pozitionarea pe piata auto a producatorului dacia-renault

8/13/2019 Pozitionarea Pe Piata Auto a Producatorului DACIA-RENAULT

1/8

Pozitionarea pe piata auto a producatoruluiDACIA-RENAULT

Student: MANEA Livia Cristina,[email protected]: lect.univ. dr. CONTANTINECU Mariana,

Universitatea !"ala#ia$ din Tar%oviste

Abstract-The paper presents the evolution of the brand DACIA in the present context of economy.

Altough the auto market was seriously affected by the recessionour national brand standed to all thepressure brought by this aspect. !ore in !arch "#$# Dacia brought into fashion a %&'

modelDuster that is expected to be a real success. It(s their way to defy the economic crisis)

In the end there are presented nine ways to achieve the success in marketing proposed by *hilip+otler and the way they were implemented by Dacia-,enault.

Piata auto ro&aneasca in conte'tul crizei (inanciareDup ce s-a majorat continuu ntre 2000 i 200, numrul de autoturisme noi nmatriculate n

!om"nia a intrat pe un trend descendent, ajung"nd n 200# la doar $$%.000 de unit&i.

ig. $ /volutia pietei auto romanestiintervalul "###-"##0

Continuarea a 'acut-o luna 'e(ruarie 20$0,cand s-a inregistrat cel mai accentuat declin din)niunea *uropean al numrului de nmatriculri de autoturisme noi, de %+, comparativ cu aceeailun din 200#, n condi&iile n care la nivelul (locului comunitar pia&a auto a crescut cu +.

Diminuarea pie&ei auto din !om"nia este, totui, mai pu&in a(rupt dec"t cea din ianuarie, c"ndnumrul nmatriculrilor de autoveicule noi destinate pasagerilor a scut cu /,%, potrivit datelor1socia&iei Constructorilor *uropeni de 1utomo(ile 1C*13. 4n 'e(ruarie au 'ost nmatriculate 2.%5/ deautoturisme, comparativ cu .$/ maini n aceeai lun din 200#.

$


2/8

6n aceasta situatie,deose(it de e'icient a 'ost programul 78!a(la88,program instituit de 9uvernprin careconstructorul roman de automo(ile Dacia a marcat din vanari in prima etapa si %0 incea de-a doua.

Ce reprezinta Dacia-)roupe Renault*

rimul constructor de automo(ile roman, ce a luat 'iinta in anul $#%%, odata cu crearea )ineide 1utoturisme de la ;ioveni.6n anul $###, !enault aciitioneaa 5$ din capitalul societatii in urma procesului de

privatiare, iar in preent detine ##,+ din capitalul Dacia.Compania a parcurs un amplu program de moderniare: de la re'acerea instalatiilor industriale,

reconstructia retelei comerciale si reorganiarea retelei de 'urniori, pana la o(tinerea a trei standardede management al calitatii, dintre care unul in domeniul protectiei mediului. 6nvestitiile realiate de!enault la Dacia pana la s'arsitul anului 200/ s-au ridicat la peste un $.2 miliarde euro.

6ntinsa pe o supra'ata de 2.#00.000 mogan

(erlina si >ogan ;C? au trecut printr-un proces de restiliare. 1cesta a 'ost o urmare 'ireasca a noiiidentitati de marca a companiei, initiate o data cu modelul Dacia Sandero iulie 200/3. 1st'el, la 'inalulanului 200/, Dacia detine de cea mai tanara gama de veicule de persoane din *uropa.

6n anul 20$0,Dacia aduce in !omania primul sau S)? din istorie, Duster. Cel de-al saseleamodel al gamei disponi(il in !omania cu trei nivele de ecipare, Duster, 1m(iance si >aureate,regasite pe versiunile de motoriare diesel si (enina.

Evolutia pe piata auto in anul +,,

Piata Interna. entru 200#,in ciuda situatiei economice puternic a'ectata de cria ,Daciaatinge o cota de piata de 2/,#, cu $,5 puncte superioara celei din 200/, cunoaste o eAploie avanarilor in *uropa Bccidentala, cu peste 200 000 de veicule comercialiate,'iind al cincilea anconsecutiv in care ritmul de crestere al vanarilor a depasit $0.

e modele, cel mai vandut automo(il al gamei Dacia in !omania a 'ost >ogan (erlina, cu 25 22 unitatilivrate, urmat de Sandero inclusiv versiunea Stepa3, cu % %5 unitati si >ogan ;C?, cu % 2#unitati. e piata veiculelor utilitare, Dacia a livrat $ 5// unitati >ogan ?1E si $ 5+/ >ogan ic )p.

ig. " 'an1ari Dacia pe modele in ,omaniaanul "##0

Vanzari Dacia pe modele 2009(unitati)

6765

25722

6249

15881538 Sandero(inclusivversiunea Stepway)

Logan erlina

Logan !"#

Logan #$%

Logan &ic' p

2


3/8

Piata e'terna. ?anarile Dacia la eAport au ajuns la aproape 20 000 unitati, cu 5%,$ maimult 'ata de 200/. Dacia si-a consolidat succesul pe piata *uropei Bccidentale, unde in 200# au 'ostinmatriculate 200 #%2 veicule. Frei tari occidentale 'igureaa in topul eAporturilor Dacia. 9ermania adevenit, in 200#, prima destinatie de eAport a marcii, cu / 0/ unitati vandute G2+$,+ 'ata de

200/3. e locul al doilea se a'la Hranta, cu %5 #5% unitati G5$,3, urmata in clasament de 6talia, cu 2$+# veicule G$5$,#3. 6n 200#, Dacia a detinut o cota de 2,$+ din piata germana, de 2,5 din cea'rancea si de 0,#+ din piata italiana.

ig. 2Top $# destinatii export in "##06ntr-un clasament al 'ia(ilitatii realiat de revista 'rancea I)HC - Jue coisirKI, dupa Daiatsu

si >eAus marci ale grupului Foota3,Dacia se a'la pe a treia poitie. ;arca romaneasca a inregistrat unscor de #2, %$ calculat in 'unctie de mai multe criterii, precum 'recventa penelor, incidentele denatura tenica si costurile de intretinere a veiculelor.

Studiul realiat de revista LJue coisirM si pu(licat in numarul sau din ianuarie 20$0 a 'ostrealiat pe un esantion de 2%.2 de conducatori auto de mai multe nationalitati 'rancei, (elgieni,italieni, spanioli si portugei3, care au comparat $ de modele ale celor + de marci cel mai desintalnite pe piata europeana.

6n cadrul aceleiasi ancete, Dacia s-a clasat prima poitie in ceea ce priveste costurile deintretinere doar $+0 de euro pe an3, 'iind urmata de ;ada 22# euro3 si Hord 2+0 euro3. >a categoriamasinilor de 'amilie, modelul Dacia >ogan ;C? $.5 dC6 in versiunea cu 5 si locuri3 s-a poitionatpe locul 2, dupa Nonda 1ccord.

Metodele de succes in &aretin% propuse de

P#ilip /otler si cu& au (ost ele i&ple&entate de catre producatorul DACIA

OE'ista trei (eluri de co&panii0cele care (ac lucrurile sa se inta&ple1cele care privesc la ce seinta&pla si cele care se intrea2a de ce s-a inta&plat$ Anoni&

e masura ce lumea paseste in noul mileniu, atat indiviii cat si companiile se intrea(a ce vaurma. >ucrurile nu sunt doar in scim(are, ele au o rata de scim(are accelerata.

e langa metodele de succes din a'aceri, eAista si un set de metode de succes in maretingK1uim adesea 'ormule lineare care promit acest lucru. 6ata noua dintre cele mai remarca(ile

propuse de ilip Potler si cum au 'ost ele implementate de catre producatorul D1C61-9!B)*!*E1)>F cu reultate vii(ile si demne de apreciat.

Top 10 destinatii export in 2009 (unitati)

84937

696

2173917327

9727

9030

474

474

4080

3000

!ermania

"ranta

#talia

$l%eria

Turcia

&pania

$ustria

'el%ia

landa

&eria

unitati

+


4/8

3. Casti%a printr-o calitate 2una

Foata lume e de acord ca a'acerea nu merge daca are produse de proasta calitate. Cumparatoriicare s-au ars cu un produs de proasta calitate nu vor mai reveni si vor vor(i de rau compania. 6nlegatura cu o(tinerea de castig printr-o calitate mai (una, pot aparea patru pro(leme.

;ai intai, calitatea poate avea multe intelesuri. Daca o companie de automo(ile pretinde caprodusele sale sunt de calitate, ce inseamna astaK Ca masinile lor pornesc mai usorK Ca accelereaa mairapidK Caroseria lor reista mai (ine in timpK Cumparatorii sunt interesati de multe lucruri, asa ca nu esu'icient sa pretini ca ai calitate, ci tre(uie sa o de'inesti.

6n al doilea rand, de multe ori oamenii nu pot sa-si dea seama de calitatea produsului doaruitandu-se la el.

6n al treilea rand, cele mai multe companii se ajung din urma una pe cealalta, in ceea ce privestecalitatea. Si cand se intampla acest lucru, alegerea (randului nu mai este determinata de di'erenta decalitate.

6n al patrulea rand, unele companii sunt cunoscute ca 'iind de cea mai inalta calitate, cum ar 'i;ercedes-Qen, care se lauda cu o calitate superioara. Dar eAista destui cumparatori care sa ai(a

nevoie de acest nivel de calitate si care sunt dispusi sa plateasca pentru astaK Si care sunt costurilenecesare pentru a se ajunge la aceasta calitateK * posi(il ca aceste costuri sa 'ie prea mari.Cum au 'ost urmarite toate aceste aspecte in cadrul intreprinderii DaciaK

3.rin investii masive :- $,5 miliarde de euro: valoarea investitiilor realiate intre 2000 si 200/ - 200 milioane de euro: valoarea medie a investitiilor anuale

Compania a parcurs un amplu program de moderniare: de la re'acerea instalatiilor industriale,reconstructia retelei comerciale si reorganiarea retelei de 'urniori, pana la o(tinerea a trei standardede management al calitatii, dintre care unul in domeniul protectiei mediului.+.rin aliante menite sa im(unatateasca atat calitatea cat si sa 'acilitee intrarea pe noi piete.

Dacia (ene'iciaa pe deplin de apartenenta la 9rupul !enault, (aandu-se pe eApertia siorganiarea companiei-mama atat la nivel industrial, cat si la nivel comercial. Distri(utia veiculelor si

a pieselor de scim( Dacia este asigurata de reteaua comerciala !enault in majoritatea tarilor.*ste a doua marca a 9rupului !enault. *a repreinta polul de devoltare al 9rupului !enault in*uropa Centrala si Brientala. ;isiunea sa este de a produce modele moderne, ro(uste si economicedestinate noilor piete si adaptate asteptarilor, necesitatilor si resurselor noilor clienti.

De asemenea, 1lianta !enault-Eissan repreinta un parteneriat strategic sta(ilit intre cele douacompanii de talie internationala, !enault si Eissan, prin intermediul participatiilor incrucisate decapital.1lianta de'ineste si pune in aplicare o strategie de devoltare renta(ila.

Dacia este una dintre marcile ceie ale 9rupului !enault si ale 1liantei !enault-Eissan. Centrul6>E 6nternational >ogistic Eetor3 de la ;ioveni livreaa piese pentru uinele de montaj >ogan din;aroc, Colum(ia, !usia, 6ran, 6ndia, Qrailia si 1'rica de Sud. 6n mai 200/, pe plat'orma Dacia de la;ioveni a 'ost inaugurata o uina de cutii de vitee pentru 1lianta !enault-Eissan !enault ;Rcaniue

!oumanie3.+.Casti%a prin servicii &ai 2uneCu totii vrem sa 'im serviti (ine. Dar cumparatorii inteleg asta in mod di'erit. Sa ne gandim la

serviciile o'erite de un restaurant. )nii clienti ar vrea ca un celner sa vina repede, sa ia comanda cueAactitate si sa aduca mancarea rapid. 1lti clienti ar simti ca sunt pusi sa se gra(easca intr-o seara incare ei ar vrea sa se relaAee. Brice serviciu ajunge in cele din urma la o lista de atri(ute: vitea,cordialitate, cunostinte, capacitatea de a reolva di'erite pro(leme si asa mai departe. Hiecare persoanapune accentul pe altceva, in momente di'erite, in conteAte di'erite. Sa pretini ca o'eri servicii mai (unenu este su'icient.


5/8


6/8

6n caul nostru,pe o piata auto in scadere cu 5+,2, Dacia a vandut in anul 200# ,$ /%2 deveicule, o(tinand o cota de piata de 2/,#, cu $,5 puncte superioara celei atinse anul precedent.

6n politica sa comerciala, Dacia a urmarit in permanenta poitionarea modelelor sale la cel mai(un pret si s-a sprijinit pe atuul unei calitati si a unei 'ia(ilitati a produselor con'irmate de cele mai

recente ancete de satis'actie a clientilor.6.Casti%a prin adaptare si individualizare;ulti cumparatori vor dori ca vanatorul sa-si modi'ice o'erta ast'el incat aceasta sa ai(a

trasaturi sau servicii speciale. S-ar putea ca o 'irma sa vrea ca Hederal *Apress sa-i ridice corespondentanu la seara, ci la 5 seara. Baspetele unui otel ar putea sa vrea sa inciriee o camera doar pentru oparte a unei ile. 1st'el de cerinte ar putea repreenta oportunitati pentru comercianti. Cu toate astea,pentru multi, costurile de adaptare la 'iecare client ar putea 'i prea mari. 6ndividualiarea in masa arputea 'i pro'ita(ila in unele cauri, dar nu in multe.

6n acest sens roiectul Duster s-a nascut pornind de la o constatare simpla : eAistenta in lume aunei nevoi reale pentru modele \ incapatoare, ro(uste si a(orda(ile, nevoie care este prea putinsatis'acuta in preent de o'erta actuala. ornind de la aceasta constatare, grupul !enault a decis sa

devolte un model Otot-terenU destinat in primul rand pietelor in plina crestere. 6nca de la lansareaproiectului au 'ost luate in calcul si necesitatile clientilor europeni.- 6n tarile emergente !usia, Qrailia,]3, clasa de mijloc aspira la posesia unor veicule

moderne, care sa re'lecte reusita lor sociala. 6n paralel insa, acesti clienti au nevoie de o masinaro(usta, 'ia(ila si polivalenta pentru a reista la constrangerile climatice si la conditii de utiliare pe catde severe pe atat de variate distante mari V sosele a(rupte, ciar impractica(ileV parcursuri in oras,deseori in centrul marilor aglomerari ur(ane]3. B'ertele actuale, repreentate in majoritatea caurilorde modele S)? de import sunt deseori inaccesi(ile acestor clienti.

- 6n *uropa, succesul Dacia a demonstrat eAistenta unei clientele a'late in cautarea unorveicule moderne, 'ia(ile si a(orda(ile. Br, o'erta de modele \ si S)?, desi vasta, nu includesegmentul veiculelor de teren 'unctionale si a(orda(ile, privilegiind in scim( modelele S)?

ostentative, scumpe si, deseori, inadaptate la nevoile de utiliare Otot-terenU.7.Casti%a prin continua i&2unatatire a produsuluiContinuarea im(unatatire a produsului este o strategie sanatoasa, in special daca 'irma poate iesi

in 'ata la acest capitol. Dar nu toate produsele mai pot 'i semni'icativ im(unatatite. Cat vor plati in pluscumparatorii daca li se va spune despre un detergent mai (un, un (rici mai ascutit, un automo(ile mairapidK )nele produse ating o limita, dupa care orice im(unatatire nu mai inseamna prea mult.

Spre eAemplu, in anul 200/, gama Dacia a 'ost completata cu modelul Dacia Sandero, iarmodelele >ogan (erlina si >ogan ;C? au trecut printr-un proces de restiliare. 1cesta a 'ost o urmare'ireasca a noii identitati de marca a companiei, initiate o data cu modelul Dacia Sandero iulie 200/3.1st'el, la 'inalul anului 200/, Dacia detine cea mai tanara gama de veicule de persoane din *uropa.

De asemenea,proiectul >ogan a 'ost o reala provocare nationala, prin care Dacia a dovedit ca

are potentialul de a deveni o marca internationala. 9rupul !enault a luat deciia demararii proiectului>ogan pentru a dispune de o o'erta de produs complementara celei din actuala gama !enault.>ogan a 'acut o(iectul unei munci 'oarte riguroase in domeniul securitatii. 6nginerii !enault s-

au straduit sa gaseasca solutii di'erite 'ata de cele adoptate in mod o(isnuit pe proiectele ItraditionaleI,pentru a o(tine prestatii cat mai apropiate de cele ale veiculelor !enault de ultima generatie.

6ncepand cu anul 200#, toate modelele din gama Dacia (ene'iciaa de sistemele 1QS Qosc /.$cu repartitor electronic al 'ortei de 'ranare si 1H) asistenta la 'ranarea de urgenta3, care sunt in preentecipamente de serie.

%


7/8

Cat despre siguranta pasiva, 'iind conceputa pe o plat'orma derivata din plat'orma Q !enault;odus Y Eissan ;icra3, >ogan (ene'iciaa de toate 'undamentele ingineriei !enault privind securitateasi tinuta de drum:

- air(ag so'er si pasager, in 'unctie de versiune, centuri de siguranta spate in + punte si tetiere

spate, in 'unctie de versiuneV- protectii pentru mem(rele in'erioare si (ain pentru so'er si pasager in partea 'rontala si inpanourile usilorV

- plansa de (ord cu o structura tip 'agure, ce reduce consecintele impactului asupragenunciului in ca de soc si o traversa de retinere a (agajelor, situata in spatele (anceteiV

8.Casti%a (acand inovatii

1uiti 'recvent Tdaca nu inovati, o sa va evaporatiU.6ntr-adevar, cateva companii eAtrem deinovatoare, precum Son si +; au do(andit numeroase pro'ituri de pe urma introducerii unor super(eproduse noi. 6nsa companiile o(isnuite nu se descurca la 'el de (ine. >a (unurile de consum de marca,procentul de esec al produselor noi este de inca /0 iar in lumea (unurilor industriale este deaproAimativ +0.

1sadar, o companie are de reolvat o dilema: daca nu introduce produse noi, se poateTevaporaU, dar daca o 'ace, ar putea pierde o multime de (ani.6ntreprinderea Dacia-9roupe !enault a ales varianta

riscanta. 1st'el, dupa Sandero, >ogan, >ogan ;C? siveiculele utilitare >ogan ?1E si >ogan ic-)p, Dacia intrape piata veiculelor A cu modelul Duster.

Dacia Duster este un model \ ro(ust, 'ia(il si usor deintretinut, destinat clientilor care au nevoie in utiliareacotidiana de un veicul cu capacitati tot teren reale.

ig. 3modelul Dacia Duster

Dacia Duster este un veicul economic:- la aciitie: o'era un raport pretYspatiu interiorYprestatii im(ata(il- in utiliare: este ecipat cu motoriari cu consum redus de car(urant si cu emisii scaute de

CB2. ?ersiunile diesel ale Dacia Duster emit su( $0 g CB2Ym in versiunea \2 = primind ast'elsemnatura Dacia eco - si su( $50 g CB2Ym in versiunea \.

9.Casti%a intrand pe piete cu crestere rapida

ietele cu crestere rapida, ca cele ale electronicelor, (iotenologiei, ro(oticii sitelecomunicatiilor, au cele mai mari avantaje. )nii lideri de piata au 'acut avere in aceste domenii. 6nsa

'irmele medii esueaa pe o ast'el de piata. Din o suta de 'irme de so'tare care incep sa lucree intr-oarie precum gra'ica pe computer, numai cateva supravietuiesc. Bdata ce piata accepta ca standard(randul unei 'irme, acea 'irma va inregistra cresteri de volum de vanari si de pro'ituri. acetul;icriso't B''ice a devenit standard si orice alternative la el au 'ost indepartate.

B pro(lema in plus este 'aptul ca in aceste domenii cu crestere rapida, produsele se demodeaa'oarte repede si deci 'iecare companie tre(uie sa investeasca incontinuu ca sa tina pasul cu celelalte. Dea(ia isi recupereaa (anii de la o'erta anterioara ca tre(uie sa inceapa sa investeasca pentru cea noua.

iata auto este una dintre pietele in continua scim(are. 1st'el, in conditiile unei concurenteacer(e este nevoie de capacitate de adaptare la nevoile aparute si de inovatie.


8/8

pozitionarea pe piata auto a producatorului dacia-renault

Documents