Dolj a
avut in vedere amenajarea unei pepiniere la sud de Cetate pe locul fostei balti Fantana
Banului, cu o suprafata de cca. 150 de ha, care produce anual aproximativ 100 de tone puiet
crap, cega si salau. Amenajarea acestei pepiniere a fost stimulata si de necesitatea popularii
cu peste a lacului de acumulare de la Portile de Fier, unde in toamna anului 1970, s-au
deversat primele cantitati de puiet de crap din aceasta pepiniera.
Exploatarea pestelui se face in crescatorii, cum este cea amenajata pe locul fostelor
balti de la Golenti – Maglavit – Hunia, cu o suprafata de 450 de ha (prevazuta cu statii de
pompare pentru alimentarea si evacuarea apei in Dunare si aparata de viituri printr-un dig
lung de 9 km), sau crescatoria amenajata pe locul fostei balti Bistret, pe o suprafata de circa
2200 ha. Diferite specii de peste (crap, platica, stiuca etc.) se pescuiesc si in baltile din
dreptul localitatilor Ciuperceni – Desa – Piscu Vechi.
În ceea ce privește pescuitul, în afara fluviului Dunărea, care are un rol deosebit
în cadrul sectorului pescăresc, pe teritoriul Grupului Local Pescăresc „Calafat” se
întâlnesc numeroase bălti, lacuri şi acumulări ce constituie bunuri aparţinând domeniului
public al statului. Conform Administratiei Naţionale „Apele Române” - Administraţia Bazinală
de Apă Jiu, pe teritoriul analizat se găsesc 3599,84 ha reprezentând luciuri de ape, distribuite
astfel:
Tabel suprafețe apă
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
96
Nr.
crt.
Nr. M.F. Denumire Localitate Suprafata
(hectare)
1 63821 Balta Neagra Desa 1,2
2 63872 Balta Maglavit Maglavit 50
3 63873 Balta Golenti Calafat 244
4 63874 Balta Jdegla Calafat 133
5 63875 Balta Arcelului Ciupercenii Noi 219
6 63876 Balta Sebazu (Ponii) Ciupercenii Noi 17,6
7 63878 Balta Sabalia Desa 116,37
8 63879 Balta Tarova Piscu vechi 164
9 63895 Lacul Bistret Bistret 1867
10 63904 Lacul Calugareni Bistret 44,85
11 112114 Balta Ciuperceni Calafat 167,61
12 112115 Balta Marginita Calafat 256
13 112116 Balta Murta Ciupercenii Noi 18
14 112121 Balta Ciolacului Ciupercenii Noi 16,5
15 112122 Balta Lata Desa 59,86
16 112123 Balta Bulboaca Desa 26,7
17 112124 Balta Porcului Desa 22,8
18 112126 Balta Branistari Poiana Mare 34,07
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
97
19 112127 Balta Lunga Poiana Mare 26,71
20 112129 Balta Raiosul Poiana Mare 31,08
21 112131 Balta Cocorul Piscu Vechi 48,27
22 112133 Balta Coica Piscu Vechi 35,22
La nivelul Grupului Local Pescăresc „Calafat”, există următoarele entități al
căror domeniu de activitate îl reprezintă pescuitul în ape dulci:
Tabel firme pescuit
Nr. Crt. Firma Statut Localitatea Domeniu de activitate
1 Albisoru Ion Liviu PFA Poiana Mare 0312- Pescuitul in ape
dulci
2 Acvapisc SRL Piscu Vechi 0312- Pescuitul in ape
dulci
3 Artopala C Dorian PFA Ciupercenii Noi 0312- Pescuitul in ape
dulci
4 Badoiu Petre I.I Desa 0312- Pescuitul in ape
dulci
5 Bistriceanu Aurel PFA Ciupercenii Noi 0312- Pescuitul in ape
dulci
6 Bizgan I Valerica PFA Ciupercenii Noi 0312- Pescuitul in ape
dulci
7 Bolnavu Lilian Nicu I.I Piscu Vechi 0312- Pescuitul in ape
dulci
8 Bora P. Dorel PFA Piscu Vechi 0312- Pescuitul in ape
dulci
9 Bora P. Marian PFA Piscu Vechi 0312- Pescuitul in ape
dulci
10 Caramida E. Aurel PFA Ciupercenii Noi 0312- Pescuitul in ape
dulci
11 Chilom Marian si Silviu I.F Cetate 0312- Pescuitul in ape
dulci
12 Chiriac Marcel I.I Piscu Vechi 0312- Pescuitul in ape
dulci
13 Cojocaru Ghe. Marinel PFA Desa 0312- Pescuitul in ape
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
98
dulci
14 Cojocaru S. Anton PFA Desa 0312- Pescuitul in ape
dulci
15 Draghici S. Constantin PFA Calafat 0312- Pescuitul in ape
dulci
16 Duda I. Dorel PFA Ciupercenii Noi 0312- Pescuitul in ape
dulci
17 Eurofish Impex SRL Calafat 0312- Pescuitul in ape
dulci
18 Gaina P. Marcel I.I Piscu Vechi 0312- Pescuitul in ape
dulci
19 Geana I. Gheorghe PFA Calafat 0312- Pescuitul in ape
dulci
20 Gigargiu Nicolae PFA Calafat 0312- Pescuitul in ape
dulci
21 Gisneac Constantin PFA Ghidici 0312- Pescuitul in ape
dulci
22 Gliga C. Stefan PFA Desa 0312- Pescuitul in ape
dulci
23 Iacob E. Gheorghe PFA Ciupercenii Noi 0312- Pescuitul in ape
dulci
24 Impuscatoiu Ionel I.I Poiana Mare 0312- Pescuitul in ape
dulci
25 Jalba Ghe. Gelu PFA Calafat 0312- Pescuitul in ape
dulci
26 Mita Nicusor I.F Calarasi 0312- Pescuitul in ape
dulci
27 Mogodeanu I. Ion I.I Ghidici 0312- Pescuitul in ape
dulci
28 Neacsu M. Constantin PFA Ciupercenii Noi 0312- Pescuitul in ape
dulci
29 Nicola M. Constantin PFA Piscu Vechi 0312- Pescuitul in ape
dulci
30 Palea Mihai PFA Ciupercenii Noi 0312- Pescuitul in ape
dulci
31 Pandia Genel- Eusebiu PFA Ghidici 0312- Pescuitul in ape
dulci
32 Pitica N. Cristian PFA Calafat 0312- Pescuitul in ape
dulci
33 Popa St. Giga PF Desa 0312- Pescuitul in ape
dulci
34 Popara- Mare Cornel I.I Ciupercenii Noi 0312- Pescuitul in ape
dulci
35 Ramoiu A. Costinel I.I Calafat 0312- Pescuitul in ape
dulci
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
99
36 Ristea I. Constantin PFA Calafat 0312- Pescuitul in ape
dulci
37 Rosu M. Ristel PF Ciupercenii Noi 0312- Pescuitul in ape
dulci
38 Sclipcea Florian Nicu I.F Ghidici 0312- Pescuitul in ape
dulci
39 Stanta Marcel I.I Piscu Vechi 0312- Pescuitul in ape
dulci
40 Stinga S Sterie PFA Calafat 0312- Pescuitul in ape
dulci
41 Stroe A. Gabriel I.I Poiana Mare 0312- Pescuitul in ape
dulci
42 Toba P. Constantin I.I Piscu Vechi 0312- Pescuitul in ape
dulci
43 Trusculescu Vergica PFA Calafat 0312- Pescuitul in ape
dulci
44 Tudorascu F. Misu I.I Calarasi 0312- Pescuitul in ape
dulci
45 Vaduva I. Mugurel PFA Calafat 0312- Pescuitul in ape
dulci
46 Velea Angelica PF Desa 0312- Pescuitul in ape
dulci
Sursa: ORC Dolj
În zona acoperită de Grupul Local Pescăresc „Calafat”, sectorul pescăresc
cunoaşte urmatoarea problemă: nu există înregistrări în bazele de date statistice judeţene
sau naţionale pentru numărul real de persoane a caror principală ocupaţie este pescuitul.
La nivelul întregii zone există cel puțin 140 de pescari profesioniști înscriși la ANPA
cu licențe de pescuit, numărul lor scăzând vertiginos în ultimii ani, maximul de 308 atingându-
se în 2006. Aceste persoane ce duc mai departe tradiția străveche a pescuitului în sudul
Doljului, împreună cu familiilor lor, persoane dependente de această activitate, formează
micile comunități pescărești ale zonei Grupului, ce reprezintă o parte importantă a
populației Grupului. Numarul de pescari, impreuna cu familiile, si alte persoane ce depind
direct sau nu de aceasta activitate, ce formeaza micile comunitati pescaresti ale zonei se
estimeaza la 1.500.
Avand in vedere ca in zona pescareasca a Grupului Local Pescăresc Calafat
micile comunitati pescaresti reprezinta o parte importanta a populatiei zonei, îndeplinește
criteriul de verificare a eligibilității nr.6.
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
100
Pe de altă parte, există pescari posesori de licenţe de pescuit sportiv, înscrişi în
asociatii pescăreşti locale sau judeţene. La nivel judeţean, se regăsesc următoarele asociaţii
pescăreşti:
Tabel Asociatii pescaresti
Nr.Crt Localitate Organizație pescărească
1 Calafat Organizaţia Producătorilor din Sectorul Pescuit-
Acvacultură “Sf. Nicolae“ (OPSPA) - Calafat
2 Calafat Asociatia “Ecopescar”, Calafat
3 Craiova Asociația Judeteana a Vanatorilor si Pescarilor
Sportivi Dolj
4 Rast Asociaţia RAST 2006
5 Bistreț APS Zargan Dolj
6 Catane-
Bistret APS “Bibanul”
7 Rast
Asociaţia Pescarilor Sportivi „Lumaşul”
8 Dăbuleni
Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Jiul
Prezența în teritoriu a unui număr de 8 asociații pescărești, dintre care 7 reprezintă
asociații a pescarilor sportivi, subliniază abundența acestora în zonă, ceea ce demonstrează
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
101
impactul puternic pozitiv pe care l-ar avea dezvoltarea unei infrastructuri integrate de turism
pescăresc.
O altă activitate importantă desfășurată intens în urmă cu 2-3 decenii este
acvacultura. Astfel, începând cu luna februarie 1971 a luat fiinţă Întreprinderea Piscicola
Calafat care avea in subordine fermele piscicole din judeţele Dolj, Gorj, Olt și Mehedinţi.
Această întreprindere a luat fiinţă pe scheletul fostelor inspectorate piscicole si avea în
constituţie ferme din județele Dolj, Gorj, Mehedinți și Olt. În județul Dolj au existat
următoarele:
ferma piscicola Cetate – Hunia 1971
ferma piscicola Golenti - Maglavit 1971,
ferma piscicola Bistret 1972,
ferma piscicola Dunareni 1972,
ferma Radovan 1985,
ferma piscicola Arceru 1988.
În afara acestor ferme enumerate mai sus, în aceași perioadă mai funcţiona Ferma
Bunurilor Naturale în Dunare – baltă, care avea în subordine pescuitul în Dunăre, în lunca
acesteia inundabilă, și în toate bazinele naturale în care nu se practică acvacultura.
Această formă de organizare a Întreprinderii a durat până în anul 1986, an în care
Întreprinderea s-a scindat, astfel a luat fiinţă Întreprinderea Piscicola Mehedinţi cu fermele din
judeţul Mehedinţi, Întreprinderea Piscicola Calafat cu fermele din judeţul Dolj, fermele din
judeţul Olt si Gorj au fost date cu titlu gratuit administraţiilor locale.
În noua formă de organizare cu fermele din judeţul Dolj, Întreprinderea Piscicola
Calafat a avut un punct de apogeu ce a durat din anul 1986 până în anul 1989, ani în care
întreprinderea a fost cea mai puternică din țară, fiind pe primul loc atât la producţia fizică cât
și la cea industrială. În această perioadă s-a ajuns să se producă peste 2000 de tone de
pește proaspăt pe an, și 1200 de tone de semi-conservă de pește. La nivelul anului 2011,
producția înregistrată de către OPSPA Sf. Nicolae a fost de doar 48 de tone.
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
102
Pentru diversificarea producţiei de semi – conserve, Întreprinderea achiziţiona de la
Frigoriferul Tulcea pește congelat pe care îl transforma în semiconserve de pește. Aici se pot
menţiona: marinate reci, pește afumat (la cald și la rece) și file de pește.
În anul 1990, la iniţiativa unui grup de angajaţi, Întreprinderea și-a schimbat numele
din Întreprinderea „Piscicola Calafat” în „Năvodarul Calafat”, moment din care interesul
pentru pescuit și acvacultură a scăzut constant.
Prăbuşirea totală a firmei „Năvodarul Calafat” a avut loc în momentul începerii
privatizării în domeniul acvaculturii. Aceasta a fost posibilă din cauza faptului că cele mai
rentabile ferme precum ferma Dunăreni și ferma Radovan au fost vândute către persoane
fizice care nu dețineau experienţă în domeniul pisciculturii. Pescuitul fără control și
întreţinerea defectuasă a acestor ferme pe o perioadă de câțiva ani a dus la deteriorarea
treptată având ca și final distrugerea acestora în întregime.
Odată cu distrugerea crescătoriilor au fost distruse și fermele complexe precum:
Cetate, Bistreț, Arceru, acestea erau pepiniere ce produceau puiet cu care se populau cele
două crescătorii.
În prezent ferma Cetate – Hunia a fost privatizată dar nu s-a întreprins nicio
investiţie care ar putea readuce profitul produs de aceasta fermă.
Ferma Golenți – Maglavit se află în aceeași situaţie, adică a fost privatizată dar nu
mai funcţionează din 1996.
Fermele Bistreț și Dunăreni au fost privatizate, fiind în acest moment conduse de
către aceași firmă, care de-a lungul timpului nu a făcut nicio investiţie pentru modernizarea
complexului ce exista, sediile fiind în totalitate distruse.
Conform Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură, Filiala Regională Oltenia,
fermele anterior menționate au următoarele suprafețe:
Amenajarea piscicolă Cetate, 390,83 ha
Amenajarea piscicolă Maglavit, 49,51 ha
Amenajarea piscicolă Arceru (Ciupercenii Noi), 488,80 ha
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
103
Amenajarea piscicolă Călugareni (Bistreț), 22,5 ha
Amenajarea piscicolă Bistreț-Dunăreni, 2273,7 ha
Amenajarea piscicolă Topile (Ostroveni), 20,0 ha
Aceste amenajări au fost concesionate în felul următor:
- Concesionările acordate de ANPA- Bucuresti sunt:
Tabel Concesionari ANPA
Nr.
ctr
Denumire
amenajare
Agent economic
1 Cetate S.C.M.D. Agricola SRL, loc. Ianca, jud. Olt
2 Maglavit SC international Company Danut SRL, loc.
Comorzana, str. Bisericii, nr 317, jud. Satu
Mare
3 Arceru (Ciupercenii
Noi)
SC Centrum Consulting SRL, loc. Targu-
Jiu, b-dul. Republicii, nr 18, jud. Gorj
- Concesionări acordate de consiliile locale:
Nr.
crt
Denumire
amenajare
Agent economic
1 Calugareni
(Bistret)
SC Corbux com SRL, loc Craiova, str.
N. Titulescu, bl. A , jud Dolj
2 Topile (Ostroveni) SC Balta Topile SRL, loc. Ostroveni,
jud. Dolj
Producțiile de pește din acvacultură obținute de două dintre cele mai importante
întreprinderi din domeniu, pe anii 2008 și 2009, sunt:
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
104
Tabel productie pește acvacultură
Nr.
crt
Agentul economic 2008 2009
1 SC Piscicola Dunareni 35625 kg 32869 kg
2 SC Corbux SRL 35343 kg 6000 kg
Total 70968 kg 38869 kg
Așa cum se poate observa, producția de pește a celor mai importante două companii
din sectorul local de acvacultură a fost aproape jumătate, în anul 2009, față de cantitatea din
anul 2008, ceea ce indică un regres al activității.
O pondere importantă în veniturile per totalul zonei, din activitățile pescărești este
adusă de fermele piscicole. În continuare, vor fi enumerate amenajările piscicole prezente în
Grup, precum și situația economică a acestora, pe 3 ani consecutivi, conform datelor
disponibile de la Ministerul Finanțelor Publice:
Tabel administratii amenajari
Nr.Crt Localitate Administrator
amenajare Descriere Suprafata
1 Cetate SC MD Agricola
SRL
Amenajare piscicola cetate-
crescatorie 390,83 ha
2 Maglavit SC Vinemotive
SRL
Pastravaria Hunia-
crescatorie 0.58 ha
3 Ciupercenii
Noi SC Centrum
Consulting SRL Amenajare
Arceru 488,80 ha
4 Goicea si
Bistret SC Piscicola
Dunareni SRL
Amenajare Piscicola Dunareni
Crescatorie
1798.65
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
105
5 Maglavit SC International Company Danut
SRL
Amenajarea Piscicola Balta
Maglavit 49,51
6 Ostroveni SC Balta Topile
SRL
Amenajare Piscicola Balta
Topile Crescatorie
20
7 Bistret SC Corbux Com
SRL
Amenajarea Piscicola Lac Calugareni-
Selnice
22,5
Tabel cifra de afaceri
Administrator
Cifra de afaceri 2007
Cifra de afaceri 2008
Cifra de afaceri 2009
SC MD Agricola SRL 1,044,734 1,724,546 1,661,245
S.C. Vinemotive S.R.L. 732,044 3,381,355 792,499
SC Balta Topile SRL 51,262 104,060 72,110
SC Corbux Com SRL 203,086 200,368 24,833
SC Piscicola Dunareni SRL 942,395 205,597
SC Eurofish SRL 0 0 0
SC Iskandermag Trading 1059 3386 337
Tabel profit
Administrator Profit 2007 Profit 2008
Profit 2009
SC MD Agricola SRL 143,606 299,017 -236,966
S.C. Vinemotive S.R.L. 1,444 363,546 24,310
SC Balta Topile SRL 31,057 -21,011 23,385
SC Corbux Com SRL 50,439 45,046 27,032
SC Piscicola Dunareni SRL -402,851 609
SC Eurofish SRL -2,044 -81516 -87362
SC Iskandermag Trading -2897 3293 7027
Tabel centralizator
INDICATOR 2007 2008 2009
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
106
CA 2007 - 2009 2,974,580 5,619,312 2,551,024
PROF 2007 - 2009 -181,246 608,984 -242,574
Grafic Cifra de afaceri
Grafic Profit
0
500.000
1.000.000
1.500.000
2.000.000
2.500.000
3.000.000
3.500.000
4.000.000
Cifra de afaceri2007
Cifra de afaceri2008
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
107
Grafic centralizator profit si cifra de afaceri
Rezultatele analizei:
-500.000
-400.000
-300.000
-200.000
-100.000
0
100.000
200.000
300.000
400.000
500.000
Profit 2007
Profit 2008
Profit 2009
-1.000.000
0
1.000.000
2.000.000
3.000.000
4.000.000
5.000.000
6.000.000
2007 2008 2009
CA 2007 - 2009
PROF 2007 - 2009
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
108
Eșantionul întreprinderilor ce desfășoară activitate în pescuit sau acvacultură la nivelul
Grupului Local Pescăresc „Calafat” analizat este compus din 7 firme, acestea fiind
și cele mai importante la nivel local;
Informațiile financiare cele mai relvante în vederea analizei situației economice, luate
în calcul în cadrul strategiei au fost cifra de afaceri și profitul;
Perioada de timp analizată a fost de 3 ani, 2007-2009, iar datele numerice au ca sursă
Ministerul Finanțelor Publice.
În ceea ce privește Cifra de afaceri înregistrată de aceste companii, se remarcă
faptul că valorile diferă de la o companie la alta și de la un an la altul. Cu excepția a două
dintre firmele supuse analizei, valorile încasărilor nu sunt foarte mari și înregistrează fluctuații
importante. Aceste diferențe demonstrează instabilitatea sectorului, ceea ce se apreciază ca
fiind nefavorabil din punct de vedere economic, astfel, în viitor, va fi necesară întreprinderea
de măsuri în vederea opririi declinului.
Profitul acestor întreprinderi apare, în 5 cazuri din cele 7 analizate, sub valori mici,
de ordinul, cel mult, al zecilor de mii. Toate cele 7 întreprinderi au scăderi bruște a profitului
de la un an la altul, iar 5 dintre ele au pierderi cel puțin în cel puțin unul din anii analizați. Cu
excepția unei singure companii, toate firmele analizate au un rezultat financiar mai mic pe
anul 2009, decât în anul 2008, pierderile per total fiind foarte mari, de circa 900.000 lei în doar
un singur an.
Așadar, conform datelor și graficelor de mai sus se poate remarca faptul că situația
economică a celor mai importante firme actuale active în sectorul pescăresc nu urmează o
traiectorie liniară ascendentă, ci mai curând fluctuații importante. Astfel, dat fiind că în anul
2009 regresul este unul brusc și important, se demonstrează încă o dată declinul sectorului
pescăresc.
Avand in vedere ca in zona pescareasca a Grupului Local Pescăresc Calafat,
pescuitul este o activitate economica importanta in zona, dar in declin, aspect demonstrat
prin;
- scaderea accentuata a numarului de pescari în ultimii 5 ani;
- declinul economic al celor mai importante intreprinderi in domeniu;
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
109
- pierderea in timp a unei părți importante din traditiile si obiceiurile pescuitului;
- declinul foarte pronuntat al acvaculturii in ultimele doua decenii;
se respectă criteriul de verificare a eligibilității nr.6.
Industrie – IMM-uri
Industria din zona Grupului Local Pescăresc „Calafat” este predominată de
microîntreprinderi şi întreprinderi mici, fiecare categorie ocupând o anumită pondere, după
cum reiese din tabelul următor:
Tabel industrie
Total
intreprinderi
Micro-
intreprinderi
cu 1-10
salariati
Întreprinderi
cu 10-50
salariati
Întreprinderi
cu 50-250
salariati
Întreprinderi
cu peste
250 salariati
Bechet 36 34 2 - -
Bistret 24 24 - - -
Calafat 277 249 19 7 2
Calarasi 31 30 1 - -
Carna 9 9 - - -
Cetate 34 34 - - -
Catane 3 3 - - -
Ciupercenii
Noi
51 48 3 - -
Dabuleni 124 118 5 1 -
Desa 31 30 1 - -
Ghidici 13 13 - - -
Gighera 16 16 - - -
Maglavit 34 33 1 - -
Macesu de 4 4 - - -
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
110
Jos
Negoi 17 17 - - -
Ostroveni 36 36 - - -
Piscu Vechi 25 25 - - -
Poiana Mare 71 66 4 1 -
Rast 15 14 1 - -
Nr. 851 803 37 9 2
% 100 94.36 4.35 1.06 0.24
Sursa: Institutul National de
Statistica
Grafic industrie
După cum se poate observa din tabelul şi graficul de mai sus, la nivelul Grupului
Local Pescăresc „Calafat”, există un total de 851 de întreprinderi. Dintre acestea, ponderea
cea mai mare este reprezentată de microîntreprinderi (94,36%), urmate de întreprinderile mici
(4,35%) şi medii (1,06%). Întreprinderile mari cu peste 250 de angajati sunt în număr de
doua la nivelul grupului, reprezentând numai 0,24% din numărul total de întreprinderi, ceea ce
0100200300400500600700800900
Nu
mar
Intr
ep
rin
der
i
Tip intreprindere
Industrie IMM
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
111
indică o industrializare redusă a zonei, confirmată și de închiderea a numeroase fabrici după
perioada comunismului.
Comerţ şi servicii
În tabelul următor, sunt prezentate principalele tipuri de comerţ practicate în cadrul
teritoriului acoperit de Grupul Local Pescăresc „Calafat” , precum şi numărul de întreprinderi
care activează în sectorul terţiar.
Tabel comert si servicii
Tipuri de
comert
Numar
total
% din
numarul total
Intreprinderi
din sectorul
tertiar
Numar
total
%din
numarul
total
Comert cu
amanuntul, cu
exceptia
autovehiculelor
si
motocicletelor
470 95.53 Hoteluri si alte
facilitati de
cazare
7 3.61
Comert cu
ridicata cu
exceptia
comertului cu
autovehicule si
motociclete
4 0.81 Restaurante si
alte activitati de
servicii de
alimentatie
107 55.15
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
112
Comert cu
ridicata si cu
amanuntul,
intretinerea si
repararea
autovehiculelor
si a
motocicletelor
18 3.66 Transporturi
terestre si
transporturi prin
conducte
32 16.49
Activitati de
editare
3 1.55
Activitati ale
directiilor
(centralelor),
birourilor
administrative
centralizate;
activitati de
management si
de consultanta
in management
10 5.15
Activitati
veterinare
12 6.19
Activitati de
servicii privind
forta de munca
3 1.55
Activitati
sportive,
recreative si
7 3.61
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
113
distractive
Activitati de
peisagistica si
servicii pentru
cladiri
2 1.03
Telecomunicaţii 9 4.64
Altele 2 1.03
Sursa: Oficiul Registrului Comertului
La nivelul Grupului Local Pescăresc „Calafat”, în cadrul sectorului de comerţ,
ponderea cea mai mare (95,53%) o deţine comerțul cu amănuntul, situație ce reflectă
prezența abundentă de centre mici de vânzare, specifice mediului rural. Celelalte două tipuri
de comerţ: comert cu ridicata cu exceptia comertului cu autovehicule si motociclete, respectiv
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea si repararea autovehiculelor şi a
motocicletelor, sunt slab reprezentate, având procente mai mici de 5%.
În ceea ce priveşte întreprinderile din sectorul terţiar, la nivelul Grupului, situaţia se
prezintă astfel:
Peste jumatate din întreprinderi (55,15%), sunt reprezentate de firme ce activeaza în
domeniul restaurantelor şi altor activităţi de servicii şi alimentaţie.
Pe locul doi se afla cu un procent de 16,49%, sectorul de transporturi.
Alte activităţi prezente la nivelul teritoriului în procente aproximativ egale, între 3-6%
sunt: activităţi veterinare, activităţi ale directiilor (centralelor), birourilor administrative
centralizate; activitati de management si de consultanta in management,
telecomunicaţiile, hoteluri, activităţi sportive.
Procentul cel mai mic, sub 2% îl au activităţi de editare, de servicii privind forţa de
muncă şi alte activităţi.
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
114
Tipuri de comert
Grafic tipuri de comert
Întreprinderi din sectorul terţiar
Tipuri de comert
Comert cu amanuntul, cuexceptia autovehiculelor simotocicletelor
Comert cu ridicata cu exceptiacomertului cu autovehicule simotociclete
Comert cu ridicata si cuamanuntul, intretinerea sirepararea autovehiculelor si amotocicletelor
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
115
Grafic intreprinderi sector tertiar
Alte activităţi economice: morărit şi panificaţie, agricultură, activităţile tradiţionale,
cum ar fi cele meşteşugăreşti, dar şi alte activităţi non agricole, cum ar fi turismul,
prelucrarea marmurei (Ciuperceni), prelucrarea legumelor și a fructelor, creșterea si
ingrasarea porcinelor.
FACILITĂȚI OFERITE INVESTITORILOR
Concesionare terenuri pentru agricultură şi comerţ
Spaţii pentru activităţi economice
Acces punct frontieră Vidin Bulgaria
Acces cale ferată Craiova – Calafat
Forţă de muncă calificată şi necalificată ieftină
Produse agricole pentru prelucrare legume, cereale
Pescuit
Telefonie digitală
Cablu TV
Târguri săptămânale
0,00 10,00 20,00 30,00 40,00 50,00 60,00
Hoteluri si alte facilitati de cazare
Restaurante
Transporturi
Activitati de editare
Activitati ale birourilor
Activitati veterinare
Activitati privind forta de munca
Activitati sportive, recreative si distractive
Activitati de peisagistica si servicii pentru cladiri
Telecomunicatii
Altele
3,61
55,15
16,49
1,55
5,15
6,19
1,55
3,61
1,03
4,64
1,03
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
116
Teren agricol pentru arendare sau concesionare cu respectarea legalităţii existente
Având în vedere preponderența întreprinderilor active în restaurante și hoteluri sau
alte facilități de cazare, precum și bogăția patrimoniilor de mediu și cultural, la evaluarea
potentialului turistic oferit de zonă trebuie avuta in vedere amplasarea acesteia intr-o zona
pitoreasca, pe axa ce leaga sudul si vestul Europei, care ar putea da nastere la proiecte de
anvergura de colaborare intre cetatenii romani si cei din sudul si vestul Europei si nu numai,
de schimburi culturale, de idei și programe turistice, servicii și produse diversificate,
realizarea de schimburi economice de bunuri si servicii, tip import-export, contribuind din plin
la strângerea relațiilor interumane, la asigurarea unui nivel de trai crescut, a unui climat de
siguranță.
Servicii şi infrastructuri
Învăţământul din zona Grupului Local Pescăresc „Calafat”
Capitalul uman prezintă o importanță deosebită pentru dezvoltarea rurală. Dezvoltarea
rurală și diversificarea economiei rurale depind de nivelul educației, al cunoștințelor și
calificării. Deși îmbunătățirea și menținerea unui nivel adecvat al infrastructurii de bază este
un element important în dezvoltarea socio-economică a mediului rural, formarea profesională
reprezintă „motorul”, pentru o bună dezvoltare.
Nivelul scăzut de instruire se reflectă în calitatea forței de muncă din mediul rural, fiind
un factor restrictiv pentru dezvoltarea economică din această zonă. Diversificarea activităților
economice nu este susținută de lucrători cu formare sau experiență specifică diverselor tipuri
de meserii, deoarece sistemul educațional nu a fost adaptat cerințelor specifice din mediul
rural.
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
117
Instituțiile de învațământ din cadrul teritoriului Grupului Local Pescăresc „Calafat”
sunt reprezentate de: grădinițe, unități primare și gimnaziale. Gradul de confort a acestor
unități de învățământ nu este unul care să raspundă standardelor Uniunii Europene. Multe
din aceste unități de învățământ ncesită reparații și investiții majore.
În cadrul ariei teritoriale a Grupului Local Pescăresc „Calafat” situația unităților de
învățământ este următoarea:
CALAFAT
• 3 scoli generale
• 2 licee
BECHET
• 1 liceu
DABULENI
• 3 scoli generale
BISTRET
• 1 scoala generala
CATANE
• 1 scoala generala
CALARASI
• 3 scoli generale
CARNA
• 1 scoala generala
CETATE
• 1 liceu
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
118
Dotarile sportive din zona Grupului Local Pescăresc „Calafat”
Spaţiile în care pot sa fie practicate sporturi pe teritoriul grupului sunt reprezentate de
30 terenuri de sport şi 36 săli de sport, multe dintre acestea nefiind dotate corespunzător si
situându-se în incinta şcolilor.
CIUPERCENII NOI
• 1 scoala generala
DESA
• 1 scoala generala
GHIDICI
• 1 scoala generala
GIGHERA
• 1 scoala generala
MAGLAVIT
• 1 scoala generala
MACESU DE JOS
• 1 scoala generala
NEGOI
• 1 scoala generala
OSTROVENI
• 2 scoli
generale
PISCU VECHI
• 1 scoala generala
POIANA MARE
• 4 scoli generale
• 1 liceu
RAST
•1 scoala generala
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
119
Infrastructura şi serviciile medicale din zona Grupului Local Pescăresc
„Calafat”
CALAFAT
• 55 medici
• 1 spital
• 1 dispensar
• 2 cabinete stomatologice
• 1 farmacie
BECHET
• 6 medici
• 1 cabinet stomatologic
• 2 farmacii
DABULENI
• 13 medici
• 1 dispensar
• 1 cabinet stomatologic
• 1 spital
• 4 farmacii
BISTRET
• 3 medici
• 1 farmacie
CATANE
• 1 medic
CALARASI
• 4 medici
• 1 cabinet stomatologic
• 2 farmacii
CARNA
• 1 farmacie
• 1 medic
CETATE
• 3 medici
• 1 cabinet stomatologic
• 1 farmacie
CIUPERCENII NOI
• 5 medici
• 1 farmacie
DESA
• 2 medici
• 1 farmacie
GHIDICI
• 2 medici
GIGHERA
• 2 medici
• 1 farmacie
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
120
Așa cum se poate observa, infrastructura medicală la nivelul zonei Grupului Local
Pescăresc „Calafat” este deficitară cantitativ în unele comune în care dispensarele,
cabinetele stomatologice sau farmaciile sunt practic inexistente. Totodată, serviciile medicale
din cea mai mare parte a localităților cuprinse în teritoriu prezintă deficiențe de natură
calitativă, echipamentele medicale fiind învechite și ineficiente, dispensarele se află în stare
precară, numărul de medici raportat la numărul de locuitori este prea mic.
În ceea ce privește serviciile de turism și relaxare, acestea sunt foarte slab
dezvoltate și apar doar izolat, în doar câteva dintre localitățile de la nivelul Grupului,
existând câteva facilități de cazare și un camping în localitatea Gighera, existând aici
perspectiva dezvoltării turismului balnear.
Astfel, în ciuda faptului că lunca Dunării reprezintă un punct de atracție deosebit de
interesant pentru turiștii români și străini, starea actuală a infrastructurii sociale, turistice și de
transport nu permite dezvoltarea economică a zonei la adevăratul său potențial.
MAGLAVIT
• 4 medici
• 1 cabinet stomatologic
• 1 farmacie
MACESU DE JOS
• 2 medici
NEGOI
• 2 medici
OSTROVENI
• 3 medici
• 1 farmacie
PISCU VECHI
• 2 medici
• 1 cabinet stomatologic
• 1 farmacie
POIANA MARE
• 35 medici
• 1 spital
• 3 cabinete stomatologice
• 4 farmacii
RAST
•2 medici •1 farmacie
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
121
Activităţi sociale şi organizaţii locale
Planul de dezvoltare locală integrată a Grupului Local Pescăresc „Calafat”
cuprinde, după cum s-a observat, un teritoriu extins și o populație importantă, reprezentată
prin primării, la nivel general și prin diverse asociații și organizații, la nivel de comunități,
interese sau domenii de activitate.
Aceste entități publice și private au un rol important în dezvoltarea economică și
socială a zonei. Primăriile sunt organele cu rol administrativ și de susținere a sectorului privat
iar structurile non- guvernamentale sunt cele ce apără interesele anumitor actori grupați după
diverse criterii.
În continuare vor fi descrise cele mai relevante organizații pe plan local și rolul lor
social în teritoriu:
Tabel primării
Primaria Asezare Evenimente locale Facilitati acordate
investitorilor
Calafat Este situat în partea de
sud vest a judetului Dolj,
pe malul stang al Dunării.
Coordonate geografice:
Latitidine: 43.99
Longitudine: 22.93
Concesionarea terenurilor
pentru agricultură şi comert
Spaţii pentru activităţi
economice
Acces punct frontiera Vidin
Bulgaria
Acces cale ferată Craiova –
Calafat
Forţă de muncă ieftina
Pescuit
Telefonie digitală
Cablu TV
Târg săptămânal
Bechet Se găseşte în partea de
sud a judeţului Dolj, la 70
Zilele Bechetului: 6 – 8
septembrie
Suprafeţe de teren oferite
pentru arendare
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
122
km de municipiul Craiova.
Coordonate geografice:
Latitidine: 43.77
Longitudine: 23.95
Ziua Marinei, 15 august
Festivalul internaţional
de folclor „Dunărind cu
Dunărea”, 15 august
Sărbătoarea vinului la 1
noiembrie
Dezvoltarea agroturismului
Dăbuleni Este aşezat în zona de
sud-est a României, la
graniţa cu Bulgaria
Coordonate geografice:
Latitidine: 43.80
Longitudine: 24.08
Ziua oraşului – 21 mai
Târguri
Bâlci de Hristof – 14
septembrie
Bâlci de Florii
Sistem de irigaţii
Forţă de muncă calificată în
domeniul agriculturii
Posibilitatea desfăşurării de
activităţi turistice
Bistreţ Este situată în sudul
judeţului Dolj, pe DN 55A,
la 65 km de Craiova
Coordonate geografice:
Latitidine: 43.90
Longitudine: 23.50
În fiecare joi târg
săptămânal
26 octombrie – ziua
comunei
6 decembrie – Hramul
Bisericii „Sfântul Nicolae”
Teren intravilan
Teren extravilan
Forţă de muncă ieftină
Păşuni
Prelucrare carne şi lapte
Catane Se găseşte în partea de
sud a judeţului dolj la 80
km faţă de Craiova
Coordonate geografice:
Latitidine: 43.55
Longitudine: 23.24
Târg săptămânal în
fiecare marţi
Ziua comunei în data de
21 mai
Punerea la dispozitie a
terenului pentru orezărie,
creşterea animalelor,
cultivarea plantelor uleioase
şi tehnice
Călăraşi Comuna se află
poziţionată la sud est de
municipiul Craiova
Coordonate geografice:
Latitidine: 43.80
Longitudine: 24.05
Ziua Sfinţilor Împăraţi
Constantin şi Elena, 21
mai – Ziua comunei
Ziua veteranilor de
război şi a văduvelor
veteranilor de război
Cârna Sitată în sud vestul
judeţului Dolj
Coordonate geografice:
Latitidine: 43.53
Longitudine: 23.36
15 august Teren agricol pentru
arendare sau concesionare;
Cetate Coordonate geografice: Ecosistem, platformă de gunoi
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
123
Latitidine: 44.10
Longitudine: 23.05
menajer, studii de fezabilitate
Ciupercenii Noi Este aşezată la sud de
oraşul Calafat
Coordonate geografice:
Latitidine: 43.54
Longitudine: 22.57
Desa Coordonate geografice:
Latitidine: 43.87
Longitudine: 23.03
Păzitul fântânilor şi
Iordanitul
Încuratul cailor
Sarindarul de obşte
Ghidici Este situată la extremitatea
sudică a judetului Dolj, pe
DN55A, la 90 km de
Craiova
Coordonate geografice:
Latitidine: 44.23
Longitudine: 23.70
Ziua localităţii: a doua
duminică din luna mai –
„Floarea Salcâmului”
Târg săptămânal de
duminică
Infrastructură
corespunzătoare;
Terenuri agricole fertile
pentru exploataţii agricole
Prelucrarea lemnului
Prelucrarea legumelor
Prelucrarea cărnii
Gighera Localitatea se află situată
în partea de sud a judeţului
Dolj, la confluenţa Jiului cu
Dunărea, pe DN 55 A
Coordonate geografice:
Latitidine: 43.85
Longitudine: 23.80
Târgul săptămânal care
are loc în fiecare vineri în
satul Zaval
Sărbătoarea
câmpenească „În pădure
la Zaval” care se
desfăşoară în prima
duminică din luna august
a fiecărui an
Dezvoltarea satului de
vacanţă;
Amenajare heleşteu pe o
suprafaţă de 62 ha în satul
Gighera.
Maglavit Este localizat la nord de
municipiul Calafat
Coordonate geografice:
Latitidine: 44.03
Longitudine: 23.10
Ziua comunei Maglavit
8 septembrie – Întâlnirea
cu fiii satului
Orice facilitate cu condiţia
creării locurilor de muncă şi
cu angajaţi din comună;
Maceşu de Jos Se află aşezat în partea de
sud a judeţului Dolj, la 70
km est de Calafat
Coordonate geografice:
Târg comunal
săptămânal în fiecare zi
de miercuri
Amenajare camin pentru
bătrâni în spital Măceşu
2000 ha in Lunca Dunării
pentru concesionare,
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
124
Latitidine: 43.88
Longitudine: 23.72
arendare
Construcţii zootehnice
pentru reactivare.
Negoi Se găseşte în partea
central sudică a judeţului
Dolj.
Coordonate geografice:
Latitidine: 45.60
Longitudine: 22.75
Ostroveni Comuna este situată în
extremitatea sud – estică a
judeţului Dolj, la 63 km
distanţă de Craiova
Coordonate geografice:
Latitidine: 43.80
Longitudine: 23.90
Festival „În pădure la
Zăval” în prima duminică
a lunii august
Suport logistic şi
consultanţă
Scutiri de taxe şi impozite
în temei legal
Concesionări terenuri
Amenajare drumuri
Piscu Vechi Este situată pe DN 55A, în
sudul extrem al judeţului
Dolj
Coordonate geografice:
Latitidine: 43.90
Longitudine: 23.17
Ziua comunei – de
Înalţare
Poiana Mare Comuna este aşezată pe
DN 55 A în apropiere de
Calafat
Coordonate geografice:
Latitidine: 43.90
Longitudine: 23.17
Acces la DN 55A, la drum
judeţean;
Acces la CFR – o staţie
Telefonie
Reţea cablu
Forţă de muncă
Amenajări piscicole: Lunca
Dunării
Exploatarea materialului
lemnos: păduri de salcâm
caracteristice zonei de nisip
Rast Situată pe DN 55 A între
comunele Ghidici şi Negoi
Asigurarea gratuită a
spaţiului pentru
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
125
Coordonate geografice:
Latitidine: 43.54
Longitudine: 23.17
desfăşurarea activităţii în
domeniul industriei uşoare
Tabelul de mai jos va indica cele mai importante asociații la nivelul teritoriului, scopul
fiecăreia, precum și proiectele implementate până în prezent:
Tabel Asociatii
Asociația Anul
infintarii
Scop/ Misiune Proiecte
ASOCIATIA
CALAFAT -
DUIVEN
2006
- Promovarea valorilor democraţiei în
sfera locală;
- Parteneriate public-private cu
administraţia publică, cu alte ONG-uri,
în vederea promovării intereselor
comunităţii locale;
- Promovarea ideei de binefacere,
prin acţiuni menite să amelioreze
nivelul de trai al persoanelor
defavorizate;
- Coagularea intereselor comunităţii
înspre valorificarea potenţialului său
uman şi patrimonial;
- Protecţia mediului înconjurător;
- Activităţi de formare profesională,
de cercetare-dezvoltare;
- Legături de prietenie între cetăţenii
municipiului Calafat si orasului Duiven
(Olanda).
Proiect "Construirea unei
comunitati", finantat prin donatii
din Olanda
Obiective:
- Reabilitarea a 20 de case ale
romilor;
- Reglementarea juridică a situatiilor
proprietăţilor romilor (terenuri);
- Infrastructura pentru utilităţi (apă,
electricitate);
- Reconversia profesională a 40 de
romi;
- Incadrarea in muncă a 20 de romi;
- Consolidarea structurii asociative a
romilor;
- Imbunătăţirea relatiilor dintre
comunitatea romă şi comunitatea
non-romă.
Misiunea organizatiei este de a
contribui, prin programele derulate, la
imbunatatirea calitatii vietii
persoanelor defavorizate socio-
1. Construirea unei comunitati-
program pentru imbunatatirea
situatiei romilor din Calafat, avand
trei componente: reabilitarea a 20
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
126
ASOCIATIA
GLASUL
FEMEILOR
2005
economic, de a se implica, alaturi de
autoritatile locale si institutiile abilitate
in protectia persoanelor cu risc
crescut de marginalizare.
Beneficiarii activitatilor desfasurate
sunt in principal femei care nu au
posibilitatea sa isi dezvolte propriile
competente și sa isi reprezinte singure
interesele .
case de romi, reconversie
profesionala, integrare sociala si
implicare civica. Proiectul este
finantat de Fundatia Duiven-Calafat
din Olanda si se deruleaza prin
Asociatia Calafat-Duiven la care
Asoc. Glasul Femeilor este membru
fondator.
2.Seminarul "Femeia, cea mai
frumoasa jumatate a lumii" avand ca
tema constientizarea rolului femeilor
in societate si cunoasterea
drepturilor pe care le au acestea.
3. Alocarea de ajutoare materiale si
financiare mai multor persoane
aflate in pragul saraciei, cu sprijinul
institutiilor si locuitorilor din Calafat
prin dirijarea cotei de 2% din
impozitul pe venitul global.
PATRONATUL
LOCAL AL
INTREPRINDERIL
OR MICI SI
MIJLOCII (PLIMM)
CALAFAT
2004
Promovarea oportunităţilor de
dezvoltare a zonei geografice Calafat;
• Reprezentarea intereselor IMM-urilor
în raport cu autorităţile publice, cu alte
organisme şi instituţii;
• Participarea la foruri şi comisii de
interes local, regional şi transfrontalier
cu obiective orientate spre
valorificarea potenţialului socio-
economic, conservarea mediului şi
dezvoltarea de programe de interes;
• Sprijinirea sectorului economic privat
local prin acordarea pe domenii
specifice, atragere investitori,
1. “Vidin – Calafat Agenda” -
Monitorizarea constructiei podului
Vidin - Calafat (2007-2008), cu
finanţare Balkan Trust for
Democracy – coordonator proiect
pentru România;
2. „Montana si Calafat maine”,
Phare CBC 2005 Bg (2007-2008) –
partener;
3. „Centru virtual de informare si
consultanta pentru protectia
mediului transfrontalier (CEVIC-
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
127
organizare de manifestări cu caracter
economic, realizare de analize,
statistici;
PROM)”, Phare CBC 2005 Ro –
aplicant.
Alte asociații importante la nivel local:
1. Asociația Economică Horticolă Dăbuleni;
2. Asociația Județeană de Vânătoare și Pescuit Sportiv - filiala vanatoare
3. Asociatia sportivă Baschet Club – Calafat
4. Asociatia “CALAFAT-ROMI” – Calafat
5. Asociatia “Ecopescarul” – Calafat
6. Asociatia Europeana de Colaborare si Unitate in Balcani (ACUB) – Calafat
7. Asociaţia pentru Colaborare Obştească Resurse şi Dezvoltare Durabilă
(ACORDD) – Calafat
8. Asociatia de Dezvoltare si Refacere (ADR) – Calafat
9. Asociatia “Prietenii Muzeului de Arta” – Calafat
10. Asociatia Udatorilor de Apa pentru Irigatii (AUAI) – Calafat
11. Asociatia localitatilor riverane Dunarii – zona Calafat
12. Clubul Sportiv Dunarea – Calafat
13. Organizatia Producatorilor din Sectorul Pescuit- Acvacultura “Sf. Nicolae“
(OPSPA) – Calafat
14. Organizatia Utilizatorilor de Apa pentru Irigatii (OUAI) – Calafat
15. Asociatia “Proiect pentru o Lume a Oamenilor Mai Buni” (APLOMB) –
Calafat
16. Asociatia “Clubul Sportiv Independenta” Calafat
17. Asociatia de Integrare a Romilor din Regiunea Olteniei – Calafat
18. Asociatia Vocea Naturii – Calafat
19. Asociatia "Cipida" _ Calafat
20. Asociatia Comunitara Calarasi De Organizare Rurala Si Dezvoltare,
21. Fundatia de Ajutor Social Ochelarii Negri, Dabuleni
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
128
22. Asociatia "Viitorul Piscu Vechi"
Politici întreprinse în teritoriu
Întocmirea unei strategii teritoriale și sectoriale reprezintă un proces complex de
analiză a caracteristicilor zonale, dar și a tuturor acelor proiecte sau investiții întreprinse până
în prezent în teritoriu sau programate pentru perioada imediat următoare.
În ultimii ani s-au elaborat la nivel național și local diverse proiecte, cu ajutorul unor
fonduri precum LEADER, SAPARD, PHARE, ISPA. De asemenea, în zonă, s-au elaborat și
implementat proiecte și strategii de dezvoltare care au fost consultate la întocmirea
prezentului plan, pentru a se evita duplicarea de acțiuni sau finanțări.
Având în vedere aceste aspecte, în continuare, este descrisă situaţia politicilor
întreprinse în teritoriu pentru fiecare localitate componentă a Grupului Local Pescăresc
„Calafat” .
Bechet
Orașul Bechet a inițiat următoarele proiecte:
1. Extindere sistem centralizat de alimentare cu apă pentru spaţiul periurban cu o
valoare estimată de 3.300.000 lei.
2. Sistem centralizat de canalizare Bechet Deal SE, cu o valoare estimată 5.340.000
lei.
3. Drum către Dunăre, proiect cu o valoare totală de 7,5 mil. euro. Acest proiect a fost
depus în 2009, in parteneriat cu Municipalitatea Oryahovo, Bulgaria pe programul CBC
Romania Bulgaria 2007-2013.
4. Parc solar, proiect al cărui beneficiar este autoritatea locală Bechet, cu o valoare de
6.3 mil. euro.
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
129
5. Sănătate peste Dunăre - proiect ce are o valoare de 250.000 euro, realizat în
parteneriat cu Municipalitatea Hayredin, Bulgaria, pe pogramul CBC ROMANIA Bulgaria
2007-2013;
6. Odaia cu Zestre - Proiect cultural realizat în parteneriat Româno-Bulgar.
Bistreţ
Principalele obiective de dezvoltare ale comunei Bistreț constau în:
Elaborarea proiectelor pentru investiții în infrastructură;
Dezvoltarea climatului economic;
Creşterea standardului de viață;
Conservarea tradiţiilor locale şi asigurarea accesului la un sistem educaţional
performant;
Încurajarea cetăţenilor la procesul decizional;
Educarea ecologică prin realizarea colectării selective a deşeurilor;
Reducerea cantităţilor de deşeuri menajere prin compostarea deşeurilor organice
biodegradabile;
Autorităţile locale construiesc, operează şi menţin infrastructura economică, socială şi
de mediu, supraveghează procesele de planificare, stabilesc politici şi regulamente şi iau
parte la implementarea acestora.
Obiectivul fundamental al Strategiei de Dezvoltare Durabilă al comunei Bistreţ este
transformarea acesteia într-un ecosistem rural.
Calafat
Municipiul Calafat are la bază în prezent, o strategie de dezvoltare pe anii 2007-2013,
ce cuprinde previziunile asupra serviciilor de utilitate publică a orașului. Măsurile prezentate
in strategie vizează alimentarea cu apă, canalizarea și epurarea apelor uzate (prin POS
Mediu), având urmatoarele obiective pe termen lung:
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
130
- satisfacerea deplină a cerințelor de apă a populației din municipiul Calafat și din
localitățile aparținătoare;
- asigurarea calității apei potabile și încadrarea în cerințele impuse de Directiva CE
98/83 EC;
- realizarea epurării apelor uzate urbane în concordanță cu prevederile Directivei
91/271/EEC;
- accesul la informarea, educarea și sensibilizarea populației asupra necesității
economisirii apei;
- corelarea instituțională și legislativă cu Uniunea Europeană, facilitarea schimburilor
de idei, soluții, etc;
- monitorizarea continuă a performanțelor în sistemele de alimentare cu apă și
canalizare, asigurarea calității serviciilor prestate;
- realizarea unor programe de formare și perfecționare continuă;
- consultarea publicului și antrenarea lui la definirea politicilor și strategiilor în
domeniul alimentării cu apă și canalizare;
- protecția mediului pentru o dezvoltare durabilă.
Proiectele Municipiului Calafat:
1. Îmbunătățirea condițiilor de mediu în municipiul Calafat (2003- 2007) :
- Solicitant : Consiliul Local Calafat;
- Masura/ Axa: Phare 2001 /Proiecte mari de infrastructură regională;
- Valorea proiectului: valoare totală: 5.193.253 mii euro;
2. “Calafat Eco-Logic – Proiect pentru implementarea unui sistem eficient şi durabil de
gestionare a deşeurilor în municipiul Calafat” ( 2007- 2008);
- Solicitant : Consiliul Local Calafat;
- Masura/Axa: Phare CES 2005 Proiecte pregătitoare managementul
deseurilor /Schema de Granturi pentru Sectorul Public pentru Pregătirea de Proiecte în
Domeniul Protecţiei Mediului;
- Valoarea proiectului: 22.500 euro;
3. “Extinderea și modernizarea infrastructurii de apă și apă uzată în județul Dolj”;
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
131
- Solicitant: Municipiul Calafat;
- Masura/ Axa: POS Mediu/A.P. 1;
- Valoarea proiectului: 11.624.720 mii euro.
Călăraşi
Localitatea Călărași și-a dezvoltat un plan de dezvoltare locală în conformitate cu
Planul Național de Dezvoltare 2007-2013, urmărind obiectivele promovate de acesta:
Modernizare de drumuri comunale (asfaltare), alei pietonale, sisteme de marcare,
semnalizare și avertizare, orizontale și verticale, PNDR axa 3;
Modernizare drumuri agricole de exploataţie (pietruire), PNDR axa 3;
Modernizarea centrului civic al comunei, PNDR axa 3;
Construirea și amenajarea unei pieţe comerciale, PNDR axa 3;
Amenajarea unui teren de sport şi a unui teren de joacă pentru copii, PNDR axa 3;
Investiţii în servicii culturale (echipament specific activităţii culturale) şi renovarea
clădirilor Căminului Cultural şi Bibliotecii, PNDR axa 3;
Stație de epurare și canalizare în comuna Călărași, PNDR axa 3 și POS Mediu;
Dezvoltarea capacităţii de îmbunătaţire a performanţei serviciilor în administraţia
locală, Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative axa 2;
Dezvoltarea şi implementarea măsurilor active de ocupare a forţei de muncă şi oprire
a migrației în alte țări, POS Dezvoltarea Resurselor Umane axa 5;
Promovarea incluziunii sociale, POS Dezvoltarea Resurselor Umane axa 6;
Constituire GAL cu comunele învecinate și formarea parteneriatelor de dezvoltare
locală reprezentative, PNDR programul LEADER;
Cârna
Proiectele prioritare ale comunei Cârna sunt următoarele:
- Sistem de alimentare cu apă şi canalizare;
- Proiect social;
- Bază sportivă – în derulare la fază de Studiu de fezabilitate;
- Modernizare drumuri comunale;
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
132
- Amenajare centru civic.
Cetate
În comuna Cetate, cel mai important proiect este reprezentat de proiectul
„Ecosistem”, pentru realizarea unui sistem eficient de gestionare a deșeurilor municipale și
asimilate, implementat în perioada februarie 2008 – iulie 2010 prin fonduri Phare. Valoarea
proiectului a fost de 1 milion de euro.
Alte proiecte vizate de primăria comunei Cetate sunt reprezentate de:
- Reabilitare drumuri comunale pe o distanţă de 17 km;
- Renovare şi modernizare sediu primărie şi modernizare drumuri comunale pe o
distanţă de 6 km – asfaltare;
- Înfiinţarea şi amenajarea spaţiilor publice de recreere pentru populaţia rurală.
Catane
Principalele priorități de dezvoltare ale autorităților locale din punct de vedere al
impactului social economic constau în:
- Dezvoltarea infrastructurii locale prin asfaltarea drumului județean Catane -
Boureni, care asigură un acces mai scurt la calea ferată, pietruirea drumurilor
comunale, precum și instalarea apei potabile, gaz și rețea medicală. În prezent nu
există acțiuni desfășurate sau în curs de desfășurare menite să îmbunătățească
situația actuală.
- Înființarea unei platforme ecologice pentru depozitarea gunoaielor și resturilor
menajere, cu o capacitate mare de depozitare, care să deservească și cele două
comune vecine: Negoi și Bistreț, comuna Catane fiind un nod de legătura între
acestea.
- Investiții în infrastructura socială: construirea unei grădinițe cu program continuu
pentru copiii care provin din familiile de romi, construirea unui dispensar medical
modern și a unei farmacii.
Ciupercenii Noi
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
133
Proiectele prioritare ale comunei Ciupercenii Noi, implementate sau în curs de
implementare sunt următoarele:
- Modernizare DC – 53;
- Refuncţionalizare Şcoală generală cu clasele I - VIII, Ciupercenii Noi.
Dăbuleni
Capacitatea de absorbţie şi implementare a proiectelor finanţate din fonduri europene
este demonstrată, la nivelul oraşului Dăbuleni, de următoarele proiecte derulate sau în curs
de execuție:
- extindere rețea alimentare cu apă, 1.370.269, finanţare guvernamentală, finalizare în
2009;
- modernizare str. C.A. Rosseti, 473.646, buget local, finalizare în 2010;
- sală de sport cu nivel de practică sportivă competiţională locală - 150 locuri,
4.194.499;
- sediu primărie oraș Dăbuleni, 3.945.362, buget local, finalizat în 2010;
- modernizat clădire cu destinaţie grădiniţă, 110.115, buget local, finalizat în 2010;
- modernizat clădire cabinete medicale, 108.662, buget local, finalizat în 2010;
- amenajare parc primărie Dăbuleni, 50.000, buget local, cu finalizare în 2011;
- modernizat str. George Coşbuc, 200.000, buget local, cu finalizare în 2011;
- modernizat str. Gheorghe Magheru, 500.000, buget local, cu finalizare în 2011;
- modernizat str. I.L. caragiale, 1.100.000, finanţare guvernamentală, cu finalizare în
2011;
- modernizat str. Pârul Morilor, 600.000,finanţare guvernamentală, cu finalizare în
2011;
- completarea sistemului clasic de producere a apei calde de consum cu sisteme care
utilizează energia solară, 263.745, fondurile pentru mediu, cu finalizare în 2011;
- modernizare bază sportivă în zona periurbană a oraşului Dăbuleni, 426.000,
guvernamentală, cu finalizare în 2011;
- modernizare căi pietonale, amenajarea unor parcări și sistem de supraveghere video
în oraşul Dăbuleni, 8.400.000, fonduri europene, cu finalizare în 2013;
- modernizat stradă Elena Cuza, 300.000, buget local, cu finalizare în 2011;
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
134
- canalizarea și tratarea apelor reziduale, 48.000.000, finanţare europeană, cu finalizare
în 2013-2014;
- îmbunătăţirea calitaţii mediului prin împădurirea terenurilor degradabile, 3.400.000,
fondurile pentru mediu, cu finalizare în 2012;
- construirea Bisericii Adormirea Maicii-Domnului, 500.000, buget local, cu finalizare în
2012.
Desa
Principalele investiţii realizate la nivelul localităţii Desa sunt următoarele:
- Canalizare apă menajeră
- Modernizare Stadion Fotbal – investiţie finalizată în anul 2011
- Amenajare Centru Civic
- Amenajare Piaţa Agroalimentară
- Iluminat public
- Astfaltare drumuri comunale
- Construcţie disco – bar, duşuri, grup sanitar pentru ştrand
- Extindere reţea electrică
- Construire Gradiniţă copii
- Reabilitare Şcoala Rudari
Ghidici
În ultimii ani au fost implementate sau sunt în curs de implementare proiecte în
domeniile public şi privat în valoare totală ce depaşește 2 milioane euro.
Acestea sunt:
- Modernizare strazi rurale pe 2-7 Km, în valoare de 150.000 U.S.D., proiect finanţat
prin program P.D.R. şi finalizat.
- Construire sediu administrativ - Primărie în valoare de 280.000 euro, proiect
finalizat în 2006.
- Construire monument istoric în memoria eroilor ghidiceni din cele două războaie
mondiale, proiect finalizat în 2006.
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
135
- Alimentarea cu apă a comunei şi canalizare, în valoare de 1.2 milioane euro,
proiect finanţat de Guvernul României, prin O.G. nr. 7/2006, proiect în faza de
licitaţie achiziţie lucrări.
În domeniul privat sunt de asemenea mai multe programe investiţionale realizate sau în
curs de realizare:
- Construire complex de creştere si îngraşare porcine, investiţie finanţată prin
programul SAPARD în valoare de 1.1 milioane euro, proiect aflat în fază de
finalizare.
- Modernizare fermă vegetală prin dotarea cu tractoare şi combine, program
SAPARD în valoare de 150.000 euro, finalizat.
- Fabrica de conserve de legume și fructe, program SAPARD.
Oportunităţi de afaceri
- Înfiinţarea unui centru de prelucrare de la producători a legumelor proaspete în
vederea sortării, ambalării şi livrării lor pe piaţă în condiţiile prevăzute de siguranţa
alimentelor.
- Înfiinţarea unui centru de prelucrare de la producători a producției de lapte de
vacă.
- Înființarea în Lunca Dunării (o zonă de microdelta) a unor unități de agroturism.
Gighera
Din punct de vedere al politicilor întreprinse în teritoriu, primăria Gighera are în vedere
realizarea următoarelor proiecte prioritare:
Construirea stabilimentului balnear
- Parc energetic cu panouri fotovoltaice
- Pietruirea şi asfaltarea drumurilor comunale
- Alimentare cu apă, canalizare
- Amenajare spaţii verzi în localitate şi amenajare puncte de colectare de deşeuri
Maglavit
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
136
Principalele proiecte de investiţii în localitate sunt:
Anul 2009
- Alimentare curentă cu apă în satul Hunia
- Canalizare
- Asfaltare drumuri
- Achiziţie centrale termice – Biserica Maglavit şi Biserica Hunia
- Modernizare bază sportivă
- Achiziţie tomberoane
- Reparaţie drumuri comunale prin pietruire
- Modernizare piaţă comunală;
- Reabilitare Gradiniţă Hunia
- Reabilitare Scoală Hunia
Anul 2010
- Achiziţie buldoexcavator
- Reabilitare termică primărie
- Împrejmuire primărie
- Reabilitare unităţi şcolare
- Pietruire străzi comunale
Anul 2011
- Reparaţie şi întreţinere drumuri comunale
- Uşi, ferestre Cămin Cultural Hunia
- Acoperiş bloc locuinţe
- Reabilitare şcoli
- Sistem video Primărie
- Grup sanitar Cămin Cultural Maglavit
Măceşul de Jos
Proiecte aflate în derulare sau finalizate:
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
137
- Alimentarea cu apă în sistem centralizat a comunei Măceșu de Jos. Acest proiect
urmăreşte dezvoltarea şi modernizarea celor două sate ale comunei prin
construirea unui sistem de alimentare cu apă centralizat care să îmbunătăţească
gradul de civilizaţie şi comfort al comunităţii locale mai ales după gravele inundaţii
ale fluviului Dunărea, ce au afectat comuna în primăvara lui 2006.
- reciclarea deşeurilor refolosibile, în valoare de 1000 000 euro, împreună cu alte 17
Primării din sudul judeţului Dolj
- optimizarea iluminatului public stradal, în valoare de 25 000 lei
- asfaltarea drumului judeţean spre Goicea de Jos
Negoi
Proiectele realizate sau în curs de implementare ale comunei Negoi sunt următoarele:
- Extindere iluminat public – finalizat în 2010
- Construcţie poduri – finalizat în 2010
- Sediu primărie – realizat în proporţie de 95%, cu termen de finalizare 31.12.2011
- Târg comunal – realizat în proporţie de 85%, cu termen de finalizare 31.12.2011
- Construire gard şcoală – sat nou – realizat în proporţie de 50%, cu termen de
finalizare 31.12.2011
Ostroveni
Proiectele în curs de realizare sau viitoare din cadrul comunei Ostroveni sunt următoarele:
- Alimentare cu apă
- Canalizare
- Epurare
- Asfaltare şi pietruire drumuri comunale
- Amenajare centru civil
- Reabilitare Camin Cultural
- Amenajare parc comunal
- Amenajare bază sportivă;
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
138
- Reţea integrată de alimentare cu apă şi canalizare sat Lişteava
- Completarea sistemului clasic de producţie a apei calde de consum cu sisteme
care utilizează energie solară prin programul Casa Verde.
Piscu Vechi
În perioada 2000-2005, la nivelul comunei Piscu Vechi au avut loc mai multe acţiuni
menite să satisfacă nevoile comunităţii şi prin care cetăţenii comunei şi autorităţile publice
locale au dat dovadă de spirit civic şi comunitar, toleranţă şi bună convieţuire, o capacitate
puternică de dezvoltare, prin atragerea de investiţii publice şi private în localitate.
În acest sens, menţionăm câteva acţiuni comunitare relevante:
- Accesarea programului SAPARD, pentru îmbunătăţirea infrastructurii rurale,
proiect eligibil ce a obţinut 65 puncte
- Construirea unui sediu modern poentru Primărie şi Consiliul Local care să ofere
cetăţenilor servicii publice la standarde înalte acum şi în viitor. La aceasta acţiune,
un rol hotărâtor l-a avut comunitatea locală
- Înfiinţarea unei biserici ortodoxe în satul Pisculeţ printr-o colaborare susţinută între
Primar, Consiliul Local, preotul parohiei Piscu Vechi şi cetăţeni
- Participarea la concursul organizat în cadrul Proiectului de Dezvoltare Rurală al
Băncii Mondiale şi selectarea în primele 20 de comune care sunt finanţate
în judetul Dolj, pentru întărirea capacităţii instituţionale, creşterea gradului de
implicare a cetăţenilor la realizarea investiţiilor publice şi îmbunătăţirea
infrastructurii rurale.
- Selectarea Şcolii Generale din Piscu Vechi alături de alte 30 de şcoli din judetul
Dolj, în cadrul proiectului « Învăţământul rural » finanţat de Banca Mondială.
- Reabilitarea Şcolii Generale şi a Grădiniţei din satul Pisculeţ în cadrul
Programului de «Reabilitare Şcoli Rurale» finanţat de Banca Mondială, investiţie
care a avut o importantă componentă comunitară.
- Realizarea în satul Pisculeţ, în cadrul Fondului Rural de Dezvoltare Socială, a unei
fabrici de valorificare superioară a seminţelor oleaginoase, în urma iniţiativei unui
grup de cetăţeni din localitate
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
139
- Sărbătorirea zilei oficiale a comunei în ziua de Înalţare a Domnului, zi în care au
loc manifestări culturale şi religioase specifice tuturor etniilor şi confesiunilor
religioase.
- Reabilitarea unei fântâni publice în colaborare cu cetăţeni-primărie.
- Realizarea unei împrejmuiri a cimitirului din satul Pisculeț de către Primărie şi
comunitate.
- Organizarea colectării centralizate a gunoiului menajer, prin contribuţia în muncă a
unor cetăţeni în folosul comunităţii
- Acţiunea comunitară cea mai relevantă, din punct de vedere al capacităţii de
asociere a locuitorilor în vederea rezolvării problemelor comunităţii este
participarea comunei Piscu Vechi în cadrul Proiectului de Dezvoltare Rurală,
finanțat de Banca Mondială și Guvernul României, cu realizarea următoarelor
investiții :
- Ranforsare Străzi Rurale în Comuna Piscu Vechi;
- Modernizare Străzi Rurale în Comuna Piscu Vechi;
- Modernizare Drum Comunal DC 55 Piscu Vechi, - Piscu Nou km 0+000 – 2+505,
în asociere cu comuna Seaca de Camp;
În urma aplicării PDR , în comuna Piscu Vechi, s- au realizat urmatoarele:
- îmbunătăţirea infrastructurii locale prin modernizarea a 10 km străzi rurale;
- crearea condiţiilor optime de transport- factor principal al dezvoltării economice rurale;
- dezvoltarea deprinderilor comunităţii de implicare activă în toate fazele investiţiilor
publice;
- crearea de condiţii optime pentru funcţionarea serviciilor comunitare(colectarea
centralizată a gunoiului menajer);
Poiana Mare
Proiectele investiţionale din cadrul comunei Poiana Mare sunt următoarele:
- Reabilitarea canalului de desecare;
- Alimentare cu apă;
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
140
- Construcţie podeţe pentru asigurarea legăturii cu DN55A Calafat – Bechet
- Modernizare centru civic;
- Amenajare bază sportivă;
- Modernizare drumuri de exploataţie agricolă
- Modernizare şi reabilitare drumuri comunale
Rast
Poiectele propuse în această comună sunt:
- Deschiderea micului trafic peste Dunăre Rast, jud Dolj- Lom, Bulgaria;
- Amenajarea platformei de depozitare gunoi;
- Alimentare cu apă.
2.2 CONTEXTUL SOCIAL, ECONOMIC ŞI DE MEDIU
Contextul cultural, economic şi de mediu determină potenţialul de implementare al
strategiei, alături de cadrul strategic general definit de strategiile sau politicile implementate la
nivel local, județean sau național.
Pentru a scoate în evidență în mod obiectiv situația economică, socială și de
mediu prezentă la nivelul Grupului Local Pescăresc „Calafat” , se va aborda și dezvolta
fiecare componentă contextuală.
Context social:
La nivelul zonei Grupului Local Pescăresc „Calafat” se poate constata faptul
că, cele mai multe proiecte finalizate sau în derulare vizează componenta socială, cu atât mai
mult datorită faptului că predomină mediul rural. Astfel, atât la nivel național, cât și local, se
constată o nevoie acută în realizarea de investiții în infrastructura socială, adesea deficitară
sau chiar inexistentă.
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
141
Astfel, cele mai multe proiecte cu impact asupra societății, implementate la nivel
local, se referă la alimentarea cu apă și canalizare în cele mai multe dintre comune,
reabilitarea de străzi sau șosele, realizarea sau modernizarea de baze sportive, amenajarea
de spații verzi și de recreere, investiții în servicii culturale,
Cele mai importante proiecte ce vizează dezvoltarea socială a zonei sunt următoarele:
Sănătate peste Dunăre - proiect ce are o valoare de 250.000 euro, realizat în
parteneriat cu Municipalitatea Hayredin, Bulgaria, pe pogramul CBC ROMANIA
Bulgaria 2007-2013;
Odaia cu Zestre - Proiect cultural realizat în parteneriat Româno-Bulgar.
Modernizare de drumuri comunale (asfaltare), alei pietonale, sisteme de marcare,
semnalizare si avertizare, orizontale si verticale, PNDR axa 3;
Modernizarea centru civic PNDR axa 3;
Dezvoltarea şi implementarea măsurilor active de ocupare a forţei de muncă şi oprire
a migratiei în alte țări, POS Dezvoltarea Resurselor Umane axa 5;
Promovarea incluziunii sociale, POS Dezvoltarea Resurselor Umane axa 6;
Sistem de alimentare cu apă şi canalizare;
Înfiinţarea şi amenajarea spaţiilor publice de recreere pentru populaţia rurală;
Investiții în infrastructura socială: construirea unei grădinițe cu program continuu pentru
copiii care provin din familiile de rromi, construirea unui dispensar medical modern și a
unei farmacii;
Completarea sistemului clasic de producţie a apei calde de consum cu sisteme care
utilizează energie solară prin programul Casa Verde;
Creşterea gradului de implicare a cetăţenilor la realizarea investiţiilor publice şi
îmbunătăţirea infrastructurii rurale.
La nivel județean, unul dintre obiectivele principale prevăzute în Strategia de
Dezvoltare a Județului Dolj 2007- 2013 îl reprezintă crearea condiţiilor necesare pentru
promovarea unor măsuri menite să genereze tendinţe demografice favorabile dezvoltării
economico-sociale şi pentru asigurarea dezvoltării sustenabile a resurselor umane prin
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
142
creşterea competenţelor şi adaptabilităţii forţei de muncă, cu deosebire în zonele rurale. Se
urmărește astfel promovarea adaptabilităţii resurselor umane în sectorul industrial,
dezvoltarea resurselor umane în mediul rural, calificarea şi recalificarea resurselor umane în
sectorul serviciilor, precum și incluziunea socială.
Având în vedere prioritățile de dezvoltare socială ale zonei, se poate astfel observa
complementaritatea între măsurile implementate prin inițiativele europene menționate,
precum PNDR, POSDRU, POR sau din bugetul local și măsurile ce stimulează creșterea
bunăstării sociale propuse prin POP.
Context economic:
Așa cum s-a observat din analiza diagnostic realizată anterior, zona Grupului Local
Pescăresc „Calafat” este una slab dezvoltată din punct de vedere economic, bazată
îndeosebi pe servicii. În același timp, numărul și amploarea inițiativelor cu scop de stimulare
a economiei locale sunt nesatisfăcătoare, la nivelul zonei fiind implementate următoarele
proiecte:
Parc solar, proiect al cărui beneficiar este autoritatea locală Bechet, cu o valoare
de 6.3 mil. euro.
Construire complex de creştere si îngraşare porcine, investiţie finanţata prin
programul SAPARD în valoare de 1.1 milioane euro, proiect aflat în fază de
finalizare.
Modernizare fermă vegetală prin dotarea cu tractoare şi combine, program
SAPARD în valoare de 150.000 euro, finalizat.
Fabrica de conserve de legume si fructe, program SAPARD.
Fabrică de valorificare superioara a seminţelor oleaginoase.
Situația economică la nivelul județului Dolj este similară celei din zona Grupului Local
Pescăresc „Calafat” , dat fiind faptul că întreprinderile dominante sunt cele cu sub 10
angajați iar sectorul de activitate predominant este cel al serviciilor. O altă activitate
importantă este agricultura. La nivel județean de asemenea, s-au identificat atractivitatea
ridicată pentru investitorii străini în judeţul Dolj (şi în Regiunea Sud Vest Oltenia), tendinţe
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
143
pozitive de creştere a exporturilor, tradiţia industrială bine consolidată și un sector de
cercetare bine dezvoltat. În ceea ce privește turismul, principalul serviciu ce ar trebui
valorificat la nivel teritorial datorită potențialului ridicat, s-au identificat urmatoarele puncte
forte: creşterea numărului de turişti, în special turişti străini, resurse naturale şi culturale,
fluviul Dunărea, importantă resursă pentru turism și următoarele puncte slabe: capacitate
mică de cazare, concentrarea facilităţilor de cazare în Craiova, valorificare şi promovare
insuficientă a patrimoniului existent, competitivitate scăzută a ofertei turistice. Se poate astfel
confirma oportunitatea valoroasă de promovare a turismului pescăresc, în completarea
măsurilor inițiate la nivel județean vor fi cele prevăzute prin strategie.
O altă oportunitate de ameliorare a economiei locale o reprezintă valorificarea celor
două porturi din zona Grupului: Bechet și Calafat.
Context de mediu:
În vederea desfășurării activităților economice, în prezent, se impune, la nivel
național și global, respectarea principiului de sustenabilitate, în vederea unei conservări
optime a mediului. Această perspectivă este din ce în ce mai susținută la nivelul Grupului
Local Pescăresc „Calafat” , dovadă fiind inițiativele identificate în teritoriu, până în prezent:
Parc solar, proiect al cărui beneficiar este autoritatea locală Bechet;
Educarea ecologică prin realizarea colectării selective a deşeurilor;
Reducerea cantităţilor de deşeuri menajere prin compostarea deşeurilor
organice biodegradabile;
Transformarea comunei Bistreţ într-un ecosistem rural;
Realizarea epurării apelor uzate urbane în concordanță cu prevederile
Directivei 91/271/EEC;
Accesul la informarea, educarea și sensibilizarea populației asupra necesității
economisirii apei;
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
144
Proiect de îmbunătățire a condițiilor de mediu în municipiul Calafat (2003-
2007)- PHARE;
“Calafat Eco-Logic – Proiect pentru implementarea unui sistem eficient şi
durabil de gestionare a deşeurilor în municipiul Calafat” (2007- 2008)- PHARE;
Proiect de extindere și modernizare a infrastructurii de apă și apă uzată în
județul Dolj POS MEDIU;
Stație de epurare și canalizare în comuna Călărasi, PNDR axa 3 si POS Mediu;
Înființarea unei platforme ecologice pentru depozitarea gunoaielor și resturilor
menajere, cu o capacitate mare de depozitare, care să deservească comunele
Negoi, Bistreț și Catane;
Completarea sistemului clasic de producere a apei calde de consum cu sisteme
care utilizează energia solară POS MEDIU;
Îmbunătăţirea calitaţii mediului prin împădurirea terenurilor degradabile, POS
MEDIU;
Achiziţie tomberoane;
Completarea sistemului clasic de producţie a apei calde de consum cu sisteme
care utilizează energie solară prin programul Casa Verde.
Inclusiv la nivel județean, s-a constatat faptul că protejarea resurselor naturale este
un element esenţial pentru promovarea unei dezvoltări socio-economice durabile precum şi
pentru menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei.
În ciuda faptului ca terenurile locale sunt fertile, iar patrimoniul natural foarte bogat,
activităţile umane și gestiunea resurselor care nu respectă întotdeauna standardul cerut, au
compromis parţial calitatea mediului. De asemenea, așa cum s-a menționat anterior, zona
este grav expusă procesului de deşertificare (65% din terenurile forestiere sunt afectate) şi
este caracterizat printr-o incidenţa riscurilor de mediu care sunt legate de activităţile umane şi
de condiţiile naturale atmosferice (de ex. inundaţii și alunecări de teren).
Calitatea apei de suprafaţă și a apei subterane este grav afectată de evacuarea
directă a apelor de la populaţie, acolo unde staţiile de epurare lipsesc sau necesită
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
145
modernizare. La nivelul anului 2007 un număr de 61 de proiecte privind lucrări de conectare
la sistemul de gospodărire a apelor au fost semnalate.
De asemenea, la nivel județean se constată că sistemul de gestionare a deşeurilor
trebuie îmbunătăţit şi extins pentru a evita contaminarea solului în viitor şi deteriorarea
sănătăţii populaţiei. De aceea se susține promovarea de sisteme inovatoare, inclusiv de
colectare selectivă a deşeurilor, şi desfăşurarea de campanii de informare.
Cele mai relevante riscuri naturale în Dolj sunt inundaţiile, alunecările de teren şi
cutremurele, judeţul fiind localizat în zona de seismicitate medie cu gradul 8, cu perioadă de
revenire de 50 ÷ 100 de ani.
În conformitate cu problemele identificate, strategia județeană își propune
următoare domenii majore de intervenţie:
Domeniul Major de intervenţie 1: Infrastructura şi managementul apei şi al deşeurilor
în mediul urban şi rural;
Domeniul Major de intervenţie 2: Managementul riscurilor de mediu;
Domeniul Major de intervenţie 3: Gazele naturale şi resursele energetice regenerabile;
Domeniul Major de intervenţie 4: Biodiversitate şi conservarea patrimoniului natural şi
cultural-istoric.
Domeniul Major de intervenție 4 propune următoarele operaţiuni indicative:
- Măsuri de restaurare ecologică a habitatelor şi speciilor
- Construirea şi îmbunătăţirea infrastructurii în ariile protejate
- Sprijinirea biodiversităţii
- Stabilirea sistemelor de monitorizare pentru ariile protejate
- Măsuri pentru reducerea fenomenului de deşertificare prin reîmpăduriri
- Măsuri de protejare a solului şi subsolului prin refacerea ecologică a solurilor poluate
- Stabilirea unor programe (strategii) judeţene pentru reducerea procesului de
deşertificare
- Extinderea protecţiei nu numai asupra rezervaţiilor naturale declarate ci şi asupra
peisajului natural
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
146
- Creearea de structuri de specialitate şi de pregătire a cadrelor în domeniile: ecologie,
ingineria mediului, gestionarea resurselor naturale, conform principiului dezvoltării
durabile.
- Protejarea patrimoniului cultural de interes local în mediul urban şi rural
- Restaurarea, consolidarea şi conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural
- Studii privind patrimoniul cultural (material şi imaterial)
- Achiziţionarea de echipamente pentru expunerea şi protecţia patrimoniului cultural.
- Măsuri de restaurare a zonelor construite protejate.
Acțiunile ce vizează protejarea mediului, respectiv conservarea patrimoniului natural și
arhitectonic propuse prin prezenta strategie vin în completarea inițiativelor locale și județene,
dată fiind abordarea acestor măsuri prin prisma sectorului pescăresc. De asemenea,
investițiile în activități economice care se vor realiza prin strategie vor lua în considerare
principiul sustenabilității.
2.3 COMUNITATEA ŞI ANGAJAMENTUL FACTORILOR INTERESAŢI
Comisia Europeană ȋ şi propune promovarea ideii de cooperare şi implicare la un alt
nivel, conform unei viziuni ample şi cuprinzătoare ȋ n ceea ce priveşte capacităţile, gradul de
implicare, factorii de decizie. Dacă ȋ n general se preferă abordarea „de sus ȋ n jos”, acest
proiect realizat prin Programul Operaţional pentru Pescuit, AXA 4, se doreşte a fi implementat
după alte principii.
Elaborarea prezentei strategii a avut în vedere ȋ nchegarea unui parteneriat local
reprezentativ și vizează un teritoriu determinat. Dat fiind că planul presupune implicarea
activă a acestui parteneriat și are în vedere o arie de 19 localități, a fost necesară o abordare
eficientă pentru valorificarea avantajelor, a oportunităţilor, a punctelor forte şi a celor slabe,
prin implicarea tuturor membrilor şi actorilor interesaţi a face parte din această acţiune,
influenţând nemijlocit parcursul etapelor şi rezultatele finale.
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
147
Această abordare „de jos ȋ n sus” poate fi aplicată doar în cazul populației unui teritoriu
omogen din punct de vedere geografic, economic și social și contribuie la formarea ȋ ncrederii
reciproce dintre partenerii locali şi la nivelul ȋ ntregii comunităţi, fapt care uşurează
cooperarea. Odată formată şi consolidată această ȋ ncredere, problemele şi dificultăţile ce
apar pe parcurs sunt depăşite mai uşor. În felul acesta, strategia are şanse mai mari de
reuşită. În acelaşi timp, actorii locali se simt motivaţi să se implice activ și direct în elaborarea
strategiei. Este necesară o astfel de abordare, ȋ n locul celei obișnuite până în prezent, de
sus ȋ n jos, ȋ n care deciziile se iau unilateral, dinspre autoritate spre executant sau
beneficiar. Astfel se pot atinge punctele slabe de la nivelul teritoriului, puncte care au nevoie
de intervenţie, ȋ ntrucât, cel mai adesea, autorităţile centrale nu sunt la curent cu adevăratele
necesităţi si probleme locale.
Grupul Local Pescăresc „Calafat” și-a propus realizarea strategiei de dezvoltare
locală integrată printr-un proces “de jos în sus”, proces ȋ n care toți actorii locali și
comunitatea să fie implicați în luarea deciziei.
Aceasta a fost abordarea aleasă încă de la faza de început a dezvoltării grupului și a
strategiei, promovându-se ideea de cooperare la nivel larg. Astfel, la baza identificării
problemelor, a stabilirii viziunii și a obiectivelor au fost consultați actorii locali în măsură a
aprecia situația teritoriului, într-un mod realist.
Pentru a identifica în mod corect punctele slabe și oportunitățile de la nivelul Grupului
Local Pescăresc „Calafat”, au avut loc întâlniri în teritoriu între parteneri și localnici, pentru
informarea acestora cu privire la strategie și pentru culegerea de informații.
A fost întocmit un chestionar completat ulterior de către actorii locali relevanți și s-au
purtat discuții cu reprezentanții sectoarelor privat și public, în urma cărora s-au realizat fișe
ale fiecărei localități. Respectivul chestionar a cuprins întrebări referitoare la punctele forte și
slabe ale zonei pe ansamblul său, la problemele sectorului pescăresc, la idei de proiecte, la
locurile potrivite pescuitului, caracteristicile capturii, fermele piscicole ș.a.
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
148
Centralizarea și analiza rezultatelor acestor chestionare și a fișelor localităților a avut o
contribuție considerabilă în realizarea procesului „de jos în sus” și implicit în elaborarea unei
strategii realiste și corecte.
În urma ȋ ntocmirii analizei SWOT, echipa responsabilă cu trasarea obiectivelor şi a
măsurilor potrivite a ajuns la concluzia că se impune o abordare mai ȋ ntâi economică a
ceea ce urmează a fi ȋ ntreprins. Această componentă economică va influența nemijlocit și pe
cea socială, prin creșterea nivelului de trai la nivel local și prin progresul economic ce se va
înregistra ulterior. De asemenea, se va lua mereu în calcul componenta ecologică. Prin
prezenta ariilor protejate din zonă, precum şi prin importanţa protecţiei mediului, la nivel
european şi mondial, este evidentă necesitatea includerii acestui factor în orice activitate
desfășurata.
2.4. Analiza SWOT
Una dintre cele mai utilizate metode de analiză a nivelului de performanță al unei
entități- matricea SWOT- este un element cheie ce permite analiza punctelor tari și slabe, a
oportunități și a riscurilor cu scopul identificării unei abordări viitoare strategice și eficiente.
În cazul Grupului Local Pescăresc „Calafat” scopul matricei SWOT este de a
analiza poziția acestuia în teritoriu și de a identifica factorii majoritari care îi afectează situația,
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
149
cu scopul elaborării unui plan de dezvoltare locală integrat, cu caracter integrator și de durată.
Prin urmare, analiza SWOT a Grupului va permite elaborarea unei strategii de dezvoltare
locală complexă care să reflecte realitățile teritoriului FLAG „Calafat” și care să satisfacă, prin
implementarea microproiectelor propuse, toate nevoile zonei analizate.
Analiza SWOT a Grupului Local Pescăresc „Calafat” este detaliată în continuare:
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
150
PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE
- Patrimoniu de mediu foarte bogat;
- Pozitie geografică favorabilă din punct de vedere al
potențialului pescăresc și al realizării de investiții
- Climă temperat- continentală, blândă;
- Suprafețe de apă disponibile considerabile;
- Existența Fluviului Dunărea în zonă precum și a unui număr
ridicat de bazine (Balta Neagră, Balta Maglavit, Balta Golenti,
Balta Jdegla, Balta Arcerului, Balta Sebazu, Balta Sabalia,
lacul Bistreț etc.)
- Prezența în zonă a unei lungimi importante a luncii Dunării și a
unor suprafețe mari de apă;
- Prezența pe teritoriul Grupului al unui număr ridicat de
rezervații Natura 2000 și de arii projetejate de interes național;
- Păstrarea, la nivelul teritoriului, a tradițiilor și obiceiuri
pescărești, inclusiv a unei gastronomii specifice deosebite;
- Existența, la nivelul teritoriului, a numeroase sărbători cu
specific pescăresc;
- Forță de muncă calificată și necalificată disponibilă;
- Costuri reduse cu forța de muncă;
- Prezența unui număr important de entități ce desfăsoară
activitate în sectorul terțiar;
- Prezența de importante asociații la nivel local ce se implică în
dezvoltarea socială a zonei;
- Potențial turistic ridicat, patrimoniu cultural bogat;
- Existența unui interes ridicat pentru dezvoltarea turismului în zonă;
- Existența în zonă a unei cereri mari pentru produsele (semi)procesate;
- Grad ridicat de sărăcie;
- Declin semnificativ al pescuitului și al acvaculturii în ultimii ani;
- Migrare masivă a populației spre alte centre urbane si spre
alte state europene;
- Infrastructura rutiera deficitară;
- Îmbătranirea populației,
- Somaj ridicat;
- Predominanța întreprinderilor mici și necompetitive;
- Lipsa investițiilor în servicii sanitare, turism și alte servicii
importante în zonă;
- Promovare insuficientă a produselor din peşte;
- Nivel scăzut de trai;
- Lipsa unor produse locale cu valoare de brand;
- Lipsa de politici în ceea ce privește sectorul pescăresc;
- Lipsa adăposturilor pescărești;
- Lipsa de infrastructură turistică;
- Turism subdezvoltat;
- Implicarea slabă a comunităţilor locale în problemele de mediu;
- Prezența a două porturi insuficient valorificate;
- Populaţie activă redusă;
- Adaptarea lentă a populaţiei rurale la schimbările impuse de
integrarea ȋ n UE;
- Insuficienţa resurselor financiare;
- Servicii medicale şi de învățământ deficitare;
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
151
OPORTUNITĂȚI RISCURI
- Valorificarea patrimoniului cultural și a celui de mediu; - Valorificarea turismului pescăresc și a ecoturismului; - Redobândirea și punerea în valoare a tradițiilor pescărești; - Valorificarea patrimoniului cultural şi arheologic; - Dezvoltarea comerţului cu produse tradiţionale; - Dezvoltarea serviciilor specifice mediului rural şi mic urban; - Posibilitatea de valorificare a fondurilor europene din cadrul
POP; - Realizarea de parteneriate public-private în scopul promovării
turismului durabil; - Posibilități de infiinţarea de noi centre de informare turistică
ȋ n localităţile judeţului cu potenţial turistic; - Participarea activă la rezolvarea problemelor de mediu; - Dezvoltarea acvaculturii; - Practicarea unor meserii tradiţionale cu impact redus asupra
mediului; - Posibilitatea atragerii unor fonduri speciale destinate formării
şi reconversiei profesionale; - Îmbunătăţirea standardelor educaţionale ale populaţiei; - Posibilitatea realizării de schimburi culturale prin acorduri de
înfrăţire şi colaborare între localităţi din judeţ şi localităţi din alte ţări;
- Realizarea de investiții prin diverse programe europene;
- Braconajul / comerţul ilegal cu pește și evaziunea fiscală;
- Pericol de inundații; - Presiunea produselor externe ieftine asupra pieţei interne;
- Lipsa pieţelor de desfacere;
- Legislația restrictivă;
- Întrerupere a activității;
- Degradarea mediului; - Insuficienţa folosire a oportunităţilor oferite de turismul
pescăresc;
- Creşterea nivelului de poluare externă;
- Creşterea ratei şomajului;
- Proceduri greoaie de accesare a serviciilor de ocupare şi
formare profesională;
- Necunoaşterea cerinţelor şi exigenţelor privind fondurile
europene(2007-2013);
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
152
DIAGNOZA SWOT
Matricea SWOT a Grupului Local Pescăresc Calafat nu cuprinde doar o enumerare
a punctelor tari și slabe, a oportunităților și a riscurilor, ci reprezintă o diagnoză a activităților
pescărești dar și a comunității în ansamblul ei, oferind o bază de ierarhizare a acțiunilor și de
distribuție a resurselor. Mai multe detalii ale diagnozei realizate la nivelul teritoriului Grup
Local Pescăresc Calafat sunt prezentate în continuare, după cum urmează:
Cum au fost detectate punctele slabe?
Detectarea punctelor slabe ale teritoriului Grup Local Pescăresc Calafat a avut în
vedere consultarea celor mai importanți actori locali din teritoriu precum: reprezentanți ai
autorităților publice locale, pescari și acvacultori, reprezentanții asociațiilor pescărești
reprezentative pentru zonă etc. Pentru ca diagnoza realizată la nivelul Grupului să fie cât
mai corectă, toate informațiile culese din teritoriu au fost ulterior comparate și verificate cu
cele obținute oficial, de la instituțiile abilitate- Institutul Național de Statistică, Registrul
Comerțului, Agenția Națională de Pescuit și Acvacultură etc.
Prin urmare, sursele de informații utilizate pentru identificarea punctelor slabe au fost
ample, combinându-se informațiile din teritoriu cu date statistice statistice ce au permis
obținerea unei viziuni mai profunde asupra mediului pescăresc specific zonei.
Cum pot fi utilizate punctele tari în cea mai mare măsură?
Punctele tari specifice zonei Grup Local Pescăresc „Calafat” pot fi valorificate prin
intermediul a 5 măsuri, așa cum sunt acestea descrise în continuare:
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
153
Măsura Descriere
Măsura 1 Consolidarea competitivității zonelor de pescuit și valorificarea produselor
pescăreşti;
Măsura 2 Sprijinirea infrastructurii și serviciilor legate de turism, în beneficiul micilor
comunități pescărești si promovarea turismului;
Măsura 3 Protejarea mediului în zonele de pescuit pentru menţinerea atractivităţii
acestuia precum şi protejarea şi îmbunătăţirea patrimoniului natural şi
arhitectonic;
Măsura 4 Diversificarea activităţilor prin promovarea unor locuri de muncă multiple, în
afara sectorului pescuitului;
Măsura 5 Funcționarea Grupului;
Fiecare dintre măsurile prezentate mai sus vor fi detaliate în următoarea secțiune a planului de dezvoltare
locală integrată- respectiv capitolul 3.
După cum se poate observa, strategie propusă (este relevantă pentru nevoile zonei,
ea fiind coerentă și pertinentă cu necesitățile teritoriului Grupului Local Pescăresc Calafat,
ceea ce demonstrează respectarea criteriului de selecție 2b.
Cum pot fi exploatate oportunitățile?
O implementare corespunzătoare a prezentului plan de dezvoltare locală integrată
finanțat prin Axa 4 POP, va permite Grupului Local Pescăresc „Calafat” să-și valorifice
oportunitățile disponibile, să soluționeze problemele identificate la nivelul teritoriului și să
satisfacă nevoile comunităților pescărești din zonă. Prin urmare, exploatarea oportunităților
identificate la nivelul zonei Grup Local Pescăresc „Calafat” este posibilă prin accesarea
Programului Operațional de Pescuit, Axa 4 întrucât cea mai importantă oportunitate
accesibilă Grupului în prezent este ajutorul acordat de FEP prin POP.
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
154
Cum ne putem “apăra” de amenințări / riscuri?
Evitarea riscurile identificate la nivelul zonei Grupului Local Pescăresc „Calafat” va
avea în vedere o implementare corectă și eficientă a măsurilor propuse în secțiunea
anterioară.
Având în vedere toate mențiunile de mai sus se poate observa faptul că
strategia de dezvoltare locală a Grupului Local Pescăresc „Calafat” are un caracter
integrator și de durată întrucât planul de acțiuni ales are rolul de a:
- Maximiza punctele forte și minimiza punctele slabe ale Grupului;
- Valorifica oportunitățile din zona Grup Local Pescăresc Calafat;
- Evita riscurile ce pot aparea la nivelul teritoriului FLAG;
Toate elemente identificate și analizate în cadrul diagnozei SWOT stau la baza
identificării viziunii, a priorităților și a obiectivelor strategiei- Grup Local Pescăresc
„Calafat”, după cum se va observa în capitolul următor.
Grupul Local Pescăresc Calafat respectă criteriul de selecţie nr. 2 a). deoarece
prezintă clar şi detaliat zona de implementare cu evaluarea situaţiei iniţiale, analiza nevoi lor
şi a potenţialului din zonă – o analiză SWOT cuprinzătoare şi realistă şi un diagnostic clar.
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
155
3.STRATEGIA, OBIECTIVE ŞI MOTIVAŢIE
Înființarea Grupului Local Pescăresc Calafat s-a realizat prin consultarea tuturor
partenerilor implicați în proiect, cu realizarea unei analize diagnostic fundamentată corect și
bazată pe date cantiative și calitative, reprezentative pentru zonă. Toate aceste informații au
contribuit la elaborarea viziunii strategice a teritoriului și la identificarea principalelor priorități
de dezvoltare a zonei, așa cum sunt acestea descrise în continuare.
VIZIUNEA
Viziunea strategică a teritoriul analizat constă în valorificarea sectorului pescăresc
din zona Grupului Local Calafat și dezvoltarea activităților conexe pescuitului, cu
scopul creșterii nivelului de trai în rândul comunităților locale. Stabilirea viziunii
strategice a luat în considerare următoarele elemente prezentate în detaliu în cadrul analizei
diagnostic și reluate în continuare:
Teritoriul acoperit de Grupul Local Pescăresc Calafat are o importanţă deosebită din
punct de vedere pescăresc, datorită prezenţei unei suprafeţe întinse de apă pe tot
cuprinsul său, suprafaţă reprezentată de fluviul Dunărea şi de un număr semnificativ
de bălţi şi lacuri (Balta Neagră, Balta Maglavit, Balta Golenti, Balta Jdegla, Balta
Arcerului, Balta Sebazu, Balta Sabalia, Balta Tarova, Balta Ciuperceni, Balta
Marginita, Balta Murta, Balta Ciolacului, Balta Lata, Balta Bulboaca, Balta Porcului,
Balta Branistari, Balta Lunga, Balta Râiosul, Balta Cocorul, Balta Cioca, Lacul Bistreț,
Lacul Călugăreni,
În cadrul teritoriului este localizat lacul Bistreț, ce prezintă o suprafață totală de 1867
de hectare și un volum de 28 mil. m3,
Zona acoperită de Grupul Local Pescăresc Calafat este una privilegiată în ceea ce
privește prezența rezervațiilor, a ariilor de protecție avi-faunistică și a lacurilor, mediul
fiind unul foarte bogat în specii vegetale și animale protejate prin lege,
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
156
Pe teritoriul Grupului există numeroase trasee turistice identificate, așa cum au fost
acestea prezentate în detaliu cadrul analizei diagnostic, însă nevalorificate,
Pescuitul, pe teritoriul Grupului Local Pescăresc Calafat, a fost şi este una din cele
mai vechi ocupaţii a populaţiei din zona Dunării, asigurând principala sursă de hrană şi
o importantă sursă de venituri. Localnicii au fost pescari din tată în fiu iar valorificarea
resursei pescărești s-a bazat pe metode tradiționale care se folosesc și în prezent,
La nivelul Grupului Local Pescăresc Calafat există, de asemenea, numeroase
sarbători locale cu specfic pescăresc ce s-au menținut în timp,
La nivelul Grupului, este întâlnit fenomenul de migrare, ceea de demonstrează
necesitatea implementării unor măsuri în zonă care să ducă la menținerea constantă
sau chiar creșterea numărului de locuitori de pe teritoriul FLAG;
Toate elementele prezentate mai sus și descrise în detaliu în cadrul analizei
diagnostic au avut un rol însemnat în identificarea focalizării centrale a strategiei, respectiv în
definirea viziunii și a obiectivului global.
Viziune:
Valorificarea sectorului pescăresc din zona Grupului Local Pescăresc Calafat și
dezvoltarea activităților conexe pescuitului, cu scopul creșterii nivelului de trai în rândul
comunităților locale.
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
157
După cum se poate observa, atât viziunea cât și obiectivul global propus sunt
relevante pentru nevoile zonei, ele fiind coerente și pertinente cu necesitățile teritoriului
Grupului Local Pescăresc Calafat, ceea ce demonstrează respectarea criteriului de selecție
2b.
Focalizarea centrală a strategiei (viziunea respectiv obiectivul global) reprezintă
valori comune, împărtășite de locuitorii teritoriului Grup Local Pescăresc Calafat, care oferă
comunităților locale un sens continuu al dezvoltării și care facilitează identificarea de
priorități, obiective și măsuri la nivelul zonei Grupului.
Obiectiv:
Dezvoltarea durabilă a teritoriului Grup Local Pescăresc Calafat prin valorificarea, din punct
de vedere economic, social și de mediul a potențialului disponibil.
Viziune: Dezv.Sect.Pes
c
Priorităţile 1-4
Obiective SMART
Măsurile 1-5
Plan de
implementare
şi mecanisme
operaţionale
Proiecte
Dia
gn
oza
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
158
Graficul de mai sus demonstrează faptul că, la nivelul zonei Grupului Local
Pescăresc „Calafat”, diagnoza teritorială este un element principal, important în definirea
viziunii, priorităților, obiectivelor și măsurilor propuse. Acestea vor fi puse în practică cu
ajutorul unui plan de implementare și a unor mecanisme operaționale ce au ca finalitate
dezvoltarea de microproiecte la nivelul teritoriului FLAG și, așadar, atingerea obiectivului
global propus.
Strategia Grupului Local Pescăresc „Calafat” a fost întocmită cu parcurgerea
corectă și completă a tuturor pașilor prezentați în cadrul schemei anterioare ce au avut o
contribuție importantă în definirea următoarelor elemente strategice:
Ce anume își propune să facă strategia?
De ce sunt necesare acținile propuse?
Care sunt măsurile propuse a se implementa și care e relația acestora cu
obiectivul general?
Ce anume își propune să facă strategia?
Prin intermediul strategiei propuse pentru Grupul Local Pescăresc „Calafat”, se vor
implementa măsuri care vor determina o dezvoltarea economică, socială și de mediu a zonei
pescărești analizată, așa cum sunt acestea detaliate în secțiunea următoare.
De ce sunt necesare acțiunile propuse?
Justificarea prezentată la punctul anterior are la bază o analiză diagnostic corectă,
completă și reală precum și rezultatele procesului de consultare teritorială, conform cărora,
zona acoperita de Grupului Local Pescăresc „Calafat” este caracterizată în special de
următoarele elemente:
Existența, la nivelul teritoriului, a unui potențial pescăresc deosebit de ridicat,
demonstrat de prezența fluviului Dunărea în zonă precum și a numeroase bazine;
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
159
Prezența pe teritoriul Grupului Local Pescăresc „Calafat” a ariilor Natura
2000 și a ariilor protejate de interes național, așa cum au fost acestea descrise în
analiza diagnostic (Rezervația Ciuperceni- Desa, Zona Natura 2000 Cârna- Bistreț,
Zona Natura 2000 Calafat- Ciuperceni- Dunăre, Zona Natura 2000 Confluența Jiu-
Dunăre, Zona Natura 2000 Coridorul Jiului, Zona Natura 2000 Maglavit, Ariile
protejate: Dunele Dăbuleni, Pajistea halofilă Gighera, Pajistea Cetate din Lunca
Dunării, Lacul Ionele, Balta Neagră, Balta Lată);
Existența, la nivelul teritoriului, a unui potențial turistic ridicat, demonstrat de
numeroase trasee turistice identificate la nivel local;
Existența la nivelul Grupului Local Pescăresc Calafat a numeroase sarbători
locale cu specfic pescăresc ce s-au păstart în timp, ca de exemplu:
Festivalul Internațional de Folclor „Dunărind cu Dunărea”, ce a devenit un simbol al
păstrării tradiţiilor portului, dansului şi cântecului popular specifice acestor
meleaguri;
Ziua Marinei, sărbătorită pe data de 15 august;
Festivalul Pescarilor Profesioniști sărbătorit pe data de 6 decembrie a fiecărui an;
Elemente problematice ale zonei analizate, a căror soluționare este posibilă prin
accesarea Axei 4- POP:
Săracie;
Nivel scăzut de trai;
Migrația populației către zonele învecinate mai dezvoltate;
Șomaj crescut;
Declinul sectorului pescăresc în ultimele decenii;
Infrastructură turistică slab dezvoltată;
Forța de muncă necalificată;
Nivel redus de pregătire a persoanelor în domeniul pescăresc sau în domenii
complementare acestui inclusiv slaba pregătire în gestionarea proiectelor POP-
Axa 4;
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
160
Toate elementele prezentate anterior demonstrează necesitatea realizării de investiții
în zonă care au rolul de a valorifica punctele tari, pe de o parte sau de a soluționa problemele
cu care Grupul se confruntă, pe de altă parte.
C. Care sunt măsurile propuse a se implementa și care e relația acestora cu
obiectivul general?
Cu ajutorul a cinci măsuri de interes local, pentru fiecare dintre elementele analizate la
punctul anterior au fost identificate metode de valorificare a punctelor forte sau de soluționare
a problemelor existente, așa cum sunt prezentate acestea în continuare.
Măsura 1 Consolidarea competitivității zonelor de pescuit și valorificarea
produselor pescăreşti;
Măsura 2 Sprijinirea infrastructurii și serviciilor legate de turism, în beneficiul micilor
comunități pescărești si promovarea turismului;
Măsura 3 Protejarea mediului în zonele de pescuit pentru menţinerea atractivităţii
acestuia precum şi protejarea şi îmbunătăţirea patrimoniului natural şi
arhitectonic;
Măsura 4 Diversificarea activităţilor prin promovarea unor locuri de muncă multiple, în
afara sectorului pescuitului;
Măsura 5 Funcționarea Grupului;
După cum se poate observa, lista de măsuri propusă este una fezabilă, ea fiind
corelată cu obiectivele și rezultatele scontate ale strategiei și cu resursele umane și
financiare disponibile pentru implementare, ceea ce demonstrează repectarea criteriului de
selecție 2c1.
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
161
Tabel elemente, metode, masuri
Element Metodă Măsură
Existența, la nivelul
teritoriului, a unui potențial
pescăresc deosebit de
ridicat;
Valorificare Măsurile 1, 2 și 3
Prezența pe teritoriul
Grupului Local Pescăresc
Calafat a ariilor Natura 2000
și a ariilor protejate de interes
național
Valorificare Măsura 3
Existența, la nivelul
teritoriului, a unui potențial
turistic ridicat, demonstrat de
numeroase trasee turistice
locale
Valorificare Măsura 2
Existența la nivelul Grupului
Local Pescăresc Calafat a
numeroase sarbători locale
cu specific pescăresc
Valorificare Măsurile 1, 2 și 3
Săracie, nivel scăzut de trai Soluționare Măsurile 1,2,3,4
Migrația populației către
zonele învecinate mai
dezvoltate
Soluționare Măsurile 1,2,3,4
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
162
Șomaj crescut, Forță de
muncă slab dezvoltată Soluționare
Măsura 4
Declinul sectorului pescăresc
în ultimele decenii Soluționare
Măsurile 1,2,3,4
Infrastructură turistică de
cazare și masă slab
dezvoltată
Soluționare Măsura 2
Măsura 5 va ajuta la implementarea măsurilor 1-5 propuse în cadrul strategiei.
Datele de mai sus demonstrează faptul că măsurile propuse în cadrul strategiei
Grupului Local Pescăresc „Calafat” au fost stabilite în concordanță cu obiectivul global,
având ca scop dezvoltarea economică, socială și de mediu a teritoriului pescăresc analizat,
ceea ce demonstrează existența unei coerențe interne a strategiei.
PRIORITĂŢI, OBIECTIVE ŞI MĂSURI
Pentru dezvoltarea echilibrată a zonei Grupului Local Pescăresc „Calafat”, cu
ajutorul analizelor diagnostic și SWOT și, de asemenea, în urma unor consultări ale actorilor
locali din zonă, au fost stabilite următoarele priorități, obiective și măsuri ca și puncte cheie
ale teritoriului și drept urmare- axul în jurul căruia se vor centra toate acțiunile viitoare ale
grupului.
Priorități
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
163
Obiective
•Funționarea corectă a Grupului
•Crearea de locuri de munca pentru pescari
•Protecția mediului din zona Grupului
•Dezvoltarea durabilă a zonei Grup Local Pescăresc Calafat
Prioritatea
1
Prioritatea
2
Prioritatea
4
Prioritatea
3
• Valorificarea produselor pescărești și creșterea competitivității în zona Grupului
Obiectiv 1
• Dezvoltarea turismului din zona Grup Local Pescăresc Calafat Obiectiv 2
• Protejarea mediului și îmbunătățirea patrimoniului natural și arhitectonic Obiectiv 3
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
164
Măsuri
• Diversificarea activităților economice, creand locuri de munca pentru pescari
Obiectiv 4
• Funcționarea eficientă a Grupului, până în 2015 cel puțin
Obiectiv 5
OBIECTIV GENERAL:
Dezvoltarea durabilă a teritoriului Grup Local Pescăresc Calafat prin valorificarea, din punct
de vedere economic, social și de mediu a potențialului disponibil.
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
165
Măsura Descriere
Măsura 1 Consolidarea competitivității zonelor de pescuit și valorificarea produselor
pescăreşti
Măsura 2 Sprijinirea infrastructurii și serviciilor legate de turism, în beneficiul micilor
comunități pescărești si promovarea turismului
Măsura 3 Protejarea mediului în zonele de pescuit pentru menţinerea atractivităţii
acestuia precum şi protejarea şi îmbunătăţirea patrimoniului natural şi
arhitectonic
Măsura 4 Diversificarea activităţilor prin promovarea unor locuri de muncă multiple, în
afara sectorului pescuitului
Măsura 5 Funcționarea Grupului
În ceea ce privește sursele de informații utilizate pentru elaborarea Planului de
Dezvoltare Locala Integrată, acestea au fost ample, combinându-se date statistice cu
informații și studii relevante pentru zonă ce au facilitat întocmirea unor analize diagnostic și a
unei matrici SWOT reale, corecte și complete.
De asemenea, cu scopul identificării tuturor aspectelor semnificative necesare
întocmirii strategiei, în zona Calafat, s-au format grupuri de lucru care au reunit atât partenerii
publici și privați ai Grupului cât și actori locali reprezentativi din teritoriu. În cadrul grupurilor
de lucru organizate s-au stabilit, de comun acord, acțiunile și prioritatile de dezvoltare ale
zonei prin luarea în discutie a problemelor, riscurilor, oportunităților și perspectivelor de
dezvoltare ale teritoriului Grupului Local Pescăresc „Calafat”, ținându-se, totodată, cont
de direcțiile de dezvoltare trasate prin intermediul strategiilor de dezvoltare județene și
regionale.
În concluzie, Grupul Local Pescăresc „Calafat” și-a prioritizat domeniile viitoare de
acțiune cu scopul de a sprijini și acoperi toate aspectele care se manifestă în teritoriu,
implicând personalul FLAG într-un proces de dezvoltare integrator și cu caracter de durată.
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
166
Relația dintre priorități, obiective și măsuri este ilustrată în continuare.
PRIORITĂȚI OBIECTIVE MĂSURI
Obse
Dezvoltarea durabilă a zonei Grup
Local Pescăresc Calafat
Protecția mediului din zona Grupului
Crearea de locuri de munca pt
pescari
Valorificarea produselor pescărești și creșterea competitivității în zona Grupului
Diversificarea activităților și crearea de noi locuri
de muncă
Protejarea mediului și îmbunătățirea
patrimoniului natural și arhitectonic
Dezvoltarea turismului în zona Grupului
Măsura 1 - Valorificarea
produselor pescărești și
competitivitate
Măsura 2 - Turism
Măsura 3 - Protejarea mediului
Măsura 4 - Diversificare
Funcționarea eficientă a Grupului, până în 2015 cel puțin
Măsura 5 - Funcționarea
Grupului
Funcționarea corectă a Grupului
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
167
Observații ale schemei PRIORITĂȚI- OBIECTIVE- MĂSURI:
Pentru fiecare dintre măsurile 1-5 s-a intocmit, conform specificațiilor din ghid,
câte o fișă ce cuprinde:
obiectivele specifice;
argumentarea includerii respectivei măsuri în strategie;
domeniul de acțiune al măsurii;
complementaritatea și delimitarea măsurii cu alte proiecte/ programe;
beneficiarii țintă;
integrarea sustenabilității mediului;
integrarea inovării;
resursele și distribuirea lor;
rezultatele și beneficiile asteptate;
Peste 51% din fondurile cu care va fi subvenționată strategia vor fi îndreptate
spre operațiunile private.
Procentul de finanțare nerambursabilă a măsurilor identificate va respecta
prevederile AM POP de acordare a ajutorului, așa cum au fost acestea
specificate în Anexa 9 a Ghidului Solicitantului.
Pentru proiectele depuse în cadrul strategiei, a căror valoare eligibilă
nerambursabilă va fi mai mare de 300.000 de euro, Grupul va solicita acordul
DGP-AM POP.
Cu excepția măsurilor prezentate în cadrul schemei, Grupul Local Pescăresc
Calafat va iniția acțiuni privind “promovarea cooperării interregionale și
transnaționale, între actorii zonelor pescărești, în principal prin cele mai bune
practici de conectare la rețea și diseminare”. Aceste acțiuni vor fi finanțate în
cadrul Acțiunii 2 a Măsurii POP 4.1, „Sprijin pentru cooperare”.
În continuare sunt prezentate fișele măsurilor identificate ca fiind prioritare în
zona Grupului Local Pescăresc „Calafat”.
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
168
Măsura 1
Consolidarea competitivității zonelor de pescuit și valorificarea produselor
pescărești
(1) Obiective specifice
Obiectivele specifice ce vor fi atinse odată cu implementarea măsurii 1 în cadrul
teritoriului Grupului Local Pescăresc „Calafat” sunt următoarele:
Consolidarea competitivității la nivelul Grupului Local Pescăresc Calafat;
Valorificarea produselor pescărești la nivel Grupului Local Pescăresc Calafat;
Obiectivele specifice enumerate anterior respectă principiile SMART, după cum
este demonstrat în continuare:
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
169
Obiectivele specifice propuse a se atinge prin implementarea măsurii 1 în zona
Grupului Local Pescăresc „Calafat” permit atingerea viziunii globale și a obiectivului
general identificate anterior.
(2) Argumentare
Măsura 1, prin acțiunile sale, așa cum sunt acestea detaliate în continuare,
aduce o mare valoare adăugată în zona Grupului Local Pescăresc „Calafat”, având o
contribuție însemnată în fundamentarea planului de dezvoltare locală integrată propus.
Ea contribuie, de asemenea, la atingerea obiectivelor și viziunii globale, ceea ce
demonstrează, încă o dată, coerența internă a strategiei.
Specific
- consolidarea competitivității la nivelul Grupului
- valorificarea produselor pescărești la nivelul Grupului
Măsurabil
Consolidarea competitivității și valorificarea produselor pescărești la nivel Grupului prin implementarea, până in 2015
a cel puțin 6 proiecte în domeniul vizat de măsura 1.
Abordabil
Având în vedere scopul propus, obiectivul se poate realiza.
Realist
Având în vedere potențialul zonei Grup Local Pescăresc Calafat, obiectivul este realist.
Încadrat în timp
Obiectivul se va implementa în perioada 2012-2015.
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
170
Așadar, introducerea măsurii 1 în cadrul strategiei integrate de dezvoltare locală
se face necesară și oportună în contextul economic și social actual al zonei, după cum
s-a justificat în continuare:
Grupul Local Pescăresc „Calafat” are un potențial pescăresc deosebit (așa
cum a fost descris acesta în prezentarea teritoriului) ce poate fi valorificat prin
accesarea măsurii 1;
Consolidarea competitivității din zona Grupului Local Pescăresc „Calafat”
precum și valorificarea produselor pescărești din acest teritoriu va avea un
impact pozitiv la nivelul comunităților pescărești locale;
La nivelul teritoriului Grupului Local Pescăresc „Calafat” analizat există
produse pescărești de înaltă calitate care nu sunt încă suficient valorificate și
consumate la nivel local, situație ce poate fi remediată prin accesarea măsurii 1.
Logica ce fundamentează introducerea măsurii 1 în cadrul strategiei Grupului
Local Pescăresc Calafat derivă din numeroasele consultări realizate la nivel teritorial
precum și din date statistice, calitative și cantitative, obținute oficial.
(3) Domeniul de acţiune
În urma consultării documentelor naționale și europene relevante pentru POP, a
fost stabilit domeniul de acțiune pentru măsura 1, asigurându-se, totodată, coerența și
eligibilitatea acțiunile propuse.
În acest sens, sunt prezentate, în continuare, atât domeniul cât și gama de
acțiuni propuse a se implementa în cadrul măsurii 1.
• Consolidarea competitivității și valorificarea produselor pescărești în zona Grupului Local Pescăresc "Calafat"
Domeniul de acțiune
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
171
Gama de acțiuni
1. Investiții ce vor
contribui la
creșterea
competitivității în
zona Grupului
Local Pescăresc
Calafat
Activitati eligibile (lista indicativa):
- Reparare/reabilitare diguri
- Realizarea de lucrări (stăvilare și călugări)
- Construcția de incinte pentru adăpostirea ambarcațiunilor și de
ateliere de reparații și întreținere
- Imbunătățire/reabilitare căi de acces spre bazinele și locațiile de
pescuit
- Reabilitarea și retehnologizarea fermelor piscicole existente
- Realizarea de mijloace de crestere a competitivitatii produselor
locale
2. Investiții ce vor
contribui la
valorificarea
produselor
pescărești în zona
Grupului
- Realizarea unui punct de desfacere a pestelui si produselor
pescaresti;
- Achiziție mijloc transport colectare și distribuție capturi
pescărești
- Unitate micro pentru procesare și semipreparate peste
- Promovarea cu scop comercial, prin magazinele deja existente,
alimentatie publică, în centrele urbane si prin pescăriile nou
înființate.
- Microunități - centre de primă preluare, depozitare, sortare și
ambalare
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
172
Ce tipuri de proiecte vor fi implementate?
- Proiecte care ajuta la valorificarea zonelor de pescuit: indiguiri, cai de acces,
amenajare bazine;
- Infiintarea sau imbunatatirea de mijloace de valorificare a produselor locale:
afumatori, camere frigorifice, metode de semi-procesare etc.;
- Infiintarea de pescarii.
- Promovarea produselor cu scopul creșterii notorietății: festivaluri, cărți de bucate
și alte tipuri de promovare locală: presa, mass-media etc., centre de informare;
- Promovarea cu scop comercial, prin magazinele deja existente in centrele
urbane si prin pescariile nou infiintate.
- Promovarea produselor locale (de acvacultura si procesate) catre unitatile
comerciale din orasele incluse in Grup și din Craiova, in scopuri comerciale;
4) Complementaritate şi delimitare
Pentru evitarea dublei finanțări și, totodată, pentru asigurarea unei delimitări
clare în ceea ce privește acordarea de ajutoare financiare nerambursabile, întocmirea
măsurii 1 a avut în vedere Art. 54 a Regulamentului CE 1198/2006 conform căruia
operaţiunile finanţate prin strategie nu pot primi asistență din partea altui instrument
financiar comunitar.
Atenție! Cheltuielile cofinanţate de măsura
1 nu primesc asistenţă din partea altui
instrument financiar comunitar! (în
conformitate cu art. 54 din Reg. CE
1198/2006)
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
173
Complementaritatea măsurii 1 cu alte inițiative comunitare este prezentată în
continuare, după cum urmează:
4.1. Complementaritate internă cu alte inițiative din cadrul strategiei și FEP
Complementaritate interna cu măsura 3.4. Dezvoltarea de noi piețe și
campanii de promovare;
Măsura 1 este complementară cu măsura 3.4. POP – Dezvoltarea de noi piețe
și campanii de promovare întrucât ambele intrumente financiare permit valorificarea
produselor pescărești. Cele doua linii de finanțare nu sunt însă identice deoarece
măsura 1 cuprinde doar acţiuni de promovare a produselor pescărești pe plan
local spre deosebire de măsura 3.4. POP care finanţează realizarea de campanii de
promovare la nivel regional, naţional sau transnaţional.
4.2. Complementaritate externă cu alte programe și inițiative naționale sau
comunitare
Nu e cazul.
(5) Beneficiari ţintă
Beneficiarii eligibili în cadrul măsurii 1 sunt următorii:
1. Din sectorul privat - Pescari, asociatii de pescari;
- Organizatii de producatori
- ONG-uri,
- IMM-uri și întreprinderile mari;
- Persoane fizice autorizate, Întreprinderi Individuale,
Întreprinderi Familiale
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
174
2. Din sectorul public
(pentru proiecte
negeneratoare de profit)
- Primariile si consiliile locale din FLAG;
- Consiliul Judetean si Prefectura;
- ANPA
Parteneriate public- private
(6) Integrarea sustenabilităţii mediului
Sustenabilitatea ambientală are o importanță considerabilă la nivelul Grupului
Local Pescăresc „Calafat” întrucât protejarea mediului va avea un efect pozitiv asupra
tuturor acțiunilor propuse în cadrul strategiei.
Din acest motiv, planul de dezvoltare locală integrată a Grupului Local
Pescăresc „Calafat” s-a realizat cu respectarea Politicii UE privind Durabilitatea
Mediului cât și a Strategiei Europene de Dezvoltare Durabilă. Prin urmare,
implementarea măsurii 1 se va face cu integrarea sustenabilității mediului, după cum s-
a justificat în continuare:
Investițiile ce vor contribui la creșterea competitivității în zona Grupului se
vor implementa cu respectarea condițiilor de protecție a mediului impuse
la nivel european și național;
Investițiile ce vor contribui la valorificarea produselor pescărești din zona
Grupului se vor implementa, de asemenea, cu respectarea condițiilor de
protecție a mediului impuse la nivel european și național;
Prin urmare, măsura 1 propusă respectă condițiile impuse la nivel european de
sustenabilitate și durabilitate a mediului.
(7) Integrarea Inovării
Întrucât stimularea inovării este unul dintre principiile fundamentale ale Axei 4 din
FEP şi una din priorităţile UE stabilite în cadrul strategiei Europa 2020, măsura 1 și-a
propus să integreze acțiuni inovative care să aducă valoare adăugată în zona Grupului
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
175
Local Pescăresc „Calafat”. Având în vedere aceste considerente, la evaluarea
proiectelor depuse în cadrul măsurii 1 se va acorda prioritate următoarelor componente
inovative:
- implementarea de inovatii in ceea ce priveste modalitatile de promovare a a
produselor,
- implementarea de metode inovatoare de creștere a competitivității zonei de pescuit, in
comparatie cu alte zone pescaresti din lunca Dunarii;
- adoptarea unei maniere inovatoare de implicare a beneficiarului în proiect;
- auto-susținere a proiectului prin modalități inovative;
- inovație în relaționarea proiectului cu alte iniţiative prin POP si nu numai.
(8) Resursele şi distribuirea lor
Bugetul alocat măsurii 1 este prezentat în continuare, în valori absolute și
relative, conform mențiunilor AM-POP:
În termeni monetari, măsura 1 deține o finanțare nerambursabilă de
520.000,00 euro ;
Ca proporție din resursele totale ale Grupului, bugetul alocat măsurii 1
reprezintă 24,79% din resursele financiare nerambursabile totale alocate
prin strategie;
(9) Rezultate şi beneficii estimate
Rezultatele și a beneficiile propuse a se obține în urma implementării măsurii 1 în
cadrul zonei Grupului Local Pescăresc „Calafat” au avut în vedere identificarea unor
indicatori corespunzători de performanţă raportați la obiectivele cuantificabile (SMART)
prezentate în secţiunea anterioară. De asemenea, rezultatele estimate au fost ierarhizate
în funcţie de efectele obţinute și conform recomandărilor AM- POP, după cum sunt
prezentate ele în continuare:
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
176
INDICATORI
REZULTAT
CANTITATIV
1. Numar de beneficiari: 6, din care 1 apartine
sectorului public si 5 apartin sectorului privat;
2. Numar de proiecte indreptate spre
consolidarea competitivitatii: 2
3. Numar de proiecte indreptate spre
valorificarea produselor locale: 3
4. Numar de proiecte pentru promovare: 1
5. Numar de pescarii nou infiintate: 1
6. Numar de proiecte de investitii in semi-
procesare, depozitare etc.: 1
7. Numar de locuri de munca create: cel putin
doua locuri de munca pentru fiecare proiect
generator de profit: aproximativ 15
CALITATIV
1. Creșterea consumului de pește la nivelul
teritoriului Grupului Local Pescăresc Calafat;
2. Cresterea calitatii produselor si semi-
produselor locale si diversificarea ofertei
acestora.
IMPACT
1.Creșterea notorietății produselor pescărești
locale;
2.Diminuarea somajului.
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
177
Măsura 2
Sprijinirea infrastructurii și serviciilor legate de turism, în beneficiul micilor
comunități pescărești si promovarea turismului;
(1) Obiective specifice
Obiectivele specifice ce vor fi atinse odată cu implementarea măsurii 2 în cadrul
teritoriului Grupului Local Pescăresc „Calafat” sunt următoarele:
Sprijinirea infrastructurii și a serviciilor legate de turism din zona Grupului, în
beneficiul micilor comunități pescărești din cadrul teritoriului FLAG analizat;
Promovarea ecoturismului;
Obiectivele specifice enumerate anterior respectă principiile SMART, după cum
este demonstrat în continuare:
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
178
Obiectivele specifice propuse a se atinge prin implementarea măsurii 2 în zona
Grupului Local Pescăresc „Calafat” permit atingerea viziunii globale și a obiectivului
general identificate anterior.
(2) Argumentare
Măsura 2, prin acțiunile sale, așa cum sunt acestea detaliate în continuare,
aduce o mare valoare adăugată în zona Grupului Local Pescăresc „Calafat”, având o
contribuție însemnată în fundamentarea planului de dezvoltare locală integrată propus.
Ea contribuie, de asemenea, la atingerea obiectivelor și viziunii globale, ceea ce
demonstrează, încă o dată, coerența internă a strategiei.
Specific
Sprijinirea infrastructurii și a serviciilor legate de turism din zona Grupului, în beneficiul micilor comunități pescărești din cadrul teritoriului FLAG
analizat;
Promovarea ecoturismului;
Măsurabil
Obiectivele specifice menționate mai sus se vor atinge prin implementarea, până în 2015 a cel puțin 8 proiecte în cadrul
măsurii 2.
Abordabil
Având în vedere scopul propus, obiectivul se poate realiza.
Realist
Având în vedere potențialul zonei Grup Local Pescăresc Calafat, obiectivul este realist.
Încadrat în timp
Obiectivul se va implementa în perioada 2012-2015.
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
179
Așadar, introducerea măsurii 2 în cadrul strategiei integrate de dezvoltare locală
se face necesară și oportună în contextul economic și social actual al zonei, după cum
s-a justificat în continuare:
La nivelul zonei Grup Local Pescăresc Calafat încă se mai păstrează obiceiuri
și tradiții pescărești specifice ce pot fi valorificate prin implementarea măsurii 2
în cadrul teritoriului analizat;
Grupul Local Pescăresc „Calafat” are un potențial pescăresc deosebit (așa
cum a fost descris acesta în prezentarea teritoriului) ce poate fi pus în valoare
prin accesarea măsurii 2;
Dezvoltarea turismului în zona Grupului va oferi actorilor locali din teritoriu
alternative ocupaționale viabile;
Infrastructura turistică din zona Grupului este dezvoltată insuficient- punct slab
ce poate fi remediat prin accesarea măsurii 2 propuse în cadrul strategiei;
Există cerere importantă și nesatisfăcută din partea unui număr mare de turisti
străini și români.
Logica ce fundamentează introducerea măsurii 2 în cadrul strategiei Grupului
Local Pescăresc Calafat derivă din numeroasele consultări realizate la nivel teritorial
precum și din date statistice, calitative și cantitative, obținute oficial.
(3) Domeniul de acţiune
În urma consultării documentelor naționale și europene relevante pentru POP, a
fost stabilit domeniul de acțiune pentru măsura 2, asigurându-se, totodată, coerența și
eligibilitatea acțiunile propuse.
În acest sens, sunt prezentate, în continuare, atât domeniul cât și gama de
acțiuni propuse a se implementa în cadrul măsurii 2.
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
180
Gama de acțiuni
1.Investiții în
elemente de
infrastructură si
servicii turistice în
zona Grupului;
Activitati eligibile (lista indicativa):
- Amenajarea unei baze materiale turistic-tradițională în zona
fermelor/bazinelor existente cu scopul atragerii de turiști (case
cu specific pescăresc)
- Realizarea de proiecte integrate pentru atragerea turiștilor:
cazare, masă, activități recreative relaționate cu pescuitul
1 unitate
- Înființarea de unități primire turistică (muzeu tradiții pescuit, etc)
1 unitate
- Înființarea de centre de închiriere/plimbare cu bărci, skijet, etc.
1 unitate
- Investiții de interes colectiv: realizarea de trasee de biciclete,
echitație, înființarea unui centru demonstrativ didactic pentru
elevi si tineri, etc.
1 unitate
2. Promovare
turistica si alte
tipuri de investiții
care va duce la
valorificarea
potențialului turistic
al zonei Grupului
- Realizarea unui centru de promovare turistică a zonei și de
puncte de informare turistică locale
2 unități
- Organizarea de târguri de pește si a unui festival anual,
traditional, (intinerant) al pestelui
2 evenimente
• Dezvoltarea turismului și ecoturismului în zona Grupului Local Pescăresc Calafat;
Domeniul de acțiune
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
181
Local Pescăresc
„Calafat”;
Ce tipuri de proiecte ce se pot implementa prin strategie?
- Realizarea unui complex turistic în zona apelor termale din Gighera și în
apropierea Dunării;
- Realizarea unui proiect integrat pentru atragerea turiștilor: cazare, masă,
activități recreative relaționate cu pescuitului;
- Proiecte de interes colectiv: rute de biciclete, posibilitate inchirierii de bărci,
realizarea de mici puncte de debarcare, tabere pt copii, centru de informare
turistica etc.;
- Promovarea turismului in interiorul FLAG şi la nivelul judeţului Dolj prin materiale
informative distribuite local, presa, mass -media etc.
4) Complementaritate şi delimitare
Pentru evitarea dublei finanțări și, totodată, pentru asigurarea unei delimitări
clare în ceea ce privește acordarea de ajutoare financiare nerambursabile, întocmirea
măsurii 2 a avut în vedere Art. 54 a Regulamentului CE 1198/2006 conform căruia
operaţiunile finanţate prin strategie nu pot primi asistență din partea altui instrument
financiar comunitar.
Atenție! Cheltuielile cofinanţate de măsura
2 nu primesc asistenţă din partea altui
instrument financiar comunitar! (în
conformitate cu art. 54 din Reg. CE
1198/2006)
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
182
Complementaritatea măsurii 2 cu alte inițiative comunitare este prezentată în
continuare, după cum urmează:
4.1. Complementaritate internă cu alte inițiative din cadrul strategiei și FEP
Nu e cazul.
4.2. Complementaritate externă cu alte programe și inițiative naționale sau
comunitare
Complementaritate externă cu Măsura 313, Programul Național pentru
Dezvoltare Rurală
Măsura 2 este complementară cu măsura 313 PNDR întrucât ambele linii
finanțează implementarea de acțiuni cu scopul dezvoltării sectorului turistic. Cele două
instrumente nu sunt, însă, identice deoarece măsura 313 PNDR nu finanțează
investițiile în turismul pescăresc. Prin urmare, cele doua măsuri analizate nu acordă
asistență financiară pentru aceeași tipologie de proiecte, așadar ele nu se suprapun.
Complementaritate externă cu Programul Operațional Regional, Axa 5, Domeniul
5.2. „Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru
valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice”
Măsura 2 este complementară cu Domeniul de Acțiune 5.2. POR întrucât
ambele instrumente financiare acordă sprijin investițiillor în turism. Pe Programul
Operațional de Pescuit, valoarea minimă a proiectului este de 700.000 lei pentru zona
urbană și respectiv de 6,4 milioane de lei pentru zona rurală. Așadar, pentru evitarea
dublei finanțări, măsura 2 va finanța doar acele proiecte ce vor avea o valoare de până
în 700.000 lei pentru zona urbană, respectiv de până în 6,4 milioane de lei în zona
rurală. Prin urmare, măsura 2 propusă nu se suprapune cu domeniul de Acțiune 5.2.
POR.
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
183
(5) Beneficiari ţintă
Beneficiarii eligibili în cadrul măsurii 2 sunt următorii:
1. Din sectorul privat - pescari, asociatii de pescari, organizatii de
producatori;
- Asociatii de turism si de mediu;
- IMM-uri și întreprinderile mari;
- Persoane fizice autorizate, Întreprinderi Individuale,
Întreprinderi Familiale;
2. Din sectorul public
(pentru proiecte negeneratoare de profit)
- Primariile si consiliile locale din FLAG;
- Consiliul Judetean si Prefectura
Parteneriate public- private
Grupul țintă vizat de această măsură este reprezentat fie de lucrători din sectorul
pescuitului, fie de persoane cu un loc de muncă legat de acest sector.
(6) Integrarea sustenabilităţii mediului
Sustenabilitatea ambientală are o importanță considerabilă la nivelul Grupului
Local Pescăresc „Calafat” întrucât protejarea mediului va avea un efect pozitiv asupra
tuturor acțiunilor propuse în cadrul strategiei.
Din acest motiv, planul de dezvoltare locală integrată a Grupului Local
Pescăresc „Calafat” s-a realizat cu respectarea Politicii UE privind Durabilitatea
Mediului cât și a Strategiei Europene de Dezvoltare Durabilă. Prin urmare,
implementarea măsurii 2 se va face cu integrarea sustenabilității mediului, după cum s-
a justificat în continuare:
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
184
Investițiile de sprijinire a micilor pescării și a serviciilor legate de turism vor
avea în vedere reglementările naționale și europene de protecție a
mediului;
Investițiile în elemente de infrastructură turistică vor fi „prietenoase cu
mediul”;
Restructurarea și redirecționarea activităților economice vor avea în
vedere, de asemenea, asigurarea sustenabilității ambientale;
Prin urmare, măsura 2 propusă respectă condițiile impuse la nivel european de
sustenabilitate și durabilitate a mediului.
(7) Integrarea Inovării
Întrucât stimularea inovării este unul dintre principiile fundamentale ale Axei 4 din
FEP şi una din priorităţile UE stabilite în cadrul strategiei Europa 2020, măsura 2 și-a
propus să integreze acțiuni inovative care să aducă valoare adăugată în zona Grupului
Local Pescăresc „Calafat”. Având în vedere aceste considerente, la evaluarea
proiectelor depuse în cadrul măsurii 2 se va acorda prioritate componentelor inovative,
precum metodelor inovative de promovare a turismului, de auto-susținere a proiectelor
și îndeosebi metodelor inovative de asigurare a facilităților unităților turistice: energie,
încălzire etc.
(8) Resursele şi distribuirea lor
Bugetul alocat măsurii 2 este prezentat în continuare, în valori absolute și
relative, conform mențiunilor AM-POP:
În termeni monetari, măsura 2 deține o finanțare nerambursabilă de
757.500,00 euro;
Ca proporție din resursele totale ale Grupului, bugetul alocat măsurii 2
reprezintă 36,11% din resursele financiare nerambursabile totale alocate
prin strategie;
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
185
(9) Rezultate şi beneficii estimate
Rezultatele și a beneficiile propuse a se obține în urma implementării măsurii 2 în
cadrul zonei Grupului Local Pescăresc „Calafat” au avut în vedere identificarea unor
indicatori corespunzători de performanţă raportați la obiectivele cuantificabile (SMART)
prezentate în secţiunea anterioară. De asemenea, rezultatele estimate au fost ierarhizate
în funcţie de efectele obţinute și conform recomandărilor AM- POP, după cum sunt
prezentate ele în continuare:
INDICATORI
REZULTAT
CANTITATIV
1. Număr de beneficiari direcţi: 8, din care 2 apartin sectorului public si 6 apartin sectorului privat;
2. Număr de proiecte cu scopul îmbunătăţirii infrastructurii şi a serviciilor de turism: 5
3. Număr de proiecte pentru promovare turistica: 3
4. Număr de locuri de munca create: 25 5. Număr de turişti anual: 300
CALITATIV 1. Creșterea cererii de servicii turistice odată cu
îmbunătăţirea ofertei
IMPACT
1.Creșterea popularităţii zonei FLAG ca
destinaţie turistică;
2.Diminuarea somajului;
3.Creşterea nivelului de trai al comunităţilor
pescăreşti odată cu creşterea veniturilor.
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
186
Măsura 3
Protejarea mediului în zonele de pescuit pentru menţinerea atractivităţii acestuia
precum şi protejarea şi îmbunătăţirea patrimoniului natural şi arhitectonic;
(1) Obiective specifice
Obiectivele specifice ce vor fi atinse odată cu implementarea măsurii 3 în cadrul
teritoriului Grupului Local Pescăresc „Calafat” sunt următoarele:
Protejarea mediului în zonele de pescuit ce aparțin Grupului Local Pescăresc
„Calafat”;
Protejarea și îmbunătățirea patrimoniului natural și arhitectonic de pe teritoriul
Grupului Local Pescăresc „Calafat”;
Obiectivele specifice enumerate anterior respectă principiile SMART, după cum
este demonstrat în continuare:
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
187
Obiectivele specifice propuse a se atinge prin implementarea măsurii 3 în zona
Grupului Local Pescăresc „Calafat” permit atingerea viziunii globale și a obiectivului
general identificate anterior.
(2) Argumentare
Măsura 3, prin acțiunile sale, așa cum sunt acestea detaliate în continuare,
aduce o mare valoare adăugată în zona Grupului Local Pescăresc „Calafat”, având o
contribuție însemnată în fundamentarea planului de dezvoltare locală integrată propus.
Ea contribuie, de asemenea, la atingerea obiectivelor și viziunii globale, ceea ce
demonstrează, încă o dată, coerența internă a strategiei.
Specific
- protejarea mediului în zonele de pescuit ce aparțin Grupului;
- protejarea și îmbunătățirea patrimoniului natural și arhitectonic de pe teritoriul Grupului;
Măsurabil
Protecția mediului și protejarea și îmbunătățirea patrimoniului natural și arhitectonic prin implementarea,
până în 2015 a cel puțin 6 proiecte în cadrul măsurii 3.
Abordabil
Având în vedere scopul propus, obiectivul se poate realiza.
Realist
Având în vedere potențialul zonei Grup Local Pescăresc Calafat, obiectivul este realist.
Încadrat în timp
Obiectivul se va implementa în perioada 2012-2015.
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
188
Așadar, introducerea măsurii 3 în cadrul strategiei integrate de dezvoltare locală
se face necesară și oportună în contextul economic și social actual al zonei, după cum
s-a justificat în continuare:
Patrimoniul natural și ahitectonic din zona Grupului Local Pescăresc Calafat
este unul deosebit și, prin urmare, implementarea măsurii 3 va dezvolta zona
FLAG în ansamblul ei;
Acțiunile de protecție a mediului vor avea un impact pozitiv la nivelul teritoriului
FLAG analizat întrucât ele promovează acțiuni de durată, sustenabile;
Logica ce fundamentează introducerea măsurii 3 în cadrul strategiei Grupului
Local Pescăresc Calafat derivă din numeroasele consultări realizate la nivel teritorial
precum și din date statistice, calitative și cantitative, obținute oficial.
(3) Domeniul de acţiune
În urma consultării documentelor naționale și europene relevante pentru POP, a
fost stabilit domeniul de acțiune pentru măsura 3, asigurându-se, totodată, coerența și
eligibilitatea acțiunile propuse.
În acest sens, sunt prezentate, în continuare, atât domeniul cât și gama de
acțiuni propuse a se implementa în cadrul măsurii 3.
• Protecția mediului în zona Grupului Local Pescăresc Calafat;
Domeniul de acțiune
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
189
Gama de acțiuni
Acțiuni pentru
protecția mediului în
zona Grupului
Local Pescăresc
„Calafat”
Activităţi eligibile (lista indicativa)
- Curăţare și taluzare a bazinelor, gârlelor de legătură cu
Dunărea, a bălților, în scopul creșterii atractivității lor, în scopul
protecției mediului și pescuitului
2 proiecte
- Amenajări în scopul favorizării habitatelor și reproducției
naturale a speciilor autohtone
2 proiecte
- Proiecte cu scopul prevenirii dezastrelor natural
1 laborator mobil de prevenire și combatere a poluării
Acțiuni de protejare
și îmbunătățire a
patrimoniului
natural și
arhitectonic de pe
teritoriului Grupului
- Reabilitare/curățare sau valorificare a elementelor de
patrimoniu natural și architectonic
1 proiect/obiectiv
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
190
4) Complementaritate şi delimitare
Pentru evitarea dublei finanțări și, totodată, pentru asigurarea unei delimitări
clare în ceea ce privește acordarea de ajutoare financiare nerambursabile, întocmirea
măsurii 3 a avut în vedere Art. 54 a Regulamentului CE 1198/2006 conform căruia
operaţiunile finanţate prin strategie nu pot primi asistență din partea altui instrument
financiar comunitar.
Complementaritatea măsurii 3 cu alte inițiative comunitare este prezentată în
continuare, după cum urmează:
4.1. Complementaritate internă cu alte inițiative din cadrul strategiei și FEP
Complementaritate internă cu măsura 3.2. POP „Protecția și dezvoltarea faunei
și florei acvatice”;
Măsura 3 propusă în cadrul strategiei este complementară cu măsura 3.2.
întrucât ambele linii de finanțare sprijină acțiunile de protecție a mediului. Măsura 3.2.
își propune construirea sau instalarea facilităților statice sau mobile destinate protecției
și dezvoltării faunei si florei acvatice, reabilitarea resurselor piscicole din apele
interioare, inclusiv a zonelor de reproducere și a rutelor de migrație pentru speciile
migratoare precum și protecția și îmbunătățirea mediilor în cadrul programului NATURA
Atenție! Cheltuielile cofinanţate de măsura
3 nu primesc asistenţă din partea altui
instrument financiar comunitar! (în
conformitate cu art. 54 din Reg. CE
1198/2006)
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
191
2000, dacă sunt legate de activități de pescuit. Măsura 3 din cadrul strategiei nu
dublează acțiunile propuse prin măsura 3.2., ci vine în completarea sa.
4.2. Complementaritate externă cu alte programe și inițiative naționale sau
comunitare
Complementaritate externă cu POS MEDIU, Axa prioritară 4, „Implementarea
sistemelor adecvate de management pentru protejarea naturii”, 4.1. Dezvoltarea
infrastructurii şi a planurilor de management în vederea protejării biodiversităţii şi
Natura 2000, categoria A. Elaborare / revizuire a planurilor, strategiilor şi a
măsurilor de management al ariilor naturale protejate şi alte activităţi conexe
(activităţi preliminare măsurilor concrete de investiţii sau conservare) Şi categoria
de activităţi C&D: Activităţi privind îmbunătăţirea şi menţinerea stării de
conservare favorabilă a speciilor şi habitatelor.
(5) Beneficiari ţintă
Beneficiarii eligibili în cadrul măsurii 3 sunt următorii:
Din sectorul privat - Asociatii de mediu;
- IMM-uri și întreprinderile mari;
- Persoane fizice autorizate, Întreprinderi Individuale,
Întreprinderi Familiale;
Din sectorul public
(pentru proiecte
negeneratoare de profit)
- Primariile si consiliile locale din FLAG;
- Consiliul Judetean si Prefectura;
- Agenția pentru Protecția Mediului
Parteneriate public- private
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
192
(6) Integrarea sustenabilităţii mediului
Sustenabilitatea ambientală are o importanță considerabilă la nivelul Grupului
Local Pescăresc „Calafat” întrucât protejarea mediului va avea un efect pozitiv asupra
tuturor acțiunilor propuse în cadrul strategiei.
Din acest motiv, planul de dezvoltare locală integrată a Grupului Local
Pescăresc „Calafat” s-a realizat cu respectarea Politicii UE privind Durabilitatea
Mediului cât și a Strategiei Europene de Dezvoltare Durabilă. Prin urmare,
implementarea măsurii 3 se va face cu integrarea sustenabilității mediului, după cum s-
a justificat în continuare:
Toate acțiunile propuse prin măsura 3 demonstrează, prin natura lor,
integrarea sustenabilității ambientale;
Prin urmare, măsura 3 propusă respectă condițiile impuse la nivel european de
sustenabilitate și durabilitate a mediului.
(7) Integrarea Inovării
Întrucât stimularea inovării este unul dintre principiile fundamentale ale Axei 4 din
FEP şi una din priorităţile UE stabilite în cadrul strategiei Europa 2020, măsura 3 și-a
propus să integreze acțiuni inovative care să aducă valoare adăugată în zona Grupului
Local Pescăresc „Calafat”. Având în vedere aceste considerente, la evaluarea
proiectelor depuse în cadrul măsurii 3 se va acorda prioritate următoarelor componente
inovative:
- implementarea de metode inovatoare de protejare a patrimoniul natural și arhitectonic;
- indentificare, utilizare, difuzare și comunicare a rezultatelor sau a bunelor practici ale
unui proiect prin modalități inovative;
- auto-susținere a proiectului prin modalități inovative;
- inovație în relaționarea proiectului cu alte iniţiative;
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
193
(8) Resursele şi distribuirea lor
Bugetul alocat măsurii 3 este prezentat în continuare, în valori absolute și
relative, conform mențiunilor AM-POP:
În termeni monetari, măsura 3 deține o finanțare nerambursabilă de
504.000,00 euro;
Ca proporție din resursele totale ale Grupului, bugetul alocat măsurii 3
reprezintă 24,02% din resursele financiare nerambursabile totale alocate
prin strategie;
(9) Rezultate şi beneficii estimate
Rezultatele și a beneficiile propuse a se obține în urma implementării măsurii 3 în
cadrul zonei Grupului Local Pescăresc „Calafat” au avut în vedere identificarea unor
indicatori corespunzători de performanţă raportați la obiectivele cuantificabile (SMART)
prezentate în secţiunea anterioară. De asemenea, rezultatele estimate au fost ierarhizate
în funcţie de efectele obţinute și conform recomandărilor AM- POP, după cum sunt
prezentate ele în continuare:
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
194
INDICATORI
REZULTAT
CANTITATIV
1. Număr de beneficiari direcţi: 6, din care 3 apartin sectorului public şi 3 apartin sectorului privat;
2. Număr de proiecte cu scopul protejării mediului: 5
3. Număr de proiecte pentru îmbunătăţirea patrimoniului: 1
4. Suprafaţa totală de intervenţie: 200km²
CALITATIV 1. Îmbunătățirea calității vieții speciilor de pești și
de plante acvatice de pe teritoriul Grupului;
IMPACT
1.Creșterea atractivității zonei Grup Local
Pescăresc „Calafat” şi a calităţii vieţii locuitorilor
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
195
Măsura 4
Diversificarea activităţilor prin promovarea unor locuri de muncă multiple, în
afara sectorului pescuitului;
(1) Obiective specifice
Obiectivele specifice ce vor fi atinse odată cu implementarea măsurii 4 în cadrul
teritoriului Grupului Local Pescăresc „Calafat” este următorul:
Diversificarea activităților economice din zona prin generarea unor locuri de
muncă multiple, în zona Grup Local Pescăresc „Calafat”, în afara sectorului
pescuitului.
Obiectivul specific enumerat anterior respectă principiile SMART, după cum este
demonstrat în continuare:
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
196
(2) Argumentare
Măsura 4, prin acțiunile sale, așa cum sunt acestea detaliate în continuare,
aduce o mare valoare adăugată în zona Grupului Local Pescăresc „Calafat”, având o
contribuție însemnată în fundamentarea planului de dezvoltare locală integrată propus.
Ea contribuie, de asemenea, la atingerea obiectivelor și viziunii globale, ceea ce
demonstrează, încă o dată, coerența internă a strategiei.
Așadar, introducerea măsurii 4 în cadrul strategiei integrate de dezvoltare locală
se face necesară și oportună în contextul economic și social actual al zonei, după cum
s-a justificat în continuare:
Schimbările legislative din ultima perioadă au făcut ca activitatea de pescuit să
devină dificil de practicat pentru unii pescari din zona Grupului Local
Specific
Diversificarea activităților economice din zona Grupului;
Măsurabil
Diversificarea activităților economice și promovarea unor locuri de muncă multiple prin implementarea, până în 2015 a
cel puțin 4 proiecte în cadrul măsurii 4.
Abordabil
Având în vedere scopul propus, obiectivul se poate realiza.
Realist
Având în vedere potențialul zonei Grup Local Pescăresc Calafat, obiectivul este realist.
Încadrat în timp
Obiectivul se va implementa în perioada 2012-2015.
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
197
Pescăresc „Calafat” din acest punct de vedere, accesarea măsurii 4 oferă
alternative ocupaționale viabile;
Întrucât activitatea de pescuit este una sezonieră, accesarea măsurii 4
reprezintă o soluție la problemele legate de pescuit apărute în perioada de
prohibiție sau pe timp de iarna;
Diverse studii europene și mondiale indică faptul că stocurile de pește riscă a fi
epuizate în următoarele decenii, drept pentru care este necesară propunerea de
soluții pentru menținerea ofertei globale de pește. Prin urmare, singura
alternativă viabilă o reprezintă realizarea de investiții în acvacultură, cândva un
domeniu foarte prosper în zona FLAG-ului.
Logica ce fundamentează introducerea măsurii 4 în cadrul strategiei Grupului
Local Pescăresc Calafat derivă din numeroasele consultări realizate la nivel teritorial
precum și din date statistice, calitative și cantitative, obținute oficial.
(3) Domeniul de acţiune
În urma consultării documentelor naționale și europene relevante pentru POP, a
fost stabilit domeniul de acțiune pentru măsura 4, asigurându-se, totodată, coerența și
eligibilitatea acțiunile propuse.
În acest sens, sunt prezentate, în continuare, atât domeniul cât și gama de
acțiuni propuse a se implementa în cadrul măsurii 4.
• Diversificarea activităților economice și crearea de noi locuri de muncă în zona Grupului Local Pescăresc Calafat;
Domeniul de acțiune
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
198
Gama de acțiuni
Realizarea de
investiții cu scopul
diversificării
activităților
economice și creării
de locuri de muncă
pentru pescari, în
afara sectorului
pescuitului;
Activităţi eligibile (lista indicativă)
- Realizarea de ateliere pentru construcția și reparația de
ambarcațiuni pescărești și de agrement
1 unitate
- Crearea de ateliere meșteșugărești de producție suveniruri,
artizanat, împletituri, prelucrare lemn, unelte și scule
pescărești, havuzuri pentru centre urbane și comerciale
2 unități
- Unitați servicii pentru populație
O unitate
Exemple de proiecte ce pot fi implementate prin strategie:
- Realizarea de investiții în domenii conexe pescuitului sau meșteșuguri locale:
împletituri de sălcii, realizarea de suveniruri pentru turiști, din scoici și
comercializarea lor, sau pentru alte servicii/activități identificate ca esențiale în
teritoriu;
4) Complementaritate şi delimitare
Atenție! Cheltuielile cofinanţate de măsura
4 nu primesc asistenţă din partea altui
instrument financiar comunitar! (în
conformitate cu art. 54 din Reg. CE
1198/2006)
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
199
Pentru evitarea dublei finanțări și, totodată, pentru asigurarea unei delimitări
clare în ceea ce privește acordarea de ajutoare financiare nerambursabile, întocmirea
măsurii 4 a avut în vedere Art. 54 a Regulamentului CE 1198/2006 conform căruia
operaţiunile finanţate prin strategie nu pot primi asistență din partea altui instrument
financiar comunitar.
Complementaritatea măsurii 4 cu alte inițiative comunitare este prezentată în
continuare, după cum urmează:
4.1. Complementaritate internă cu alte inițiative din cadrul strategiei și FEP
Nu e cazul.
4.2. Complementaritate externă cu alte programe și inițiative naționale sau
comunitare
Complementaritate externă cu POS DRU
Măsura 4 este complementară cu Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea
Resurselor Umane întrucât ambele linii de finanțare sprijină formarea în vederea
ocupării de noi locuri de muncă. Cele doua instrumente financiare nu se suprapun, însă,
deoarece POS DRU nu are în vedere investițiile în sectorul pescăresc.
(5) Beneficiari ţintă
Beneficiarii eligibili în cadrul măsurii 4 sunt următorii:
Beneficiari direcți:
3. Din sectorul privat - Grupuri, organizații de producători;
- Ferme de acvacultură
- Pescari;
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
200
- IMM-uri și întreprinderile mari;
- Persoane fizice autorizate, Întreprinderi Individuale,
Întreprinderi Familiale;
Beneficiari finali:
Grupul țintă vizat de această măsură este reprezentat fie de lucrători din sectorul
pescuitului, fie de persoane cu un loc de muncă legat de acest sector.
(6) Integrarea sustenabilităţii mediului
Sustenabilitatea ambientală are o importanță considerabilă la nivelul Grupului
Local Pescăresc „Calafat” întrucât protejarea mediului va avea un efect pozitiv asupra
tuturor acțiunilor propuse în cadrul strategiei.
Din acest motiv, planul de dezvoltare locală integrată a Grupului Local
Pescăresc „Calafat” s-a realizat cu respectarea Politicii UE privind Durabilitatea
Mediului cât și a Strategiei Europene de Dezvoltare Durabilă. Prin urmare,
implementarea măsurii 4 se va face cu integrarea sustenabilității mediului, după cum s-
a justificat în continuare:
Investițiile de diversificare a activităților economice vor respecta condițiile
de protecție a mediului;
Crearea de noi locuri de muncă, în afara sectorului de pescuit se va face
cu respectarea condiţiilor de mediu impuse la nivel naţional şi european;
Prin urmare, măsura 4 propusă respectă condițiile impuse la nivel european de
sustenabilitate și durabilitate a mediului.
(7) Integrarea Inovării
Întrucât stimularea inovării este unul dintre principiile fundamentale ale Axei 4 din
FEP şi una din priorităţile UE stabilite în cadrul strategiei Europa 2020, măsura 4 și-a
propus să integreze acțiuni inovative care să aducă valoare adăugată în zona Grupului
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
201
Local Pescăresc „Calafat”. Având în vedere aceste considerente, la evaluarea
proiectelor depuse în cadrul măsurii 4 se va acorda prioritate următoarelor componente
inovative:
- crearea unor locuri noi de muncă, inovatoare și sustenabile;
- atragerea, într-o manieră inovatoare, a resurselor în cadrul unui proiect;
- inovație în relaționarea proiectului cu alte iniţiative;
(8) Resursele şi distribuirea lor
Bugetul alocat măsurii 4 este prezentat în continuare, în valori absolute și
relative, conform mențiunilor AM-POP:
În termeni monetari, măsura 4 deține o finanțare nerambursabilă de
125.700,00 euro;
Ca proporție din resursele totale ale Grupului, bugetul alocat măsurii 4
reprezintă 5,99% din resursele financiare nerambursabile totale alocate
prin strategie;
(9) Rezultate şi beneficii estimate
Rezultatele și a beneficiile propuse a se obține în urma implementării măsurii 4 în
cadrul zonei Grupului Local Pescăresc „Calafat” au avut în vedere identificarea unor
indicatori corespunzători de performanţă raportați la obiectivele cuantificabile (SMART)
prezentate în secţiunea anterioară. De asemenea, rezultatele estimate au fost ierarhizate
în funcţie de efectele obţinute și conform recomandărilor AM- POP, după cum sunt
prezentate ele în continuare:
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
202
INDICATORI
REZULTAT
CANTITATIV
1. Număr de beneficiari direcţi: 4; 2. Număr de proiecte cu scopul realizării de
locuri de muncă: 4 3. Număr de locuri de muncă create
pentru pescari, în afara sectorului: 10 4. Număr de investiţii în reamenajarea
bazinelor de acvacultură, în scopul creării de locuri de muncă: 2
CALITATIV
1. Îmbunătățirea calității vieții pescarilor din
zona Grupului;
2. Creșterea gradului de ocupare în domenii
complementare pescuitului;
IMPACT
1. Combaterea șomajului și crearea de noi
locuri de muncă în zona Grup Local
Pescăresc „Calafat”;
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
203
Măsura 5
Funcționarea Grupului Local Pescăresc „Calafat”
(1) Obiective specifice
Obiectivele specifice ce vor fi atinse odată cu implementarea măsurii 5 în cadrul
teritoriului Grupului Local Pescăresc „Calafat” sunt următoarele:
Funcționarea Grupului;
Implementarea în bune condiții a planului de dezvoltare locală integrată;
Obiectivele specifice enumerate anterior respectă principiile SMART, după cum
este demonstrat în continuare:
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
204
Obiectivele specifice propuse a se atinge prin implementarea măsurii 5 în zona
Grupului Local Pescăresc „Calafat” permit atingerea viziunii globale și a obiectivului
general identificate anterior.
(2) Argumentare
Măsura 5, prin acțiunile sale, așa cum sunt acestea detaliate în continuare,
aduce o mare valoare adăugată în zona Grupului Local Pescăresc „Calafat”, având o
contribuție însemnată în fundamentarea planului de dezvoltare locală integrată propus.
Specific
- Funcționarea Grupului;
- Implementarea în bune condiții a planului de dezvoltare locală integrată;
Măsurabil
Funcționarea Grupului și implementarea în bune condiții a planului de dezvoltare locală integrată, prin contractarea,
până în 2015, a cel puțin 3 experți interni și externi Grupului.
Abordabil
Având în vedere scopul propus, obiectivul se poate realiza.
Realist
Având în vedere potențialul zonei Grup Local Pescăresc Calafat, obiectivul este realist.
Încadrat în timp
Obiectivul se va implementa în perioada 2012-2015.
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
205
Ea contribuie, de asemenea, la atingerea obiectivelor și viziunii globale, ceea ce
demonstrează, încă o dată, coerența internă a strategiei.
Așadar, introducerea măsurii 5 în cadrul strategiei integrate de dezvoltare locală
se face necesară și oportună în contextul economic și social actual al zonei, după cum
s-a justificat în continuare:
Măsura 5 va acoperi costurile de funcționare ale Grupului Local Pescăresc
Calafat ce vor surveni la implementarea măsurilor 1-4 propuse prin strategie, ca
de exemplu: contractarea angajaților și experților Grupului, închiriere și
întreținere sediu, achiziție de consumabile, plata utilităților etc.;
Implementarea măsurii 5 va permite, așadar, asigurarea unor condiții de lucru
corespunzătoare, necesare în derularea activităților propuse prin strategie.
Logica ce fundamentează introducerea măsurii 5 în cadrul strategiei Grupului
Local Pescăresc „Calafat” derivă din numeroasele consultări realizate la nivel teritorial
precum și din date statistice, calitative și cantitative, obținute oficial.
(3) Domeniul de acţiune
În urma consultării documentelor naționale și europene relevante pentru POP, a
fost stabilit domeniul de acțiune pentru măsura 5, asigurându-se, totodată, coerența și
eligibilitatea acțiunile propuse.
În acest sens, sunt prezentate, în continuare, atât domeniul cât și gama de
acțiuni propuse a se implementa în cadrul măsurii 5.
• Funcționarea corectă și eficientă a Grupului Local Pescăresc „Calafat”;
Domeniul de acțiune
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
206
4) Complementaritate şi delimitare
Pentru evitarea dublei finanțări și, totodată, pentru asigurarea unei delimitări
clare în ceea ce privește acordarea de ajutoare financiare nerambursabile, întocmirea
măsurii 5 a avut în vedere Art. 54 a Regulamentului CE 1198/2006 conform căruia
operaţiunile finanţate prin strategie nu pot primi asistență din partea altui instrument
financiar comunitar.
Complementaritatea măsurii 5 cu alte inițiative comunitare este prezentată în
continuare, după cum urmează:
4.1. Complementaritate internă cu alte inițiative din cadrul strategiei și FEP
• Asigurarea cheltuielilor necesare funcționării corecte a Grupului Local Pescăresc „Calafat”;
Gama de acțiuni
Atenție! Cheltuielile cofinanţate de măsura
5 nu primesc asistenţă din partea altui
instrument financiar comunitar! (în
conformitate cu art. 54 din Reg. CE
1198/2006)
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
207
Nu e cazul.
4.2. Complementaritate externă cu alte programe și inițiative naționale sau
comunitare
Complementaritate externă cu măsura 431.2, Programul Național de Dezvoltare
Rurală;
Măsura 5 este complementară cu măsura 431.2, PNDR întrucât ambele linii de
finanțare acoperă costurile de funcționare ale unui grup local. Cele două instrumente
financiare nu se suprapun, însă, deoarece măsura 5 finantează costurile unui grup local
de pescuit (în speță Grupul Local Pescăresc „Calafat”) în timp ce măsura 431.2,
PNDR sprijină funcționarea grupurilor de acțiune locale constituite pentru dezvoltarea
unei zone rurale.
(5) Beneficiari ţintă
Beneficiariul eligibil pentru măsura 5 este Grupul Local Pescăresc „Calafat”.
(6) Integrarea sustenabilităţii mediului
Sustenabilitatea ambientală are o importanță considerabilă la nivelul Grupului
Local Pescăresc „Calafat” întrucât protejarea mediului va avea un efect pozitiv asupra
tuturor acțiunilor propuse în cadrul strategiei.
Din acest motiv, planul de dezvoltare locală integrată a Grupului Local
Pescăresc „Calafat” s-a realizat cu respectarea Politicii UE privind Durabilitatea
Mediului cât și a Strategiei Europene de Dezvoltare Durabilă. Prin urmare,
implementarea măsurii 5 se va face cu integrarea sustenabilității mediului, după cum s-
a justificat în continuare:
Acțiunile propuse a se implementa prin intermediul măsurii 5 vor avea în
vedere respectarea condițiilor de protecție a mediului;
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
208
Funcționarea Grupului Local Pescăresc „Calafat” se va realiza cu
respectarea normelor de mediu impuse la nivel național și european;
Prin urmare, măsura 5 propusă respectă condițiile impuse la nivel european de
sustenabilitate și durabilitate a mediului.
(7) Integrarea Inovării
Întrucât stimularea inovării este unul dintre principiile fundamentale ale Axei 4 din
FEP şi una din priorităţile UE stabilite în cadrul strategiei Europa 2020, măsura 5 și-a
propus să integreze acțiuni inovative care să aducă valoare adăugată în zona Grupului
Local Pescăresc „Calafat”. Având în vedere aceste considerente, la evaluarea
proiectelor depuse în cadrul măsurii 5 se va acorda prioritate următoarelor componente
inovative:
- adoptarea unei maniere inovatoare în dezvoltarea proiectelor propuse;
- atragerea, într-o manieră inovatoare, a resurselor în cadrul unui proiect;
(8) Resursele şi distribuirea lor
Bugetul alocat măsurii 5 este prezentat în continuare, în valori absolute și
relative, conform mențiunilor AM-POP:
În termeni monetari, măsura 5 deține o finanțare nerambursabilă de
190.720,00 euro;
Ca proporție din resursele totale ale Grupului, bugetul alocat măsurii 5
reprezintă 9,09% din resursele financiare nerambursabile totale alocate
prin strategie;
(9) Rezultate şi beneficii estimate
Rezultatele și a beneficiile propuse a se obține în urma implementării măsurii 5 în
cadrul zonei Grupului Local Pescăresc „Calafat” au avut în vedere identificarea unor
indicatori corespunzători de performanţă raportați la obiectivele cuantificabile (SMART)
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
209
prezentate în secţiunea anterioară. De asemenea, rezultatele estimate au fost ierarhizate
în funcţie de efectele obţinute și conform recomandărilor AM- POP, după cum sunt
prezentate ele în continuare:
INDICATORI
REZULTAT
CANTITATIV
Funcționarea eficientă a Grupului Local Pescăresc „Calafat” pe perioada celor circa 4 ani de implementare, prin contractarea a cel puțin 3 experți interni și externi Grupului;
CALITATIV
Implementarea corectă și eficientă a planului de dezvoltare locală integrată propus;
IMPACT
Dezvoltarea teritoriului aferent Grupului Local Pescăresc „Calafat” prin evaluare, selectare și monitorizarea de proiecte adecvate zonei;
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
210
În continuare vor fi prezentate fișele fiecărei măsuri descrise anterior, în parte:
(11) Fişa Standard a Măsurii (model indicativ/ nr. maxim de cuvinte / fişă: 500)
MĂSURA 1 Consolidarea competitivității zonelor de pescuit și valorificarea produselor pescărești
Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei
Obiective
Consolidarea competitivității la nivelul Grupului Local Pescăresc Calafat;
Valorificarea produselor pescărești la nivel Grupului Local Pescăresc Calafat;
Raportul cu strategia de dezvoltare- miza interventiei Măsura 1 are o importanţă majoră în implementarea strategiei de dezvoltare a teritoriului Grup Local Pescăresc Calafat întrucat, prin obiectivele şi acţiunile propuse, ea va permite creşterea
nivelului de trai a locuitorilor, pe seama acestei activităţi .
Domeniul de acţiune
Consolidarea competitivității și valorificarea produselor pescărești în zona Grupului Local Pescăresc Calafat
Complementaritate şi delimitare Complementaritate internă
Măsura 3.4. POP Complementaritate externă
Nu este cazul.
Beneficiarii ţintă (tipuri): - Publici (va fi precizat: comune,
asociaţii de comune, instituţii publice, altele) - Privaţi (va fi precizat: asociaţii,
pescari, persoane fizice, întreprinderi şi industrii mici şi mijlocii, comerţ, ONG-uri, etc.)
Beneficiari privati:
- Pescari, asociatii de pescari;
- Organizatii de producatori
- ONG-uri,
- IMM-uri și întreprinderile mari;
- Persoane fizice autorizate, Întreprinderi Individuale, Întreprinderi Familiale;
Beneficiari publici:
- Primariile si consiliile locale din FLAG;
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
211
- Consiliul Judetean si Prefectura;
- ANPA
Parteneriate public-private
Criterii orientative de selecţie 1. Proiectul este sustenabil, având caracter de durata. 2. Proiectul are un impact minim asupra mediului. 3. Prin proiect se creează noi locuri de muncă. 4. Proiectul este inovativ. 5. Proiectul se adresează tinerilor sau femeilor.
Tipuri de acţiuni (exemple) • Investiții ce vor contribui la creșterea competitivității în zona Grupului Local Pescăresc
Calafat; • Investiții ce vor contribui la valorificarea produselor pescărești în zona Grupului;
Alocare POP 520.000 Euro
Cofinanţare /contribuţie beneficiari (%)
- Grupa 1- 0% pentru proiectele de interes colectiv cu beneficiar colectiv și acces public la
rezultatele operațiunii; - Grupa 2- 25% pentru proiectele de interes individual a căror valoare eligibilă este de
până la 100.000 euro; - Grupa 3- 40% pentru proiectele de interes individual a căror valoare eligibilă este de
peste 100.000 euro.
Rezultate şi beneficii estimate 1. Numar de beneficiari: 6, din care 1 apartine sectorului public si 5 apartin sectorului
privat;
2. Numar de proiecte indreptate spre consolidarea competitivitatii: 2
3. Numar de proiecte indreptate spre valorificarea produselor locale: 3
4. Numar de proiecte pentru promovare: 1
5. Numar de pescarii nou infiintate: 1
6. Numar de proiecte de investitii in semi-procesare, depozitare etc.: 1
7. Numar de locuri de munca create: cel putin doua locuri de munca pentru fiecare
proiect generator de profit: aproximativ 15
8. Creșterea consumului de pește la nivelul teritoriului Grupului Local Pescăresc Calafat;
9. Cresterea calitatii produselor si semi-produselor locale si diversificarea ofertei acestora.
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
212
10. 1.Creșterea notorietății produselor pescărești locale;
11. 2.Diminuarea somajului.
Nr. de proiecte estimate
Cost total estimat (€) Estimarea costului total pe măsură (€)
Contribuţia POP – măsură (€)
Contribuţia privată (€)
1 160,000.00 160,000.00 160,000.00 0.00
4 90,000.00 360,000.00 270,000.00 90,000.00
1 150,000.00 150,000.00 90,000.00 60,000.00
6 670,000.00 520,000.00 150,000.00
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
213
(11) Fişa Standard a Măsurii (model indicativ/ nr. maxim de cuvinte / fişă: 500)
MĂSURA 2 Sprijinirea infrastructurii și serviciilor legate de turism, în beneficiul micilor comunități pescărești si promovarea turismului
Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei
Obiective
Sprijinirea infrastructurii și a serviciilor legate de turism din zona Grupului, în beneficiul micilor comunități pescărești din cadrul teritoriului FLAG analizat;
Promovarea ecoturismului;
Raportul cu strategia de dezvoltare- miza interventiei Măsura 2 este foarte important a fi implementata in zona Calafat, deoarece are scopul de a
ajuta la dezvoltarea turismului local, sector pretabil acestei zone Dunărene ce va sprijini crearea de locuri de muncă.
Domeniul de acţiune
Dezvoltarea turismului și ecoturismului în zona Grupului Local Pescăresc Calafat;
Complementaritate şi delimitare Complementaritate internă Nu este cazul. Complementaritate externă
Măsura 313, PNDR; POR, Axa 5, Domeniul 5.2;
Beneficiarii ţintă (tipuri): - Publici (va fi precizat: comune,
asociaţii de comune, instituţii publice, altele) - Privaţi (va fi precizat: asociaţii,
pescari, persoane fizice, întreprinderi şi industrii mici şi mijlocii, comerţ, ONG-uri, etc.)
Beneficiari privati:
- pescari, asociatii de pescari, organizatii de producatori; - Asociatii de turism si de mediu; - IMM-uri și întreprinderile mari; - Persoane fizice autorizate, Întreprinderi Individuale, Întreprinderi Familiale;
Beneficiari publici:
- Primariile si consiliile locale din FLAG; - Consiliul Judetean si Prefectura;
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
214
Parteneriate public-private
Criterii orientative de selecţie 1. Proiectul este sustenabil, având caracter de durată. 2. Proiectul are un impact minim asupra mediului. 3. Prin proiect se creează noi locuri de muncă. 4. Proiectul este inovativ. 5. Proiectul se adresează tinerilor sau femeilor.
Tipuri de acţiuni (exemple) 1. Investiții în elemente de infrastructură si servicii turistice în zona Grupului;
2. Promovare turistica si alte tipuri de investiții care va duce la valorificarea potențialului turistic al zonei Grupului Local Pescăresc „Calafat”;
Alocare POP 757.500 Euro
Cofinanţare /contribuţie beneficiari (%)
- 0% pentru proiectele de interes colectiv cu beneficiar colectiv și acces public la rezultatele operațiunii;
- 25% pentru proiectele de interes individual a căror valoare eligibilă este de până la 100.000 euro;
- 40% pentru proiectele de interes individual a căror valoare eligibilă este de peste 100.000 euro.
Rezultate şi beneficii estimate 1. Număr de beneficiari direcţi: 8, 2. din care 2 apartin sectorului public si 3. 6 apartin sectorului privat; 4. Număr de proiecte cu scopul îmbunătăţirii infrastructurii şi a serviciilor de turism: 5 5. Număr de proiecte pentru promovare turistica: 3 6. Număr de locuri de munca create: 25 7. Număr de turişti anual: 300 8. Creșterea cererii de servicii turistice odată cu îmbunătăţirea ofertei 9. Creșterea popularităţii zonei FLAG ca destinaţie turistică;
10. Diminuarea somajului;
11. Creşterea nivelului de trai al comunităţilor pescăreşti odată cu creşterea veniturilor.
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
215
Nr. de proiecte estimate
Cost total estimat (€) Estimarea costului total pe măsură (€)
Contribuţia POP – măsură (€)
Contribuţia privată (€)
2 120,000.00 240,000.00 240,000.00 0.00
5 90,000.00 450,000.00 337,500.00 112,500.00
1 300,000.00 300,000.00 180,000.00 120,000.00
8 990,000.00 757,500.00 232,500.00
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
216
(11) Fişa Standard a Măsurii (model indicativ/ nr. maxim de cuvinte / fişă: 500)
MĂSURA 3 Protejarea mediului în zonele de pescuit pentru menținerea atractivității acestuia precum și protejarea și îmbunătățirea patrimoniului natural și arhitectonic
Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei
Obiective Protejarea mediului în zonele de pescuit ce aparțin Grupului Local Pescăresc
„Calafat”; Protejarea și îmbunătățirea patrimoniului natural și arhitectonic de pe teritoriul Grupului
Local Pescăresc „Calafat”; Raportul cu strategia de dezvoltare- miza interventiei Măsura 3 are o importanţă majoră în implementarea strategiei de dezvoltare a teritoriului Grup Local Pescăresc Calafat întrucat teritoriul FLAG este unul foarte întins, în mare parte
neantropizat şi foarte bogat în elemente de patrimoniu.
Domeniul de acţiune
Protecția mediului în zona Grupului Local Pescăresc Calafat;
Complementaritate şi delimitare Complementaritate internă
Măsura 3.2. POP; Complementaritate externă POS Mediu, Axa 4, Domeniul 4.1;
Beneficiarii ţintă (tipuri): - Publici (va fi precizat: comune,
asociaţii de comune, instituţii publice, altele) - Privaţi (va fi precizat: asociaţii,
pescari, persoane fizice, întreprinderi şi industrii mici şi mijlocii, comerţ, ONG-uri, etc.)
Beneficiari privati:
- Asociatii de mediu; - IMM-uri și întreprinderile mari;
- Persoane fizice autorizate, Întreprinderi Individuale, Întreprinderi Familiale; Beneficiari publici:
- Primariile si consiliile locale din FLAG; - Consiliul Judetean si Prefectura; - Agenţia pentru Protecţia Mediului
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
217
Parteneriate public-private
Criterii orientative de selecţie 3. Proiectul este sustenabil, având caracter de durată. 4. Proiectul are drept scop protejarea mediului şi a elementelor de patrimoniu. 5. Proiectul este inovativ. 6. Proiectul se adresează tinerilor sau femeilor.
Tipuri de acţiuni (exemple)
1. Acțiuni pentru protecția mediului în zona Grupului Local Pescăresc „Calafat”;
2. Acțiuni de protejare și îmbunătățire a patrimoniului natural și arhitectonic de pe teritoriului Grupului;
Alocare POP 504.000 Euro
Cofinanţare /contribuţie beneficiari (%)
- 0% pentru proiectele de interes colectiv cu beneficiar colectiv și acces public la rezultatele operațiunii;
- 25% pentru proiectele de interes individual a căror valoare eligibilă este de până la 100.000 euro;
- 40% pentru proiectele de interes individual a căror valoare eligibilă este de peste 100.000 euro.
Rezultate şi beneficii estimate 1. Număr de beneficiari direcţi: 6, din care 3 apartin sectorului public şi 3 apartin sectorului privat;
2. Număr de proiecte cu scopul protejării mediului: 5 3. Număr de proiecte pentru îmbunătăţirea patrimoniului: 1 4. Suprafaţa totală de intervenţie: 200km²
Îmbunătățirea calității vieții speciilor de pești și de plante acvatice de pe teritoriul Grupului;
5. Creșterea atractivității zonei Grup Local Pescăresc „Calafat” şi a calităţii vieţii
locuitorilor
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
218
Nr. de proiecte estimate
Cost total estimat (€) Estimarea costului total pe măsură (€)
Contribuţia POP – măsură (€)
Contribuţia privată (€)
3 138,000.00 414,000.00 414,000.00 0.00
3 40,000.00 120,000.00 90,000.00 30,000.00
6 534,000.00 504,000.00 30,000.00
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
219
(11) Fişa Standard a Măsurii (model indicativ/ nr. maxim de cuvinte / fişă: 500)
MĂSURA 4 Diversificarea activităţilor prin promovarea unor locuri de muncă multiple, în afara sectorului pescuitului
Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei
Obiective Diversificarea activităților economice din zona Grup Local Pescăresc „Calafat”; Promovarea unor locuri de muncă multiple, în zona Grup Local Pescăresc „Calafat”, în
afara sectorului pescuitului; Raportul cu strategia de dezvoltare- miza interventiei Măsura 4 are o importanţă majoră în implementarea strategiei de dezvoltare a teritoriului Grup Local Pescăresc Calafat întrucat, prin obiectivele şi acţiunile propuse, ea va permite satisfacerea nevoilor și soluționarea a două mari probleme: epuizarea resurselor de peşte şi nevoia de locuri de muncă pentru pecari.
Domeniul de acţiune
Diversificarea activităților economice și crearea de noi locuri de muncă în zona Grupului Local Pescăresc Calafat;
Complementaritate şi delimitare Complementaritate internă
Nu e cazul. Complementaritate externă POS DRU
Beneficiarii ţintă (tipuri): - Publici (va fi precizat: comune,
asociaţii de comune, instituţii publice, altele) - Privaţi (va fi precizat: asociaţii,
pescari, persoane fizice, întreprinderi şi industrii mici şi mijlocii, comerţ, ONG-uri, etc.)
Beneficiari direcți (privaţi)
- Grupuri, organizații de producători; - Ferme de acvacultură - Pescari; - IMM-uri și întreprinderile mari; - Persoane fizice autorizate, Întreprinderi Individuale, Întreprinderi Familiale;
Beneficiari finali: Grupul țintă vizat de această măsură este reprezentat fie de lucrători din sectorul
pescuitului, fie de persoane cu un loc de muncă legat de acest sector.
Criterii orientative de selecţie 1. Proiectul este sustenabil, având caracter de durată.
Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”
220
2. Proiectul are un impact minim asupra mediului. 3. Prin proiect se creează noi locuri de muncă. 4. Proiectul este inovativ. 5. Proiectul se adresează tinerilor sau femeilor.
Tipuri de acţiuni (exemple) Realizarea de investiții cu scopul diversificării activităților economice și creării de locuri de muncă pentru pescari, în afara sectorului pescuitului;
Alocare POP 125.700 Euro
Cofinanţare /contribuţie beneficiari (%)
- 0% pentru proiectele de interes colectiv cu beneficiar colectiv și acces public la rezultatele operațiunii;
- 25% pentru proiectele de interes individual a căror valoare eligibilă este de până la 100.000 euro;
- 40% pentru proiectele de interes individual a căror valoare eligibilă este de peste 100.000 euro.
Rezultate şi beneficii estimate Număr de beneficiari direcţi: 4;
Număr de proiecte cu scopul realizării de locuri de muncă: 4
Număr de locuri de muncă create pentru pescari, în afara sectorului: 10
Număr de investiţii în reamenajarea bazinelor de acvacultură, în scopul creării de
locuri de muncă: 2
Îmbunătățirea calității vieții pescarilor din zona Grupului;
Creșterea gradului de ocupare în domenii complementare pescuitului;
Combaterea șomajului și crearea de noi locuri de muncă în zona Grup Local Pescăresc
„Calafat”;
Nr. de proiecte estimate
Cost total estimat (€) Estimarea costului total pe măsură (€)
Contribuţia POP – măsură (€)
Contribuţia privată (€)
4 41,900.00 167,600.00 125,700.00 41,900.00
4 167,600.00 125,700.00 41,900.00