plan local de adaptare la schimbarile climatice … · foarte mare, ceea ce a dus la scaderea...
TRANSCRIPT
PLANLOCALDEADAPTARELASCHIMBARILECLIMATICEPENTRUBAZINULHIDROGRAFICICHEL2020
•PREZENTAREGENERALA•RISCURI•VULNERABILITATI•OBIECTIVE•MASURI
www.climateforumeast.org
www.millenium.md
www.environment.md
!!Email:[email protected]
!
Copiiinpartesauinintregimealeacestuidocumentpotfiefectuateinscopnecomercialcucondi:amen:onariisursei.“MilleniuM”,EcoContactsiCFEIIisiexprimarecunos:ntaan:cipatpentrutransmitereadetaliilorreferitorlau:lizareaacestorinforma:i.
!Solicitarilepentrumul:plicareainscopcomercialvorfitransmiseIns:tutului“MilleniuM”,EcoContactsiCFEIIlaadresele:[email protected],[email protected]@redcross.at.
AcestplanafostelaboratavandcareperStrategiaNa:onaladeAdaptarelaSchimbariClima:ce2020,documentul"Na:onalClimateVulnerabilityAssessment”elaboratdeCFEsiECOSPECTRUMinanul2014,sibazandu-sepemetodologiasirezultateleintermediarealelucrariidedoctoratcu:tlul“BuildingResiliencetoClimateChangeImpactsintheIchelWatershedinMoldova:aSystemDynamicsApproach”realizatadeautorincadrulIns:tutuluideS:inteleMediului,UniversitateaBogazicidinIstanbul,Turcia.
!Autor:NataliaCiobanu
AcestdocumentafostelaboratdecatreIns:tutuldeInstruireinDezvoltare“MilleniuM"inparteneriatcuCentrulNa:onaldeMediuincadrulproiectului“Elaborareaplanuluideac:unilanivellocalpentruadaptarealaschimbariclima:ceinbazinulhidrograficIcheldinperspec:vacresteriirezilientei”cusuportulfinanciaracordatdecatreAOEcoContactprinintermediulprogramului"Forumulcuprivirelaschimbarileclima:ceinregiuneaParteneriatuluiEs:c(CFEII).AcestprogramestefinantatdeUniuneaEuropeana,CooperareaAustriacapentruDezvoltaresiCruceaRosieAustriaca.
!!!!!©Ins:tutuldeInstruireinDezvoltare“MilleniuM”siClimateForumEastII(CFEII),!Moldova,2016
1
PLANLOCALDEADAPTARELASCHIMBARILECLIMATICE
PENTRUBAZINULHIDROGRAFICICHEL
1.INFORMATIIDEFOND
1.1.VederedeansambluasupracomunitatiidinbazinulhidrograficIchel
Bazinulhidrografic Ichelesteunbazinrelativmic, localizatin regiunea centrala a Republicii Moldova (Fig. 1.), cu osupafata totala de 767,87 km2 care repezinta 2.27 % dinteritoriultarii.Bazinulhidrografic Ichelesteunsubbazin incadrulbazinuluihidrografic transfrontalier al rauluiNistru.RaulIchelizvorastedinproximitaeasatuluiHircesti,raionulUngheni, si sevarsa in raulNistru la1km inavalde satulCosernita. Suprafata bazinului este acoperita is proportiede 1% din terenuri construite, 4% pajisti, 9% paduri, 9%ape,20%terenuriagricole,si57%livezi(Ursu,2014).
Numarul exact al populatiei in prezent nu este cunoscut.Rezultatele celui mai recent recensamant al populatiei,realizat in anul 2014, inca nu au fost publicate, insa oestimare aproximativa sugereaza o populatie de 60.000 –80.000oameni.
Localizata in intregime peteritoriul si sub jurisdictia R.Moldova, suprafata bazinuluihidrograficeste impartita intre6unitati teritorial-administrativedegrad2(raionulCriuleni-29%,raionul Straseni - 28%, raionulCalarasi - 25%, raionul Orhei -10%, raionul Ungheni - 4%, simunicipiulChisnau–4%)(Fig.2.)
In acelasi timp, teritoriul bazinului hidrografic Ichel este impartit intre 64 unitati teritorialadministrativedenivel1(sate,comunesiorase).Utilizandoseriedeindici legatideoapreciereintuitiva a sitiatiei actuale de mediu, cum ar fi Indicele de naturalitate, Indicele transformariienvironmentale,Indicatorulpresiuniiumane(prinutilizareaagricola,neagricolasiforestiera),Ursu(2014)concluzioneazacapresiuneaantropicaasuprapeisajuluidinbazinulhidrografic Ichelestefoarte mare, ceea ce a dus la scaderea diversitatii biologice naturale, reducerea nivelului derezilientasi,astfel,lacrestereavulnerabilitatiibazinuluilamaimulteriscuri(Fig.3.).
Fig.1.LocalizareabazinuluihidrograficIchelpeteritoriulR.Moldova
Fig.2.ImpartireateritoriuluibazniuluihidrograficIchelintrecele5raioanesimunicipiulChisinau
2
InbazinulhidrograficIchel,raportuldintrecoteledeutilizareaterenuluiafostmodificat inmodsemnificativinsecolultrecut,cu77%dinterenurileutilizatefiindatribuiteagriculturii.Doar4-5%din teritoriuesteacoperitdepasuni, care suntde fapt terendegradat, iar suprafata terenurilorimpaduriteestemult subcotanormala.Unastfelde raportdintrediferitemodurideutilizareaterenurilorestefoarteposibilsacontribuieincontinuareladegradareacalitatiiatatasolului,catsia apei (Elmhagen, et al., 2015). Implicatiile estimate ale acestui fenomen sunt in primul randasupra productivitatii agricole, serviciilor ecosistemice, veniturilor populatiei locale (Gordon &Enfors, 2008), bugetului local si national, si asupra sanatatii publice (StrategiaNationala pentruAdaptarelaSchimbarileClimatice2020).
1.2.Evaluareariscurilorclimaticeanterioaresiactuale
Moldova este una dintre tarile care este afectata incet, dar sigur de consecintele schimbarilorclimatice. Printre acestea se numara cresterea temperaturilor medii anuale. Din 1887 pana in1980temperaturamedieanualaacrescutcucca0.05oC la ficare10ani,ceeaceextrapolat laoperioadade100deaniconstituieocreserecuof0.5oC.Intreanii1981si2010insatemperaturamedieanualaacrescutcu0.63oCpentru fiecaredecada.Recalculatapentru100deani,aceastacinstituie6.3oC.Concomitent,frecventasecetelorsiinundatiiloracrescutindeosebiinultimele3decenii. Inundatiile mari pe raurile mici prezinta o ingrijorare deosebita. Atat secetele, cat siinundatiieseconsideracaavandcelmaimareimpactsocio-economic(StrategiaNationalapentruAdaptarelaSchimbarileClimatice2020).
Volumulresurselor de apadisponibile in taraesteestimat inprezent laaproximativ500m3/percapita/an,ceeacedejaplaseazaMoldovaincategoriatarilorcudeficitseverdeapasicuriscinalt
Fig. 3. Presiunea antropica asupra peisajelor in bazinul hidrografic Ichel in fiecare din cele 64 unitatiadministrativedenivel1(Sursa:LilianaUrsu,StructurapeisagisticaabazinuluiriuluiIchel,2014)
3.a. Repartitia spatiala a valorilor indicatorului denaturalitate. Valorile mai joase de 10 arata capeisajul natural a fost foarte puternic afectat deactivitatea antropica, fiind puternic transformat deacesta.
3.b. Repartitia spatiala a valorilor indicatorului detransformareenvironmentala.Valorilemaimicide1indicaindicaoantropizareputernica,iarvalorilemaimari decat 1 indica dominarea elementului natural.Valorile apropiate de 1 arata un echilibru fragil, iarvalorilemultmaimaridecat1arataodominareclaraaelementuluinatural.
3
de impact al schimbarilor climatice (Proiectul Planului deManagemen al Districului Hidrografic
Nistru,2015).Esteanticipatcainviitordeficituldeapavafiproblemaprincipalainuneleregiuni
dinMoldova, inspecial regiuniledecentrusisud.Celemai importante impacturiasteptatesunt
impacturileasupraproductivitatiiagricolesiasanatatiiumane.
Cu77%dinteritoriuatribuitfolosinteiagricolesicupeste95%dincursuriledeapacareformeaza
reteauahidrograficaarauluiIchelfiindincluseinclasele4si5decalitate(nepotrivitepentruorice
utilizare),bazinulhidrograficalIcheluluiesteputernicexpusriscurilorclimaticementionate.
Impactul direct al schimbarilor climatice asupra agriculturii reprezinta un motiv deosebit de
preocuparedatoritaatatroluluiacesteiramuri ineconomiaMoldovei(peste50%dinexporturial
doileacelmaiimportantcontributorlaPIB-ultarii,fluctuatiapreturilor),catsiimpactuluiacesteia
asuprabunastariisociale(nutritie,angajare,subzistenta).
Raportul National asupra Dezvoltarii Umane (2009/2010) prevede ca in deceniile urmatoare
impacturileschimbarilorclimaticeasuprasfereieconomice,socialesiamediuluisevorintensifica.
Sistemelesocio-ecologice(SES)dependentedeapasuntinmodspecialvulnerabilelaschimbarile
climatice(Cosens&Fremier,2014).
Se anticipeaza ca deficitul de apa va fi problema principala in viitor in unele regiuni aleMoldovei.CelemaivulnerabileregiunivorfisudulMoldovei(CampiadeSudaMoldovei,terasele
Nistrului de Jos si ale Prutului) si partial regiunea de centru a tarii (subregiunea 2 "Podisul
Moldovei Centrale" si subregiunea 2 "terasele Nistrului si cele ale Prutului, Rautului, Bicului,
Botnei,etc.").BazinulhidrograficIchelesteunadintreunitatilegeograficelocalizateinregiuneade
centruaMoldovei.
1.3.Previziuniprivindviitoareriscuriclimatice
Pentrubazinul hidrografic al Ichelului nu au fost elaboratepreviziuni specifice localizateprivind
viitoare riscuri climatice. Insa scenariileposibilepot fiderivatedinpreviziunileelaboratepentru
regiuneadecentruaR.Moldova.
Astfel, inceade-aTreiaComunicareNationalaaRepubliciiMoldovaincadrulConventiei-cadrua
NatiunilorUniteprivindSchimbarileClimatice(2013)aufostelaborate3scenariidiferite(A2,A1B
andB1)pebazamaimultorscenariiinfunctiedediferitenivelurideemisiealeGazelorcuEfectde
Sera.Toatecele3scenariiestimeazaocrestereatemperaturiiinmediecuof+1.2-1.4oCpanain
2039, si inmedie cu +2.7 to 4.3oC pana in 2099. Pana in anii 2080, cresterea temperaturilor in
medie este mai mare pentru scenariul A2, conform caruia cresterea ar putea fi de cca 4.3oC.
Pentru scenariulA1B temperaturamediecrestecuaproximativ3.8oC, iar in cazul scenariuluiB1
aceastaarputeacrestecucca2.7oC(Fig.4.).
4
c.2080s
Fig.4.TemperaturilemediianualeproiectatepentruRepublicaMoldovainfunctiedescenariiledeemisieA2,A1BsiB1, pentru diferite perioade: a.2020s , b.2050s , c.2080s (Sursa: Strategia Nationala de Adaptare la SchimbariClimatice2020).LocalizareabazinuluihidrograficIchelesteincercuitacuculoarearosie.
b.2050s
a.2020s
5
c.2080s
Inmodsimilar,toateceletreiscenariiestimeazaocresterecucca2%aprecipitatiilormediianualepanain2039,urmatadeocrestedecu-1.5panala-13.5%panain2099,celemaimicicantitatideprecipitatiiinregistrandu-seinsezonuldevara(Fig.5.).
Fig. 4. Precipitatiile anuale proiectate pentru R.Moldova in functie de scenariile de emisie A2, A1B si B1, pentrudiferiteperioade:a.2020s,b.2050s,c.2080s(Sursa:StrategiaNationaladeAdaptarelaSchimbariClimatice2020).LocalizareabazinuluihidrograficIchelesteincercuitacuculoarearosie.
b.2050s
a.2020s
6
EsteanticipatcainviitordeficituldeapavafiproblemaprincipalainuneleregiunidinMoldova,inspecialregiuniledecentrusisud.Celemaiimportanteimpacturiasteptatesuntimpacturileasupraproductivitatiiagricolesiasanatatiiumane.Fiindunadintre tarilecelemaisaracedinEuropasiAsiaCentrala,Moldovaareungradinaltdevulnerabilitatelaastfeldeschimbari.
Dacanuseintreprindmasurideadaptare,productivitateaagricolapanainanii2080(2070-2099)comparativcuperioadarecenta(1981-2010)seestimeazacavainregistraoscaderesemnificativa,laculturicumarfideexemplulaporumb(intre49%-74%),graudeiarna(38%-71%),precumsiscaderirelativmoderateincazulaltorculturicafloareasoarelui(intre11%si33%),sfecladezahar(intre 10% si 20%), tutun (intre 9% si 19%) (StrategiaNationala pentruAdaptare la SchimbarileClimatice2020).
Inplus,majoritatea invelisuluide soleste reprezentatde cernoziom–un tipde sol cu continutridicat de materie organica ce se formeza de obicei sub un acoperamant de padure.Descompunereamaterieiorganicepoatecresteodatacutemperaturimaimari.Cutoatecadintr-operspectivapetermenscurtacestlucruvaducelacrestereafertilitatiisolului(prineliberareadenutrienti din materia organica), pe termen lung fertilitatea solului cel mai probabil va scadea.Rezultateleunorcercetaripetermenlunglanivelnationalaratacainsecolultrecutcontinutuldematerie organica din solurile arabile ale Moldovei a scazut, in timp ce in aceeasi perioadatemperaturile medii anuale au crescut. Efectul combinat al regimului de apa ar putea duce ladeficitdeapapentru irigaresiocompetitiesporitapentru resurseledeapa,ceeace inceledinurma va rezulta in preturi crescute si presiuni mari in procesul de reglemantare. Salinitateacrescutaasolurilorrezultatainurmairigariiintensive,pedealtapartepoateducelaabandonareaterenuriloragricolepemasuraceterenuriledevinnepotrivitepentrucultivareaculturiloragricole.
Se anticipeaza ca deficitul de apa va fi problema principala in viitor in unele regiuni aleMoldovei.CelemaivulnerabileregiunivorfisudulMoldovei(CampiadeSudaMoldovei,teraseleNistrului de Jos si ale Prutului) si partial regiunea de centru a tarii (subregiunea 2 "PodisulMoldovei Centrale" si subregiunea 2 "terasele Nistrului si cele ale Prutului, Rautului, Bicului,Botnei,etc.").BazinulhidrograficIchelesteunadintreunitatilegeograficelocalizateinregiuneadecentruaMoldovei.StrategiaNationaladeAdaptare laSchimbariClimatice(2014)aconcluzionatcuunnivelinaltdeprobabilitatecacelemaimulteriscuriinacestezonesuntlegatedeschimbarileclimatice.Dejain2020alimentareacuapasiguraatuturorconsumatorilorvafisubamenintareaschimbarilorindisponibilitateasuficientaaresurselordeapadebunacalitate,schimbariasociatecuschimbarileclimatice.Odatacuinrautatireasituatieideficituluideapa,seasteaptasacreascasiincidentabolilorlegatedeapasiamalnutritiei,inspecialinrandulpopulatieidinzonaruralasiapopulatieicuveniturimici.
Uniifactorinon-climaticipotinrautatisaupreveniefecteleschimbarilorclimaticeasupracererii,disponibilitatii si calitatii resurselor de apa, a productivitatii agricole si a sanatatii publice.Crestereagraduluidepoluaresidezvoltareaeconomica(siastfelschimbarileinstiluldeviatasiregimuldeconsum)voraveaun roldominant. Impactul factorilornon-climaticipoateprovenidinmaimultifactori,cumarfipoliticilesilegislatia,tehnologiasiinfrastructura,sitiparelesaumoduldeutilizareaterenuriloe(prelucraresiirigare).
7
2. EVALUAREAVULNERABILITATILOR SI PRIORITATILOR INCOMUNITATE (inclusiv cele care nusuntlegatedeschimbarileclimatice)
Unstudiua fost realizat in cadrulproiectului “Developmentof localClimateChangeAdaptationactionplaninIchelwatershedinaResilienceAssessmentFramework”(“Elaborareaunuiplanlocaldeactiunipentruadaptarealaschimbarileclimaticedinperspectivaevaluariirezilientei”)privindvulnerabilitatile la nivel local in bazinul hidrografic Ichel. Studiul a fost realizat in perioadaianuarie-martie 2016 si a constat dintr-o evaluare a cercetarilor existente si a literaturii despecialitate, realizarea interviurilor semi-structurate cu 30 factori interesati la nivel local dinbazinulhidrograficIchel,sidintr-oseriedeatelieredelucrucuparticipareafactorilorinteresatidinbazinulIchelsiaComitetuluiSubbazinalIchel.Printrefactoriiinteresaticareauparticipatinstudiuse numara primari, vice-presedinti de raioane care impart teritoriul bazinului, specialisti dindirectiie agricole raionale, reprezentanti ai inspectoratelor ecologice teritoriale, reprezentanti aicentrelordesanatatepublica,aiorganizatiilornon-guvernamentale,aiagentiilorinternationalededezvoltaresilocalnicidinregiuneavizata.
Acest studiu a aratat ca vulnerabilitatile la nivel local sunt in concordanta cu vulnerabilitatileidentificate la nivel national. Vulnerabilitatile majore in urma riscurilor climatice (crestereatemperaturilor, secete, inundatii) la nivel de bazin hidrografic sunt scaderea productivitatiiagricole, reducerea disponibilitatii si accesibilitatii resurselor de apa in scop de alimantare siirigarecarezultatalscaderiiniveluluipanzeifreatice,siscadereabiodiversitatiispeciiorlocale,inmodspecialasuprafetelordepaduresifauneiacvatice.
Consecinteleproncipalealeacestorvulnerabilitatimajorelanivellocalsunt:
1.Scadereaproductivitatiiagricole: -Scaderearecolteiagricole/crestereapierderilorderecolta -Scadereavolumuluiexporturilorproduseloragricole
-Crestereapretuluilaproduselealimentare -Amenintareasecuritatiialimentareincomunitatilelocale -Crestereanumaruluidepersoanecaresuferademalnutritiesisubnutritie -Scadereaniveluluidetraisiacalitatiivietii
2.Scadereaniveluluiapeiinpanzafreatica-Lipsaapeipotabileinfantani-Scadereacalitatiiapei-Maiputinaapainizvoarelecarealimenteazaraurilesipopulatia-Secarearaurilorsirauletelor-Scadereaapeidisponibilepentruirigare-Scadereaproductivitatiiagricole-Reducereabiodiversitatiiacvatice-Cresterearisculuideboliinfectioase-Maimultapresiuneasuprarezervelordeapadeadancime-Crestereapretuluiapeideconsum
8
3. Reducerea biodiversitatii (in special reducerea suprafetelor impadurite si aspeciilorfauneiacvatice)-Scadereaserviciilorecosistemice-Reducereaincontinuareadiversitatiispeciillorconexedeplantesianimale-Cresterearisculuideeroziuneasoluluisidealunecari-Innamolireacursurilordeapa-Scadereaumiditatiisolului-Scadereacapacitatiideretinereaapeiincadrulbazinuluihidrografic-Crestereatemperaturiiapeiinrauri-Scadereacapacitatiideautoepurareaecosistemelor-Crestereariscurilordeviituri-Crestereapierderiloreconomice-Crestereanumarului,diversitatiisicomplexitatiiproblemelorsociale-Crestereavulnerabilitatiiladezastrenaturale
InceeaceprivesteprioritatilespecificeinabordareavulnerabilitatilorinbazinulhidrograficIchelinaniiumatoripanain2020,acesteasunt:
1. Insuficienta si scaderea suprafetelor impadurite, in special lipsa fasiilor de protectie araurilor
2. Crestereaeroziuniisolurilorcauzatadevanturileputernice,ploisiscurgeriledesuprafata3. Scadereacalitatii/fertilitatiisolului4. Scadereaniveluluiapelordesuprafata5. Poluareaapelordesuprafata6. Disponibilitateascazutaaapeipotabilesigure,inclusivcalitateaproastaaapeidinfantanile
demina7. Mortalitateasimorbiditateasporitacalegatedirectsiindirectdeschimbarileclimatice.
3.EVALUAREAASPECTELORPOZITIVESIACAPACITATILOREXISTENTEINCOMUNITATE
Bazinele hidrografice sunt considerate in mod normal ca unitati spatiale pentru gestionarearesurselor acvatice (Comisia Europeana, 2015). Directiva Cadru Apa a Uniunii Europene, deexemplu, cere atat statelor membre, cat si celor candidate sau asociate sa Elaboreze si saimplementezePlanurideManagementalBazinelorHidrograficecuscopulgeneraldeamentine,iarundeenecesar–deaatingecalitateabunaamediuluiacvaticdincadrulComunitatiiEuropene.TextulDirectiveirecunoastefaptulca“celmaibunmodeldesistemunitardegestiuneaapeiestegestiunea la nivel de bazin hidrografic – unitate geografica si hidrologica naturala, in loc deadministrarelanivelullimiteloradministrativesaupolitice”(ComisiaEuropeana,2015).
9
Un aspect pozitiv cheie in acest sens este faptul ca un grup de factori interesati din bazinul
hidrografic Ichel – autoritati publice locale de nivel 1 si 2, ONG-uri, Inspectorate Ecologice
Teritoriale, Centrere Teritoriale de Sanatate Publica, etc. – au reusit sa se organizeze intr-o
entitatecomuna-ComitetulSubbazinalIchel.Acestlucruleoferaposibilitateasaseintruneascain
modregula,sadiscuteproblemedeinterescomunsisaplanificeactiunicomune.
Unaltaspectpozitivesteplatformaon-lineacomuniatiibazinuluihidrograficIchel,bazelecareia
au fost puse in cadrul proiectului “Elaborarea unui plan local de actiuni pentru adaptarea la
schimbarileclimaticedinperspectivaevaluarii rezilientei”.Desinueste incadezvoltatacomplet,
aceasta platforma constituie un punct de plecare in elaborarea si difuzarea de informatii
importante referitoare la schimbarile climatice, in primul rand pentru (dar fara a se limita la)
membriicomunitatiibazinuluihidrograficIchel.
4.RECOMANDARI
Plecand de la riscurile si vulnerabilitatile specifice descrisemai sus, si avand la baza Planul de
Actiuni aferent Strategiei Nationale de Adaptare la Schimbarile Climatice, au fost decise
urmatoareleobiectivespecifice(O.S.)sidirectiideactiunecorespunzatoare(D.A.):
S.O. 1 - Crearea pana la finele anului 2016 a cadrului institutional (grup de lucru la nivelsubbazinal) in domeniul schimbarilor climatice, care sa asigure implementarea eficienta amasurilordeadaptarelanivelsubbazinal.D.A.1.1Dezvoltareacadruluiinstitutionalindomeniuladaptariilaschimbareaclimei.
D.A.1.2IntegrareamasurilordeadaptarelaschimbareaclimeiinactivitateaAPL1si2dinbazinul
Ichel.
D.A.1.3Dezvoltareacomunicariisicooperariiinstitutionaleinvedereaimplementariipoliticilorde
adaptare.
S.O.2-Creareapanainanul2020aunuimecanismdemonitorizareaimpactuluischimbarilorclimatice, a vulnerabilitatii sociale si economice asociate si de gestionare/diseminare ainformatieiprivindriscurileşidezastreleclimatice.D.A.2.1Creareabazeidedatesubbazinalereferitoarelaschimbarileclimatice.
D.A. 2.2 Constientizarea tuturor actorilor implicati, in special a populatiei, in ceea ce priveste
riscurileschimbariiclimeisimasuriledeadaptarelaaceastaschimbare.
S.O. 3 -Asigurareadezvoltarii rezilientei climaticeprin reducerea cu cel puţin 50%a riscurilorschimbărilorclimaticecătreanul2020şifacilitareaadaptariilaschimbareaclimeiin6sectoareprioritare.D.A.3.1Reducereariscurilorsiadaptarealaschimbarileclimaticeinsectorulagricol
D.A.3.2Reducereariscurilorsiadaptarealaschimbarileclimaticeinsectorulresurselordeapa
D.A.3.3Reducereariscurilorşiadaptarealaschimbarileclimaticeinsectorulsanatatii
D.A.3.4Reducereariscurilorsiadaptarealaschimbarileclimaticeinsectorulforestier
D.A.3.5Reducereariscurilorsiadaptarealaschimbarileclimaticeinsectorultransporturilor
10
Recomandarile concrete care au rezultat in urma integrarii prevederilor Strategiei Nationale deAdaptare la Schimbarile Climatice, a Raportului National privind Evaluarea Vulnerabilitatilor,precum si a contributiilor factorilor interesati si membrilor comunitatii din bazinul hidrograficIchel,aufostcompilatesiincluseinPlanulDetaliatdeActiuniprezentatmaijos.
PLANULDEACŢIUNILANIVELULSUBBAZINULUIICHEL
PENTRUADAPTAREALASCHIMBARICLIMATICE
Nr.crt. Activitati Institutiaresponsabilă Parteneri
Termenulde
realizare
Costulestimativ,
lei
Sursedefinanţare
Indicatordemonitorizare
1 2 3 4 5 6 7 8Obiectivulspecificnr.1.Creareapanalafineleanului2016acadruluiinstitutional(grupdelucrulanivelsubbazinal)indomeniulschimbarilorclimatice,caresaasigureimplementareaeficientaamasurilordeadaptarelanivelsubbazinalDirecţiadeacţiunenr.1.Dezvoltareacadruluiinstitutionalindomeniuladaptariilaschimbareaclimei1. ConsolidareacapacitatilorComitetului
Subbazinalsiaautoritatilorpublicelocaleinvedereaasigurariielaborariisipromovăriimasurilordeadaptarelaschimbarileclimatice
ComitetulSubbazinalIchel
MilleniuMCFEIIUniv.Bosfor
2016 40.000 GrantClimateForumEastII,Surseproprii
Estecreatgrupdelucru(GL)peschimbariclimaticeSuntorganizateatelieredecrestereacapacitatiiindomeniu
2. AsigurareafunctionalitatiiGrupuluidelucrupentruschimbărileclimaticecaplatformaderecomandariprivindplanuriledeadaptarelanivelbazinal,sub-raionalsicomunal
ComitetulSubbazinalIchel
2016 10.000 GrantClimateForumEastII,Surseproprii
Grupuldelucruesteconsolidatsiaprobat,suntorganizatesedinte
Direcţiadeacţiunenr.2.IntegrareamasurilordeadaptarelaschimbareaclimeiinactivitateaAPL1si2dinbazinulIchel3. Evaluareanevoilorlaniveldesubbazinin
scopulidentificăriivulnerabilitatiilegatedeschimbareaclimeisiapunctelorprincipaledeinterventie
ComitetulSubbazinalIchel,APL1si2,
MilleniuMCFEIIUniv.Bosfor
2016 40.000 GrantClimateForumEastII,Surseproprii
Raportuldeevaluareesteelaborat,suntidentificate
2
1 2 3 4 5 6 7 8regiunilesipunctelecuriscuriclimaticeinalte
4. Asigurareaprocesuluideamendare/revizuireastrategiilorlocale/raionalededezvoltare,invedereaintegrariiriscurilorclimaticeintoatesectoareleexistente
Autoritatileadministratieipublicelocale1si2
2017 Dupanecesitate*
Surseproprii Indocumentelestrategice(strategiilocale,planurilocale)suntinclusemasurideadaptarelaschimbarileclimatice
Direcţiadeacţiunenr.3.Dezvoltareacomunicariisicooperariiinstitutionaleinvedereaimplementariipoliticilordeadaptare5. Creareauneiplatformeonlinederesurse
specializateindomeniuladaptariilaschimbareaclimeicarevacontineinformatiireferitoarelaraulIchel,bazinulIchel,siarservicasursadeinformatiepentrutotilocuitoriidinbazinulIchelsialtifactoriinteresati
ComitetulSubbazinalIchel
ONG-uriledemediu,centreleuniversitareşiacademice,ONUDMoldova
2016 5000 GrantClimateForumEastII
PlatformaonlinecreatasipopulatacuinformatiiveridiceEstedesemnataopersoanacareseocupadecurareainformatieisiplasareapesite
6. Dezvoltareacooperariinationale(cuComitetulDHNistru)siinternationalesicuorganismeledonatoare,invedereaasigurariiasistenteinecesarepentruimplementareamasurilordeadaptarelaschimbareaclimei
ComitetulSubbazinal,autoritatileAPL1si2
ONG-uriledemediu
2020 Dupanecesitate*
Surseproprii Suntsemnateacorduridefinantare,suntimplementateactivitatideadaptare
3
1 2 3 4 5 6 7 8Obiectivul specific nr. 2. Crearea pana in anul 2020 a unui mecanism de monitorizare a impactului schimbarilor climatice, a vulnerabilitatii sociale sieconomiceasociatesidegestionare/diseminareainformatieiprivindriscurileşidezastreleclimaticeDirecţiadeacţiunenr.1.Creareabazeidedatesubbazinalereferitoarelaschimbarileclimatice7. Colectareatuturorinformatiilorexistentein
domeniulschimbarilorclimaticesiplasarealorpeplatformaonlineasubbazinului
ComitetulSubbazinal,GrupuldeLucruprivindschimbarileclimatice
2017 10.000(echivalentinmuncadevoluntariat)
Surseproprii DatelesuntcolectateDatelesuntplasatepesite
Direcţiadeacţiunenr.2.Constientizareatuturoractorilorimplicati,inspecialapopulatiei,inceeaceprivesteriscurileschimbariiclimeisimasuriledeadaptarelaaceastaschimbare8. CreareainfiecarecomunadinbazinulIchel
apunctelorlocaledeasigurareasensibilizariipubliculuiprivindrisculschimbariiclimeisimasuriledeadaptarelaaceastaschimbare
APL1si2 CNMMilleniuM
2017 Dupanecesitate*
Surseproprii Reteauabazinaladeinformaresisensibilizareecreatasiaprobata
9. Organizareacampaniilordesensibilizare,informaresieducatieindomeniulschimbariiclimeisiadaptarii,prinmijloacemediasiprinintermediulreteleibazinaledeinformaresisensibilizare
ComitetulSubbazinal,GrupuldeLucruprivindSC
MilleniuMCNMCSPraionale
2018 Dupanecesitate*
Surseproprii SuntorganizatecampaniideinformareindomeniulschimbariiclimeisiadaptariiEducatiasicomunicareacatrepopulatiea
informatiilorprivind1)rezultateleanalizelorcalitatiiapelor;2)problemeledesanatatelegatedecalitateaproastaaapelor;3)ciclulapelorOrganizareauneizileunicesaupanalaoanumitazilucraridesalubrizareacursuluir.Ichel
4
1 2 3 4 5 6 7 810. Promovareaprogramelorsimaterialelor
accesibiledee-instruire(carti,brosurietc.)privindadaptarealaschimbareaclimeicuscopulperfectionăriiabilitatiifermierilor,Invatatorilor,Specialistilordindomeniulmedicinei,tinerilordincomunitatisilocalnicilor
ComitetulsubbazinalIchel
MilleniuMCNM,alteONG-uri,Scoli,Directiileraionaledeinvatamant
2018 Dupanecesitate*
Surseproprii Suntdiseminateprogramesimaterialedee-instruire(carţi,brosurietc.)privindadaptarealaschimbareaclimeiPromovareaagriculturiiecologice,
agriculturiiconservativesiapermaculturii
Obiectivulspecificnr.3.Asigurareadezvoltariirezilienteiclimaticeprinreducereacucelpuţin50%ariscurilorschimbărilorclimaticecătreanul2020şifacilitareaadaptariilaschimbareaclimeiin6sectoareprioritareDirecţiadeacţiunenr1.Reducereariscurilorsiadaptarealaschimbarileclimaticeinsectorulagricol11. Contribuirealaimplementareaunui
programdemasurideconservareaapeiinsolsideajustareaperioadelordedesfasurareaactivitatiloragricolelaschimbarileclimatice
APL1si2 MinisterulAgriculturiişiIndustrieiAlimentare
2018 Dupanecesitate*
Esteimplementatpartialprogramuldemasuri,inlimitaresponabilitatiiAPL-urilor
12. Contribuirealaconştientizareafactorilorinteresatisifacilitareaobtineriiconsultanteiconsultanteiagricolesialinformatiilorprivindmanagementulexploatatiiloragricole
APL1si2
MinisterulAgriculturiişiIndustrieiAlimentare
2020 Dupanecesitate*
Organizatecamp.deinformare,localnicii(fermieri,agentieconomici)beneficiazadeconsultanta,diseminatematerialeinform.
5
1 2 3 4 5 6 7 8Sprijinireataranilorina-sipunelacomunterenurilesiaplicareaprincipiuluirotatieiculturilor
Identificareasipromovareatehnologiilorconservativedementineresiimbunatatireacalitatiisolurilor
13. Contribuirealaelaborareaplanurilordeirigatiipebazauneievaluariaimpactuluiacestora,aviitoareidisponibilitatiaapeisianevoilordeapa
APL1si2 MinisterulAgriculturiişiIndustrieiAlimentare,MinisterulMediului
2018 Dupanecesitate*
Suntelaboratesiaprobateplanurideirigatii
Direcţiadeacţiunenr2.Reducereariscurilorsiadaptarealaschimbarileclimaticeinsectorulresurselordeapa14. Realizareastudiilordeinventarieriea
resurselordeapadisponibile,aretelelordealimentarecuapasicanalizare,apierderilordinretele,siautilizariiilegalesi/sauneautorizatearesurselordeapainvedereadeterminariivulnerabilitatiiacestoralaschimbarileclimatice,cerintelorsinevoilordeapapentruprincipalelecategoriideconsum
APL1si2,InspectiaEcologicaTeritorialaSectiiledePolitieTeritoriale
MinisterulMediului,AcademiadeŞtiinţeaMoldovei
2017 Dupacazsidupanecesitate*
Surseproprii Suntrealizatestudii-inventareasupraresurselordeapă
6
1 2 3 4 5 6 7 815. Asigurareadisponibiluluideapalasursa Ministerul
Mediului,MinisterulAgriculturiişiIndustrieiAlimentare
2020 Dupanecesitate*
Surseproprii Estecreatainfrastructurapentrucolectareaapeidinprecipitatii,suntdezvoltatezoneumede
Identificareacelormaipotrivitelocatiisisolutiipentrucaptareaapeidinploi,viituri,etc.
ComitetulSubbazinalIchel
AcademiadeStiinte
2018 Locatiisisoluriiposibilepropuse
16. Asigurareamanagementuluiintegratalapelorinbazaprincipiuluidebazinhidrografic
APL1si2,InspectiaEcologicaTeritoriala,SectiiledePolitie
MinisterulMediului
2020 Dupacazsidupanecesitate*
Sursepropriisistraine
Imbunatatitprocesuldetratateaapelorreziduale;urmaritesipenalizateemisiiledesubstantepoluanteinapa
Eliberareaizvoarelordinparteasuperioaraar.Ichel,anulareaiazurilorilegale,siprevenireautilizariiiliciteaapeidinrau
InspectiaEcologicaTeritoriala,SectiiledePolitie,APL1si2
MinisterulMediului
2020 Eliberareaamin3izvoare.Eliminareaiazurilorilegale
Monitorizareautilizariiapeidinraupentruirigare(calitateaapei,normadeapaadmisibilapentruirigare,etc)
ComitetulSubbazinalIchelInspeciaEcologicaTeritoriala,SectiiledePolitieLocala
ONG-uriLocalnici
2020 IESsiSectiiledePolitietransmitrapoartecatreComitetulSubbazinal
7
1 2 3 4 5 6 7 8Reparatiatuturorstatiilordeepurareaapeloruzate
APL1si2 ONG-uri,MinisterulMediului,
2020 Dupacazsidupanecesitate*
Sursepropriisistraine
Toatestatiiledeepurareuzatesuntreparatesiepureazaapeconfromstandardeloreuropene
Promovarealanivellocalamini-statiilor(1la2-3gospodarii)carearcaptaaceleapemenajeresireducereaagentilorchimicigreidingospodariiletaranestiIdentificareapunctelordepoluaresiatentionarea,sirespectivluareamasurilordemicsorareapoluariiraului
InspeciaEcologicaTeritoriala,SectiiledePolitieLocala
ONG-uri,Scoli,Agentieconomici
2020 Numaruldepoluatorisuntredusicuminim15%in2020comparativcu2017
Prinprogramul“Unraucuratdelasatlasat”sasepunainpractica,incolaborarecuAPLdegrad1si2,activitatidecontrolstrictsiraportarecatreApeleMoldoveiLimitareaactivitatiloreconomicepotentialpoluatoareinzoneledeprotectieaapelorsisalubrizareaacestora
17. Asigurareaunuimanagementadecvatalrisculuilainundatii
APL1si2,
MinisterulMediului,ONG-uri,ServiciulSituatiiExceptionale
2020 Dupacazsidupanecesitate*
Sursepropriisistraine
Suntreconstruite/construitezoneinundabile.Suntcreatesistemedeprognozareainundatiilor,deinformareşialerta
8
1 2 3 4 5 6 7 818. Intreprindereamasurilordecombaterea
secetei/deficituluideapa Ministerul
Mediului,MinisterulAgriculturiişiIndustrieiAlimentare,ServiciulCadastu
2020 Dupacaz* Sursepropriisistraine
Suntdiminuatescurgeriledinreteleledeapa,suntefectuatelucraridecartografiere,suntcreatecapacitatidedepozitareaapei
Direcţiadeacţiunenr3.Reducereariscurilorşiadaptarealaschimbarileclimaticeinsectorulsanatatii 19. Identificareasimonitorizareagrupurilorde
riscsiapopulatieivulnerabilelaefecteleschimbarilorclimatice
CSPteritoriale,Directiiraionaledeasistentasocialasiprotectiafamiliei
MinisterulSănătăţii,ONG-uri,Agentieconomici
2017 Dupacaz* Sursepropriisistraine
SuntidentificategrupurilederiscsicategoriiledepopulatiivulnerabilelaefecteleSC
InstalareasistemelordefiltrareaapeipentrualimentareaunorlocalitatidinpreajmaRealizareaunorlucraridereparatiesicuratareazonelordeprotectieafantanilor
20. Contribuirealaasigurareaunuiaccesmaibunlaasistentamedicalapentrucomunitatileizolatesipopulatiavulnerabilalaefecteleschimbarilorclimatice
ComitetulSubbazinalIchel,APL1si2,CSP,Directiiraionaledeasistentasocialasiprotectiafamiliei
MinisterulSănătăţii,ONG-uri
2018 Dupacaz* Sursepropriisistraine
Suntcreatemecanismedeacceslaasistentamedicalaapopulatieivulnerabilelaschimbărileclimatice
21. Contribuirealaevaluareasistemelorexistentedesupraveghereabolilorsi
CSP,APL1si2
MinisterulSănătăţii
2018 Dupacaz* Sursepropriisistraine
Sistemeledesupravegherea
9
1 2 3 4 5 6 7 8consolidarealor bolilorsunt
imbunatatiteDirecţiadeacţiunenr4.Reducereariscurilorsiadaptarealaschimbarileclimaticeinsectorulforestier22. Contribuirealaintensificareaprocesuluide
extindereateritoriiloracoperitecuvegetatieforestierasidereconstructieecologicaapadurilor,precumsilacreareacoridoarelordeinterconexiuneintremasiveleimpadurite
ComitetulSubbazinalIchel,APL1si2,InspectiaEcologicaTeritoriala
Agenţia„Moldsilva”,MinisterulMediului,ONG-uri
2020 Dupacaz* Sursepropriisistraine
Suntcreateinsuleverzi,crestecu1%suprafataterenurilorimpaduritepeteritoriulsubbazinuluiIchel
CreareapepinierelorlanivellocaldupaexemplulcelordinStefanVoda(satulTalmaza,Ciobergi)ceulteriorsevortransformainfasiiimpadurite
23. Creareafasiilorforestierepentruprotectiaterenuriloragricole,drumurilorsiapelor
ComitetulSubbazinalIchel,APL1si2ONGdemediu,
Agentia„Moldsilva”,MinisterulMediului,MinisterulTransporturilorşiInfrastructuriiDrumurilor,MinisterulAgriculturiişiIndustrieiAlimentare
2020 Dupacaz* Sursepropriisistraine
Suntrestabilitefasiileforestierede-alungulintreuluicursalr.Ichel;Suntidenificatezonelesusceptibilelaeroziunesiplantatefasiiforestierepemin5%dinacestea
RestabilireafasiilorforestieredeprotectieacursurilordeapaReabilitareafasiilordeprotectiealecampurilor(antierozionale)Creareafasiilorimpaduritepentruterenuriagricole
24. Crestereasuprafeteispatiilorverziurbanesi APL1, Agenţia 2020 Dupacaz* Surseproprii Cumin5%din
1 2 3 4 5 6 7 8Ministerul
Mediuluicomune/sat/oras
crescutasuprafata
spatiilorverzi
Direcţiadeacţiunenr5.Reducereariscurilorsiadaptarealaschimbarileclimaticeinsectorultransporturilor25. Asigurareauneiproiectăriainfrastructurii
drumurilorluandu-seincalculnecesitatea
deadaptarelaschimbărileclimatice
APL1si2 Ministerul
Transporturilor
şiInfrastructurii
Drumurilor
2020 Dupacaz* Surseproprii
sistraine
Suntelaboratesi
aprobateacte
normative,
standardede
proiectarea
infrastructurii
drumurilor
26. Asigurareaplanificariisistemuluiurbande
transportinvedereacreariiinfrastructurii
necesarepentrupromovareatransportului
alternativ,cumarfimersulcubicicleta
APL1si2,
ONG-urile,
CSPteritoriale
Ministerul
Transporturilor
şiInfrastructurii
Drumurilor
2019 Dupacaz* Surseproprii
sistraine
Inmediulurban
suntcreatepiste
aditionalepentru
biciclisti
*Exercitiuldeestimareacosturilornuaconstituitsubiectulelaborariiplanuluideactiuni.Surselefinanciareurmezasafieidentificate
delacazlacazdecareactoriiimplicatiinimplementareamasurii/actiuniirespective.
11
REFERINTE
Agentia“ApeleMoldovei”,(2014)“PlanuldeGestionareaDistrictuluiBazinuluiHidrograficNistru-proiect”,Chisinau
Cosens,B.,&Fremier,A.(2014).AssessingSystemResilienceandEcosystemServicesinLargeRiverBasins:ACaseStudyoftheColumbiaRiverBasin.IdahoLawReview,51(1),91.
Gordon,L.,&Enfors,E.(2008).Landdegradation,ecosystemservicesandresilienceofsmallholderfarmersinMakanyacatchment,Tanzania.InD.Bossio,&K.Geheb,Conservingland,protectingwater(p.33-50).UK:CABI.
Elmhagen,B.,Destouni,G.,Angerbjorn,A.,Borgstrom,S.,Boyd,E.,Cousins,S.,etal.(2015).Interactingeffectsofchangeinclimate,humanpopulation,landuse,andwateruseonbiodiversityandecosystemservices.EcologyandSociety,20(1),23.
EuropeanCommission(2015).IntroductiontothenewEUWaterFrameworkDirective.Retreivedon28May2015fromEuropeanCommission-Environment:http://ec.europa.eu/environment/water/water-framework/info/intro_en.htm
MinisterulMediuluialR.Moldova,(2014)StrategiaRepubliciiMoldovadeadaptarelaschimbareaclimeipanainanul2020,Chisinau
UnitedNationsEnvironmentalProgram,(2013)ThirdNationalCommunicationoftheRepublicofMoldovaundertheUnitedNationsFrameworkConventiononClimateChange,Chisinau
Ursu,L.(2014).StructuraPeisagisticaaBazinuluiRiuluiIchel.UniversityoftheAcademyofSciencesofMoldova,FacultyofNaturalSciences.Chisinau:MasterThesis.