plan de marketing internaŢional

7/31/2019 PLAN DE MARKETING INTERNAIONAL

1/45

PLAN DE MARKETING INTERNAIONAL

Profesor indrumator: Studente:

Oana Ciobanu

Mkt. Grupa 4

2006

1


2/45

Cuprins

Rezumat introductiv .......................................................................................................................3

1. Prezentarea produsului i a rii.............................................................................................4

1.1. Prezentarea succint a produsului.....................................................................................4

1.2. Prezentarea pe scurt a rii n care se dorete vnzarea produsului...................................7

1.3. Produse similare comercializate pe acea pia..................................................................9

1.3.1. Produse locale..........................................................................................................9

1.3.2. Produse strine........................................................................................................10

2. Mediul de marketing internaional.....................................................................................13

2.1. Mediul economic..............................................................................................................13

2.2. Mediul cultural.................................................................................................................17

2.3. Mediul politic....................................................................................................................19

2.4. Mediul legal......................................................................................................................22

3. Propuneri....................................................................................................................................30

4. Obiective de marketing..........................................................................................................32

4.1. Segmentul int.................................................................................................................32

4.2. Criterii i variabile de segmentare....................................................................................33

4.3. Rezultatele ateptate.........................................................................................................36

5. Mixul de marketing.................................................................................................................37

5.1. Politica de produs.............................................................................................................37

5.2. Politica de distribuie........................................................................................................38

5.3. Politica de pre..................................................................................................................39

5.4. Politica de promovare.......................................................................................................39

5.4.1. Reclama..................................................................................................................39

5.4.2. Promovarea vnzrilor, trguri i expoziii internaionale.....................................405.4.3. Marketing pe Internet.............................................................................................40

Bibliografie.......................................................................................................................................42

Anexe..................................................................................................................................................43

2


3/45

Rezumat introductiv

Vinul - comparatie paradoxala cu femeia - placere sau pacat? Produce euforie, duce la filozofie

sau iubire, te poate teleporta in straturile superioare ale metafizicii sau cobori in iadul inconstientei.

Fiecare popor are in traditia lui acel specific care-l caracterizeaza si ii da personalitate, ilformeaza de-a lungul veacurilor ce trec peste teritoriul si generatiile ce traiesc in aceste spatii.

Nu s-ar exagera deloc daca aceasta licoare a bobului de strugure s-ar suprapune peste istoria

milenara a poporului roman in spatiu danubiano-carpatic.

In conditiile acestui inceput de mileniu, fiecare tara producatoare de vin are propria lege a viei si

vinului, si este afiliata la un organism international cu o vechime de peste o suta de ani Organizatia

Internationala a Vinului, cu sediul la Paris.

Conform legislatiei romane, vinurile sunt catalogate de la vinuri comune, cu un grad alcoolic de

minim 8,5 grade, pana la vinuri de soi ce se obtin in conditii deosebite de cultura a strugurilor si

vinificatie controlata, care sunt produse in areale - spatii geografice - bine delimitate prin lege si cu un

control strict pe tot traseul producerii vinului.

Sa bei un vin este usor, sa-l degusti si sa-i explici calitatiile este mult mai greu. Nici nu este de

mirare, tinand cont de numarul impresionabil de componente existente si analizate pana acum in vin: 180

de eteri, 52 de alcooli, 75 de aldehide si acetone, 30 de nitrati si numarul lor continua, dar ce este foarte

important, aceste componente sunt intr-o continua transformare in timp.

Drumul vinului de la bobul de strugure pana la butelia de vin si apoi la consumator mai are de

parcurs o veriga foarte importanta - detailistul. Este cel care face legatura intre producator, en-grosist si

consumator.

Inainte de 1989 in Romania ambalajul si eticheta nu erau de importanta in valorifcarea

produselor, fiind un singur producator statul. Ulterior s-a trecut exact la polul opus reclama depasind cu

mult continutul.

Vinul de masa si vinul de masa superior, care in Uniunea Europeana au mare trecere la un numar

impresionant de consumatori sub denumiri generice de vin de pays, landwein sau country wein, audisparut complet la noi.

3


4/45

1. Prezentarea produsului i a rii

1.1. Prezentarea succint a produsului

Vinul se fabrica (cel putin oficial) de vreo 7.000 de ani, de cand Noe, in urma biblicului potop, a

esuat pe muntele Ararat (adica Armenia in limba ebraica).

Planta in sine, itis vinifera, provine din una din cele 20 de specii ale plantei-mama, vitis, si are cam4.000 de varietati, dintre care doar 12 au o dezvoltare mondiala. Dincolo de legenda, vinul si-a pornit

calatoria din Armenia. Datorita calitatilor sale ametitoare, a devenit repede un simbol religios. S-a

raspandit deci repede in jurul Mediteranei. Grecii il beau dupa ce uscau strugurii la soare, vinul rezultat

fiind dulceag, gros si pastos, incat trebuiau sa-l dilueze cu apa de mare (originea spritului). Romanii

storceau strugurii si tineau sucul in amfore inchise cu dop de canepa - rezulta un vin limpede si acru

(originea otetului). Abia in 1659 Dom Perignon inventeaza dopul si adauga zahar in vin ca stabilizator -

creand astfel vinurile moderne, care se pot pastra si transporta. Atunci vinul trece Atlanticul, dus in

Lumea Noua de conchistadori si de hughenoti.

Mult timp a fost considerat un stimulator la efort. Dar astazi, impreuna cu modificarile aparute in

modul si nivelul de viata, vinul a devenit un element calitativ si gastronomic, complementul inconturnabil

al unei mese, acolo unde caracteristicile sale, si deci originea sa, podgoria si anul sunt esentiale pentru

ingemanarea perfecta cu un anume fel de mancare. Mai mult decat un simbol divin sau supranatural,

vinul si mai ales cunoasterea sa au devenit in lumea intreaga simbolul unei arte: arta de a trai bine.

Vinul (din latin : vinum, "vi") este o butur alcoolic cu o compoziie chimic complex i se

obine , n general, prin fermentarea mustului de struguri provenind de la diverse varieti ale speciei

Vitis vinifera (vi de vie).

Vinul mai poate fi obinut i din alte fructe, flori sau alte ingrediente, existnd de exemplu vin de

soc, dar prin cuvntul vin simplu se nelege ntotdeauna vin de struguri.

Vinurile se clasific dup:

culoare, (la vinul alb, fermentaia mustului are loc separat de pielie i semine),

gust,

arom,

buchet, (un buchet mai plcut se obine prin nvechire, n urma esterificrii unei cantiti mici de

alcool cu acizii organici din vin),

coninut n alcool (vinul natural are ntre 7-16% alcool) ,

coninut n zahr (vin sec, vin demisec, vin dulce),

4
http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_latin%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83utur%C4%83_alcoolic%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Strugure&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Vi%C5%A3%C4%83_de_vie&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Vin_de_soc&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Vin_de_soc&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_latin%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83utur%C4%83_alcoolic%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Strugure&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Vi%C5%A3%C4%83_de_vie&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Vin_de_soc&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Vin_de_soc&action=edit


5/45

efervescen (se realizeaz adugnd (nainte de mbuteliere) licoare de zahr (la ampanie), sau

bioxid de carbon (la vin spumos).

Tipuri de vinuri:

1. Vinuri din struguri albi (Pinot Gris, Chardonnay, Riesling, Gewuetztraminer, Muscat Ottonel),

2. Vinuri din struguri roii (Pinot Noir, Nebbiolo, Cabernet Sauvignon, Merlot, Tempranillo,Zinfandel).

3. Vinul pelin este condimentat cu pelin.

4. Vermutul se obine prin ntreruperea fermentaiei cu spirt de vin, de cereale sau de cartofi.

5. Din vestitul strugure "Nebbiolo" care crete doar ntr-o zon mic n Italia se fac vinurile Barolo

si Barbaresco, care se numar printre vinurile cu cel mai bun potenial de nvechire.

Cele mai importante tipuri de vinuri de la noi sunt: Cotnari, Murfatlar, Muscat-Ottonel, Pinot alb,

Riesling, Sauvignon, Feteasc, Gras, Tmioas.

Feteasca regala

Descris in literatura de specialitate, vinul din Feteasca regala este de culoare galben-verzui, care dupa

1-2 ani de maturare atinge nuanta paiului de grau. Este apreciat pentru lejeritate si armonie. Prospetimea

si fructuozitatea specifica fac din Feteasca regala vinul cel mai des intalnit din Romania. Cand contine

zaharuri, fiind demisec sau demidule, captiveaza si mai mult pe cel care are ocazia sa-l deguste. Are un

echilibru foarte bun intre componente, cu un parfum mai putin pronuntat, dar cu o aroma care il

diferentiaza.

Nota de vioiciune, foarte atractiva pentru multi consumatori, este aciditatea sa, deseori mai ridicata.Armonic si bine constituit, poate fi folosit ca atare, dar si in cupaj cu alte vinuri. Limpiditatea

stralucitoare si stabilitatea durabila au facut ca acest vin, sa fie cautat si peste hotare. Savuros si cu un

buchet usor eterat, dispune de acea lejeritate care il face atragator si placut.

Taria sa alcoolica depaseste frecvent 10% vol, iar valorile aciditatii (7-7,5 g/l acid tartric) se situeaza

la un nivel ce confera vinului un bun echilibru si un gust bine conturat. Moderat alcoolic, dar suficient de

corpolent, vinul prezinta o nuanta de prospetime care determina o amintire placuta in memoria

consumatorului. Feteasca regala este recomandat a se consuma alaturi de peste, fructe de mare si carne

alba.

Feteasca Regala este un soi autohton, dominant intre vinurile albe seci pentru prospetimea,

vinuozitatea si fructuozitatea sa, cu un parfum mai putin pronuntat, dar cu o aroma care il diferentiaza.

Vinul se impune prin echilibrul sau in componente. Aciditatea deseori mai ridicata decat la celelalte

vinuri din podgorie, ii imprima o nota de vioiciune foarte atractiva pentru multi consumatori.

Aceste insusiri au facut ca acest vin sa fie cautat din Romania pana in indepartata Japonie.

5
http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=%C5%9Eampanie&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Vin_spumos&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pinot_Gris&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Chardonnay&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Riesling&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Gewuetztraminer&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Muscat_Ottonelhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pinot_Noirhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Nebbiolo&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cabernet_Sauvignonhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Merlot&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tempranillo&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Zinfandelhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vin_pelinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vermuthttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Barolo&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Barbaresco&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=%C5%9Eampanie&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Vin_spumos&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pinot_Gris&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Chardonnay&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Riesling&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Gewuetztraminer&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Muscat_Ottonelhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pinot_Noirhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Nebbiolo&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cabernet_Sauvignonhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Merlot&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tempranillo&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Zinfandelhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vin_pelinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vermuthttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Barolo&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Barbaresco&action=edit


6/45

Feteasca regala - Terra Dacica

Zona de provenienta: Recas, Banat

Producator: Cramele Recas

Tipul vinului: DOC-CM, secNote de degustare:

culoare: galben verzui

nas: arome fine de fructe albe si nuci coapte

gust: putin onctuos, dar vioi cu note de flori uscate

Temperatura de servire: 12C.

Se serveste cu: Peste, carne alba, fructe de mare

Sticla: Bordeaux inalta, alba, 750 mlAlcool: 12.50%

Descrierea producatorului:

Un vin puternic cu o aroma florala discreta si cu un buchet concentrat si savuros. Surprinde prin

prospetime si finete, prin complexitatea parfumurilor. Gust echilibrat cu aciditate crocanta si finis curat.

Produs din struguri culesi manual din plantatia proprie, acest vin este rezultatul celor mai avansate tehnici

de viticultura si vinificatie. A fost fermentat la o temperatura scazuta cu scopul de a pastra caracterul

primar fructuos al strugurelui. Este o placere sa-l bei pe tot parcursul anului. A se servi bine racit, cu

salate de vara, coctail-uri de fructe de mare si branzeturi fine.

Descrierea degustatorilor:

Impresioneaza prin caracterul pronuntat de Feteasca regala. Destul de extractiv si proaspat, cu

toate ca se simte un usor dezechilibru.

6


7/45

1.2. Prezentarea pe scurt a rii n care se dorete vnzarea produsului: Italia

Republica Italian sau Italia este o ar n sudul continentului Europa, ce consist n principal

dintr-o peninsul n form de cizm i dou insule mari n Marea Mediterean: Sicilia i Sardinia. n nord

ntlnete Alpii, unde are grani cu Frana, Elveia, Austria i Sloveni. Este inconjurata din trei parti de

mari: Marea Adriatica, Marea Ionica, Marea Mediterana, Marea Tireniana, Marea Ligurica. Tara esteimpartita in 20 de regiuni, dintre care 15 au "statut obisnuit" si 5 regiuni au "statut special" (Sicilia,

Sardinia, Trentino, Friuli Venetia Giulia, Valle d"Aosta), in functie de caracteristicile etnice, geografice

si lingvistice. Cele 20 de regiuni italiene sunt impartite in provincii, in numar de 94, apoi in comune (in

jur de 8.000). Aceasta asezare geografica face ca Italia sa aiba o clima mediteraneana, cu precipitatii

reduse, iar in nord este temperat-occidentala.

Istoria Italiei este probabil cea mai important n privina dezvoltrii culturale i a dezvoltrii

sociale din mediteran. ara a fost o gazd pentru importante activiti n timpurile preistorice, i de

aceea spturi arheologice pot fi gsite n multe regiuni: Lazio i Toscana, Umbria i Basilicata. Dup

Magna Graecia, Civilizaia etrusc i Imperiul Roman care a venit s domine acest parte a lumii, au

urmat Evul Mediu Umanismul i Renaterea, care au ajutat mai apoi la formarea filozofiei i artei

europene. Oraul Roma conine unele dintre cele mai importante exemple de Baroc.

Italia n era modern a devenit un stat-naiune efectiv - pe 17 martie, 1861 - cnd statele

peninsulei i Cele dou Sicilii au fost unite de ctre regele Victor Emmanuel II din dinastia Savoy.

Arhitectul unificaiei italiene, oricum, a fost Contele Camillo Benso di Cavour, primul ministru al lui

Victor Emmanuel. Roma nsi a rmas o decad sub Papalitate, devenind parte a Regatului Italiei doarpe 20 septembrie, 1870, data final a unificrii unificrii italiene. Vaticanul este acum o enclav

independent nconjurat de Italia, ca i San Marino.

Italia a fost membr fondatoare a NATO i a Uniunii Europene, i s-a alturat grupului de cretere

a unificrii politice i monetare din Europa de Vest, incluznd introducerea Euro n 1999.

Geografie

Italia consist predominant dintr-o peninsul care se extinde n Marea Medtiteran, unde

mpreun cu dou mari insule Sicilia i Sardinia creeaz diferite pri ale mrii, ca i Marea Adriatic lanord-est, Marea Ionic la sud-est, Marea Tirenian la sud-vest i n final Marea Lingurian la nord-vest.

Munii Apenini din centrul peninsulei, merg spre est, unindu-se cu Alpii, care apoi formeaz un arc,

nchiznd Italia n nord. Aici se afl i o lagun aluvionar mare, Laguna Po-Veneia, strbtut de Rul

Po i de muli aflueni ai si, care curg dinspre Alpi, Apenini i Dolomii. Alte ruri cunoscute sunt

Tiberul, Adige i Arno.

7


8/45

Cel mai nalt punct al Italiei este Muntele Alb (Monte Bianco) cu 4,808 m, dar Italia este mai ales

asociat cu doi faimoi vulcani: acum adormitul Vezuviu n apropriere de Napoli i activul Etna n

Sicilia.

Italia are o economie industrial diversificat, cu un venit pe cap de locuitor apropriat unor ri ca

Frana i Regatul Unit. Economia capitalistic rmne divizat ntr-un nord industrial bine dezvoltat,dominat de companii private i un sud agricultural, cu o rat a omajului de 20%.

Italia este bine cunoscut pentru arta sa, cultura, i nenumeratele ei monumente, printre care i

Turnul din Pisa i Coloseumul roman, dar i pentru mncarea sa (pizza, pasta, etc.), vin, lifestyle,

elegan, design, cinema, teatru, literatur, poezie, arte vizuale, muzic (mai ales de oper), srbtori, i

n general pentru gust.

Renaterea european a prut n Italia ntre secolul XIV i secolul XV. Succesurile literale, ca i

poezia lui Petrarch, Tasso, i a lui Ariosto i proza lui Boccaccio, Machiavelli, i a lui Castiglione, au

exercitat o minunat influen durabil pentru dezvoltarea cultutii vestice, la fel ca pictura, sculptura, i

arhitectura, la care au contribuit gigani ca Leonardo da Vinci, Raffaello, Botticelli, Fra Angelico, i

Michelangelo.

Influena muzical italian a compozitorilor, precum Monteverdi, Palestrina, i Vivaldi s-a

dovedit epocal; n secolul XIX, opera romantic italian a excelat sub compozitorii Gioacchino Rossini,

Giuseppe Verdi, i Giacomo Puccini. Artitii, scriitorii, regizorii, arhitecii, compozitorii i designerii

contemporani italieni contribuie la semnificant la cultura vestic.

Fotbalul este principalul sport naional. Italia a ctigat Cupa Mondial de Fotbal de trei ori: n 1934,1938 i 1982. Seria A a dat unii dintre cei mai buni juctori de fotbal la nivel mondial. Cele mai

cunoscute echipe sunt A.C. Milan i Inter Milano FC din Milano, A.S. Roma i S.S. Lazio din Roma,

Juventus din Torino, i Fiorentina din Florena.

Determinarea noii generatii de viticultori tinde sa aduca Italia pe primul loc, ca sursa a celor mai

bune vinuri. Dar pentru cei ce cred ca vinul nu e doar inovatie, Italia ramane cel mai intrigant si divers

loc din lume. Inegalabila diversitate de soiuri de struguri indigeni produc vinuri de o extraordinara

calitate. Pinot Grigios-ul produs in Friuli este fara indoiala cel mai fin vin sec alb. Standardul de calitate

oferit de Chianti nu a fost niciodata mai inalt decat astazi ajutat de selectiile clonelor si de imbunatatirea

tehnicilor de vinificare. Pline de putere, Barbarescos si Barolos produse de Angelo Gaja sunt vinuri de

clasa mondiala, pe cand Super Tuscan produs de Antinori si San Guido sunt acum printre cele mai

cautate de pe planeta.

8


9/45

1.3. Produse similare comercializate pe acea pia

1.3.1 Produse locale

Feteasca regala este un soi de vin specific romanesc. Face parte din categoria vinurilor albe seci. Cele

mai importante vinuri albe seci produse in Italia sunt:

1. Agnolo Colli Trasimeno Bianco 2005, Pucciarella2. Alcamo Bianco 2005, Firriato

3. Alto Adige Pinot Grigio 2005, Erste & Neue

4. Assisi Grechetto 2005, Sportoletti

5. Bianco della Cervara Grechetto di Todi 2005, Todini

6. Blanc de Morgex et de La Salle Rayon 2005, Cave du Vin Blanc de Morgex et de La Salle

7. Chardonnay 2005, Lungarotti

8. Chardonnay Grave del Friuli Teraje 2004, Pradio

9. Colli Martani Grechetto 2005, Antonelli

10. Colli Martani Grechetto Grechetto Arquata 2004, Adanti

11. Colli Martani Grechetto Riserva Plentis 2004, Terre de La Custodia

12. Colli Orientali del Friuli Pinot Bianco 2005, Scubla

13. Colli Orientali del Friuli Tocai Friulano 2005, Scubla

14. Falanghina Tre Rupi 2005, Aminea

15. Flabello 2004, San Lorenzo Tenuta

16. Grechetto dell'Umbria 2005, Terre de Trinci17. Grechetto dell'Umbria 2004, Moretti Omero

18. Grechetto dell'Umbria Il Caio 2005, Castello di Corbara

19. La Casina Bianco 2004, San Sano

20. Montefalco Bianco Arquata 2005, Adanti

21. Muller Thurgau 2005, Valle di Cembra

22. Muller Thurgau Dos Caslr 2005, Valle di Cembra

23. Orvieto Classico Il Caio 2005, Castello di Corbara24. Orvieto Classico Pierleone 2005, Cardeto

25. Orvieto Classico Superiore Decugnano Bianco 2004, Decugnano dei Barbi

26. Parrina Bianco 2004, La Parrina Tenuta

27. Pinot Grigio Grave del Friuli Priara 2004, Pradio

28. Poggio Belvedere Grechetto 2005, Caprai

9
http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=13601http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=07905http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=07406http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=15703http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=16803http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=16803http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=01601http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=10507http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=02603http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=00901http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=00303http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=00303http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=22401http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=15204http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=15203http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=20301http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=02701http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=16601http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=13501http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=05501http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=11801http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=00301http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=19702http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=19701http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=05502http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=04205http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=06301http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=09902http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=02601http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=04502http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=13601http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=07905http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=07406http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=15703http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=16803http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=01601http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=10507http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=02603http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=00901http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=00303http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=22401http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=15204http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=15203http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=20301http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=02701http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=16601http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=13501http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=05501http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=11801http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=00301http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=19702http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=19701http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=05502http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=04205http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=06301http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=09902http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=02601http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=04502


10/45

29. Salice Salentino Bianco Imago 2002, Leone de Castris

30. Sannio Falanghina 2005, Feudi di San Gregorio

31. Sannio Falanghina Plinius 2005, Mastroberardino

32. SantIsidoro 2005, Todini

33. Torgiano Bianco Torre di Giano 2005, Lungarotti34. Trebbiano dell'Umbria 2005, Terre de Trinci

35. Verdicchio dei Castelli di Jesi Classico Superiore Cuprese 2004, Colonnara

36. Vermentino di Gallura Superiore Funtanaliras 2005, Cantina del Vermentino

37. Vermentino di Gallura Superiore S'Eleme 2005, Cantina del Vermentino

1.3.2 Produse strine

Black towel-riesling, 2004, Rheinhessen

Black Tower este brandul de vin german cel mai exportat. Fiind un vin atractiv, satisface cerintele

consumatorului tot mai pretentios de azi. Combinatia de struguri selectionati din podgorii de prima mana,

si tehnica moderna de vinificatie, asigura caracterul savuros al vinurilor. Un Riesling sec cu aciditate

placuta, fermentat la rece pentru a rezulta arome florale elegante si de fruct copt. Il puteti incerca cu salsa,

pui cu mango sau lamaie ,sau cu carne de porc fripta cu ghimbir. Cel mai bine Vandut Wine Enthusiast,

15.12.2004 USA

Aprobarea juriului Japan Wine Challenge2004, Tokyo

Recomandarea juriului Beverage Tasting Institute 2004, USA

The bend in the river-riesling, 2004, Rheinhessen

Acest vin este originar din Rheinhessen, de-a lungul raului Rin , unde climatul cald si insorit favorizeaza

coacerea deplina a strugurilor. Numele vinului provine de la maiestuosul rau Rin, acolo unde incepe

defileul din partea Rinului de mijloc, in prezent facand parte din patrimoniul universal UNESCO. In acest

punct, Rinul coteste molcom si trece de micul oras Bingen, regiune natala a vinului The Bend In The

River. Este un vin sec si revigorant cu arome de piersica si lamaie verde si cu o aroma finala persistenta.

Se savureaza rece ca atare sau cu feluri de mancare precum thai curry sau carne de vanat sau lamaie si

sot de pui aromat cu ghimbir. Distinctii recente: "Foarte bine" Marele concurs international de vin

Mundus Vini 2003, BRD

10
http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=09801http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=07805http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=11707http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=16801http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=10501http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=16603http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=05101http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=04601http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=04601http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=04603http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=09801http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=07805http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=11707http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=16801http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=10501http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=16603http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=05101http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=04601http://www.enotecalombardi.com/it/DettaglioProdotto.php?c=04603


11/45

Carl Reh limited edition Riesling, 2003, Leiwein

Gama de vinuri Carl Reh este o gama premium de vinuri ce apartin podgoriilor din localitatea Leiwen,

situata in centrul Vaii Mosel Aceste vinuri provin din viile din jurul localitatilor Leiwen si Trittemheim.

Pozitia de top de care gama Carl Reh se bucura se datoreaza calitatii de exceptie reflectata si de

modalitatile de ambalare deosebite. Rieslingul Carl Reh Editie Limitata are o aroma de piersici coapte, cunote de ananas, lamaie verde si o usoara nota minerala. Savoarea acestui soi subliniaza complexitatea si

intensitatea buchetului. Se recomanda a se servi bine racit ca atare sau la piept de pui marinat in sos de

lamaie verde si gimbir, la creveti picanti tailandezi sau la supa de taitei. Premii: Medalie de aur Goldene

Kammerpreismnze der Landwirtschaftskammer Rheinland-Pfalz 2004, Germany

Lindemans-Bin 65-Chardonnay, 2003

Lindemans este unul dintre cei mai respectati si cu traditie producatori de vin, cu traditie din anul 1843.

De la an la an, seria Lindemans a devenit una dintre cele mai preferate serii de vinuri Chardonnay. Un vin

incantator si moale, plin de arome care poate fi asociat cu pui, salate sau fructe de mare.

Penfolds Koonunga-Chardonnay, 2004

Un vin sec alb revigorant si vioi, cu arome de grapefruit si note de pepene galben, in timp ce palatul este

in mod generos tropical cu un final lung. Maturatia in butoaie de stejar a adaugat mai multa profunzime si

finete plenitudinii naturale a acestei varietati. Acest vin clasic se savureaza cel mai bine singur, racit sau

in compania unei mese bune.

Penfolds Rawsons Retreat Semillion/Chardonnay, 2004, Penfolds

Un vin generos cu arome proaspete picante de Semillon balansate de un gust placut si plin de

Chardonnay. Este potrivit in mod special pentru salate, peste si carne alba.

Laibach Chenin Blanc 2004, Strllenbosch

Laibach Chenin Blanc este un vin usor intepator, atat cat sa starneasca simturile, este proapat si lejer.

Mirosul sau cu note de caise, mere, guava si imbietoare influente de migdale il recomanda ca un bun

aperitiv in zilele calduroase, alaturi de carne alba sau peste. Este recomandat ca Chenin Blanc sa fie baut

in primii 2 ani de la imbuteliere.

Fergusson Chardonnay 2002, Yarra Valley

11


12/45

Remarcandu-se ca un rafinat aperitiv, acest vin este deosebit de proaspat, are un buchet bogat in arome de

fructe si accente de lemn de stejar, pe care numai innobilarea in butoaie o poate oferi. Este ideal alaturi de

preparate din crustacee si fructe de mare, intotdeauna bine racit pentru a starni simturile cu vivacitatea sa.

Gsellmann Graubunder 2003 , BurgerlandUn Pinot Gris sanatos, matur, culori aurii si foarte bogat in extracte. Strugurii sunt recoltati la starsitul

lunii august, iar fermentarea se realizeaza la temperatura scazuta, timp de 5 luni, pe drojdie fina. De

culoarea mierii proaspete, cu parfum de ananas si de agrise, cu extracte dulci, foarte fin si consistent,

acest vin se serveste cu preparate din carne si peste cu sosuri fine si sufleuri, la o temperatura de 12

14C.

Santa Helena Selection del Derectorio Sauvignon Blanc Reserva2002, Curico Valley

Facut din struguri atent selectionati, buchetul acestui vin alb este caracterizat de arome puternice de

ananas si guava, cu influente florale. Are o corpolenta buna si o aciditate echilibrata, gustul sau avand

note persistente de vanilie. Fermentatia are loc in butoaie din stejar si in rezervoare din inox, iar vinul

este innobilat apoi in butoaie si sticle.

Chateau le Payral Bergerac Sec Traditionnel 2003, Bergerac

Acest vin este obtinut in urma unui atent proces de macerare si de fermentatie, realizat la o temperatura

controlata, pe parcursul mai multor zile. Combinatia sol/ climat asociata cu alegerea unor struguri nobiliconfera vinurilor rosii de Anjou o culoare speciala, prospetime si un caracter lejer care i-au definit

celebritatea in toata lumea. Rubiniu intens, vinul fiind un cupaj de semillon , sauvignon blanc si

muscadale impresioneaza prin aromele de fructe rosii, de paprika si cuisoare.

Mosel-saar-ruwer weissburgunder trocken pinot blanc 2001

Acest Pinot Blanc de culoarea perlei se remarca printr-un parfum sobru si elegant. Calitatile sale unice

rezultate din exploatarea atenta a potentelor tipice strugurilor Pinot Blanc, il recomanda ca un bun

acompaniament al preparatelor din carne si peste. Se recomanda a fi servit la 10 14C.

2. Mediul de marketing internaional

12


13/45

2.1. Mediul economic

Italia este o tara dezvoltata, cu o politica economica de tip liberal si o economie de piata bazata pe

legea cererii si ofertei. Italia are o economie industriala diversificata, cu un venit pe cap de locuitor

apropriat unor ri ca Franta si Regatul Unit.Economia capitalistica ramane divizata intr-un nord industrial bine dezvoltat, dominat de

companii private si un sud agricultural, cu o rata a somajului de 20%. Agricultura are un randament

ridicat datorita eficientei programelor recente de modernizare. Regiunile traditionale au fost reamenajate ,

iar cele mai intinse regiuni din Italia s-au transformat in regiuni de culturi mediteraneene moderne. In

Italia se cultiva cereale (porumb, grau), tomate, soia, lamai (locul al II-lea mondial), struguri (locul I),

fructe, masline, portocale s.a.

In 2001, economia Italiei nu a reusit sa evite recesiunea care au cunoscut-o toate economiile,

produsul intern brut crescand cu numai 1,8%, nivel superior mediei tarilor zonei euro. In 2003, PIB a

crescut cu doar 0,3% iar in 2004 cu 1,3%. PIB pentru 2005 a avut o valoare de 1.836.407 $ pentru

2005 ,iar pt 2006 se estimeaza o crestere cu 2,1 % .Este pe locul 6 in lista tarilor functie de PIB.

Rezervele valutare oficiale ale Italiei la 30 iunie 2004 erau de 50.915 milioane euro, din care:

rezerve in valuta convertibila: 22.008 milioane euro din care:

1. titluri de valoare: 14.448 milioane euro;

2. valuta in depozite bancare: 7.560 milioane euro din care:

la FMI, BRI, alte banci centrale: 4.576 milioane euro;

banci al caror sediu central se gaseste in zona euro: 1.364 milioane euro;

banci al caror sediu central se gaseste in afara zonei euro: 1.620 milioane euro;

rezerve la FMI: 3.170 milioane euro;

DST: 69 milioane euro;

aur (79 milioane de uncii): 25.669 milioane euro.

Principalii indicatori economici

Indicatori Anul Anul Previziuni pentru Previziuni pentru

13
http://ro.wikipedia.org/wiki/Economiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C5%A3ahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Unithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Capitalism&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Agricultur%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Economiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C5%A3ahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Unithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Capitalism&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Agricultur%C4%83


14/45

economici 2003 2004 anul 2005 anul 2006

- Produsul Intern Brut 0,3 1,3 2,0 2,1

- Investitii totale -1,8 2,1 1,6 3,3

- Consum intern 1,3 1,5 1,8 2,0

- Exportul de marfuri si servicii -3,9 1,4 5,8 5,0

- Importul de marfuri si servicii -0,6 2,7 6,5 5,8- Soldul balantei comerciale, inraport cu PIB

0,7 0,6 0,7 0,7

- Soldul balantei de platicurente, in raport cu PIB

-1,2 -1,3 -1,2 -1,2

- Rata somajului, in % 8,7 8,3 7,7 7,2

- Rata inflatiei, in % 2,7 2,2 2,0 1,9

- Datoria publica, inraport cu PIB, in %

106,2 105,9 105,4 104,6

- Deficitul bugetar, inraport cu PIB, in %

2,9 2,1 2,0 2,3

Sursa: Osservatorio Economico MAP ISTAT, Ianuarie 2005

Italia este a sasea producatoare industriala din lume si a treia tara vizitata de turisti. Tara cu

economie dezvoltata, locul 5 pe glob in care industriei ii revine un rol crescand: concentreaza din

populatia activa si contribuie cu 1/3 la PNB, inregistreaza cel mai ridicat ritm de crestere dintre trile

membre C.E.E. Foarte diversificata si bazata in cea mai mare parte pe materiile prime din import. Este

mai dezvoltata n Nord (peste 80% din productia industriala se afla concentrata in triunghiul Torino-Milano-Genova, care acopera mai putin de 1/3 din suprafata Italiei) si mai putin dezvoltata in Sud

(Mezzogiorno). In afara de ramurile traditionale, textila si alimentara se remarca industria constructoare

de masini (autovehicule, nave maritime, electronica si electrotehnica, diverse aparate si utilaje),

petrochimia, siderurgia.

Importul si exportul

In anul 2004, exportul Italiei a fost de 280.692 milioane euro (crestere cu 6,1% fata de 2003).Principalii parteneri comerciali ai Italiei la export in anul 2004 au fost: Germania (13.8%), Franta

(12,3%), SUA (8%), Spania (7%), Marea Britanie (6,9%), Elvetia (4,2%), Belgia (2,5%), Austria (2,4%),

Olanda (2,3%), Grecia (2,2%), Turcia (2%), Rusia (1,8%), Polonia (1,8%), China (1,6%), ROMANIA

(1,5%) locul 16 si altii.

14


15/45

Principalele grupe de produse la export sunt: masini si utilaje, produse chimice, mijloace de

transport, autovehicule, minerale si metale neferoase, textile si imbracaminte, produse alimentare, bautura

si tutun. In Italia exportul este complet liberalizat, cu exceptia unor reglementari privitoare la comertul cu

armament, produse stupefiante si unele produse de inalta tehnologie. Licentele de export sunt necesare

numai pentru unele produse agricole.In anul 2004, importul Italiei a fost de 282.205 milioane euro, ceea ce reprezinta o crestere

cu 7,3% fata de 2003. Principalii parteneri ai Italiei au fost: Germania (18%), Franta (10,9%), Olanda

(5,9%), Spania (4,6%), Belgia (4,4%), Marea Britanie (4,3%), R.P.Chineza (4,2%), SUA (3,5%), Rusia

(3,4%), Elvetia (3,3%), Austria (2,6%), Libia (2,2%), Japonia (2%), Algeria (1,7%), Irlanda (1,5%),

ROMANIA (1,4%) locul 16 si altii.

Principalele grupe de produse importate de Italia sunt: echipamente mecanice, masini si utilaje,

produse chimice, mijloace de transport, produse energetice, minerale si metale neferoase, textile si

imbracaminte, produse alimentare, bautura si tutun.

In Italia se utilizeaza licentele de import numai pentru produse metalurgice si unele produse

agricole.

Schimburile comerciale ale Romniei cu Italia se deruleaza, in principal, in cadrul Acordului

european instituind o asociere intre Romnia, pe de o parte si Comunitatile Europene si statele membre

ale acestora, pe de alta parte, semnat la 1 februarie 1993 si intrat in vigoare la 1 februarie 1995.

Sitiatia generala e economiei

Italia are o economie industriala diversificata, cu un venit pe cap de locuitor apropriat unor ri ca

Franta si Regatul Unit. Economia capitalistica ramane divizata intr-un nord industrial bine dezvoltat,

dominat de companii private si un sud agricultural, cu o rata a somajului de 20%.

Majoritatea materiilor prime necesare industriei si mai mult decat 75% din necesarul de energie

este acoperit prin importuri. Resursele au fost depasite de necasitatile industrie constructoare de masini.

Resursele de carbuni sunt nesemnificative , iar cele de gaze sunt sub necesitati. Exploatarea zacamintelor

de sulf , marmura si mercur satisfac economia proprie.

Agricultura are un randament ridicat datorita eficientei programelor recente de modernizare.

Regiunile traditionale au fost reamenajate , iar cele mai intinse regiuni din Italia s-au transformat in

regiuni de culturi mediteraneene moderne. In Italia se cultiva cereale (porumb, grau), tomate, soia, lamai

(locul al II-lea mondial), struguri (locul I), fructe, masline, portocale s.a. Este prima producatoare

mondiala de vin.

15
http://ro.wikipedia.org/wiki/Economiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C5%A3ahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Unithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Capitalism&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Agricultur%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Economiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C5%A3ahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Unithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Capitalism&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Agricultur%C4%83


16/45

In decada trecuta, Italia a urmarit o politica fiscala stransa pentru a indeplinii criteriile Uniuniilor

economice si monetare, beneficiind de de o rata a inflatiei scazuta care i-a permis alaturarea la Euro de la

conceperea sa in 1999.

Performanta economica italiana a ramas in urma parteneriilor sai europeni, guvernul actual

initiind o serie de reforme pe termen scurt destinate imbunatatirii competivitatii ai a creterii pe termenlung. S-a miscat incet, totusi, in implementarea reformelor.

Nivelul veniturilor

Italia, a treia economie a zonei euro, numara aproximativ 58,103,033 (2005) locuitori (1861: 22

182 000 locuitori; 1901: 32 965 000 loc; 1961: 50 623 000), natalitatea 9,80/00, mortalitatea 9,60/00,

populaia urban fiind de 67% iar populatia rurala de 33%. Populatia este concentrata in mare parte in

jumatatea nordica si in deosebi in Campia Vaduzului si n zona apropiata (cu focarele Milano, Torino,

Bolognia, Venezia). In Sudul (Mezzogiorno), principala concentratie de populatie este cea din jurul

orasului Napoli.

Italia este o tara cu o populatie de 58.057.477 de locuitori si cu un PIB de $1550 miliarde. Avand

un PIB/cap de loc. de $26,700 si un PNB de 1.140.484 milioane $. Populatia activa a Italiei reprezinta

40% din total, din acest procent 11% sunt someri sau sunt in cautarea primei slujbe, in timp ce 45%

lucreaza in sectorul serviciilor, 33% in industrie si 12% in agricultura. Acesta structura este un indicator

al pozitiei Italiei ca una din cele mai avansate tari europene. Cele mai recente statistici (2005) indica

faptul ca exista un trend in ceea ce priveste reducerea numarului de muncitori din agricultura (9,9%) si oscadere a sectorului industrial (29.7%), cu o crestere a industriei serviciilor (49.8%). O mare problema

ramane insa somajul in proportie de 10,6%.

Forta de munca din Italia era in 2003 era de 25 de milioane, dintre care 39% erau femei. La

inceputul anilor 1990, aproximativ 9,9 milioane faceau parte din patru mari federatii unite:

Confederazione Generale Italiana del Lavoro, sau CGIL( 4,6 milioane de membri), Confederazione

Italiana Sindacati Lavoratori, sau CISL ( 3.8 millioane ) si Unione Italiana del Lavoro, sau UIL (1.5

millioane ). Reprezentantii acestor federatii stabileau salariile in toate domeniile importante.

Salariul lunar minim al unui italian se incadreaza intre 1.000-1.200 si in acesta categoriese

incadreaza aproximativ 12% din populatie. Un procent de 45% din populatie obtine salarii medii care

ajung pana la 2.700 .

Salariul lunar minim al unui emigrant ce lucreaza cu carte de munca in Italia este de 700-800 .

2.2. Mediul cultural

16
http://ro.wikipedia.org/wiki/Comunitatea_Economic%C4%83_European%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Uniunea_Monetar%C4%83_European%C4%83&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Eurohttp://ro.wikipedia.org/wiki/1999http://ro.wikipedia.org/wiki/Produs_intern_bruthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comunitatea_Economic%C4%83_European%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Uniunea_Monetar%C4%83_European%C4%83&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Eurohttp://ro.wikipedia.org/wiki/1999http://ro.wikipedia.org/wiki/Produs_intern_brut


17/45

Italia este bine cunoscut pentru arta i cultura sa, precum i datorit nenumeratelor ei

monumente, printre care se numr Turnul din Pisa i Coloseumul roman, dar i pentru mncarea sa

(pizza, pasta, s.a.m.d.), vin, stilul de via, elegan, design,cinema, teatru, literatur,poezie, arte vizuale,

muzic (mai ales de oper), srbtori, i n general pentru gust.

Micrile artistice ale Renaterii i barocului a aprut n Italia ntre secolele al 14-lea i al 15-lea,respectiv la sfritul secolului al 16-lea, determinnd o adevrat revoluie artistic n Italia, mai nti, n

Europa ulterior i apoi n ntreaga lume.

Genurile literare care au nflorit n Italia, aa cum sunt poezia lui Petrarca, Tasso i a lui Ariosto,

respectiv proza lui Dante, Boccaccio, Machiavelli i a lui Castiglione, au exercitat o influen durabil n

dezvoltarea culturii vestice, la fel ca i pictura, sculptura i arhitectura, la care au contribuit artiti

extraordinari ca Leonardo da Vinci, Raffaello, Botticelli,Fra Angelico i Michelangelo.

Influena muzical a compozitorilor italiani ai epocii baroce, precum Monteverdi, Palestrina i

Vivaldi s-a dovedit a fi remarcabil. Mai trziu, n secolul al 19-lea, opera romantic italian (gen

muzical "inventat" de asemenea de italieni) a excelat datorit compozitorilor Gioacchino Rossini,

Giuseppe Verdi i Giacomo Puccini.

Artitii, scriitorii, regizorii, arhitecii, compozitorii i designerii contemporani italieni contribuie

semnificativ la cultura vestic.

Fotbalul este principalul sport naional. Italia a ctigat Cupa Mondial de Fotbal de patru ori: n

1934, 1938, 1982 i 2006. Seria A a campionatului italian de fotbal a dat unii dintre cei mai buni juctori

de fotbal la nivel mondial. Cele mai cunoscute echipe sunt A.C. Milan i Inter Milano FC din Milano,A.S. Roma i S.S. Lazio din Roma, Juventus din Torino i Fiorentina din Florena.

Istoria Italiei este probabil cea mai importanta in privinta dezvoltarii culturale si a dezvoltarii

sociale din mediterana. Tara a fost o gazda pentru importante activitati in timpurile preistorice, si de

aceea sapaturi arheologicepot fi gasite in multe regiuni: Lazio si Toscana, Umbria si Basilicata. Dupa

Magna Graecia, Civilizatia etrusca si Imperiul Roman care a venit sa domine acesta parte a lumii, au

urmat Evul Mediu Umanismul si Renasterea, care au ajutat mai apoi la formarea filozofiei si artei

europene. Orasul Roma contine unele dintre cele mai importante exemple de Baroc.

Italia in era moderna a devenit un stat-natiune efectiv - pe 17 martie, 1861 - cand statele

peninsulei si Cele dou Sicilii au fost unite de catre regele Victor Emmanuel II din dinastia Savoy.

Arhitectul unificatiei italiene, oricum, a fost Contele Camillo Benso di Cavour, primul ministru al lui

Victor Emmanuel. Roma insasi a ramas o decada sub Papalitate, devenind parte a Regatului Italiei doar

pe 20 septembrie, 1870, data finala a unificarii unificarii italiene. Vaticanul este acum o enclava

independenta inconjurata de Italia, ca si San Marino.

17
http://ro.wikipedia.org/wiki/Turnul_din_Pisahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Coloseum&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=M%C3%A2ncare&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pizza&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pasta&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vinhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Stil_de_via%C5%A3%C4%83&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Elegan%C5%A3%C4%83&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Designhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cinema&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Teatruhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Literatur%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Poeziehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Art&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Muzic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Oper%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=S%C4%83rb%C4%83tori&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rena%C5%9Fterehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Barochttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XIVhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XVhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XVIhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Petrarca&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Torquato_Tassohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ludovico_Ariostohttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dante_Aligeri&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Giovanni_Boccacciohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Machiavellihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Baldassare_Castiglione&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pictur%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Sculptur%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Arhitectur%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Leonardo_da_Vincihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Raffaello_Santihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sandro_Botticellihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fra_Angelicohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Michelangelohttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Monteverdi&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Giovanni_Pierluigi_da_Palestrina&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vivaldihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XIXhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Opera_(gen_muzical)&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Gioacchino_Rossini&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Giuseppe_Verdihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Giacomo_Puccinihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fotbalhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sporthttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cupa_Mondial%C4%83_de_Fotbal&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/1934http://ro.wikipedia.org/wiki/1938http://ro.wikipedia.org/wiki/1982http://ro.wikipedia.org/wiki/2006http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Seria_A&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/A.C._Milanhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Inter_Milano_FC&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Milanohttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=A.S._Roma&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=S.S._Lazio&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Juventus&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Torinohttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fiorentina&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Floren%C5%A3ahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cultur%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Mediteran%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Arheologiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Laziohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Toscanahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Umbriahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Basilicatahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Magna_Graecia&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Civiliza%C5%A3ia_etrusc%C4%83&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Romanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Evul_Mediuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Umanismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rena%C5%9Ftereahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Filozofiehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Artei&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Romahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Barochttp://ro.wikipedia.org/wiki/17_martiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1861http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Victor_Emmanuel_al_II-lea_al_Italiei&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Savoy&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Contele_Camillo_Benso_di_Cavour&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Papalitate&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/20_septembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1870http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Unificarea_italian%C4%83&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vaticanhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Enclav%C4%83&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/San_Marinohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Turnul_din_Pisahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Coloseum&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=M%C3%A2ncare&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pizza&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pasta&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vinhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Stil_de_via%C5%A3%C4%83&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Elegan%C5%A3%C4%83&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Designhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cinema&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Teatruhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Literatur%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Poeziehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Art&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Muzic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Oper%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=S%C4%83rb%C4%83tori&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rena%C5%9Fterehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Barochttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XIVhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XVhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XVIhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Petrarca&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Torquato_Tassohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ludovico_Ariostohttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dante_Aligeri&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Giovanni_Boccacciohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Machiavellihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Baldassare_Castiglione&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pictur%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Sculptur%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Arhitectur%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Leonardo_da_Vincihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Raffaello_Santihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sandro_Botticellihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fra_Angelicohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Michelangelohttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Monteverdi&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Giovanni_Pierluigi_da_Palestrina&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vivaldihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XIXhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Opera_(gen_muzical)&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Gioacchino_Rossini&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Giuseppe_Verdihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Giacomo_Puccinihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fotbalhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sporthttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cupa_Mondial%C4%83_de_Fotbal&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/1934http://ro.wikipedia.org/wiki/1938http://ro.wikipedia.org/wiki/1982http://ro.wikipedia.org/wiki/2006http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Seria_A&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/A.C._Milanhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Inter_Milano_FC&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Milanohttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=A.S._Roma&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=S.S._Lazio&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Juventus&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Torinohttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fiorentina&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Floren%C5%A3ahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cultur%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Mediteran%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Arheologiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Laziohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Toscanahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Umbriahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Basilicatahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Magna_Graecia&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Civiliza%C5%A3ia_etrusc%C4%83&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Romanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Evul_Mediuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Umanismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rena%C5%9Ftereahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Filozofiehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Artei&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Romahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Barochttp://ro.wikipedia.org/wiki/17_martiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1861http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Victor_Emmanuel_al_II-lea_al_Italiei&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Savoy&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Contele_Camillo_Benso_di_Cavour&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Papalitate&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/20_septembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1870http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Unificarea_italian%C4%83&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vaticanhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Enclav%C4%83&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/San_Marino


18/45

Italia este n general o omogenitate lingvistic i religoas, totui, cultura sa, economia sa i

politica sa sunt diverse. Italia are a cincea densitate a populaiei europene ca mrime, atingnd 196 de

oameni pe km2. Grupurile minoritare sunt mici, cele mai mari fiind cel vorbitor de limba german n

Tirolul de Sud (1991: 287.503 germani i 116.914 italieni) i cel de limba sloven lng Trieste.

Alte grupuri minoritare cu limbi oficiale pariale sunt cele franceze n Valle d'Aosta; cele sarde nSardinia; cele ladine n Dolomii; i cele friuliene n regiunea Friuli-Veneia Giulia, toate patru limbi

romanice. n plus exist alte cteva minoriti locale mici, ca i cele vorbitoare de Limba occitan n

sudul vii Piemontului; Limba catalan n oraele Alghero i Sardinia; Limba albanez n anumite sate

din Calabria i Sicilia; i de dialecte greceti vechi n satele din Calabria.

Dei Romano-Catolicismul este religia majoritar (85% din cetenii nou-nscui sunt n mod

normal catolici) uramt de religiaprotestant i cea iudaic, dar este constatat i o cretere a comunitii

musulmane imigrante.

2.3. Mediul politic

18
http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_german%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Tirolul_de_Sudhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_sloven%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Triestehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_francez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Valle_d'Aostahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_sard%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Sardiniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_ladin%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dolomi%C5%A3i&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_friulian%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Friuli-Vene%C5%A3ia_Giulia&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limbi_romanicehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limbi_romanicehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_occitan%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Piemonthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_catalan%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Algherohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sardiniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_albanez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Calabriahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Siciliahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_greac%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Romano-Catolicismhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Protestant&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Iudaismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Islamhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_german%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Tirolul_de_Sudhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_sloven%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Triestehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_francez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Valle_d'Aostahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_sard%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Sardiniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_ladin%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dolomi%C5%A3i&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_friulian%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Friuli-Vene%C5%A3ia_Giulia&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limbi_romanicehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limbi_romanicehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_occitan%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Piemonthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_catalan%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Algherohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sardiniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_albanez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Calabriahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Siciliahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_greac%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Romano-Catolicismhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Protestant&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Iudaismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Islam


19/45

Constituia din 1948 a stabilit un parlament bicameral, (Parlamento), consistnd din Camera

Depuataiilor (Camera dei Deputati) i Senat (Senato della Repubblica), o putere judiciar, i una

executiv (condus de un prim ministru). Preedintele republicii este ales pe 7 ani de ctre parlamentul

reunit cu un contingent mic de delegai regionali. Preedintele nominalizez prim ministrul, care propune

ceilali minitri (care nainte erau alei de preedinte). Consiliul de Minitrii (n mod general, dar nunecesar este compus din membrii ai parlammentului) trebuie s pstreze secretele ambelor camere

(Fiducia).

Camerele parlamentului sunt populare i sunt alese n mod direct printr-un sistem mixt majoritar

i proporional. Camera Deputaiilor are 630 de membrii. n plusul celor 315 de mebrii alei, Senatul i

include i pe fotii preedini i alte diverse persoane, conform prevederiilor constituionale. Ambele

camere sunt alese pentru maxim 5 ani, dar pot fi dizolvate nainte de expirarea termenului normal.

Sistemul judiciar italian este bazat pe Dreptul roman modificat prin Codul napoleonic i prin

ultimele schimbri. O curte constituional, Corte Costituzionale, care poate trece peste

constituionalitatea legilor, este o inovaie post-Al Doilea Rzboi Mondial

Structura de stat

Denumirea oficiala a tarii este Republica Italiana, iar forma de guvernamant este de republica

parlamentara democratica. Constitutia a fost adoptata in decembrie 1947 si a intrat in vigoare la 1

ianuarie 1948.

Seful statului este Presedintele Carlo Azeglio Ciampi (fost prim-ministru independent), ales la 13mai 1999 pe o perioada de 7 ani.

Parlamentul este bicameral - Senat si Camera Deputatilor. Initiativa legislativa apartine

guvernului, fiecarui membru al celor doua camere, altor organe si organizatii carora le este conferit acest

drept prin legea constitutionala.

Guvernul - Consiliul de Ministri - exercita puterea executiva si este compus din presedintele

Consiliului de Ministri si ministri si este confirmat de catre Parlament. Presedintele Consiliului de

Ministri este numit de presedintele Republicii; tot presedintele numeste, la propunerea primului ministru,

pe ministri.

Din punct de vedere al spectrului politic, in Italia exista numeroase partide si grupari politice:

Forta Italia, Alianta Nationala, Centrul Crestin Democrat, Liga Nordului, Democratii de Stanga,

Refondarea Comunista, Partidul Popular Italian, Reinnoirea Italiana, Verzii, Uniunea Democrata pentru

Europa, Partidul Democrat al Comunistilor italieni, Federatia Crestin Democratilor Uniti CDU.

19


20/45

Politica economica

In ultimii 50 de ani, economia italiana a cunoscut o crestere remarcabila datorita unui efort

antreprenorial sustinut, combinat cu o politica comerciala liberala. Politica economica din anii 90 a pus

accent pe dezvoltarea sectorului privat ca motor al cresterii economice, initiindu-se un program masiv de

privatizare a firmelor si bancilor de stat. Masurile luate pentru restabilirea unei politici fiscaleincurajatoare, stabilitatea monedei si rata scazuta a dobanzilor, au permis Italiei sa adere la Uniunea

Monetara Europeana si sa adopte moneda comuna, euro, in calitate de membru fondator, la 1 ianuarie

1999. Din acel moment, pana la sfarsitul anului 2001, tarile care au aderat la Uniunea Monetara

Europeana au adoptat euro ca moneda virtuala pentru tranzactii si ca unitate de cont. Bancnotele euro

circula de la 1 ianuarie 2002, inlocuind moneda nationala.

In 2001, economia Italiei nu a reusit sa evite recesiunea care au cunoscut-o toate economiile,

produsul intern brut crescand cu numai 1,8%, nivel superior mediei tarilor zonei euro. In 2003, PIB a

crescut cu doar 0,3% iar in 2004 cu 1,3%. Previziunile pentru 2005 si 2006 sunt de 2% respectiv 2.1%.

Optimismul guvernului se bazeaza pe convingerea ca relansarea economica europeana si

mondiala va fi, incepand cu 2005, semnificativa, iar masurile de politica economica adoptate vor fi

eficiente.

Politica externa

Politica externa italiana a cunoscut un salt calitativ important, incepnd cu anul 1996 cnd la

conducerea tarii s-a aflat guvernul de centru-stnga condus de Romano Prodi, iar ministru de externe afost Lamberto Dini. Astfel, prin masurile energice luate de fostul premier in planul dezvoltarii economice

a tarii, al asigurarii indeplinirii parametrilor stabiliti in Tratatul de la Maastricht pentru ca Italia sa se

situeze in primul grup de tari care au introdus, de la 1 ianuarie 1999, moneda unica, Euro - obiectiv

realizat cu succes - au determinat o consolidare a pozitiilor tarii in plan european si international,

antrennd, totodata, elaborarea unor noi orientari si prioritati ale actualului guvern Berlusconi in planul

politicii externe, care sa se defineasca prin clarviziune si coerenta, prin cresterea implicarii italiene in

solutionarea unor probleme conflictuale, prin afirmarea rolului specific, de putere regionala, pe care Italia

il poate juca in zona balcanica si a Mediteranei.

Scurt istoric al relaiilor diplomatice bilaterale

- Relaiile oficiale romno-italiene dateaz din a doua jumtate a secolului al XIX-lea.

- La 21 aprilie/3 mai 1873 s-a instituit prima agenie diplomatic romn la Roma.

- La 2/14 februarie 1879 a fost aprobat Legea suplimentar pentru nfiinarea legaiei Romniei la

Roma.

20


21/45

- Italia a recunoscut, la 24 noiembrie/6 decembrie 1879, independena Romniei i a hotrt

numirea unui ministru plenipoteniar la Bucureti;

- La 9.03.1964 guvernele Romniei i Italiei au adoptat hotrrea de a ridica misiunile diplomatice

de la Roma i Bucureti la rang de ambasad.

Reprezentare

- Ambasadorul Romniei n Italia este domnul Cristian Coleanu, care a prezentat scrisorile de

acreditare la 19 martie 2003.

- Ambasadorul Italiei n Romnia este domnul Daniele Mancini.

2.4. Mediul legal

Sistemul legal italian se bazeaza pe o multitudine de surse legale care pot fi grupate in trei categorii:

1. surse internationale (tratate internationale, conventii ale Organizatiilor de Munca Internationale si

regulile si deciziile Uniunii Europene)

21


22/45

2. surse nationale (Constitutia, legislatie primara)

3. surse contactuale ale Uniunii Comerciale (contracte de lucru colective si individuale)

Cadrul juridic extern al relatiilor economice

Italia este membra a Uniunii Europene, Organizatiei Mondiale a Comertului, OrganizatieiNatiunilor Unite, Pactului Nord-Atlantic, Bancii Europene de Reconstructie si Dezvoltare, Organizatiei

pentru Cooperare si Dezvoltare Economica, Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa,

Fondului Monetar International, Organizatiei pentru Alimentatie si Agricultura, Grupului celor opt tari

industrializate (G8).

Cadrul juridic al relatiilor romano-italiene

Schimburile comerciale ale Romniei cu Italia se deruleaza, in principal, in cadrul Acordului

european instituind o asociere intre Romnia, pe de o parte si Comunitatile Europene si statele membre

ale acestora, pe de alta parte, semnat la 1 februarie 1993 si intrat in vigoare la 1 februarie 1995.

Regimul investiiilor strine

InvestInItaly este o organizatie institutionala pentru provarea investitiilor externe in Italia, nascuta

din acordul intre Sviluppo Italia, agentia nationala pentru dezvoltarea intreprinderilor si atragerea

investitiilor si ICE institutul national pentru comert extern, agentie guvernamentala care promoveaza

internationalizarea firmelor italiene.InvestInItaly este referente unico fie pentru noii investitori, fie pentru cei care au investit deja in

aceasta tara, pentru asistenta in orice faza a procesului de investitie: de la gasirea oportunitatilor locale la

sustinerea eficienta in faza de infiintare; de la asistenta in relatiile cu administratia publica la servicii after

care.

InvestInItaly are sediul la Roma si opereaza prin intermediul unei retele internationale in masura

sa ofere investitorilor servicii de consultanta complete si personalizate, cu:

- 9 birouri informative a ICE in strainatate

- 17 societati regionale de dezvoltare Italia

- Investor Scouting Network (o retea de parteneri selectionati pentru furnizarea de asistenta directa

investitorilor si promovarea oportunitatilor de afaceri).

Suport oferit in toate fazele procesului de investitie

22


23/45

InvestInItaly ofera servicii de consultanta de specialitate pentru facilitarea procesului de infiintare

pentru investitorii straini in italia, fie pentru cei care au investit deja in aceasta tara, fie pentru potentialii

investitori.

Este unicul intermediar in masura sa ofere, in orice faza a investitiei, asistenta proprie cu privire

la evaluarea proiectelor, gasirea posibilelor arii de localizare, vizitarea platformelor industrialeselectionate, intermedierea raporturilor cu administratiile locale si centrale, furnizarea stimuli,

cumpararea de actiuni si servicii post care.

Aceste servicii sunt gratuite, confidentiale si de foarte buna calitate, prestate de profesionisti cu

experienta internationala si o cunoastere solida a sectorului economic, industrial si a celui juridico-

legislativ Italian.

Contributii , imprumuturi si participatii

In respectarea limitelor stabilite de UE, InvestInItaly furnizeaza investitorilor contibutii la fondul

de pierdere (pana la 40%), imprumuturi facilitate (pana la 30%) si cumpararea de participatii la capitalul

de risc (pana la 49%) la firme insarcinate in arii industriale specifice ale tarii determinate de guvern

(Legge 181/89).

Prin urmare, InvestInItaly furnizeaza date actualizate despre oportunitatile disponibile la nivel

European, national si local.

La cerere, ofera servicii personalizate de consultanta financiara, pentru gasirea celei mai bune

forme de ajutor financiar in functie de caracteristicile procesului investitional.

Mediul juridic

Mediul juridic prevede urmatoarea subdivizare a functiilor juridice:

decizionala: atribuita magistratilor;

administrativa: atribuita Tribunalelor Administrative Regionale (TAR) si Consiliului de Stat;

financiara: atribuita Curtii de Conturi pe considerente publice;

tributara: atribuita Comisiei tributare provinciale si Comisiei tributare regionale.

Magistratura costituie o forma autonoma si independenta de orice alte puteri.Societatile straine care intentioneaza sa investeasca pe piata italiana si deschid noi activitati

dispun de multiple oportunitati si garantii oferite de catre alte tarii dezvoltate economic.

Sistemul fiscal

23
http://www.investinitaly.com/context_investmentguide01.jsp?ID_LINK=329&area=17http://www.investinitaly.com/context_investmentguide01.jsp?ID_LINK=329&area=17


24/45

In 2003, parlamentul a delegat guvernului sa emita unul sau mai multe decrete legislative pentru

reforma sistemului fiscal (Legea 7 aprilie 2003, n. 80, in seguito la "Riforma").

Reforma, avand ca obiect taxele asuprea firmelor si persoanelor fizice a fost finalizata cu

simplificarea sistemului fiscal si crearea unui mediu fiscal favorabil investitorilor italieni si

straini. In ceea ce priveste taxele pentru societati comerciale, reforma a intrat in vigoare la 1 ian 2004.

Pentru societatile pe capital, caracteristicile principale ale noului system sunt:

Reducerea cotei de impozit pe profit la 33%;

Renuntarea totala la impozarea plusvalentelor derivate din concesionarea actiunilor detinute la

societati rezidente in Itelia sa u straine, regimul numit "Participation Exemption";

Renuntarea la sistemul de imputare si introducerea unui sistem de scutire partiala, de 95%, la

impozitarea a dividentelor obtinute din actiunile detinute la societatile rezidente in italia; Introducerea regimului de taxare in grup, in baza caruia societatile italiene si straine, apartinand

aceluiasi grup, pot determina, in cadrul societatii principale residente in Italia, un unic profit

impozabil;

Introducerea asa-zisei "Thin Capitalization", masoara data pentru evitarea supreacapitalizarii

fiscale ale societatilor rezidente in Italia si bazata pe introducerea unui raport maxim intre

imprumutul furnizat si garantat de societate si patrimonial net.

In viitor impozitele pentru activitatile productive vor fi progresiv eliminate. Initial, va fi

consimtita o deducere graduala din costul de munca din baza de calcul a impozitului.

In ceea ce priveste taxele pentru persoanele fizice, principalele puncte ale reformei au fost

finalizate la finalul lui 2004 si au intrat in vigoare la 1 ian 2005.

In baza noului sistem, cota impozitului pe venit va fi de:

23% pentru venituri de pana la 26.000 ;

33% pentru venituri cuprinse intre 26.000 si 33.500 ;

39% pentru venituri de peste 33.500 .

Si printre altele o contributie de solidaritate de 4% din totalul venitului care depaseste 100.000.

O data finalizat procesul de reforma, noul sistem fiscal va fi structurat pe cinci tipuri de impozite

(impozit pe venit, impozite pe profit, impozite pentru valoarea adaugata, impozite pe servicii si accize) si

toate impozitele vor fi cuprinse intr-un cod unic.

Legislatia comunitara

24


25/45

Legislatia comunitara imparte vinurile in doua mari categorii:

Vinuri de masa: vinuri produse in UE utilizand caile autorizate, care nu sunt supuse unei

modalitati particulare de producere.

Vinuri de calitate produse in regiuni determinate: vinuri produse in UE cu respectarea unei

modalitati de producere specifice care defineste tipurile de struguri utilizate, zona de producere,cantitatea de alcool, gradul de invechiresi alti parametri.

Legislatia Italiana

Normativa italiana (Legge 164/92) divide vinurile in urmatoarele categorii:

Vin de masa

Vin din anumita regiune geografica (Indicazione Geografica Tipica) (IGT)

Vin cu denumire de origine controlata (DOC)

Vin cu denumire de origine controlata si garantata (DOCG)

Vin din anumita regiune geografica

Aceasta categorie cuprinde vinuri de masa produse in regiuni determinate, printrun anumit

procedeu de productie, care se paote gasi pe eticheta, alturi de indicatiile cu privire la culoare, soiuri de

vie utilizate si anul recoltei.

In general in aceasta categorie se afla vinurile de masa de o calitate superioara.

Vin cu denumire de origine controlata

Categoria vinurilor cu denumire controlata cuprinde vinurile produse in anumite regiuni

geografice cu respectarea unor norme specifice de productie.

Aceste vinuri, inainte de a fi comercializate trebuie analizate din punct de vedere chimic si fizic si

supuse unui examen organoleptic care certifica respectarea normelor de producere, nerespectarea acestor

norme duce la impiedicarea comertului sub denumirea de DOC.

Vin cu denumire de origine controlata si garantata

Categoriua vinurilor cu denumire de origine controlata si garantata cuprinde vinuri produse in

zone geografice determinate cu respectarea unor norme de producere.Denumirea DOCG e rezervata vinurilor deja cunoscute cu denumirea de DOC de cel putin cinci

ani care au un pret specific, in relatie cu caracteristicile calitative intrinseci, respecta media celorlalte

vinuri calsificate astfel, ca urmare a incidentei factorilor traditionali naturali, umani si istorici care au

castigat renume si valoare comerciala la nivel national si international.

25
http://it.wikipedia.org/wiki/IGThttp://it.wikipedia.org/wiki/DOChttp://it.wikipedia.org/wiki/DOCGhttp://it.wikipedia.org/wiki/IGThttp://it.wikipedia.org/wiki/DOChttp://it.wikipedia.org/wiki/DOCG


26/45

DOCG si DOC sunt denumirile specifice traditionale utilizate in Italia pentru vinuri de calitate

produse in regiuni determinate.

Conventii internationale si directive comunitare

Italia a incheiat Conventii pentru evitarea dublei impozitaria profitului cu urmatoarele tari:Albania Estonia Malta Sri Lanka

Algeria Filippine Marocco Stati Uniti

Argentina Finlandia Mauritius Sud Africa

Australia Francia Messico Svezia

Austria Georgia Mozambico Svizzera

Bangladesh Germania Norvegia Tanzania

Belgio Giappone Nuova Zelanda ThailandiaBrasile Grecia Oman Trinidad & Tobago

Bulgaria India Paesi Bassi Tunisia

Canada Indonesia Pakistan Turchia

Cecoslovacchia Irlanda Polonia Ucraina

Cina Israele Portogallo Ungheria

Cipro Jugoslavia Regno Unito Unione Sovietica

Corea del Sud Kazakhistan Repubblica Ceca Uzbekistan

Costa d'Avorio Kuwait Romania Venezuela

Danimarca Lituania Russia Vietnam

Ecuador Lussemburgo Senegal Zambia

Egitto Macedonia Singapore

Emirati Arabi Uniti Malaysia Spagna

Conventiile prevad in general, cu privire la subiectii fiscali nerezidenti in Italia, un regim fiscal

favorabil, respectandu-l pe cel pervazut pe baza normelor interne.

Majoritatea Conventiilor se bazeaza pe Modelul Conventiilor OSCE.Directiava comunitara "Madre-Figlia"

Italia a adoptat dispozitiile continute de Directiva comunitara numita "Madre-Figlia", pentru

evitarea dublei impozitari asupra produselor societatilor rezidente d.p.d.v. fiscal intr-o tara membra

(societatea fica) si distribuite la societati rezidente fiscal in alte tari membre (societati mama).

26


27/45

In baza noilor reguli, in ceea ce priveste taxarea diveidendelor, dividendele percepute de societatea

mama, rezidenta fiscal in italia, sunt scutite de IRES in proportie de 95% din valoarea lor, in masura

procentelor si a perioadei de posesie a participarii in cadrul societatii fiica.

Dividendele platite de societatea fica rezidente fiscal in Italia sunt scutite de impozitare, cu

conditia ca societatea mama sa detina integral pentru macar un an, o participare directa in societatea fiicanu mai mica de 25% din capital. Italia nu a acceptat inca directive 123/2003 cu privire la reducerea partii

minime de participare la 20% din capital.

Directiva comunitara cu privire la fuziuni, scindari, acordari de active si schimburi de actiuni

Italia a adoptat dispozitiile continute de Directiva comunitara cu privire la fuziuni, scindari,

acordari de active si schimburi de actiuni, privitoare la atenuarea efectelor fiscale derivate din fuziuni,

scindari, acordari de active si schimburi de actiuni intre societati rezidente fiscal in diverse state ala UE.

Directiava comunitara cu privire la dobanzi si taxe obligatorii

Directiva comunitara cu privire la plata dobanzilor si a taxelor obligatorii prevede eliminarea

retinerilor ce au ca sursa platile dobanzile determinate si taxele obligatorii intre societati affiliate

rezidente in diverse tari ale UE. In particular, Directiva dispune scutirea de orice retinere asupra platilor

dobanzilor si a taxelor obligatorii in statul membru din care provin si taxarea exclusiva in statul membru

de rezidenta al beneficiarului efectiv. Guvernul italian a aprobat Directiva prin decretul legislativnr

143/30 mai 2005 (intrat in vigoare la 26 iulie 2005).

Scutirea retinerilor din platile efectuate in favoarea societatilor rezidente in statele member UE

sunt, intre altele, subordinate satisfacerii urmatoarelor conditii:1. societatile beneficiare incaseaza platile in calitate de beneficiari finali si nu de

intermediar;

2. societatea care efectueaza plata detine in mod direct un procentaj mai mare de 25% din

drepturile de vot la societatea care incaseaza;

3. societatea care incaseaza plata detine in mod direct un procentaj de cel putin 25% din

drepturile de vot asupra societatii care efectueaza plata;

4. o terta societate detine in mod direct 25% din drepturile de vot fie in societatea care

efectueaza plata, fie in cea care incazeaza banii;

5. actiunile care atribuie drepturile de vot indicate la punctual 4 sunt detinute integral pe o

perioada de cel putin un an.

Existenta conditiilor si calificatiilor stabilite pentru a putea beneficia de aceasta scutire trebuie sa

fie dovedite prin intermediul producerii unei anume documentatii in momentul efectuarii platii. Decretul

27


28/45

normativ prevede ca noile dispozitii se aplica dobanzilor si platilor obligatorii care au loc incepand cu 1

ianuarie 2004.

Decretul normativ introduce printer altele o retinere de 30% din despagubirile corespunzatoare

celor care nu sunt rezidenti pentru folosirea si concesia in folosinta a utilajelor industriale, comerciale sau

stiintifice care se gasesc pe teritoriul statului.

Organizarea comertului cu vin cu tarile noncomunitare

Organizarea comertului cu vin cu tarile noncomunitare se face in baza Regulamentului

Consiliului UE nr.1493/1999 din 17 mai 1999, titlul VII.

Importul in UE al vinului si al altor produse din struguri se permite in baza unei licente de import,

care se elibereaza de catre unul din statele-membre si este valabila pe tot teritoriul comunitar.

UE aplica un sistem unic de impunere la import pentru toate produsele agricole. Astfel, produsele

agricole, inclusiv vinurile care se importa in spatiul comunitar, sunt supuse taxelor vamale stabilite in

Tariful Vamal Comunitar/TARIC.

Cat priveste cota taxelor vamale pentru vinuri importate, aceasta constituie pentru tarile terte 32

euro/hl.

Impozitele percepute la importul vinurilor difera de la o tara la alta. Accizele variaza de la 0 pana

la 320 euro/hl pentru vinurile ordinare si de la 0 pana la 550 euro/hl. pentru vinurile spumante.

Taxa pe valoarea adaugata variaza de la 5% pana la 25%.

UE a adoptat noi cerinte calitative mai stricte si un control mai riguros al tehnologiilor deproducere fata de tertele tarii, care promoveaza un export agresiv in Europa Occidentala, cu intentia de a

mentine competitivitatea si pozitia dominanta a vinului din tarile UE pe o piata care a suferit schimbari

majore.

Acorduri privind comertul cu vin

Din 1994 UE a semnat acorduri bilaterale privind Comertul cu vin cu Australia, Mexic, Chile,

Elvetia, Africa de Sud, acorduri prin care partile se obliga sa promoveze livrarea acestor bauturi si sa

asigure protejarea reciproca a marcilor si numirilor de vinuri.

28


29/45

Cu un an mai devreme Comunitatea Europeana a semnat acorduri cu 3 tari asociate - Bulgaria,

Ungaria si Romania, stabilind concesiuni comerciale preferentiale reciproce pentru anumite vinuri, modul

de deschidere si administrare a carora a fost stipulat in Regulamentul Consiliului (CE) nr. 933/95 din 10

aprilie 1995, drept urmare a prevederilor Regulamentului Consiliului (CE) nr. 678/2001 din 26 februarie

2001, in care se mentiona, ca incepand cu 1 ianuarie 2001 taxele vamale aplicabile la importurile vinuluioriginar din Bulgaria, Ungaria si Romania sunt suspendate la nivelul si in limitele contingentelor tarifare

indicate pentru fiecare tara in parte.

Exportul in aceste tari al anumitor produse vinicole originare din cadrul Comunitatii beneficiaza,

de asemenea, de scutiri partiale sau totale de taxe vamale.

Importurile de vin in cadrul concesiunilor stabilite sunt conditionate de prezentarea unui certificat

emis de o institutie oficiala recunoscuta de cele doua parti si inclusa in lista ce se stabileste in comun si

care atesta originea si denumirea vinului.

Regimuri preferentiale de comert ale UE

Regimul de comert preferential al UE reprezinta o exceptie din regula generala de aplicare a

Tarifului Vamal Comunitar/TARIC. Preferintele in cauza se acorda in forma contingentelor tarifare care

vizeaza importarea unor marfuri determinate in cantitati limitate, carora li se aplica un tarif vamal redus

sau scutiri de taxa vamala. Din punct de vedere al politicii economice a UE, scopul acordarii facilitatilor

date rezida in stimularea activitatilor economice in cadrul pietei comune. Anume din acest motiv

facilitatile tarifare se acorda, de regula, materiei prime necesare producatorilor din statele-membre ale UEsau altor marfuri care constituie subiectul unor acorduri speciale. Procedura introducerii contingentelor

tarifare presupune depunerea unei cereri argumentate adresate statului-membru care, la randul sau,

actioneaza in interesele producatorilor autohtoni.

Contingentele tarifare ale UE se aplica si la alte produse agricole, ceea ce permite tarilor-membre

ale UE sa procure din tarile terte produse de care au nevoie, asigurandu-si, in acelasi timp, protectia pietei

interne.

3. Propuneri

Suprafata europeana cultivata cu vita de

plan de marketing internaŢional

Documents