principalii precursori ai managementului calitatii

Download Principalii Precursori Ai Managementului Calitatii

Post on 12-Jul-2015

483 views

Category:

Documents

2 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

Principalii precursori ai calitatii

In prezent sintagma managementul calitatii totale isi are un loc bine definit in limbajul specialistilor, a oamenilor de afaceri si constituie tema unui numar impresionant de lucrari aparute in literatura de specialitate. Putine dintre aceste lucrari amintesc insa despre evolutia conceptului de calitatea produselor si legaturile care exista intre inspectia de calitate (IC) controlul tehnic de calitate (CTC), asigurarea calitatii (AC) si managementul calitatii (MC). Prima forma de manifestare a preocuparii pe linie de calitate, acordata de producatori bunurilor si serviciilor realizate, este ,, inspectia calitatii produselor si a fost practicata dupa Revolutia industriala pna la sfrsitul secolului XIX. CTC-ul, cel de al doilea sistem de calitate cunoscut, reprezinta un ansamblu de activitati prin care se apreciaza conformitatea produsului cu prescriptiile tehnice. Sistemul apartine primei jumatatii a secolului trecut si s-a caracterizat prin separarea managerilor de executanti. In esenta acest sistem se baza pe controlul final al produselor sau subansamblelor fabricate si retragerea de la livrare a celor neconforme cu prescriptiile tehnice. AC reprezinta un ansamblu de masuri pentru formalizarea procedeelor de CTC, organizatorice, de formare si motivare a personalului pe care STE le pune in practica in vederea garantarii calitatii produselor si serviciilor sale si a fost aplicat in anii 60. Este perioada in care Crosby lansa conceptul ,,zero defecte in SUA, iar in Japonia se infiintau cercurile de calitate. Anii 80 reprezinta etapa aparitiei si implementarii unor concepte integratoare de calitate. Specialistii consacrati : Juran, Deming, Feigenbaum lanseaza acum noile concepte bazate pe controlul total al calitati (Total Quality Control) care sunt aplicate in Japonia. Se realizeaza astfel o abordare globala a activitatilor de tinere sub control a calitatii in firma, bazat pe un nou concept managementul calitatii. Tot in aceasta perioada, respectiv in 1988, s-a constitutit Fundatia Europeana pentru Managementul Calitatii (European Fundation for Quality Management-EFQM), prin participarea a 14 firme industriale occidentale. Fundatia are ca obiectiv consolidarea pozitiei industriei europene pe piata mondiala, prin imbunatatirea calitatii produselor. MC reprezinta in esenta un sistem prin care este asigurata calitatea astfel inct sa fie satisfacute nevoile beneficiarului din punctul de vedere al performantelor produsului, timpului de livrare, pretului, service etc. Sunt considerati precursori ai managementului calitatii: Joseph Moises Juran

Philip B. Crosby Edward Deming Armand V. Feigehbaum Kaoru Ishikawa

1. EDWARD DEMING Cunoscut ca parintele calitatii, Deming a fost profesor de statistica la Universitatea din New York, in anii 40. A studiat cativa ani cu Walter Shewhart; aceste studii reprezinta baza de pornire a contributiei sale la calitate. Dupa cel de-al doilea razboi mondial, Deming s-a implicat in asistarea organizatiilor japoneze pentru renasterea lor din propria cenusa. Contributia sa majora vizeaza imbunatatirea calitatii, prin definirea a 14 principii care ar trebui sa reprezinte fundatia pentru atingerea calitatii. Organizatiile japoneze au aplicat in mod extensiv aceste principii; astazi, puterea Japoniei si calitatea produselor sale are radacini adanci in contributia lui Deming. El a subliniat rolul jucat de managementul organizatiei in obtinerea calitatii. A observat ca 15% din non-calitate se datora muncitorilor, restul de 85% fiind datorat unui management slab, a unor sisteme si procese inadecvate. in opinia sa, managerii ar trebui sa-i implice pe subordonati in rezolvarea problemelor, nu doar sa-i critice pentru calitatea scazuta. Cele 14 principii enuntate de Deming sunt: crearea constantei obiectivelor (reactiile pe termen scurt trebuie inlocuite cu planificari pe termen lung), o adoptarea unei noi filozofii (managerii ar trebui sa adopte filozofia, in loc sa astepte ca angajatii sa o faca), o renuntarea la dependenta de inspectii (vizeaza variatia - cu alte cuvinte, daca nu exista variatie, nu sunt necesare inspectii, produsele neavand defecte), o indreptarea catre un singur furnizor pentru un anumit produs (lucrul cu mai multi furnizor implica automat variatie in produsele aprovizionate), o imbunatatirea constanta si pentru totdeauna (se refera la descresterea variatiei, ca o cheie spre calitate), o instituirea training-urilor la locul de munca (o alta sursa de variatie este data de lipsa de instruire a muncitorilor; instruirea corespunzatoare a lor va determina reducerea variatiei), o instituirea leadershipului (diferenaa dintre leadership si supervizare), o teama trebuie eliminata (teama la nivelul muncitorilor trebuie eliminata, pentru a obtine suportul acestora pentru imbunatatire; teama este contraproductiva), o daramarea barierelor dintre departamente (aici intervine conceptul de "client intern" care se regaseste in Managementul Calitatii Totale; un departament este furnizor pentru urmatorul departament. Cel de-al doilea este clientului primului),o

12

eliminarea sloganurilor (de obicei, nu angajatul este cel care a gresit, ci sistemul este de vina pentru ca a permis greseala. Nu este necesara crearea de tensiuni la nivelul muncitorului, atata timp cat sistemul nu este capabil sa previna problemele), o eliminarea managementului prin obiective (atata timp cat muncitorii trebuie sa atinga un anumit nivel al productiei, calitatea va trece pe planul secund), o Inlaturarea barierelor de aroganta la adresa muncitorului (aducerea permanenta la urechile muncitorului a problemelor va determina o stare de disconfort a acestuia. Satisfactia scazuta a muncitorului echivaleaza cu un interes redus pentru a face lucruri bune), o instituirea educatiei si a autoimbunatatirii (educatia este un beneficiu. Toti trebuie sa se autoimbunatateasca), o transformarea este treaba fiecaruia (imbunatatirile exista la orice nivel al organizatiei).o

Cea mai importanta carte pe care a scris-o este "Iesirea din Criza", in 1987. Ceea ce este important in aceasta carte este ca, alaturi de cele 14 principii, a initiat miscarea pentru Managementul Calitatii Totale, chiar daca nu a folosit aceasta expresie. In prezent, exista Premiul Deming, introdus de JUSE (Japanese Union of Scientists Engineers); premiul se acorda anual pentru cel mai bun promotor (suporter) al Managementului Calitatii Totale.

2. JOSEPH MOISES JURAN Quality Digest a scris un articol in care se mentiona ca: "Nimeni in ultima suta de ani nu a influentat practica mondiala in domeniul calitatii mai mult decat Dr. Joseph Juran...In cartea Arhitect al Calitatii, Juran rememoreaza fascinanta sa poveste de viata, dezvaluind cum a invins saracia lucie si tragediile copilariei, reusind sa aiba un impact profund asupra afacerilor si societatii. Juran reface inspirata calatorie de viata - de la saracie, copilarie tragica la omul respectat, care a ajutat la inventarea sistemelor de management al calitatii, uneltelor calitatii si echipe, cu mult inainte de a deveni practici curente. Cartea Architect al Calitatii patrunde adanc in motivatiile lui Juran, impartasind pentru prima data felul in care adversitatea timpurie pe care a avut-o de infruntat, perseverenta si spiritul agresiv i-au modelat caracterul si i-au alimentat determinarea spre succes." Juran este considerat omul cu cea mai mare contributie dupa Deming, la managementul calitatii. A devenit binecunoscut dupa publicarea primei sale carti Quality Control Handbook,12

in 1951. In Japonia, a conlucrat cu producatorii si a predat lectii despre calitate. Chiar si filosofia sa este foarte apropiata de cea a lui Deming, existand totusi anumite diferente: in timp ce Deming evidentiaza necesitatea transformarii organizationale, Juran considera ca implementarea initiativelor pentru calitate nu necesita schimburi dramatice. Juran este autorul definitiei calitatii: utilitatea de folosire, nu simpla conformitate cu specificatiile. Astfel, Juran ia in considerare clientul, in termeni de necesitati ale acestuia. Trilogia calitatii "planificarea calitatii, controlul calitatii si imbunatatirea calitatii" reprezinta o alta contributie importanta la calitate. Prima parte a trilogiei este preocupata de identificarea clientului, cerintele pentru produs si prioritatea obiectivelor afacerii. Cea de-a doua parte implica folosirea metodelor de control statistic. In cea de-a treia parte, convingerea lui Juran este ca imbunatatirea trebuie sa fie continua, ca si descoperirile.

Trilogia calitatii: Identifica-ti clientii Determina nevoile acestor clienti Adapteaza acele nevoi la posibilitatile tale Dezvolta un produs ce poate satisface acele nevoi Optimizeaza produsul pentru a satisface atat nevoile tale, cat si pe cele ale clientului Dezvolta un proces care sa poate produce acel produs Optimizeaza procesul Demonstreaza ca procesul poate fi utilizat in conditii eficiente la un nivel minim de inspectie Operationalizeaza procesul

PLANIFICAREA CALITATII

AMELIORAREA CALITATII CONTROLUL CALITATII

3. ARMAND V. FEIGENBAUM Initiatorul conceptului Controlul Total al Calitatii, Feigenbaum a publicat in 1961 una din cartile sale de referinta, numita Total Quality Control. Un aspect interesant legat de aceasta carte este acela ca a fost scrisa pe vremea cand era doctorand la MIT. Puterea ideilor sale a fost descoperita de japonezi in anii 50, cam in aceeasi perioada in care Juran a vizitat Japonia. Principiile calitatii stabilite de

12

Feigenbaum se intind pe 40 de puncte. A promovat conceptul mediului de lucru in care dezvoltarile pe linie de calitate acopera intreaga organizatie; fiecare persoana din organizatie trebuie sa aiba un angajament adearat pentru imbunatatirea calitatii. Invatarea din povestile de succes ale altora este un lucru esential. In cartea sa Quality Control: Principles