planul de acțiune al școlii 2015-2018

LICEUL TEHNOLOGIC “ALEXANDRU BORZA”

1

PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII LICEUL TEHNOLOGIC “ALEXANDRU BORZA”

2013-2018 REACTUALIZARE 2015-2016

Colectivul de redactare: Dir. Prof. TRIŞCĂ RODICA

Prof. Mestecan Cornelia Prof. Baciu Rodica Prof. Boilă Narcisa


2

ARGUMENT

Ideea de bază a proiectării urmăreşte valorificarea cultu-rii organizaţionale a şcolii noastre în vederea modernizarii si a-daptării activităţii la cerinţele integrării europene, la nevoile de dezvoltare ale elevilor. În acest scop au fost stabilite priorităţile, din care au derivat obiectivele şi ţintele corespunzătoare, iar pe baza acestora a fost conceput planul de acţiune . În contextul amintit, reliefarea responsabilităţilor specifice cadrelor de conducere şi ale tuturor membrilor organizaţiei a căpătat amploare şi consistenţă, pentru mai buna cunoaştere a îndatoririlor şi obligaţiilor de serviciu, de ansamblu şi curente, precum şi a termenelor şi standardelor de calitate impuse acestora. Conceptul de proiectare adoptat a respectat şi urmărit noul model structural al Proiectului de dezvoltare instituţională a şcolii, respectând şi dezvoltând cerinţele organizatorice şi funcţionale actuale ale unităţii, în scopul asigurării eficienţei gestionării curente a activităţii şi gradului sporit de concretizare, necesar atingerii unor obiective prioritare. Structura proiectului de dezvoltare instituţională asigură organizarea activităţilor, în conformitate cu obiectivele propuse, astfel încât să se realizeze o monitorizare mai eficientă şi ridicarea nivelului de obiectivitate în evaluarea activităţilor proiectate, obiectivele şi ţintele corespunzătoare.


3

CUPRINS

I CONTEXT 4

VIZIUNEA ŞCOLII 4

MISIUNEA ŞCOLII 4

PROFILUL ACTUAL AL ŞCOLII 5

II ANALIZA DE NEVOI 14

A.1. ANALIZA MEDIULUI EXTERN 14

A. ANALIZA PROFILULUI ECONOMIC 15

B. DATE DEMOGRAFICE 20

C. ANALIZA PIEŢEI MUNCII 26

D. ÎNVĂŢĂMÂNTUL PROFESIONAL ŞI TEHNIC 47

A2. ANALIZA MEDIULUI INTERN 84

A. REALIZĂRILE ANULUI ŞCOLAR 2014-2015 88

B. ACTIVITATEA DE INSTRUIRE PRACTICĂ 111

C. ANALIA SWOT 112

D. RESURSE STRATEGICE 119

III PLANUL OPERAŢIONAL/PLANUL DE IMBUNĂTĂŢIRE 120

PRIORITĂŢI , OBIECTIVE, ŢINTE 120

PLAN OPERAŢIONAL 2015-2016 122

IV PLANUL DE PARTENERIAT AL ŞCOLII 140

V CONSULTAREA, MONITORIZARE, REVIZUIRE 147


4

Liceul Tehnologic Alexandru

Borza

Furnizează elevilor oportunităţi pentru acumularea de cunoştinţe, abilităţi şi experienţe care să le permită adaptarea la o societate în continuă schimbare. Dezvoltă elevilor abilităţi

de limbă şi comunicare pentru a realiza înţelegerea estetică şi ştiinţifică, astfel încât să fie capabili să dezvolte idei, concepţii, probleme de esenţă.

Încurajează elevii în dezvoltarea valorilor morale, referitoare la o conduită personală responsabilă, faţă de familie si comunitate.

Sensibilizează elevii pentru aprecierea şi protejarea mediului înconjurător, pentru a lupta împotriva poluării de orice fel.

Găseşte cele mai adecvate forme, metode, procedee pentru valorificarea potenţialului tehnico-aplicativ.

Formează, diversifică şi a adânceşte pregătirea tehnică în general, cea de specialitate

Dezvoltă conştiinţa spirituală, astfel încât aceştia să înţeleagă, să respecte, să aprecieze şi să beneficieze de pe urma diversităţii etnice.

Creează cadrul în care elevii sunt încurajaţi să-şi dezvolte aptitudini de investigare, sunt încurajaţi să formuleze întrebări, să argumenteze raţional şi să urmeze aplicaţii pentru testarea fizicului şi intelectului.

I. CONTEXT

VIZIUNEA ŞCOLII:

Liceul Tehnlogic „Alexandru Borza” este un prestator de servicii educaţionale de calitate, în

profilurile: tehnic (mecanic, electric, producţie media), servicii, resurse naturale şi protecţia mediului .

Vrem şi putem fi

„O ŞANSĂ PENTRU VIITORUL TĂU !!!”

MISIUNEA ŞCOLII:

Să oferim un parcurs educaţional de calitate, care dă şanse egale elevilor şi adulţilor de a se dezvolta cu responsabilitate, personal şi profesional, în funcţie de aspiraţiile proprii (inserţie pe piaţa muncii, parcurs postliceal sau universitar) şi de cerinţele comunităţii în care trăiesc. Să educăm viitorii absolvenţi în spiritul vocaţiei de cetăţeni europeni deschişi dialogului şi toleranţei, capabili să se orienteze şi să se adapteze la viteza de schimbare necesară societăţii romȃneşti şi europene.


5

PROFILUL ACTUAL AL ŞCOLII Liceul Tehnologic „Alexandru Borza“ oferă astăzi comunităţii:

1. Posibilitatea de a urma cursurile la una din specializările şcolii după cum urmează:

Liceu rută directă:

- ( IX-XII ) zi : - Tehnician în activităţi economice

- Tehnician ecolog şi protecţia calităţii mediului

- Tehnician în achiziţii şi contractări

- Tehnician electrician electronist auto

- Tehnician transporturi

- ( XI-XII-XIV) seral:

- Tehnician transporturi

Repatizarea claselor pentru anul şcolar 2015-2016, după cum urmează:

Nr. Crt.

Nivel învăţământ

Clasa Filieră/profil Specializare Diriginte

1. Liceal (4)

IX A Tehnologic/Servicii Tehnician in activitati economice

Farmaciuc Rodica

2. Liceal (4)

IX B Tehnologic/Resurse naturale si protectia mediului

Tehnician in agroturim

Ciupe Lenuţa

3. Liceal (4)

X A Tehnologic/Servicii Tehnician in activitati economice

Mestecan Cornelia

4. Liceal (4)

X B Tehnologic/Tehnic Tehnician electrician electronist auto

Lungu Ana

5. Liceal (4)

XI A Tehnologic/Servicii Tehnician in activitati economice

Boilă Narcisa

6. Liceal (4)

XI B Tehnologic/Tehnic Tehnician în transporturi

Stupar Mariana

7. Liceal (4)

XI C Tehnologic/Resurse naturale şi protecţia mediului

Tehnician în agricultură ecologică

Câlnicean Maria

8. Liceal (4)

XII A Tehnologic/Servicii Tehnician in activitati economice

Boilă Narcisa

9. Liceal (4)

XII B Tehnologic/Tehnic Tehnologic/Resurse naturale şi protecţia

Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Tehnician în

Caldare Constantin


6

mediului agricultură ecologică

10. Liceal (4)

XI Seral Tehnologic/Tehnic Tehnician în transporturi

Meteş Daniela

11. Liceal (4)

XII Seral Tehnologic/Tehnic Tehnician în transporturi

Tudose Neli

12. Liceal (4)

XIV Seral

Tehnologic/Tehnic Tehnician în transporturi

Lumei Tiberiu

13. Postliceal (5)

PL I Agricutură Tehnician cadastru funciar, topograf

Stoian Cristian

14. Postliceal (5)

PL II Agricutură Tehnician cadastru funciar, topograf

Călian Sanda

15. Maiştri (5)

I M Transporturi Maistru Electromecanic auto

Baciu Rodica

16. Maiştri (5)

II M Transporturi Maistru Electromecanic auto

Curta Codruţa

Nr. Crt.

Nivel învăţământ

Clasa Domeniu de bază (nivel de calificare)

Calificare Diriginte

17. Profesional (3)

IX C-prof

Mecanică Mecanic auto Buna Alina

18. Profesional (3)

IX D-prof

Mecanică Mecanic auto Mecanic agricol

Micu Lucian

19. Profesional (3)

X C-prof Mecanică Mecanic auto Crişan Angela

20. Profesional (3)

X D-prof Mecanică Mecanic auto Toader Ancuţa

2. Obţinerea carnetului de conducere (categoriile B, C , CE)

3. Obţinerea Certificatului de Competenţe profesionale

4. Obţinerea diplomei de Bacalaureat şi continuarea studiilor în învăţământul

universitar.

Numărul total de elevi înscrisi la începutul anului şcolar 2012 -2013 este 687 , 571 -

învatamântul liceal zi rută directă/rută progresivă, seral rută progresivă este de 116, şcoala de maiştri. Procesul instructiv-educativ se desfăşoara în doua schimburi în cladirea şcolii. Instruirea practica în laboratoare, ateliere şi la agentii economici se desfăşoara într-un singur schimb.

In şcoala noastra există 56 cadre didactice calificate care asigură desfăşurarea procesului instructiv-educativ, Personalul didactic auxiliar este în număr de 13 şi personalul administrativ, de întreţinere şi operaţional este de 23 persoane, totalul personalului din unitate este de 92.


7

Şcoala dispune de săli de clasa, laboratoare şi ateliere care permit desfăşurarea în bune condiţii a procesului instructiv-educativ.

Baza materială

Şcoala funcţionează într-un local cu o vechime de peste 49 de ani. Starea clădirii este bună, însă necesită lucrări de reparaţii şi întreţinere interioare. Coridoarele sunt înguste şi mai puţin iluminate natural. Sălile de clasă sunt încăpătoare, luminate bine natural şi artificial. Încălzirea sălilor se face cu centrale proprii astfel încât condiţiile de căldură sunt foarte bune.

Activităţile şcolare se desfăşoară în săli de clasă organizate pe cabinete de specialitate, laboratoare de chimie, fizică, biologie, informatică, mecanică, agricultură, legislaţie rutieră, desen tehnic, maşini agricole şi laborator mecanic decunoaştetre a automobilului. Aceste săli sunt dotate cu mobilier şcolar adecvat activităţilor şcolare, cu aparatură audio-video de ultima generaţie, necesare procesului instructiv-educativ.


8

Activităţile de instruire practică se desfăşoară în cadrul atelierelor şcoală situate în incinta scolii (2 ateliere de mecanică), precum şi la agenţii economici . În aceste locuri de muncă li se oferă elevilor condiţii, mijloace de lucru corespunzătoare, încât aceştia sunt bine pregătiţi. La terminarea şcolii, elevii sunt angajaţi de agenţii economici în diferite locuri de muncă cu diferite grade de complexitate a lucrărilor specifice.

Elevii şcolii sunt capabili de performanţă, au obţinut locuri fruntaşe la fazele judeţeană şi

naţională concursuri pe meserii şi olimpiadele şcolare. Absolventii şcolii promovează examenle de Certificare a Competenţelor Profesionale, certificate de competenţe valabile la nivel european.

Şcoala dispune de 3 cabinete de informatică dotate

cu 78 calculatoare, legate în reţea şi conectate la INTERNET. În cabinete sunt 28 calculatoare, iar în administraţie sunt utilizate 12 calculatoare. S-au organizat cursuri de utilizarea calculatorului conform graficului stabilit prin programul managerial, la discipline ca: fizică, chimie, biologie, matematică, discipline tehnice. Elevii absolvenţi de liceu şi şcoală profesională şi-au tehnoredactat lucrările de atestat, respectiv absolvire, sub


9

îndrumarea cadrelor didactice.

Şcoala deţine Centru de Documentare şi Informare, un spaţiu modern, multifuncţional. Elevii au posibilitatea să împrumute cărţi sa se documenteze pentru aprofundarea cunoştinţelor învăţate la toate disciplinele precum şi să consulte Biblioteca digitala - Internet.


10

Cabinetul psihopedagogic din incinta şcolii asigură consilierea psihologică a elevilor şi a

părinţilor, consilierea psihopedagogică a profesorilor şi orientarea şcolară a elevilor.

Activităţile sportive se desfăşoară în curtea şcolii şi în sala de sport. Şcoala nu dispune de o sală festivă şi nici de un local pentru activităţile distractive, dar se colaborează cu alte şcoli şi se fac programe în parteneriat.

Proiectele de parteneriat ale şcolii pe diferite componente educative contribuie la dezvoltarea competenţelor de comunicare şi relaţionare, la formarea de abilităţi practice şi stimularea creativităţii


11


12

Cămin, cantină - cămin 88 locuri (camere 4-5 paturi) - cantină - 120 locuri - sală de mese - săli de meditaţii dotate cu calculatoare.

Şcoala de şoferi este acreditată şi are în dotare baza materială pentru desfăşurarea în bune condiţii a pregătirii teoretice şi practice în vederea obţinerii carnetului de conducere (categoria B, C, CE, TR )


13

CII. ANALIZA DE NEVOI

A.1. ANALIZA MEDIULUI EXTERN Raportările anuale ale Agenţiei Municipale de Ocupare a Forţei de Muncă - demonstrează

dificultăţile întâmpinate de agenţii economici în a recruta personal calificat. Insuficienta cunoaştere de către elevii de clasa a VIII-a şi a părinţilor acestora a tendinţelor de pe piaţa muncii se reflectă în mod negativ asupra opţiunilor făcute la admitere, specialităţile teoretice fiind în continuare mai căutate, în detrimentul unor specializări oferite de învăţământul profesional prin şcolile profesionale si licee tehnologice, chiar dacă cererea de locuri de muncă în domeniu depăşeşte cu mult oferta actuală.

Legislaţia financiară generală şi specifică permite atragerea de resurse extrabugetare la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar, posibilitatea unităţilor şcolare de a apela la astfel de resurse fiind însă limitată. În acelaşi timp, interesul agenţilor economici în acordarea de sponsorizări sau donaţii pentru instituţiile de învăţământ este de multe ori scăzut.

Creşterea numărului protocoalelor de colaborare între unităţile şcolare şi agenţii economici din anumite domenii de activitate reprezintă o prioritate pentru conducerea unităţilor de învăţământ. Având la bază principiile transparenţei, echităţii şi adecvării, activitatea de finanţare a unităţilor de învăţământ va presupune nu numai finanţarea de bază (costul standard / elev), cum se întâmplă în general, ci şi finanţări complementare şi compensatorii, bazate pe cerinţele specifice de context socio - economic.

Situaţia materială precară a părinţilor multor elevi are consecinţe negative asupra interesului acestora faţă de şcoală. Preţul de multe ori ridicat al materialelor didactice, precum şi al celorlalte mijloace necesare pentru parcurgerea anilor de şcoală (rechizite, caiete, ghiozdan etc.) poate reprezenta de asemenea o ameninţare. Efectul acestor factori economici poate fi extrem de grav, de la dezinteres şi absenteism ridicat (chiar în rândul elevilor de gimnaziu) până la abandonul şcolar.

Din punct de vedere social, trebuie subliniată influenţa mentalităţii majorităţii populaţiei care acordă importanţă pregătirii academice, de cultură generală, fapt ce determină ca primele opţiuni ale părinţilor şi elevilor la intrarea în ciclul post-gimnazial să fie pentru specializările profilurilor teoretice. Pe de altă parte, din chestionarele aplicate de diverse instituţii de profil se constată că majoritatea persoanelor intervievate au un nivel scăzut de cunoştinţe în ceea ce priveşte sistemul de învăţământ din România, lipsa de cunoştinţe manifestându-se inclusiv în ceea ce priveşte informaţiile esenţiale privind educaţia, învăţământul obligatoriu, gratuitatea învăţământului de stat etc. În acest context, orice modificări survenite în politica educaţională – fie ele de structură sau de conţinut - sunt percepute deformat, prin prisma experienţei personale şi a felului în care s-a asigurat accesul la informaţie. Mass-media reprezintă de cele mai multe ori principalul intermediar în comunicarea noutăţilor în rândul elevilor şi părinţilor, substituindu-se uneori factorilor ce ar trebui să asigure informarea corectă a beneficiarilor educaţiei - diriginţi, cadre didactice, conducerea şcolilor. Din acest punct de vedere, este necesar ca toate cadrele didactice, diriginţii să fie în primul rând ele bine şi corect informate.

La nivel demografic, se remarcă o continuă scădere a populaţiei şcolare, cu efecte pe termen lung asupra întregului sistem de învăţământ. Este important de menţionat stoparea declinului demografic pentru segmentul de învăţământ preşcolar. Zona în care este situată unitatea şcolară


14

poate fi favorabilă instruirii, familia şi comunitatea locală în general putând sprijini eforturile şcolii pentru educarea copiilor. Astfel, unităţile de învăţământ de prestigiu sunt căutate de copiii crescuţi într-un mediu social care apreciază şi favorizează educaţia, pentru care formarea este un proces continuu.

Din punct de vedere tehnologic, se remarcă introducerea la scară tot mai largă a echipamentelor informatice şi a noilor tehnologii la toate nivelele învăţământului preuniversitar. Sprijinul M.E.N. acordat iniţiativelor unităţilor şcolare în sensul predării-învăţării asistate de calculator reprezintă indiscutabil un punct forte în această direcţie. În plus, posibilitatea reală a folosirii soft-urilor educaţionale în procesul instructiv-educativ reprezintă un avantaj suplimentar.

Oferta de formare a instituţiilor de învăţământ superior, a I.S.J. Cluj- Napoca, a C.C.D. Cluj- Napoca, a agenţilor economici si prin Programe operational-sectoriale pentru dezvoltarea resurselor umane, a fost valorificată, în condiţiile motivării cadrelor didactice pentru a urma astfel de cursuri de perfecţionare.

Extrem de oportune şi necesare sunt, în perspectiva asigurării calităţii învăţământului şi a oferirii de şanse egale în dezvoltare a tuturor elevilor, măsurile M.E.N. privind dotarea unităţilor de învăţământ cu fonduri pentru laboratoarele de biologie, fizică, chimie, tehnice, pentru îmbogăţirea fondului de carte a bibliotecilor şcolare şi dotarea cabinetelor de consiliere psihopedagogică.

A. ANALIZA PROFILULUI ECONOMIC

Creşterea economică susţinută din perioada (2000-2007) şi continuată în acelaşi mod în 2008 este evidenţiată în evoluţia produsului intern brut la nivelul judeţului. Creşterea în anul 2002 comparativ cu 1998 a fost de 43.031,3 miliarde. În anul 2008 PIB al Regiunii Nord - Vest a fost de 57937,1 milioane lei, iar a judeţului Cluj de 19984,7 milioane lei reprezentând 34,5% din total PIB pe regiune.. Reducerea inflaţiei a fost un element pozitiv, care a cunoscut de asemenea un ritm simţitor mai ales în ultimii 5 ani când s-a transformat dintr-o inflaţie mare (40-50% pe an) într-o inflaţie sub 10% totuşi peste media EU şi chiar a celor 10 ţări proaspăt admise. Dinamica preţurilor de consum a fost influenţată în principal de majorări de preţuri şi tarife aplicate la servicii, scumpirea unora din materiile prime, deprecieri ale cursului valutar. Multe dintre afacerile de anvergura nationala se desfasoara in Cluj-Napoca, oras privilegiat ca asezare geografica, situat pe locul al doilea in Romania ca potential de polarizare economica. Principalele atuuri, din punct de vedere economic, pe care le detine Clujul, sunt forta de munca specializata, infrastructura de transport dezvoltata (aeroportul a carui pista si oferta de servicii sunt in extindere), vocatia multiculturala a orasului, potentialul turistic, mediul de afaceri dinamic si rata scazuta a somajului, care se situeaza sub 4,8%. Din analiza pieţei muncii din judeţul Cluj rezultă că rata şomajului a crescut de la 2,6% în luna august la 4,8% în luna decembrie 2008. In orasul de pe Somes si-au stabilit centrul de activitate institutii care asigura dezvoltarea economica a orasului si a intregii regiuni, precum Camera de Comert, Industrie si Agricultura, Centrul de afaceri Transilvania, care ofera firmelor posibilitatea de a investi in Cluj-Napoca si de a gasi noi parteneri, centre de afaceri straine, precum Asociatia Intreprinderilor Italiene si, in perspectiva, un Centru de afaceri olandez. Cifra de afaceri a judetului Cluj in anul 2003 a fost de 122796 miliarde lei. Ramurile economice care au cea mai mare pondere la formarea cifrei de afaceri in judet la nivelul anului 2003 sunt in ordine:Comertul cu ridicata- 43,96% ; Industria prelucratoare-27,62%;Transporturile – 9,11% si Constructiile cu 6,53%. La nivel regional se constata aceeasi pondere a sectoarelor


15

economice mai sus amintite.

Sursa datelor: Directia Regionala de Statistica Cluj

Structura economică diversificată are la bază investitori privaţi, industria prelucrătoare fiind predominantă. Ramurile industriale cele mai dezvoltate sunt industria alimentară (18,40%), extractivă, industria metalurgică (16,8%), constructoare de maşini, de medicamente si cosmetice. Creşteri semnificative s-au înregistrat la prelucrarea lemnului (34,5%), aparatura electrică (9,2%), producerea substanţelor chimice şi a fibrelor sintetice (7,2%), Clujul fiind lider naţional în producţia de tricotaje, confecţii şi încălţăminte (al doilea exportator din ţară), mobilier, produse lactate, bere. Forţa de muncă relativ ieftină şi înalt calificată face din Cluj-Napoca o ţintă pentru investitorii străini. La acest fapt contribuie şi oferta educaţională foarte mare care atrage studenţi din toată ţara, mulţi dintre aceştia rămânând să lucreze şi să trăiască la Cluj.

La finele anului 2005, Consiliul Judeţean a inaugurat Parcul industrial TETAROM I, având o suprafaţă de 27 de hectare. Un alt investitor cu planuri de anvergură pentru oraş este compania americană Emerson, care va ocupa cel de-al doilea parc industrial. Un al treilea parc industrial este deja în pregătire.

Pentru a găsi noi terenuri care să fie disponibile înfiinţării de noi afaceri, autorităţile intenţionează să pună bazele unei asocieri cu comunele periferice Clujului, pentru crearea unei zone metropolitane cu zonele Chinteni, Baciu, Apahida, Feleacu şi Floreşti, fapt care ar impulsiona şi dezvoltarea acestora din urmă. Se constată că sectoarele active ale judeţului Cluj, care oferă locuri de muncă şi atrag investiţii sunt: electronica şi telecomunicaţii ( Nokia). În plus, se poate constata menţinerea în regiune a unor unităţi economice de tradiţie din industria metalurgică, care au trecut de faza de restructurare (SC Mechel Industria Sârmei Câmpia-Turzii) şi industria mobilei (Dej - Gherla). Se înregistrează şi o tendinţă de creştere în sectorul IT (în special la nivelul firmelor private).

Investiţiile străine au condus, şi ele, la dezvoltarea unor noi domenii. Veritabile motoare ale creşterii economiei judeţene sunt întreprinderile mici şi mijlocii în jur

de 25.000 în anul 2007. Un proiect de anvergură, cel al Ansamblului Aurel Vlaicu Nord - Est, este în derulare şi

prevede construirea unui spaţiu de expoziţii, târguri, locuinţe, mall şi sală polivalentă. Potrivit

Ponderea sectoarelor economice in cifra de

afaceri a judetului in 2003 [%]

0.727.62

6.7

6.5343.96

1.09

9.11

3.93

0.8

ind.extractiva ind.prelucratoare energie

constructii comert hoteluri

transporturi tranzactii imobiliare servicii colective


16

proiectului, suprafaţa expoziţională se va ridica la 49.000 mp, sala polivalentă va ocupa 15.000 mp, fiind prevăzute şi un număr de 1200 de apartamente.

Nu mai puţin de 25 de bănci au sucursala în Cluj-Napoca, dintre care 10 şi-au dezvoltat şi o reţea de agenţii. Cea mai mare bancă clujeană, Banca Transilvania, a pornit de aici, fiind singura banca românească şi a noua, în ierarhia băncilor din România, care preconizează ca în 2006 să deţină 300 de sucursale în întreaga ţară. De asemenea, în Cluj sunt reprezentate majoritatea societăţilor de asigurare - reasigurare din ţară, precum şi fonduri de investiţii şi firme de brokeraj.

Veritabile motoare ale creşterii economiei judeţene sunt întreprinderile mici şi mijlocii in jur de 25.000 în anul 2007.

Judeţul este traversat de drumuri europene - E60 şi drumuri naţionale DN1. Autostrada Transilvania este în construcţie şi va traversa judeţele Cluj, Sălaj şi Bihor aflate în regiune. Judeţul are şi o reţea feroviară dezvoltată, conectată la principalele localităţi din regiune şi din ţară. În strategia de dezvoltare a judeţului Cluj se prevede extinderea aeroportului din Cluj-Napoca, intenţia fiind de a-l transforma în al doilea aeroport important din România; aceasta şi pentru a corespunde cerinţelor fabricii Nokia/Delonghi. Se are în vedere printre altele mărirea lungimii pistei la 3500 m astfel ca să poate ateriza avioane de mare tonaj. Miza transformării acestei reţele în avantaj economic este utilizarea fondurilor europene pentru construcţia şi reabilitarea infrastructurii de acces.

Suprafaţa agricolă a judetului era în 2009 de 427273 hectare, reprezentând 182736 hectare de terenuri arabile, 154059 hectare de păşuni, 85729 hectare fânaţe şi 4555 hectare de livezi.

Prin tradiţia universitară şi cea de centru economic al judeţului, Cluj-Napoca dispune de câteva institute de cercetare în agricultură, precum Staţiunea de Cercetare şi Producţie Pomicolă, Staţiunea Didactică şi Experimentală a Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, Direcţia Generală pentru Agricultură şi Alimentaţie, Sucursala Institutului Naţional de Medicină Veterinară “Pasteur”.

Strategia de Dezvoltare a Turismului din Regiunea Nord - Vest se încadrează în strategia de dezvoltare regională pe perioada 2007-2013, având următorul obiectiv general: “Creşterea competitivităţii sectorului turistic prin modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii şi serviciilor turistice, inclusiv investiţii în crearea de noi atracţii turistice”. Obiectivele specifice sunt următoarele:

1. Conservarea patrimoniului natural, istoric şi cultural din regiune, reabilitarea zonelor cu potenţial turistic 2. Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii turistice 3. Susţinerea mediului de afaceri prin îmbunătăţirea serviciilor turistice şi a facilităţilor suport furnizate şi dezvoltarea promovării turistice 4. Promovarea de branduri turistice ale regiunii 5. Dezvoltarea turismului de nisă Sursele financiare estimative care pot contribui la implementarea strategiei provin pe de o

parte din Fondurile Structurale EU (FEDR în cea mai mare parte) direcţionate prin intermediul Programului Operaţional Regional şi prin intermediul Planului Naţional de Dezvoltare Rurală, iar pe de altă parte din bugetul de stat, din bugete judeţene şi locale, dar şi din surse private.

Judeţul Cluj are un potenţial turistic apreciabil: vestigii arheologice, rezervaţii naturale, lacuri glaciare şi de acumulare, peşteri, staţiuni balneo - climaterice, condiţii favorabile practicării turismului montan, de agrement si odihnă. Există, de asemenea, mai multe zone etnofolclorice care au permis dezvoltarea agro-turismului.


17

Dezvoltarea turismului în zona Munţilor Apuseni şi a Văii Arieşului, existenţa de resurse naturale (turistice, terapeutice) şi istorice de interes regional şi naţional (Cheile Turzii, Băile Sărate, Valea Arieşului, Munţii Apuseni, Salina Turda, Castrul Roman) pot conferi judeţului statutul de « poartă » a Apusenilor si de “centru transilvan”.

Regiunea Nord - Vest, deţine un potenţial de dezvoltare variat şi diferenţiat teritorial. Astfel, de la oraşele mari ale regiunii (Cluj-Napoca, Oradea, etc), până la cele mai izolate zone, pot fi identificate resurse locale pe baza cărora să se poată realiza dezvoltarea durabilă a acestora.

Viziunea (2027) ,,Comunităţile din Regiunea Nord - Vest înţeleg să valorifice împreună, respectând principiile dezvoltării durabile resursele naturale, materiale, umane, tradiţiile istorice şi interculturale în scopul unei dezvoltări susţinute, constante care fac din Transilvania de Nord una dintre cele mai dinamice regiuni europene. Regiunea Transilvaniei de Nord, prin amplasarea şi dotările sale infrastructurale îndeplineşte un rol strategic, de deservire logistică, a teritoriilor de la Vestul, Estul, Sudul şi Nordul său. Domeniile de excelenţă ale regiunii, care se disting prin potenţialul lor inovativ, “dezvoltare tehnologică” şi poziţionarea pe pieţele europene a produselor regionale sunt: agricultura, industria alimentară şi a bunurilor de consum (mobilier şi confecţii), industria de maşini şi echipamente, turismul şi IT&C. Regiunea dispune de un valoros capital uman, sistemele de educaţie a adulţilor, de formare continuă a adulţilor şi învăţământ universitar fiind recunoscute la nivel internaţional. Cetăţenii regiunii se disting prin mentalitatea lor inovativă, cooperantă care, alături de un nivel al calităţii vieţii ridicat (cu un PIB de 55% din media europeană) fac din Transilvania de Nord una dintre destinaţiile preferate de investitori şi turişti în Europa Centrală si de Est.”

Unităţi locale active Numărul unităţilor locale active din industrie, construcţii, comerţ şi servicii din judeţul Cluj a

ajuns la finele anului 2008 la 27574 înregistrând o creştere faţă de anul 2007 cu 2346 firme.

Evoluţia numărului de unităţi locale active pe clase de mărime Judet Cluj

Sursa: INS Statistica Teritoriala2010

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

total 0-9 10-49 50-249 >250

2005

2006

2007

2008


18

Pe activitati ale economiei,dintre unităţile locale active în anul 2007, ponderea maximă la nivelul judetului Cluj o au comertul (33,4%), urmate de tranzactii imobiliare (23,9%), industria prelucrătoare (12,2%) şi constructii (11,9%) . Dinamica firmelor - unităţi locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii, ponderea pe clase de mărime a numarului de unităţi locale active, evoluţia personalului din unităţile locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii, pe clase de mărime pot fi vizualizate în anexa 2,b,c Firme_Investiţii.

Investiţiile străine directe atrase de România în primele două luni ale anului 2008 s-au ridicat la 1,2 miliarde euro, marcând o creştere de 40% comparativ cu perioada similară din 2007, relevă datele Agenţiei Române pentru Investiţii Străine (ARIS).

Regiunea Nord - Vest se află pe locul trei, după Bucureşti - Ilfov care a atras cea mai mare pondere a investiţiilor străine, cu peste 50% din investiţii, şi Centru.

Cât priveşte numărul de IMM-uri la nivelul judeţului în 2008 sunt 27496 număr apropiat de numărul total de unitatile locale active, firmele cu peste 250 angajaţi reprezentând numai 0,3% din total. Datele au fost culese de la Direcţia Regionala de Statistică şi anul 2008 este ultimul an în care avem date pe CAEN.Rev.1. Evoluţia în 2009 aduce modificări importante în evoluţia numărului de firme, în condiţiile actualei crize economice.Numarul lor scade cu 753 de unitati fata de 2008,la 26821,cea mai mare scadere numerica inregistrand unitatile locale cu 0- 9 salariati.

Concluzii din analiza mediului economic . Implicaţii pentru ÎPT

Concluzii Implicaţii pentru ÎPT

Ritmul susţinut de creştere economică din ultimii ani, reflectat în dinamica PIB şi creştere moderată a productivităţii muncii

Necesarul de investiţii în resursa umană şi formarea profesională la nivelul ultimelor descoperiri de tip tehnologic şi organizaţional, dobândirea de noi competenţe şi abilităţi cerute de piaţa muncii.

Economia bazată pe cunoaştere obligă firmele din regiune să crească volumul investiţiilor în resursa umană şi să o formeze profesional la nivelul ultimelor descoperiri de tip tehnologic şi organizaţional. Pentru a contracara efectele integrării în UE sunt recomandate, în special pentru personalul din IMM-uri. îmbunătăţirea ofertelor de pregătire prin formarea continuă.

Un rol important, în acest sens, îi va reveni educaţiei iniţiale (prin sistemele IPT şi universitar) şi educaţiei continue, pentru dobândirea de noi competenţe: mediu, calitate, comunicare, managementul riscului, conducerea afacerilor, pentru o activitate mai eficientă şi adaptată la condiţiile pieţei în continuă schimbare, precum şi pentru asigurarea competitivităţii

Dintre unităţile locale active în anul 2007, ponderea maximă la nivelul judetului Cluj o au tranzacţiile imobiliare (27,5%), urmate de comerţ (23,1%), constructii(14,3%), industria prelucrătoare (14%) şi transport (11,4 %) .

Planurile de şcolarizare vor reflecta cerinţele de pe piaţa muncii; se vor avea în vedere acele calificări în judeţele regiunii


19

conform dezvoltării fiecărui judeţ. Investiţiile au înregistrat o creştere susţinută în aproape toate domeniile. Creşterile mai spectaculoase s-au înregistrat în sectoarele: utilităţi, produse din materiale nemetalice, servicii pentru întreprinderi, poştă şi telecomunicaţii, comerţ cu amănuntul, construcţii. IMM-urile din judeţ sunt o prezenţă activă şi dinamică a economiei regionale, cu o contribuţie semnificativă în cifra de afaceri la nivel local.

Necesitatea creşterii nivelului de calificare şi asigurarea unei pregătiri de bază largi, competenţe tehnice generale, solide;

- necesitatea parteneriatelor scoală agent economic

- realizarea de CDL conform cerinţelor agenţilor economici

B. DATE DEMOGRAFICE

Distribuţia pe medii rezidenţiale (urban/rural)

Din punct de vedere al distribuţiei pe cele două medii rezidenţiale, în judeţul Cluj, se observă o scădere a populaţiei şi din mediul rural dar mai redusă faţă de mediul urban, pe fondul reîntoarcerii acesteia în spaţiile de provenienţă rurale.

Evoluţia populaţiei totale pe medii rezidenţiale în judeţul Cluj la data de 1 ianuarie

Cel mai urbanizat judeţ, din Regiunea Nord - Vest, în 2010, este Clujul (67% în urban faţă de

33% în rural), însă fenomenul de scădere a populaţiei urbane rămâne la valori ridicate, la care se adaugă fenomenul de îmbătrânire demografică cu care se confruntă aceste spaţii dar şi fenomenul de migraţie internaţională cu care mediul urban se va confrunta şi în următorii ani.

Distribuţia pe sexe

În intervalul 2005-2010 populaţia de sex masculin a judeţului Cluj a scăzut faţă de populaţia de sex feminin.

Cea mai importantă diferenţă între cele două sexe în perioada 2000-2007 din Regiunea Nord - Vest a fost înregistrată în judeţul Cluj, scăderea fiind mai accentuată în rândul populaţiei masculine comparativ cu populaţia feminină.

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

700000

2005 2006 2007 2008 2009 2010

Total medii

Urban

Rural


20

Evoluţia populaţiei pe sexe în judeţul Cluj

Structura pe grupe de vârstă Dinamica populaţiei pe grupe mari de vârstă în judeţul Cluj indică tendinţa de îmbătrânire

demografică, caracterizată prin reduceri importante ale ponderii efectivelor din grupa 0-14 ani (13,2%, cea mai mică pondere din regiune) pe fondul creşterii ponderii populaţiei din grupa de peste 60 ani (21,2%, cea mai mare pondere din regiune) în anul 2010.

Structura populaţiei (ca nr. de persoane) pe grupe de vârstă la 1 iulie 2010 pe Regiunea Nord – Vest

Structura populaţiei (ca nr. de persoane) pe grupe de vârstă la 1 iulie 2010 a Jud. CLUJ

0

500000

1000000

1500000

0-14 ani

15-19 ani

20-24 ani

25-29 ani

30-64 ani

peste 65 ani

Regiunea Nord Vest

Jud. Cluj

0

200000

400000

600000

800000

2005 2006 2007 2008 2009 2010

Total

0-14

15-59

60-peste

0

200000

400000

600000

800000

2005 2006 2007 2008 2009 2010

Total

Masculin

Feminin


21

Structura populaţiei (%) pe grupe de vârstă la 1 iulie 2010 a Jud. CLUJ

Tendinţa de îmbătrânire a populaţiei judeţului reprezintă un indicator important care va trebui luat în considerare la analiza reţelei şcolare şi la proiecţia planurilor de şcolarizare.

Structura etnică

Din punct de vedere a structurii etnice în judeţul Cluj trăiesc mai multe minorităţi, dintre

care cea mai importantă este minoritatea maghiară, care reprezintă 17,66% din totalul populaţiei. Minoritatea germană este mică ca şi procent, iar minoritatea romă reprezintă 2,86%.

Structura etnică în judeţul Cluj la recesământul populaţiei din 2002

Existenţa minorităţilor are implicaţii asupra dezvoltării ÎPT în limbile minorităţilor, aşa cum

rezultă din capitolul educaţie.

Mişcarea migratorie

Migraţia îmbracă forme multiple. Dintre acestea, cele mai caracteristice sunt deplasările pentru muncă. Existenţa deplasărilor pentru muncă a constituit un fenomen aproape permanent, care a însoţit dezvoltarea forţelor de producţie în toate timpurile. Un fenomen nemijlocit legat de aceste deplasări, a cărui intensitate este foarte puternică de la an la an , l-a constituit emigraţia forţei de muncă.

0

20

40

60

80

100

2005 2006 2007 2008 2009 2010

Total

0-14

15-59

60-peste

0

200000

400000

600000

800000

2002

Total

Romani

Maghiari

Romi

Germani

Ucrainieni


22

Cauzele principale constau în disproporţiile care apar în economia capitalistă, ce se referă la raportul dintre resursele naturale şi industriale, dintre resursele naturale şi agricole, dintre industrie şi agricultură şi dintre dezvoltarea economică şi densitatea populaţiei. Schimbările în fluxurile migratorii au constituit, pe lângă sporul natural negativ , o cauză care a influenţat actualele structuri ale populaţiei României. În special migraţia unor categorii importante din populaţia României (cu precădere populaţia înalt calificată şi pregătită ) s-a intensificat. Deplasările de populaţii atât în interior cât si în exterior, au repercursiuni puternice atât pentru zonele cu emigraţie, cât şi pentru cele cu imigraţie. Consecinţele sunt atât de ordin demografic, cât şi economic. Deplasările de mari proporţii ale forţei de muncă determină mari dificultăţi atât pe plan economic,cât si pe plan social.

Migraţia internă

Din analiza datelor din zona noastră se evidenţiază creşterea migraţiei interne, cauzele economice continuând să rămână un factor hotărâtor în evoluţia ei din judeţul nostru. Sensul acestei mişcări mecanice este spre zonele cele mai dezvoltate economic şi spre capitală.

Declinul economic general al ţării, în special cel industrial a generat un nou tip de migraţiune din mediul urban către mediul rural. Dacă în anii *90 fluxul migrator rural-urban a fost maxim ca urmare a eliminării restricţiilor privind stabilirea reşedinţei în anumite oraşe, după această dată sensul fluxului migrator a populaţiei s-a schimbat treptat. Evoluţia şomajului urban, creşterea costului vieţii în marele oraşe, restituirea terenurilor agricole prin Legea nr. 18/1991 au fost principalii factori care au favorizat creşterea ponderii celor plecaţi din mediul urban în mediul rural. Rata migraţiei pe grupe de vârstă a înregistrat intensităţi mai mari pentru femeile din segmentul de populaţie 20-34 ani, cele mai mobile persoane fiind cele din grupa 25-29 de ani (1,5%). Soldul schimbărilor de domiciliu a înregistrat valori negative pentru populaţia rurală cu vârsta între 25-34 de ani. Schimbările de domicilii datorate problemelor de muncă şi problemelor de familie au continuat să predomine la grupele de vârstă tinere. Migraţia populaţiei vârstnice, de peste 60 de ani, mai puţin mobilă a înregistrat ponderi scăzute cu valori mai mari însă în cazul mediul urban-rural, faţă de mediul rural-urban. Fluxurile migraţiei interne joacă un rol important în configuraţia tipologiilor demografice regionale. Reducerea migraţiei populaţiei pe distanţe lungi în favoarea celei pe distanţe scurte, în creştere, a făcut ca „migraţia intrajudeţeană” să depăşească semnificativ „migraţia interjudeţeană”.

Migraţia interregională a prezentat particularităţi determinate de specificul evoluţiilor economice regionale. În anul 2004 cea mai mare dinamică migratorie s-a înregistrat în Regiunea Nord-Est, regiunea cu cea mai numeroasă populaţie, Regiunea Sud-Vest Oltenia, în contextul atragerii forţei de muncă disponibilizate din regiunea minieră Valea Jiului, şi în Regiunea Bucureşti-Ilfov, a cărei dinamică este determinată de prezenţa capitalei, caracterizată de fluxuri migratorii accentuate. Regiunile Vest şi Centru sunt singurele regiuni, în afară de regiunea Bucureşti-Ilfov, care au înregistrat în 2004 un sold pozitiv al fluxului migratoriu. Fenomenul poate fi explicat prin atracţia din ce în ce mai mare exercitată de aceste regiuni ca urmare a vecinătăţii directe sau apropierii de graniţa cu un stat membru al UE (Ungaria) şi dezvoltării centrelor urbane sub influenţa europeană. Soldul majoritar negativ al fluxurilor migratorii în celelalte regiuni de dezvoltare demonstrează încă o dată creşterea migraţiei externe a populaţiei. Cea mai mare creştere a soldului migratoriu a fost în regiunea Bucureşti.


23

Migraţia externă Migraţia externă a fost unul din factorii care au contribuit la scăderea numerică a populaţiei,

generând un sold negativ însemnat. Migraţia temporară a forţei de muncă în străinătate se estimează a fi şi mai mare decât datele oficiale. Principalele ţări de destinaţie către care s-au îndreptat emigranţii români au fost Germania, Ungaria, SUA, Spania, Italia. În prezent fenomenul migraţiei externe definitive a fost înlocuit cu o migraţiei externă temporară, fără schimbarea rezidenţei. O situaţie îngrijorătoare o reprezintă creşterea continuă a migraţiei externe a populaţiei înalt calificate şi pregătite. România se confruntă din ce în ce mai mult cu aşa numitul fenomen al „migraţiei creierelor”, peste un sfert din forţa de muncă emigrantă având studii superioare. Totodată, după profesii, categoriile inginerilor şi arhitecţilor, economiştilor, tehnicienilor, asistenţilor medicali şi muncitorilor sunt cele mai reprezentate în cadrul forţei de muncă emigrante, cu toate că aceste profesii sunt căutate şi pe piaţa forţei de muncă din România, însă la un nivel de salarizare incomparabile.

Soldul migraţie interne determinat de schimbarea domiciliului

Soldul migraţiei internaţionale determinat de plecările în străinătate

-1000

0

1000

2000

3000

2005 2006 2007 2008 2009

Total

Urban

Rural

-1500

-1000

-500

0

2005 2006 2007 2008 2009

Regiunea Nord-Vest

Judetul Cluj

-400

-300

-200

-100

0

2005 2006 2007 2008 2009

Soldul migratiei


24

Proiecţii demografice la orizontul anului 2025 Previziunile demografice pentru 2025 nu sunt optimiste, populaţia de vârstă şcolară şi

preşcolară scade faţă de 2005, după cum urmează: grupa de vârsta 0-14 ani cu 33,1%, grupa de vârstă 14-64 de ani cu 16,2%, în timp ce populaţia de peste 65 de ani creşte cu 8.2%.

Tendinţele privind evoluţia populaţiei preşcolare şi şcolare sunt de scădere continuă şi accentuată pe grupele de vârstă 7-14 ani (22,8 mii persoane) si 15 -24 ani (48,9 mii persoane). Vom asista şi la o reducere semnificativă a ponderii populaţiei şcolare în structura grupei de vârstă 15 -64 ani.

Dacă în anul 2003 populaţia şcolară reprezentă 33,92% din totalul populaţiei din grupa 15 -64 de ani, în anul 2025 această pondere va fi de 22,89%.

Principalele concluzii din analiza demografică. Implicaţii pentru ÎPT

Scăderea demografică generală atât la nivel naţional, regional cât şi la nivelul judeţului va avea implicaţii deosebite asupra gestionării şi dezvoltării resurselor umane şi va necesita investiţii în capitalul uman.

Sunt de remarcat diferenţele de structură pe medii rezidenţiale pentru grupa de vârstă 0-14 ani, de unde reiese o pondere a populaţiei de vârstă şcolară mai mare în mediul rural, faţă de mediul urban, ceea ce însă afectează şi sistemul educaţional, copiii din satele izolate întâmpinând dificultăţi în participarea la formele de învăţământ. Aceasta va determina o reorganizare a reţelei şcolare în mediul rural prin concentrarea pregătirii în şcoli viabile, în paralel cu rezolvarea problemelor de acces.

Reducerea populaţiei de vârstă şcolară, precum şi a grupei de vârstă 15-64 ani, concomitent cu creşterea numerică continuă a populaţiei în vârstă de peste 65 ani, arată pericolul unui deficit de forţă de muncă tânără, dar şi necesitatea de personal calificat pentru asistenţa socială şi medicală, care se vor avea în vedere la planificarea ofertei educaţionale.

Acest lucru determină creşterea raportului de dependenţă demografică, precum şi creşterea nevoii de servicii sociale şi asistenţă, alocarea unui procent mai mare din PIB pentru servicii medicale, pensii şi alte facilităţi pentru populaţia de vârsta a treia.

Eficientizarea reţelei şcolare va trebui să ia în considerare numărul de intrări care vor fi ţinând cont de rezultatul acestei analize: spor natural negativ, populaţie îmbătrânită, populaţia viitoare preponderent feminină în anumite zone, educaţie multiculturală, creşterea accesului pentru grupurile etnice dezavantajate.

40

60

80

100

120

2003 2010 2015 2025

Mii

pe

rs.

Evoluţia tinerilor şi vârstnicilor Jud. Cluj, 2003-2025

0-14

65 si peste


25

Evoluţiile demografice scot în evidenţă necesitatea implicării unităţilor de învăţământ ca furnizori de formare continuă, pentru pregătirea grupei de vârstă de mijloc pentru cerinţele de competenţe şi calificări cerute pe piaţa muncii. Vor fi luate în considerare şi fenomenele de migraţie externă.

C. ANALIZA PIEŢEI MUNCII

Situaţia actuală - Indicatori statistici ai pieţei muncii pentru perioada 2002-2010

Participarea la forţa de muncă

Factorul esenţial în dezvoltarea economico-socială a oricărui judeţ îl constituie resursele umane (potenţialul uman) de care dispune aceasta. Resursele de munca la nivelul judeţului Cluj la 1 Ianuarie 2009 erau de 459.5 mii persoane reprezentând 3,31% din totalul resurselor de muncă ale României şi 26,54% din totalul resurselor de muncă aferente regiunii Nord-Vest, in crestere fata de anii 2007 si 2008.

Piaţa muncii din judeţul Cluj va fi supusă noilor tendinţe datorate pe de o parte modificării criteriilor de competitivitate precum şi a crizei economice.

Populaţia activă civilă la nivelul judeţului Cluj la 1 ianuarie 2009 este de 340.2 (mii persoane) în scadere faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent când se situa la valoarea de 344,6 mii persoane.

Populaţia ocupată civilă in judetul Cluj a cunoscut o creştere continuă din anul 2002 când se situa la nivelul de 298.7 mii persoane şi până la nivelul anului 2008- 334,6 mii persoane, inregistrand o scadere usoara la nivelul anului 2009, pana la 324.0 mii persoane, fapt ilustrat in graficul de mai jos.

Dacă în perioada 2002-2006, atât rata de activitate cât şi rata de ocupare au înregistrat un trend descrescător, începând cu anul 2007 se observă o tendinţă de creştere în ambele cazuri . Astfel rata de activitate a crescut faţă de anul 2006 de la 70,7% la 75,1% in anul 2009. Rata de ocupare a crescut şi ea de la 68,3% în anul 2006 la 73,2 în anul 2008. In anul 2009 se observă o scădere a ratei de ocupare, ca efect al crizei economice la 70, 5%, asa xcum rezulta si din graficul de mai jos.

Populatia activa civila si populatia ocupata

0.0

2000.0

4000.0

6000.0

8000.0

10000.0

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

Populatia activa civila

- mii pers

Populatia ocupata

civila - mii pers.

România

Regiunea Nord Vest

jud. Cluj


26

Structura populaţiei ocupate pe niveluri de instruire Populaţia activă civilă la nivelul judeţului Cluj la 1 ianuarie 2009 este de 340.2 (mii persoane) în scadere faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent când se situa la valoarea de 344,6 mii persoane. Structura pe niveluri de educaţie. Structura populaţiei ocupate, după nivelul de instruire - pe sexe şi medii - în 2009 Nivel instruire TOTAL Masculin Feminin Urban Rural

Scăzut 80,8 82,1 79,6 95,7 78,2 Mediu 99,3 99,0 99,7 99,7 98,6 Superior 99,6 99,3 99,9 99,6 99,5

Total 95,0 95,5 94,5 99,4 89,8

Structura populaţiei ocupate civile pe principalele activităţi ale economiei nationale

La nivelul judeţului Cluj structura populaţiei ocupate civile pe principalele activităţi economice la data de 1 Ianuarie 2009 se prezintă astfel: Mii persoane

an 2009 Agricultura industrie constructii servicii Cluj 71,8 67.8 27,5 153,4

Se poate observa că numărul cel mai mare de persoane ocupate civile se regăsesc în servicii urmate de agricultură şi de sectorul industriei.

Rata de activitate si rata de ocupare in judetul Cluj

0.010.020.030.040.050.060.070.080.090.0

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

Rata de activitate*) (%) Rata de ocupare**) (%)

România

Regiunea Nord Vest

jud.Cluj

0%

20%

40%

60%

80%

100%

Superior Mediu Scazut

99.6 99.3 80.8

99.3 99 82.1

99.9 99.7 79.6

99.6 99.7 95.7

99.5 98.6 78.2

Rural

Urban

Feminin

Masculin

Total


27

Populaţia ocupată civilă pe activităţi

- Jud. Cluj evoluţia 2002-2009-

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

Agricultură,

silvicultură, pescuit

Industrie Construcţii Servicii

Mii pers.

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2008 Rev.2 2009 Rev.2

În industrie, 58,8 % sunt persoane ocupate în industria prelucrătoare,1.5% în industria extractivă. În servicii, ponderea cea mai mare o reprezintă persoanele civile ocupate în comerţ (50,6%),urmează învăţământul (19,2%) şi transporturile (17,8%) pe ultimul loc fiind persoanele civile ocupate în activităţi financiare, bancare, de asigurări.

Numărul mediu al salariaţilor pe activităţi ale economiei naţionale La nivelul judetului Cluj in anul 2010 numarul salariatilor era de 196.500 persoane, din care in industrie esrau ocupate 51.900 persoane, in agricultura 1700, in constructii 16.100, cea mai mare parte fiind in domeniul serviciilor.

-persoane-

Domeniul Nr.salariati

Agricultură 1700

Industrie 51900

Construcţii 16.100

Servicii 126.800

Informaţii parţiale

Analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate în perioada 2003-2008 la AJOFM

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

0

24152

55591

26075 29010

22422 17688 LMV


28

Pentru o analiză completă a pieţei muncii din judeţ, trebuie urmărit indicatorul locurilor de muncă vacante. Nivelul de dezvoltare economică al judeţului este dat şi de numărul de firme care se dezvoltă, de cel al investitorilor care sunt atraşi şi implicit, de numărul locurilor de muncă care se creează. Calificarile cele mai solicitate pe piaţa muncii au fost date de profilul firmelor angajatoare. Dacă în 2003, la nivelul judeţului cei mai solicitaţi erau muncitorii calificaţi în domeniul mecanicii, începând cu anul 2005 cei mai solicitaţi sunt cei în comerţ şi construcţii. Datele disponibile de la AJOFM sunt pana in 2009,; nu au fost furnizate date mai recente privind evolutia somaj locuri de munca vacante. Evoluţia şomajului şi a locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM în perioada octombrie 2008 – ianuarie 2009, în contextual crizei economice şi financiare Din documentele puse la dispoziţie de catre ANOFM - Direcţia Managementul Pieţei Muncii, privind situaţia intrărilor în şomaj, a disponibilizărilor colective şi a locurilor de muncă vacante în perioda ianuarie – octombrie 2008 pentru judeţul Cluj au rezultat următoarele analize :

A. Analiza situaţiei intrărilor în şomaj în perioada ianuarie- octombrie 2008:

Urmărind evoluţia intrărilor în şomaj , se constată că în perioada ianuarie – mai 2008 numărul şomerilor înregistraţi la AJOFM Cluj a avut cele mai mari valori din analiza pe cele 10 luni. Perioada iunie- octombrie 2008, a fost marcată de intrarea în şomaj a unui număr mai mic de persoane, dar în lunile septembrie –octombrie numărul acestora a început s crească.

B. Analiza situaţiei disponibilizărilor colective pe primele 10 luni ale anului 2008:

Din analiza comparativă a datelor rezultă că numărul persoanelor care şi-au pierdut locurile de muncă prin disponibilizări colective în luna octombrie 2008 a fost aproape dublu faţă de înregistrările din fiecare din lunile anterioare. Din datele deţinute de AJOFM Cluj şi în perioada

1725 17621613

2059

1623

1010

13031193

13501422

0

500

1000

1500

2000

2500

1

Situatia intrarilor in somaj in perioada ianuarie-octombrie 2008,

jud.Cluj

ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie

30

51

123

133

0

67

104

0

44

242

0 50 100 150 200 250

1

Situatia disponibilizarilor colective in perioada ianuarie-

octombrie 2008, jud Cluj



29

următoare unităţile economice au intenţia să disponibilizeze colectiv un număr însemnat de persoane. C. Analiza situaţiei intrărilor de locuri de muncă vacante în perioada ianuarie-octombrie 2008:

Din analiza datelor statistice rezultă că numărul locurilor de muncă vacante la nivelul judeţului Cluj a scăzut constant de la începutul anului 2008, ajungând în luna octombrie la valoarea de 1868 de locuri de muncă vacante. Tendinţa este de scădere în continuare datorită restrângerii activităţii din numeroase unităţi economice din cadrul judeţului.

Analiza rezultatelor parţiale

Din analiza pieţei muncii din judeţul Cluj rezultă că rata şomajului a crescut de la 2,6% în luna august la 4,8% în luna decembrie 2008. Locurile de muncă vacante au scăzut continuu de la 2299 în luna ianuarie 2008, ajungând în luna decembrie la aproximativ 1000 locuri de munca vacante. Dintre acestea 800-900 de locuri de muncă sunt în municipiul Cluj; în municipiile judeţului şi în oraşul Huedin nu sunt locuri vacante de muncă. Astfel la întreprinderea Someş S.A. Dej vor fi disponibilizaţi 329 de angajaţi, la fabrica de mobilă “Vlădeasa” S.A. Huedin toţi cei 201 angajaţi au fost disponibilizaţi în luna octombrie 2008, iar fabrica “Sticla” S.A. Turda a fost închisă prin disponibilizarea celor 460 de angajaţi. Se previzionează pentru viitor in judeţul Cluj o creştere a domeniului serviciilor şi alimentaţiei publice, a comerţului, prin deschiderea încă a unui Mall la Cluj, o scădere a industriei: domeniul materialelor de construcţii înregistrează o scădere semnificativă (industria sticlei, a materialelor minerale prin reduceri semnificative la Aghireş şi închiderea fabricii de sticlă de la Turda); a domeniului industriei textile (236 de persoane disponibilizate în perioada octombrie –decembrie 2008 de la întreprinderile cu domeniu de activitate industrie textilă şi pielărie); se previzionează o creştere a domeniului publicitate şi media. În ciuda reducerii activităţii în construcţii, (perioada vizată corespunde sezonului de iarnă) domeniul se menţine ca cerere constant, având în vedere lipsa de forţă de muncă calificată, care poate fi compensată parţial şi prin revenirea forţei de muncă calificate din străinatate; se vor cere mai mult în viitor acele calificări care se referă la amenajări şi ambient. Calificarea de mecanic auto, va fi în continuare cerută pe piaţa muncii, în timp ce pe domeniul agricultură cererea este scăzută.

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

1

Situatia intrarilor de locuri de munca vacante in perioada ianuarie-

octombrie 2008, jud. Cluj



30

Principalele constatari din analiza evolutiei la nivelul ocupatiilor relevante pentru invatamantul profesional si liceal tehnologic

AJOFM nu a furnizat date privind evolutia somaj locuri de munca pentru invatamantul

profesional si liceul tehnologic.

Principalele constatari din analiza evolutiei la nivelul ocupatiilor relevante pentru scoala postliceala.

AJOFM nu a furnizat date privind evolutia somaj locuri de munca pentru invatamantul postliceal.

Principalele constatari din analiza evolutiei la nivelul ocupatiilor relevante pentru

invatamantul superior. AJOFM nu a furnizat date privind evolutia somaj locuri de munca pentru invatamantul

superior.

Evolutiile recente ale somajului si a locurilor de munca vacante inregistrate la AJOFM CLUJ (aspecte critice in contextul crizei economice si financiare)

Şomajul înregistrat

Rata şomajului în judeţul Cluj este în scădere continuă începând cu anul 2002 de la 10% la 2.9% în anul 2008, dar cu o crestere semnificativa in anii 2009 si 2010, avand o valaore de 6,3 in 2009 si 6,9 in 2010. Aceasta scadere se datoreaza crizei economice, care a dus la desfiintarea unui numar mare de intreprideri si societati comerciale. Situatia este redata in graficul de mai jos.

În anul 2009 si 2010 faţă de 2007 se înregistrează o creştere semnificativa a numărului de şomeri cu vârsta sub 25 de ani, pe fondul cresterii numarului total de someri la nivelul judetului, asa cum rezulta din figura de mai jos.

Evoluţia ratei şomajului înregistrat

- Regiunea Nord Vest, jud. Cluj-

2

4

6

8

10

12

14

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

%

Regiunea Nord Vest jud. Cluj


31

Structura şomajului înregistrat pe grupe de vârstă

În ceea ce priveşte structura şomajului pe grupe de vârstă în anul 2010 se observă că ponderea cea mai mai mare o au şomerii din grupa de vârstă 40-49 de ani, reprezentand 26,2%, urmată de ponderea şomerilor din grupa de vârstă 30-39 de ani, reprezentand 23,8%. În aceleaşi grupe de vârstă se regăsesc şi cele mai multe femei şomere.

Şomajul înregistrat de lungă durată

În ceea ce priveşte evoluţia ponderii şomerilor de lungă durată , constatăm o scădere a acesteia până în anul 2008 raportată la anul 2002 şi o creştere începând cu anul 2009, atât pentru şomerii sub 25 de ani cât şi pentru şomerii peste 25 de ani. Această creştere se datorează implicaţiilor generate de criza economică care a avut un impact puternic şi pe piaţa forţei de muncă ca urmare a disponibilizărilor făcute. Astfel numărul şomerilor de lungă durată sub 25 de ani a crescut de la 1500 de persoane în anul 2007 la 2747 persoane în anul 2009. Acelaşi fenomen de creştere l-a cunoscut şi numărul şomerilor de lungă durată peste 25 de ani.

Evoluţia nr. total de şomeri şi a şomerilor sub 25 de ani

- jud. CLUJ

0

5000

10000

15000

20000

25000

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Nr.to

tal ş

omer

i

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

4500

Nr.ş

omer

i sub

25

ani

Total şomeri sub 25 ani

Structura somajului înregistrat, pe grupe de vârsta –jud.Cluj 2010 - 15 -25 ani

17.7% 25-29 ani 8.4%

30-39 ani 23.8%

40-49 ani 26.2%

50-55 ani 14.5%

peste 55 ani 9.3%


32

Proiecţia cererii şi ofertei de locuri de muncă pe termen lung

Uniunea Europeană a aprobat un obiectiv de ocupare a forţei de muncă pentru bărbaţi şi femei de 75% pentru grupa de vârstă 20-64 de ani până în 2020: un angajament ambiţios în sensul durabilităţii modelului social european, a sistemelor de asistenţă socială, a creşterii economice şi a finanţelor publice.

Nu va fi uşor să se ajungă la îndeplinirea obiectivului. Criza a redus ocuparea forţei de muncă la 69% şi a crescut şomajul până la 10%; presupunând că piaţa forţei de muncă se stabilizează în 2010-2011, realizarea unei ocupări a forţei de muncă de 75% până în 2020 va necesita o creştere medie a ocupării forţei de muncă de uşor peste 1% pe an. Scăderea fertilităţii va face ca populaţia de vârstă activă din UE (15-64) să înceapă să scadă deja din 2012, chiar dacă fluxurile de imigraţie continuă. Competenţa forţei de muncă reprezintă o valoare esenţială pentru dezvoltarea unei economii competitive, durabile şi inovatoare, în conformitate cu obiectivele Europa 2020. În perioade de constrângeri bugetare şi presiuni competitive globale fără precedent, politicile UE privind ocuparea forţei de muncă şi competenţele, care contribuie la conturarea tranziţiei la o economie ecologică, inteligentă şi inovatoare, trebuie să reprezinte o prioritate.

UE poate rezolva toate aceste probleme şi poate creşte substanţial ocuparea forţei de muncă, mai ales în rândul femeilor, tinerilor şi lucrătorilor în vârstă, dar numai prin acţiuni decisive, concentrate pe patru priorităţi-cheie: –o mai bună funcţionare a pieţelor forţei de muncă –o forţă de muncă mai competentă, capabilă să contribuie şi să se adapteze la schimbările tehnologice prin noi modele de organizare a muncii . Investiţia în sisteme de educaţie şi formare, anticiparea necesităţilor de competenţe, serviciile deconcordanţă şi orientare reprezintă factori fundamentali în creşterea productivităţii şi competitivităţii, în accelerarea creşterii economice şi, în sfârşit, în creşterea ocupării forţei de muncă. –o mai bună calitate a locurilor de muncă şi a condiţiilor de muncă. –politici mai puternice de promovare a creării de locuri de muncă şi a cererii de forţă de muncă. Nu e suficient să se asigure că oamenii rămân activi şi acumulează competenţele necesare pentru a obţine un loc de muncă: refacerea economică trebuie să se bazeze pe creştere generatoare de locuri de muncă. Trebuie să se realizeze condiţiile corespunzătoare pentru crearea mai multor locuri de muncă, inclusiv în societăţi care funcţionează cu competenţe înalte şi modele de afaceri bazate pe cercetare şi dezvoltare intensivă.. Politicile care permit valorificarea surselor-cheie de

Evoluţia ponderii şomerilor cu vârsta sub 25 ani din totalul

şomerilor înregistraţi

0.0

5.0

10.0

15.0

20.0

25.0

30.0

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

%

România Regiunea NV Judetul CLUJ


33

creare de locuri de muncă şi promovarea spiritului antreprenorial şi a activităţilor independente sunt şi ele esenţiale pentru creşterea ocupării forţei de muncă.

Proiecţia cererii şi ofertei de locuri de muncă pe termen mediu

În 2011, Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale (INCSMPS) a realizat, Studiu previzional privind cererea de formare profesională la orizontul 2013 şi în perspectiva 2020. Studiul a fost realizat de către INCSMPS în calitate de partener în cadrul Proiectului strategic cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 „Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii”, proiect al cărui lider de parteneriat a fost Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic.

Proiecţia cererii de forţă de muncă şi a cererii de formare profesională pe termen mediu şi lung a fost realizată utilizând o metodologie similară cu cea utilizată de Universitatea Cambridge în modelul de prognoză utilizat de CEDEFOP, dar prezintă unele abordări inovative generate de gradul mult mai mare de detaliere a informaţiilor dorite.

Astfel, s-a realizat o proiecţie a cererii potenţiale de forţă de muncă (definită ca cererea de forţă de muncă rezultată din dinamica economică - descrisă prin indicatori ai investiţiilor brute interne şi extrene şi ai valorii adăugate brute) de-a lungul orizontului de prognoză. Cererea potentiala reprezinta nivelul estimat ca necesar, in termeni de populatie ocupata, conform previziunilor economice. Acest nivel va fi satisfacut cand numărul persoanelor efectiv ocupate este egal cu nivelul estimat ca necesar de populatie ocupata; in celelalte cazuri vom avea un deficit sau un excedent fata de necesarul de populatie ocupata. Cererea potenţială nu trebuie considerată ca cerere efectivă. De asemenea , nu trebuie confundată cu popuaţia ocupată (deşi are valori aparent identice sau apropiate faţă de aceasta). Cererea potenţială estimeză necesarul de populaţie ocupată, însă evouţia populaţiei efectiv ocupate depinde nu numai de evoluţiile economiei ci de o multitudine de alti factori, in primul rand demografici, migraţie etc. Pentru estimarea ei s-a utilizat o tehnică de modelare econometrică.

A fost estimată şi cererea înlocuită (definită ca număr de locuri de muncă rezultate din retragerea participanţilor la activitatea economică ca urmare a pensionărilor). Este de menţionat că cererea înlocuită este o variabilă intermediară, astfel încât valorile ei nu descriu decât evoluţii ale unor structuri ecopnomice trecute. Mai mult, lipsa unor informaţii detaliate cu privire la structura pe vârste a populaţiei ocupate a făcut ca estimarea să fie făcută pe grupe de vârstă şi în ipoteze care induc un anume grad de eroare al estimării. Prin urmare, aceste estimări trebuie privite cu rezerve.

Utilizând cele două variabile (cererea potenţială şi cererea înlocuită) s-a estimat cererea agregată de forţă de muncă pentru anul 2013 şi s-a extins prognoza pentru orizontul 2020.

Analizând informaţiile cu privire la dinamica cererii potenţiale (măsura creării sau distrugerii de locuri de muncă în viitor) şi a cererii înlocuite s-au estimat locurile de muncă disponibile, in ipotezele de calcul al celor două variabile. Acest indicator poate lua valori pozitive dacă există cerere potenţială sau dacă aceasta indică distrugere de locuri de muncă dar nivelul cererii înlocuite este mai mare decât distrugerea de locuri de muncă.

Modelul econometric macroeconomic utilizat pentru estimarea cererii de forţă de muncă la nivel naţional a utilizat serii de date de la Institutul Naţional de Statistică, pentru perioada 2000-2088 privind:

- populaţia ocupată în activităţi ale economiei naţionale (diviziuni CAEN REV1)


34

- valoarea investiţiilor brute în bunuri corporale în activităţi ale economiei naţionale (diviziuni CAEN REV1)

- valoarea adăugată brută în activitatăţi ale economiei naţionale (diviziuni CAEN REV1) - valoarea costului mediu lunar al salariaţilor în activităţi ale economiei naţionale (diviziuni

CAEN REV1)

Proiecţia cererii şi ofertei de locuri de muncă pe termen lung

Uniunea Europeană a aprobat un obiectiv de ocupare a forţei de muncă pentru bărbaţi şi femei de 75% pentru grupa de vârstă 20-64 de ani până în 2020: un angajament ambiţios în sensul durabilităţii modelului social european, a sistemelor de asistenţă socială, a creşterii economice şi a finanţelor publice.

Nu va fi uşor să se ajungă la îndeplinirea obiectivului. Criza a redus ocuparea forţei de muncă la 69% şi a crescut şomajul până la 10%; presupunând că piaţa forţei de muncă se stabilizează în 2010-2011, realizarea unei ocupări a forţei de muncă de 75% până în 2020 va necesita o creştere medie a ocupării forţei de muncă de uşor peste 1% pe an. Scăderea fertilităţii va face ca populaţia de vârstă activă din UE (15-64) să înceapă să scadă deja din 2012, chiar dacă fluxurile de imigraţie continuă. Competenţa forţei de muncă reprezintă o valoare esenţială pentru dezvoltarea unei economii competitive, durabile şi inovatoare, în conformitate cu obiectivele Europa 2020. În perioade de constrângeri bugetare şi presiuni competitive globale fără precedent, politicile UE privind ocuparea forţei de muncă şi competenţele, care contribuie la conturarea tranziţiei la o economie ecologică, inteligentă şi inovatoare, trebuie să reprezinte o prioritate.

UE poate rezolva toate aceste probleme şi poate creşte substanţial ocuparea forţei de muncă, mai ales în rândul femeilor, tinerilor şi lucrătorilor în vârstă, dar numai prin acţiuni decisive, concentrate pe patru priorităţi-cheie: –o mai bună funcţionare a pieţelor forţei de muncă –o forţă de muncă mai competentă, capabilă să contribuie şi să se adapteze la schimbările tehnologice prin noi modele de organizare a muncii . Investiţia în sisteme de educaţie şi formare, anticiparea necesităţilor de competenţe, serviciile deconcordanţă şi orientare reprezintă factori fundamentali în creşterea productivităţii şi competitivităţii, în accelerarea creşterii economice şi, în sfârşit, în creşterea ocupării forţei de muncă. –o mai bună calitate a locurilor de muncă şi a condiţiilor de muncă. –politici mai puternice de promovare a creării de locuri de muncă şi a cererii de forţă de muncă. Nu e suficient să se asigure că oamenii rămân activi şi acumulează competenţele necesare pentru a obţine un loc de muncă: refacerea economică trebuie să se bazeze pe creştere generatoare de locuri de muncă. Trebuie să se realizeze condiţiile corespunzătoare pentru crearea mai multor locuri de muncă, inclusiv în societăţi care funcţionează cu competenţe înalte şi modele de afaceri bazate pe cercetare şi dezvoltare intensivă.. Politicile care permit valorificarea surselor-cheie de creare de locuri de muncă şi promovarea spiritului antreprenorial şi a activităţilor independente sunt şi ele esenţiale pentru creşterea ocupării forţei de muncă.

Proiecţia cererii de forţă de muncă şi a cererii de formare profesională pe termen mediu şi lung a fost realizată în trei tipuri de scenarii:

Scenariul MODERAT a fost construit pe baza următoarelor ipoteze:


35

- evoluţia valorii adăugate brute (VAB) conform prognozelor Comisiei Naţionale de Prognoză (Prognoza de primăvară 2011) pentru perioada 2011-2013 - pentru perioada 2014 – 2020 s-a presupus următoarea evoluţie a valorii adăugate brute: un ritm anual de creştere în industrie de 1.0325, un ritm de 1.0305 în construcţii şi respectiv un ritm anual de creştere în servicii de 1.0165 (valori calculate ca o medie aritmetică a ritmurilor anuale de creştere aşteptate pentru perioada 2011 – 2012). S-a considerat că în cadrul fiecărei ramuri, diviziunile componente urmează evoluţia ramurii. S-a optat pentru alegerea pentru perioada 2014-2020 a unor ritmuri de creştere a VAB inferioare anului 2013 deoarece s-a dorit luarea în considerare a prezumtivei crize economice pe care specialiştii o previzionează după anul 2013. - pentru evoluţia Costului forţei de muncă pentru anii 2009 şi 2010 s-a ţinut cont de valorile reale publicate de Institutul Naţional de Statistică, în timp ce pentru anii 2011-2020 s-a considerat un ritm anual de creştere constant şi egal cu 1.015. - pentru evoluţia Investiţiilor brute s-a pornit de la ritmul de scădere anual pentru 2009 (0.76) pe total industrie calculat din datele de la INS - tempo online. În lipsa altor informaţii s-a considerat că această scădere a fost înregistrată identic la nivelul fiecărei diviziuni CAEN. Pentru perioada 2010 – 2020 s-a estimat trendul liniar al variabilei pe baza datelor observate pe întreaga perioadă de analiză.

Scenariul OPTIMIST a presupus următoarele variaţii faţă de scenariul MODERAT:

- VAB în 2010 înregistrează un ritm de creştere de 1.1 faţă de 2009 în industrie, un ritm de scădere de 0.9 faţă de 2009 în construcţii, în timp ce în servicii se menţine constantă pe perioada 2010-2011 . Pentru perioada 2012- 2013 se menţin evoluţiile prognozate de Comisia Naţională de Prognoză, în timp ce pentru perioada 2014- 2020 s-a considerat un ritm anual de creştere în industrie de 1.036, un ritm de 1.044 în construcţii şi respectiv un ritm anual de creştere în servicii de 1.032 (valori calculate ca o medie aritmetică a ritmurilor anuale de creştere aşteptate pentru perioada 2011 – 2013). - Investiţiile brute în 2010 înregistrează un ritm de creştere de 1.15 faţă de 2009. Pentru perioada 2011- 2020 s-a estimat apoi trendul liniar al variabilei.

Scenariul PESIMIST a presupus următoarele variaţii faţă de scenariul MODERAT:

- VAB în perioada 2014 - 2020 se menţine la nivelul prognozat pentru anul 2011. De asemenea, s-a ţinut cont şi de rezultatele anchetei în firme, conform cărora peste jumătate dintre cei intervievaţi sunt de părere că România nu îşi va reveni din criza economică până în anul 2013. - Costul forţei de muncă în 2010 îşi menţine ritmul de creştere pe care l-a avut în 2009 comparativ cu 2008, în timp ce pentru anii 2011-2020 s-a considerat un ritm anual de creştere de 1.015 constant. A fost prognozată separat şi evoluţia celor 18 diviziuni CAEN (Rev.1) ce au fost excluse din modelul econometric din cauza lipsei de date. Pentru acestea s-a emis ipoteza conform căreia evoluţia populaţiei ocupate din cadrul lor îşi menţine trendul observabil pentru perioada 2000- 2008. În final, s-a corectat modelul cu eroarea obţinută din predicţia populaţiei ocupate totale la nivel naţional pentru anii 2009 şi 2010 (engl. nowcast) cu valorile reale (erorile au fost de aprox. 1-2%).


36

Rezultatele proiecţiilor

1. Proiecţia cererii potenţiale la nivel naţional Rezultatele prognozei cererii potenţiale de forţă de muncă (funcţie de dinamica

economică ce generează sau distruge locuri de muncă) la nivel naţional pentru perioada 2011 – 2020 indică scăderea acesteia în ipotezele scenariului pesimist şi a celui moderat şi creşterea acesteia în ipoteza scenariului optimist. (mii persoane)

scenariu PESIMIST

scenariu MODERAT (de bază)

scenariu OPTIMIST

2009 9243 9243 9243 2010 9239 9239 9239 2011 8939 9161 9400 2012 8951 9095 9414 2013 8972 9045 9437 2014 8937 9032 9440 2015 8903 9021 9444 2016 8867 9009 9447 2017 8831 8996 9450 2018 8794 8982 9452 2019 8756 8968 9454 2020 8718 8954 9456

2. Proiecţia cererii potenţiale, a cererii înlocuite şi a cererii agregate de forţă de muncă la nivel de regiune de dezvoltare şi la nivel de judeţ – scenariul moderat

În ipotezele scenariului de bază (moderat) poiecţia cererii potenţiale relevante pentru invăţământul profesional şi tehnic indică, la nivel regional, trenduri de reducere continuă între 2012-2020 în regiunile Nord-Est, Nord-Vest, Sus-Est, Sud-Vest şi trenduri de scădere în perioada 2012-2014 urmate de trenduri de creştere între 2015 şi 2020 în regiunile Sud, Centru, Vest, Bucureşti-Ilfov. Proiecţia cererii potenţiale de forţă de muncă la nivel judeţean a fost estimată prin dezagregarea proiecţiilor la nivel regional privind populaţia ocupată. Proiecţia în structură de ocupaţii pentru fiecare judeţ în parte a plecat de la asumpţia că este puţin probabil să se producă în următorii trei ani modificări structurale semnificative faţă de anul 2009 Pornind de la ratele de pensionare pe ocupaţii la nivel naţional (sursa: CEDEFOP din LFS (AMIGO)), s-a coborât la nivel regional luându-se în considerare diferenţele dintre rata de ocupare a persoanelor vârstnice (peste 55 de ani) la nivel naţional şi pe regiuni. Apoi, ratele de pensionare au fost rafinate la nivel de judeţ prin raportarea la ponderea populaţiei de 55 ani şi peste în populaţia totală ocupată a judeţului respectiv şi compararea acesteia cu ponderea populaţiei de 55 ani şi peste în populaţia totală ocupată a regiunii din care face parte judeţul. Cererea agregată de forţă de muncă la nivel naţional a fost obţinută din însumarea cererii potenţiale cu cererea înlocuită de forţă de muncă. Se observă faptul că – la nivel naţional - în fiecare an de


37

prognoză, cererea înlocuită compensează scăderile cererii potenţiale rezultată din evoluţia potenţială a activităţilor economice. Diferenţa dintre cererea înlocuită şi modificarea cererii potenţiale faţă de anul anterior este explicată de existenţa unor locuri de muncă disponibile. Estimarea dinamicii acestora, ca şi a cererii potenţiale, înlocuite şi agregate în ipotezele scenariului de bază (moderat) arată existenţa unor oportunităţi pentru ocuparea tinerilor absolvenţi sau a inactivilor, respectiv a şomerilor. Dacă acceptăm ipoteza că ponderea populaţiei inactive nu se modifică şi nici nu au loc reduceri ale ratei şomajului, putem să considerăm ca aceste locuri de muncă vor putea fi disponibile pentru absolvenţii din diferite domenii relevante pentru învăţământul profesional şi tehnic.

Prognoze ale cererii pentru Regiunea Nord Vest (nr. persoane)

2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Prognoze ale cererii potenţiale 812965 802098 792995 795139 786946 782972 779347 776074 773158 770599 Prognoze ale cererii inlocuite 7173 7077 6997 7015 6943 6908 6876 6847 6822 6799 Prognoze ale cererii agregate 820138 809175 799991 802155 793890 789880 786223 782922 779979 777398

Prognoze ale cererii pentru judetul Cluj

2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Prognoze ale cererii potentiale 228141 225092 222537 223139 220840 219724 218707 217789 216970 216252 Prognoze ale cererii inlocuite 2467 2434 2406 2413 2388 2376 2365 2355 2346 2338 Prognoze ale cererii agregate 230608 227526 224943 225552 223228 222100 221072 220144 219316 218591

Prognoze ale cererii pentru Regiunea Nord Vest în ocupaţii relevante pentru ÎPT

3. Proiecţia cererii de forţă de muncă pe activităţi economice, la nivelul regiunii – scenariul

moderat

NE SE S SV V NV C B TOTAL

Agricultura, vanatoare si servicii anexe

2011 769388 314328 440737 427939 95832 246119 118969 2601 2415913

2012 759888 304601 426404 417158 85341 233968 109735 565 2337661

2013 747865 294769 412081 406176 75350 222101 100867 198 2259408

Silvicultura, exploatare forestiera si servicii auxiliare

2011 12286 3210 4925 2506 4564 9649 1216 0 38357

2012 11859 2933 4821 2330 4595 9629 859 0 37025

2013 11432 2668 4711 2160 4611 9586 524 0 35693


38

Pescuitul, piscicultura si serviciile anexe

2011 637 326 802 0 52 94 82 275 2269

2012 556 257 690 0 32 72 52 235 1895

2013 466 194 570 0 16 53 29 194 1521

Extractia si prepararea carbunelui

2011 775 34 436 24826 12753 0 618 7 39449

2012 758 24 208 25225 12145 0 657 0 39016

2013 743 14 0 25682 11574 0 697 0 38710

Extractia hidrocarburilor si servicii anexe

2011 5216 1666 20771 11283 4017 3560 5740 1621 53875

2012 5123 900 20782 11012 4081 3646 5959 1655 53158

2013 5049 154 20861 10782 4158 3741 6193 1693 52632 Extractia si prepararea minereurilor radioactive

2011 382 0 0 32 137 208 93 0 852

2012 355 0 0 34 144 200 98 0 831

2013 329 0 0 36 149 193 102 0 809

Extractia si prepararea minereurilor metalifere

2011 456 32 27 43 132 1292 126 22 2130

2012 441 33 27 46 119 1305 135 24 2130

2013 426 35 27 49 106 1318 144 25 2130

Alte activitati extractive

2011 891 3101 1401 413 1471 667 914 433 9290

2012 815 3211 1392 372 1501 531 841 430 9092

2013 745 3326 1387 334 1534 403 774 428 8930 Industria alimentara si a bauturilor

2011 35449 31256 36140 12293 14103 24154 33240 21727 208363

2012 35870 31000 36428 11755 13373 23759 33278 21130 206593

2013 36388 30836 36816 11259 12692 23437 33411 20601 205440

Fabricarea produselor din tutun

2011 0 83 500 43 0 127 293 1111 2157

2012 0 68 400 42 0 130 325 1112 2078

2013 0 55 350 40 0 134 315 1117 2011

Fabricarea produselor textile

2011 23685 3495 9223 2606 13285 12263 30881 11023 106461

2012 23921 3185 8676 2552 13510 11489 31601 10398 105332

2013 24224 2891 8163 2507 13773 10763 32402 9815 104537

Fabricarea articolelor de imbracaminte; aranjarea si vopsirea blanurilor

2011 73005 89834 62695 26172 30293 60202 76680 16011 434893

2012 72415 94209 64260 25822 30213 60907 79196 13808 440832

2013 71899 98830 65952 25495 30169 61709 81886 11558 447499

Tabacirea si finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj si marochinarie, a harnasamentelor si incaltamintei

2011 0 4500 4051 917 27875 27362 27189 6108 98001

2012 0 4633 4145 609 28284 26931 27355 5308 97266

2013 0 4778 4249 306 28769 26582 27598 4532 96815 Fabricarea lemnului si a produselor din lemn si pluta, cu exceptia mobilei; fabricarea articolelor din impletitura de pai si alte materiale vegetale

2011 27227 6341 11610 4718 12551 17715 38347 2626 121135

2012 26027 6322 11532 4437 12904 17476 38981 2475 120154

2013 24917 6321 11487 4172 13289 17290 39716 2332 119525

Fabricarea celulozei, hartiei si a produselor din hartie

2011 743 3201 1873 1612 2080 5328 1970 1826 18634

2012 406 3252 1806 1649 2219 5270 1868 1805 18274

2013 81 3311 1746 1689 2360 5231 1775 1790 17984

Edituri, poligrafie si reproducerea pe suporti a inregistrarilor

2011 3150 1417 2395 2298 1281 3231 3798 12347 29918

2012 3185 1345 2475 2323 1234 3118 3784 11981 29446


39

2013 3229 1278 2559 2355 1192 3018 3782 11661 29075

Industria de prelucrare a titeiului, cocsificarea carbunelui si tratarea combustibililor nucleari

2011 2877 930 15048 65 0 298 490 491 20199

2012 2671 866 14884 65 0 310 517 497 19810

2013 2481 806 14775 65 0 323 544 504 19499

Fabricarea substantelor si a produselor chimice

2011 9300 188 5907 19135 4024 1688 5074 11121 56437

2012 8804 85 5577 19713 4229 1470 4860 11005 55744

2013 8345 65 5272 20338 4444 1261 4666 10843 55234

Fabricarea produselor din cauciuc si mase plastice

2011 24 4192 8105 6247 5606 10799 5914 2389 43275

2012 0 4022 7988 6450 5527 10985 5803 1865 42640

2013 0 3865 7896 6663 5463 11196 5710 1356 42149

Fabricarea altor produse din minerale nemetalice

2011 6883 4202 9699 6026 18460 9122 25282 6364 86039

2012 6693 3756 8743 5996 19690 7606 26217 6447 85148

2013 6525 3328 7830 5983 20956 6139 27212 6547 84521

Industria metalurgica

2011 7537 45970 15080 15853 6057 10541 940 1174 103153

2012 7429 47040 14774 16801 5717 10141 259 385 102546

2013 7342 47415 14511 17785 5394 9772 0 0 102219 Industria constructiilor metalice si a produselor din metal (exclusiv masini, utilaje si instalatii)

2011 13227 17624 25058 5254 15280 25329 27635 11257 140664

2012 12643 17736 25604 4660 14954 26462 27543 10197 139800

2013 12099 17894 26213 4084 14672 27656 27525 9175 139319 Industria de masini si echipamente

2011 33018 9428 47016 9772 26383 16744 27052 15742 185156

2012 34488 9588 46700 9462 27523 16778 24635 15432 184606

2013 36041 9773 46505 9176 28729 16855 22289 15161 184529

Productia de mijloace ale tehnicii de calcul si de birou

2011 47 251 373 443 760 676 359 2388 5296

2012 14 246 358 445 680 651 343 2397 5133

2013 0 242 345 449 608 630 329 2397 4999

Industria de masini si aparate electrice

2011 1578 1662 18656 3402 38281 14861 15139 4326 97905

2012 1371 1542 18258 2041 39075 15566 15025 4293 97172

2013 1171 1428 17914 701 39964 16304 14954 4273 96711

Industria de echipamente pentru radio, televiziune si comunicatii

2011 584 0 0 432 10910 819 758 1381 14885

2012 560 0 0 442 10683 805 771 1357 14617

2013 539 0 0 452 10496 793 786 1337 14402

Industria de aparatura si instrumente medicale, de precizie, optice si fotografice, ceasornicarie

2011 1892 226 1018 41 3005 543 966 3061 10752

2012 1909 221 1067 40 2933 546 915 2884 10515

2013 1931 217 1117 39 2873 551 869 2724 10323

Industria mijloacelor de transport rutier

2011 1072 468 37632 5156 14591 4886 9667 357 73830

2012 1088 360 37942 4317 15714 4799 8434 138 72791

2013 1106 255 38288 3512 16860 4729 7259 0 72008

Industria altor mijloace de transport n.c.a.

2011 4337 31101 5317 12457 15587 1782 958 5180 76718

2012 3924 30840 5668 11995 16104 1633 952 5127 76243

2013 3526 30662 6031 11569 16658 1490 948 5088 75971

Productia de mobilier si alte activitati industriale n.c.a.

2011 10686 6435 15546 3737 13467 51556 17291 5993 124711

2012 9742 6389 15866 3508 13635 53253 15813 5642 123848

2013 8836 6361 16227 3291 13839 55079 14396 5312 123340


40

Recuperarea deseurilor si resturilor de materiale reciclabile

2011 740 2123 2321 40 799 938 389 372 7721

2012 746 2110 2257 39 790 928 316 314 7500

2013 754 2106 2205 38 784 922 247 261 7317

Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze si apa calda

2011 20243 16427 14233 31716 12288 8297 18192 19312 140710

2012 19876 16443 13900 32371 11674 7518 17963 19160 138904

2013 19578 16507 13615 33110 11108 6779 17794 19068 137558

Captarea, tratarea si distributia apei

2011 5691 4063 5692 2188 3659 3603 2826 623 28346

2012 5881 3738 5686 2009 3754 3564 2774 463 27868

2013 6084 3435 5699 1841 3858 3538 2732 310 27498

Constructii

2011 86058 86720 116447 39413 58407 63261 66396 112885 629588

2012 85582 87565 116126 37748 58793 61925 65697 118201 631637

2013 85828 89169 116789 36379 59685 61095 65547 124603 639096 Comert cu ridicata si cu amanuntul, intretinerea si repararea autovehiculelor si a motocicletelor; comert cu amanuntul al carburantilor pentru autovehicule

2011 10236 10302 14538 6775 10560 12633 12407 17489 94942

2012 9862 9778 14473 6341 10596 12139 12617 17455 93260

2013 9525 9295 14446 5936 10657 11692 12851 17466 91869 Comert cu ridicata si servicii de intermediere in comertul cu ridicata (cu exceptia comertului cu autovehicule si motociclete)

2011 49693 28236 55065 28586 21585 44284 40098 54702 322249

2012 54005 28153 60487 30841 22262 48039 44195 54786 342768

2013 58454 27845 66137 33149 22856 51906 48478 54463 363288

Comert cu amanuntul (cu exceptia comertului cu autovehicule si motociclete); reparea bunurilor personale si gospodaresti

2011 105352 92162 90265 55687 59451 92230 99650 120897 715694

2012 106435 93214 89832 55189 58299 92907 101467 120093 717437

2013 107523 94269 89396 54688 57141 93586 103291 119284 719180

Hoteluri si restaurante

2011 20269 19625 16132 3654 12487 20159 17905 26685 136915

2012 20537 19298 15948 2664 12332 19938 17908 27376 136002

2013 20840 19010 15796 1691 12202 19756 17944 28108 135347

Transporturi terestre; transporturi prin conducte

2011 31858 49100 43065 26027 45120 50076 47592 81372 374209

2012 31050 49226 42345 25032 45269 50360 48217 82651 374150

2013 30288 49425 41688 24073 45485 50718 48914 84054 374645

Transporturi pe apa

2011 284 11208 280 576 0 112 162 220 12841

2012 281 10990 274 580 0 106 170 197 12598

2013 278 10809 270 586 0 101 177 176 12397

Transporturi aeriene

2011 251 0 227 0 264 483 276 4514 6015

2012 248 0 228 0 228 490 269 4402 5865

2013 246 0 229 0 195 498 263 4307 5739

Activitati anexe si auxiliare de transport, activitati ale agentiilor de turism

2011 2081 5577 2589 2022 882 1219 2968 6030 23367

2012 2182 4799 2680 2133 879 1137 3048 6134 22992

2013 2285 4054 2773 2246 878 1061 3132 6247 22676


41

Posta si telecomunicatii

2011 9971 7737 9604 6223 9261 7708 4229 33872 88605

2012 9645 7329 9352 5928 9326 7208 3523 35410 87720

2013 9344 6942 9125 5649 9409 6731 2836 36991 87027

Intermedieri financiare (cu exceptia activitatilor de asigurari si ale caselor de pensii)

2011 9026 5059 5488 4714 4085 6346 4692 27873 67283

2012 9076 4696 5393 4592 3938 6162 4365 29267 67489

2013 9126 4331 5296 4469 3789 5977 4037 30669 67695 Activitati de asigurari si ale caselor de pensii (cu exceptia celor din sistemul public de asigurari sociale)

2011 3159 924 4144 3046 1900 3390 5205 5257 27025

2012 3314 801 4499 3344 1697 3530 5635 5562 28382

2013 3468 661 4868 3655 1466 3667 6081 5871 29738

Activitati auxiliare intermedierilor financiare

2011 1820 1652 1936 257 1212 531 1582 2650 11640

2012 2106 1822 2240 205 1312 417 1601 2753 12457

2013 2413 1999 2566 143 1415 284 1608 2846 13273

Tranzactii imobiliare

2011 718 1569 360 385 981 279 412 3063 7766

2012 666 1514 301 373 988 215 396 3004 7457

2013 619 1467 248 364 997 157 383 2959 7193

Inchirierea masinilor si echipamentelor, fara operator si a bunurilor personale si gospodaresti

2011 339 298 822 115 383 157 186 706 3006

2012 382 329 918 134 432 169 203 666 3233

2013 429 361 1020 154 483 181 220 612 3459

Informatica si activitati conexe

2011 2668 0 1603 935 2241 3751 2413 11917 25528

2012 2681 0 1532 806 2187 3675 2297 11943 25120

2013 2699 0 1466 683 2140 3610 2189 11995 24781

Cercetare-dezvoltare

2011 598 274 2747 1291 379 679 1574 9776 17319

2012 557 181 2679 1340 352 652 1601 9598 16960

2013 519 93 2621 1391 327 627 1632 9453 16662

Alte activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor

2011 13759 16436 27466 18021 10151 5478 8234 48527 148071

2012 13358 16149 27736 18750 9820 4268 7946 49097 147124

2013 12987 15895 28054 19505 9510 3080 7677 49752 146461

Administratie publica si aparare; asigurari sociale din sistemul public

2011 73908 71508 61426 52669 33427 42661 55801 93453 484852

2012 74548 70777 59419 53035 32361 40939 56209 93610 480898

2013 75168 70048 57437 53387 31307 39240 56603 93752 476943

Invatamant

2011 89223 53285 60891 47726 40542 67792 64338 58372 482168

2012 90414 52737 61605 47881 40352 67713 65527 59104 485333

2013 91710 52233 62390 48086 40199 67700 66796 59904 489018

Sanatate si asistenta sociala

2011 74569 47072 57339 34940 29305 54288 47320 83467 428301

2012 75653 46908 58537 34678 27542 53970 47245 85900 430433

2013 76833 46795 59813 34453 25790 53708 47222 88456 433069

Eliminarea deseurilor si a apelor uzate; asanare, salubritate si activitati similare

2011 2085 7219 8548 2235 2937 3358 4653 6648 37683

2012 1719 7689 8941 2149 2985 3325 4992 6825 38624

2013 1333 8172 9342 2056 3032 3286 5342 7002 39565

Activitati asociative diverse

2011 7564 5375 7104 6039 4525 10344 5300 2626 48876

2012 7953 5542 7334 6513 4687 11029 5328 2283 50670

2013 8350 5707 7562 7006 4849 11737 5345 1908 52465

Activitati recreative, 2011 8078 6858 14940 3797 7998 5930 8341 23685 79627


42

culturale si sportive 2012 7913 6747 15835 3660 8247 5514 8553 23586 80054

2013 7746 6634 16738 3522 8498 5093 8767 23484 80481

Alte activitati de servicii

2011 2740 4576 3723 5054 5763 7288 7609 14347 51099

2012 2028 4504 3432 5214 5396 7385 7387 14668 50014

2013 1349 4448 3161 5382 5059 7499 7194 15017 49108

Activitati ale personalului angajat in gospodarii particulare

2011 6916 6303 7435 1002 2587 206 0 2444 26893

2012 7011 7000 7602 1070 2789 0 0 2587 28059

2013 7089 7732 7533 1140 2998 0 0 2733 29225 Activitati desfasurate in gospodarii private, de producere a bunurilor destinate consumului propriu

2011 3354 0 0 0 0 0 921 0 4275

2012 3650 0 0 0 0 0 1003 0 4652

2013 3946 0 0 0 0 0 1084 0 5029

Activitati ale gospodariilor private, de servicii pentru scopuri proprii

2011 2612 699 358 0 0 100 826 1060 5655

2012 2839 760 389 0 0 109 898 1152 6146

2013 3066 821 420 0 0 117 969 1244 6638

Activitati ale organizatiilor si organismelor extrateritoriale

2011 0 0 0 0 0 0 1583 494 2078

2012 0 0 0 0 0 0 1691 528 2219

2013 0 0 0 0 0 0 1799 562 2360

4. Proiecţia cererii de formare profesională la nivel regional şi judeţean – scenariul

moderat

Deoarece datele avute la dispoziţie au permis realizarea proiecţiilor doar în intersecţia subgrupe majore de ocupaţii şi secţiuni CAEN Rev2, pentru a detalia industria prelucrătoare pe diviziuni s-a utilizat structura pe ocupaţii şi activităţi economice din Recensământul din anul 2002. Presupunând că structura populaţiei ocupate pe diviziuni în cadrul industriei prelucrătoare nu s-a modificat de la data ultimului recensământ, s-a aplicat această structură la rezultatele proiecţiei cererii de forţă de muncă pe subgrupe majore de ocupaţii şi secţiuni CAEN.

În continuare, evoluţia cererii de formare profesională pe domenii de pregătire ale învăţământului profesional şi tehnic este estimată prin raportarea la distribuţia cererii de forţă de muncă în următoarea structură matriceală, ca intersecţie dintre structura pe grupe ocupaţii şi structura pe activităţi CAEN. Pentru domeniul Agricultură evoluţia cererii de formare profesională a ţinut cont de numărul de salariaţi din acest sector economic.

Domeniul de

pregătire Grupe de ocupaţii Activităţi economice

Agricultură Tehnicieni în ştiinţele vieţii, ocrotirea sănătăţii şi asimilaţi (32)

Agricultură, silvicultură şi pescuit

Agricultori şi lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit (61)

Chimie industrială

Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31) Fabricarea substantelor si a produselor chimice Fabricarea celulozei, hartiei si a produselor din hartie Industria de prelucrare a titeiului,

Operatori la instalaţii fixe şi lucrători asimilaţi (81)


43

Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)

cocsificarea carbunelui si tratarea combustibililor nucleari Fabricarea produselor din cauciuc si mase plastice

Construcţii instalaţii şi

lucrări publice

Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31) Constructii Industria constructiilor metalice si a produselor din metal (exclusiv masini, utilaje si instalatii) Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat Distributia apei; salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare

Meseriasi si muncitori calificati in industria extractiva si constructii (71)

Comerţ Alte ocupaţii asimilate tehnicienilor (34) Comerţ cu ridicata si cu amănuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelor

Modele, manechine şi vânzători în magazine şi pieţe (52)

Economic Funcţionari de birou (41) Dispersie mare transectorială Electric Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31)

Meseriasi si muncitori calificati in metalurgie, constructii metalice si asimilati (72) Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)

Electromecanică Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31) Dispersie mare transectorială Alte ocupaţii asimilate tehnicienilor (31) Meseriasi si muncitori calificati in metalurgie, constructii metalice si asimilati (72) Operatori la instalaţii fixe şi lucrători asimilaţi (81) Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82) Conducători de vehicule şi operatori instalaţii mobile (83)

Electronică automatizări

Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31) Dispersie mare transectorială Meseriasi si muncitori calificati in metalurgie, constructii metalice si asimilati (72) Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)

Fabricarea produselor din

lemn

Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31) Fabricarea lemnului si a produselor din lemn si pluta, cu exceptia mobilei; fabricarea articolelor din impletitura de pai si alte materiale vegetale Productia de mobilier si alte activitati industriale n.c.a.

Meseriasi si muncitori calificati in mecanica fina, artizanat, imprimerie si asimilati (73)

Meseriasi si muncitori calificati in industria alimentara si alte meserii artizanale (74)

Operatori la instalaţii fixe şi lucrători asimilaţi (81) Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)


44

Industrie alimentară

Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31) Industria alimentara si a bauturilor



Industrie textilă şi pielărie

Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31) Fabricarea produselor textile Fabricarea articolelor de imbracaminte; aranjarea si vopsirea blanurilor Tabacirea si finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj si marochinarie, a harnasamentelor si incaltamintei

Meseriasi si muncitori calificati in mecanica fina, artizanat, imprimerie si asimilati (73) Meseriasi si muncitori calificati in industria alimentara si alte meserii artizanale (74)


Materiale de construcţii

Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31) Fabricarea altor produse din minerale nemetalice Industria extractiva

Meseriasi si muncitori calificati in mecanica fina, artizanat, imprimerie si asimilati (73)


Mecanică Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31) Dispersie mare transectorială Alte ocupaţii asimilate tehnicienilor (31) Meseriasi si muncitori calificati in industria extractiva si constructii (71) Meseriasi si muncitori calificati in metalurgie, constructii metalice si asimilati (72) Meseriasi si muncitori calificati in mecanica fina, artizanat, imprimerie si asimilati (73)


Conducători de vehicule şi operatori instalaţii mobile (83)

Turism şi alimentaţie

Functionari în servicii cu publicul (42) Hoteluri si restaurante Lucrători în servicii personale şi protecţie (51)


Resurse naturale şi protecţia

mediului

Tehnicieni în ştiinţele vieţii, ocrotirea sănătăţii şi asimilaţi (32)

Agricultură, silvicultură şi pescuit Distributia apei; salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare Recuperarea deseurilor si resturilor de materiale reciclabile

Agricultori şi lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit (61)

Tehnici poligrafice

Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31) Edituri, poligrafie si reproducerea pe suporti a inregistrarilor

Funcţionari de birou (41)

Meseriasi si muncitori calificati in mecanica


45

fina, artizanat, imprimerie si asimilati (73)


Subliniem caracterul informativ al estimărilor deoarece acestea s-au bazat pe informaţii

statistice incomplete şi pe ipoteza că au avut loc alocări ale forţei de muncă (şi se va respecta înclinaţia şi în viitor) strict în domeniul de activitate şi în ocupaţia în care se face pregătirea.

Structura estimată pe domenii de pregătire a cererii potenţiale la intersecţia COR-CAEN, pentru Regiunea Nord-Est este următoarea 4.Structura proiectiei cererii potentiale pe domenii de pregătire în Regiunea Nord-Vest %

Plecînd de la Structura proiectiei cererii potentiale pe domenii de pregătire în Regiunea Nord-Vest, în baza anlizei specificului economic si de piata muncii al judetului Cluj, membrii CLDPS apreciză că Structura proiectiei cererii potentiale pe domenii de pregătire din judetul Cluj este următoarea: Structura proiectiei cererii potentiale pe domenii de pregătire în judetul Cluj % Valori medii Abateri 2013 2017 2020 Agricultură 2 2 2 Chimie industrială 1 1 1 Constructii, instalatii si lucrări publice 10 12 12 Comert 8 10 10 Economic 11 10 10 Electric 7 6 6 Electromecanică 1 2 2 Electronică si automatizări 6 6 6

2013 2017 2020

Agricultură 2,8 3,0 2,8

Chimie industrială 1,1 1,6 1,1

Construcţii instalaţii şi lucrări publice 9,5 9,7 9,5

Comerţ 15,2 15,8 15,2

Economic 10,7 11,2 10,7

Electric 4,0 4,3 4,0

Electromecanică 0,8 0,8 0,8

Electronică automatizări 0,5 0,9 0,5

Fabricarea produselor din lemn 4,9 0,2 4,9

Industrie alimentară 1,9 0,0 1,9

Industrie textilă şi pielărie 15,1 15,9 15,1

Materiale de construcţii 1,0 1,1 1,0

Mecanică 22,9 25,5 22,9

Turism şi alimentaţie 3,1 3,3 3,1

Resurse naturale şi protecţia mediului 6,4 6,7 6,4

Tehnici poligrafice 0,3 0,0 0,3


46

Fabricarea produselor din lemn 2 2 2 Silvicultura 1 1 1 Industrie alimentară 5 5 5 Industrie textilă si pielărie 7 6 6 Materiale de constructii 0 0 0 Mecanică 20 20 20 Turism si alimentatie 10 8 8 Resurse naturale si protectia mediului 5 5 5 Tehnici poligrafice 0 0 0 Productie media 2 2 2 Estetica si igiena corpului omenesc 2 2 2

C. ÎNVĂŢĂMÂNTUL PROFESIONAL ŞI TEHNIC

Contextul de politici pentru educaţie şi formare profesională

Contextul European

Educatia şi formarea profesională se află în centrul obiectivelor agendei de la Lisabona pentru creştere şi locuri de muncă şi reprezintă elemente esenţiale pentru continuarea aplicării acesteia în perspectiva anului 2020. Crearea unui „triunghi al cunoaşterii” format din educaţie, cercetare şi inovare, care să funcţioneze corespunzător şi să-i ajute pe toţi cetăţenii să îşi îmbunătăţească competenţele, este esenţială din punct de vedere al creşterii şi al locurilor de muncă, precum şi al echităţii şi incluziunii sociale. Recesiunea economică a evidenţiat şi mai mult importanţa acestor provocări pe termen lung. Locurile de muncă existente sunt desfiinţate, iar cele nou create necesită, adeseori, competenţe diferite şi la un nivel mai ridicat. Prin urmare, sistemele de educaţie şi de formare profesională ar trebui să devină mai deschise şi mai relevante pentru nevoile cetăţenilor, pentru cererea de pe piaţa forţei de muncă şi pentru necesităţile societăţii, în general.

S-a remarcat o îmbunătăţire generală în domeniul educaţiei şi al formării profesionale în cadrul UE. Cu toate acestea, majoritatea obiectivelor stabilite pentru anul 2010 nu au fost realizate la timp, în timp ce în cazul obiectivului esenţial privind alfabetizarea se înregistrează chiar regrese. Realizarea acestor obiective va necesita adoptarea unor iniţiative mai eficace la nivel naţional. Recesiunea economică, împreună cu provocarea demografică, exacerbează nevoia urgentă de realizare a reformelor, continuându-se în acelaşi timp investiţiile în sistemele de educaţie şi formare profesională pentru a face faţă principalelor provocări economice şi sociale. Progrese suplimentare necesare din partea organizaţiilor furnizoare de educatie:

1. Aplicarea practică a competenţelor transversale cheie 2. Educaţia cadrelor didactice şi a cadrelor de conducere ale instituţiilor de învăţământ şcolar 3. Dezvoltarea procedeelor de evaluare şi apreciere 4. Sunt necesare mai multe acţiuni privind alfabetizarea şi categoriile defavorizate 5. Necesitatea consolidării competenţelor cheie în cadrul EFP şi a Învăţământului pentru adulţi


47

Direcţii de dezvoltare viitoare 1. Stimularea cooperării în Uniunea Europeană – punerea în aplicare a noului cadru strategic

Cadrul strategic EF 2020 prevede o modalitate de soluţionare a acestor provocări: monitorizarea acestora ar trebui să se înscrie în domeniile prioritare de activitate care sunt prevăzute în mod special în primul ciclu de activitate a EF 2020 din perioada 2009-2011, în contextul punerii în aplicare a iniţiativei „Noi competenţe pentru noi locuri de muncă” şi a Strategiei pentru tineret.

2. Competenţe cheie pentru toţi datorită învăţării de-a lungul vieţii 3. Extinderea metodei parteneriatului Pentru a îmbunătăti competentele cetătenilor si, astfel, pentru a-i pregăti mai bine pentru viitor, sistemele de educatie si formare profesională trebuie să se deschidă si mai mult si să devină mai relevante pentru lumea exterioară. • Parteneriatele între institutiile de învătământ si de formare profesională precum si părtile interesate externe, în special din domeniul muncii, ar trebui consolidate la toate nivelurile. Astfel de parteneriate ar reuni profesionistii din domeniul educatiei si al formării profesionale, întreprinderile, organismele societătii civile, autoritătile nationale si regionale, oferindu-le o agendă comună în perspectiva învătării de-a lungul vietii. Parteneriatele ar crea, de asemenea, noi oportunităti de mobilitate în scopul studiilor, formarea la locul de muncă, stagiile si programele de actiuni bazate pe voluntariat ar trebui să aibă un rol mult mai important nu numai în EFP si în învătământul pentru adulti, ci si în institutiile de învătământ si în învătământul superior. 4. Rolul educatiei si al formării profesionale în cadrul strategiei comunitare de după anul 2010 („UE 2020”)

Investiţiile în educaţie şi formare profesională sunt esenţiale ca soluţie pentru iesirea din criza economică, la nivel national, cât si la nivel european, atât ca parte integrantă a reformelor structurale pe termen lung, cât si pentru a micsora impactul social imediat al acesteia. Trebuie consolidat rolul educa"iei 5i formării profesionale în cadrul triunghiului cunoasterii.

Învătarea de-a lungul vietii si mobilitatea asigurată prin educatia si formarea profesională de înaltă calitate sunt esentiale pentru a permite persoanelor să dobândească aptitudinile care sunt relevante nu numai pentru piata fortei de muncă, ci si pentru incluziunea socială si cetătenia activă. Cadrul strategic EF 2020, împreună cu initiativa „Noi competente pentru noi locuri de muncă”, va juca un rol cheie în solutionarea prioritătilor care se află în centrul viitoarei strategii „UE 2020”.

Contextul naţional Curriculum ISJ/ ISMB vor asigura sprijinul pentru verificarea modului de implementare a standardelor de

pregătire profesională şi a curriculumului modularizat în vigoare.

ISJ/ISMB vor asigura consultarea membrilor CLDPS şi a altor parteneri sociali privind calificările cuprinse în Nomenclatorul aprobat prin HG 866/13.08.2008, respectiv HG 1555/2009 în vederea actualizării acestuia. Rezultatele consultării vor fi transmise la CNDIPT până la data de 1 noiembrie a anului în curs. CNDIPT se obligă să transmită aceste rezultate Comitetelor Sectoriale în vederea actualizării Nomenclatorului calificărilor şijn perspectivă, a realizării Registrului Naţional al Calificărilor.


48

Implementarea planului cadru de învăţământ se va face prin aplicarea schemelor orare flexibile şi adaptarea perioadelor de stagii de pregătire practică la cerinţele angajatorilor.

în perioada 2009-2014 au fost aprobate următoarele ordine de ministru pentru planuri cadru de învăţământ pentru învăţământul profesional şi tehnic şi planuri de învăţământ pentru cultura de specialitate precum şi alte ordine care reglementează aplicarea curriculumului în IPT:

OMECI nr. 3411/16.03.2009 - Aprobarea planurilor- cadru de învăţământ pentru clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică, învăţământ de zi şi învăţământ seral;

OMECI nr. 3412/16.03.2009 - Aprobarea planurilor- cadru pentru clasa a X-a şcoala de arte şi meserii, clasa a X-a, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică, ruta directă de calificare, clasa a Xl-a, anul de completare, clasele a Xl-a/ a XII- a şi a Xll-a/ a Xlll-a, ciclul superior al liceului, filiera tehnologică, cursuri de zi şi serale (valabile, în anul şcolar 2014-2015 pentru clasa a XlV-a, ciclul superior al liceului, filiera tehnologică, cursuri serale);

OMECI nr. 3313/ 02.03.2009 - Aprobarea planurilor de învăţământ pentru cultura de specialitate, pregătirea practică şi stagii de pregătire practică, din aria curriculară Tehnologii, pentru clasa a X-a a şcolii de arte şi meserii, clasa a Xl-a an de completare, clasa a Xl-a / a Xll-a şi a Xll-a/ a Xlll-a, ciclul superior al liceului tehnologic şi a planurilor de învăţământ pentru cultura de specialitate, clasa a X-a liceu tehnologic, cursuri de zi şi serale (valabile în anul şcolar 2014-2015 pentru învăţământul seral, la clasele a Xl-a - semestrul al ll-lea, a Xll-a şi a Xlll-a, ciclul superior al liceului - filiera tehnologică, Anexele 3 şi 4 la OMECI nr. 3313/ 02.03.2009);

OMECI nr. 3414/16.03.2009 - Aprobarea planului cadru de învăţământ pentru învăţământul special, clasele a IX-a - a Xl-a, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică;

OMECI nr. 3423/18.03.2009 - Aprobarea planurilor de învăţământ pentru cultura de specialitate, pregătire practică, din aria curriculară Tehnologii, pentru clasele a Xl-a / a Xll-a şi a Xll-a/ a Xlll-a, ciclul superior al liceului, filiera tehnologică, cursuri de zi;

OMECI nr. 4857/31.08.2009 privind aprobarea programelor şcolare pentru clasa a IX-a ciclul inferior al liceului, filiera tehnologiică, domeniile de pregătire de bază, a standardelor de pregătire profesională, a planurilor de învăţământ şi a programelor şcolare pentru unele calificări de nivel 2, 3 şi 3 avansat, pentru care se asigură pregătirea prin învăţământul preuniversitar;

OMECTS nr. 3081/27.01.2010 privind aprobarea planului- cadru de învăţământ pentru clasa a X-a, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică, învăţământ de zi şi învăţământ seral;

OMECTS nr. 3331/25.02.2010 privind aprobarea planurilor de învăţământ pentru cultura de specialitate, pregătire practică săptămânală şi pregătire practică comasată pentru clasele a IX-a şi a X-a, ciclul inferior al înăţământului liceal, filiera tehnologică, învăţământ de zi şi seral;

OMECTS nr. 4463/12.07.2010 privind aprobarea programelor şcolare pentru cultura de specialitate, pregătire practică săptămânală şi pregătire practică comasată pentru clasa a IX-a, ciclul inferior al învăţământului liceal, filiera tehnologică, domenii de pregătire generală, pentru care se asigură pregătirea prin învăţământul preuniversitar;

OMECTS nr. 3330/25.02.2010 privind aprobarea curriculumului pentru clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică, pentru domeniul de pregătire de bază Producţie media;

OMECTS nr. 5730/26.11.2010 privind aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a stagiilor de pregătire practică pentru dobândirea calificării profesionale de nivel 2;


49

OMECTS nr. 3646/04.02.2011 cu privire la aprobarea programelor şcolare pentru stagiile de pregătire practică în vederea dobândirii unei calificări profesionale de nivel 2;

OMECTS nr. 5222/29.08.2011 privind aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de certificare a calificării profesionale a absolvenţilor ciclului inferior al liceului care au urmat stagiile de pregătire practică;

OMECTS nr. 5346/07.09.2011 privind aprobarea Criteriilor generale de admitere în învăţământul postliceal;

OMECTS nr. 5562/07.10.2011 pentru aprobarea Metodologiei privind sistemul

de acumulare, recunoaştere şi echivalare a creditelor profesionale transferabile;

OMECTS nr. 3168/03.02.2012 privind organizarea şi funcţionarea învăţământului profesional cu durata de 2 ani;

OMECTS nr. 3539/14.03.2012 privind aprobarea contractului de pregătire practică a elevilor din învăţământul profesional şi tehnic;

OMECTS nr. 3749/19.04.2012 privind aprobarea planurilor de învăţământ pentru cultura de specialitate, pregătire practică şi stagii de pregătire practică din aria curriculară Tehnologii pentru clasa a X-a, învăţământ profesional de 2 ani;

OMECTS nr. 4681/29.06.2012 privind aprobarea curriculumului pentru cultura de specialitate, pregătire practică şi stagii de pregătire practică din aria curriculară Tehnologii pentru clasa a X-a, învăţământ profesional cu durata de 2 ani;

OMEN nr. 3548/15.04.2013 pentru aprobarea planurilor de învăţământ pentru pregătire practică şi stagiu de pregătire practică, din aria curriculară Tehnologii, pentru clasa a XI-a, învăţământ profesional de 2 ani;

OMEN nr. 4353/25.07.2013 pentru aprobarea curriculumului pentru pregătire practică şi stagiu de pregătire practică, din aria curricular Tehnologii pentru clasa a Xl-a, învăţământ profesional de 2 ani şi a planului de învăţământ pentru pregătire practică şi stagiu de pregătire practică, din aria curriculară Tehnologii pentru clasa a Xl-a, învăţământ profesional de 2 ani, calificarea Operator fabricarea şi prelucrarea polimerilor;

OMEN nr. 4815/19.08.2013 pentru aprobarea standardului de pregătire profesională, a planului de învăţământ şi a curriculumului pentru calificarea antrenor pentru care se asigură pregătirea prin învăţământul preuniversitar postliceal;

OMEN nr. 4888/26.08.2013 privind aprobarea metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de certificare a calificării profesionale pentru absolvenţii învăţământului profesional cu durata de 2 ani;

HG nr. 918/20.11.2013 privind aprobarea Cadrului naţional al calificărilor; OUG nr. 117/23.12.2013 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr.

1/2011 şi pentru luarea unor măsuri în domeniul învăţământului; OUG nr. 49/2014 privind instituirea unor măsuri în domeniul educaţiei, cercetării ştiinţifice

şi pentru modificarea unor acte normative; OMEN nr. 3136/20.02.2014 privind organizarea, funcţionarea, admiterea şi calendarul

admiterii în învăţământul profesional de stat cu durata de 3 ani; OMEN nr. 3152/24.02.2014 privind aprobarea planului - cadru de învăţământ pentru

învăţământul profesional de stat cu durata de 3 ani; OMEN nr. 3218/21.03.2014 privind aprobarea planului - cadru de învăţământ pentru

învăţământul profesional special; OMEN nr. 3731/26.06.2014 privind aprobarea planurilor de învăţământ pentru cultura de

specialitate şi pregătirea practică săptămânală din aria curriculară Tehnologii precum şi


50

pentru stagiile de pregătire practică CDL, pentru clasa a IX-a, învăţământul profesional de stat cu durata de 3 ani;

OMEN nr. 4420/27.08.2014 pentru modificarea Ordinului ministrului educaţiei naţionale nr. 4888/2013 privind aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de certificare a calificării profesionale pentru absolvenţii învăţământului profesional cu durata de 2 ani;

OMEN nr. 4421/27.08.2014 pentru modificarea Ordinului ministrului educaţiei naţionale nr. 5222/2011 privind aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de certificare a calificării profesionale a absolvenţilor ciclului inferior al liceului care au urmat stagiile de pregătire practică;

OMEN nr. 4432/29.08.2014 privind organizarea şi desfăşurarea admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2015 - 2016;

OMEN nr. 4434/29.08.2014 privind aprobarea metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de certificare a calificării absolvenţilor învăţământului liceal, filiera tehnologică;

OMEN nr. 4435/29.08.2014 privind aprobarea metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de certificare a calificării profesionale pentru absolvenţii învăţământului profesional de stat cu durata de 3 ani;

OMEN nr. 4437/29.08.2014 referitor la aplicarea programelor şcolare în învăţământul profesional de stat cu durata de 3 ani şi în învăţământul profesional special, începând cu anul şcolar 2014 - 2015, precum şi pentru aprobarea programei şcolare pentru consiliere şi orientare, curriculum diferenţiat pentru învăţământul profesional de stat cu durata de 3 ani, clasele a IX-a, a X-a şi a Xl-a.

Aceste ordine de ministru sunt disponibile pe website-ul www.edu.ro şi www.tvet.ro

În perioada de referinţă a PND 2007-2013, România s-a racordat atât la Politica de Coeziune a Uniunii Europene, cât şi la priorităţile Agendei Lisabona, la realizarea cărora va trebui să-şi aducă propria contribuţie. Este de meţionat că propunerile Comisiei Europene privind managementul Fondurilor Structurale în perioada de programare 2007-2013 reflectă o reorientare sporită în sensul susţinerii eforturilor de atingere a obiectivelor fundamentale de la Lisabona şi Göteborg, respectiv creşterea competitivităţii, ocuparea deplină şi protecţia durabilă a mediului. Planurile de acţiune vor cuprinde în continuare măsuri privind reducerea abandonului şcolar timpuriu, creştrerea numărului de absolvenţi ai învăţământului secundar superior şi participarea adulţilor la formare pe parcursul întregii vieţi.

Indicatori de context specifici

Contextul demografic şi populaţia şcolară La nivel judeţean tendinţele privind evoluţia populaţiei şcolare sunt asemănătoare cu cele la nivel regional.Se constata o scadere accentuata in perioada 2000-2005 la toate nivelurile (primar, gimnazial si liceal), uramata de o relativa stagnare a numarului de elevi din invatamantul liceal, primar si gimnazial, in urmatorii 4 ani scolari.Variatia numarului de elevi se mentine intre 20000- 25000 in perioada 2006-2010.(Anexa 6.a)

http://www.edu.ro/


51

Sursa INS

Indicatori de intrare pentru perioada 2003-2011

Număr de elevi care revin unui cadru didactic La nivelul judeţului Cluj raportul elevi/cadru didactic este mult mai mic decât media

naţională şi pe regiunea Nord-Vest. Raportul elevi/profesor a înregistrat scăderi semnificative comparative cu anul scolar 2007-2008, dar in ultimii ani se constata o usoara tendinta de crestere atat la nivel liceal cat si la invatamantul profesional.În anul şcolar 2011-2012, datele statistice oferite de INS arată o creştere semnificativă a numărului de elevi/ profesor comparativ cu perioada anterioară.

Sursa ISJ/ INS 2011

Resurse umane din învăţământul tehnic şi professional

În ceea ce priveşte resursele umane din învăţământul tehnic şi profesional din judeţul Cluj se constată un trend crescător la numărul de norme de profesori concomitent cu scăderea numărului de norme de maiştri instructori. Incepand din anul scolar 2008-2009 se constata o scadere a numarului de norme pentru profesori ca urmare a scaderii numarului de levi la nivel de judet.Situaţia este asemănătoare la nivel de regiune .Scăderea numărului de norme didactice pentru pregătirea/instruirea practică este generată de reforma curriculară modulară unde elevii


52

beneficiază de un număr sporit de ore de pregătire practică (ore de laborator)care intră în normele de predare ale profesorilor. Reducerea numărului de clase prin scăderea populaţiei şcolare la nivelul judeţului a dus la diminuarea numărului de norme pentru maiştri instructori.

Numarul de elevi pe unitati scolare

Din analiza numarului de elevi/ unitati şcolare in judeţul Cluj se constată că media este de 542 de elevi/ unitate de învăţământ TVET, comparabilă cu media regională. În judeţul Cluj există doar 2 unităţi de învăţământ profesional şi tehnic în mediul rural şi 26 de unitati de invatamant in mediul urban care au clase de invatamant profesional si tehnic. Eficientizarea reţelei şcolare în judeţul Cluj a realizat comasarea unităţilor de învăţământ cu număr redus de elevi, mai ales din mediul rural.

Resurse materiale şi condiţii de învăţare

Calitatea procesului educaţional este influenţată într-un mod hotărâtor de gradul de dotare cu mijloacele de învăţământ şi echipamente didactice. Infrastructura şcolar necesită încă multe îmbunătăţiri, atât la nivelul clădirilor, cât şi al dotării cu materiale didactice.

Toate cele 32 de unităţi de învăţământ ÎPT din judeţul Cluj monitorizate privitor la condiţiile de învăţare au autorizaţii sanitare de funcţionare pentru spaţiile de învăţământ şi în 23 de şcoli a fost realizată evaluarea riscului la locul de muncă. Referitor la realizarea unor amenajări pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi mai mult de jumătate din numărul şcolilor nu au astfel de dotări.

Referitor la dotarea laboratoarelor şi atelierelor şcoală la nivelul minimal al standardelor de pregătire profesională, la nivelul judeţului Cluj este realizată în proporţie de 97,3%, iar dotarea la nivelul standardelor europene este asigurată în 45,87% din numărul total de laboratoare şi ateliere, nivel mai ridicat decît cel de la nivel regional.

Indicatori de proces

Mecanisme decizionale şi descentralizarea funcţională în învăţământul tehnic şi profesional

Judeţul Cluj este unul dintre cele trei judeţe pilot ale regiunii Nord-Vest, judeţ în care au fost realizaţi primii

paşi ai descentralizării învăţământului preuniversitar.

Paşii realizaţi în descentralizarea învăţământului preuniversitar, în judetele pilot sunt: Eficientizarea retelei scolare prin reducerea numarului de unitati de invatamant cu

personalitate juridica la nivel de judet. In jud. Cluj există 218 de unităţi şcolare cu


53

personalitate juridică. Şcolile de pe raza comunelor au devenit structuri ale scolii de centru .

Organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante din invatamant in centre de examen in unităţi şcolare. Se oferă astfel posibilitatea recrutării si angajării de personal calificat in funcţie de nevoile de dezvoltare ale unităţilor de învăţământ.

Implicarea agenţilor economici (sursa ISJ-urile din judeţe) nu se face resimţită suficient la elaborarea CDL, a planurilor de şcolarizare, la dotarea cu resurse materiale a unităţilor de învăţământ, în general la susţinerea unităţilor de învăţământ prin parteneriate reale, eficiente.

Asigurarea calităţii în învăţământul tehnic şi professional

Generalizarea instrumentelor de asigurare a calităţii Instrumentele de asigurare a calităţii în ÎPT: Manualul de autoevaluare şi Manualul de

Inspecţie de monitorizare externă, revizuite în cadrul proiectului Phare TVET 2006, au fost aprobate prin OMECI nr. 6308/ 19.12.2008. Manualele revizuite sunt disponibile pe site-ul www.tvet.ro la secţiunea Sistem ÎPT/Asigurarea Calităţii. Inspecţiile de validare a Rapoartelor de Autoevaluare realizate de şcoli trebuie finalizate până la data de 30 noiembrie 2014, iar Rapoartele inspecţiilor de validare trebuie finalizate până la data de 15 decembrie 2014.

în cadrul proiectului FSE „îmbunătăţirea calităţii educaţiei şi formării profesionale prin reţele parteneriale” au fost constituite 16 reţele parteneriale între unităţi şcolare din IPT, pe domenii de pregătire profesională. Informaţii detaliate cu privire la aceste reţele se găsesc la adresa http://parteneriatpentrucalitate.tvet.ro/. ISJ/ ISMB vor sprijini activităţile desfăşurate în cadrul acestor reţele, vor sprijini extinderea reţelelor cu alte şcoli din domeniu şi vor asigura diseminarea şi promovarea la nivel local a bunelor practici din cadrul acestor reţele.

în cadrul proiectului FSE „îmbunătăţirea calităţii educaţiei şi formării profesionale prin reţele parteneriale” a fost elaborat un Ghid de bune practici în dezvoltarea reţelelor parteneriale, care este disponibil la adresa: http://parteneriatpentrucalitate.tvet.ro/Ghid%20de%20bune%20practici A4 bleed%203mm 228 %20paq.pdf.

ISJ/ ISMB vor asigura diseminarea şi promovarea la nivel local a acestui ghid.

Asigurarea calităţii în învăţământul profesional şi tehnic se realizează atât la nivel de sistem, cât şi la nivel de furnizor şi se bazează pe Cadrul Naţional de Asigurare a Calităţii (CNAC). CNAC este dezvoltat în conformitate cu Cadrul Comun European de Asigurare a Calităţii (CCAC) pentru educaţie şi formare profesională şi implică desfăşurarea următoarelor procese:

autoevaluarea ( pe baza Manualului de Autoevaluare) monitorizarea internă monitorizarea externă inspecţia de validare a raportului de autoevaluare (pe baza Manualului de Inspecţie pentru

validarea externă a autoevaluării) Asigurarea calităţii în învăţământul profesional şi tehnic presupune parcurgerea unui ciclu al

calităţii, având următoarele etape principale:

http://www.tvet.ro/

http://parteneriatpentrucalitate.tvet.ro/

http://parteneriatpentrucalitate.tvet.ro/Ghid%20de%20bune%20practici


54

A. la nivelul şcolilor din învăţământul profesional şi tehnic: Elaborarea planului de acţiune al şcolii (PAS) pentru perioada 2009-2013 Monitorizare internă coordonată de Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii din

şcoală Elaborarea raportului de de auto-evaluare de către Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea

Calităţii şi transmiterea lui la ISJ / ISMB şi CNDIPT. În raportul de autoevaluare, este evaluată performanţa şcolii la nivelul fiecărui descriptor de performanţă şi sunt precizate dovezile prin care această performanţă poate fi dovedită.

Elaborarea planului de îmbunătăţire a calităţii, parte din PAS, de către Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii şi transmiterea lui la ISJ/ ISMB spre avizare.

Revizuirea Planului de Acţiune al Şcolii , în concordanţă cu planul de îmbunătăţire a calităţii.

B. la nivelul ISJ: Elaborarea rapoartelor sintetice ale monitorizării interne de către inspectorii generali

adjuncţi responsabili cu asigurarea calităţii din ISJ/ISMB . Aceste rapoarte, întocmite pe baza informaţiilor din formularele de monitorizare internă transmise de şcoli.

Monitorizare externă a procesului de autoevaluare din şcolile ÎPT, în principal cu rol de îndrumare şi sprijin, sub coordonarea inspectorului general adjunct responsabil cu asigurarea calităţii din ISJ / ISMB.

Efectuarea vizitelor de inspecţie pentru validarea raportului de autoevaluare, de către o echipă coordonată de inspectorul general adjunct responsabil cu asigurarea calităţii din ISJ / ISMB.

Avizarea planurilor de îmbunătăţire a calităţii transmise de şcoli de către inspectorul general adjunct responsabil cu asigurarea calităţii.

Elaborarea rapoartelor de inspecţie pentru validarea rapoartelor de auto evaluare de către echipa care a efectuat vizitele de inspecţie, sub coordonarea inspectorului general adjunct responsabil cu asigurarea calităţii din ISJ / ISMB şi transmiterea lor la CNDIPT

Unităţile de învăţământ profesional şi tehnic sunt asociate în reţele de inter-asistenţă, astfel încât să poată coopera în activităţile de monitorizare, colectare de evidenţe, transfer de experienţă sau pregătire a personalului.

La nivelul jud. Cluj au fost create reţele de interasistenţă sub coordonarea şcolilor cuprinse in Programul Phare, reţele in care au fost cuprinse toate unităţile de învăţământ profesional si tehnic.

Serviciile de orientare şi consiliere. Opţiunile elevilor

La nivelul judeţului Cluj se apreciază că serviciile de orientare si consiliere au fost îmbunătăţite; a crescut numărul profesorilor consilieri la nivelul judeţului ajungându-se în anul şcolar 2010-2011 la un numar de 93.

Au fost formaţi profesori şi consilieri cu privire la orientarea carierei profesionale a elevilor şi a crescut numărul de profesori consilieri. Se remarcă faptul că 59 % din scoli au cabinete şcolare de asistenţă psiho-pedagogică dotate la nivelul standardelor. Toate acestea duc la o îmbunătăţire a serviciilor de consiliere şi orientare profesională pentru elevi şi adulţi.

Orientarea şi consilierea elevilor poate fi abordată şi sub aspectul tendinţelor şi evoluţiilor în sondajele de opinie ale elevilor. Analizând opţiunile elevilor din sondajul efectuat în rândul elevilor


55

absolvenţi ai claselor a VIII-a, se constată că interesul elevilor pentru filiera teoretică se menţine la nivelul a 45%-50% în timp ce opţiunile elevilor pentru filiera tehnologică şi şcoala de arte şi meserii sunt situate sub 20%.La nivel regional opţiunile elevilor pentru filiera tehnologică şi SAM sunt în creştere mai ales în mediul rural.

Indicatori de ieşire pentru perioada 2003-2010

Rata netă de cuprindere în sistemul de educaţie şi formare profesională

Din analiza datelor statistice referitoare la rata netă de cuprindere în sistemul de educaţie şi formare profesională, jud. Cluj este situat pe locul doi la nivel naţional în ceea ce priveşte rata de cuprindere în învăţământ la toate nivelurile de peste 75%, după Bucureşti. Comparativ cu situaţia la nivel regional judeţul Cluj deţine rate de cuprindere mai mari decât media regională la toate nivelurile de învăţământ.

Ratele nete de cuprindere pentru ciclul secundar inferior(75,1%) şi ciclul secundar superior (66,3%) ale jud.Cluj sunt sensibil mai mari decât cele de la nivel regional, dar se menţin totuşi scăzute în raport cu progresele recomandate de Comisia europeană. Aşadar, atingerea benckmark-ului european, (ca 85% din populaţia şcolară să finalizeze ciclul superior al liceului), nu a putut fi realizata la nivelul anului 2010.

0

10

20

30

40

50

60

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

EVOLUTIA OPTIUNILOR ELEVILOR ABSOLVENTI AI CLASELOR A VIII-A [%]

Filiera teoretica Filiera vocationala Filiera tehnologica SAM Nehotarati


56

Grad de cuprindere în învăţământ

Gradul de cuprindere în învăţământ la nivelul jud.Cluj, s-a menţinut aproximativ constant la toate categoriile de vârstă în perioada anilor şcolari 2002- 2010, la niveluri cuprinse între 81% şi 100,7%. Valorile gradului de cuprindere pentru judeţul Cluj sunt mult mai mari dacât mediile regionale pe categoriile de vârstă analizate, conform cu graficul de mai jos:

Dacă gradul de cuprindere în învăţământul obligatoriu, pe ansamblul populaţiei, este destul de ridicat la nivelul judeţului,există încă probleme privind participarea la educaţie a copiilor provenind din medii defavorizate, în special a celor care aparţin minorităţii rromă.

Rata abandonului şcolar, pe niveluri de educaţie ISCED

În ceea ce priveşte abandonul şcolar, potrivit datelor INS, in intervalul 2001-2009, la nivelul jud. Cluj se remarcă o creştere a ratei, la toate nivelurile de învăţământ cu precădere în anul şcolar 2007-2008.Comparativ cu situaţia la nivel regional, ratele abandonului şcolar pentru învăţământul primar şi gimnazial sunt comparabile(2,2% în anul şcolar 2008-2009 pentru jud.Cluj 1,9% la nivel regional).

Rata abandonului la nivel liceal şi profesional în intervalul 2002-2009 , înregistrează o scădere în perioada anilor şcolari 2003-2004, 2004-2005 şi 2005-2006, înregistrând apoi o creştere accentuate în anul şcolar 2006-2007 si 2007-2008 mai ales la invatamantul profesional. Judeţul Cluj înregistrează valori destul de ridicate ale abandonului şcolar la nivelele de învăţământ analizate dar ele sunt apropriate de media regională.


57

Pentru scăderea abandonului şcolar este necesară îmbunătăţirea serviciilor de orientare şi consiliere precum şi elaborarea unor programe care să urmărească diminuarea şi prevenirea abandonului şcolar cu precădere în mediul rural, comunităţile etnice dezavantajate, zonele afectate de migrarea populaţiei.

Rata de absolvire, pe niveluri de educaţie ISCED

Din datele INS furnizate pentru perioada 2001-2009, se constată la nivelul jud. Cluj diferenţe mari între ratele de absolvire la nivelul învăţământului liceal şi profesional şi între ratele de absolvire pe sexe.

Analiza ratei de absolvire pe ani şcolari şi sexe poate fi usor urmărită pentru cele trei nivele de învăţământ în reprezentările grafice de mai jos.

În învăţământul liceal, rata de absolvire este mai scăzută având valoarea cea mai mică în intervalul analizat, de 44,3% în anul şcolar 2004-2005 la nivelul jud. Cluj. Analiza pe sexe relevă faptul că rata de absolvire a liceului este mai ridicată în rândul populaţiei feminine. Comparativ cu situaţia la nivel regional judeţul Cluj are o rată de absolvire la învăţământul liceal mai scăzută în toţi anii şcolari analizaţi.

În învăţământul profesional ratele de absolvire sunt cele mai scăzute comparativ cu celelalte niveluri de şcolarizare, dar ele au crescut considerabil de la cea mai mică în această perioadă (21,8% în 2001-2002) la cea mai mare( 45,7% în 2005-2006). Analiza pe sexe relevă faptul că rata de absolvire este mai mare în rândul populaţiei masculine comparativ cu cea feminină şi media pe regiune. O cauză ar fi numărul mai mare de elevi de sex masculin cuprinşi în învăţământul profesional.


58

22000

24000

26000

Evolutia populatiei scolare din invatamantul liceal

Evolutia populatiei scolare din invatamantul liceal

Structura populaţiei pe niveluri de educaţie Populaţia şcolară a judeţului Cluj a scăzut an de an pe parcursul perioadei analizate.Scăderea a fost de aproximativ 8000 de personae mai evidentă la nivelul învăţământului primar şi gimnazial. Din punct de vedere a structurii populaţiei şcolare pe sexe, la nivelul judeţului, populaţia este împărţită aproximativ egal.

Tendinţa pe termen lung este de scădere a populaţiei şcolare, pe intervalele 3-6 ani, 7-14 ani. Creşterea populaţiei şcolare din învăţământul liceal şi profesional şi tehnic reflectă o mai buna proiectare a reţelei şcolare şi a planului de şcolarizare, în concordanţa cu tendinţele locale, prin creşterea numărului de clase în mediul rural, dar şi cu trecerea la învăţământul obligatoriu de 10 ani, începând cu anul şcolar 2004-2005.


59

0

10000

Evolutia populatiei scolare din invatamantul profesional

Evolutia populatiei scolare din invatamantul profesional

O analiză a evoluţiei elevilor în sistemul TVET pune în evidenţă o tendinţă de creştere a numărului acestora la învăţământul liceal şi o scădere semnificativă la învîţământul profesional.

În jud. Cluj reţeaua învăţământului preuniversitar, cuprinde atât unităţi de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor, cât şi clase în limbile minorităţilor naţionale, în unităţile de învăţământ cu predare în limba română, la toate nivelurile de învăţământ.

În ceea ce priveşte populaţia şcolară de etnie rromă, se fac eforturi importante pentru integrare, prin promovarea conceptului de educaţie incluzivă si programe educaţionale pentru sprijin educaţional şi integrare.

Sistemul de învăţământ oferă posibilităţi de şcolarizare pentru elevi cu CES, atât în grădiniţe şi şcoli speciale, cât şi în unităţile de învăţământ în clase integrate. La nivelul judeţului Cluj rata de cuprindere în învăţământ a copiilor cu CES este cea mai rirdicată la nivelul regiunii de (36 %).

Rata de tranziţie la următorul nivel de educaţie

Prezintă interes tranziţia de la nivel gimnazial la nivelurile liceal şi profesional, precum şi tranziţia de la nivel liceal la nivel postliceal şi superior. Pentru invatamantul profesional si tehnic este importanta tranzitia de la nivel 1 la nivel 2 si de la nivel 2 la nivel 3, prin ruta progresiva. În perioada 2002-2010 , la nivelul judeţului Cluj se constată o creştere a ratei de tranziţie din învăţământul gimnazial în învăţământul liceal şi profesional, fapt ce se datorează în mare masură obligativităţii învăţământului de 10 ani .Ratele de tranziţie au un trend crescător şi se situează la valori ce depăşesc 100%.La nivelul judeţului Cluj există un număr însemnat de absolvenţi de gimnaziu din alte judeţe care optează pentru a urma cursurile nivelului liceal în municipiul Cluj-Napoca.(în special la filiera vocaţională, învăţământ de arte). Cea mai mare creştere se înregistrează în mediul urban unde interesul elevilor de a parcurge mai multe nivele de calificare este mai ridicat. Pentru creşterea ratei de tranziţie între nivelele de educaţie şi în mediul rural este necesară dezvoltarea serviciilor de consiliere şi orientare şcolară de calitate, inclusiv orientarea şi dezvoltarea profesională şi a carierei a elevilor din mediul rural.

Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie

Asa cum rezulta din figura de mai jos rata abandonului timpuriu in Romania a scazut in perioada 2000-2009 de la 22,3% la 16 %, dar se mentine ridicat in raport cu media europeana iar tinta 2010, care este 10%, nu a putut fi atinsa.


60

Numărul mare al celor care părăsesc timpuriu şcoala şi persistenţa acestui fenomen limitează capacitatea educaţiei şi formării profesionale iniţiale de a dezvolta, la nivelul tinerilor, bagajul de competenţe şi cunoştinţe necesar proceselor de învăţare pe tot parcursul vieţii. Pentru evitarea acestui fenomen sunt necesare următoarele :

Programe integrate pentru menţinerea elevilor în educaţie şi prevenirea părăsirii timpurii a şcolii;

Activităţi de tip “ Şcoala după şcoală”, învăţarea asistată şi educaţie remedială ; Programe integrate şi oferte educaţionale pentru reintegrarea în sistemul de educaţie a celor

care au părăsit şcoala timpuriu ,inclusiv programe detip“ A doua şansă în educaţie “; Dezvoltarea de instrumente şi servicii integrate de informare , orientare, consiliere şi

dezvoltare personală;

Procentul elevilor cu nivel scazut al competentelor de citire/lectura ( PISA)

Centrul Naţional PISA 2009 a organizat testarea elevilor de 15 ani, eşantionaţi de Consorţiul PISA 2009 în data de 18.03.2009. La testare au participat 4776 de elevi din 159 de instituţii de învăţământ din România.

În Raportul internaţional PISA 2009 Results: What students know and can do (vol. I) sunt prezentate următoarele informaţii de interes general, referitoare la performanţele sistemului educaţional românesc în acest ciclu de evaluare:

- Pe scala generală Citire/Lectură (domeniu principal pentru evaluarea din 2009, în funcţie de care se face clasificarea finală), România ocupă poziţia 49 din 65 de ţări participante, cu un scor mediu statistic de 424, semnificativ sub media ţărilor OECD

- Pe scala domeniului Matematică scorul mediu obţinut este de 427 - Pe scala domeniului Ştiinţe scorul este de 428.

În ambele situaţii rezultatele sunt semnificativ sub media ţărilor OECD. Rezultatele obţinute pentru anul 2009 sunt aproape identice cu cele obţinute de România la precedentul ciclu al programului, PISA 2006 (locul 47 din 57 de ţări participante), în care domeniul principal a vizat ştiinţele.

Ultimele rezultate ale Programului internaţional pentru evaluarea elevilor (PISA), o anchetă efectuată la nivel mondial privind performanţele adolescenţilor în vârstă de 15 ani la citire, matematică şi ştiinţe, arată că unul din cinci sau 20 % are competenţe scăzute de citire. Constatările, compilate la fiecare trei ani de către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE),

http://www.pisa.oecd.org/document/61/0,3343,en_32252351_32235731_46567613_1_1_1_1,00.html


61

arată că Europa a îmbunătăţit uşor situaţia din 2000 până în prezent. Dar va fi nevoie de eforturi mai mari pentru ca ţările UE să îşi atingă obiectivul de mai puţin de 15 % performanţe scăzute la citire, matematică şi ştiinţe până în 20.

Ponderea populatiei cu vârste cuprinse între 20-24 de ani care au absolvit cel puţin învăţământul secundar superior

In cazul cresterii nivelului de studii pana la invatamantul secundar superior, evolutia a fost lenta, dar constanta. Aceasta a cunosut o redresare in ultimii ani, insa nu suficient pentru a atinge obiectivul fixat pentru 2010- 85%. In Romania, ponderea populatiei care a absolvit cel putin invatamantul secundar superior se afla se afla in limite procentuale apropiate de media UE (in 2000- 76,1% si in 2009 - 77,2%).

Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (25-64 ani ) In ceea ce priveste participarea la formarea pe tot parcursul vietii, Romania se afla pe ultimele locuri in Europa, cu o rata de participare de doar 1,6%, mult sub tinta europeana de 12,5%. Strategiile de formare continua la nivel national si regionala vor avea o viziune globala asupra invatarii continue, acoperind toate tipurile si nivelurile de educatie

Indicatori de impact

Impactul sistemului de învăţământ profesional şi tehnic asupra ratei şomajului pentru perioada 2003-2010

Atât la nivel naţional cât şi la nivel regional se constată o rată crescută a şomajului şi mai ales

a celui de lungă durată în rândul tinerilor, fapt ce sugerează o problemă serioasă a sistemului de pregătire educaţional. Conectarea insuficientă a sistemului de educaţie cu piaţa muncii este un


62

factor de creştere a riscului de a deveni şomer şi de a intra în faza şomajului de lungă durată sau de excludere de pe piaţa muncii. Chiar dacă oferta educaţională s-a făcut ţinând cont de planul de dezvoltare economică şi socială a regiunii pe termen mediu şi lung şi prognoza cererii de forţă de muncă trebuie luate în continuare măsuri privind asigurarea accesului egal pentru toţi la procesul de învăţare şi obţinerea competenţelor şi calificărilor necesare integrării sustenabile pe piaţa muncii. Această prioritate are drept ţintă atât nevoile specifice ale indivizilor anterioare abandonului şcolar sau finalizării procesului de educaţie, precum şi nevoile ulterioare absolvirii ca persoană activă , integrată pe piaţa muncii , în vederea prevenirii şomajului în rândul tinerilor sau slabei participări la pregătirea profesională continuă , fenomene a căror amploare necesită acţiuni naţionale şi nu intervenţii regionale, care au un efect şi un impact limitat .

Inserţia profesională a absolvenţilor

Începând din anul 2010 ISJ Cluj este beneficiatul unui proiect POSDRU/90/2.1/S/57677 cu titlul „Creşterea capacităţii de absorbţie a absolvenţilor IPT pe piaţa muncii, prin monitorizarea inserţiei socio-profesionale”proiect realizat în parteneriat cu:

Partener 1: Centrul Judetean De Resurse Si Asistentă Educatională Cluj-Napoca Partener 2: Institutul National De Cercetare Stiintifica În Domeniul Muncii Si Protectiei Sociale

Bucuresti Partener 3: Inspectoratul Scolar Judetean Vâlcea Partener 4: Universitatea „Constantin Brâncoveanu” Piteşti - Facultatea De Management

Marketing În Afaceri Economice Râmnicu Vâlcea. Obiectivul general al proiectului: Cunoasterea dimensiunii cantitative şi calitative a inserţiei profesionale a absolvenţilor învăţământului profesional şi tehnic, a ratei de continuare a studiilor, precum şi a duratei procesului de tranziţie spre un loc de muncă în calificarea profesională dobândită. Activitatile proiectului destinate atingerii obiectivului general constau în realizarea unor anchete de teren pe bază de chestionar la 6 luni şi 12 luni de la absolvire a promoţiilor de absolvenţi ÎPT 2009-2010 şi 2010-2011, anchete în urma cărora prin prelucrarea statistică a datelor se vor realiza rapoartele de monitorizare a insertiei absolvenţilor pe piaţa muncii pentru jud.Cluj.

Grupul ţintă este reprezentat de absolvenţii de învăţământ profesional şi tehnic : şcoală de arte şi meserii (SAM), an de completare (AC) - care nu şi-au mai continuat studiile la învăţământul de zi; liceu tehnologic rută progresivă din promoţiile 2009-2010, 2010- 2011, toţi absolvenţii ,

potrivit statisticilor Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj.

Recomandări formulate de către grupul de experţi din cadrul structurilor consultative

pentru educaţie şi formare profesională din judeţul Ccluj, privind corelarea ofertei educationale cu cerintele pietei muncii

Caracteristicile socio-demografice ale absolvenţilor de nivel 1-2 şi 3 de calificare rută

progresivă, promoţiile 2010 şi 2011 la 6 luni şi 12 luni de la absolvire


63

Dezvoltarea unui sistem corespunzător de informare, consiliere şi orientare a elevilor din toate mediile de rezidenţă în vederea alegerii carierei, respectiv a traseului de pregătire, fiind redusă astfel influenţa părinţilor în stabilirea viitorului absolvenţilor sau a gradului de educaţie. Promovarea unor programe pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor. Îndrumarea şi consilierea absolvenţilor în alegerea pregătirii/ocupaţiei viitoare în domeniul apropiat calificărilor profesionale obţinute în liceu pentru asigurarea unei activităţi mai eficiente şi pentru asigurarea competitivităţii Crearea unui sistem pentru informarea absolvenţilor asupra strategiilor de dezvoltare socio-economică a judeţului astfel încât alegerea carierei viitoare să fie în concordanţă cu oferta locurilor de muncă. Dezvoltarea unui sistem care să permită accesul tuturor absolvenţilor la informaţiile legate de piaţa muncii din străinătate, condiţii de muncă, nivel de pregătire, etc. Susţinerea dezvoltării spiritului antreprenorial de pe băncile şcolii prin eficientizarea parteneriatelor şcoală agent economic. Promovarea unor programe care să stimuleze tinerii pentru înfiinţarea de noi microîntreprinderi şi informarea acestora asupra posibilităţilor şi facilităţilor de accesare a surselor de finanţare. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii educaţionale a unităţilor de învăţământ profesional şi tehnic pentru pregătirea de specialitate. Consolidarea parteneriatelor între instituţiile de învăţământ, structurile consultative, agenţii economici interesaţi, precum şi AJOFM pentru crearea unor noi oportunităţi de mobilitate în scopul studiilor, precum şi pentru identificarea deficitului de forţă de muncă calificată şi furnizarea de recomandări pentru adaptarea ofertei de formare profesională la cerinţele pieţei muncii. Creşterea gradului de vizibilitate a serviciilor instituţiilor din domeniul muncii, în rândul tinerilor aflaţi în căutarea unui loc de muncă şi în rândul angajatorilor. Acordarea de subvenţii angajatorilor care încadrează în muncă absolvenţi din IPT. Crearea unor parteneriate între şcoli şi agenţiile de ocuparea a forţei de muncă care să le permită elevilor să cunoască drepturile pe care le au ca şi absolvent, cursuri de recalificare la care pot participa, ofertele de locuri de muncă ale agenţilor economici.

Oferta şcolilor din învăţământul profesional şi tehnic din judeţul Cluj

Evoluţia planurilor de şcolarizare

Planul de şcolarizare 2015- 2016 / Reţeaua şcolară ISJ/ ISMB vor transmite la CNDIPT, până la data de 01 octombrie 2015, situaţia planului

de şcolarizare realizat pentru anul şcolar 2015-2016, conform machetelor din Anexa 2 la acest document, în format Excel şi tipărite, semnate şi ştampilate. Informaţiile din machetele respective vor fi utilizate de către CNDIPT pentru analiza situaţiei IPT, în corelare cu celelalte niveluri, tipuri, forme şi filiere de învăţământ.

ISJ/ ISMB vor monitoriza activităţile unităţilor de învăţământ pentru realizarea planului de şcolarizare, propus pentru anul şcolar 2015 - 2016 şi vor analiza realizarea acestuia în raport cu recomandările PRAI şi PLAI, de alocare a cifrei de şcolarizare la învăţământul profesional şi tehnic, cu atenţie deosebită asupra unităţilor de învăţământ care au fost cuprinse în


64

proiectele Phare TVET, conform machetelor de analiză transmise de către inspectorii coordonatorii regionali ai CNDIPT la inspectoratele şcolare. Machetele de analiză a planului de şcolarizare realizat, vor fi transmise la CNDIPT până la data de 01 octombrie 2014, prin e-mail la adresa: [email protected]

La nivelul judetului Cluj în perioada 2004-2011, populaţia şcolară cuprinsă în învăţământul

tehnic şi profesional a avut o evoluţie descendentă, raportată la numărul total de elevi cuprinşi în învăţământul liceal şi profesional, lucru ce s-a datorat în principal modului de fundamentare a planului de şcolarizare la nivelul judeţului si opţiunilor elevilor exprimate in sondajele iniţiate de ISJ Cluj în colaborare cu CJRAE.

Analizând planurile de şcolarizare în perioada 2004-2011 putem spune că oferta educaţională a fost armonizată cu piaţa muncii pentru a menţine echilibru constant între cerere şi ofertă şi că ponderea elevilor de la învăţământul profesional şi tehnic admişi în clasa a IX-a reprezintă circa 50% din totalul elevilor admişi. Se constata de asemenea ca exista inca diferenţe între planul de şcolarizare proiectat si cel realizat.

Analiza ofertei curente pentru formarea profesională iniţială in anul scolar 2010/2011

Se înregistrează la nivelul judetului o creştere constantă a ponderii elevilor la profilul Servicii, din cadrul liceului tehnologic, de la 25% in anul şcolar 2002-2003 la 37%%, în anul şcolar 2008-2009, concomitent cu o scădere, preconizată a numărului elevilor de la profilul tehnic de la 57,3% la 46%, în acelaşi interval. Profilul Resurse naturale şi protecţia mediului variază, dar mult mai puţin, în intervalul de ponderi 18% – 12%.

Oferta educaţională pentru anul şcolar 2008 – 2009 şi 2009 – 2010, în jud.Cluj a fost proiectată ţinându-se cont de schimbările intervenite pe piaţa muncii, schimbări ce au determinat diminuarea numărului de locuri în domeniile: mecanică şi industrie textilă şi pielărie şi creşterea numărului de locuri în domeniile: turism şi alimentaţie publică, electronică, construcţii şi lucrări publice şi fabricarea produselor din lemn.

Evoluţia nr. de elevi înscrişi în clasa a IX-a

(plan de şcolarizare planificat faţă de cel realizat)

- JUDEŢUL CLUJ -

0

2000

4000

6000

8000

10000

2004.2005 2005.2006 2006.2007 2007.2008 2008.2009 2009.201 2010.2011

Nr.elevi

Total cl.IX - plan Total cl.IX - realizatTotal cl.IX ÎPT - plan Total cl.IX ÎPT - realizatTotal cl.IX SAM - plan Total cl. IX SAM - realizatTotal cl.IX Liceu teh.- plan Total cl.IX Liceu teh. - realizat

mailto:[email protected]


65

Oferta şcolilor din ÎPT pentru formarea adulţilor in anul scolar 2009/2010

Formarea pe tot parcursul vieţii, reprezintă şi pentru învăţământul românesc ca şi pentru toate sistemele de învăţământ din Europa, un deziderat important, generat de dinamica de excepţie pe care o cunoaşte piaţa forţei de muncă, în prezent, în toate ţările Uniunii Europene. Şcolile ÎPT, reprezintă cadrul ideal pentru derularea programelor de formare a adulţilor, mediul propice pentru derularea atât a pregătirii teoretice, cât mai ales a pregătirii practice. La nivelul anului 2011,în jud. Cluj exista 17 programe autorizate de către CNFPA pentru 8 unităţi de învăţământ ÎPT (27% din totalul unităţilor ).A fost finalizat 1 singur curs cu 25 de persoane în calificarea profesională de tractorist la Grupul Şcolar Alexandru Borza.

Un alt factor important în formarea continuă o reprezintă Casa Corpului Didactic, care şi-a acreditat programe de formare la care participă cadrele didactice din fiecare unitate de invatamant. Multe din programele derulate prin CCD sunt desfăşurate in parteneriat cu Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj Napoca. Din analiza datelor cuprinse în raportul de monotorizare PLAI 2008 se apreciază că s-a inregistrat un progres satisfacator si in cazul unitatilor de invatamant autorizate pentru educatia adultilor, avand in vedere numarul redus de programe derulate atat in 2007/2008 cat si in 2008/2009. Se

Evoluţia nr.elevi cl. a IX-a SAM, pe domenii

(plan şcolarizare realizat) - JUDEŢUL CLUJ

0

200

400

600

800

1000

Nr.elevi

2003-2004 719 198 88 87 53 265 357 30 0 91 206 186 82 289 0 37

2004-2005 808 215 134 59 51 265 323 71 28 139 279 274 194 330

2005-2006 645 160 84 81 60 231 309 168 0 113 326 171 56 243

2006-2007 422 172 106 54 20 178 279 71 0 130 282 145 90 146 0 62

2007-2008 452 72 104 28 25 137 212 0 0 101 264 113 51 94 17 90

2008-2009 387 0 85 26 0 89 184 0 0 135 175 89 26 49 20 119

mecanicăelectromeca

nică

electronică

automatizări

chimie

industriala

materiale de

construcţii**electric

construcţii,in

stalaţii şi

lucr.publice

agricultură silvicultură comerţturism şi

alimentaţie

ind.

alimentară

fabric.prod.di

n lemn

ind.textilă şi

pielărie

tehnici

poligrafice

estetica şi

igiena

corpului

omenesc


66

recomanda autorizarea unitatilor de învăţământ ca furnizoare de formare pentru educaţia adulţilor si depunerea de proiecte finanţate din FSE

Reţele şcolare in anul scolar 2010/2011

La nivelul judeţului Cluj există o foarte bună colaborare între şcolile de învăţământ profesional şi tehnic, materializată în existenţa unor reţele şcolare funcţionale, care asigură pe lângă o bună comunicare în domeniu profesional şi un justificat prilej de schimb de bune practici între şcoli. În marea majoritate a cazurilor, elementele de bază ale acestor reţele sunt şcolile PHARE, care prin cadrele didactice participante la stagiile de formare specifice acestui proiect, constituie surse de formatori pe diferite aspecte şi domenii de activitate.În cadrul judetului s-au optimizat reţele şcolare, iar în ce priveşte şcolile ÎPT, o parte însemnată sunt cuprinse atât în reţelele generate de derularea proiectului Phare-TVET, cât şi în reţele de interasistenţe în cadrul programului de asigurarea a calităţii în ÎPT. Aceste reţele au în vedere dezvoltarea parteneriatului social şi colaborarea cu agenţii economici şi schimbul de bune practici.

Parteneriatul cu întreprinderile- Analiza indicatorilor din harta parteneriatului privind practica elevilor si parteneriatul cu agentii economici in anul scolar 2010/2011

Şcolile de învăţământ profesional şi tehnic din judeţul Cluj s-au preocupat în ultima perioadă

şi în anul şcolar 2010 – 2011, în mod deosebit, pentru realizarea unor parteneriate viabile cu agenţii economici din domeniile în care pregătesc elevi, atât în învăţământul liceal, filieră tehnologică cât şi prin şcolile de arte şi meserii. La nivelul judeţului s-a realizat în ultimii doi ani şcolari harta parteneriatelor, în care şcolile ÎPT au inclus agenţii economici la care se desfăşoară instruirea practică în stagiile prevăzute de planurile de învăţământ, şi care au sprijinit şcolile în elaborarea Curriculum-ului în dezvoltare locală. Cele 33 de unităţi de învăţământ ÎPT din judeţ au încheiat un număr mare de parteneriate cu agenţii economici conform cu harta parteneriatelor realizată. Perspectiva dezvoltării acestor parteneriate şi transformarea acestora în reţele judeţene de parteneriat agenţi economici – şcoli, trebuie să preocupe fiecare CLDPS şi ISJ.

Distribuţia teritorială a ofertei de formare profesională iniţială

Numărul de elevi pe unităţi şcolare IPT În urma desemnării judeţului Cluj ca judeţ pilot în procesul de descentralizare a învăţământului, o acţiune importantă a fost reorganizarea reţelei şcolare la nivel judeţean. În urma acestui proces a fost eficientizată activitatea unităţilor de învăţământ ÎPT, în primul rând prin corelarea ofertei de şcolarizare cu cerinţele pieţei muncii la nivel judeţean, dar şi la nivelul zonelor constituite în jurul municipiilor şi oraşelor judeţului. În anul şcolar 2010-2011 la nivelul judeţului Cluj funcţionează 33 de unităţi de învăţământ profesional şi tehnic din care 2 în mediul rural şi 31 în mediul urban.

Analiza a evidenţiat faptul că unităţile de învăţământ din mediul rural au în general un număr mic de elevi.Cele 2 unitati rurale se află în zona preorăşenească a municipiului Cluj-Napoca, unde în anii viitori populaţia şcolară are o uşoară tendinţă de creştere, la fel şi Grupul şcolar Cuzdrioara situat în imediata apropiere a municipiului Dej. Judeţul Cluj are 3 unităţi de învăţământ ÎPT cuprinse în Programul PHARE, din care un centru de resurse la Colegiul Tehnic Anghel Saligny


67

din Cluj-Napoca respectiv Colegiul Tehnic Turda centru suport pentru educaţia la distanţă şi Colegiul Tehnic Victor Ungurean din Câmpia Turzii.

Situaţia elevilor din învăţământul profesional ţi tehnic după mediul de rezidenţă – clasa a IX-a învăţământ de zi Analiza datelor furnizate a scos în evidenţă faptul că toate unităţile de învăţământ ÎPT adună majoritatea elevilor pe care îi şcolarizează din bazinul geografic limitrof dar şi din alte localităţi ale judeţului sau din judeţele regiunii.

O situaţie aparte o reprezintă unităţile de învăţământ din municipiul Cluj-Napoca care şcolarizează elevi în domenii de calificare singulare la nivel judeţean , unităţi la care sunt înscrişi elevi din localităţi situate în toate zonele judeţului.(Colegiul Tehnic de Comunicaţii Augustin Maior, Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Raluca Ripan, etc)

O atenţie deosebită a fost acordată dezvoltării acelor domenii de calificare care sunt cerute pe piaţa muncii, în unităţi de învăţământ situate în municipiul Cluj-Napoca dar şi în zonele judeţului., pentru a asigura egalitatea de şanse în formarea iniţială pentru toţi elevii. Un exemplu în acest sens îl reprezintă profilul servicii cu domeniile economic, turism alimentaţie publică administraţie şi comerţ, care a fost dezvoltat în unităţi de învăţământ ÎPT din toate zonele judeţului.

Prognoza absolvenţilor de gimnaziu pentru perioada 2010-2011 Din analiza situaţiei statistice privind numărul de elevi de gimnaziu din jud.Cluj se desprind următoarele concluzii:

Unităţile de învăţământ din mediul urban au un număr mare de elevi în ciclul gimnazial, existând şcoli cu 2-3 rânduri de clase pe nivelul gimnazial;

Un număr însemnat de unităţi de învăţământ din mediul rural au efective de elevi reduse la nivel gimnazial, asta ca o consecinţă a faptului că în jud. Cluj majoritatea populaţiei locuieşte în mediul urban;

În cadrul analizei o atenţie specială trebuie acordată unităţilor de învăţământ ÎPT care şcolarizează elevi în ciclul gimnazial şi a căror ofertă educaţională trebuie să răspundă cerinţelor pieţei muncii din zona respectivă.

Grupul Şcolar Huedin are efective însemnate de elevi în ciclul gimnazial (3-4 rânduri de clase) pe nivel. Poate dezvolta în continuare o ofertă educaţională pentru învăţământ tehnic şi profesional adaptată cerinţelor pieţei muncii din zonă.

Grupul Şcolar Cuzdrioara din zona Dej au un efectiv redus de elevi în ciclul gimnazial (câte 1 singur rând de clase pe nivel) cu efective apropiate de limita minimă. Dezvoltarea acestor unităţi de învăţământ ÎPT va trebui atent monitorizată şi orientată permanent spre atragerea elevilor printr-o ofertă educaţională adecvată şi diversificarea serviciilor educaţionale oferite comunităţilor locale.

Grupul Şcolar Ştefan Pascu Apahida situat în zona preorăşenească a municipiului Cluj-Napoca are efective mari de elevi(câte 2 rânduri de clase pe nivel), fapt care îi va permite să şcolarizeze în continuare elevi în profil servicii cu precădere în domeniul comerţ, solicitat de agenţii economici din zonă.


68

Distribuţia teritorială a şcolilor ÎPT Din analiza graficului privind distribuţia teritorială a unităţilor de învăţământ ÎPT,se constată că la nivelul judeţului Cluj dezvoltarea reţelei şcolare a unităţilor de învăţământ ÎPT pe cele 6 zone este echilibrată şi în concordanţă cu cerinţele locale ale pieţei muncii şi nevoile comunităţilor locale. În zona aferentă municipiului Cluj-Napoca reţeaua unităţilor de învăţământ ÎPT este puternic dezvoltată în 19 şcoli (colegii tehnice, grupuri şcolare şi şcoli de arte şi meserii, licee teoretice), care şcolarizează elevi pentru 15 domenii de calificare profesională prin, an de completare,liceu tehnologic, şcoală postliceală.

Zona Dej- Gherla cu 6 unităţi de învăţământ ÎPT (4 grupuri şcolare, 1 şcoală de arte şi meserii şi 1 liceu teoretic) şcolarizează elevi pe cele 4 niveluri de calificare pe domeniile: alimentaţie publică- turism,construcţii şi lucrări publice, comerţ,electric, electromecanic, economic,estetica şi igiena corpului omenesc,industrie alimentară, industrie textilă şi pielărie, mecanică,protecţia mediului,prelucrarea produselor din lemn, transporturi. Unităţile de învăţământ din zonă şcolarizează elevi şi din zonele limitrofe ale judeţelor Sălaj, Bistriţa-Năsăud şi Maramureş.

Zona Turda-Câmpia-Turzii deţine o reţea şcolară ÎPT formată din 4 colegii tehnice, care îşi dezvoltă oferta educaţională pe următoarele domenii: : alimentaţie publică- turism, construcţii şi lucrări publice, comerţ, electric, electromecanic,electronică-automatizări, economic,estetica şi igiena corpului omenesc, industrie alimentară, industrie textilă şi pielărie, mecanică,protecţia mediului, transporturi.

În zona Huedin reţeaua unităţilor de învăţământ ÎPT este reprezentată de 1 grup şcolar care şcolarizează elevi pentru domeniile: alimentaţie publică- turism, economic, comerţ, transporturi.

Se constată că în fiecare zonă a judeţului profilul servicii este bine reprezentat în oferta educaţională a unităţilor de învăţământ ÎPT.

Direcţii de restructurare a reţelei şcolare

Se constată că la nivelul jud. Cluj reţeaua şcolară răspunde cerinţelor pieţei muncii locale, unităţăle de învăţământ ÎPT au dezvoltat domenii noi de calificare pentru a veni în sprijinul dezvoltării economice locale după cum urmează: Colegiul Tehnic Napoca, care dezvoltă noi calificări în profilul servicii, în timp ce la liceele teoretice care au filieră tehnologică se vor reduce treptat clasele de profil.(Liceul Teoretic Ana Ipatescu Gherla).

Principalele concluzii din analiza învăţământului tehnic şi profesional Concluzii Implicaţii pentru dezvoltarea resurselor umane m ÎPT DESPRINSE DIN ANALIZA INDICATORILOR DE CONTEXT Desprinse din contextul european de politici şi formare profesională

Crearea unui „triunghi al cunoaşterii” format din educaţie, cercetare şi inovare, care să funcţioneze corespunzător şi să-i ajute pe toţi cetăţenii să îşi îmbunătăţească competenţele, este esenţială din punct de vedere al creşterii şi al locurilor de muncă, precum şi al echităţii şi incluziunii sociale. Sistemele de educaţie şi de formare profesională ar trebui să devină mai deschise şi mai relevante pentru nevoile cetăţenilor, pentru cererea de pe piaţa forţei de muncă şi pentru necesităţile societăţii, în general.

Investiţiile în educaţie şi formare profesională sunt esenţiale ca


69

soluţie pentru iesirea din criza economică, la nivel national, cât si la nivel european, atât ca parte integrantă a reformelor structurale pe termen lung, cât si pentru a micsora impactul social imediat al acesteia.

Desprinse din asumarea contribuţiei ÎPT la obiectivul strategic al UE pentru 2010 (Lisabona)

Progrese suplimentare sunt necesare din partea organizaţiilor furnizoare de educatie în perioada următoare: 1.Aplicarea practică a competenţelor transversale cheie 2. Educaţia cadrelor didactice şi a cadrelor de conducere ale instituţiilor de învăţământ şcolar 3. Dezvoltarea procedeelor de evaluare şi apreciere 4. Sunt necesare mai multe acţiuni privind alfabetizarea şi categoriile defavorizate 5. Necesitatea consolidării competenţelor cheie în cadrul EFP şi a Învăţământului pentru adulţi Învătarea de-a lungul vietii si mobilitatea asigurată prin educatia si formarea profesională de înaltă calitate sunt esentiale pentru a permite persoanelor să dobândească aptitudinile care sunt relevante nu numai pentru piata fortei de muncă, ci si pentru incluziunea socială si cetătenia activă. Cadrul strategic EF 2020, împreună cu initiativa „Noi competente pentru noi locuri de muncă”, va juca un rol cheie în solutionarea prioritătilor care se află în centrul viitoarei strategii „UE 2020”.

Desprinse din contextul educaţional

Rezultatele obţinute la testarile PISA pentru anul 2009 sunt aproape identice cu cele obţinute de România la precedentul ciclu al programului, PISA 2006 (locul 47 din 57 de ţări participante), în care domeniul principal a vizat ştiinţele. Ultimele rezultate ale Programului internaţional pentru evaluarea elevilor (PISA), o anchetă efectuată la nivel mondial privind performanţele adolescenţilor în vârstă de 15 ani la citire, matematică şi ştiinţe, arată că unul din cinci sau 20 % are competenţe scăzute de citire. Având în vedere rezultatele PISA pentru alfabetizarea la citire (pentru tinerii în vârstă de 15 ani), România trebuie să acorde o maximă importanţă în investigarea motivelor deteriorării performanţelor de citire în rândul elevilor şi a elaborării unor planuri naţionale de acţiune pentru dobândirea competenţelor de bază, inclusiv cele destinate adulţilor. Planurile de acţiune vor cuprinde în continuare măsuri privind reducerea abandonului şcolar timpuriu, creştrerea numărului de absolvenţi ai învăţământului secundar superior şi participarea adulţilor la formare pe parcursul întregii vieţi. Rute de formare mai flexibile pentru a permite cu uşurinţă valorificarea achiziţiilor unui anumit parcurs de formare, respectiv sprijinirea pentru a trece dintr-o rută de formare în alta .

Desprinse din contextul demografic

Scăderea populaţiei precum şi creşterea vârstei medii la nivel naţional în următorii ani impune luarea unor măsuri compensatorii la nivelul jud. Cluj: - asigurarea cuprinderii fiecărui copil şi tânăr de vârstă şcolară într-o formă de învăţământ

http://www.pisa.oecd.org/document/61/0,3343,en_32252351_32235731_46567613_1_1_1_1,00.html


70

- dezvoltarea unor programe educaţionale individualizate adresate adulţilor care nu au beneficiat de prima şansă oferită de educaţie pentru dobândirea competenţelor cheie, pentru a putea participa activ pe piaţa muncii

DESPRINSE DIN ANALIZA INDICATORILOR DE INTRARE Raportul număr elevi/număr norme didactice

Numărul. elevilor continuă să scadă, la toate nivelele de învăţământ.Judeţul Cluj a analizat şi reorganizat a reţeaua şcolară în scopul reducerii claselor cu efective mici , precum şi a claselor cu predare simultană.Au fost comasate unităţi de învăţământ cu număr mic de elevi, în special la învăţământul profesional, tehnic şi vocaţional, prin comasarea claselor de acelaşi profil/specializare/calificare profesională în cadrul aceleiaşi unităţi şcolare sau comasarea unităţilor şcolare de acelaşi tip din aceeaşi localitate.Raportul elevi/profesor rămâne în continuare destul de scăzut la nivelul judeţului.

Resurse umane din ÎPT Reducerea permanentă a normelor de pregătire/instruire practică prin introducerea reformei curriculare modulare în care orele de laborator pentru aplicaţii practice revin profesorilor, concomitent cu micşorarea numărului de ore de instruire practică, impune identificarea unor soluţii fie de reconversie profesională fie de completare a studiilor la nivel universitar pentru această categorie de personal didactic, soluţie aplicată în ultimii ani.Reducerea numărului de elevi a dus implicit la scăderea numărului de norme în ÎPT.

Resurse materiale şi condiţii de învăţare

Pentru a beneficia de sisteme de educaţie şi formare de calitate, se impune în continuare modernizarea infrastructurii educaţionale şi de formare, inclusiv prin dotarea cu echipamente şcolare şi tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (TIC). Referitor la dotarea laboratoarelor şi atelierelor şcoală la nivelul minimal al standardelor de pregătire profesională, la nivelul judeţului Cluj este realizată în proporţie de 97,3%, iar dotarea la nivelul standardelor europene este asigurată în 45,87% din numărul total de laboratoare şi ateliere, nivel mai ridicat decât cel de la nivel regional.

DESPRINSE DIN ANALIZA INDICATORILOR DE PROCES Mecanisme decizionale şi descentralizarea funcţională în TVET

Paşii realizaţi în descentralizarea învăţământului preuniversitar, în judeţul Cluj sunt:

Eficientizarea retelei scolare prin reducerea numarului de unitati de invatamant cu personalitate juridica la nivel de judet. In judeţ există 217 de unităţi şcolare cu personalitate juridică. Şcolile de pe raza comunelor au devenit structuri ale scolii de centru . Implicarea agenţilor economici (sursa ISJ-urile din judeţe) nu se face resimţită suficient la elaborarea CDL, a planurilor de şcolarizare, la dotarea cu resurse materiale a unităţilor de învăţământ, în general la susţinerea unităţilor de învăţământ prin parteneriate reale, eficiente.

Serviciile de orientare şi consiliere

În anul şcolar 2010-2011 la nivelul judeţului Cluj existau 93 de profesori consilieri care asigurau consilierea şi orientarea profesională a elevilor în unităţile de învăţământ. Se remarcă faptul că 59 % din scoli au cabinete şcolare de asistenţă psiho-pedagogică dotate la nivelul


71

standardelor. Toate acestea duc la o îmbunătăţire a serviciilor de consiliere şi orientare profesională pentru elevi şi adulţi.

DESPRINSE DIN ANALIZA INDICATORILOR DE IEŞIRE Rata netă de cuprindere în educaţie Gradul de cuprindere în educaţie

Din analiza datelor statistice referitoare la rata netă de cuprindere în sistemul de educaţie şi formare profesională, jud. Cluj este situat pe locul doi la nivel naţional în ceea ce priveşte rata de cuprindere în învăţământ la toate nivelurile de peste 75%, după Bucureşti. Comparativ cu situaţia la nivel regional judeţul Cluj deţine rate de cuprindere mai mari decât media regională la toate nivelurile de învăţământ. La categoria de vârstă 15-18 ani s-a înregistrat o medie de 77,8%. Gradul de cuprindere în învăţământ la nivelul jud.Cluj, s-a menţinut aproximativ constant la toate categoriile de vârstă şi în perioada anilor şcolari 2002- 2010, la niveluri cuprinse între83% şi 118%.Valorile gradului de cuprindere pentru judeţul Cluj sunt mult mai mari dacât mediile regionale pe categoriile de vârstă analizate

Ratele de tranziţie în învăţământul liceal şi profesional

În perioada 2002-2010 , la nivelul judeţului Cluj se constată o creştere a ratei de tranziţie din învăţământul gimnazial în învăţământul liceal şi profesional, fapt ce se datorează în mare măsură obligativităţii învăţământului de 10 ani .Ratele de tranziţie au un trend crescător şi se situează la valori ce depăşesc 100% mai ales în mediul urban.La nivelul judeţului Cluj există un număr însemnat de absolvenţi de gimnaziu din alte judeţe care optează pentru a urma cursurile nivelului liceal în municipiul Cluj-Napoca.

Abandonul şcolar În ceea ce priveşte abandonul şcolar, potrivit datelor INS, în perioada 2008-2009, la nivelul jud. Cluj se remarcă o scădere a ratei, la nivel liceal si profesional.La nivel postliceal rata de abandon a înregistrat o uşoară creştere.La nivelul învăţământului professional rata de abandon rămâne încă destul de ridicată, în jur de 7%.

Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie

Aşa cum rezulta din analiza documentelor Comisiei Europene, rata abandonului timpuriu in România a scăzut in perioada 2000-2009 de la 22,3% la 16 %, dar se menţine ridicată in raport cu media europeană iar ţinta de 10% nu a putut fi atinsă în 2010. Asigurarea accesului la formarea iniţială de nivel cât mai înalt, prin acordarea unor facilităţi de menţinere în sistemul de formare profesională iniţială a tinerilor proveniţi din mediul rural sau din grupuri vulnerabile şi flexibilizarea rutelor de reintrare în sistemul educaţional reprezintă priorităţi ale învăţământului naţional.

Nivelul competenţelor cheie

Având în vedere rezultatele PISA pentru alfabetizarea la citire (pentru tinerii în vârstă de 15 ani), România şi implicit şi jud.Cluj trebuie să acorde o maximă importanţă în investigarea motivelor deteriorării performanţelor de citire în rândul elevilor şi a elaborării unor planuri naţionale de acţiune pentru dobândirea competenţelor de bază, inclusiv cele destinate adulţilor. Rezultatele obţinute pentru anul 2009 sunt aproape identice cu cele obţinute de România la precedentul ciclu al programului, PISA 2006 (locul 47 din 57 de ţări participante), în care


72

domeniul principal a vizat ştiinţele. Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte ( 25-64 ani)

In ceea ce priveşte participarea la formarea pe tot parcursul vieţii, România se afla pe ultimele locuri in Europa, cu o rata de participare de doar 1,6%, mult sub ţinta europeana de 12,5%. Strategiile de formare continua la nivel naţional si regional trebuie să impulsioneze participarea populaţiei adulte la procesul de formare continuă.

DESPRINSE DIN ANALIZA INDICATORILOR DE IMPACT Rata şomajului tinerilor din grupa de vârstă 15-24 de ani Ponderea şomerilor tineri în numărul total al şomerilor Şomajul de lungă durată Rata de inserţie a absolvenţilor la 6,12 şi 36 luni de la absolvire, pe niveluri de educaţie şi domenii/profiluri de formare profesională

Necesitatea adoptării unui sistem unitar de monitorizare a inserţiei absolvenţilor prin încheierea de protocoale de colaborare între ISJ-uri şi AJOFM-uri, monitorizarea administrativă a inserţiei absolvenţilor prin parteneriatul ISJ-AJOFM , La 6 luni de la absolvire: -28,23% dintre absolvenţii de învăţământ profesional aveau un loc de muncă; -34,7% dintre absolvenţii de liceu tehnologic ruta progresivă erau angajaţi; - mai mult de 20% dintre absolvenţii de învăţământ profesional erau şomeri, iar din rândul absolvenţilor de liceu tehnologic rută progresivă 28,6%.Rata şomajului se menţine ridicată în rândul absolvenţilor ÎPT de nivel 3. Referitor la gradul de adecvare al calificării deţinute la ocupaţia practicată la locul de muncă, 68,9% dintre absolvenţii de învăţământ profesional au declarant că nu corespunde, deţinută iar în cazul absolvenţilor de liceu tehnologic rută progresivă procentul a fost de (67,1%).

DESPRINSE DIN ANALIZA OFERTEI TVET Structura ofertei pe domenii de formare profesională, profiluri şi calificări

În urma desemnării judeţului Cluj ca judeţ pilot în procesul de descentralizare a învăţământului, o acţiune importantă a fost reorganizarea reţelei şcolare la nivel judeţean. În urma acestui proces a fost eficientizată activitatea unităţilor de învăţământ ÎPT, în primul rând prin corelarea ofertei de şcolarizare cu cerinţele pieţei muncii la nivel judeţean, dar şi la nivelul zonelor constituite în jurul municipiilor şi oraşelor judeţului. În anul şcolar 2010-2011 la nivelul judeţului Cluj au funcţionat 33 de unităţi de învăţământ profesional şi tehnic din care 2 în mediul rural şi 31 în mediul urban.

Se înregistrează la nivelul judetului o creştere constantă a ponderii elevilor la profilul Servicii, din cadrul liceului tehnologic, de la 25% in anul şcolar 2002-2003 la 37%, în anul şcolar 2008-2009, concomitent cu o scădere, preconizată a numărului elevilor de la profilul tehnic de la 57,3% la 46%, în acelaşi interval. Profilul Resurse naturale şi protecţia mediului variază, dar mult mai puţin, în intervalul de ponderi 18% – 12%.


73

ANALIZA SWOT A CORELĂRII OFERTEI DE FORMARE PROFESIONALĂ CU CEREREA Analizând informaţiile, datele şi concluziile din capitolele anterioare rezultă următoarele

puncte tari, puncte slabe, oportunităţi şi ameninţări care au stat la baza stabilirii priorităţilor pentru judeţul Cluj.

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Creşterea gradului de adaptare a ofertei

educaţionale la cererea de pe piaţa muncii, prin creşterea numărului de elevi la profilul servicii (la 37% ), scăderea profilului tehnic (la 46%), creşterea domeniilor, turism şi alimentaţie publica, transporturi, industrie alimentară, construcţii;

Existenţa a 3 unităţi de învăţământ cuprinse în programele PHARE multianuale 2001, 2003;

Cadre didactice formate prin programele Phare multianuale, precum şi prin cursurile desfăşurate la CCD capabile să utilizeze echipamentele specializate din dotarea şcolilor şi noi metode de predare/evaluare;

Buna funcţionare a structurilor parteneriale la nivel judeţean (CLDPS);

Existenţa documentelor de planificare strategică pe termen lung a ofertei de calificare, corelată la toate nivelurile decizionale: judeţean (PLAI), unitate şcolară (PAS).

Reţele şcolare constituite între unităţile de învăţământ din proiectele Phare 2001 şi între unităţile de învăţământ profesional şi tehnic din judeţ, realizate cu scopul de diseminare a bunelor practici.

Dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere a elevilor, prin creşterea numărului de profesori consilieri la nivelul judeţului (93) şi existenţa cabinetelor de orientare psihopedagogică în 59% dintre unităţile de învăţământ ÎPT;

Implementarea sistemului de asigurare

Atractivitatea redusă a învăţământului

profesional şi tehnic (deşi a crescut numărul de profesori consilieri) optiunile elevilor se mentin în continuare la nivel scăzut 20% pentru învăţământul profesional;

Lipsa unei baze de date privind insertia absolvenţilor;

Număr redus de unităţi de învăţământ autorizate pentru programe de educaţie a adultilor

Dezvoltarea insuficientă a competenţelor antreprenoriale ale elevilor, inclusiv prin Curriculum în Dezvoltare Local (CDL);

Colaborarea formala în unele cazuri la elaborarea CDL în parteneriat cu agentii economici;


74

a calităţii în învăţământul profesional şi tehnic în toate unităţile de învăţământ profesională şi tehnic;

Reorganizarea şi eficientizarea reţelei şcolare ÎPT, prin dezvoltarea echilibrată la nivelul zonelor judeţului, în corelare cu cerinţele pieţei muncii;

Asigurarea accesului egal în TVET prin existenţa şcolilor cu predare în limbile minorităţilor, a claselor de învăţământ special şi a claselor de a II-a şansa ;

Îmbunătăţirea parteneriatului unităţilor de învăţământ cu agenţii economici, prin creşterea numărului de parteneriate ale unităţilor de învăţământ;

Îmbunătăţirea bazei materiale şi a infrastructurii unităţilor de învăţământ prin programele Phare TVET.

Dezvoltarea învăţământului privat, în special la şcoala postliceala;

Număr mare de absolvenţi de nivel 1şi 2 care continua studiile la nivel 2, respectiv nivel 3;

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

Posibilitatea realizării de proiecte finanţate prin fondurile structurale pentru îmbunătăţirea infrastructurii şcolare (POR);

Atractivitatea judeţului pentru investitorii străini în sectoarele economice dezvoltate în judeţ şi crearea de noi locuri de muncă (parcurilor industriale publice şi private-Cluj-Napoca);

Reducerea populaţiei de vârstă preşcolară şi şcolară până în 2025 cu până la 38,6%;

Participarea scăzută a adulţilor la programe de formare continuă - în contrast cu nevoile de formare în creştere şi ţintele europene ;

Interes scăzut al agenţilor economici pentru realizarea pregătirii practice de calitate şi a unor parteneriate eficiente cu unităţile de învăţământ;

Lipsa unor prognoze pe termen scurt şi mediu privind dezvoltarea sectoarelor/domeniilor economiei judeţene/locale;

REZUMATUL PRINCIPALELOR CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI PENTRU PLANUL DE MĂSURI

Principalele concluzii din analiza demografică. Implicaţii pentru ÎPT

pericolul unui deficit de forţa de muncă tânăra (reducerea populaţiei de vârstă şcolară,


75

precum şi a grupei de vârstă 15-64 ani la 22,89% în perspective anului 2025) necesitatea de personal calificat pentru asistenţa socială şi medicală (creşterea

numerică continuă a populaţiei în vârstă de peste 65 ani). Eficientizarea reţelei şcolare va ţine cont de:

spor natural negativ populaţie îmbătrânită populaţia viitoare preponderent feminină în anumite zone, creşterea accesului pentru grupurile etnice dezavantajate. educaţie multiculturală creşterea accesului pentru grupurile dezavantajate.

implicarea unităţilor de învăţământ ca furnizori de formare continuă, pentru pregătirea grupei de vârsta de mijloc pentru cerinţele de competenţe şi calificări cerute pe piaţa muncii

Principalele concluzii din analiza economică. Implicaţii pentru ÎPT Necesarul de investiţii în resursa umană şi formarea profesională la nivelul ultimelor

descoperiri de tip tehnologic şi organizaţional, dobândirea de noi competenţe şi abilităţi cerute de piaţa muncii.

Educaţia iniţială (prin sistemele IPT şi universitar) şi educaţia continuă, pentru dobândirea de noi competenţe: mediu, calitate, comunicare, managementul riscului, conducerea afacerilor, pentru o activitate mai eficientă şi adaptată la condiţiile pieţei în continuă schimbare, precum şi pentru asigurarea competitivităţii

Planurile de şcolarizare vor reflecta cerinţele de pe piaţa muncii; se vor avea în vedere acele calificări în judeţele regiunii conform dezvoltării fiecărui judeţ.

Necesitatea creşterii nivelului de calificare şi asigurarea unei pregătiri de bază largi, competenţe tehnice generale, solide;necesitatea parteneriatelor scoală agent economic; realizarea de CDL conform cerinţelor agenţilor economici.

Principalele concluzii din analiza pieţei muncii. Implicaţii pentru ÎPT

Anticiparea nevoilor de calificare şi adaptarea ofertei la nevoile pieţei muncii Acţiuni sistematice de informare, orientare şi consiliere a elevilor Abordarea integrată a formării profesionale iniţiale şi continue, din perspectiva învăţării pe

parcursul întregii vieţi Implicare activă a şcolilor ca furnizori de formare pentru adulţi pentru: creşterea nivelului de

calificare a capitalului uman şi formarea de noi competenţe pentru adaptarea la schimbările tehnologice şi organizaţionale din întreprinderi, adecvarea calificării cu locul de muncă, reconversia profesională în funcţie de nevoile pieţei muncii, recunoaşterea şi valorificarea experienţei profesionale şi a competenţelor dobândite pe cale formală şi informală, diversificarea ofertei de formare şi adaptarea la nevoile grupurilor ţintă: ex. programe de formare la distanţă, consultanţă, etc.

Planificarea strategică pe termen lung a ofertei de calificare, corelată la toate nivelurile decizionale: regional (PRAI), judeţean (PLAI), unitate şcolară (PAS)

Identificarea şi eliminarea unor dezechilibre între oferta IPT şi nevoile de calificare Identificarea domeniilor şi pofilelor de formare profesională iniţială prioritare pentru

dezvoltarea regională.


76

Principalele concluzii din analiza învăţământului tehnic şi profesional judetean Jud. Cluj trebuie să acorde o maximă importanţă în investigarea motivelor deteriorării

performanţelor de citire în rândul elevilor şi a elaborării unor planuri de acţiune pentru dobândirea competenţelor de bază, inclusiv cele destinate adulţilor.

Scăderea semnificativă a populaţiei precum şi creşterea vârstei medii la nivel naţional în următorii ani impune luarea unor măsuri compensatorii la nivelul jud. Cluj

Pentru a realiza o eficienţă sporită a actului educaţional este necesară analiza şi reorganizarea permanentă a reţelei şcolare în scopul reducerii claselor cu efective mici

Pentru a beneficia de sisteme de educaţie şi formare de calitate, se impune modernizarea infrastructurii educaţionale şi de formare, inclusiv prin dotarea cu echipamente şcolare şi tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) .

Se apreciază că serviciile de orientare si consiliere au fost îmbunătăţite; a crescut numărul profesorilor consilieri la nivelul judeţului la 93.Au fost formaţi profesori şi consilieri cu privire la orientarea carierei profesionale a elevilor şi a crescut numărul de profesori consilieri. Se remarcă faptul că 59 % din scoli au cabinete şcolare de asistenţă psiho-pedagogică dotate la nivelul standardelor.

Asigurarea accesului la formarea iniţială de nivel cât mai înalt, prin acordarea unor facilităţi de menţinere în sistemul de formare profesională iniţială a tinerilor proveniţi din mediul rural sau din grupuri vulnerabile şi flexibilizarea rutelor de reintrare în sistemul educaţional.

Strategiile de formare continua la nivel naţional si regional vor avea o viziune globală asupra învăţării continue, acoperind toate tipurile şi nivelurile de educaţie.

În urma reorganizării reţelei şcolare a fost eficientizată activitatea unităţilor de învăţământ ÎPT, în primul rând prin corelarea ofertei de şcolarizare cu cerinţele pieţei muncii la nivel judeţean, dar şi la nivelul zonelor constituite în jurul municipiilor şi oraşelor judeţului. În anul şcolar 2010-2011 la nivelul judeţului Cluj funcţionează 33 de unităţi de învăţământ profesional şi tehnic din care 2 în mediul rural şi 31 în mediul urban. Se asigură cuprinderea fiecărui copil şi tânăr de vârstă şcolară într-o formă de învăţământ

Dezvoltarea unor programe educaţionale individualizate adresate adulţilor care nu au beneficiat de prima şansă oferită de educaţie pentru dobândirea competenţelor cheie, pentru a putea participa activ pe piaţa muncii

Asigurarea accesului şi a participării la educaţie/servicii educaţionale de calitate pentru toţi în special pentru elevii din mediul rural şi pentru cei proveniţi din medii dezavantajate

Stabilirea unor ţinte măsurabile privind ratele de tranziţie la următorul nivel de calificare în perspectiva 2013 (rata abandonului şcolar timpuriu să nu depăşească 15%, respectiv rata de absolvire a învăţământului secundar să fie de cel puţin 85 % dintre cei în vârstă de 22 de ani ) Din analiza SWOT, prin utilizarea punctelor tari şi a oportunităţilor pentru

eliminarea/ameliorarea punctelor slabe au rezultat priorităţile învăţământului profesional şi tehnic din judeţul Cluj, care sunt prezentate mai jos:

Obiectivul general Creşterea calităţii educaţiei şi formării continue prin TVET şi dezvoltarea ofertei educaţionale pentru adulţi Priorităţi 1. Dezvoltarea capacităţii de management în învăţământul profesional şi tehnic


77

2. Creşterea adaptabilităţii ofertei educaţionale la cerinţele pieţei muncii 3. Dezvoltarea parteneriatului social (pentru îmbunătăţirea calităţii în TVET ) 4. Îmbunătăţirea serviciilor de consiliere şi orientare profesională pentru elevi şi adulţi 5. Creşterea calităţii in procesul educaţional si egalitatea de sanse in TVET 6. Corelarea invatamantului universitar cu invatamantul profesional si tehnic

ACTIUNI PROPUSE PENTRU REALIZAREA OBIECTIVELOR DEZVOLTARII IPT LA ORIZONTUL ANULUI 2013

Strategia regională de dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic 2009-2013

PRIORITATEA 1: Dezvoltarea capacităţii de management în învăţământul profesional şi tehnic Indicatori de impact/ rezultate: - Management eficient în unităţile şcolare din judeţul Cluj

- Capacitatea instituţională performantă la nivelul CLDPS.

Obiectivul

1.1 Întărirea capacităţii de management, planificare şi monitorizare a CLDPS

Acţiuni Responsabili Termen Implementarea proiectului finanţat din FSE pentru “Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii” cu sprijinul şi implicarea directă a CLDPS al jud.Cluj

CNDIPT Preşedintele CLDPS din

fiecare judeţ Coordonatorul regional Secretarii CLDPS-urilor

2012

Indicatori Proiect implementat de membrii CLDPS din judeţ Obiectivul 1.2 Restructurarea reţelei şcolare în vederea eficientizării acesteia

Acţiuni Responsabili Termen Analiza şi avizarea propunerilor de restructurare a reţelei şcolare în conformitate cu domeniile prioritare din judeţ, anual, prin proiectul planului de şcolarizare

ISJ – uri CLDPS-uri

Noiembrie 2011

Indicator Reţeaua şcolară din judet este adaptată la cerinţele pieţei muncii

Obiectivul 1.3 Formarea directorilor unităţilor de învăţământ din jud.Cluj pentru dezvoltarea

capacitatilor de marketing Acţiuni Responsabili Termen

Organizarea de cursuri de formare pentru managerii şcolari Depunerea de proiecte POSDRU

ISJ/CCD 2013

Indicator 100% manageri din judeţ au urmat cursuri de formare managerială

PRIORITATEA 2: Creşterea adaptabilităţii ofertei educaţionale la cerinţele pieţei muncii. Indicatori de impact/rezultate:

- Oferta educaţională adaptată la nevoile pieţei muncii;

- Numărul absolvenţilor ÎPT încadraţi pe piaţa muncii;


78

- Poderea absolvenţilor încadraţi pe piaţa muncii în calificarea profesională absolvită.

Obiectivul 2.1 Adaptarea ofertei educationale la cerintele pietei muncii si creşterea nivelului de calificare în sectoarele prioritare ale regiunii

Acţiuni Responsabili Termen Alinierea domeniilor de calificare la ţintele PRAI 2013 prin proiectarea planurilor de scolarizare anuale

ISJ-uri CLDPS-uri

unităţi de învăţământ 2013

Nivelul de calificare 3 pentru minimum 85% din totalul absolvenţilor TVET

ISJ-uri unităţi de învăţământ

CJAPP 2013

Indicatori 70% din elevi sunt calificaţti în domeniile prioritare 85% din elevi finalizează ciclul superior al liceului

Obiectivul 2.2 Diversificarea calificărilor pentru elevi şi adulti, cu scopul valorificarii potenţialului de dezvoltare economică al judeţului

Acţiuni Responsabili Termen

Autorizarea unităţilor de învăţământ ca furnizoare de formare profesională continuă .

Furnizarea de programe de formare autorizate

Unităţi de învăţământ ISJ

2013

Indicator 1. 50% din unităţile de învăţământ din judeţ autorizate pentru formarea adulţilor 2. creşterea cu 20% a numărului de cursuri de formare furnizate comparativ cu 2009

Obiectivul 2.3 Dezvoltarea educaţiei antreprenoriale

Acţiuni Responsabili Termen Dezvoltarea competenţelor antreprenoriale prin realizarea de CDL, astfel încât compeţentele antreprenoriale să corespundă cerinţelor angajatorilor ( prin proiecte din FSE)

ISJ/CLDPS/ Unităţi de învăţământ

2013

Indicatori

1. Structura şi conţinutul Curriculumului în Dezvoltare Locală (CDL)modificat faţă de structura actuală 2. Proiecte realizate din FSE pentru realizarea de CDL si stagii de practica la angajatori

PRIORITATEA 3: Dezvoltarea parteneriatului social (pentru îmbunătăţirea calităţii în TVET)

- Indicatori de impact/rezultate:

- Proiecte realizate

- Parteneriate eficiente la nivelul unităţilor de învăţământ /agenţi economici

- Reţele în parteneriat

Obiectivul 3.1

Dezvoltarea parteneriatului public-privat pentru o mai bună adaptare a ofertei educaţionale la specificul pieţei muncii

Acţiuni Responsabili Termen Realizarea de parteneriate funcţionale între universităţile din judeţ (regiune), agenţi

Universităţi CLDPS

2013


79

economici, unităţi de învăţământ şi alte organizaţii parteneriale, pentru adaptarea ofertei educaţionale la specificul pieţei muncii Realizarea de proiecte în parteneriat ( POSDRU şi POR)

Unităţi de învăţământ

Indicatori 1. Număr de parteneriate realizate la nivelul judeţului 2. Număr de proiecte realizate la nivelul judeţului

Obiectivul 3.2

Modernizarea infrastructurii şi dotarea corespunzatoare a unitaţilor TVET


Dotarea cu echipamente didactice şi modernizarea infrastructurii la cel putin 80% din unităţile de învăţământ TVET

ISJ-uri Unităţi de învăţământ

2013

Indicatori 80% din şcoli vo rfi dotate şi modernizate conform cerinţelor europene 40% din scoli se vor implica în proiecte pentru accesare de fonduri europene

PRIORITATEA 4: Imbunatatirea serviciilor de consiliere şi orientare profesională pentru elevi şi adulţi Indicatori de impact/ rezultate:

- Opţiuni ale elevilor în concordanţă cu cerinţele pieţei muncii

- Servicii de orientare şi consiliere de calitate la nivelul judeţului Cluj

- Cabinete de orientare şi consiliere dotate conform standardelor

Obiectivul 4.1

Creşterea numărului de profesori consilieri pentru a asigura necesarul de formare din fiecare judeţ

Acţiuni Responsabili Termen Creşterea numărului de consilieri astfel încât 500 de elevi sa fie consiliaţi de 1 profesor consilier

CJAPP-uri ISJ-uri

2013

Indicator Număr de consilieri de 1/500 (elevi) la nivelul judeţului

Obiectivul 4.2

Formarea profesorilor consilieri din cabinetele şcolare pentru orientarea profesională a clienţilor (elevi, diriginţi, părinţi)


Activităţi de formare a consilierilor şcolari privind reţeaua şcolară, PRAI, PLAI, domenii prioritare

CJRAE -uri CCD-uri

ISJ

Decembrie 2011

Indicator Profesorii consilieri din judeţul Cluj formaţi în procent de 100%

PRIORITATEA 5: Creşterea calităţii in procesul educaţional si egalitatea de sanse in TVET Indicatori de impact:

- Reţele instituţionale create pentru creşterea calităţii în TVET

- Rezultate foarte bune la examenele de certificare a competenţelor profesionale


80

Obiectivul 5.1

Iniţierea şi sprijinirea programelor de formare a cadrelor didactice TVET pentru dobândirea de competenţe necesare instruirii şi educaţiei pentru adulţi


Certificarea competentelor de formator in cadrul proiectelor finantate din FSE sau participarea la cursuri de formare formatori

CCD-uri ISJ-uri

2012

Indicator 80% din cadrele didactice IPI din jud.Cluj vor obtine certificat de formator

Obiectivul 5.2

Creşterea calităţii procesului educaţional prin utilizarea metodelor moderne de predare-învăţare

Acţiuni Responsabili Termen Activităţi de formare pentru predarea metodelor participative de predare-învăţare in cadrul proiectelor finantate din FSE

CCD-uri ISJ-uri

inspectorii de specialitate 2013

Indicator 90% din cadrele didactice din TVET utilizează metode moderne de predare

Obiectivul 5.3

Promovarea integrării persoanelor dezavantajate şi cu handicap în sistemul de învăţământ formal normal şi dezvoltarea de programe de formare profesională speciale


Realizarea de clase integrate în învăţământul de masă

Integrarea elevilor cu nevoi speciale în învamântul de masă

ISJ CJRAE

2013

Indicator Număr de elevi din învăţămâtul special integraţi în învăţământul de masă

Obiectivul 5.4

Modernizarea înfrastructurilor şi asigurarea de facilităţi şi materiale didactice adecvate tipului de handicap

Acţiuni Responsabili Termen 100% din unităţile TVET vor asigura condiţii de învăţare pentru persoanele cu handicap

Directorii unităţilor de învăţământ

2013

Indicator 80% din unităţile de învăţământ din TVET care asigură condiţii pentru persoane cu handicap

PRIORITATEA 6 : Corelarea invatamantului universitar cu invatamantul profesional si tehnic Indicatori de impact/ rezultate:

- Parteneriate cu instituţiile de învăţământ superior Obiectivul

6.1 Eficientizarea relatiilor dintre invatamantul universitar si invatamantul profesional si tehnic


Realizarea de actiuni şi proiecte educaţionale in parteneriat

Reprez. universitati in CR

Inspectorii de specialitate

Directori de unităţi IPT

2013

Indicator Numărul de parteneriate intre unitati IPT si universitati


81

ŢINTE PE DOMENII PENTRU STRUCTURA PLANURILOR DE ŞCOLARIZARE - judeţul CLUJ-

Domeniu de pregătire

Plan şcolarizare realizat la clasa a IX-a în anul şcolar 2011/2012

Nevoi prognozate de formare profesională pentru 2013-2020*)

(nivelul 2+ nivelul 3 de calificare)

Nr.

clase Nr.

elevi % %

agricultură 2 61 2.1 2

silvicultură 1 26 0.9 1

protecţia mediului 4 117 4.1 5

ind. alimentară 4 116 4.0 5

comerţ 2 61 2.1 8

economic 15 453 15.8 11

turism şi alimentaţie 11 341 11.9 10

estetica şi igiena corpului omenesc 1 32 1.1 2

construcţii, instalaţii şi lucrări publice 9 275 9.6 10

mecanică 18 541 18.8 20

electric 7 209 7.3 7

electromecanică 0 0 0 1

electronică automatizări 11 314 10.9 6

chimie industriala 1 29 1.0 1

materiale de construcţii 0 0 0 0

fabric.prod.din lemn 1 26 0.9 2

industrie textilă şi pielărie 6 191 6.6 7

tehnici poligrafice 1 32 1.1 0

Producţie media 2 51 1.8 2

TOTAL 96 2875 100,0% 100,0% *) NOTĂ: Valorile menţionate vor fi actualizate la un interval de 1-2 ani pe baza analizei evoluţiilor şi previziunilor cererii pieţei muncii Evaluarea competenţelor profesionale

In cadrul proiectului POSDRU/57/1.3/S/30768, „Formarea cadrelor didactice în domeniul evaluării competenţelor profesionale” s-a realizat o Bază Naţională cu Instrumente de Evaluare pentru IPT, cu itemi şi exemple de teste sumative de evaluare, probe practice şi teste transdisciplinare şi o Bază cu resursa umană certificată în domeniul evaluării competenţelor profesionale.

Baza Naţională cu Instrumente de Evaluare pentru IPT este accesibilă tuturor cadrelor didactice din IPT şi este un instrument util pentru realizarea unei evaluări uniforme şi de calitate a competentelor profesionale în toate unitătile de învătământ profesional si tehnic. Ea poate fi accesată la adresa http://itemi.netedu.ro/ . ISJ/IMB vor asigura diseminarea şi promovarea la nivel local a acestei baze de date.

Baza cu resursa umană certificată în evaluarea competenţelor profesionale include informaţii relevante despre toate cadrele didactice certificate în urma absolvirii cu succes a programelor de formare profesională în domeniul evaluării competenţelor profesionale

http://itemi.netedu.ro/


82

acreditate de CNDIPT. Aceste cadre didactice pot fi utilizate de inspectoratele şcolare pentru constituirea comisiilor de examinare din cadrul examenelor de certificare şi pentru formarea şi a altor cadre didactice în domeniul evaluării. Baza de date se găseşte la adresa http://evaluatori.netedu.rol şi este constituită din următoarele categorii de cadre didactice:

cadre didactice certificate ca „Profesori - evaluatori de competenţe profesionale; cadre didactice certificate ca „Formatori evaluatori competenţe profesionale”; cadre didactice certificate ca „Formatori monitori evaluare competenţe”; cadre didactice certificate ca „Dezvoltatori instrumente evaluare competenţe”.

CNDIPT a încheiat deja parteneriate cu Casa Corpului Didactic din judeţele Tulcea, Neamţ, Prahova şi municipiul Bucureşti pentru desfăşurarea programelor de formare în domeniul evaluării competenţelor profesionale. Sugerăm încheierea de parteneriate şi în alte judeţe

Implementarea conceptului „firmă de exerciţiu”

Începând cu anul şcolar 2006 - 2007 curriculumul de specialitate pentru calificările aparţinând profilului economic conţine module alocate pentru formarea competenţelor antreprenoriale, prin metoda „Firma de Exerciţiu”(FE). Această metodă de învăţare simulează activităţile economice dintr-un mediu real şi permite, pe lângă dobândirea competenţelor tehnice specializate şi dezvoltarea competenţelor antreprenoriale. În anul şcolar 2013-2014 au fost autorizate 1305 firme de exerciţiu, care şi-au desfăşurat activitatea în 270 unităţi de învăţământ din 166 de localităţi din ţară. În anul universitar 2013-2014 conceptul „întreprinderea simulată” a fost utilizat în pregătirea practică a studenţilor din 12 universităţi din 8 localităţi din România. Au fost înfiinţare un număr de 44 întreprinderi simulate, care şi-au desfăşurat activitatea într-un număr de 18 facultăţi cu 35 de specializări. În luna mai 2014, Colegiul Economic „Costin C. Kiriţescu”, sprijinit de Ministerul Educaţiei Naţionale, Centrul Naţional de Dezvoltare a învăţământului Profesional şi Tehnic - prin Centrala Naţională a Firmelor de exerciţiu (ROCT), a organizat Târgul Internaţional al Firmelor de Exerciţiu - Bucureşti 2014. La acţiune au participat 92 de firme de exerciţiu din ţară şi din străinătate.

Competiţia Business Plan s-a derulat, în anul şcolar 2013 - 2014, în baza Reperelor metodologice aprobate prin Nota VET 123/21.01.2014, prin colaborarea dintre Ministerul Educaţiei Naţionale, Centrul Naţional de Dezvoltare a învăţământului Profesional şi Tehnic - prin Centrala Naţională a Firmelor de exerciţiu (ROCT), KulturKontakt Austria, Patronatul Tinerilor întreprinzători din România şi Asociaţia EURO 26. Competiţia Business Plan s-a derulat în anul şcolar 2013-2014 la nivel local (februarie 2014-la care au participat 379 FE, 758 elevi), la nivel judeţean (martie 2014, 93 FE, 186 elevi), la nivel regional (mai 2014, 39 FE, 78 elevi) şi la nivel naţional (mai 2014, 8 FE, 16 elevi). Competiţia a fost câştigată de firma de exerciţiu Instant Construct SRL, din cadrul Colegiului Economic „Iulian Pop”, din Cluj Napoca. în etapa finală au mai participat şapte firme de exerciţiu din Bucureşti, Târgu Mureş, Bacău, Focşani, Ploieşti, Târgu Jiu şi Timişoara.

La începutul anului şcolar 2014 - 2015 se va desfăşura procesul de înregistrare/ reînregistrare a firmelor de exerciţiu la Centrala naţională (ROCT) şi vor continua activităţile de dezvoltare a spiritului antreprenorial (negociere, comunicare, realizare de tranzacţii), la nivelul centrelor de resurse. Informaţii privind conceptele „Firmă de exerciţiu” şi „întreprindere Simulată” sunt disponibile pe site-ul www.tvet.ro, secţiunea ROCT şi pe site-ul ROCT - www.roct.cndipt.ro.

http://evaluatori.netedu.rol/

http://www.tvet.ro/

http://www.roct.cndipt.ro/


83

De asemenea, pentru organizarea şi desfăşurarea activităţii în firma de exerciţiu este disponibil Ghidul „Firma de exerciţiu – cea mai bună practică” la adresa http://firmaexercitiu.tvet.ro/index.php/rezultate/7

PROIECTUL Job Orientation-training in businesses and schools (JOBS)

La data de 7 Septembrie 2010, a fost semnat Acordul cadru dintre Consiliul Federal Elveţian şi Guvernul României, referitor la implementarea Programului de cooperare româno- elveţian pentru a reduce disparităţile economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene extinse, aprobat prin H.G. nr. 1065/20.10.2010, publicat în M.O. al României nr.741/05.11.2010. În conformitate cu prevederile acestui acord, în domeniul învăţământului preuniversitar se implementează Proiectul ”Job Orientation - training in businesses and schools” (JOBS), care are ca obiectiv promovarea instruirii privind orientarea profesională în ultimii doi ani de gimnaziu şi în primii doi ani ai învăţământului profesional şi tehnic, în sistemul de învăţământ din România. Proiectul este finanţat de Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare (Swiss Agency for Development and Cooperation-SDC) şi co-finanţat de Guvernul României, prin Ministerul Educaţiei Naţionale. Elementul inovativ specific al acestui proiect îl reprezintă integrarea cerinţelor venite dinspre piaţa muncii în curriculumul învăţământului obligatoriu, precum şi îmbunătăţirea consilierii şi orientării profesionale a elevilor pentru alegerea traseului de pregătire profesională sau academică. Această abordare asigură un contact personal, direct, al tuturor elevilor cu piaţa reală a muncii, şi permite ca aceştia să fie informaţi, să poată învăţa şi dobândi abilităţile necesare pentru viaţă. Pregătirea elevilor pentru activităţile profesionale trebuie să înceapă înainte de momentul alegerii profesiei. De aceea, ultimii doi ani ai învăţământului gimnazial şi primii ani ai învăţământului profesional şi tehnic trebuie să contribuie decisiv la orientarea profesională. Elevii vor fi pregătiţi pentru alegerea traseului de pregătire, primind totodată informaţii generale despre oportunităţile profesionale şi dobândind abilităţile necesare în cazul în care vor decide să-şi continue studiile. Proiectul JOBS respectă aceste două aspecte: formare specifică pentru competenţe concrete şi formare generală pentru abilităţi necesare în viaţă. Totodată proiectul este în concordanţă şi sprijină politica Ministerului Educaţiei Naţionale de a promova şi susţine accesul tinerilor către învăţământul profesional şi de a dezvolta relaţiile parteneriale ale instituţiilor de învăţământ cu operatorii economici. Proiectul este implementat de către Ministerul Educaţiei Naţionale, prin Direcţia Generală Educaţie şi învăţare pe Tot Parcursul Vieţii, Centrul Naţional de Dezvoltare a învăţământului Profesional şi Tehnic, în parteneriat cu Universitatea din Bucureşti şi cu Universitatea Pedagogică Zurich, Centrul pentru proiecte internaţionale în domeniul educaţiei (IPE). Proiectul include 6 componente:

elaborarea şi editarea materialelor didactice; dezvoltarea programului de formare; dezvoltarea unei platforme de e-learning; instruirea diferitelor grupuri ţintă; crearea unei pagini web;


84

elaborarea unui studiu (de către Universitatea Pedagogică Zurich şi Centrul pentru proiecte internaţionale în domeniul educaţiei - IPE).

Proiectul cuprinde două faze: faza 0 (faza pilot) şi faza Proiect complet. în faza 0 (derulată în perioada 15 iulie 2011 - 31 decembrie 2012), proiectul s-a implementat într-o regiune pilot din România (judeţul Braşov), iar în faza Proiect complet (care se derulează, începând cu 1 septembrie 2012, până la data de 31 decembrie 2016), implementarea se extinde în alte regiuni din România.

Până în septembrie 2014, au fost iniţiate activităţile specifice celor 6 componente ale proiectului, fiind implicate 18 unităţi de învăţământ din Municipiul Braşov şi Universitatea din Bucureşti. Astfel, au fost elaborate materiale didactice (ghiduri pentru elevi şi profesori), au fost formate 10 cadre didactice din 2 unităţi de învăţământ pilot (Colegiul Tehnic „Transilvania” , Braşov şi Şcoala Gimnazială nr. 25 Braşov) pentru a deveni formatori/mentori, alături de 4 cadre didactice din Universitatea Bucureşti, în etapele următoare, şi au fost utilizate materialele elaborate în cele 18 unităţi de învăţământ (în cadrul disciplinei „Consiliere şi orientare profesională”, dar şi în cadrul altor discipline din planul cadru pentru clasele a Vll-a - a Vlll-a, respectiv pentru clasele a IX-a şi a X-a), de către un număr de aprox. 900 de elevi. Totodată s-a acreditat cursul de formare, Programul de formare JOBS - Formarea profesorilor în vederea desfăşurării activităţilor de orientare şi consiliere în carieră a elevilor, a fost acreditat prin OMEN nr. 4363/30.07.2013; cursul acreditat s-a desfăşurat pe durata anului şcolar 2013-2014, prin cursuri faţă în faţă şi on-line, fiind formate 70 de cadre didactice din judeţul Braşov. A fost extinsă echipa mentorilor cu 8 cadre didactice care au parcurs programul de formare, s-a iniţiat procesul de creare a site-ului specific (www.iobsproiect.ro), a fost dezvoltată platforma de e-learning (cu sprijinul Universităţii din Bucureşti), precum şi procesul de elaborare a studiului. La Colegiul Tehnic “Transilvania” din Braşov, a fost alocat şi echipat un spaţiu în care se desfăşoară activităţi de informare şi formare a profesorilor - JOBS Training Center.

Conform graficului de activităţi al proiectului, în anul şcolar 2014-2015, proiectul se va extinde în toate judeţele regiunii Centru (Alba, Sibiu, Mureş, Covasna, Harghita, Braşov); în acest scop a fost selectate 42 de unităţi de învăţământ noi; 126 de cadre didactice din noile unităţi vor parcurge programul de formare în anul şcolar 2014-2015. Casele Corpului Didactic din judeţele respective vor fi informate despre existenţa programului de formare pentru a se implica în diseminare şi către alte unităţi de învăţământ. În anul şcolar 2015-2016, proiectul urmează să fie extins în alte două regiuni de dezvoltare.

http://www.iobsproiect.ro/


85

A2. ANALIZA MEDIULUI INTERN

PREDAREA ŞI ÎNVAŢAREA

Din asistenţele efectuate la clasă cţt si din discuţiile cu cadrele didactice si cu elevii rezultă urmatoarele :

Majoritatea cadrelor didactice au realizat portofoliul personal care este structurat corespunzător.

Există documentele de proiectare a activităţii la clasă, respectiv de proiectare a evaluării care respectă structura indicată în ghidurile metodologice.

Există cadre didactice calificate, multe au parcurs intreg ciclul de perfecţionare prin grade didactice.

Unele cadre didactice utilizează constant şi creativ în activităţile de învăţare metode şi tehnici active, realizând o abordare diferenţiată a elevilor.

Există interes pentru activităţile de formare continuă şi pentru participarea cadrelor didactice la conferinţe/simpozioane/mese rotunde pe teme de didactica disciplinei.

Unele cadre didactice au elaborat şi utilizează auxiliare curriculare specifice adecvate nevoilor şi particularităţilor elevilor cu care lucrează.

Unele cadre didactice încurajează participarea elevilor la manifestări practic-aplicative

Dosarele catedrelor cuprind fişe de responsabilităţi, plan managerial, grafic al activităţilor curriculare şi extracurriculare, tematica întâlnirilor metodice, programele şcolare în vigoare, materiale informative specifice diferitelor discipline.

Secvenţializarea conţinuturilor noţionale în unitatea de învăţare respectă lista de conţinuturi din programa şcolară.

Clasele dispun, în general de mobilier funcţional, care ar permite organizarea elevilor în diferite modalităţi, în funcţie de necesităţile activităţilor didactice.

Materialul didactic existent: truse, planşe, modele, mulaje, aparatura audio-video, calculatoare, fişe de lucru, ghiduri de studiu, este utilizat atât în situaţii de ilustrare frontală, cât şi în activităţi de învăţare organizate pe grupe fiind utilizat eficient în construirea noilor cunoştinţe. De remarcat diversitatea materialului ilustrativ, material care stimulează interesul şi curiozitatea elevilor.

În general elevii sunt implicaţi activ în procesul de predare- învăţare; Unii elevi nu invata suficient, obţinand rezultate sub posibilităţile lor intelectuale; Nu întotdeauna se ţine cont de nevoile speciale ale elevilor privind posibilităţile lor materiale pentru frecventarea cursurilor; Elevii nu sunt suficient motivaţi pentru a participa la propria educaţie;

EVALUAREA

Traiectoria de formare a elevului presupune organizarea,monitorizarea,derularea si evoluarea unui proces de dezvoltare la nivel cognitiv, afectiv, motor, relational.

La nivelul scolii, rezultatele testelor sumative sunt analizate şi interpretate, există grafice şi histograme comparative între testul iniţial şi testul de progres.


86

Criteriile de evaluare sunt stabilite de comun acord la nivelul catedrelor pe cicluri şi nivele, si urmarite de toti profesorii. Ele urmaresc gradul de obtinere al obiectivelor, gradul de implicare al elevilor. Rezultatele evaluării sunt utilizate in reglarea de proces pentru:

Motivarea elevilor pentru ca sa înveţe mai bine Precizarea nivelului minim al performanţelor şcolare Combinarea metodelor şi tehnicilor Dezvoltarea capacităţii şi obişnuiţei de autoevaluare Evaluarea se realizează formativ, sumativ şi prin metode alternative.

CALITATEA CURRICULUM-ULUI

Cadrele didactice au realizat portofoliul personal care este structurat corespunzător. Există documentele de proiectare a activităţii la clasă, respectiv de proiectare a

evaluării care respectă structura indicată în ghidurile metodologice. Există cadre didactice calificate, multe au parcurs intreg ciclul de perfecţionare prin

grade didactice. Unele cadre didactice utilizează constant şi creativ în activităţile de învăţare metode

şi tehnici active, realizând o abordare diferenţiată a elevilor. Există interes pentru activităţile de formare continuă şi pentru participarea cadrelor

didactice la conferinţe/simpozioane/mese rotunde pe teme de didactica disciplinei. Unele cadre didactice au elaborat şi utilizează auxiliare curriculare specifice

adecvate nevoilor şi particularităţilor elevilor cu care lucrează. Unele cadre didactice încurajează participarea elevilor la manifestări practic-

aplicative Dosarele comisiilor metodice cuprind fişe de responsabilităţi, plan managerial,

grafic al activităţilor curriculare şi extracurriculare, tematica întâlnirilor metodice, programele şcolare în vigoare, materiale informative specifice diferitelor discipline.

Secvenţializarea conţinuturilor noţionale în unitatea de învăţare respectă lista de conţinuturi din programa şcolară.

Clasele dispun, în general de mobilier funcţional, care ar permite organizarea elevilor în diferite modalităţi, în funcţie de necesităţile activităţilor didactice.

Rezultatele testelor sumative sunt analizate şi interpretate, există grafice şi histograme comparative între testul iniţial şi testul de progres.

Materialul didactic existent: truse, planşe, modele, mulaje, aparatura audio-video, calculatoare, fişe de lucru, ghiduri de studiu, este utilizat atât în situaţii de ilustrare frontală, cât şi în activităţi de învăţare organizate pe grupe fiind utilizat eficient în construirea noilor cunoştinţe. De remarcat diversitatea materialului ilustrativ, material care stimulează interesul şi curiozitatea elevilor.

ACTIVITATEA EXTRACURRICULARĂ

Activitate intenţionată şi orientată, activitatea educativă formală şi nonformală a

permis continuarea, adâncirea şi dezvoltarea achiziţiilor, cunoştinţelor şi competenţelor din zonele de interes al elevilor, cultivarea interesului şi dezvoltarea


87

înclinaţiilor şi talentelor acestora pentru anumite domenii, formarea de atitudini şi comportamente sănătoase;

Toţi profesorii diriginţi au fost formaţi pe componenta Orientare şi Consiliere Spaţiul şi timpul orei de dirigenţie a fost folosit ca spaţiu şi timp al dezvoltării

personale a elevului, al dialogului cu elevii şi între elevi; Relaţiile interpersonale existente (conducere-subalterni, profesori-elevi, profesori-

părinţi, profesori-profesori, etc.) favorizează, în general, crearea unui climat educaţional deschis, stimulativ, în care elevii îşi manifestă aptitudinile şi interesele în activităţi educative formale şi nonformale cu impact la nivelul vieţii şcolii şi a comunităţii;

Activitatea educativă formală şi nonformală a permis folosirea eficientă şi plăcută a timpului liber al elevilor, dezvoltarea vieţii asociative, dezvoltarea capacităţilor de a lucra în grup şi de a coopera în rezolvarea unor sarcini complexe, dezvoltarea voinţei şi formarea trăsăturilor pozitive de caracter.

Existenţa la nivelul şcolii a unor programe, proiecte, parteneriate bine elaborate, cu obiective clar stabilite, în care sunt implicaţi deopotrivă elevii, cadrele didactice, comunitatea, părinţii;

Implementarea unor proiecte educaţionale: Eco-Şcoala, Educaţie nu violenţă, Facilitarea integrării sociale a tinerilor, Eu- europeanul de azi sau noi cititorii, Prevenirea consumului de substante interzise, etc.

A fost încurajată o cultură organizatorică stimulativă pentru comunicare, participare şi inovaţie.

Conjugarea ofertei educaţionale a şcolii cu cea a comunităţii, încheierea de acorduri de parteneriat şi desfăşurarea de proiecte, programe educative pe componentele educative prioritare;

Ameliorarea relaţiei profesori-elevi prin implicarea activă a Consiliilor Elevilor în viaţa şcolii / comunităţii;

Şedinţele cu părinţii sunt tot mai adesea activităţi formative, incluzând secvenţe de formare/învăţare cu teme precum: problemele adolescenţei, absenteismul, formarea caracterului, violenta în şcoală, în societate , orientarea în carieră etc.

COLABORAREA ŞCOLII CU COMUNITATEA

Se bazează pe caracteristicile economice, sociale şi ecologice ale comunităţii locale.

Şcoala are strategii clare de colaborare cu comunitatea locală, curriculum-ul local Prin strategiile elaborate s-a urmărit crearea unei imagini pozitive a şcolii. Pentru

aceasta s-au desfăşurat acţiuni comune cu primăria, poliţia comunitară, biserica precum şi cu alte instituţii.

Dezvoltarea unor proiecte din surse extrabugetare RELAŢIILE CU PĂRINŢII

Şcolile comunică, în general, cu părinţii, iar deciziile şi măsurile luate de acestea sunt comunicate la timp părinţilor


88

Comunicarea şcoală-părinţi se realizează prin formele tradiţionale: şedinţe şi lectorate cu părinţii

Există planificări şi tematici ale şedinţelor cu părinţii Există grafic Consiliere părinţi Forma de organizare este cea a Comitetului reprezentativ al părinţilor Acestora li se furnizează regulat informaţii privind activitatea copiilor, rezultate

obţinute în învăţare, comportament şi atitudine, frecvenţă la cursuri şi alte activităţi.

RESURSE

A. RESURSE UMANE

Organigrama şcolii nostru pentru anul şcolar 2015-2016 este următoarea:

2 posturi de conducere: - 1 director - 1 director adjunct

35 cadre didactice calificate încadrate pe 36.11 posturi 12 Posturi didactic auxiliar:

2 secretare 1 bibliotecar, 2 contabili , 1 administrator patrimoniu 1 pedagog, 2 supraveghetori de noapte, 1 informatician, 1 laborant, 1 tehnician.

20 posturi nedidactic şi de pază Numărul total de elevi înscrisi la începutul anului şcolar 2015 -2016 este de 482. Procesul instructiv-educativ se desfăşoara în doua schimburi în cladirea şcolii. Instruirea practica în laboratoare, ateliere şi la agentii economici se desfăşoara într-un singur schimb. În ceea ce priveşte cadrele didactice:

Faptul că la anumite discipline există profesori suplinitori, afectează continuitatea la clasă;

Profesorii debutanţi necesită o îndrumare atentă din partea responsabilului de catedra si a comisiei de perfecţionare pentru a-i ajuta să se dezvolte profesional;

Şcoala noastră funcţionează cu un sistem de învăţare deschis, profesorii colaborează cu membrii comunităţii locale, precum şi cu profesorii din alte şcoli. De asemenea, cadrele didactice din unitatea noastră au participat activ in comisiile metodice pe obiecte la nivel judeţean.


89

În ceea ce priveşte personalul didactic auxiliar şi personalul nedidactic: Personalul didactic auxiliar este de multe ori suprasolicitat din cauza unor situaţii generate de urgenţele neplanificate solicitate de ISJ/MECTŞ şi alte instituţii cu care colaborăm. B. DOTĂRI ŞI RESURSE MATERIALE În ceea ce priveşte materialele didactice şi dotarea şcolii s-au constatat următoarele:

Prin activităţile de autofinanţare, şcoala dispune de o dotare mulţumitoare în majoritatea cabinetelor, laboratoarelor şi atelierelor şcolii;

Sunt dotate cu calculatoare : sala profesorală, întreg blocul administrativ, cabinet psihologic, biblioteca, cabinetele responsabililor de comisii metodice;

Există aparatură video, videoproiector, cameră video, aparat de fotografiat digital şi aparate audio;

Existenţa CDI , dotată cu calculatoare legate la internet pentru elevi; Toate calculatoare şcolii (P4) sunt legate la internet; Există preocupări pentru dezvoltarea bazei materiale didactice pentru orele de

laborator pe profile si specialităţi; Există o puternică bază materială didactică pentru orele de conducere auto şi

legislaţie; Pentru susţinerea activităţilor extraşcolare există un autobuz achiziţionat prin

resurse proprii; Pentru profilul agricol există o bază materială completă, dar invechită; Există preocupări pentru recondiţionarea mobilierului şcolar prin participarea

elevilor.

REALIZĂRILE ANULUI ŞCOLAR 2014-2015

ORGANIZAREA DE ACTIITĂŢI EXTRACURRICULARE SEM I

COMISIA METODICĂ

ORGANIZARE ŞI PARTICIPĂRI LA ACTIVITĂŢI EXTRACURRICULARE

Comisia

Disciplinelor

Umaniste

Prof. ROTAR ADRIANA Organizare şi participare la Balul Bobocilor Participare la tombola Crucea Roşie cu clasa XI A Ca membru al Comisiei de disciplină din școală am încercat să consiliez

elevii cu probleme de comportament și să îi îndrept spre psihologul școlar, cu care am o colaborarea foarte bună.

Ținerea unor lecții de dirigenție pe aceste teme cu aplicarea unor chestionare elevilor și părinților și desfășurarea unui Proiect de combatere a violenței împreună cu psiholog Diana Selegean.

Cercul de pictura al scolii Vizită la Biblioteca Judeţeană Octavian Goga, Cluj-Napoca Participare la activităţlie din cadrul proiectului Eco şcoala


90

Emisiune la Radio Renașterea Elaborarea subiectelor pentru Olimpiada de Religie, fazele locala și

județeană. Membru al Comisiilor de Organizare și a celor de Evaluare în cadrul

Olimpiadei de Religie, faza locala, organizator al Festivalului de tradiții și obiceiuri- „Nicolae Ivan.” Proiectul educațional Cuvântul - Bucuria sufletului, Lumina minții, în

parteneriat direct cu Școala „Horea„ și participarea altor 11 școli din județul Cluj.

Parteneriat permanent cu Parohia Sfantul Dimitrie cel Nou, Cluj-Napoca Parteneriat cu Colegiul Tehnic Energetic. Parteneriat cu Casa Corpului Didactic în vederea derulării unui Curs de

formare cu titlul Jocul didactic în predarea modernă a disciplinei Religie, la care eu voi participa în calitate de forrmator.

Pregătirea elevilor pentru etapa locala a Olimpiadei de Religie care s-a desfasurat în ianuarie 2014

Parteneriat cu ASCOR Cluj, pentru derularea Programului „Vreau să aflu,” un proiect care vizează educaţia sexuală, la toate clasele din școală

Prof. TORGE NADIA

Cercul de lectura – doua intalniri pe luna Activităţile Clubului ActImpact (săptămânal-joi) Târgul de Crăciun, Crăciunul de poveste -18.12.2014 (membrii

Clubului ActImpact) Călător prin Europa – membru în echipa de proiect, coordonator Eva

Fenechiu-27.11.2014 Cea mai înfricoşătoare poveste de Halloween – 30.10.2014-

coordonator proiect (alături de prof. Eva Fenechiu) Cuvântul-bucuria sufletului, lumina minţii – membru în comisia de

organizare -12.12.2014 Proiectul Prolectura – texte audio S-a realizat raportarea pentru proiectul Lider european – Europa Casa

Noastra – excursie la Bruxelles in vacanta de primavara a acestui an scolar

Proiectul “Eu-europeanul de astazi sau noi cititorii” vizeaza dezvoltarea gustului pentru lectura. In cadrul acestui proiect s-a organizat o vizita la Biblioteca Judeteana Octavian Goga (au participat elevi din calasa a X C si XI A).

Alta activitate a fost vizita lui Victor Miron, promotorul campaniei “Cărţile pe faţă” – discurs prolectura pentru elevi.

Activitatea de impodobire a Bradului literar (elevii cl. a IX-a C). La multi ani, Mihai Eminescu ! – 15.01.2015 Concursul de lectura – Lectura ne face mai bogati – in cadrul Clubului

Impact s-a realizat proiectul Lumi nevazute – vizita la Scoala Speciala pentru Deficienti de Vedere ( 400 lei – fonduri nerambursabile obtinute


91

in urma unui concurs de proiecte organizat la nivel national) – 22.01.2015- au participat din partea şcolii şi prof. Meteş Daniela , dir. adj. Răduţ Ioana

Participare cu proiect la– Gala Nationala a Societatii Civile Tinere Covasna 2014 – s-a obţinut Locul I in competitia de proiecte – împreună cu prof. Caldare Constantin

PROF. RĂZOR ALEXANDRINA A participat cu clasa la activitatea – discurs prolectură – Victor

Miron – promotorul campaniei “Cărţile pe faţă” PROF. BUNA ALINA

A coordonat “Thanksgiving” – scenetă realizată cu elevi – 27.11.2014

A coordonat şi realizat activitatea “Ziua Limbilor Străine”- prezentare de afişe, planşe cu diferite limbi ale lumii – 26.09.2014

Participare la Proiectul de prevenire a consumului de droguri si etnobotanice- împreună cu coordonatorul proiectului prof. psih. Diana Salagean

PROF. FENECHIU EVA A coordonat şi realizat împreună cu prof. Torge Nadia activitatea “Cea

mai infricoşătoare poveste de Halloween” – 31.10.2014 A coordonat şi realizat activitatea ”Ce inseamnă pentru tine România

?” - expoziţie cu opiniile elevilor conturate in harta geografică a României – 03.12.2014 – împreună cu Prof. Sabău Dan, Prof. Meteş Daniela

A coordonat echipa de proiect ( prof. Fenechiu Eva, Prof.Torge Nadia, Prof. Meteş Daniela, Prof. Mestecan Cornelia, Prof. Boilă Narcisa) „Călător prin Europa” în cadrul Festivalului Şanselor Tale – 27.11.2014

A participat cu clasa XII E la proiectul „Călător prin Europa” în cadrul Festivalului Şanselor Tale – 27.11.2014

Ziua Armatei Romane – 25 octombrie 2014 – competitii sportive- împreună cu prof. Caldare Constantin

A organizat activitate cu ocazia “Zilei mondiale a educatiei “– 5

octombrie 2014

PROF. LUNGU ANA Participare la realizarea revistei şcolii A participat la activitatea “Cea mai infricoşătoare poveste de Halloween”

– 31.10.2014 A participat la vizita la Biblioteca Judeteana Octavian Goga (au participat

elevi din calasa a X C si XI A). PROF. CALDARE CONSTANTIN


92

Olimpiada Nationala a Sportului Scolar – fotbal baieti si fete – locul III –

etapa pe municipiu

Cupa Ligii Liceelor – baschet si fotbal baieti

Concursuri sportive pe clase – fotbal, tenis de masa, baschet

Participare cu proiect la– Gala Nationala a Societatii Civile Tinere Covasna 2014 – s-a obţinut Locul I in competitia de proiecte – împreună cu prof. Torge Nadia

Ziua Armatei Romane – 25 octombrie 2014 – competitii sportive- împreună cu prof. Fenechiu Eva

PROF. ABRUDAN ANDA

A participat la activităţile din proiectul Eco şcoala Comisia

Disciplinelor

Reale

Prof. MESTECAN CORNELIA a realizat consultaţii la matematică miercuri ora 14-15 a început pregătirile pentru concursul de matematică aplicată „Adolf

Haimovici” în calitate de coordonator a refăcut materialele (regulament, fişe de

evaluare porofolii şi proiecte) pentru proiectul Simpozionul Naţional „Auxiliare curriculare, portofolii şi proiecte ale elevilor” – ediţia a X-a

activitatea de semnare a protocolului de parteneriat în cadrul proiectului, cu

Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj, Casa Corpului Didactic Cluj, Universitatea “Babeş Bolyai” Cluj-Napoca (Facutatea de Psihologie şi

Ştiinţe ale Educaţiei), Departamentul Ştiinţe ale Educaţiei Universitatea Tehnică Cluj-Napoca (Facultatea de Construcţii de

Maşini, Departamentul: Ingineria Proiectarii şi Robotică) activitate la care au participat prof. Baciu Rodica pentru Universitatea Tehnică, prof. Lung Dana Liliana pentru CCD Cluj şi prof. Mestecan Cornelia pentru ISJ Cluj şi Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei.

postarea de anunţuri despre proiect au fost realizate pe site-urile ISJ şi CCD Cluj de către prof. metodist Lung Dana Liliana –persoana de legătură în parteneriat din partea CCD Cluj şi pe site-urile http://www.didactic.ro/, http://iteach.ro/ , au fost realizate de prof. Mestecan Cornelia

trimitere prin email de anunţuri legate de organizarea Simpozionului la toate cadrele didactice din Lic. Tehn. Alexandru Borza, toate cadrele didactice din baza de date a proiectului, de către prof. Mestecaan Cornelia

actualizarea blogului simpozionului https://simpozionauxiliare.wordpress.com/ , realizată de către prof Mestecan Cornelia

Cunoşterea zonei în care este amplasată şcoala-Clasa IX A - 22.09.2014

Particpare la Balul Bobocilor –After 8 – cu clasa IX A - 06.11.2014

Participarea la Festivalul Şanselor tale la nivel de liceu – proiectul

http://www.didactic.ro/

http://iteach.ro/

https://simpozionauxiliare.wordpress.com/


93

“Călător prin Europa” –clasa IX A – IRLANDA - 26-27.11.2014 Sărbătorim “Moş Crăciun” – Clasa IX A – 18.12.2015

Vizionare film – Finlanda – fenomen” – documentar despre sist de învăţământ din Finlanda – Clasa IX A – 13.01.2015

A demarat proiectul – Simpozionul Naţional “Auxiliare curriculare, portofolii şi proiecte ale elevilor” ediţia a X-a

Prof. CIUPE LENUŢA Participarea la intalnirile EcoScoala a realizat consultaţii la biologie joi ora 14 – 15 Participare la Baza Nationala de pregatire a voluntarilor pentru prim ajutor

si interventie in situatii de urgenta - Septembrie – decembrie 2014 – Valea

Ierii (activitate organizată la nivel de judeţ) WDA –Actiuni de ecologizare – şcoală – 7 noiembrie 2014 Particpare la Balul Bobocilor, 06.11.2014 Poveste de Craciun – 17.12.2014 Participarea la Festivalul Şanselor tale la nivel de liceu – proiectul

“Călător prin Europa” – Clasa XII B - 27.11.2014 - „Danemarca”

Prof. STUPAR MARIANA A realizat consultaţii la chimie joi ora 14-15 şi vineri ora 14-15 Participarea la intalnirile EcoScoala A inceput pregatirea suplimentara pentru olimpiada de chimie a liceelor

tehnologice “Petru Poni” A participat la Balul Bobocilor, noiembrie After Eight Ziua mondială a educaţiei, 5 octombrie 2014, referat Eu -europeanul de azi sau noi cititorii - Proiect judetean – coordonator

Torge Nadia Vizita la Biblioteca Judeteana Octavian Goga Lumi nevazute – activitate la Scoala Speciala pt. Deficienti de Vedere

Cluj -Napoca Calator prin Europa / coordonator Eva Fenechiu- noiembrie 2014 Poveste de Craciun - Paricipare cu decoratiuni “Eco”la Targul de

Craciun Traditii si obiceiuri de Craciun-–colinzi ,venirea lui Mos Craciun,

impartirea cadourilor Prof. LUMEI TIBERIU

Pregatirea suplimentara a elevilor, clasa XII C, XII D, marţi 14-15 A realizat programul de consultaţii la nivel de catedră A participat la Balul Bobocilor, 6.11.2014 - After Eight Vizitarea muzeului Etnografic al Transilvaniei -12.11.2014 - clasa XIII s Evenimentul “Ziua Armatei”-17.10.2014 – clasa XIII s Combaterea violentei sustinut de ofiteri ai Jandarmeriei Romane- 15.11.

2014- clasele a IX-a


94

Comisia

Disciplinelor

Tehnice

Prof. CÂLNICEAN MARIA Activităţi de igienizare în sera şcolii – clasa X C – sept 2014 Participare activitate Ziua Armatei – clasa X C – 25 oct 2014 Participare la activităţile proiectului Eco şcoala – 20.11.2014 – tema -

Nimic nu se pierde, nimic nu se câştigă totul se transformă-realizarea de jucării din material reciclate(mămăruţe, albinuţe, etc.)

Participare cu clasa X C la Balul Bobocilor -6.11.2014 Organizare şi participare la activitatea - Tradiţii şi obiceiuri de crăciun –

clasa X C Organizare şi Participare la activitatea “MESAJE DE CRĂCIUN”ŞI

CONCERT DE CRĂCIUN- 15-19.12.2014 Organizare şi Participare la activitatea “ Târgul de Crăciun” - clasa IX C

prof. – 17. 12.2014 Vizită de documentare la USAMV Pregatirea pentru participarea elevilor la olimpiadele si concursurile

scolare. Participare la proiectul –CĂLĂTOR PRIN EUROPA – clasa X C –

27.11.2014 Prof. SABĂU DAN

Participare la activitatea “1 Decembrie” – 1.12.2014 – parteneriat cu alte clase

Participare la activitatea “COLINDE DE CRĂCIUN” – 27.11.2014 – parteneriat cu alte clase

Participare la activitatea “POVESTE DE CRĂCIUN” – 17.12.2014 – parteneriat cu alte clase

Organizare şi Participare la activitatea “MESAJE DE CRĂCIUN” – 15-19.12.2014 – parteneriat cu alte clase

Organizare şi participare la activitatea “TÂRGUL DE CRĂCIUN” – 17.12.2014 – clasa XII E

Organizare şi participare la activitatea “VIZITĂ LA SPITALUL DE NEUROCHIRURGIE”– 18.12.2014– clasa XII E

Prof. TOADER ANCUŢA

Coordonator / organizator activitate în cadrul proiectului “NOI CATRE VIITOR” - tema : Modele in viata- primul pas spre success- cu elevii de la Eco şcoala – 21.01.2015

Participare la Balul Bobocilor – 6.11.2014 Participare la proiectul –CĂLĂTOR PRIN EUROPA – clasa XII D –

27.11.2014 Organizare şi participare la proiectul “MESAJE DE CRĂCIUN” – 15-

19.12.2014 Participarea la proiectul “CUVANTUL- BUCURIA” SUFLETULUI,

LUMINA MINTII - clasa XII D – 17.12.2014 Pregatirea pentru participarea elevilor la olimpiadele si concursurile


95

scolare. Organizarea intalnirii dintre conducerea scolii si reprezentantii

agentilor economici unde sunt instruiti elevii scolii noastre Prof. ANDRESAN ANA DANIELA

Participare cu 3 elevi din anul I PL (Csalai Teodora, Calian George, Nadasan Nicolae Doru) – premiul I – la concursul Atractii turistice-traditii si obiceiuri,gastronomie si cultura – ediţia a II-a – Colegiul ,,Emil Negrutiu’’, Turda – 12.12.2014

PROF. METEŞ DANIELA

Vizită de documentare la Universitatea Tehnică Participarea la concursul tehnico-ştiinţific” Fii o săptămană profesor de

ştiinţe” la secţiunea de comunicări ştiinţifice pentru elevi cat şi la secţiunea planşe – clasa XII C

Participare la activităţile din proiectul Eco şoala Participare la proiectul –CĂLĂTOR PRIN EUROPA – clasa XII C –

27.11.2014 Participare la proiectul “MESAJE DE CRĂCIUN” – 15-19.12.2014

PROF. CRIŞAN ANGELA

Vizită de documentare la Universitatea Tehnică Pregatirea pentru participarea elevilor la olimpiadele si concursurile

scolare. Participare la activităţile din proiectul Eco şoala Participare la proiectul –CĂLĂTOR PRIN EUROPA – clasa IX C –

27.11.2014 Participare la proiectul “MESAJE DE CRĂCIUN” – 15-19.12.2014

PROF. BOILĂ NARCISA

Organizarea evenimentului Festivalul Toamnei editia III Pregatirea pentru participarea elevilor la olimpiadele si concursurile

scolare. Participare la proiectul –CĂLĂTOR PRIN EUROPA – clasa X A –

27.11.2014

PROF. FARMACIUC RODICA Organizarea evenimentului Festivalul Toamnei editia III Pregatirea pentru participarea elevilor la olimpiadele si concursurile

scolare. Participare la proiectul –CĂLĂTOR PRIN EUROPA – clasa XII A –

27.11.2014 PROF. DAMIAN LIANA Pregatirea pentru participarea elevilor la olimpiadele si concursurile


96

scolare. PROF. RĂDUŢ IOANA Organizarea intalnirii dintre conducerea scolii si reprezentantii

agentilor economici unde sunt instruiti elevii scolii noastre M.I. BALASZ ALEXANDRU

Organizarea intalnirii dintre conducerea scolii si reprezentantii agentilor

economici unde sunt instruiti elevii scolii noastre SEM II

COMISIA METODICĂ

ORGANIZARE ŞI PARTICIPĂRI LA ACTIVITĂŢI EXTRACURRICULARE

Comisia

Disciplinelor

Umaniste

Prof. ROTAR ADRIANA Participare la Balul Bobocilor Clubul IMPACT- trei proiecte cu finanţare externă:

Proiectul Dăruind vei dobândi- proiect realizat în parteneriat cu Şcoala Samus, Cluj-Napoca;

Proiectul Nouă ne pasă proiectul a fost finanţat de YouthBank, Cluj- în cadrul acestui proiect s-a semnat parteneriat cu 11 şcoli clujene;

Prolectura- proiect finanţat de Fundaţia Noi Orizonturi. Târgul de Crăciun Cuvântul – Bucuria sufletului, Lumina mintii in parteneriat cu Scoala

Horea si participarea altor 11 şcoli din judeţul Cluj Parteneriat cu ASCOR Cluj pentru derularea programului “Vreau sa aflu”

– program ce vizeaza educatia sexuala la toate clasele din scoala Parteneriat cu Şcoala Samus, Cluj Parteneriat cu Parohia Sfantul Dimitrie cel Nou Cluj Parteneriat cu Liceul Teoretic “Onisifor Ghibu” Cluj Organizarea Festivalului de traditii si obiceiuri populare Nicolae Ivan,

cercul metodic Gheorgheni, corul scolii Organizarea activităţii “oameni pentru oameni: Bucuria sărbătorilor” Serbarea şcolii “Vine Crăciunul” Emisiune radiofonica Concurs judetean Cuvantul –Bucuria Sufletului, Lumina mintii,

proiect, editia a X-a, participare a 70 de elevi din scolile judetului Cluj

Prof. TORGE NADIA A realizat şi implementat proiectul “Eu-europeanul de azi sau noi

cititorii – (aprobat in CAEJ, pozitia 55) Clubul IMPACT- trei proiecte cu finanţare externă:

Proiectul Dăruind vei dobândi- proiect realizat în parteneriat cu Şcoala Samus, Cluj-Napoca;

Proiectul Nouă ne pasă proiectul a fost finanţat de YouthBank, Cluj- în cadrul acestui proiect s-a semnat parteneriat cu 11 şcoli


97

clujene; Prolectura- proiect finanţat de Fundaţia Noi Orizonturi.

Participare la conferinţă internaţională-Comisia Europeană-Bruxelle –proiectul “Europa Casa noastră”

PROF. BUNA ALINA

Participare la proiectul Împreună învăţăm în colaborare cu Liceul de Deficienţi de auz, Cluj- Napoca

PROF. IGNA MIHAELA

Participare la proiectul Împreună învăţăm în colaborare cu Liceul de Deficienţi de auz, Cluj- Napoca Ziua Internationala a limbilor

PROF. FENECHIU EVA

Participare la Balul Bobocilor Proiectul IUBESTE ROMANESTE! Dragobetele !

Dezbatere Afise Harta dragostei

PROF. LUNGU ANA

Participare la Balul Bobocilor Cerc lectura – activităţi ce vizează dezvoltarea gustului pentru lectură şi

formarea deprinderii de a produce text creativ Proiectul “Vreau sa vin şi eu la şcoală!”, împreună cu prof. Diana

Salagean PROF. SĂLĂGEAN DIANA

Proiectul “Vreau sa vin şi eu la şcoală!”, Activitati de preveniere a traficului de fiinte umane in colaborare cu

D.G.A.S.P.C. Cluj Activitati de remediere a comportamentului elevilor problema cu

agentii de politie de la Sectia 3 Cluj Colaborare cu FRCCF Cluj Participarea la Festivalul National al Sanselor tale, ed. XV, Proiecte

educative derulate in context nonformal – “Orientarea in cariera” Proiectul de prevenire a consumului de etnobotanice

PROF. CALDARE CONSTANTIN

Olimpiada Naţională a Sportului Şcolar- participare oina loc II Olimpiada Naţională a Sportului Şcolar- participare cu echipele liceului:

fotbal fete, loc II, faza municipiu si loc IV,faza nationala Cupa 1 Iunie


98

PROF. ABRUDAN ANDA Activitati de ecologizare in cadrul proiectului “Iubeste Clujul curat” Confectionare de postere in cadrul activitatii “Clujul oras cultural si

turistic european” Proiectul “Tineri alături de tineri “ – Lecţie deschisă demonstrativă cu

participarea elevilor şi profesorilor de la Liceul Special Samus şi de la

Liceul de Deficienti de Auz-Cluj

Comisia

Disciplinelor

Reale

Prof. MESTECAN CORNELIA a realizat consultaţii la matematică miercuri săptămânal, în 7 şi 9 şi

10.04.2015 şi în 3, 10. 17 şi 24 iunie 2015 câte 3 ore a pregătit şi a participat cu 2 elevi la concursul regional de matematică

aplicată în economie „Ecomat” – mai 2015 a pregătit şi a participat cu 1 elev la concursul de matematică aplicată

“Adolf Haimovici” – 14 martie 2015-faza judeţeană a participat la Concursul de matematică aplicată “Adolf Haimovoci”-14

martie 2015 , în calitate de evaluator a participat la Simularea examenului de bacalaureat din martie 2015,

atât ca membru în comisia de organizare cât şi ca evaluator a scris şi editat cartea „Mai aproape de ... matematică!” - ISBN 978-973-

0-18788-5, în colaborare cu prof. Trişă Rodica a participat la Simularea examenului de bacalaureat în calitate de

evaluator (martie 2015) a participat în comisia de Bacalaureat –Certificare a competenţelor în

calitate de asistent (2 zile)– iunie 2015 a participat la Examenul de Bacalaureat în calitate de evaluator ( iulie şi

sept 2015) a participat la reevaluarea lucrărilor de la Evaluarea Naţională (sept

2015) a organizat şi a participat la Simpozionul Naţional „Auxiliare curriculare,

portofolii şi proiecte ale elevilor”-ediţia a X-a ( oct 2014 - mai 2015) a realizat lucrarea „Mai aproape de...matematică!” şi a participat la

Simpozionul Naţional „Auxiliare curriculare, portofolii şi proiecte ale elevilor”- ediţia a X-a ( 24 aprilie 2015)

a participat cu lucrare la Simpozionul “Preuniversitaria” organizat de CCD Cluj - 21.03.2015

a participat cu lucrare la Simpozionul Internaţional „Disponibilităţi creative în lume”-ediţia a VI-a – organizat de Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, IAŞI - 15.02.2015

a participat cu articol la revista şcolii Borza.ro cu ISSN 2360 – 0683 , ISSN-L

2360 – 0683, ediţia 2015

Activităţi educative Dezbatere-Ce găsim la Muzeul de Artă -19.02.2015 Serbarea mamelor”-semnificaţii -12.03.2015


99

Şedinţă cu părinţii-11.03.2015 Participare cu clasa IX-A la TÂRGUL EDUCAȚIONAL PENTRU

ELEVI - în cadrul proiectului ,,Skills for Jobs”, finanțat POSDRU - 02.04.2015

Vizită virtuală la Biblioteca judeţeană “Octavian Goga” –dezbatere - 28.05.2015

Serbarea zilelor de naştere - Perioada ian 2015 – aug 2015 - 18.06.2015

Participare la Serbarea Absolvenţilor – 28 mai 2015 Prof. CIUPE LENUŢA

A coordonat actiunile organizate in cadrul proiectului Eco-Scoala actiunile realizate fiind postate pe site-ul http://www.eco-schools.org/

a organizat consultaţii la biologie joi ora 14-15 a participat la Organizarea olimpiadei de biologie – faza judeţeană dar

şi ca evaluator (martie 2015) a participat în calitate de evaluator la activitatea de Evaluare dosare –

Comisie de mobilitate (aprilie 2015) a participat la Simularea examenului de bacalaureat în calitate de

vicepreşedinte al comisiei de organizare (martie 2015) a coordonat proiectul „Iubesc Clujul curat” (6-21.05. 2015) a participat la examenul de bacalaureat în calitate de membru al

comisiei de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale (iunie 2015) a participat la examenul de bacalaureat în calitate de evaluator (iulie

2015) a participat la examenele de certificare compenţe în calitate de monitor

de calitate (2.O6.2015-20.08 2015) Activităţi educative

Serbarea zilelor de naştere Vizită la Aeoroportul “AVRAM IANCU”, Cluj-Napoca – apr 2015 Participare la Serabarea Absolvenţilor Iubesc “Clujul curat”, mai 2015 Eco Scoala –program international (lunar)

Prof. STUPAR MARIANA

A realizat consultaţii la chimie joi ora 14-15 şi vineri ora 14-15, iar miercuri 15-16

Pregătirea suplimentară a elevilor pentru bacalaureat şi concursul de chimie “Petru Poni”

a participat în comisia de Bacalaureat –Certificare a competenţelor digitale în calitate de supraveghetor-iunie- 2015

a participat ȋn Comisia de bacalaureat ca asistent – iulie 2015 a făcut parte în calitate de membru în Comisia de mobilitate în

învăţământ – 07.05.2015 a participat la Concursul de ocupare a postului de fizică în calitate de

http://www.eco-schools.org/


100

asistent – 30.04.2015 Activităţi educative

a participat la activităţile din cadrul proiectului Ecoscoala: Viata sanatoasa –mediu sanatos :Ecologizare/ reciclare Viata sanatoasa – mediu sanatos:Concurs de postere, fotografii,

eseuri Flash mod- Parcul Mare

a realizat proiectul „Lumina şi viaţa” ȋn cadrul Săptămânii Şcoala Altfel

a prticipat cu clasa X B la activitatea organizată la Sala Polivalentă Cluj ȋn cadrul proiectului “ Skils for jobs”

Prof. LUMEI TIBERIU

Pregatirea suplimentara a elevilor, clasa XII C, XII D, marţi 14-15 Activităţi educative

A realizat programul de consultaţii la nivel de catedră A participat la Balul Bobocilor, 6.11.2014 - After Eight Vizitarea muzeului Etnografic al Transilvaniei -12.11.2014 - clasa

XIII s Evenimentul “Ziua Armatei”-17.10.2014 – clasa XIII s Combaterea violentei sustinut de ofiteri ai Jandarmeriei Romane-

15.11. 2014- clasele a IX-a Consultaţii la matematică la clasa X- A a participat la Simularea examenului de bacalaureat din martie 2015, ca

evaluator (04.03.2015) şi prof. asistent- 06.03.2015 a participat în comisia de Bacalaureat –Certificare a competenţelor în

calitate de asistent-iunie 2015 a organizat şi realizat un studiu legislativ in conformitate cu Ordinul

1493/2014, privind combaterea coruptiei la nivel educational – 16.03.2015

a participat la Concursul de matematică aplicată “Adolf Haimovoci”-14 martie 2015 , în calitate de asistent

a participat la Examenul pentru certificare a calităţii profesionale a absolvenţilor învăţământului postliceal – 23.02.2015 – Colegiul Tehnic de Transporturi „Transilvania”- în calitate de asistent

a făcut parte în calitate de membru în Comisia de mobilitate în învăţământ – 07.05.2015

a participat la Concursul de ocupare a postului de fizică în calitate de asistent – 30.04.2015

a participat la Examenul de Bacalaureat – iulie 2015 – la centrul de examen Liceul de Arte „Sigismund Toduţă”- în calitate de asistent (2 zile)

DIR. Prof. TRIŞCĂ RODICA Parteneriatul cu fundaţia „Clujul are suflet”in desfăşurarea de activităţi


101

recreative, meditaţii şcolare, excursii Proiect de informare şi prevenire a violenţei in randul elevilor cu

Inspectoratul de Poliţie

Comisia

Disciplinelor

Tehnice

Prof. CÂLNICEAN MARIA Pregătirea examenelor de competente profesionale prin coordonarea

elevilor pentru realizarea lucrarilor de specialitate. Implicarea in organizarea examenelor de atestare a competentelor

profesionale si digitale Participarea in comisii de evaluare a competentelor profesionale si

examenelor de bacalaureat Efectuarea de vizite de documentare ale elevilor liceului, insotiti de

cadre didactice de specialitate Participarea la Olimpiada de Agricultura- si obtinerea locului I- Szekely

Mihaela XI C, et. judeteana si a locului II- Pop Ana Maria- loc II - et.

judeteana

Participarea la Olimpiada de agricultura faza nationala, Szekely Mihaela , XI C

Participare la activităţile din cadrul proiectului ECO Şcoala Prof. SABĂU DAN Implicarea in organizarea activitatii Cercului de lectura din scoala Participare la activităţile din cadrul proiectului Eu-europeanul de azi

sau noi cititorii Participare la activitatea Cuvântul-bucuria sufletului, lumina minţii Prof. TOADER ANCUŢA

Realizarea de activitati care implica dezvoltarea competenţelor de lectură si comunicare precum –Parteneriatul ROCT Timisoara- Firma de exercitiu „Borza Trans SRL”, clasa a XII-a D

Pregătirea examenelor de competente profesionale prin coordonarea elevilor pentru realizarea lucrarilor de specialitate.

Implicarea in organizarea examenelor de atestare a competentelor profesionale si digitale

Participarea in comisii de evaluare a competentelor profesionale si examenelor de bacalaureat

Efectuarea de vizite de documentare ale elevilor liceului, insotiti de cadre didactice de specialitate

Participarea la Olimpiada disciplinelor tehnice- Mecanica si obtinerea locului I- Gorgan Vlad (XII D) si a locului II- Tatis Edwin (XII D)- faza judeteana

Participarea la Olimpiada disciplinelor tehnice- Mecanica - Gorgan Vlad (XII D) faza nationala

Participare la activităţile din cadrul proiectului Eu-europeanul de azi sau noi cititorii


102

Participare la activitatea Cuvântul-bucuria sufletului, lumina minţii Organizator national si international al Expozitiei Internationale “Arta

populara romaneasca- punte intre romani si generatii” Organizator national al Expozitiei nationale “Metoda decoupage” in

cadrul Proiectului de parteneriat international “De la pasiune la job”, Ef. Sud- 17.07.2015

A coordonat activităţile din cadrul proiectului „Noi catre viitor” pe tema

Orientare pentru cariera

Prof. BACIU RODICA

Realizarea de activitati care implica dezvoltarea competenţelor de lectură si comunicare precum – Parteneriatul ROCT Timisoara- Firma de exercitiu „Borza Trans SRL”, clasa a XII-a D

Activitati in cadrul Parteneriatului cu Colegiul Tehnic „Victor Ungureanu”, Campia Turzii- „Valenţe tehnice în cadrul învăţământul profesional şi tehnic”- Arta de a comunica




Proiectul “Tineri alături de tineri “ – Lecţie deschisă demonstrativă cu



PROF. METEŞ DANIELA Efectuarea de vizite de documentare ale elevilor liceului, insotiti de

cadre didactice de specialitate Participarea Concursul National „Automobilul –intre DA şi NU” PREMIUL II-ELEVUL VARGA MARIAN ADRIAN la Concursul

National „Automobilul- intre DA si NU” de la Liceul Tehnologic „Capitan Nicolae Plesoianu” –Rm Valcea

MENTIUNE-ELEVEI TIBREA COSMINA la Concursul National „Automobilul- intre DA si NU” de la Liceul Tehnologic „Capitan Nicolae Plesoianu” –Rm Valcea

Participarea elevilor in cadrul proiectului „Tineri alături de tineri”in parteneriat cu Liceul de Deficienţe de Auz şi Liceul Special SAMUS

Participarea elevilor la concursul tehnico-ştiinţific” Fii o săptămană profesor de ştiinţe” la secţiunea de comunicări ştiinţifice pentru elevi cat şi la secţiunea planşe;

Participare la activităţile din cadrul proiectului ECO Şcoala Parteneriatul cu fundaţia „Clujul are suflet”in desfăşurarea de activităţi

recreative, meditaţii şcolare, excursii Activitati de orientare si consiliere privind cariera – cu Armata,


103

Universitatea Tehnica, Universitatea Agricola, Universitatea Babeş-Bolyai-Facultatea de Business

„Educaţie nu violenţă” - Proiect de informare şi prevenire a violenţei in randul elevilor cu Inspectoratul de Poliţie

Proiectul “Tineri alături de tineri “– Lecţie deschisă demonstrativă cu



Proiectul educaţional judeţean “Puzzle pentru sănătate”, cu Colegiul Tehnic de Transporturi “Transilvania”

-Apa-de la sănătate la frumuseţe -Concurs cu tema “ Stil de viaţă sănătos” -Tentaţiile adolescenţei-substanţe care dăunează sănătăţii -Alimentaţie şi imunitate

PROF. CRIŞAN ANGELA A participat la tipărirea diplomelor şi materialelor pentru Simpozionul

Naţional “Auxiliare curriculare, portofolii şi proiecte ale elevilor” Pregătirea examenelor de competente profesionale prin coordonarea



examenelor de bacalaureat Participarea la Olimpiada disciplinelor tehnice- Mecanica si obtinerea

locului I- Gorgan Vlad (XII D) si a locului II- Tatis Edwin (XII D)- faza judeteana


Participare la activităţile din cadrul proiectului Eu-europeanul de azi sau noi cititorii

Participare la activitatea Cuvântul-bucuria sufletului, lumina minţii Participare la activităţile din cadrul proiectului ECO Şcoala Organizator national si international al Expozitiei Internationale “Arta

populara romaneasca- punte intre romani si generatii” Organizator national al Expozitiei nationale “Metoda decoupage” in

cadrul Proiectului de parteneriat international “De la pasiune la job”, Ef. Sud- 17.07.2015

Participare la Tabăra de vară organizată de CCD ( Pictura pe sticlă in Transilvania)

PROF. BOILĂ NARCISA

Concursul National de eseuri“Succesul in ospitalitate si turism”, de la Facultatea de Bussines Cluj-Napoca


Implicarea in organizarea examenelor de atestare a competentelor


104



cadre didactice de specialitate Participarea la Olimpiada disciplinelor economice si obtinerea locului II

-Tertiuc Nicoleta si locului III- Postolache Gheorghe (XI A) et. judeteana Participare la activităţile din cadrul proiectului ECO Şcoala

PROF. FARMACIUC RODICA

A coordonat Comisia de Imagine şi a organizat promovarea ofertei educaţionale

Concursul National de eseuri“Succesul in ospitalitate si turism”, de la Facultatea de Bussines Cluj-Napoca




Efectuarea de vizite de documentare ale elevilor liceului, insotiti de cadre didactice de specialitate

Participarea la Olimpiada disciplinelor economice si obtinerea locului II -Tertiuc Nicoleta si locului III- Postolache Gheorghe (XI A) et. judeteana

PROF. DAMIAN LIANA

A administrat şi actualizat site-ul şcolii Pregătirea examenelor de competente profesionale prin coordonarea




cadre didactice de specialitate Participarea la Olimpiada disciplinelor tehnice- Mecanica si obtinerea

locului I- Gorgan Vlad (XII D) si a locului II- Tatis Edwin (XII D)- faza judeteana


DIR. PROF. RĂDUŢ IOANA

Parteneriatul cu fundaţia „Clujul are suflet”in desfăşurarea de activităţi

recreative, meditaţii şcolare, excursii

Proiect de informare şi prevenire a violenţei in randul elevilor cu


105

Inspectoratul de Poliţie

PROF. CURTA CODRUŢA A coordonat serviciul pe şcoală Pregătirea examenelor de competente profesionale prin coordonarea



examenelor de bacalaureat Activitati cu Firma de exerciţiu Ferma Eli S.R.l., de la clasa a XI-a E

PROF. CĂLIAN ALEXANDRINA

A realizat oraul şcolii A realizat diplomele şi diverse materiale de promovare a evenimentului

şi a şcolii, pentru Simpozionul Naţional “Auxiliare curricular, portofolii şi proiecte ale elevilor”

A participat la lucrările Simpozionului Naţional “Auxiliare curricular, portofolii şi proiecte ale elevilor”




PROF. STOIAN C Pregătirea examenelor de competente profesionale prin coordonarea



examenelor de bacalaureat PROF. GAVRIŞ MARIANA Pregătirea examenelor de competente profesionale prin coordonarea



examenelor de bacalaureat M.I. BALASZ ALEXANDRU Efectuarea de vizite de documentare ale elevilor liceului, insotiti de cadre didactice de specialitate


106

PARTICIPAREA PROFESORILOR LA PROGRAME DE FORMARE CONTINUĂ,

CONFERINŢE ŞI SIMPOZIONAE ÎN ANUL ŞCOLAR 2014-2015

SEM I

COMISIA METODICĂ

PARTICIPĂRI LA CURSURI DE FORMARE CONTINUĂ ŞI LA PROGRAME DE DEZVOLTARE PROFESIONALĂ, CONFERINŢE ŞI SIMPOZIOANE

Comisia

Disciplinelor

Reale

PROF. CIUPE LENUTA a participat în 25.11.2014 la activitatea de diseminare de bune practici:

„Proiecte educative derulate in context nonformal in saptamana „Scoala altfel” anul scolar 2013-2014” din cadrul Festivalului National al Sanselor Tale editia XV-a

PROF. MESTECAN CORNELIA

A participat la Workshop-proiectul Geothink-organizat de prof. metodist Lung Dana Liliana (CCD Cluj)- 30.09.2014-sala 13

A participat cu lucrare personală la Simpozionul International “UNIVERSUL STIINTELOR“ -07.09.2014- IAŞI- a obţinut premiul I

A ţinut lecţie în cadrul proiectului Geothink – 12.01.2015-clasa X-A A ţinut lecţie deschisă la dirigenţie în 17.11.2014 – clasa IX- A la nivel

de comisie diriginţi PROF. STUPAR MARIANA

a participat în 25.11.2014 la activitatea de diseminare de bune practici: „Proiecte educative derulate in context nonformal in saptamana „Scoala altfel” anul scolar 2013-2014” din cadrul Festivalului National al Sanselor Tale editia XV-a

PROF. LUMEI TIBERIU

participare la Simpozion in cadrul FSEGA pe tema “ Conduita profesionala implementata la nivel educational”- 24.09.2014- FSEGA

PROF. TRIŞCĂ RODICA

Participarea la proiectul international GEOTHNG

Comisia

Disciplinelor

Tehnice

PROF. BACIU RODICA Participarea la proiectul international GEOTHNG Participarea la Conferinta “Educatie prin Stiinta- 2014” GEOTHINK-

proiect “ Semantic Pathways for Bilding a Spatially- Thinking Society” – 5.11.2014


Participarea la proiectul international GEOTHNG Participare cu lucrare proprie la Simpozionul Naţional „Noile educaţii,


107

răspunsuri la imperativele lumii contemporane”

Participarea la Conferinta “Educatie prin Stiinta- 2014” GEOTHINK- proiect “ Semantic Pathways for Bilding a Spatially- Thinking Society” – 5.11.2014

PROF. CURTA CODRUŢA Participarea la proiectul international GEOTHNG


PROF. RĂDUŢ IOANA

Participarea la proiectul international GEOTHNG Formarea profesorilor din aria curriculară tehnologii privind evaluarea la

examenele de certificare a calificărilor profesionale - 27.01.2014 – Colegiul Tehnic Anghel Saligny



Utilizarea instrumentelor on-line in educaţie Formarea profesorilor din aria curriculară tehnologii privind evaluarea la


Participarea la proiectul international GEOTHNG


PROF. TOADER ANCUŢA

Participarea la proiectul international GEOTHNG Participarea la Conferinta “Educatie prin Stiinta- 2014” GEOTHINK-

proiect “ Semantic Pathways for Bilding a Spatially- Thinking Society” – 5.11.2014

Participarea la Masa rotunda in cadrul proiectului "Zburd- Educatie prin coaching" – 22.11.2014

Formarea profesorilor din aria curriculară tehnologii privind evaluarea la examenele de certificare a calificărilor profesionale - 27.01.2014 – Colegiul Tehnic Anghel Saligny

PROF. SABĂU DAN

cursul de formare continuă Consiliere şi Dezvoltare Profesională organizat de CCD, Cluj.

cursul Abordări inovative în didactica disciplinelor din aria curriculară Tehnologii (89 ore, 25 credite profesionale transferabile).


108

PROF. TUDOSE NELI Formarea profesorilor din aria curriculară tehnologii privind evaluarea la


Comisia

Disciplinelor

Umaniste

PROF. LUNGU ANA A participat la Simpozionul National “Parteneri in educatie Scoala

Gimnaziala “Regina Maria” Sibiu- 24.11.2014 A participat la Curs de evaluator pentru profesorii de lb.si literatura romana-

curs organizat de catre CCD Cluj A participat la Workshop-proiectul Geothink-organizat de prof. metodist Lung

Dana Liliana (CCD Cluj)

A participat la – Conferinta Geothink (5 nov.2014) – activitati pe ateliere si scenarii didactice moderne, multidisciplinare

PROF. ROTAR ADRIANA

Formator CCD la Cursul de formare Metode moderne de predare a disciplinei Religie, care se va ține cu peste 50 de profesori de Religie împărțiți în două grupe, 1 grupă la Cluj-Napoca și una la Turda.

A participat la Workshop-proiectul Geothink-organizat de prof. metodist Lung Dana Liliana (CCD Cluj)

A ţinut o activitate didactică, modernă multidisciplinară-Iona în dublă perspectivă: biblică şi soresciană, o lecție predată în pereche cu prof. Torge Nadia.


Inscrisa la doctorat – teza in curs de finalizare PROF. TORGE NADIA

A participat la Curs de evaluator pentru profesorii de lb.si literatura romana- curs organizat de catre CCD Cluj

A participat la Cursul de formare – Cominicare si leadership (40 ore) organizat de catre CCD Cluj

A participat la Workshop-proiectul Geothink-organizat de prof. metodist Lung Dana Liliana (CCD Cluj)


A ţinut o activitate didactică, modernă multidisciplinară-Iona în dublă perspectivă: biblică şi soresciană, o lecție predată în pereche cu prof. Rotar Adriana

PROF. IGNA MIHAELA A participat la – Conferinta Geothink (5 nov.2014) – activitati pe ateliere si

scenarii didactice moderne, multidisciplinare


109

SEM II

COMISIA METODICĂ

PARTICIPĂRI LA CURSURI DE FORMARE CONTINUĂ ŞI LA PROGRAME DE DEZVOLTARE PROFESIONALĂ, CONFERINŢE ŞI SIMPOZIOANE

Comisia

Disciplinelor

Reale

PROF. TRIŞCĂ RODICA a participat cu lucrare la Simpozionul Naţional „Auxiliare curriculare,

portofolii şi proiecte ale elevilor”- ediţia a X-a ( 24 aprilie 2015) a colaborat cu prof. Mestecan Cornelia în scrierea cărţii cartea „Mai aproape

de ... matematică!” - ISBN 978-973-0-18788-5

PROF. MESTECAN CORNELIA a participat cu lucrare la Simpozionul Naţional „Auxiliare curriculare,

portofolii şi proiecte ale elevilor”- ediţia a X-a ( 24 aprilie 2015) a participat cu lucrare personală la Simpozionul “Preuniversitaria”

organizat de CCD Cluj - 21.03.2015 a participat cu lucrare personală la Simpozionul Internaţional

„Disponibilităţi creative în lume”-ediţia a VI-a – organizat de Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, IAŞI - 15.02.2015

a participat la activitate de formare “Rolul formatorului în dezvoltarea personală și profesională a cadrelor didactice din învățământul preuniversitar” – organizată de CCD Cluj - 22.06.2015

a scris şi editat cartea „Mai aproape de ... matematică!” - ISBN 978-973-0-18788-5, în colaborare cu prof. Trişă Rodica

PROF. LUMEI TIBERIU a participat la Simpozionul organizat de Universitatea Tehnică pe

tema “ Aplicatiile matematicii in domeniul antreprenorial”-28.02.2015

Comisia

Disciplinelor

Tehnice

PROF. BACIU RODICA

Participare la Simpozionul Naţional “Auxiliare curricular, portofolii şi proiecte ale elevilor”-24 aprilie 2015


Participare la Tabăra de vară organizată de CCD ( Pictura pe sticlă in Transilvania)

Simpozionul international “Cadrul didactic, promotor al sistemului de valori ”,

Ef. Sud, 18.07.2015

Participare la Programul de formare continua: “Eticheta si protocolul in unitatea scolara”, organizat de Asoc. Gen. A cadrelor didactice din Romania – « Dascalimea Romana » - iulie 2015

PROF. CURTA CODRUŢA Participarea la Simpozionul Preuniversitaria – martie 2015 Participare la Simpozionul Naţional “Auxiliare curricular, portofolii şi

proiecte ale elevilor”-24 aprilie 2015


110

PROF. RĂDUŢ IOANA

Participare la Simpozionul Naţional “Auxiliare curricular, portofolii şi proiecte ale elevilor”-24 aprilie 2015


Participare la Simpozionul Naţional “Auxiliare curricular, porofolii şi proiecte ale elevilor”-24 aprilie 2015

Participare la cursul “Utilizarea instrumentelor on-line in educatie” organizat de Junior Achievement Young Enterprise – decembrie 2014

PROF. TOADER ANCUŢA

Participare la cusul” Dezvoltarea abilitatilor de viata ale elevilor in contextul dezvoltarii durabile “, POSDRU 157/1.3/S/141511, Februarie-martie 2015

Participare la Programul de formare continua: “Eticheta si protocolul in unitatea scolara”, organizat de Asoc. Gen. A cadrelor didactice din Romania – « Dascalimea Romana » - iulie 2015

Simpozionul international “Cadrul didactic, promotor al sistemului de valori ”,

Ef. Sud, 18.07.2015

Participare la Simpozionul Naţional ,,Edmond Nicolau”- Tîrgu-Mureş, 20 Martie 2015

PROF. SABĂU DAN

Participare la cursul ”Consiliere si dezvoltare profesionala ”, organizat de CCD Cluj – octombrie 2014-ianuarie 2015

Participare la cursul „Abordari inovative in didactica disciplinelor din aria curriculara Tehnologii ”, organizat de CCD Cluj – sept 2014-ianuarie 2015

Comisia

Disciplinelor

Umaniste

PROF. ROTAR ADRIANA A susţinut teza de doctorat

Formator CCD la Cursul de formare Metode moderne de predare a

disciplinei Religie

PROF. TORGE NADIA

Participare la Simpozionul Naţional “Auxiliare curricular, portofolii şi

proiecte ale elevilor”-24 aprilie 2015, organizat de Liceul Tehnologic

„Alexandru Borza”

Participare la Simpozionul Preuniversitaria – martie 2015

A scris două cărţi – autor unic

Redactarea revistei „Borza.ro”, împreună cu Răzor Alexandrina şi Lungu

Ana

Participare la cursul ” Formarea profesorilor de romana privind evaluarea

continua si la examenele nationale ” , organizat de CCD Cluj – februarie

2015

PROF. LUNGU ANA

Participare la cursul ” Formarea profesorilor de romana privind


111

evaluarea continua si la examenele nationale ” , organizat de CCD Cluj –

februarie 2015

PROF. IGNA MIHAELA

Participare la cursul „Predarea-invatarea limbii franceze printr-un demers

comunicativ-actional” , organizat de CCD Cluj – martie-aprilie 2015

Participarea membrilor catedrelor la activităţile metodice 2014-2015

SEM I COMISIA METODICĂ

ORGANIZARE ŞI PARTICIPĂRI LA ACTIVITĂŢI METODICE

Comisia

Disciplinelor

Umaniste

PROF. ROTAR ADRIANA In calitate de responsabil cerc metodic Gheorgheni, Adriana Rotar a

organizat activităţile metodice lunare şi a coordonat buna desfăşurare a

acestora A participat la organizarea şi elaborarea de subiecte pentru Olimpiadei

Religie Ortodoxă – faza locală

A participat la toate şedinţele Consiliului Consultativ al Disciplinei Religie,

în calitate de membru al acestuia.

Efectuarea unor inspecţii pentru susţinerea sau înscrierea la gradele

didactice ale unor colegi, în calitate de metodist ISJ, precum şi a unor

inspecţii la ore pentru colegii înscrişi la titularizare;

PROF. LUNGU ANA

A participat la Consfătuiri pe disciplină - 24.09.2014 PROF. TORGE NADIA

A participat la Consfătuiri pe disciplină - 24.09.2014 PROF. RĂZOR ALEXANDRINA

A participat la Consfătuiri pe disciplină - 24.09.2014

Comisia

Disciplinelor

Reale

1. Sedinte metodice ale catedrei: Mestecan Cornelia, Lumei Tiberiu, Ciupe Lenuta, Stupar Mariana Au participat la Sedintele de catedra, 01.09.2014, 04.09.2014, 11.09.2014, 29.01.2015 2.Participări la activităţi metodice pe oraş: Prof. CIUPE LENUTA

Consfatuiri la nivel municipal, la L.T.GH Sincai – 24.09.2014 Participare la Comisia de elaborare a subiectelor pentru Olimpiada


112

de Biologie, faza locală - 16.01.2015 - Liceul Teoretic ,,Brassai

Samuel” Prof. MESTECAN CORNELIA

A participat la Consfătuiri – Matematică în 17.09.2014 la Liceul

Avram Iancu A participat la Activ metodică licee tehnologice – Liceul Victor Babeş

în 28.10.2014 A participat la Activ metodică licee tehnologice – Colegiul Tehnic

„Napoca” în 25.11.2014 A realizat interasistenţă la prof. Boilă Narcisa -11.12.2015

Prof. LUMEI TIBERIU Intocmirea unui studiu legislativ in conformitate cu Ordinul

1493/2014, privind combaterea coruptiei la nivel educational. – 10.01.2015

Interasistenta disciplina matematica la prof. Ţura Gheorghe Prof. STUPAR MARIANA

A participat la consfatuirile profesorilor de chimie in data de 12.09.2014 la Facultatea de Chimie

A participat la in 11.12.2014 la activitate metodica desfasurata pe municipiu la Lic. Mihai Eminescu - „Succeul scolar”

Prof. TRIŞCĂ RODICA

A participat la şedinţele/informările/activităţile organizate de ISJ Cluj, în calitate de director.

Comisia

Disciplinelor

tehnice

Participarea la activitati metodice, la nivel de: Scoala – toţi membrii

Participare la activitati metodice , la nivel de Municipiu ( L. T. A. Vlaicu,

Colegiul Economic I. Pop) - Crisan A, Baciu R, Toader A, Radut I,Toader

A, Metes D, Tudose N, Baciu R, Crisan A, Farmaciuc R., Boila N., Curta C

Prof. SABĂU DAN A realizat interasistenţe la prof. Crişan Angela, Torga Nadia şi Rotar

Adriana Participare la lecţia deschisă realizată de prof. Toader Anca A participat la şedinţele de catedră

Prof. TOADER ANCUŢA Participare la Consfătuiri – 19.09.2014 – la ISJ Participarea la diseminarea de bune practice ”Proiecte educative

derulate în context nonformal în săptămâna”Şcoala altfel”, an şcolar 2013-2014, din cadrul Fesivalului Naţional al Şanselor Tale, ediţia a XV-a – 25.11.2014 – la Lic. Tehn. “Alexandru Borza”


113

Participare la activitatea metodica: Curriculum si proiectarea activitatii profesorului din Aria Curriculara Tehnologii – 15.12.2014 – la Colegiul Tehnic de Telecomunicatii Augustin Maior , Cluj-Napoca

Organizator şi realizator Lectie deschisa la M5, cls. XIID – 20.01.2015 Prof. ANDREŞAN ANA DANIELA

Participare la Activitate metodica in domeniul protectia mediului

(prezentari proiecte de mediu, identificarea criteriilor de evaluare a

competentelor profesionale, nivel IV, nivel V ) – Colegiul Tehnic “ Raluca

Ripan” – 12.11.2014 Prof. BACIU RODICA


Prof. CRIŞAN ANGELA


Prof. METEŞ DANIELA


Prof. RĂDUŢ IOANA


SEM II COMISIA METODICĂ

ORGANIZARE ŞI PARTICIPĂRI LA ACTIVITĂŢI METODICE

Comisia

Disciplinelor

Umaniste

PROF. ROTAR ADRIANA

In calitate de responsabil cerc metodic Gheorgheni a organizat activităţile metodice lunare şi a coordonat buna desfăşurare a acestora. A asigurat legătura permanentă dintre colegi şi inspectorul de specialitate pentru un demers didactic complet şi eficient.

A participat la organizarea Olimpiadei Locale şi Judeţene de Religie Ortodoxă.

In calitate de responsabil al Consiliului elevilor s-a ocupat de întreaga activitate a acestuia.


114

A elaborat subiecte pentru Olimpiada de Religie, fazele locală şi judeţeană.

A fost : Membru al Comisiei Naţionale de Evaluare la Concursul

Internaţional „Cu Europa la joacă – Micul creştin”. Membru al Comisiilor de Organizare şi a celor de Evaluare în

cadrul Olimpiadei de Religie, faza locală şi faza judeţeană. Membru al Comisiei Judeţene de bacalaureat, iulie 2015.

Participarea la toate şedinţele Consiliului Consultativ al Disciplinei Religie, în calitate de membru al acestuia.

Efectuarea unor inspecţii pentru susţinerea sau înscrierea la gradele didactice ale unor colegi, în calitate de metodist ISJ, precum şi a unor inspecţii la ore pentru colegii înscrişi la titularizare

PROF. LUNGU ANA

A participat la întâlnirile metodice organizate la nivel judeţean si la un curs de evaluator

PROF. TORGE NADIA


PROF. RĂZOR ALEXANDRINA


Comisia

Disciplinelor

Reale

1. Sedinte metodice: Mestecan Cornelia, Lumei Tiberiu, Ciupe Lenuta, Stupar Mariana Au participat la şedintele de catedra din sem II.

2. Participări la activităţi metodice pe oraş: Mestecan Cornelia a organizat activitatea metodică a grupei I-licee tehnologice-municipiu, la Liceul Tehnologic „Alexandru Borza” – 24.02.2015 – tema activităţii fiind „Mijloace moderne de dezvoltare a competenţelor la matematică” Mestecan Cornelia a organizat şi susţinut lecţia deschisă cu tema „Ecuaţii iraţionale – recapitulare”, clasa X-A, în cadrul activităţii metodice a grupei I-licee tehnologice-municipiu – 24.02.2015 Stupar Mariana a participat la activitatea metodică de la Liceul Teoretic “Gh. Şincai” din 20.04.2015

3. Interasistenţe la oră : Mestecan Cornelia a efectuat o asistenţă la oră (practică comasată) la clasa IX-A în calitate de diriginte în 26.06.2015, prof. Boilă Narcisa Tişcă Rodica a efectuat un număr de 61 asistenţe în calitate de


115

director Prof. TRIŞCĂ RODICA

A participat la şedinţele/informările/activităţile organizate ȋn şcoală şi de ISJ Cluj, în calitate de director.

Comisia

Disciplinelor

Tehnice

- Participarea la activitati metodice, la nivel de: Scoala – toţi membrii - Activitati desfasurate in cadrul catedrei sau cerc metodic la nivel de

municipiu si judet: Boila N, Metes D, Toader A, Crisan A, Farmaciuc R, Calnicean M, Curta C, Baciu R, Radut I, Tudose N

“Integrarea activitatilor experimentale in procesul de predare-invatare-evaluare”

Exemple de buna practica-activitati experimentale desfasurate la orele de specialitate

Curriculum si proiectarea activitatii profesionale din aria curriculara tehnologii: “Predare diferentiata. Exemple de bune practici”, organizate de ISJ si CCD Cluj

- Desfăşurarea de activitati de mentorat in colaborare cu Universitatea

Tehnica, UBB : prof. Toader Ancuţa, Crisan Angela, Boila Narcisa,

Farmaciuc Rodica, Meteş Daniela

Lista premiilor, menţiunilor obţinute de elevi începând cu faza judeţeană- anul şcolar 2014-2015

Nr. crt.

Nume elev Profesor coordonator

Concursul Premiul obţinut

1. RUS DAN ANDREI

MESTECAN CORNELIA

Concursul de matematică aplicată “Adolf Haimovici” – etapa judeţeană

I

2. RUS DAN ANDREI LUNG DANA LILIANA

Concursul de fizică “Ştefan Procopiu” epntru elevii de pretutindeni – etapa judeţeană

I

3. RUS DAN ANDREI LUNG DANA LILIANA

Concursul de fizică “Ştefan Procopiu” epntru elevii de pretutindeni – etapa naţională

II

4. GORGAN VLAD DAN

TOADER ANCUŢA DAMIAN LIANA CRIŞAN ANGELA

Olimpiada Disciplinelor din aria curricular Tehnologii (mecanică)-etapa judeţeană

I

5. TATIŞ EDVIN TOADER ANCUŢA

Olimpiada Disciplinelor din aria curricular Tehnologii (mecanică) -

II


116

DAMIAN LIANA CRIŞAN ANGELA

etapa judeţeană

6. TERTIUC NICOLETA

BOILĂ NARCISA FARMACIUC RODICA

Olimpiada Disciplinelor din aria curriculară Tehnologii (ec. adm. com) –etapa judeţeană

II

7. POSTOLACHE GHEORGHE

BOILĂ NARCISA FARMACIUC RODICA

Olimpiada Disciplinelor din aria curriculară Tehnologii (ec. adm. com)

III

8. BUCUR RADU MARIAN

STUPAR MARIANA

Concursul de chimie pentru licee tehnologice „ Petru Poni”

MENŢIUNE

9. SZEKELY MIHAELA-ANDREEA

CÂLNICEAN MARIA

Olimpiada de agricultură-etapa judeţeană

I

10. LĂPUŞAN BOGDAN-VASILE

CÂLNICEAN MARIA


I

11. POP ANA MARIA CÂLNICEAN MARIA


II

12. POP RAUL NICOLAE

CÂLNICEAN MARIA


II

13. MORAR ROXANA BOILĂ NARCISA

Concursul judeţean “Stil de viaţă sănătos”

MENŢIUNE

14. ECHIPA OINĂ-BĂIEŢI

CALDARE CONSTANTIN

Olimpiada naţională a sportului şcolar – etapa judeţeană

II

15. ECHIPA FOTBAL -FETE

CALDARE CONSTANTIN

Olimpiada naţională a sportului şcolar – etapa judeţeană

II

16. ECHIPA FOTBAL -FETE

CALDARE CONSTANTIN

Cupa “Coca Cola” –etapa judeţeană

II

17. ECHIPA FOTBAL -BĂIEŢI

CALDARE CONSTANTIN

Cupa “I IUNIE” –faza judeţeană

II

18. MESTECAN CORNELIA

MESTECAN CORNELIA

Simpozionul Internaţional “Universul Ştiinţelor”, sept 2014 , IAŞI

I

19. MESTECAN CORNELIA

MESTECAN CORNELIA

Simpozionul Internaţional “ Disponibilităţi creative în lume”, febr 2015, IAŞI

I

20. REVISTA ŞCOLII Colectivul de Festivalul Internaţional-Concurs I


117

“BORZA.RO” redacţie “ANELISSE” 21. REVISTA ŞCOLII

“BORZA.RO” Colectivul de redacţie

Concursul Judeţean de reviste şcolare

MENŢIUNE

22. FLASH-MOB BOILĂ NARCISA

Concursul Naţional “O activitate de success în Săptămâna Şcoala Altfel-Să şti mai mult, să fii mai bun” – faza judeţeană-mai 2015

MENŢIUNE SPECIALĂ

23. BÂLC COSMINA TORGE NADIA “Eu şi cartea mea-concurs ppt formate video “ în cadrul proiectului judeţean “Eu-europeanul de azi sau noi cititorii”

II

24. VLAD ALEXANDRA TORGE NADIA “Eu şi cartea mea-concurs ppt formate video “ în cadrul proiectului judeţean “Eu-europeanul de azi sau noi cititorii”

III

25. JURCA CĂTĂLIN TORGE NADIA “Eu şi cartea mea-concurs ppt formate video “ în cadrul proiectului judeţean “Eu-europeanul de azi sau noi cititorii”

MENŢIUNE

26. ROŞU PAULA TORGE NADIA “Eu şi cartea mea-concurs ppt formate video “ în cadrul proiectului judeţean “Eu-europeanul de azi sau noi cititorii”

MENŢIUNE

27. TÂRNOVEAN LIDIA TORGE NADIA “Eu şi cartea mea-concurs ppt formate video “ în cadrul proiectului judeţean “Eu-europeanul de azi sau noi cititorii”

MENŢIUNE

28. HIDEG BOGDAN TORGE NADIA “Eu şi cartea mea-concurs ppt formate video “ în cadrul proiectului judeţean “Eu-europeanul de azi sau noi cititorii”

MENŢIUNE

29. LEGEAN ALEXANDRU

TORGE NADIA “Eu şi cartea mea-concurs ppt formate video “ în cadrul proiectului judeţean “Eu-europeanul de azi sau noi cititorii”

MENŢIUNE

30. CULDA IOAN TORGE NADIA “Eu şi cartea mea-concurs ppt formate video “ în cadrul proiectului judeţean “Eu-europeanul de azi sau noi cititorii”

MENŢIUNE

31. CÂMPEAN CRISTIAN

TORGE NADIA SABĂU DAN

“Literatura în imagini” în cadrul proiectului judeţean “Eu-europeanul de azi sau noi cititorii”

MENŢIUNE

32. DUMITRACHE MIHAI

TORGE NADIA


MENŢIUNE


118

33. STANCIU ANDREI TORGE NADIA


MENŢIUNE

34. SCROB CRISTINA TORGE NADIA

“Lectura te face mai bogat” în cadrul proiectului judeţean “Eu-europeanul de azi sau noi cititorii”

III

35. HORVAT VLAD TORGE NADIA

“Lectura te face mai bogat” în cadrul proiectului judeţean “Eu-europeanul de azi sau noi cititorii”

MENŢIUNE

Rezultate examen bacalaureat – iulie 2015

pre

z

ro

m

pro

m

rom

pre

z

ma

te

m

pro

m

mate

pre

z

bio

l

pro

m

bio

l

pre

z

chi

mi

e

pro

m

chim

ie

pre

z

fizi

ca

pro

m

fizic

a

pre

z

psi

h

pro

m

psi

h

pre

z

geo

gr

pro

m

geo

gr

pre

z

bac

reusi

ti

bac

promov

pe clase

XII

A 22 22 22 22 1 1 21 21 22 21 95.45%

XII

B 7 7 7 6 7 5 7 4 57.14%

XII

C 4 3 4 1 4 2 4 1 25.00%

XII

D 4 4 4 3 1 1 3 2 4 1 25.00%

XII

E 16 16 16 15 12 10 3 3 1 1 16 12 75.00%

XIV

s 4 4 3 3 4 4 3 3

100.00

%

total 57 56 56 50 24 18 10 9 1 1 1 1 21 21 56 42

75.00%

pro

mot

ie

actu

ala

pr

om

ov

ro

m

98.2

5%

pr

om

ov

ma

te

89.2

9%

pr

om

ov

bio

l

75

%

pr

om

ov

chi

m 90%

pr

om

ov

fizi

ca

100

%

pr

om

ov

psi

h

10

0

%

pr

om

ov

geo

gr

10

0

%

pr

om

ov

ba

c 75%

Situatia /total/ bacalaureat - iulie 2015

prezentati promovati promovabilitate prom

actuala 56 42 75.00% alte prom 18 7 38.89% total 74 49 66.22%


119

Rezultate examen bacalaureat – sept 2015

pre

z

ro

m

pro

m

rom

pre

z

mat

em

pro

m

mate

pre

z

bio

l

pro

m

bio

l

pre

z

chi

mie

pro

m

chim

ie

pre

z

fizi

ca

pro

m

fizic

a

pre

z

psi

h

pro

m

psi

h

pre

z

geo

gr

pro

m

geo

gr

pre

z

bac

reusi

ti

bac

promov

pe clase

XII

A 23 23 23 23 1 1 22 22 23 22 95.65% XII

B 8 7 8 6 8 5 8 4 50.00% XII

C 5 3 5 1 5 2 5 1 20.00% XII

D 4 4 4 3 1 1 3 2 4 2 50.00% XII

E 16 16 16 16 12 11 3 3 1 1 16 13 81.25% XIV

s 4 4 4 3 4 4 4 3 75.00% total 60 57 60 52 26 19 10 9 1 1 1 1 22 22 60 45 75%

pro

mot

ie

actu

ala

promov rom

95.00%

promov mate

86.67%

promov biologie

73%

promov chimie 90%

promo

v fizica

100%

promov socio-umane

100%

promov geogr

100%

promov bac 75%

Situatia /total/ bacalaureat - sept 2015

prezentati promovati promovabilitate prom

actuala 60 45 75% alte prom 23 12 52.17% total 83 57 68.67%

Rezultate examen de certificare comnptente profesionale 2014-2015

Inscrisi – 107 prezenti – 105 promovabilitate – 100%


120

D. CONSILIEREA ŞI ORIENTAREA VOCAŢIONALĂ

Este realizată de diriginţi prin teme specifice la orele de dirigenţie; Toti dirigintii au urmat un curs de consiliere şi orientare la CCD; Se organizează acţiuni comune cu AJOFM, agenţii economici, instituţiile de

învăţământ superior, vizite la saloane auto; Dispunem de un cabinet de consiliere şcolară si de psiholog şcolar.

Ne propunem :

sa reusim o orientare profesionala mai buna a elevilor, astfel incat sa marim procentul celor, care dupa terminarea studiilor se angajaza in domeniul in care s-au pregatit. La inscriere vor sustine un job-test pentru a constata inclinatiile copilului si un interviu la care va fi prezent psihologul scolii. In urma inerviului si al testului putem sfatui parintele si copilul in vederea alegerii meseriei.

consilierea elevilor din categoriile dezavantajate prin implicarea dirigintelui si a psihologului ;

colaborarea cu institutii specializate pentru oferirea de asistenta elevilor cu risc de abandon (din medii sociale sau etnice defavorizate, familii monoparentale, etc.)

colaborarea mai stransa si o comunicare mai buna profesor-elev-parinte-psiholog astfel incat sa prevenim abandonul scolar.

acordarea unei noi sanse pentru elevii care abandoneaza invatamantul obligatoriu, prin continuarea studiilor la liceu seral, frecventa redusa sau cursuri de calificare.

sa atragem cat mai multi elevi sa-si continue studiile dupa finalizarea celor trei ani de scoala de arte si meserii, urmand liceul pe ruta progresiva si

32.90%

55.56%

69.77% 75%

20.15%

49.61%

61.25% 68.87%

0.00%

10.00%

20.00%

30.00%

40.00%

50.00%

60.00%

70.00%

80.00%

2011-2012 2012-2013 2013-2014 2014-2015

Evolutia rezultatelor la examenul national de Bacalaureat

promotia curenta

total


121

finalizand cu sustinerea examenului de bacalaureat si a examenului de certificare a competentelor profesionale, nivel 3.

mai buna urmarire a insertiei profesionale, printr-o implicare mai mare a dirigintilor.

B. ACTIVITATEA DE INSTRUIRE PRACTICĂ

Elevii îşi desfăşoară activitatea de instruire practică atât în cabinetele şi

laboratoarele tehnologice din şcoală, cât şi la agenţi economici de profil. S-au încheiat protocoale de colaborare cu agenţii economici unde elevii îşi

desfăşoară activitatea de instruire practică. Performanţele obţinute de instituţia de învăţământ şi elevii săi la întrecerile şcolare Elevii şcolii au participat şi obţinut rezultate remarcabile la concursuri şcolare.


122

C. ANALIZA SWOT DOMENIUL CURRICULUM

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE 1. Existenţa tuturor documentelor curriculare impuse. 2. Internet şi calculatoare accesibile pentru documentare curriculară. 3. Proiectarea didactică bună pentru toate cadrele didactice. 4. Activitate extracurriculară şi extraşcolară diversificată pe nevoile elevilor. 5. Existenţa unei politici de consultanţă curriculară internă. 6. Evaluarea se realizează formativ şi sumativ prin metode alternative. 7. Utilizarea experienţei proiectelor europene în activitatea didactică. 8. Planurile manageriale ale şefilor de catedră în corespondenţă cu principiile calităţii. 9. Utilizarea concluziilor şi analizei lecţiilor observate în proiectarea didactică. 10. Utilizarea la nivelul catedrelor a concluziilor testelor inițiale. 11. Existenţa softurilor educaţionale. 13. Realizarea claselor de profesionalizare adulți

1. Absenteism mare în ciclul inferior al liceului 2. Dezinteresul unuin număr mare de elevi față de activitatea de instruire şi educare. 3. Rezultate la concursuri şi olimpiade scăzute la nivel naţional, la unele specializări.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI 1. Colaborarea cu şcoli şi agenţi economici de profil pentru îmbunătăţirea performanţelor şi competenţelor elevilor. 2. Realizarea unor mape de documentare curriculară pentru elevi şi profesori. 3. Posibilitatea aplicării pentru proiecte finanţate din fonduri structurale 4. Parteneriate educaţionale cu şcoli din ţară şi străinătate

1. Nerealizarea planului de şcolarizare. 2. Promovabilitate scăzută, raportată la media de judeţ, pentru

examene naţionale 3. Lipsa de pe paleta nomenclatoarelor a specializărilor de nivel 2 şi 3

solicitate de comunitate (peisagist, fermier, floricultor etc.). 4. Prevederile constituirii catedrelor din „Metodologia de mişcare a

personalului didactic” pentru activităţi didactice cu clasa întreagă la laboratoare, informatică şi practică.

5. Necesitatea comasării unor clase datorită scăderii efectivului de elevi


123

RESURSE ŢINTE 1. Cadre didactice documentate d.p.d.v. curricular. 2. Proiecte didactice conforme cu cerinţele . 3. Formare continuă a cadrelor didactice este de impact asupra activităţii didactice 4. Utilizarea concluziilor raportului de evaluare internă/externă 5.Psihopedagogul şcolii-prezentarea stilurilor de învăţare la nivelul fiecărei clase.

- 80% din timpul activităţilor la clasă să fie alocat aplicaţiilor practice pe grupe sau individual - anual se vor adapta și completa conţinuturile tuturor disciplinelor pentru dezvoltarea competenţelor stipulate de standardele europene

DOMENIUL RESURSE UMANE

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE 1. Acoperirea - 97% personal calificat 2. Preocupare pentru perfecţionare prin participare la examene de grade didactice 3. Existenţa preocupării pentru reconversie profesională în rândul cadrelor didactice. 4. Participarea întregului personal nedidactic la dezvoltarea şcolii. 5. Acoperirea tuturor posturilor cu personal nedidactic şi didactic auxiliar după normative. 6. Existenţa consiliului reprezentativ al elevilor. 7. Utilizarea resurselor umane în realizarea de venituri extrabugetare. 8. Posibilitatea formării cadrelor didactice de proiect şi examene prin C.C.D. şi proiecte europene 9. Posibilitatea organizării de cursuri de reconversie profesională. 10. Evaluarea transparentă şi obiectivă a tuturor angajaţilor.

1. Neimplicarea elevilor în combaterea absenteismului şi creşterea procentului de promovabilitate la examenele naţionale. 2.Nivel slab de pregătire a majorității elevilor care optează pentru școala noastră(pentru liceele tehnologice ,în general)

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI 1. Cadre didactice cu studii postuniversitare pentru noile cerinţe impuse de curriculum naţional. 2. Cadre didactice formate în C.C.D. şi I.S.J pentru noile cerinţe

1. Reducerea numărului de cadre în special pentru specializările mecanică, fizică, agricultură. 2. Reducerea unor posturi la nedidactic şi didactic auxiliar


124

curriculare. 3. Existenţa unei politici de dezvoltare resurse umane. 4. Existenţa fişei postului pentru întreg personal, cu stabilirea clară a responsabilităţilor, inclusiv pentru asigurarea calităţii. 5. Posibilitatea formării unui colectiv de redactare proiecte europene şi de dezvoltare instituţională (fonduri structurate, granturi etc.) 6. Posibilitatea de a proiecta planul de școlarizare cu propunerea specializărilor autorizate,cerute de dezvoltarea agroturismului în Munții Apuseni 7. Continuitatea pentru suplinitorii calificaţi. 8. Organizarea examenelor de titularizare la nivelul şcolii. 9. Utilizarea proiectelor din fonduri structurale prin POSDRU pentru formarea resursei umane. 10.Preocuparea instituțiilor locale și a agenților economici pentru dezvoltarea țnvățământului tehnic și profesional

datorită scăderii numărului de elevi şi a practicii ISJ şi MENpentru angajare. 3. Supraîncărcarea cadrelor didactice cu sarcini neremunerate. 4.Scăderea populației școlare

RESURSE ŢINTE 1. Personal calificat. 2. Organizare bună pe compartimente cu responsabilităţi clare. 3. Elevi motivaţi. 4. Cadre didactice formate pe asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar.

-sunt asimilate integral noutățile din domeniul managementului școlar și sunt adaptate nevoilor de dezvoltare ale școlii -îmbunătățirea anuală a structurii organizatorice a comisiilor/ compartimentelor pentru o mai bună corelare în desfășurarea coerentă a activităților școlii -creșterea anuală cu 5% a procentului de inserție profesională sau integrare în învățământul superior, pana in 2018 -creşterea anuală cu 5% a promovabilităţii la nivel de şcoală -Reînscrierea tuturor repetenților din învățământul obligatoriu în noul an școlar pentru reducerea cu 10% a ratei de abandon școlar (anual) -Reducerea anuală a absenteismului scolar cu 10% -anual cel puțin 5% dintre profesori vor participa la cursuri de


125

formare oferite de unitati abilitate - tot personalul didactic auxiliar și nedidactic va avea calificarea necesară postului şi va fi sprijinit în participarea la cursuri de perfecţionare (până în 2018)

DOMENIUL RESURSE MATERIALE

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE 1.Existenţa unei baze materiale corespunzătoare ,la partea teoretică și la laboratoare, la toate specializările. 2. Desfășurarea în condiții bune a activităţii cantinei şi a căminului. 3. Autorizarea A.R.R a şcolii de şoferi pentru categ. B, C, CE 4. Utilizarea fondurilor extrabugetare şi bugetare în dezvoltarea resurselor materiale ale şcolii. 5. Informatizarea şcolii pe didactic şi administrativ. 6. Existenţa unei reţele interne şi conectarea la internet. 7. Judicioasa alocare a fondurilor faţă de politica de dezvoltare a şcolii. 8. Permanenta preocupare pentru securitatea elevilor. 9. Utilizarea bazei materiale pentru realizarea veniturilor extrabugetare. 10. Reparaţii şi amenajări în regie proprie. 11. Amenajarea unei centrale tehnice moderne în incinta şcolii. 12. Amenajarea serei şcolii în vederea îmbunăţirii activităţii practice a elevilor 13. Amenajrea spaţiului verde al şcolii: ECO-PARC 14. Lotul şcolii – practica de specialitate 15. Amenajarea Laboratului de Protecţia Mediului 16. Îmbunăţătăţirea bazei materiale a laboratoarelor, atelierelor şi cabinetelor şcolare

1. Dotare parc auto cu un camion + 1 tractor. 2. Inexistenţa unui oficiu în internatul şcolii. 3. Amenajarea atelierului şcoală. 4. Parcul agricol învechit 5. Lipsa unui lot didactic în proprietate sau succesiune. 6. Demararea unor lucrări de extindere, reparaţii, dotări prin cofinanţare europeană. 7. Lipsa unei săli festive.


126

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI 1. Utilizarea bazei materiale pentru prestări servicii: - lucrări agricole, - şcoala de şoferi - cantină - cazare - chirii 2. Posibilitatea organizării de excursii cu propriile mijloace. 3. Posibilitatea realizării unei ferme didactice în colaborare cu organizaţii de profil. 4. Transferul fără plată de resurse materiale din alte unităţi bugetare. 5. Posibilitatea deschiderii unui chioşc alimentar din resurse proprii. 6. Realizarea de reparaţii cu ajutorul elevilor. 7. Realizarea de mobilier şcolar în regie proprie. 8. Realizarea de venituri extrabugetare prin practica elevilor. 9. Posibilitatea achiziţionării de material didactic. 10. Cofinanţări din proiecte. 11. Utilizarea fondurilor MEN pentru investiţii şi reparaţii.

1. Noutăţile şi noile componenţe din domeniul auto şi mecanic agricol (dotări adecvate). 2. Finanţare prin cost standard /elev. 3. Fonduri insuficiente de la buget pentru investiții şi reparații. 4. Imposibilitatea acordării bonurilor de masă și a premiilor din venituri proprii pentru stimularea personalului școlii

RESURSE ŢINTE 1. Personal calificat pentru: - conducere auto B; C; CE; Tr. - lucrări agricole. 2. Experienţa în colaborare cu agenţii economici pentru dezvoltarea şcolii. 3. Utilizarea bazei materiale pentru realizarea veniturilor extrabugetare. 4. Sponsorizări.

- asigurarea accesului tuturor elevilor la noile tehnologii de informare şi documentare cerute pe piața forței de muncă -În 2015-2016 se va înainta la Primărie un proiect de buget pentru in vestiţii în realizarea proiectelor de dotare a atelierului de mecanică și laboratorului de electro. - În 2015 -2016 se vor întocmi și aproba proiectele de finanţare a dotărilor atelierealor și laboratorului de electro. -Anual se vor găsi resursele neccesare pentru realizarea


127

5. Dezvoltarea bazei materiale prin activităţile elevilor. proiectelor și finalizarea lor până în 2018 -Monitorizarea semestrială a utilizării eficiente a bazei materiale -Completarea anuală a bazei materiale pentru realizarea cerințelor curriculare

DOMENIUL DEZVOLTARE, PROIECTE ŞI RELAŢII COMUNITARE PUNCTE TARI PUNCTE SLABE 1. Continuarea proiectelor cu: - Fundaţia Comunitară - Şcoala Bekes (Ungaria) 2. Proiecte de colaborare cu agenţi economici prin contracte. 3. Bună colaborare cu Consiliul local şi ISJ. 4. Întâlnirile periodice cu partenerii. 5. Existenţa unor proiecte de finanţare extrabugetară cu agenţi economici. 6. Parteneriat ONG pentru problemele sociale ale şcolii. 7. Parteneriat cu şcoli speciale din judeţ. 8. Existenţa protocoalelor de colaborare cu instituţii ale comunităţii pentru consiliere şi orientare şcolară (AJOFA, USAMV, Universitatea Tehnică şi UBB). 9. Oferta educaţională a şcolii este ancorată în solicitările pieţii muncii, ale comunităţii (PLAI). 10. Politica de dezvoltare a şcolii după priorităţile PRAI şi PLAI.

1. Lipsa unui proiect european de dezvoltare instituţională prin cofinanţare, (granturi, fonduri de dezvoltare, regionale etc.) . 2. Lipsa unei comisii pentru redactare proiecte de dezvoltare instituţională. 3. Disfuncţii în colaborarea cu agenţii economici pentru formarea profesională a elevilor. 4. Slaba colaborare cu alte ITP-uri cu privire la experienţa în învăţare.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI 1. Colaborării cu partenerii de profil agricol în vederea dezvoltării unor proiecte PHARE, COMENIUS şi interşcolare de nivel local / naţional. 2. Posibilitatea dezvoltării unui program de marketing pentru promovarea şcolii.

1. Slabă solicitare a profilului agricol pe piaţa muncii. 2. Prezenţa redusă a agenţilor economici de profil agricol pe harta municipiului.


128

RESURSE ŢINTE 1. Experienţă în proiecte europene. 2. Buna colaborare cu ISJ şi Consiliul Local. 3. Parteneriate pentru formarea profesională a elevilor cu agenţi economici. 4. Protocol de colaborare eficientă cu instituţii ale comunităţii pentru consilierea şi sprijinul social al elevilor.

-pentru anul școlar 2015-2016 se vor introduce în oferta școlii, specializările autorizate , cerute de actuala dezvoltare regională

-promovarea ofertei școlii pe baza studiilor de marketing educațional -realizarea de protocoale de colaborare şi convenții pentru practica elevilor cu agenți economici de pe Platforma Tetarom -Reluarea parteneriatului educativ cu școala din BEKES- UNGARIA (2015-2016) -Accesarea unui proiect european Comenius, până în 2018 -Relatii de parteneriat cu scoli de profil din tara, pe bază de proiecte educative -Constituirea Asociatiei Parintilor (2015-2016) -creșterea cu 10% a numărului părinților participanți la activitățile educative- anual


129

RESURSE STRATEGICE Din diagnoza realizată prin analiza SWOT din punctele tari şi oportunităţile identificate,

rezultă că şcoala dispune de următoarele resurse strategice: Resurse umane:

calificate; preocupate de formarea continuă; motivate; implicate în dezvoltarea şi promovarea şcolii.

Existenţa unui sistem transparent şi obiectiv de evaluare şi promovare anuală a personalului.

O bună politică de organizare pe comisii de lucru cu responsabilităţi clare în fişa postului pe categorii de angajaţi.

Cadre didactice documentate din punct de vedere curricular, cu activitate didactică centrată pe nevoile elevilor şi competenţele standardelor de pregătire profesională.

Şcoala are o politică clară de păstrare a identităţii pe harta şcolară a judeţului. Activitatea şcolii se desfăşoară şi este monitorizată după indicatorii de performanţă a celor

8 principii ale calităţii. Există posibilitatea finanţării formării resurselor umane din fonduri structurale din

programele operaţionale (POSDRU). Şcoala poate să-şi organizeze potrivit „Metodologiei de mişcare personal didactic” concurs

de dosare pentru titularizare. Şcoala dispune de o puternică bază materială. Resurse umane şi materiale utilizate pentru realizarea veniturilor extrabugetare. Elevii sunt implicaţi în dezvoltarea şi întreţinerea bazei materiale a şcolii. Este folosită oportunitatea de transfer fără plată a mijloacelor fixe, obiectelor de inventar

între unităţile bugetare. Şcoala are o politică clară de parteneriat pentru pregătirea profesională a elevilor cu

agenţi economici dar şi cu instituţii ale comunităţii pentru consilierea şi orientarea elevilor respectiv pentru sprijin social.

Experienţă în proiectele europene Comenius. Bună colaborare cu consiliul local şi ISJ.


130

III. PLANUL OPERAŢIONAL/PLANUL DE IMBUNĂTĂŢIRE

PRIORITĂŢI – OBIECTIVE - ŢINTE

PRIORITĂŢI

OBIECTIVE

ŢINTE PRIORITATEA 1 Construirea unui proces instructiv-educativ formativ, bazat pe nevoile de formare ale elevilor,pe cerințele standardelor europene

O.1.Accentuarea caracterului formativ al activităţilor didactice, curriculare şi extracurriculare.

- 80% din timpul activităţilor la clasă să fie alocat aplicaţiilor practice pe grupe sau individual

O.2.Adaptarea dinamică a conţinuturilor la noile programe realizate conform cerinţelor standardelor europene

- anual se vor adapta și completa conţinuturile tuturor disciplinelor pentru dezvoltarea competenţelor stipulate de standardele europene.

O.3.Realizarea ofertei curriculare adaptată la cerinţele pieţei forţei de muncă şi nevoilor de dezvoltare profesională a elevilor

-pentru anul școlar 2015-2016 se vor introduce în oferta școlii, specializările autorizate , cerute de actuala dezvoltare regională -promovarea ofertei școlii pe baza studiilor de marketing educațional

PRIORITATEA 2 Implementarea în școală a sistemului de asigurare a calitatii, prevăzut de legislația în vigoare

O.1.Realizarea unui management scolar eficient

-sunt asimilate integral noutățile din domeniul managementului școlar și sunt adaptate nevoilor de dezvoltare ale școlii -îmbunătățirea anuală a structurii organizatorice a comisiilor/compar-timentelor pentru o mai bună corelare în desfășurarea coerentă a activităților școlii

O.2. Cresterea sansei de pregătire și insertie socio-profesionala a absolventilor

-creșterea anuală cu 5% a procentului de inserție profesională sau integrare în învățământul superior, pana in 2018 -creşterea anuală cu 5% a promovabilităţii la nivel de şcoală - asigurarea accesului tuturor elevilor la noile tehnologii de informare şi documentare cerute pe piața forței de muncă

PRIORITATEA 3 Implementarea programelor de reducere a absenteismului si abandonului scolar

O 1. Reducerea abandonului scolar

Reînscrierea tuturor repetenților din învățământul obligatoriu în noul an școlar pentru reducerea cu 10% a ratei de abandon școlar (anual)

O 2. Reducerea absenteismului scolar

Reducerea anuală a absenteismului scolar cu 10%


131

PRIORITATEA 4 Dezvoltarea resurselor umane în conformitate cu cerințele de dezvoltare ale școlii

O 1. Formarea personalului didactic în conformitate cu cerinţele învăţării centrate pe elev

-anual cel puțin 5% dintre profesori vor participa la cursuri de formare oferite de unitati abilitate

O.2.Selectarea şi perfecţionarea personalului didactic auxiliar şi nedidactic

- tot personalul didactic auxiliar și nedidactic va avea calificarea necesară postului şi va fi sprijinit în participarea la cursuri de perfecţionare (până în 2018)

PRIORITATEA 5 Dezvoltarea parteneriatelor profesionale și comunitare

O.1. Realizarea de parteneriate cu agenţii economici şi sociali care să răspundă cerinţelor profesionale ale elevilor şi partenerilor

-realizarea de protocoale de colaborare şi convenții pentru practica elevilor cu agenți economici de pe Platforma Tetarom

O.2. Dezvoltarea relatiilor de parteneriat cu scoli din țară și CE

-Reluarea parteneriatului educativ cu școala din BEKES- UNGARIA (2015-2016) -Accesarea unui proiect european Comenius, până în 2018 -Relaţii de parteneriat cu şcoli de profil din ţară, pe bază de proiecte educative

O.3. Eficientizarea relatiilor scoala-familie prin implicarea parintilor in viata scolii

Constituirea Asociatiei Parintilor (2015-2016) -creșterea cu 10% a numărului părinților participanți la activitățile educative- anual

PRIORITATEA 6 Modernizarea bazei materiale a școlii

O.1.Realizarea unor proiecte funcţionale, coerente pentru dotarea atelierelor, laboratoarelor şi cabinetelor

- În 2015-2016 se va înainta la Primărie un proiect de buget pentru in vestiţii în realizarea proiectelor de dotare a atelierului de mecanică și laboratorului de electro. -Anual se vor găsi resursele neccesare pentru realizarea proiectelor și finalizarea lor până în 2018

O.2.Păstrarea și completarea bazei material existente

-Monitorizarea semestrială a utilizării eficiente a bazei materiale -Completarea anuală a bazei materiale pentru realizarea cerințelor curriculare


132

PLAN OPERAŢIONAL 2015-2016 PRIORITATEA 1 Construirea unui proces instructiv-educativ formativ, bazat pe nevoile de formare ale elevilor,pe cerințele standardelor europene OBIECTIV O.1. Accentuarea caracterului formativ al activităţilor didactice, curriculare şi extracurriculare. ŢINTA - 80% din timpul activităţilor la clasă să fie alocat aplicaţiilor practice pe grupe sau individual

Actiuni pentru atingerea obiectivului

Rezultate aşteptate

Persoane responsabile

Data pana la care vor fi finalizate

Parteneri Sursa de finantare

Analiza nivelului de performanţă atins de elevi în anul precedent

-Indicatori de performanta (promovabilitate, frecventa, rezultate la examene) -analize statistice

- Directorii - Resp. Arii curriculare

Oct, anual Elevi, cadre didactice

buget

Aplicarea de chestionare pentru determinarea tipului de inteligenţă şi a stilului de învăţare şi a cerinţelor educaţionale speciale Aplicarea testelor de aptitudini

-Chestionare şi teste interpretate

- Diriginţii - Psiholog - Resp. Arii curriculare

Oct, anual Elevi, cadre didactice, psiholog

buget

Proiectarea va conține activități didactice centrate preponderent pe activitatea elevilor

-Creşterea atractivității lecțiilor -Creșterea gradului de

- profesorii -resp. de comisii metodice

Oct., semestrial -Elevi -cadre didactice -responsabilii comisiilor metodice

buget


133

implicare a elevilor în propria formare profesională și educativă

-membrii CEAC -directorii

Conceperea, aplicarea și analiza testelor iniţiale, de progres și sumative

-Elaborarea testelor -Analiza testelor -Stabilirea măsurilor remediale

- Toate cadrele didactice - Resp. Arii curriculare

Oct, semestrial Cadre didactice Responsabilii de comisii metodice

buget

OBIECTIV O.2. Adaptarea dinamică a conţinuturilor la noile programe realizate conform cerinţelor standardelor europene ŢINTA - anual se vor adapta și completa conţinuturile tuturor disciplinelor pentru dezvoltarea competenţelor stipulate de standardele europene.




Data păna la care vor fi finalizate

Parteneri Sursa de finanţare

Propunerea și aprobarea CDL-urilor și a prgramelor lor corelate cu cerințele aagenților economici parteneri

-Programe CDL aprobate/avizate

-Responsabil comisie Tehnologii

Septembrie-anual

Elevi. Operatori economici ai comunităţii.

Buget

Realizarea de auxiliare curriculare și proiecte în sprijinul adaptării conținu-turilor curriculare la

-Există auxiliare pentru toate conținuturile noi

Profesorii Responsabilii de comisii metodice

Anual

Personalul şcolii. Comunitate. Părinţi.


134

cerințele europene

Organizarea în școala noastră a simpozionului ,,Auxiliare curriculare, portofolii și proiecte ale elevilor ,,

-schimb de experiență și de bune practici

Echipa de proiect Aprilie - anual

-CCD Cluj -ISJ Cluj -UBB Cluj-Napoca, Facultatea de psihologie şi ştiinţe ale educaţiei -UT Cluj-Napoca Facultatea construcţii de maşini Departament Ingineria Proiectarii si Robotica

Autofinanțare

Achiziţionare de manuale, culegeri, auxiliare, softuri didactice pentru fiecare disciplină/ cabinet

Îmbunătățirea suportului informațional și metodic

Directorii Responsabilii comisiilor metodice

Noiembrie, anual

Cadre didactice, Edituri Părinţi

Buget Venituri proprii

OBIECTIV O.3. Realizarea ofertei curriculare adaptată la cerinţele pieţei forţei de muncă şi nevoilor de dezvoltare profesională a elevilor ŢINTA -pentru anul școlar 2015-2016 se vor introduce în oferta școlii, specializările autorizate , cerute de actuala dezvoltare regională

Acţiuni pentru atingerea obiectivului



Data până la care vor fi finalizate


Introducerea în proiectul planului de școlarizare a specializărilor (autorizate)

-Realizarea claselor cu specializările

Directorii CA CP

Ianuarie - septembrie, anual

Agenți economici Implicați în dezv. Turismului rural

Buget


135

solicitate de proiectele de dezvoltare locală

propuse -investitori europeni

Fonduri europene

Introducerea în proiectul planului de școlarizare a claselor PL și școală de maiștri pentru formarea adulților

-Realizarea claselor propuse

Directorii CA CP

Ianuarie - septembrie, anual

Agenți economici

Buget

-Se va solicita comisie de evaluare pentru acreditarea specializărilor carea u fost autorizate şi un au fost acredítate ARACIP

-acreditarea specializărilor autorizate

-Răduţ Ioana -Mestecan Cornelia -Toader Anca -Chelaru Delia -Ajtai Ioan Vişan Daniela

Oct. 2015-Mart.2016

ARACIP,Comisie ARACIP

Venituri proprii

ŢINTA -promovarea ofertei școlii pe baza studiilor de marketing educațional






Promovarea ofertei educaționale

-Realizarea integrală a planului de școlarizare

Directorii Comisia pentru Imaginea școlii

Martie-august , anual

-elevi -părinți -școli gimnaziale din județ

Venituri proprii

PRIORITATEA 2 Implementarea în școală a sistemului de asigurare a calitatii, prevăzut de legislația în vigoare OBIECTIV O1 Realizarea unui management scolar eficient ŢINTA -sunt asimilate integral noutățile din domeniul managementului școlar și sunt adaptate nevoilor de dezvoltare ale școlii


136




Data până la care vor

fi finalizate

Parteneri

Sursa de finanţare

Elaborarea planului operaţional de asigurare a calităţii

-Planul operaţional -Lista de proceduri -Diagrama implementării procedurilor

- Directorii - Consiliul de administraţie - Comisia CEAC

Sept-Oct. Comisia de calitate

buget

Elaborarea de instrumente de monitorizare și analiză a activităților din școală

-Baza de date CEAC completă

- CEAC - Resp. Comisii metodice - Toate cadrele didactice

sept, anual Cadre didactice ARACIP

buget

Elaborarea RAEI RAEI complet - CEAC

Permanent ARACIP Directori

buget

ȚINTA -îmbunătățirea anuală a structurii organizatorice a comisiilor/compartimentelor pentru o mai bună corelare în desfășurarea coerentă a activităților școlii




Data pana la care vor

fi finalizate

Parteneri

Sursa de finanţare

Revizuirea organigramei școlii

-organigramă funțională

Directorii CA

15 sept anual

Profesorii Personalul școlii

buget

OBIECTIV O.2. Cresterea sansei de pregătire și insertie socio-profesionala a absolventilor ŢINTA -creșterea anuală cu 5% a procentului de inserție profesională sau integrare în învățământul superior, pana in 2018

Acţiuni pentru Rezultate aşteptate Persoane Data pana Parteneri


137

atingerea obiectivului

responsabile la care vor fi

finalizate

Sursa de finanţare

Organizarea de vizite de lucru şi de studiu la agenţi economici, în instituţii de învăţămant superior, târguri si expoziţii de profil,

-Oferta locurilor de munca -Planuri de scolarizare de la institutii de inv. superior -Portofolii ale elevilor -Sondaje de opinii privind impactul acţiunilor asupra alegerii carierei

- Diriginţii - Consilier educativ

Feb –Mai. Anual

AJOFM Universităţi Expo Transilvania


Introducerea activitatilor extraşcolare vizând dezvoltarea unor abilităţi generale (dezbateri, munca de echipa, acţiuni comunitare)

-Rata de absorbţie a elevilor şcolii care intra pe piaţa muncii în primul an de absolvire

- directorii - sefii de catedre - consilier educativ

Iunie, anual

AJOFM Agenţi economici


ŢINTA -creşterea anuală cu 5% a promovabilităţii la nivel de şcoală

Acţiuni pentru atingerea

obiectivului

Rezultate aşteptate Persoane

responsabile

Data pȃnă la care vor

fi finalizate

Parteneri

Sursa de finanţare

Se vor realiza lecţii atractive cu un pronunţat caracter practic-aplicativ

-80% din activităţile la clasă vor fi realizate prin metode activ-participative

-Profesorii -responsabilii de comisii metodice

permanent elevii buget


138

Părinţii vor fi solicitaţi să se implice în activitatea şcolară a copiilor lor

-Părinţii vor răspunde la toate solicitările profesorilor şi diriginţilor -Creşterea cu 10% a participării părinţilor la activităţile şcolii

Diriginţii permanent Părinţii Buget Venituri proprii

Elevii vor fi stimulaţi să înveţe şi să-şi asume responsabilitatea propriei dezvoltări

-Creşterea interesului elevilor pentru activitatea şcolară dovedit prin: reducerea absenteismului , rezultate mai bune la învăţătură şi disciplină

Elevii Profesorii

Permanent

Părinţii ONG-uri Poliţia Jandarmeria


ŢINTA - asigurarea accesului tuturor elevilor la noile tehnologii de informare şi documentare cerute pe piața forței de muncă


obiectivului


responsabile

Data pana la care vor

fi finalizate

Parteneri

Sursa de finanţare

Activităţile didactice vor fi susţinute de un suport logistic şi un suport material corespunzător

-80% din lecţii vor avea suport material corespunzător cerinţelor actuale -toţi elevii vor şti să utilizeze mijloacele moderne

Profesorii Responsabilii de comisii metodice

permanent

Elevii Membrii CA Agenţii economici

Buget Venituri proprii Resurse ale agenţilor economici

Se va actualiza în permanenţă baza de

Profesorii se vor informa în legătură cu

Director adjunct Responsabilii de

Conform graficelor

Părinţii Agenţii



139

softuri didactice şi fondul de carte la nivelul cerinţelor

noutăţile curricular şi material Profesorii vor întocmi proiecte/referate de necessitate Vor exista toate materialele necesare activităţilor în care să fie implicat un număr cȃt mai mare de elevi

comisii/compartimente Membrii Comisiei de Achiziţii

de dotare economici Sponsorizări

PRIORITATEA 3 Implementarea programelor de reducere a absenteismului şi abandonului şcolar OBIECTIV O.1. Reducerea abandonului scolar TINTA Reînscrierea tuturor repetenților din învățământul obligatoriu în noul an școlar pentru reducerea cu 10% a ratei de abandon școlar (anual)


Rezultate asteptate



Parteneri

Sursa de finanţare

Constituirea unei Baze de Date privind elevii a căror părinţi lucreaza în străinătate, cazuri sociale, situaţia familială dificilă

Baza de date Directori Diriginţi Psiholog scolar

Oct, anual Parinţi, elevi, politie

buget

Anunţarea organelor îndreptăţite să impună părinţilor să-şi

Corespondenţa cu organele în drept Corespondenţa cu

- directori - diriginţi - psiholog

Nov, annual Părinţi, elevi, poliţie

buget


140

îndeplinească obligaţiile legale

părinţii

Se reînscriu elevii repetenţi din învăţămȃntul obligatoriu care nu depăşesc limita de vȃrstă

80% din elevii repetenţi din învăţămȃntul obligatoriu frecventează cursurile noului an şcolar

Secretar Diriginţi

1-15 sept anual

Părinţi, elevi, poliţie

buget

Se caută resurse materiale pentru susţinerea activităţii şcolare a elevilor care au situaţie socio-financiară deficitară

Sunt susţinuţi financiar toţi elevii aflaţi în această situaţie

Diriginţii Comisia de Burse

permanent ONG-uri CRP

Venituri proprii Burse (buget) Fonduri ONG-uri CRP

OBIECTIV O.2. Reducerea absenteismului scolar ŢINTA -Reducerea anuală a absenteismului scolar cu 10%





Parteneri

Sursa de finanţare

Întocmirea Bazei de Date cu informaţii corecte privind domiciliul, situaţia familială, probleme sociale

Fiecare diriginte va avea baza de date Baza de date pe şcoală la psiholog

- diriginţii 20 sept, anual

Părinţi Poliţie, elevi, părinţi

buget

Monitorizarea absenţelor şi a înregistrărilor diriginţilor legate de corespondenţa cu părinţii

Reducerea nr de absente nemotivate/elev cu 10% -anual

- dirigintii - profesorii

lunar Parinţi, elevi, cadre didactice

buget


141

Prezentarea cazurilor care depăşesc 20 abs nemotivate în Consiliul Profesorilor Clasei şi aplicarea sancţiunilor din regulament Comunicarea sancţiunilor date, părinţilor

Rezolvarea a cel puţin 10% din cazurile cu probleme

- Directori Diriginti,

lunar

Părinţi, elevi, profesori

buget

Implementarea Proiectului “Vreau să vin la şcoală” pentru reducerea absenteismului şi violenţei, cu acţiuni concrete

Rezultatele proiectului conduc la diminuarea absenteismului şi la rezolvarea a cel puţin 10% din situaţiile cu probleme

- Directorii - Coordonator de proiecte şi programe -Psiholog - cadrele didactice

anual Inspectoratul de Poliţie al judeţului Cluj Cadre didactice, elevi, parinti, ONG-uri

buget

Se va finaliza chestionarea părinţilor în legătură cu implicarea lor în realizarea şi funcţionarea Catalogului electronic, pentru o mai bună informare a părinţilor asupra activităţii şcolare a elevilor

Scăderea numărului de absenţe nemotivate Îmbunătăţirea situaţiei la ănvăţătură Creşterea implicării părinţilor în obţinerea de rezultate mai bune

Răduţ Ioana Meteş Daniela Diriginţii Membrii CRP

Dec.2015 Firma ofertantă de servicii

Fonduri CRP


142

PRIORITATEA 4 Dezvoltarea resurselor umane în conformitate cu cerințele de dezvoltare ale școlii OBIECTIV O.1. Formarea personalului didactic în conformitate cu cerinţele învăţării centrate pe elev ŢINTA -anual cel puțin 5% dintre profesori vor participa la cursuri de formare oferite de unitati abilitate





Parteneri

Sursa de finanţare

Analiza nevoilor de formare Participarea la cursuri de formare profesională

-Certificate de participare

- Responsabil Formare continua

Conform graficelor

ISJ CCD Universităţi

Buget Fonduri UE

Organizarea de Consilii profesorale pe teme: - învăţarea centrată pe elev - elevi cu nevoi speciale - dezvoltare de curriculum

-Grafic de desfăşurare -Creşterea procentelor de promovabilitate

- cadrele didactice Sept, apr, anual

ISJ CCD Elevi, părinţi, agenţi economici, cadre didactice

buget

-Interasistenţe la ore -Asistenţe la ore efectuate de directori/resp. comisii metodice

-cel puţin 2 interasistenţe la ore/profesor -cel puţin 25 de asistenţe /director -cel puţin 10 asistenţe/resp. comisie metodică

Profesorii Directorii Responsabili arii curriculare

Semestrial Cadre didactice Elevi Părinţi

buget

OBIECTIV O.2. Selectarea şi perfecţionarea personalului didactic auxiliar şi nedidactic ŢINTA


143

- tot personalul didactic auxiliar și nedidactic va avea calificarea necesară postului şi va fi sprijinit în participarea la cursuri de perfecţionare (până în 2018)





Parteneri

Sursa de finanţare

Pe posturile care se vacantează se vor angaja prin concurs, persoane competente, cf. legislaţiei în vigoare

-toate posturile vor fi ocupate -personalul şcolii va îndeplini cerinţele din fişa postului

Secretar şef Membrii CA

Cf. situaţiilor apărute

ISJ AJOFM

buget

Se va identifica necesarul de formare a personalului nedidactic şi didactic auxiliar şi se va solicita acestuia să participe la cursurile identificate

-personalul este pregătit conform cerinţelor prevăzute de legislaţie

Director adjunct Secretar şef

Cf. necesarului de formare

Ofertanţi de cursuri de formare

Venituri proprii

Se vor aplica normativele şi Metodologia de transfer a personalului didactic auxiliar şi nedidactic, conform cerinţelor MECTŞ şi ISJ

-eficientizarea activităţilor în sectorul administrativ şi de întreţinere

Trişcă Rodica Membrii CA Responsabilii de compartimente

31 Dec.2015 -ISJ -şcoli din municipiu

PRIORITATEA 5 Dezvoltarea parteneriatelor profesionale și comunitare OBIECTIV O.1. Realizarea de parteneriate cu agenţii economici şi sociali care să răspundă cerinţelor profesionale ale elevilor şi partenerilor ŢINTA -realizarea de protocoale de colaborare şi convenții pentru practica elevilor cu agenți economici de pe Platforma Tetarom –


144

anual





Parteneri

Sursa de finanţare

Coordonarea relaţiilor cu partenerii sociali şi agenţii economici pentru realizarea activităţilor de instruire practică Semnarea convenţiilor de practică Semnarea unor protocoale de colaborare

-Rapoarte anuale, statistici, aprecieri ale agenţilor economici -Convenţii de practică -Protocol de colaborare -Harta parteneriatelor

Directori Responsabil- Comisie metodică Tehnologii Coordonator de proiecte şi programme educative

octombrie, anual

Elevi, maistrii de instruire practică, agenţi economici, ONG-uri Şcoli

Buget Sponsorizări

Incheierea parteneriatelor cu agenţi economici interesaţi în profesionalizarea propriilor angajaţi prin şcoală de maiştri şi şcoală postliceală

-realizarea claselor propuse în proiectul planului de şcolarizare

Secretar Resp. Comisie Tehnologii Viitorii diriginţi de la aceste clase

Aug-sept anual

Agenţii economici Buget Taxe

OBIECTIV O.2. Dezvoltarea relatiilor de parteneriat cu scoli din țară și CE ŢINTA -Reluarea parteneriatului educativ cu școala din BEKES- UNGARIA (2013-2014)





Parteneri

Sursa de finanţare

Aprobarea şi reluarea Proiectul este Lungu Ana Oct 2015 – Părinţii CRP


145

proiectului educativ de colaborare cu şcoala din BEKEŞ Ungaria

aprobat de CA ale celor 2 şcoli şi ISJ Cluj

Balasz Alexandru mai 2016 Elevii din cele 2 şcoli

Venituri proprii

Realizarea activităţilor din cadrul proiectului

Activităţile sunt realizate conform graficelor

Lungu Ana Balasz Alexandru

Oct 2015 – mai 2016

Părinţii Elevii din cele 2 şcoli

CRP Venituri proprii

Analiza de impact şi diseminare la nivel de şcoală/municipiu

Raport de activitate Seminarii de diseminare

Lungu Ana Balasz Alexandru

Mai 2016 Părinţii Elevii din cele 2 şcoli

CRP Venituri proprii

ŢINTA -Accesarea unui proiect european Comenius, până în 2018


obiectivului


Persoane

responsabile

Data pana la

care vor fi finalizate

Parteneri

Sursa de finanţare

Studierea posibilităţilor de accesare a proiectelor Comenius

Găsirea partenerilor de proiect Completarea formularelor de aplicaţie

Director Responasabil Comisie pentru proiecte europene Coordonator programe şi proiecte educative

dec, anual Cadre didactice, elevi, părinţi, parteneri

Finanţare proiect – Fonduri UE Venituri proprii

Intocmirea şi depunerea documentaţiei pentru un proiect Comenius

Proiecte avizate Director Responasabil Comisie pentru proiecte europene Coordonator programe şi proiecte

Dec-martie, anual

Cadre didactice, elevi, părinţi, parteneri

Finanţare proiect – Fonduri UE Venituri proprii


146

educative ŢINTA -Relatii de parteneriat cu scoli de profil din tara, pe bază de proiecte educative Acţiuni pentru atingerea

obiectivului


Persoane

responsabile

Data pana la

care vor fi finalizate

Parteneri

Sursa de finanţare

Realizarea de proiecte educative cu şcoli partenere la nivel de municipiu/judeţ

5 proiecte educative care să răspundă intereselor de formare ale elevilor

Coordonatorul de proiecte şi programe

anual Elevi Părinţi

Venituri proprii

Realizarea de proiecte educative cu şcoli partenere la nivel naţional

5 proiecte educative care să răspundă intereselor de formare ale elevilor

Coordonatorul de proiecte şi programe

anual Elevi Părinţi

Venituri proprii

OBIECTIV O.3. Eficientizarea relatiilor scoala-familie prin implicarea parintilor in viata scolii ŢINTA -Constituirea Asociatiei Parintilor (2015-2016)





Parteneri

Sursa de finanţare

Finalizarea demersurilor pentru înfiinţarea “Asociaţiei Părinţilor Alezandru Borza”

Asociaţia va avea forme legale de funcţionare

Director Coordonator educativ

Dec 2015

Părinţi Elevi Profesori Avocat

Fonduri CRP

Atragerea de fonduri prin Cel puţin 50% Director Febr-mai Părinţi Fonduri membrii


147

dirijarea a 2% din impozitul pe salariile părinţilor, profesorilor, elevilor de la seral, şcoală de maiştri, şcoală postliceală, în contul Asociaţiei

din persoanele care fac parte din asociaţie au donat cei 2% asociaţiei

Coordonator educativ

2015 Elevi Profesori

ŢINTA --creșterea cu 10% a numărului părinților participanți la activitățile educative- anual



obiectivului


obiectivului

Acţiuni pentru

atingerea obiectivului


obiectivului


obiectivului

Organizarea de ateliere de lucru cu caracter de consili-ere şcolară şi profesională

-Procese verbale ale întâlnirilor -Număr participanţi

- Conducerea şcolii Coordonator de proiecte și programe - Psihologul şcolar

conform graficelor

părinţii Buget

Prezentarea ofertei educaţionale prin: lecţii tematice la orele de dirigenţie, întâlniri cu părinţii şi participarea la manifestari şi expozitii

Caietul dirigintelui PV ale întalnirilor Chestionare

- Diriginţii - Consilierul educativ - Reprezentantul CRP - Psihologul scolar

Conform orarului planificarii, calendarul manifestatiilor

Elevi, părinţi, cadre didactice

Venituri proprii

Implicarea părintilor în activităţile extracurriculare: parteneriate şcolare, serbări, zilele şcolii

Planificarea desfăşurării activităţilor Creșterea cu 10%a nr. Părinților prezenți la

- Directori - Diriginţii - Consilierul educativ - Reprezentantul CPR

Conf. Planificarilor, anual

Consiliul reprezentatv al părinţilor

Venituri proprii Fonduri CRP/Asociație


148

activitățile școlii

PRIORITATEA 6 Modernizarea bazei materiale a școlii OBIECTIV O.1 Realizarea unor proiecte funcţionale, coerente pentru dotarea atelierelor, laboratoarelor şi cabinetelor Realizaecesare îder ŢINTA - În 2015 -2016 se vor întocmi și aproba proiectele de finanţare a dotarii atelierului de mecanică și a laboratorului de electro.





Parteneri

Sursa de finanţare

Realizarea și aprobarea proiectelolor de finanţare a dotării a atelierelui de mecanică și a laboratorului de electro

Există proiecte fezabile,bine fundamentate financiar

Director adj. Responsabil Comisie Tehnologii

Decembrie 2015

Elevii Maiștrii instructori Prof.de electro


Demararea lucrărilor pentru dotarea atelierelui de mecanică și laboratorului de electro.

Se parcurge prima etapă de reamenajare

- Director adj. - Comisie de achiziții - Administrator

Ianuarie-iulie 2016

firme de execuție -agenși economici


ŢINTA -Anual se vor găsi resursele neccesare pentru realizarea proiectelor de dotare și finalizarea lor până în 2018





Parteneri

Sursa de finanţare

Intocmirea și aprobarea proiectului de buget

Buget care sa raspunda nevoilor

- Directorii - Responsabili

Oct-Ianuarie, anual

CL CJ

buget


149

elevilor, cadrelor didactice, dotarii scolii

arii curriculare - Contabil sef

ISJ

Închirierea spaţiilor scolare, dupa orele de curs, pentru alte activităţi didactice si a spatiilor excedentare

Venituri extrabugetare Respectarea metodologiei de

- Directorii - CA - Contabilitate

Dupa apari’ia metodologiei

Scoli private Agenţi economici Asociatii sportive

Tarife de închiriere

OBIECTIV O2 Păstrarea și completarea bazei material existente Realizarea demersurilor necesare în vederea alocării resurselor fre ŢINTĂ -Monitorizarea semestrială a utilizării eficiente a bazei materiale





Parteneri

Sursa de finanţare

Analiza modului de utilizare a bazei materiale în eficientizarea activității didactice

Consemnări în fișele de asistențe, interasistențe la ore și activitățile metodice demonstrative

Responsabilii comisiilor metodice Profesporii

-semestrial -elevii -părinții

buget

Verificarea stării de funcționare la parametri optimi a întregii baze material , identificarea celor care au produs stricăciuni și recuperarea prejudiciului

Completarea caietului de sesizări Remedierea în timp util

Profesorii Informatician Administrator

Permanent -elevii -părinții

-venituri proprii -plăți recuperatorii

ŢINTĂ -Completarea anuală a bazei materiale pentru realizarea cerințelor curriculare Acţiuni pentru atingerea

obiectivului


responsabile


Parteneri

Sursa de finanţare


150

Dotarea cabinetelor şi laboratoarelor după cerinţele curriculare. Dotarea parcului auto şi agricol.

Îmbunătăţirea bazei materiale a şcolii Asigurarea necesarului pentru practica elevilor

- Director adj. - Comisie de achiziții - Administrator

Ianuarie-iulie anual

-firme de execuție -agenși economici


Fundamentarea propunerilor pentru dotări noi si monitorizarea derularii eficiente a reparaţiilor sau investiţiilor conform priorităţilor şi prin colaborare cu Primaria şi Consiliul Local

Propuneri și aprobăride dotări bine fundamentate propuneri și aprobări de reparații și investiții respectând urgențele care concur la buna funcționare a școlii

- Director adj. - Comisie de achiziții -Administrator financiar - Administrator patrimoniu

Decembrie-anual

-Direcția Tehnică a Primăriei -Firme care execută lucrările aferente

-Buget Local -Buget MEN

Amenajarea unor spaţii corespunzătoare pentru pregătirea la nivel european a practicii elevilor în specializările din profilul agricol.

Inchirierea lotului şcolar agricol Amenajarea corespunzătoare a serei școlii și a spațiilor verzi ale școlii

-Responsabil Comisiei metodice Tehnologii Profesori/maiștri instructori care predau discipline din domeniul agricol

Septembrie-anual

Elevi Părinți RADP

Venituri proprii


151

IV.PLANUL DE PARTENERIAT AL ŞCOLII În cadrul politicii de parteneriat a şcolii se desprind 4 direcţii:

1. Parteneriat educaţional; 2. Parteneriat profesional; 3. Parteneriat social; 4. Parteneriat comunitar. Parteneriat comunitar Din punct de vedere al integrării şcolii în viaţa comunităţii se desfăşoară următoarele tipuri de parteneriate: a) Primăria municipiului Cluj-Napoca:

- Finanţarea de bază şi complementară în calitatea de ordonator principal de

credite - Reparaţii capitale clădiri (zugrăveli interioare,reparaţii, hidroizolaţii, reabilitări

exterioare la clădiri, reparaţii instalaţii electrice şi termice) - Închirieri - Gestionare venituri extrabugetare - Organizare evenimente culturale şi premierea elevi - Sprijin pentru organizare secții de votare - Amenajare spaţii verzi - Activităţi ecologice

b) Inspectoratul Şcolar Judeţean:

- Consiliere curriculum - Consiliere politici şi strategii MEC - Inspecţii curente - Informaţii curente - Finanţare complementară (dotări), investiţii - Formare continuă

c) Poliţia de proximitate Motivaţie

Având în vedere planul de acţiune privind prezervarea climatului de ordine şi siguranţă publică în zona unităţilor de învăţământ şi pentru prevenirea actelor antisociale şi a faptelor cu violenţă în acest mediu se întocmesc parteneriate de colaborare la nivelul Secţiei III Poliţie şi unităţilor de învăţământ de pe raza de competenţă, părţile implicate în semnarea acestui parteneriat, printr+o acţiune concertată urmăresc limitarea efectelor comportamentului antisocial în rândul


152

copiilor şi adolescenţilor, diminuarea delicvenţei juvenile şi educaţia antiinfracţională a grupului ţintă.

Obiective

- Cunoaşterea problemelor sociale, economice, etnice, culturale şi confesionale cu care se confruntă comunitatea

- Crearea unui cadru optim de discuţii care să permită aproprierea de comunitate a celor două instituţii

- Reducerea numărului de infracţiuni şi a altor fapte antisociale comise de copii şi adolescenţi

- Prevenirea violenţei în şcoli şi familii, în care participanţii sunt atât autori sau victime Prevenirea apariţiei consumului de droguri sau alte substanţe halucinogene în instituţiile de învăţământ de pe raza de competenţă.

d) Jandarmerie 1. Denumirea acţiunii: Prevenirea faptelor antisociale în rândul elevilor din

cadrul instituţiilor de învăţământ preuniversitar în spectrul ordinii publice. 2. Prezentarea faptelor de natură contravenţională şi infracţională care pot fi

săvârşite de tineri , precum şi consecinţele săvârşirii acestor fapte. 3. Parteneriate situaţii de urgenţă

PARTENERIAT: ŞC.DE SOFERI LICEUL TEHNOLOGIC “ALEXANDRU BORZA” / POLIŢIA RUTIERĂ.

1) OBIECTIVE URMARITE:

- Pregatirea practica cursantilor in vederea obtinerii permisului de conducere categoriile: B,C,C+E si tractor in conformitate cu :ordinul mec 3680 din 27.04.2004,

- pregatirea teoretica cursantilor in vederea obtinerii permisului de conducere categoriile: b,c,ce si tractor in conformitate cu : noul cod rutier si ordinele care complecteaza prezentul cod.(oug.195/2002,modificat in iulie 2008, etc.)

-prezentarea candidatilor la examenul sustinut cu politia rutieră, in vederea obtinerii permisului de conducere in conformitate cu:ordinul administratiei publice 1497/2006.

2) - lista de activitati:

- întocmirea actelor necesare in vederea inceperii instruirii - contract, - inscriere in R.U,


153

- fisa de evidenta a orelor, - pregatirea teoretica,(conform,mec;3680, oug.195/modificat,etc.) - pregatirea practica,(conform , mec 3680/2004. - pregatirea dosarului in vederea prezantarii cursantului la examenul de obtinere

a permisului de conducere, - consilierea cursantilor.

PARTENERIAT : ŞC.DE SOFERI LICEULTEHNOLOGIC “ALEXANDRU BORZA” / ARR CLUJ

2) - OBIECTIVE URMARITE:

- indeplinirea cerintelor reiesite din:ordinul 1856/2006 cu privire la “normele de autorizare a scolilor de conducatori auto”

3) - LISTA DE ACTIVITATI:

- pregatirea personalului,(vizite medicale,aviz psihologic,cazier,atestat,) - pregatirea tehnicii. (verificari the. itp,) - inbunatatirea bazei materiale, - innoirea bazei materiale.


154

HARTAPARTENERIATELOR ÎN IPT ANUL ŞCOLAR 2015-2016 – ÎNVĂŢĂMÂNT DE ZI

Unitatea de învăţământ Liceul Tehnologic "Alexandru Borza"

Localitate, adresa, tel, fax, e-mail Cluj-Napoca, str. Al. Vaida Voevod nr.57, Tel:0264-414673 Fax: 00264- 414726 e-mail:gs. [email protected] website:.http://www.gsalexborza.ro/

Director - tel, e-mail Trisca Rodica , tel:.0740084640.. E-mail:[email protected]

Director adj - tel, mail Radut Ioana, tel:.0740590163 E-mail:[email protected]

DOMENIUL de formare

profesională1)

CLASA / AN DE STUDII INVATAMANT

DE ZI 2)

Calificarea3) Număr de elevi

şcolarizaţi4)

Denumirea completă a partenerului de practică

cu care esteîncheiată convenţie de practică5)

Nr. de elevi repartizați în practică 6) conform

convențiilor cu agentul economic / instituția publică

parteneră

Date de contact ale agentului economic/instituția publică parteneră

Adresă, tel, fax, e-mail, website Reprezentant legal/persoană

de contact (Nume și

prenume)

1 2 3 4 5 6 7 8

mecanică

a IX-a Csi D profesionala

mecanic auto .

S.C. Auto Fyg SRL

str. Razboieni nr.23 0264422111,[email protected] Marian Daniel

S.C.Alinco SRL

str. Traian Vuia nr.124 0264 256 535,[email protected]

Boier Ioan

SC. P&B Company SRL

str. Privighetorilor nr.25, 0264 436 666,0744599585,[email protected]

Bogdan Septimiu Calin

SC. Pro Auto Service SRL

Sat Valea Florilor str. Principala nr.77 , 0767933484,[email protected] Orbai Marius Florin


155

SC.Mecanica Marius SA

B-dul Muncii nr. 10, 0264415067,www.mecanicamarius.ro Bucur Alexandru

S.C.AGROMEC SRL str. Al. Vaida Voevod nr. 59, 0264146373,

Marginean Ioan

S.C.HALSchwartz Service

str. Plevnei nr.8 026446161 Hatazi Alex

SC Qvint RTL SRL

str. Tribunu Vladutiu nr. 11, 0744.620321, fax.0264/448037 , [email protected] Csiszer Tiberiu

S.C.Balog M.Mixt SNC

str Bujorului nr. 16; 0742036 748 Bocan Mihai

SC Iovi SRL

Str. Belgrad nr. 8, 0744.773184/fax 0264481552, [email protected] Miron Ion

S C Ocazii Auto SRL

Str. Al. Vaida Voevod nr. 59, 0740.207852 fax 0264547248,[email protected] Oanal Toda

S.C.AUTO N&G Service S.R.L.

str. Traian Vuia nr.25 07465634264,[email protected] Oltean Claudiu

SC Movi Impex SRL

Valea Nadasel nr. 52A 0264415635 Dascalu Virgil

II Melitoiu SRL

B-dul 21 Decembrie nr.146, 0745.374056, [email protected] Melitoiu Ion

a X-a C,D

26+26

S C Ocazii Auto SRL 8 Str. Al. Vaida Voevod nr. 59, 0740.207852 fax 0264547248,[email protected] Oanal Toda

SC Movi Impex SRL 7 Str. Campiana nr. 51-53, 0730.230734 fax 0264415635, [email protected]

Dascalu Virgil 07744521479

S.C. Auto Fyg SRL 5 B-dul Muncii nr. 4-6, 0723.564007, [email protected]

Blaga Vasile,0744478207

SC Auto transport service SRL

2 Str.Piata 1 Mai nr. 1-2, 0744.199939, [email protected] David Marius

profesională mecanic auto

I.I. Melitoiu SRL 4 B-dul 21 Decembrie nr.146, 0745.374056, [email protected] Melitoiu Ion

SC AUTO BROTHER SRLFLORESTI

2 Str.HOREA 39A Tel.0740621124

MORAR IOSIF

S.C. Dacia Service 2 2 Str. Dorobantilor nr. 84 tel. 0744519306

S.C. Auto Nik 2 Str. Frunzisului nr. 74 tel. 0720600599

Bochis Avelian

S.C.Oni SRL 2 Str. Ciocarliei nr.37

Campean Onisie

S.C.Qvint SRL 4 str. Tribunu Vladutiu nr. 11, 0744.620321, fax.0264/448037 , [email protected] Csiszer Tiberiu

SC Iovi SRL 3 Str. Belgrad nr. 8, 0744.773184/fax 0264481552, [email protected] Costea Radu

SC Movi Impex SRL 4 Str. Campiana nr. 51-53, 0730.230734 fax 0264415635, [email protected]

Dascalu Virgil 07744521479


156

XIB

tehnician transporturi

19

SC.Nick Garage 1

Cetatii Nr.326 Tel 0751095791 Nicula Dan

SC Iovi SRL 2 Str. Belgrad nr. 8, 0744.773184/fax 0264481552, [email protected] Costea Radu

Compexit Trading SRL 1 Str. Cl Turzii nr 223Tel 0732930999 David Alin Resurse umane

SC AUTO BROTHER SRL FLORESTI 1 Str.HOREA 39ATel.0740621124

MORAR IOSIF

Schwartz S.R.L. 2 Str Plevnei Nr 8 Tel 0751116190 Mozsa Attila

S.C. Auto& Service 1 str. Traian Vuia nr.25 07465634264,[email protected] Oltean Claudiu

S. C. Auto Fyg SRL 3 B-dul Muncii nr. 4-6, 0723.564007, [email protected] Marian Daniel

II Melitoiu SRL

2 B-dul 21 Decembrie nr.146, 0745.374056, [email protected] Melitoiu Ion

S.C.Balog M.Mixt SNC 1 str Bujorului nr. 16; 0742036 748,---

Bocan Mihai

XIC

tehnician in agricultura ecologică

Staţiunea de cercetare pomicolă

Cluj-Napoca

XII B tehnician mecanic intretinere si reparatii

11

3 B-dul 21 Decembrie nr. 46, 0745.374056, [email protected] Melitoiu Ion II Melitoiu SRL

SC Movi Impex SRL 2

Str. Campiana nr. 51-53, 0730.230734 fax 0264415635, [email protected] Rus Iosif

S.C.Balog M.Mixt SNC 1

str Bujorului nr. 16; 0742036 748,--- Bocan Mihai

SC Auto Trans SRL 3

Piata 1Mai nr 1-2 tel.0744199939 David Marius

S. C. Imperial Security SRL 1

str. Al. Vaida Voevod nr. 55 A, 0723.255846, fax. 0372877359, [email protected] Mera Silviu

SC Auto transport service SRL

3 Str.Piata 1 mai nr. 1-2, 0744.199939, [email protected] David Marius

Dacia Service 2 SRL 2

Str.Cl Dorobantilor nr 84 Tel0744519306 Vaidasigan Sorin

SC..................

SC..................


157

Toate aceste parteneriate se desfăşoară potrivit unei politici stabilite pe baza unei proceduri şi-n baza documentelor dosarului de colaborare cu partenerii.


158

V.CONSULTAREA, MONITORIZARE, REVIZUIRE

CONSULTAREA Acest proiect este expresia unei gândiri şi decizii colective, fiind rodul unei echipe de

proiect care a valorificat foarte bine experienţa fiecărui individ pe baza cunoaşterii preferinţelor şi a înclinaţiilor spre un anumit rol în echipă, ceea ce a permis valorificarea optimă a potenţialului fiecărui membru din echipă

Complexitatea situaţiilor, dinamica grupurilor de interese au determinat etalarea unor valori şi norme de bază, cum ar fi : încredere şi respect, onestitate, cooperare dar şi competiţie, creativitate, dreptate, respect de sine şi respectul echipei, asumare de riscuri, colegialitate etc.

În vederea elaborării PAS – ului, echipa de proiect a beneficiat de informaţiile oferite de PLAI şi PRAI . Consultarea acestor documente a oferit informaţii preţioase referitoare la direcţiile de dezvoltare şi la liniile de relevanţă ale învăţământului din zona de nord-vest şi din judeţulCluj.

Au fost consultate şi analizate şi documente referitoare la dotarea existentă în momentul planificării, pentru a putea proiecta necesarul pentru perioada vizată prin proiect.

În stabilirea unui management de curriculum anticipativ şi strategic de un real folos au fost planul de şcolarizare, planurile de învăţământ precum şi programele şcolare pentru fiecare specializare pe care şcoala o realizează în anul şcolar 2015-2016

În derularea activităţilor comune din cadrul echipei de proiect a fost preferat un stil managerial practic şi logic, cu deosebită grijă pentru realizarea sarcinilor primite, fără a fi neglijate elemente ce ţin de imaginaţie şi creativitatea.

Rezumat privind modul de organizare a procesului de consultare in vederea elaborării

1. Stabilirea echipei de lucru pentru elaborarea PAS şi a responsabilităţilor fiecărui

membru al echipei

2. Contactarea partenerilor economici şi sociali si explicarea direcţiilor in care este

necesara colaborarea lor cu unitatea

3. Contextul :

· documentele de înfiinţare ale şcolii

· documentele de proiectare ale activităţii şcolii

· documente de analiza ale activităţii şcolii

· documente de prezentare si promovare a şcolii

· site-uri de prezentare a scolii

4. Mediul extern :


159

site-ul MEC

ISJ Cluj– PLAI Cluj

ISJ Cluj– PRAI Cluj

Direcţia Judeţeană de Statistică Cluj– Anuarul statistic al judeţul Cluj, ediţia 2003

AJOFM Cluj– date statistice

agenţii economici – consultare si informare asupra evoluţiei activităţii economice din

judeţ si municipiu, chestionare, discuţii, interviuri

înregistrări ale serviciului de secretariat al şcolii

consultanta de specialitate CNDIPT – discuţii, întâlniri de lucru

5. Mediul intern :

analize statistice ale sondajelor si chestionarelor aplicate

rapoarte detaliate ale responsabililor de catedre

dosarele catedrelor, ariilor curriculare si comisiei diriginţilor

portofolii ale tuturor cadrelor didactice

date si statistici ale şcolii

documente de analiza ale activităţii din ariile curriculare si catedre

rapoarte ale Consiliului de Administraţie şi echipei manageriale

rapoarte scrise ale ISJ si MEC, întocmite in urma inspecţiilor frontale, speciale sau/si

tematice

rezultate ale elevilor

rapoarte financiare si contabile

înregistrări şi fise de personal

rezultatele autoevaluării anuale privind calitatea in învăţământ

rezultatele evaluării externe anuale privind calitatea in învăţământ

6. Planul operaţional

Planul de şcolarizare pentru anul 2013-2014, 2014-2015. 2015-2016

ISJ – orientări ale planului de şcolarizare pana in 2016

Planul operaţional al Comisiei pentru Asigurarea Calităţii

Planul Managerial unic al unităţii pentru anul fiecare an școlar

Planurile de activitate anuale ale Consiliului de Administraţie, ariilor curriculare,


160

catedrelor, comisiei diriginţilor

ORGANIZAREA ACTIVITĂŢILOR DE MONITORIZARE,

EVALUARE SI ACTUALIZARE A PLANULUI

1. Echipa de elaborare a PAS :

întâlniri de lucru – pentru informare, feedback, actualizare

şedinţe de lucru – după fiecare termen de finalizare a unei acţiuni incluse in PAS

şedinţe de lucru si analiza cu Comitetul pentru Asigurarea Calităţii

2. Echipa manageriala a unităţii :

includerea de acţiuni specifice in Planul Managerial Anual, in Planul de Activitate al

Consiliului de Administraţie si in Planul de activitate al Consiliului Profesoral

discuţii lunare – informare, feedback, actualizare, măsuri de corecţie

rapoarte semestriale

analize detaliate anuale

rapoarte semestriale ale Comitetului pentru Asigurarea Calităţii

3. Arii curriculare si catedre :

Planuri de acţiune anuale pentru asigurarea calităţii si pentru implementarea PAS

şedinţe de lucru – informare, feedback, actualizare, măsuri, acţiuni

rapoarte semestriale

analize detaliate anuale

fise de autoevaluare a activităţii realizate de fiecare cadru didactic

portofolii ale membrilor catedrelor

dosarele catedrelor / ariilor curriculare

asistente curente – Fisă de observare conform Manualului de Asigurare a Calităţii

lecţii deschise, interasistenţe

schimb de experienţă inter-catedre, cu catedre similare de la alte şcoli

acţiuni extracurriculare specifice

COLECTIVUL DE ELABORARE:

Dir. Prof. Rodica Trişcă

Prof. Cornelia Mestecan


161

Prof. Rodica Baciu

Prof. Narcisa Boilă

PARTENERI SOCIALI:

Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj

Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Munca Cluj

Direcţia Judeţeană de Statistică

CONSULTAREA CONSILIULUI PROFESORAL ÎN VEDEREA ELABORĂRII PAS 2013-2018

PROCEDURA SCOP: Elaborarea unui PAS în urma consultarii membrilor Consiliului Profesoral, luarii în considerare a propunerilor şi avizarea lui. OBIECTIVE:

O1 implicarea eficienta a celor responsabili O2 responsabilizarea persoanelor implicate

O3 discutarea proiectului de PAS in CP

O4 avizarea lui de catre CP ARIA DE CUPRINDERE: Toate compartimentele, CEAC, Sefi compartimente, Director, Director Adj., CA, CP RESPONSABIL PROCEDURA:

Director, Director adj.

ACTIVITATI:

1. analiza PLAI/PRAI de catre CEAC pentru stabilirea principalelor directii de dezvoltare 2. realizarea unei analize SWOT la nivelul şcolii de către şefii compartimentelor în baza analizei

activităţii pe anii 2014-2015 3. stabilirea de catre Director a principalelor tinte/strategii/obiective dupa concluziile analizei

SWOT 4. stabilirea de catre CA a unui colectiv de lucru in vederea intocmirii unui plan operational dupa

nevoi/compartimente 5. întocmirea Planului de Acţiune al Şcolii 6. avizarea PAS în CP 7. aprobarea PAS în CA 8. prelucrarea PAS în toate compartimentele


162

Monitorizarea

Monitorizarea acestui plan se va realiza anual urmărindu-se mobilizarea eficientă a resurselor umane (profesori, elevi, părinţi) ,material și relaționale în vederea realizării indica-torilor de performanţă ce revin fiecărui obiectiv

În procesul de monitorizare se urmăreşte:

analiza PLAI/PRAI de catre CEAC pentru stabilirea principalelor

directii de dezvoltare

realizarea unei analize SWOT la nivelul scolii de catre sefi

compartimente pe anii 2014-2015

stabilirea de catre Director a principalelor tinte /

strategii/obiective de catre Conducere

stabilirea de catre CA a unui colectiv de lucru in vederea

intocmirii unui plan operational

analizarea informatiilor si intocmirea unui Plan de Acţiune al şcolii

Analiza PAS in CP si avizarea lui

Daca este avizat DA Daca NU este avizat

Aprobare PAS in CA

Daca NU este aprobat Prelucrarea pe compartimente


163

- comunicarea clară a obiectivelor şi convergența tuturor eforturilor pentru realizarea lor

- mobilizarea exemplară a factorilor implicaţi în realizarea obiectivelor - analiza unor soluţii în împrejurări complexe ce apar în derularea proiectelor Ca instrumente de monitorizare se folosesc: - observaţiile directe - chestionarea elevilor , părinților , profesorilor și colaboratorilor - fișe cu asistenţe la ore - dezbateri/analize in cadrul comisiilor metodice din şcoală, consiliu de

administraţie, consiliu profesoral, etc.

Evaluarea Evaluarea acestui plan de acțiune se va face atât pe parcursul derulării lui cât și la finele fiecărui an şcolar ,când se vor inventaria indicatorii de performanţă şi se vor face remedierile necesare pentru un plan operațional/ managerial viitor,adaptat evident situaţiilor ce se impun la momentul potrivit.

Instrumente de evaluare

Evaluarea acestui proiect se va realiza prin proceduri prin care să se poată stabili următoarele :

raportul dintre performanţele obţinute şi cele intenţionate acţiuni remediale în situaţii când performanţa mai mică decât aşteptările

Evaluarea va fi făcută cu accent pe dezvoltarea sistemului de competenţe, folosind ca instrumente de evaluare următoarele:

autoevaluare interevaluari declaraţii de intenţii interviuri de evaluare observaţii folosind ghiduri de observaţie fişe de apreciere rezultate materiale ale aplicării proiectului

În toate evaluările care se referă la planificarea activităţilor din prezentul proiect al şcolii, se va acorda atenţie următoarelor elemente :

respectarea misiunii şi a scopurilor urmărirea respectării etapelor propuse prin proiect analiza formulării obiectivelor pentru fiecare ţintă în parte corelaţia dintre resurse si obiectivele alese stabilirea corectă a indicatorilor de performanţă şi a modalităţilor de evaluare

în cadrul fiecărei ţinte


164

Responsabilităţi: Responsabilităţile pentru actul de evaluare menit să furnizeze factorilor care gestionează

activitatea de învăţământ informaţiile privind modul şi etapele de realizare a obiectivelor propuse, sunt distribuite astfel :

- Responsabilii comisiilor aferente obiectivelor legate de oferta educaţională , inserţia absolvenţilor pe piaţa muncii şi parteneriate

- Responsabilii comisiilor metodice, pentru creşterea randamentului şcolar. - Directorul adjunct pentru problemele de educaţie din şcoală, cât şi pentru cele

legate de activităţile extraşcolare şi extracurriculare - Ing. Toader Ancuţa pentru realizarea competenţelor specifice specializării,

pentru probleme de protecţia muncii , PSI si medicina muncii prevăzute în standardele de pregătire profesională

- Directorul adjunct pentru problemele legate de modernizarea,întreținerea și dezvoltarea bazei material

-Coordonatorul CEAC pentru declanșarea proceselor de autoevaluare și completarea RAEI

Indicatorii de performanţă Din perspectivă managerială, o evaluare corectă şi oportună este menită să asigure o

funcţionare optimă a activităţii din şcoală. Dintre posibilii indicatori de performanţă amintim : - adoptarea unor decizii corecte pentru reglarea sistemului atunci când prin

monitorizare şi evaluare se impune acest lucru - existenţa unei baze de date complete, operaţionale care să reflecte întreaga

activitate din şcoală - realizarea misiunii şcolii

planul de acțiune al școlii 2015-2018

Documents