111101

NIGINC(74. 6DNt CX RNA et ek et el eIGC( GNI GNI el GNI eN4 UN kie-N,GN

GNiGNGNifiNG\46-\44es 19 PAH U If SI D IT U MA

immuTu EP I IX MITO GE1AFICOAPEr 6 013 1s7SsIn 3N.5fi11ASIDCSCU DUCUFiCSCIO

cJ

19

i-_,...,-r`g u-51 -...-.. -1 .,.,

..-... *alp, ii,-...

ON 5'4 ONLCD4 (iNGc6-N,GNGL&NISNCGNLISteNte4g,tigv(3,4

I.

_

Ct[irsi zttco. cht Eru

hla

Iwww.dacoromanica.ro

PRINOSLW

D. A. STURDZA

www.dacoromanica.ro

We tiparit In 552 de exemplare numerotate :

2 ex. pe hirtie japonesil.60 ex. pe hirtie mats.

500 ex. pe hirtie velinti.

}6.

www.dacoromanica.ro

PRINOSLUT

D. A. STURDZALA IMPLINIREA

CELOR SAPTE-ZECI DE AM

BUCURESTIINST. DE ARTE GRAFICE CAROL GOBL" S-sor ION ST. RASIDESCU

16, STRADA DOMNET, 161903.

8181.

-----e-sf--4--9

www.dacoromanica.ro

LUI DIMITR1E A. STURDZA

ea aeeluia care, el insu1 autor de luerarl pretuite pe terenul !stork,lntemeietor al numismaticel romine,a sprijinit necurmat tiparirea izvoarelor externe ale istoriel romaneW,facind din colectia Hurmuzaki una din grtjile sale de eapetenie;a dat o as bogata sigura eercetarilor asupra pouf de rege-

nerara a poporulul romanin Acta i Documente relative la Renascerea Romaniei",

1, mai presus de Ind,Imbogatind Academia Romans cu nepretuite izvoare,

ouprinzind viata din viata neamului nostru,aducind, impreuna ou prinosul sau, prinosul prietenilor de veplea amintire,a pus temelil nezguduite Academiei Romano

menitasa Intrupeze unirea surleteasea a poporului romanadunind intru iubirea ourata a

pe ale0 neamului,ca prinos la implinirea a apte-zeel de ani de Wen,

Aleatuitorilaeestui dar de recungtinta

si

stiintif

stiintifica.

www.dacoromanica.ro

DESPREADUNAREA SI TIPARIREA IZVOARELOR

RELATIVE LA

ISTORIA ROMINILOR

TUND LOC DE INTRODUCERE.

www.dacoromanica.ro

DESPREADUNAREA SI TIPARIREA IZVOARELOR

RELATIVE LA

ISTORIA ROMINILOR

ROLUL I MISIUNEA ACADEMIEI ROMINEDE

N. IORGA.

Cultura unui popor nu se alciltuieste numai din deschi-zAtoril de cale si din acei cari lumineazA mai departe dupadinsii zarea cucerit4 pentru stiinta. Al doilea factor, carelucreazA, pentru innaintarea unei civilisatii, sint institutiile.Cu cit aceste institutii ati temelii mai adinci de bogAie,cu cit s'ai-i desvoltat dupa norme mai intelepte si au tintitmai drept cgtre scopul civilisator si national, pentru caresint intemeiate, cu Mita munca mesterilor si a ucenicilorce se jertfesc numai stiintii, si luptA numai pe acest te-ren pentru binele general, se face mai cu spor, cu mai pu-tina risipire de silinti spre InlAturarea piedecilor.

0 miscare puternied In domeniul stiintii istorice nu seproduce numai prin faptul c5, intr'un moment dat s'ail g6.-sit la un popor puteri si tragere de inima din partea in-\TA-tat:nor ce si-ail ales drept Imp de cercetari oamenii,faptele, preschimbarile, viata trecutului, al cgrui vuet, 14,-

1

www.dacoromanica.ro

2 N. IORGA

murit de vremi, s'a prera'cut In grail inteles : al bucurieii al durerii, al Infringerii i biruintiI, al sfintei munci o-rnene0i, care preface lumea. Prin silinti miggloase. obosi-toare, pe care publicul cel mare nu le cunoa0e, i nu le-arputea pretui In de ajuns, se adung' Intgiil rgingitele fapteli sufletului altor oameni, i cuvintul minunat de Intruparenu se poate spune, vrgjind trecutul in fata noastra, decitatunci cind aceste membra disiecta se afla pe deplin adu-nate, Weptind suflarea de via a istoriculuI de chemare,care e pentru dinsele al doilea creator, invietorul. Acestergrn4ite se eases lnsa raspIndite, cgci oamenii din toatetimpurile all trait Intgiil viata for si s'ati gindit numaI pealgturi la felul cum aceastg viata se va Infatia pentru ur-ma0, iar, clnd all avut grija de a rasa amintirea for Inmonuments, scrise sail nescrise, ei all facut o alegere cucare cercetgtorii de mai tirziil, doritori de a ti clt sepoate mai mult, nu s'ail multAmit, all egutat sg impuie ojudecatg, innaintea cgreia posteritatea se oprqte cuprinsgde Indoialg. 0 luptg, o seen din viata politics a unui po-por, o micare a multimilor, acelea all fost odatg, In tim-pul lor, i nu se mai pot vedea din noil cu ochii obinuiti,In imprejurgri de actualitate. Ca sg ajungg iarg0 visibileaceste realitgti dispgrute elementele for trebuie strinse dinpovestirea, poate pgrtenitoare, putin Intemeiatg, amestecatgcu greell a unei cronici, din mentiunea racutg, In treacgtde un document care n'are scopul de a comemora eveni-mentul ce trebuie inteles sail reprodus, sal de alt docu-ment care, pentru satMacerea unui anumit interes, cautgsg dea o icoana depArtata de adeviir ; o inscriptie de bise-rid., facuta ca sg se aminteascg i de cgtre oameni dovada

www.dacoromanica.ro

ADITNAREA BSI TIPARIREA IZVOARELOR 3

de credinta facuta pentru Dumnezeil ; un ban, menit ne-voilor vietii de toate zilele, dar Intiparit cu chipul i ti-tlul suveranului, co e si astfel present In rindurile tutu-rora ; o unealta, un lucru oarecare, purtind urme mate-riale ce in mai mult declt viata de care all fost Intro-buintate; o icoana dind chipuri, porturi si intimplari, toateacestea ajuta pe istoric sareconstituie, sa inteleaga, sa deain povestirea sa incalzita de talent ilusia mai mult satmai putin desavliV.ta a celor co s'ail. petrecut. Furtuniletimpurilor insa, ca i neIngrijirea nepioasa a celor necunos-catori, adeca a celor mai multi, le-ail raspIndit de multeon In tale patru colturi ale terii, sail ale lumii. Persona-litatea lui tefan-cel-Mare, rostul vietii lui de venicalupta, inteleapta cu nevoi ce nu se puteatl da in Mud cutotul, nu se poate lamuri decit studiind acte i monumentece se afla impra5,tiate de la Venetia Our', la biserica u-mila a Razboienilor fara noroc, de la podul Birladului panaIn marile archive ruseti ale Moscovei; cutare raza. sarac,ce strInge cu frica, In decadenta lui, un petec de vechiilpergament ingalbenit, pe care se inira frumoase slove, ne-cunoscute lui, alcatuind, intr'o limba ce nu se mai Intro-buinteaza, povestea unui interes material me s'a spulberatIn schimbarea oamenilor, a datinelor i a temeiurilor tra-iului, acest coboritor al unui trunchitt mai puternic, sta-pineste Inca o scinteie, din care se poate aprinde luminadesavirita a mpra unei fapte marl. Un dulap de manastire,de uncle nu se mai coboara carti de slujba pe care urmaiivechilor calugari abia be mai pot sloveni i nu li mai potdes1u0 rostul, da In linii naive, aternute de un diac sme-rit, in care cei din zilele lui au vazut insa un mare meter

www.dacoromanica.ro

4 N. IORGA

al zugrhviei, pe o carte de slujbh, slavonh, o stingace In-cercare de a ni Inratia chipul unui era' coborit de veacuriIn pulberea mormintului, dar in gindul limpede, in fapta vi-teag a chruia se coboarh, phnh, In acel mormint uitat, ra-dhcinile adinci, puternice si nevhzute, ale vietii de astazi.La un negustor de lucruri rare dintr'un mare ora strainoarecare, se vede banul fah rotunzit, care spune, in semneqi vorbe, starea, leghturile de culturk i de politick aleunui bAtrin Voevod, pe care, ca pe Bogdan-Vodh, intemei-etorul, atita numai, o mirth amintire din partea dusma-nilor i o nesigurh qoapth de poveste II in Inca In minteanoastfa, astazi.

I.

Cind, la sfiritul secolului al XVII-lea, infatatul boier Con-stantin Cantacuzino, Stolnicul i stapinul nepotului sauBrincoveanu cu o intelegere a greutatilor i o presimtirea numkrului si varieta'tdi izvoarelor, care-1 apropie de altevremuri, se gindi sh stria istoria neaunului romknesc dintoate phrtIle, de la negura originilor phnd la nedesluirea,de multe on tot asa de neguroasa, a presentului, el trebuisa colinde, ca sh tie ceva, de la un boier la altul, de lao mAnkstire la alta, sh-i stringh, cu multe cheltuieli, reva,foarte putin din chrtile ce trebuiail cetite i phtrunse. Daraceasta sarcina, pe care nici-odath n'ar fi putut-o Indeplinibine, era asa de grea, Incit po ate de aceia patriotul boiero lash de pe umerii ski Impovgrati i de alte gra Cinelucra in Moldova pe aceleai vremi, dinduli mai putinseama de bogatia izvoarelor i de greutatea cu care ale potfi Intrebuintate, putut din acelai motiv sa dea cevan'ail

www.dacoromanica.ro

ADUNAREA TIPARIREA IZVOARELOR 5

sigur in afara de cercul restrins al experientii for perso-nale. Istoricii romini din Ardeal, can au venit pe urma :Clain, incai, Petru Maior, strainil can alaturi cu dinsii fu-sese adusi a vorbi de traiul rominesc, ail cercetat in Roma,in Viena, In Pesta, unde darnicia, iubirea pentru culture,dorinta de a ajuta stiinta, Meuse pe principil Bisericii sipe acel al. Statelor sa stringy cartile, manuscriptele, hir-tifle diplomatice, ce li cazuse in mina sail li se oferisepentru cumparatura. Biblioteci nu se aflail pe acel timp,nici macar in Ardealul vecin, care ni era totusi superiorca dezvoltare, si mai tirziil numai Invacatil sasi, ce in-cepeail sa se formeze, au strins mijloace de lucru In biblio-tecile scolilor superioare, si iara'si mai tirziil li s'a des-chis, mai ales lor, minunata colectiune a baronului Bru-ckenthal, guvernator al Ardealului, nobil strabatut de spiritulfflosoflc" si iubitor de stiinta, si arta cosmopolite, care rasa,ca in palatul sail din Sibilli, fail pareche, pentru acea e-poca, in odaile intiparite de gustul elegant al veacului alXVIII-lea, cercetatorii viitorului sa poata culege infataturide prin cartile scumpe si rare, din care Isl. Meuse avereala care Linea mai mult. Inca la 1798, istoricii natiuniisaxone" de peste munti, harnicii dascali si parochi al. Sa-silor, in cari influenta departatelor Intimplari din Frantarevolutionary trezise constiinta nationals, isi cumparail,din bani putdni, in mijlocul nevoilor de toate zilele, de laun Hochmeister cartile foarte scumpe de pe acea vreme,si eel mai de frunte dintre ei scria lui Engel, autorulunei Istorii a aminduror Principatelor, ca, foloase mai nuse pot trage Inca din Biblioteca Bruckenthal, care, traindInca batrinul baron, nu era deschisa publicului si nu im-

kg

www.dacoromanica.ro

6 N. IORGA

prumuta Inca (1). Pentru ca Engel insusi sg, poatA lucra sia dea un resultat istoric asa de desavirsit pentru vre-

mea sa, o povestire ce se poate Intrebuinta in multe punctesi pan astazi, acest mare Invatat, enciclopedist in ramurasa: bun si pentru istoria Ungariei, si pentru a Dalmatiei,si pentru a Serbiei, etc., a trebuit sa cheltuiascA in co-respondentg, insutit mai mult Limp declt un cercetator deastazi : h trebui sa descopere calugAri valachi", In depAr-tate manastiri ardelene, de care lumea mare si cults nustia aproape nimic, sa astepte note de la un diletant caGheorghe Banffy, pe atunci numai concipista transyl-vanico-aulicus", sg, adaste sosirea lui Samuil Clain la Vienapentru a capata pe Miron Costin, care se dovedi a fi Bi-colae Costin, sa ceara llimurin etnografice, pe care azi on -ceInatat le an in repertoriile bibliotecii sale sail celei maiapropiate biblioteci publice, lui Dobrowsky din Praga, carenu uita sa -i spuie In raspuns cit de rar e s gaseasa cine-va la un Maghiar de la Inceputul secoluIui respectul pen-tru viata deosebita" a altui popor (2).

(1) Die des Barons Brukenthals Bibliothek ausgenommen, die, wasdem Gebrauch botrift, so gut 1st als wenn sie gar nicht da ware."Scrisoare inedita din Sibiiu, 23 Ianuar 1798, In ms. Quart german 166al Bibl. Museului Natio la' din Pesta. Cf., tot acolo, scrisoarea din 19April 1803: Baronul Bruckenthal a murit. ,Seine Bibliothek wird nun,wenigstens lange Zeit, gesperrt seyn. Doch das ist nicht schlimmerals es vorhin war. Er hatte die Bibliothek nur so wie seine Reitpferde.Er selbst ritt nicht, Hess niemand anderen reiten ; man zeigte dasnur manchmal zur Parade... Der Alte war boshaft genug Alles auf-zubitten urn den Comes, seinen Neffen, well er ein zu intoleranterSachse war, wie er, ganzlich auszuschliessen."

(2) Februar 1811. Align andere Madyaren sehen desto veracht-licher auf Alle herab, die sich nicht madyarisiren lessen," Ibid.

www.dacoromanica.ro

ADTINAREA I TIPARIREA IZVOARELOR 7

La noi, daca lipsiail pe acest timp altfel de istorici de-cit naratorI naivI de intrari domnesti, pradaciuni turcestisi schimbari de preturi, daca intinsul cimp al trecutului,in care dormia gloria neamulul, se acoperia tot mai multde paragina trebuie sa se recunoasca si greutateape care ar fi avut-o acesti oamenI, cu totul nepregatiti, daca,trecind asupra lipsei de scoala, ar fi cautat sa se luminezepe sine pentru a da apoT lumina altora. Biblioteci eraunumai de trei felurT la noi, pans la Intemeiarea si prospe-rarea scolii naVonale a Sf. Sava. Domnul, chid era, caNicolae Mavrocordat, ca fiul acestuia, Constantin, un ominvatat, un cetitor plin de rivna, un scriitor el Insusi chiar,is1 stringea despre stiintile abstracte, la mods In alXVIII-lea veac, despre politica timpului, opere clasice dinanticitatea greceasca si Latina, carti de usoare poesii mainoua, moderne", opere de popularisare a cunostintiIor,ce trebuia, in sfirsit, pentru biblioteca unuT Oriental cetinea sa imiteze modele si deprinderile Europei une ori,se adaugeail manuscripte rasaritene, care puteall sa alba unpret foarte mare. Avem catalogul, depus astazi la Acade-mia Romina, al colectiuniT minunate, elnd se tine seam/de loc si de timp, a lul Constantin Mavrocordat : caetul,destul de gros, legat bine, e scris Inteo slova elegant/, carepare sa fie a DomnuluT insusi. Din nenorocire, aceste carti,cump5rate din escedentele financiare, nu tocmai dese si marT,ale epocei fanariote, nu ramineati la noi, precum nu raml-nea nici Domnul, nici dinastia lul: vintul prefacerilor tra-gice, care tulbura terile noastre ca si toata lumea turceasca,aducea la Sultan-Mezatul, de unde plecau In lumea larga,cartile cu straduinta adunate ale stapinulul nestatornic.

uitgrii,

cArti

;

www.dacoromanica.ro

8 N. IORGA

Vechile noastre manastiri aveau un singur fel do biblio-tem, ce creteail prin rivna cucernicilor locuitori al chi-liilor, acelora dintre calugari cari alcatuiah elita manasti-reasca a carturarilor. Monahul romin, care schimbase cucomanacul caciula sateanului, lucra cu sapa i plugul pemoiile intinse ale comunitatii, undo se putea sa nu maiajunga munca daruita a toranilor locuitori ; Invatatul"din chinovie I i purta condeiul de caligraf on -ce omvatat, pe atunci, era neaparat 51 un elegant caligraf pehirtia saseasca sail venetiana, luind izvod dintr'o carte sla-voneasca, cuprinzind adevarurile credintii sail talmacirealor. Apol, de pe la 1600 innainte, pans tirzih in secolul alXVIII-lea, scrisul conteni mai de tot in manastiri. Numalcoala Malorusianului Paisie aduse o schimbare, trezi vechiarivna pentru carte, i iarasi condeiele calugareti se puseraIn mipare, pe cind de multe ori i mintea se mica, o-data, cu mina invatat'a : dar nu iscodind lucrurI noT, ci tal-macind din grecete, creind o intreagaliteratur," romanea caluata de-a-dreptul de la izvod. Sute de manuscripts se a;dunau astfel, i, pe un timp cind teascurile Mitropoliilor,ale EpiscopieT din Rimnic, ale Paisienilor din Neamt lucraunecontenit la raspindirea color mai insemnate din opereletalmacite de traducatoril manastirilor, cartile de tipar, marli midi, cu litere de cele mai multe ori strivite i in reaorinduiala, isi luah locul lInga cartile de mina. IcT i colo,prin literatura religioasa, rastiria si cite o cronica sail uncronograf, din care pornia toata invatatura istorica a scrii-torilor din chilli, cind el nu se mai abateail, ca invataceisail ca dascali precum a fa cut Naum Rimniceanu in lumealarga a mirenilor, ce se putea sa tie une ori ceva mai mult.

in-

www.dacoromanica.ro

ADUNAREA TIPARIREA IZVOARELOR 9

Scolile superioare, grecesti in aceasta", epoca isi aveati bi-bliotecile lor, daruite de Domni sail de oaspeti cu invata-tura, ca Hrisant Notara. La 1745, scoala din Iasi isi aveasi bibliotecarul (1), unul dintre dascali, flreste. Bogatie si va-rietate multa nu se intilniail in putinele rafturi ale unelbiete odai cu tavanul jos si ferestrele midi, si iarasi das-calii nu petreceaii mult timp in cercetarea biblio-teen'. Asachi, educatorul Moldovei, a fost, pe cind faceavestitul sail curs de inginerie in romaneste, si bibliotecarla scoala domneasca, undo dusmanii sai greci it invinuiati canu face alta de cit soarba cafeaua (2). Nu se pome-neste insa nici-o singura data ca un iubitor de invatatura,strain de scoala, sa fl rivnit satura setea de stiinta inaceste incaperi parasite.

La 1819, Mitropolia din Bucuresti, care primise multedaruri de la prelati ce se urmase in conducerea ei si mos-tenise pe un asa de vestit mester al scrisorii, pe un atitde mare prieten al cartilor, ca Antim Ivireanul, se afla siin stapinirea unei culegeri de cart' europene, de mare va-loare. Un boier cumparase biblioteca vestitului naturalist sicalator Sonnini, ce strabatuse si terile noastre, si o afle-rosise", o don ase, am zice noi, Mitropolitului, care nu stia,cind era un om ca Nectarie Moraitul, ce sa faca cu dinsele (3).

Unii boieri, dintre aceia cari Invalati, tot mai multi si totmai cu folos, In strainatate, adunail carti, si be aduceart dinlocurile unde cunoscuse cultura superioara a Apusului sail,

(1) I..Trechi6, in An, Ac. Rorn., XII, pp. 502-3.(2) Ist. lit. routine in sec. al XVIII-lea, II, p. 519.(3) Mac-Michael, in Arch. soc. ft. fi lit. din layi, VII, p. 33.

Inii

sd-1

qI

www.dacoromanica.ro

10 N. IORGA

ca Sail din Brasov, si le comandail pe urmg, nu prin li-brari, cars nu erau, ci prin Agentia austriacsi, stApina pecea mai Intrebuintata, 1)1301 si mijlocitoarea obisnuita deziare si de volume evropienesti". Pe un volum al lui Suetoniudin biblioteca mea, tiparit la Niirnberg in 1782, e scris, Intr'ofrumoasa caligrafie Latina: E libris Ioannis Palladii, Iassii, a.1797", si pe alt1 paging se &A lista operelor lui Erasm :Erasmi Colloquia, Adagia (Proverbia), de Copia rerum etverborum, Apophthegmata, Encomion Moriae". 0 partedin c4,rtile lui Constantin-Vodg. Mavrocordat ail ajuns inmina Congchestilor, si poetul Costachi Conachl a adaus laaceasta domneasca' mostenire carts not din Paris si din Ger-mania, de un cuprins mai variat si mai serios declt cums'ar putea astepta cetitorul versurilor usurele de iatac aleacestui Incepsgur stingaciil al poesiei rom'anesti de iubire.Astazi, biblioteca aceasta, sca'pat'd de timpuri grele, se afla:depusA la Academie, undo asteaptg, pentru a fi Intrebuin-tata, sfirsitul unei revendicatil strAine, din partea familieiSutu de la Iasi, care e de crezut ca se va hotarl, ca dernnicoboritori al boierilor nostri din secolul trecut, s'd donezeAcademiei pretentiile sale. Biblioteca Brincovenilor a ne-merit tocmai la Brasov: biserica greceasea, sprijinitA cuatita aldurg de acesti mars boieri munteni, ar fi avindsi astazi, parasite cu totul, Cartile lor, ce ar merita, desigur, o cercetare.

Cind, destul de th'rziii, miscarea de culturg nationalsproduse, prin scoala unui Florian Aaron, pe un Nicolae Bsal-cescu, ca istoric de dincoace" al unei not epoce, bibliote-cile, colectiile particulars crescuse : la Generalul Mavros,

www.dacoromanica.ro

ADIINAREA TIPARIREA IZVOARELOR 11

la Mihai Ghica, se gAsiail materiale de informatie ; Cole-giul Sf. Sava isi umplea tot mai mult rafturile cu folositoarearti straine. Si se stie ca Universitatea din Bucuresti gAzduiapoi aceasta mostenire, precum mostenirea de cArti a Scoa-lei superioare din Iasi trecu la Universitatea iesanA., unclecgrtile mai vechi ar trebui cercetare una cite una pentrunotitele ce pot cuprinde.

Dar inch' pe vremea lui 1311cescu, ceia ce era in lark', nu in-ggduia nici-o cercetare istoric serioas1 Cit a fost in Bu-curesti, patriotul istoric s'a multamit a tipAri cronici inMagazin i a da midi studil intemeiate pe izvoare interne,cele mai multe inedite. Numai in strainsatate, In zilele deexil de la Paris, gAsi el ce-1 trebuia pentru ca sg, astearnIpaginile din Istoria lui Mihai Viteazul", pe care le credeapoate definitive, fiind-ca v6zuse foarte putinele izvoare nara-tive ce fusese tipgrite pa'n1 atunci.

IL

Pe acea vreme incepeail sa se culeag6 izvoarele istorieirom'anesti, de oameni cuprinsi de iubire pentru poporullor, dar cari n'aveati nici vremea, nici mijloacele, nici aju-toarele de nevoie pentru a da alt ceva decit inceputuri, oncit de folositoare trebuie sa le socotim si pe acestea. inacelasi an clind Academia din Petersburg tipAria din hir-tiile rsamase de la Venelin, un apostol al regenerarii slave (1),supt titlul de Acte vlaho-bulgare sail daco-bulgare", cea

culegere de documente interne romg,nesti aseme-

(1) V., asupra lui, mal ales Jire6ek, Gesch. der Bulgaren, pp. 637-9.Cf. Hurmuzaki, Sul. 14, p. 364.

131

(MAMA

www.dacoromanica.ro

12 N. IORGA

nea documents nu intrase pans acum decit ca dovezi Inmemoril, ca acel tradus in grecete i tiparit de fratii Tu-nuslii (1), sau in Istoria Daciel de Fotino, razimat in partepe memoriul pomenit, Kogalniceanu cam, sa apara, ingrelele imprejurari ale lipsel de Guitar% in public i pri-sosului de censura slugarnica la stapinitori, Archiva ro-maneasca. Volumul intaiu cuprindea literature istorica a-laturi de acts istorice, i, supt amindoua aceste titluri, maimult izvoare, care nu sunail WI la urechea nimanuia, invechiul for grain, trezitor de viata totu0 mai mult deciton -ce declamatie contemporana. Ling o not asupra luiincai, a carui opera nu ieise Inca de supt tiparul iubi-

torului de lumina i de neam Grigore-Voda Ghica, unarticol, datat Septembre 1840" despre lupta de apa' rare, laRazboieni, a lui ,$tefan-Voda eel Mare, predecesorul cu patrusute de and in urma, al lui Mihai--Voda Sturdza, unealta re-signata a consulului rusesc, se dadeail innaltatoarele paginiale calugaruluI Mazareanu, i el un om al timpurilor de umi-linta, care in Bucovina Austriacilor cinta In minunata prosritmata laudele stravechiuldi paznic invingator al unorgranite, pierdute de atunci. ApoI ceva din Pravila, ieita intiparul secolului al XVII-lea, a lui Vasile Lupu; rindurI dintr'ocondica de manastire, carp domneti, de la particulari side la Museul din Odesa, cercetat de aInotri Inca din 1829 (2).

(1) V. Iorga, Ist. lit. romine in sec. at XVIII-lea, II, la operele lulMihaI Banul Cantacuzino. Biblioteca rap. Gr. N. Mano posed% singurulmanuscript complect al originalulul romanesc.

(2) Xenopol, In An. Ac. Rom., XX, p. 172. Nista boierl cu tendinteliberale" pomenesc, bite plingere catre generalul rusese Mircovici,hrisovul pentru vecini al lul Constantin Mavrocordat, a caruia orighi-

linga

www.dacoromanica.ro

ADIJNAREA TIPARIREA IZVOARELOR 13

In sriqit o bogatl culegere de acte privitoare la ocupatia Mol-dova de catre Rusi in fa'zboiul ce s'a Incheiat prin paceade la Chiuciuc- Cainargi. Cel mai mult material fusese datharniculul editor, ce intelegea s'a serveascA poporul sal sistiinta, in acelasi timp, de Constantin, unul din fratii Hur-muakesti, cari, Insufletiti de un ideal ronfanesc, racuseiarasi sa se audl cuvinte do inviere si ImbArbAtare inBucovina pierdutl : dintr'o condica, transcrisA, de AntohiSion, un cunoscgtor de lucrurl vechi si unul din meste-ril cu constiinta usoar6 cari all hafazit iubitorilor de di-sertatii nefolositoare, ca jertia', Cronica lul Hum, a fostscoas'a toata" corespondenta ruseasca si toate frumoaseleopere retorice ale MazAreanului. Hurmuzaki, care mer-sese prin Rusia pentru a clstiga un proces de mosii InBasarabia, tedg6nat 0115, atunci, fu mai tarziti unul dinlupt6torii eel mai convinsi, mai luminatI, mai priceputisi maT statornicT al' miscilrii moldovenesti din 1848, declun tovara's de razboiti politic al Jul Mihal Koaniceanu (1).El maT dAduse editorulul Archivei romgnesti" si alt izvorce se afla copiat In culegerea sa si pe care Koanicearmputu s5,-1 anunte numal: Indexul de la Zolkiew al documen-telor luate de la Mitropolia din 14: de Dosoftel fugar, In-dex care, se stie, a apArut pe urrna", in revista biseri-ceasc'A din Cern'Auti Candela.

nalul se an la Muzeul din orasul Odesa". Actul e reprodus in Archivarorn., I: p. 94 si urm. din editia a doua.

(1) V. Eudoxiu de Hurmuzaki, F,agmente din, istoria Romanilor,1879, pp. xvvi si D. A Sturdza, Acte 0 documents relative la isto-ria Renafterei Romania passim ; precum si recenta publica %ie ano-nim6: Anul 1848 in principatele romane, 3 vol. in-8 mare.

II

www.dacoromanica.ro

14 N. IORGA

Archiva romeineased a fost continuata abia in 1845 prin-tr'un al doilea si. ultim volum, de un cuprins asamanktor cual coital' d'intaiti. Aid se dail tusk' numai materiale, tot asade amestecate: cronica expeditdel. Turcilor in Morea, al ea-rei autor s'a dovedit ca este Constantin Vltava' Diichiti,ceva din calatoria patriarchului Macarie de Antiochia printerile noastre, traducere de Costachi Negruzzi dupa o ver-siune de popularisare ruseasca a versiunii englese de Bal-four, aparuta In 1836. Mai departe, asa numitelo intimplAriale Cantacuzinilor si BrincoveanuluI", parte din Hronicul luiDimitrie Cantemir, date in romaneste dupa forma gre-ceasca, de Vasile Virnav, un cunoscut talmAcitor din vea-cul al XVIII-lea; conside 'atiile despre legaturile Moldo-vel cu Poarta, atribuite fara dreptate lul Nicolae Cos-tin. In sfirsit, un intreg sir de acte domnesti, foarteInsemnate, pe care Inca din 1840 le trimesese, din Odesa,unde se gasia, Costachi Hurmuzaki. Deci iarksI acestuIfrate al marelui adunator al izvoarelor straine privitoarela istoria noastrk, acestuI al doilea Hurmuzaki, al chruirol In progresul studiilor istorice la Romini n'a lost nici-data, recunoscut pans acum, i se datoreste o bunk partea volumului. Istoria ostirel ce Matt asupra Moreii" etiparitk dupa un manuscript din biblioteca Vornicului Ale-xandru D. Sturza", care dadu si unele acte: acest boier nu ealtul decit tatal jubilarului de astazi, caruia i so inching acestvolum ca seam de multamire pentru sprijinul ce a datstiintii istorice care cerceteazA trecutul romanesc.

In prefata de la volumul Intaiti, in frasele cumpaniteale careia se simte sfiala de censura la pinda, Kogalniceanu

s'aii

www.dacoromanica.ro

ADIINAREA CI TIPARIREA IZVOARELOR 15

gaseste frumoase si puternice accente cind vorbeste desoarta poporului sau, in care atItia nu credeail si erafiInatati prin umilinte zilnice sA nu creada. Ba nu, vremeapeirei nu ni -au venit : singele nostru este tinAr, pentru caeste Innoit prin nenorociri. Vom avea Inc A zile frumoasepe pamInt. Dar, pentru a le avea, trebuie sA ni cunoastemsolia ce Dumnezeil dat, trebuie sA fin' vrednici debunAtAtile ce Cerul ni -au sg, ne tinem mai alesde cele trecute : ele pot s'a ne scape de peire. Sa ne tinemde obiceiurile strAmosesti.... Sa ne tinem de limba, deistoria noastrA.... Istoria romAneasca mai ales sa ni fiecartea de cApetenie." El biciuieste timpul sail de slAbirea sufletelor, cufundate In traiul bun si lenes, si aratA lace izvoare curate se poate cApata, prin cunostinta colorce all fast, Improspatarea puterilor stoarse : gropnitile claditeca movile pe cimpie, piatra cea trainicA a mAnastirilor-mausolee, slova vechilor urice, graiul amintitor de luptesi patimi al Cronicii. KogAlniceanu se plInge de lAsareaIn uitare a urmelor acestora, nepretuit de scumpe, din carenici-una nu fusese cercetatA si numai foarte putine, caunele din scrierile lui Cantemir, se Invrednicise de luminatiparului. inch, putin, si ar peri si scrierile lor, si numelefor ar rAminea sterpe." in acelasi timp, se anunVA publicareaapropiatA a unei culegeri complecte de cronici: a tuturorhronicarilor Valahiei si Moldavier, pe care n'o poate Innaintadestul de repede, ca manuscript si carte, din neajunsul rnij-loacelor. Totusi, asigura el, numai si numai sa vedem cevaajutor si ImbrAtosare, si nici-o truda nu ni va piirea preagrea, ca sa punem In lucrare Indatoril ea ce luAm asuprA-ni."Pe lined Letopisite" Insa, actele merits si ele luarea aminte,

ni-ailddruit....

www.dacoromanica.ro

16 N. IORGA

prin multimea si insematatea l'amuririlor ce cuprind: mul-tele urice si documente vechi, nu mai putin interesante decitacele Hronice", si de aceia se intemeia Archiva romaneasc 'd,pentru care se cereail contributii de la toti cog ce se aflailIn stapinirea de hirtii si pergamente. Vremurile erail asa derele, Incit Kogalniceanu facea un dar, nu numai din munca,ci si din punga lui: revista sa, iesind odath' pe an In douh'-zeci si patru de coale, se scotea numai intr'o sutei de exem-plars, si editorul era sa puie in vinzare numai cincizecidin ele, caci cealalt6 jum'atate o impsartia gratuit.

Ca simplu particular, neajutat de nimeni", Incepu deciKoOlniceanu, Inlocuitor entusiast al Sociefatilor inatate",de care nu putea sa fie vorba inch' la noi, si monumentalalucrare a stringerli impreung a Cronicilor. La 1840, apAreaN olumul intgiii al Archivei Romanesti", foarte putin tinutin sana de presa timpului si foarte putin cetit; de o in-trebuintare stiintifica, nici nu putea sa fie vorba, intr'ovreme cind toate se faceati, mai mult decit astazi, pentruun viiLor mai bun. in 1843, el deschidea cursul s'au de istorie deIn Academia MitAileanii, curs strAbAtut de idei prea mintui-toare pentru un popor guvernat de consulii rusesti, pentru cael s6 poata fi IngAduit multa vreme. in aceastA' ochire asupracimpului putin stetbatut al trecutului, Kog'alniceanu isi (IAbine seama de greutAtile ce trebuia sa intimpine si, pretuin-du-le dup'a' cuviintii, el uitia sa mai pomeneasdi incercarea pecare, cu citiva ani In urm'a (1837), ca student la Berlin, o fh,'-cuse, aldituind In pripA, pentru straini, o istorie a Principa-telor, mai ales pe basa lucrarilor in limba germanI ale unuiEngel si Gebhardi; lucrare care e foarte limpede scris5

www.dacoromanica.ro

ADIINAREA I TIPARIREA IZVOARELOR 17

cuprinde unele puncte de vedere noua si n'a, rthnas nein-trebuintata de publicul pentru care era menia. Acum, elvede mai mult decit atuncea imprastiarea materialelor,bogatia for cu neputinta de urmarit de un om singur,supraveghiat tocmal de acel cirmuitori romh'nesti, can a-veal"' datoria sa-1 ajute, cu jertfa for sari cu ceva dinbanil tuturora. El marturiseste ca documentele din caretrebuie sa se injghebe povestirea sa vorbia se af16 printeri str'aine pe la particulari, sari in bibliotecele Unga-riei, Poloniei, Transilvaniei, a Moscovel, Petersburgulul,Vienel, si chiar a Stockholmului", dind astfel ca o Indru-mare pentru cerceta'rile ce s'ati fa'cut mai tirziii in acestemarl' deposite europene. El arata intreaga opelii de critics,ce trebuie Intreprins'a pentru a pune In concordanta, a re-uni in stabilirea aceluiasi adev'ar mArturisirea scurtg,, side multe orl nesigued, pentru vremurile mai vechT, acronicarilor nostri, cu stirile ce se adeail despre nol, matmult in treacat, de analistii si istoricil popoarelor vecine.TinMul profesor an mai fi putut adaugi o greutate, totasa de neinvinsa pentru el: de unde sa -si iea cite cartstipalite se puteaii raporta la istoria noastfa? in Iasii lulMihal Sturdza se gAsiail monumente pentru tatal Domnu-lul, pentru Rush binefacgtori, cancelaril si oficil adminis-trative, dar biblioteci, nici una. Koaniceanu trebuia shrecurga la cumparAturi de carti, pe care nu le putea ri-dica pgn6 la sume marl', si decl nu putea sa scrie, dupddorinta sa, din noii, pe alt temeiti decit la Berlin uncletotusi erail carts pentru toata, lumea Istoria Rominilor.

Cronicile moldovenesti aparurg. In litere marl, pe o hirtieresistentg, de si nu frumoas'a totusi era velina" de pe a-

2

www.dacoromanica.ro

18 N. IORGA

tunciabia in 1852, In intregime. Inca din 1845, o revistgco iesia In Bucuresti s,i despre care va fi vorba indatg, a-nunta in Buletinul bibliografic al celui d'intgiil numgr al sail,sail mai bine al celei d'intgiti fascicole, punerea supt tiparla Cantorea Foii sgtesti in Iasi" (1) a Cronicilor Moldovei,de cgtre maiorul Koaniceanu : Trebuiail sg fie, cum au sifost, trei volume marl', pentru care se cereail case gal-bent La aceastg, data apgruse acum o traducere Iran-cesg partialg, dind strginilor materialul interesant pentrudInsii, din naratiunea autorilor de leatopiseturi (2). Volu-mul II, cuprinzind pe Nicolae Costin, In partea lui origi-nalg, si pe Neculcea in intregime era pus in vinzare in1845 Inca; in anul urmgtor, urmara cronicarii din secolulal XVIII-lea, Infgtisati la un loc in vol. al III-lea; dar pu-blicul nu avu Inceputul publicatiei decit chvg multg zg-bavg, produsg In parte de pglaniile politice ale autorului,care avuse sg indure exil si Inchisoare.

lute() calduroasa prof*, Kogglniceanu arata Inch data,nu numai folosul pentru spiritul fiecgrui cetitor, ci ne-voia pentru dinsii toti si pentru tot neamul romgnesc, alcarui viitor trebuia clgdit pe aceastg, basg, a studiuluifaptei strgmosilor. De la readucerea aminte a acesteia, atirngacum si desvoltarea din noil a nationalitgtii si a civilisa-tiei. Fgrg aceste nu trebuie sa, ne mirgm dacg la not arta

(1) Cantorea e un cuvint rusesc, corespunzlnd francesului Comptoir.Foaia s'ateasc5, se edita de Kogfdniceanu, mai tarziu de Costache No-gruzzi (cu titlul ScIptdmina de-asupra), dup5. indemnul Cirmuirh.

(2) Fragments des chroniques moldaves et valaques pour servir a l'his-toire de Pierre le Grand, Charles XII, Stanislas Leszczynski, DernetreCantemir et Constantin Brancovano.

www.dacoromanica.ro

ADIJNAREA I TIPARIREA IZVOARELOR 19

nu este inch nhscuth si dach literatura tInjeste, palidhsi slabh. Arte le si literatura, expresiile inteligentII, n allsperanth de viath, de cit acolo uncle ele IsI trag originadin Ins tulpina popoarelor. . . Ca sa avem arts si lite-raturh nationalh, trebuie ca ele sa fie legate cu societatea,cu credintele, cu obiceiurile; intr'un cuvint, cu istoria noas-trh (1)."

Cu aceasta mare publicatie, In care &Ouse una din ba-sele cercethrilor ulterioare, infhtisind prin munca sa foartegrea, dar push mal putin in evidenth decit cum altii arfi facut aceasta, IsI incheie Koghlniceanu activitatea sa deistoric, asa de rodnich phnh atunci. Urmasul celui din urmhcronicar al MoldoveY in secolul al XVIII-lea Isi Meuse da-toria fath de Cara sa si fath de familia sa, culegind dinmanuscriptele sale si din acelea pe care le chpltase de laaltil, spusa povestitorilor trecutuldi, scriitorilor de velea-turf apuse, asa cum li se alchtuise in gind, In gindul min-dru si Increzhtor, sail In gindul nenorocit si umil. S'a scrissi fail despre Letopisgile WI Kogalniceanu, de oameni carivoiail sa -si dea astfel Infhtisarea ca sint chemati a le In-locui prin editil stiiatifice, pe care n'ail avut Ins rivna sipriceperea de a le da, si editorul acestei opere, care siasthzi ar fi socotith ca monumentalh, a rhspuns odath, arh-tind ca, nu dupa pretentiile prefetei sail duph numarul no-telor MA folos, trebuie sa se pretuiasch o eflie de texte.Cine n'a Intrebuintat numai in treacat cele trei volume,aphrute apoi in 1872-4 intro noua edi,ie, cu litere latine,neschimbath Ins de si cu unele adausuri la sfIrsit, de care

(1) Letopisi, ed. a 2-a, pp. xxvivii.

www.dacoromanica.ro

20 N. IORGA

vom vorbi lndata, s'a putut Incredinta si pe aceasta calede spiritul patrunzator, de inteligenta cuprinzatoare a ti-paritorului lor. Toate frasele all seas ; cetirea e aproapepretutindeni exacta; punctuatia urmarete de api oape hate-lesul, care poate fi prins numai cu greil in unele casurii notat numai prin finete In semnele grafice; manusciip-tele intrebuintate ail fost toate bune, si adesea mai multeforme ale acelui41 text ail stat la Indamina editorului.Mai mult decit atita se putea cere cu greil de la cinevacare, cu desavirsire isolat, lipsit de mijloace s,i avind sa siingrijeasca de nevoile zilei, lucra in Moldova de prigonirei umilinta a Domnilor Regulamentului Organic.

Luptele pentru libertate din 1848, luptele pentru Uniredin 1856 59, luptele pentru constituirea inliluntru a Ro-maniei de astazi, all smuls de la tiinta for multe puteriIn stare s'o duo./ departs si, rupind deprinderea de toatezilele, care sustine i ajuta pe cercetatori i-a instrainatpentru totdeauna do ocupatiile literare. Atunci n'am maiavut a scrie istorie, spune raspinditorul cronicilor, amfa",cut istorie" (1). La 1872, ascultind poate i de alts mo-tive, Kogalniceanu se hotarise a preface In noile litereIntrebuintate acum, publicatia lui veche de mai bine dedou'azeci de ani. Cu acest prilej, el avea de gind sail celputin anunta aceasta sa se Intoarca la planul sail pri-mordial, de a cuprinde toate cronicele romeinestt, nu numaipe acelea ale Moldovei, In culegerea sa. Volumul intaiilreproduse pe acela din editia anterioara, adaugind numai

(1) PrefaIa la vol. I, ed. 2-a, p. Ix.

www.dacoromanica.ro

ADIINAREA I TIPARIREA IZVOARELOR 21

scrierea fragmentary a lui Constantin Stolnicul, tot asai al doilea, pe cel corespunzdtor. Al treilea, din editia dela Inceput, era cam suptire 1 se putea addugi fArd sg seacing. proportia. Aid. crezu Koaniceanu ca, trebuie sdInnAdeascg. Adause, dupg manuscriptul original, care-I fu-sese pus la dispositie de d-1 D. A. Sturdza, cronica versi-ficatd, lungul leatopiset rimat, al Jul Alecu Beldiman, In-chizdtorul erei naivelor povestirI contemporane (1). Dgduapoi o bucatg poeticg, datoritg tot Jul Beldiman, care fg-cea In ea politicg, urita politicg de goale intrigi a tim-pulut dintr'un loc de restrite silit, pe care 1-1 dgduse toe-ing acea politicg, in anul de crisd 1824 cind Ionitg SturdzaII surguni pe la indnastirI pe boierii mai colto0. Urmareproducerea until arz din 1821, uneia din cererile indrep-tate atunci de partidele boieretI din Moldova care Poartg,reproducere dupg o revista ardeleand, care publicase, suptconducerea lui Barit, i documents : Foaia pentru mince,inimci si literaturci ; dar Kogdlniceanu sgvirqia scgpareadin vedere de a 15,sa la o parte o Intreagg bucata din in-semnata reclamatie de reforme (2). La sfirit, intr'un Apen-dice, se comunica un izvor care se cuvenia sd se ggseascdla inceputul retipgrirli Letopisi(elor, Cronica moldo-polond"a cdreI cunotintd la not se datoria d-lui Hasdeti, singurulcunoscgtor de literaturi slave de pe atunci : traducerea

(1) Dup6 un alt manuscript, cu vorbe destul de aspre pentru Ko-gfuniceanu, care nu le merita, nefiind dator sA stie de existenta unormanuscripte despre care proprietarii for nu vorbiserb, print atunci ni-mic, dada oarecare adause, de Insemnttate, I. M. Kodrescu, In revistaBuciumul roman din Iasi.

(2) V. Hurmuzaki, X, p. Lxx, nota 1.

www.dacoromanica.ro

22 N. IORGA

textului polon al lui Nicolae Brzeski (1) era tot dupd d Hasdeil.PoemaIn versuri a lui Miron Costin despre trecutul Moldoveiera luatd iardsi dupd Archiva istorica a d-lui Hasdeil; ea si-arfi gasit locul ins mai bine in volumul cu scrie-rile celelalte ale Logofatului Miron, care, si ele, ar fi trebuitpoate puse la un loc, iar nu leatopisetul la sfirsit, iar Carteadespre inceputuri in frunte, ca si cum ea s'ar putea socoti caun izvor pentrutimpurile de alcdtuire ale neamuluiromdnesc,In Moldova si aiurea. Tocmai la capdt avem Versurile is-torice, pomelnicul rimat al Domnilor, pe care Dosoftei 11compuse pentru Molitvenicul din 1681, la care s'ar fi cd-zut insd, a se addogi si forma, mult mai bogata, pe careo cdpald aceastd, listd de Domni versificatd in Parimillede la 1683 (2). De toate, erail prevdzute cinci volume, darcelelalte doua, destinate cronicilor muntene si unei expu-neri cronologice de KogAlniceanu insusi, a intimpldrilorce mai gasit cronicari, iesit nici odatd. inteuntimp clnd multe publicatii si cercetdri imboggtisera cunos-tintele privitoare la istoria Rominilor, Kogalniceanu, carepe un alt clmp de activitate, indeplinise marea facere debine a improprietaririi, fie si nedesavirsite si rau aplicatea teranilor, ramdsese in urmd, si nu mai avea elasticitateade spirit a tinerepi, ca sa se poatd pune in curent, insu-

(1) V., pentru orl-ce l'amurin asupra acestel cronice si a celorlalte,Ist. lit. rom. in sec. al XVIII lea, I II.

(2 V. Bianu ei Hodos, Bibliografia romeineasca veche, pp. 264 8.Deosebirile stau mai ales In adausuri la vechii. Domni, dintre care unelese potrivesc foarte bine cu documents contemporane (v. a mea Ge-schichte der Rumanen) si in dou6 versuri despre Doamna Tudosia alui Vasile Lupu.

I-ig,impreund

n'ail n'ad

www.dacoromanica.ro

ADIINAREA BSI TIPARIREA IZVOARELOR 23

sindu-si cuprinsul unor luceari pe care, cu mult impar-tialitate, le lduda, dar nu le stdpinia In chip critic.

Tipdritorul Letopisefilor, care era darnic de laude fathde aceia cdrora li se cuvenia, anuntase, In buletinul Ar-chivei romcine,sti, lucrarea latina, prin care-si deschidea obogatd activitate de om de stiintd, in serviciul ideilor na-tionals, A. Treboniu Laurian, cunoscut editorului Archivei"ca inginer, architect din Viena". Autorul acestui Tentamencriticurn, scris in directia indreptalorilor entusiati, dar me-niti la neizbindd, ai limbii unul intreg popor, alcdtuitd incursul desvoltdril lui de veacuri, trecu Indatd in Tara-Ro-tudneascd, unde trebuiau oameni nol pentru noile colisuperioare ce se intemeiase. Laurian cdpdt'd, de la guvernullui Alexandra Ghica, slab, dar cu bune intentil, catedrade filosofie la Colegiul National, unde acest Invdtat le-cior de pop din Ardeal, cunoscdtor bun al limbii la-tine i al stiintelor exacte, era sd predeie In alt sensdeelt zelosul, dar simplul ieromonach Poteca, ce avuseInt-Mu aceastd catedrd (1). in Bucuresti, Laurian,avea gata un dictionar latin-romin si romin-latin, o sld-biciune pe care o aveati multi, de multd vreme, cunoscupe Nicolae Balcescu, BA de boierinas, fost elev, la acelasiColegiti National, al lui Florian Aaron, ce ddduse, rdzi-mindu-se mai mult pe Engel, pretinde Koaniceanu (2),

(1) V. G. Dem. Teodorescu, Viata gi operele her Eufrosin Poteca, inRev. pentru istorie, archeologie si filologie, p. 1 @i urm.; Magazinueistoric, II, p. 105: Vrednicul archimandrit Eufrosin Poteca, predece-sorul mien pe catedra de filosofie In Colegiul National".

(2) Arch. rom., I, ed. a 2-a, p. 275: notit4 despre inginerul moldo-

cell

I',

www.dacoromanica.ro

24 N. IORGA

o Istorie a Terii-Romdneti, de care va fi vorba mai departe.invdta e putin din lectiile altora, sfioase i neindestuldtoare,dar innaintase mai mult prin cetiri personale, din cite cartsse puteati gdsi pe atunci pe la iubitorii de lecturd, ; totsingur deprinsese taina vechilor documente, pe care lecduta cu pasiune. 0 aventurd politicd, terminate cu o in-chisoare fasplAtitoare, precum i lipsa until periodic incare studiile istorice sd-si poate gdsi un lot, 11 oprise pdrid,atunci de a ImpArtdsi doritorilor de a cunoate trecutulresultatul cercetdrii si meditatiilor sale (1). In 1842, IonGhica merse la Iasi cu o misiune politicd i Mihai Sturdza,un bun pretuitor al oamenilor, 11 opri acolo, ca profesorde geologie la Academia Mihdileand. Ghica fu acela careduse lui liogglniceanu, ce scotea atunci revista, ce era sese theme Propei sirea, dar pe care censura o prefacu InFoaie stiinfificci si literard, Inca o tipdriturd a Cautorei"

Ghica Insu0 era unul dintre redactori, ca i Vasile A-lecsandri, un indrdznet articol al lui Billcescu desprePuterea armata qi arta milliard la Romini, de la inte-meierea principatelor Valachiei si Moldoveb pina acum.Lucrarea se imparte in doug memorii", dintre care eeld'intditi trateazd mai pe larg istoria ost4eascd a Torii-Romdneti, pe cind al doilea, ce null afla locul in revistaieana i aparu in periodicul lui Balcescu chiar, se ocupd

vean Al. Popovici, Intrebuintat In orasul Severin, din nou cladit peatuncea, care ar fi Lost cel mai Invatat dintre tot]. RomInh. In stints.istoriei nationale" si ar fi scos un jurnal f6r5, succes pentru a-st ras-plAti descoperirile: Dacia veche si noun ", In 1839.

(1) Vezl schita mea despre Balcescu, In Schite din literatura rominei,I, p. 73 si urm.

www.dacoromanica.ro

ADIINAREA kiI TIPARIREA IZVOARELOR 26

mai pe scurt de m'arirea si deaderea fortelor militare aleMoldovei. Ea urmaria tinta desteptgrii si inthrirli sentimen-tului national, aratind ca mintuirea sta. mai mult In ale&tuirea unei armate bine organisate decit in credinta nestrk-mutatk si dovedit6 prin zilnice injosiri, fat5, de Putereaprotectoare. Folosul ei supt acest raport a disp6rut astAzi,dar istoricul unei epoce cu mult mai bine ajutatg in si-lintele sale care cunoasterea istoriei rom'anesti, rAmine!limit de bog6tia informatiel : acest tingr ce trecuse abiade dou'azeci de ani, care n'avea la dispositde nici o insti-tutie publick in care sa" se cuprinda tipArituri, manuscriptesi acte relative la trecut, intrebuinteazk pe linga cgrti stea-ine, foarte rare, ce ating In treacgt istoria noastrk docu-ments de cea mai mare insemratate, si nu mai putin de casecronici, dintre care cinci muntene. Scurta prefatA e piinade avint ; din cele d'intaiu rinduri se vede ce larg6 idele-siMeuse Ralcescu, un om fara scoal'a si fail mediu stiintificsail intelectual, despre stiinta in care, cu toata" dorinta dea se face folositor, el nu se vedea decit ca un umil lu-crator, caruia nu i-ar fi ingaduit macar a se gindi la scri-erea acelei istorii nationale care, In gindul lui, ca si in allui Kogalniceanu, trebuia sl fie un stint chivot pentru po-porul romAnesc.

Poste doi ani, tipografia Colegiului National Incepe satipgreasca in elegante fascicule in 12 Magazinul istoricupentru Dada", care purta ca redactor de eapetenie pe La-urian, cu titlul lui de profesor, si numai in al doilea rindpe fostul cadet, care nu era si n'a fost nici-odatk In scurta,nenorocita, dar harnica si roditoarea lui viatk alt ceva de-cit Nicolae Balcescu. in colaboratii 16sate fdr6 lginuriri e

www.dacoromanica.ro

26 N. IORGA

bine sa se deosebeasca totdeauna partea ce revine fieca-ruia dintre tovarasii de lucru. Daca strabatem pentru a-cest scop cele cinci volume care iesira numai in curs dedoi ani In 1845-6 apArura trei volume, vedem rapedca articolele iscalite cu initialele lui Laurian formeazanumai o mica parte din bogatul si variatul material. El,Laurian, avea sta'pinirea lui asupra limbii latine, asupraepocei clasice, In care simtia atita bucurie sa ni aseze o-riginile, suite sus de tot, pans In trecutul legendar al Ro-mei fabuloase : contributiile sale privesc epoca de tot vechedin viata poporului romanesc sail cauta anumite lamuriri,izvoare not archeologice, gasite de Laurian Insusi sail dealtii. Astfel, el &Muse In volumul d'intaiil o privire asupratimpului de 'Ana dupa Joan de Hunyady si regain' sail fill, cumulta citare de izvoare in original, multa tendinta patrio-tick, cu multa Indrazneala chiar dar aid si censura lui Bi-bescu merits a fi laudata fats de censura mult mai apriga alui Mihai Sturdza , cad. la sfirsit el se Incumeta a vorbi,nice mai mult nici mai putin, de despotismul arbitrar"care, cu toate indreptarile savIrsite In timpuri mai noi,continua sa apese provintele romine cele de a dreaptaDunarei". In volumul II se descrie, intr'o forma destul deplacuta de aceasta data, o calatorie dupa inscriptii romanefacuta de-a lungul Dunarii. 0 istorie a Banatului Timi-soarei, note asupra trecutului ardelean, isi gasesc locul inurmarea publicatiei.

Din partea lui, Balcescu redacteaza Prefata Magazinu-lin", care e de o largime de vederi, de o soliditate de in-formatie si judecata pe care nu le-ar putea astepta nimenide la un tinar far% scoala, hranit cu lecturi intimplatoare,

www.dacoromanica.ro

ADIINAREA I TIPIRIREA IZvOARELOR 27

Intr'o biata tars, ce se ridica abia, in grele imprejurariexterne si interne, din amorteala lungilor ei nenorociri.El Incepe constatind ea virtutile ce lipsesc Rominilor nuse pot dobindi pe nici o tale mai sigur decit cercetareadezvoltarit for istorice, care poate singura inlatura tome-rile de nimic si nadejdile departe", de care contemporaniiscriitorului se lase' prea adese on stapiniti. in trecut sevad, spre mingliere, icoane mai glorioase, dar iarasi, spreimbarbatare suferinti mai marl, pe care trainicia neamuluile-a Infrint insa, si a trait mai departe. Dar o asemeneaopera de stiinta si de educatie nationals nu poate fi numaiun sir de oarecare intimplari politico sail militare, uscate,fara nici o coloare, fara nici un adevar local ; nu trebuiesa se ocupe de oarecare persoane privilegiate, dar sa niarate poporul romin, cu institutiile, ideile, sentimentele siobiceiurile Jul in deosebite veacuri ". Dupa aceasta afirmareenergica si clara, pe care cel mai Innaintat din istoricii deastazi ar putea-o iscali, Balcescu insists asupra faptultuca trebuie de cautat stirile adevarate la izvoare originals"si Incepe sa Insire pe acestea, din care nu uitg, nici unul.

Poesii, legi si act() oficiale", intaiu, pe un timp cind seincepea numai culegerea poesiilor populare (1). Balcescu,

(1) VezI P. V. Hanes, Alexandru Russo, Bucuresti, 1901, p 104 siurm. si observarile d lui G. Bogdan-Duiert, In Convorbiti literare pe 1901.De fapt, lucrul st5, asa. Importanta poesiet populare a inteles-oca istoric, Constantin Cantacuzino Stolnicul. V. Iorga, Operele NI Con-stantin Cantacuzino, Bucuresti, 1901, p. 65: Canteen carele vestescde vitejil au de alte fapte ale Domnilor si ale altor vrednicl oamenice ait lucrat, card dupa la Maul si dupa la altl e5,ntUtorI auzim .Apo]. Nicolae Vacareseu a strins astfel de cintece, pe care le-a si imi-

www.dacoromanica.ro

28 N. IORGA

care cetise si el ceva si despre frumusetea si insemna-tatea de informatie a cintecelor poporului, scrise in aceslarga carte vie care e inima multimilor dintr'o vreme,Indeamna pe cetitorii Magazinului sa-1 imbogaleaqca si princulegerea acestor poesii. Noi cerem spre aceasta ajutorultuturor color ce, locuind pe la tars, pot mai cu lesnire ale culege si a ni le ImpArtasi." Cit priveste actele ofi-ciale": ccirfile domnqti, zapisele si poruncile, pe aceleaputea sa le gaseasca Balcescu, sail pe la prietenii sai deqcoalI si de viata, in cercul tinerilor boieri, can se ridi-case mai presus de prejudecatile clasei for si traiail fra-teste, In societati de redesteptare politics si culturala, cualti tineri ce nu figurail in aceiasi paging de archontolo-gie sail nu erail de loc cuprinsi in acest catastif al ale-silor prin dreptul de nastere. Ion Ghica vorbeste in Scri-sorile sale (1) de zilele pe care le-ar fi petrecut acest poet altrecutului strabatind documentele adunate de repausatulcapitan Cornescu Olteniceanu" (2), adaogind ca aceste docu-mente ar fi trecut apoi, prin cumparaturi, de sigur, in sta-pinirea episcopului Dionisie al Buzaului. Biblioteca episco-pului Dionisie se af15, acum la Academia Romlna, dar nustill sa se fi cumpgrat cu ea un mare numar de documenteatit de importante. Aiurea Inca decit la boieri putea sa'.Oseasca Balcescu materiale de aceasta, care, supt aparentafor de formule stereotipe, de fraseologie moarta si de afa-

tat In opere propril: mss. la Academia Romin6, Toti cellalti yinmai pe urma.

(1) P. 681.(2) Crtpitanul C. Olteniceanul" se girt In lista prenumerantilor lul

Lesviodax, la Istoria bisericeasec: v. p. 478.

www.dacoromanica.ro

ADITNAREA TIPARIREA IZVOARELOR 29

ceri materiale ale zilei, cuprindeail nepretuite stiri asuprainstitutiilor, deprinderilor, datinilor de odinioard, si nuarare on l'a'muriri curat istorice, de cea mai mare Insem-nAtate. Pe atunci m'andstirile cele inchinate si cele detarn aveail adevdrate comori documentare, care pe urmd,la secularisare, facutd In imprejurari delicate si poate farAlngrijirea ce ar fi trebuit sa se puie, pentru a opri In-strdindrile unei averi ce ajunsese acum a Statului, s'adImprdstiat, oprindu-se numal In parte la Archive. BAlcescuintrebuinteazd in Puterea Arinatd documente ce se afladin sacii de hirtii vechi al niandstirii Arnota, al Bistriteioltene; dar in Magazin sint date altele de toate sintdestul de multe si luate tot Intr'ales pe care le copiaseIn Archiva Statului, ce avea pe atunci ca director peloan Eliad, seful Arhivei printipatului Valahii (1)". AceastdArchivA, a principatului muntean numai, fusese organisat'a'odatd cu celelalte institutii pe bas moderns, europeanAde reformatorul Chiselev : cea mai mare parte din fondurifusese luata de la Mitropolie. Yn adevdr, in trecutul maiIndepartat, actele ce rneritail, dupa ideile inguste ale vremii,sd fie pdstrate, erall depuse sad in Vistieria Domnuluiprecum s'a fAcut si la Turci, sad la cea mai solidd, maiveche m'andstire sad bisericd din partea locului. Asa Cimpu-longenii, cari fusese dintru'utdid coloniqti sari, isi avead hir-tfile tIrgului la manastirea straveche a catolicilor, si la 1832boierli munteni ardtad lui Chiselev acestea: Wut va fi Es-celentiei Voastre ca archiva acestui printipat din vechime ad

(1) Lesviodax, 1st. bisericeascci, p. 473.

I

www.dacoromanica.ro

30 N. IORGA

fost la Sf. Mitropolie de aid" (1). Supt cirmuirea iui Chiselevse alcatuise Inca o anume comisiune pentru stringerea deizvoare spre luminarea geografiel si a istoriel tariff" (2).Inca supt Domnia luT Alexandru Ghica, Adunarea obsteascahotari sa se rinduiasca o comisie pentru cercetarea si co-piarea in condicI a documentelor manastiresti fora deose-bire, ramlind ca apol pe temeiul for sa, se alcatuiasca oistorie a Domnilor cu privire mai ales la fundatiile for re-ligioase, si Eufrosin Poteca incepu e in singuratatea egu-meniei sale de la Gura- MotruluT, o istorie a manastirilorValachiel", care n'a fost dusa, dupg cit se pare, mai departsdecit prefata (3). Florian Aaron, dascalul de istorie de laSf. Sava, vorbeste In paginile de lamuriri puse InnainteaManualului" sou de istorie munteana, despre unele acteinedite ce i impartasit, cred, de Poteca, pe care nu-1 nu-meste insa, despre un extract de actele minastiresti ceni Inlesnit un bun patriot". In sfirsit Paharnicul Ale-xandru Geanoglu Lesviodax, care tipari la Carcalechi, ti-pograf al Curtii", In 1845, o traducere din greceste a Is-torim bisericesti pe scurt", terminata inch din 1842, intrebuinta actele scoase la iveald, pu e in circulatie de cer-cetarile facute prin manastiri de la Regulament Incoace.In studiul said asupra situatiei vechI a Mitropoliel muntenesi In lista sa de Mitropoliti si Episcopi, el se razima pe acteinedite, cuprinse in Condica Sfinta a hirotoniilor din Bu-curesti, In condica mitnastirii Cozia. Asa stateail lucrurile

(1) Hurmuzaki, Supl. 14, pp. 386 7, No. 285.(2) Florian Aaron, Manual de isloria principaluluz Romaniet,

Bucurestl, 1839, p. 206.(3) G. Dem. Teodorescu, 1. e., p. 35 si urm.

s'ati

1-ail

www.dacoromanica.ro

ADIINAREA *I TIPARIREA IZVOARELOR 31

la 1845, si MIcescu, care cunostea multe documents, aveade gind s'a le strecoare pe rind in paginele revistei cedeschisese, si in care, cu toat'a grabnica Intrerupere din1847, apArufl totusi unele din cele mai interesante acteprivitoare la trecutul Terii-Rom'anesti (1).

Pe vremea lui Walcescu toatI boatia Archivei constaIn vre-o sapte sute de hrisoave si alte acturi diploma-tice interesante": autorul cuvintului de deschidere, care levAzuse pe foarte multe dintre ele, pomeneste si acea con-dica brincoveneasc6 de socoteli, pe care a tiOrit o apoiAricescu, ca director al unor Archive noud, orinduite peo bas5, mult mai larg6, si Condicile fanariote".

BAlcescu nu se gindia Ins numai la izvoarele diploma-tice romAnesti ale istoriei Rominilor. El nu caratorise incsanici-odatA pgn'a% la vremea cind 10' scrise insemnata Pre-fat`A. Dar el statea In relatii stiintifice cu conducsatorul Pro-psasirii" ciuntite de titlu, si de bun6 samA ca, la aceasta

(1) In Puterea Armata, se pomenesc &il documents tie o deosebit&importanta., din care se si comunicft extrase, rarft ca pe urmit lntregul forsft, fi fost dat la lumina aiurea. Unul, de la Petru *chiopul, vorbeste destrAjeriT de la vadul Dun'aril, cari supt P6Arascu-Voda lasara pe pri-begi sa se strecoare In tarn. Al doilea priveste pe unul din Romlnitcari mergeau sft se Inchirieze ca ostasT In departata Europa." turbu-rata de rftzboaie, panft In Ceara Brandiburului", adeca In Prusia. Un altreilea se raport6 la una din cumpttraurile de sate ale lui Mihai-VodA,Meath aceasta In clips lesiril din Domnia acesteT tail, In timpuri demulta strlmtoare si scirb5, de toate p'artile", cu banl din leafa ostasi-lor, ce se Invoira la aceasta'. jertfa, Intru iertarea pftcatelor prin ru-giiciunile alugitrilor la Bistrita, care primise darul. Cf. hurt, pentruacesta, o Intarire anterioartt In Tesattrul lui Papiu, I, pp. 391-3.

www.dacoromanica.ro

32 N. IORGA

data Discursul introductiv de la Academia Mihaileana, pu-blicat si in aceasta revista, eta gat a tiparit in fruntea volut-mului I-itl din Cronici, ce trebuia sa apara abia mult mai tirzithin adevar, hirtia de la foaia de titlu (1) si de la Prefata ealta, mai rea decit pentru restul volumului, pe cind literse mai buna, mai noug ; la sfirsit, Apendicele cuprinzindadausurile lui Nicolae Costin si ale compilatoriloj mai in-nainte de dinsul se (Tail in litere ca ale Prefetei, dar pe ourita hirtie albastruie. De altmintrelea, pe foaia care pre-cede titlul interior al acestui volum I-iii, iesit Insa dupacelelalte, din causa greutatii marl' a Tucrului, se ceteste a-ceasta insemnare: textul tomului I este tiparit la CantoraFoiei satesti si Institutul Albinel Romanesti, acum intru-nite; prefata si apendicele la Tipografia Bucimnului Romin".Cum iesia ceva din Letopisiti se trimeteati exemplare dinfa cicula vol. II a iesit astfel in doua fascicule si la Bu-curesti, Magazinului istoric, cal e era magazin si in alt sensdecit cel stiintific si cuprindea un slab germene de librariecurat romaneasca: astfel se anunta aparitia unei partli dinculegere si punerea el' in vinzare la redactia" din Bucuresti,In vol. IV, din 1847, al revistei lui Balcescu si Laurian. Ce-tind discursul, si Innaltator si plin de invataminte, al lui Ko-galniceanu, se lamuri istoricul muntean asupra faptului catzvoarele externe ale istoriei noastre se afla prin bibliote-cele si archivele publice si private ale Transilvaniei, Ungariei,Poloniei, Venetiei, Moscvei, Petersburgului si Stockolmului".

Citeva din aceste izvoare se comunicara de strainii cu

(1) Care nu fu Ins& suprimat6 pentru aceasta, ci mai iesi eltva timp.Cf. discursul d-lui A. D. Xenopol despre M. Kog6Iniceanu (Discursu-rile de receptie la Academia Romina).

www.dacoromanica.ro

ADUNAREA ySI TIPARIREA IZVOARELOR 33

sari, prin Laurian, revista stAtea In leghturh. Rominul arde-lean anuntfa pe rind in buletinul bibliografic al Magazinulurculegerile de izvo are, pe care pe intrecutele le d'adeati la lu-ming Sas11 i Ungurii din Ardeal, cuprinsi de un zel tiintifici patrioticin apropierea marelui an de regenerare singeroash:1848. Prin notitele lui Laurian aflarh' doritorii de cetire icunoschtorii de nemtete acestia mai rani de publica-rea Magazinului lui Kurz, a unei alto reviste, care eramenith la o viath lungh si foarte folositoare Archly desVereins fur siebenbilrgische Landeskunde", precum i des-pre tiphrirea colectiel lui Kemdny, cel mai mare colectio-nator de documente din intregul Ardeal i unul din ceimai luminati, mai priceputi i mai lipsiti de phrtenire din-tre istoricii, ce se tot inmultiail, ai acestei provincii, co-lectie pe care, supt titlul de Erd61yorszag tortenetei taxa",o scotea ImpreunI cu Kovacs. In ajunul lunilor de lupthinviersunath, se phrea eh' se deschide o nou'a epoch de lucrucomun pentru culture, de recunoatere si pretuire a nationa-lithtilor, dusmane In trecut si menite sa fie inch mai dusmaneIn viitor, intro sine. Kurz, care d'aduse In Magazin, InSpicilegium marturil strhine de cea mai mare importantapentru istoria noastrh, se facu si colaborator la Magazi-nul istoric i donator al Museului nostru, ce incepea sa sealchtuiasch, In acelasi roiti de munch civilisatoare, careera Colegiul National supt directia unui om ca PetruPoenaru, unul dintre elevii lui Lazhr i unul dintre se-cretarli lui Tudor Vladimirescu. Kurz d'adu un portret In

al lui Mihai Viteazul, In care BAlcescu nu recunoscupe eroul sau, dar care facu sa se adune multa Iume pen-tru a-1 vedea In odaile directorului Poenaru : un German,

3

:

u-

loud

www.dacoromanica.ro

34 N. TORGA

dr. Meyer, in pector al carantinelor (1), ce se afla de trei-sprezece ani In Ora, aduse cu dinsul dania, si foaia ger-mane din Bucuresti, Bukarester deutsche Zeitung", carese tiparia la Winterhalder, publics, scrisorile de donatie.Un articol, foarte frumos documentat i lucrat cu o Ingri-jire deosebita, lumina, in paginile Magazinului publicul ro-manesc asupra vicisitudinilor unei casatoriI de tineretaa lui Petru Schiopul, Dornn muntean, cu o Unguroaicadin Ardeal, fata MI Nicolae Cherepovich si ocrotita Craiu-luI" Ioan-Sigismund. Din Ken Any si Kovacs traduse un))Cost. Romania" citeva acte unguresti de la Mihal Vitea-zul si un protocol de diets a lui, pe clnd el era acuma,71Craiul" de peste munti.Dar Laurian, cat statuse in Viena, vazuse deschizindu-i-se, ca

si lui Eudoxiu Hurmuzaki, portdle, pecetluite pentru cerceta-oriI obisnuiti, ale Archivelor in care Casa de Austria pas-

tra, In nesrirsit de multe documente, amintirea trecutuluiel. In 1847, Magazinul" tipari, din aceasta recolta a in-ginerulul-architect" de odinioara, un sir de acte privitoarela cucerirea si alipirea Olteniei ca'tre provinciile austriacesi la dorintile boierilor munteni iubitorl de crestinatate altimpului, In fruntea carora s'a gasit intr'un moment croni-carul Radu Popescu, un Mare-Vornic al lui Nicolae Mavro-cordat ; urmara documente privitoare la politica imperial.a lui Serban Cantacuzino si a urmasilor saI (2). Se maifagadula o serie de Acta Extera lamurind iarasI asupradezbaterilor cu boierii In privinta viitoarei organisatii a

(1) V. Bukarester deutsche Zeitung, ni. din 1-iii Novembre 1815.9) Vol. IV i V din Magazin".

www.dacoromanica.ro

ADDIVAREA 51 TIPA1IPEA IZVOARELOR 3

nouei Valachii Austriace". Dar aceastA parte din lucrurileadunate de Laurian n'a mai vAzut lumina in revist5.

Cu atita Ins nu era multgmit Balcescu. El ar fi voito cercetare deplina si in toate Varti. le, care s'a" dea viito-rului istoric al poporului ronignesc putinta de a vorbidespre toate in cunostinta desgvirsit'a a Imprejurgrilor. $iel Intelegea In ce chip s'ar putea indeplini aceastA sarcinapregAtitoare, care cerea imense cheltuieli de aratorii si ti-pArire si silintile de jertfa indelungate ale mai multor oa-meni stApiniti de dorul stiintii si de iubirea pentru neam.Mijloacele noastre nu ne iarta a intreprinde calatorii preadepartate ca sa adunsam toate cite se pot gasi. Spre a-ceasta Varerea noastrA si a mai multor Romini ce se into-reseaz5, la istoria naVei este de a se Intocmi o sotietate is-toricg, care sg aiba fondurile trebuincioase ca sa poata tri-mite oameni in-deosebite pArti dupA asemenea descoperiri.Peste putin vom publich un plan pentru o aseamene aso-tiatie. Noi nAdAjduim ca si guvernele romine vor imbra-tisa cu inima aceastd lucrare folositoare si vor Inlesni mij-loacele pentru culegerea documentelor." Cuvinte patriotice,Intelepte si, cind ne gindim la cele ce au devenit asfazio realitate binecuvintatA, profetice. Pare cg oamenii cari,ca BAlcescu, mor tineri, vkl mai departe cu sufletul In vii-torul care pentru viata for e Inchis.

Balcescu, care recomanda o mare culegere de documenteinterne, pe care o astept6m Inca astazi, dupa ce atitea

Instrainat, risipit si distrus o adunare de hrisoave",scria el, este dar neaparata" strinsese si cronicileRomAnesti, insa o categorie de izvoare, pentru a le publictIn revistA, necrezind ca poate Incerca o editie complectl ca

sailTeril-

www.dacoromanica.ro

36 N. IORGA.

a lui Kogglniceanu. Se dgdurg pe rind in Magazin: Cronicalui Stoica Ludescu, a lui Constantin Cgpitanul, un ra'spunspolemic, pe Bugg o prelucrare, in care Ins editorului iiera iertat sg vadg un original, apoi Memoriile lui RaduPopescu, farg a se stabili Ins autorul lor, Cronica ace-luiasi boier, ca scriitor oficial de letopiset, altg Cronica o-ficialg, anterioarg, a lui Greceanu. Pe linger aceste seri-eri privitoare la trecutul muntean, o variants a asa-niseiCronici a lui Mustea, pe care Balcescu se gindi sg o ti-pgreascg tocmai pentru ca o vgzuse cg lipseste din colectiatovarkului, si Innaintasului sail, de lucru din Iasi. Cu a-ceasta nu se istovia materialul narativ cuprins In manus-criptele de care putea sg, dispuie tipgritorul cel d'intalli alpovestirilor vechi despre principatul Terii-Romgnesti ; inPrefatg, Balcescu pomeneste si opusculul lui Nicolae Rusetcatre Nicolae Mavrocordat, a cgrui domneascg spitg deneam o lgmuria argtindu-1 ca pe un vechiti consingeanal supusilor sal, si Genealogia Cantacuzinilor de Banul Mihaidin aceastg familie, Genealogie din care a scos lgmuriripentru anumite din micile lucrgri biografice cuprinse InMagazin, precum pentru altele a fost inspirat si sustinutde cronicile moldovenesti, acum tipgrite ; si lucrarea delaudg Inchinatg Jul Constantin Mavrocordat de doctorulDepasta, si Cronologia" Clucerului Dumitrache care s'arputea sg, fie deosebitg de istoria rgzmeritii de la 1768.74a acestui boier cu carte, dar fgrg multg pricepere. Pe linggaceste isvoare care s'ail tipgrit pe urmg si despre cares'a vorbit mai pe larg (1), galcescu mai pomeneste si al-

1) V. Ist lit. rom. 'ix secolul al XVIII-lea, la numele autorilor,

www.dacoromanica.ro

ADUNAREA TIPARIREA IZVOARELOR 37

tele, ce nu se mai pot gasi acuma sail de rostul ca-rora nu s'a dat Inca : asa Cronologia de la Viret", desprecare nu se arata nimic mai mult, Cronologia IanculuiVoda", a lui lancu Hunyady, un Vod'a'" i el in Ardeal;cronici care nu pot fi vechi, dar ar folosi, fara Indoialafiind cunoscute: Balcescu Insu0 nu le vazuse poate, i exis-tenta for II va fi fost revelata de Laurian, care nu le In-trebuinteaza Insa in Istoria Rominilor ce a scris pe urina.Printre aceleasi manuscripte ascunse Inca sail pierduteslut a se socoti cronica anonima a Terri-Romaneti dela 1595 pang la 1730", de sigur insa o compilatie, farainsemnatate pentru tot timpul mai vechiil, prelucrarea ingrecete care expunea, dupa cronicele steaine i natlonale",istoria Terli-RomanWi de la 1200 pang la 1618 i carear putea fi de o mare Insemnalate data s'ar razima pepartea de dupa Attila a mareI opere redactate de StolniculCantacuzino; parte care exista pe la Inceputul secoluluI alXIX-lea, cad. Naum Rimniceanu citeaza pe ConstantinCantacuzino pentru vremile Imperiului vlacho-bulgar (1)Apoi scrieri mai indoielnice sail mai putin importante decitacestea: o Crono logie" a lui Firvu Cantacuzino i aceia alui Naum Clococeanu ierodiaconul (2).

Balcescu doria sa mai adune in noua revista inscriptl,monuments i scrieri care zugravesc obiceiurile private",izvoare pentru cultura poporului nostru In trecut. Inscriptii

(1) C. Erbiceanu, Cron. greci, p. 245: pirre rap 'Acb scat lli.rpog,lipcitOpac of ap aloe, e/Kov TEycz iooalccv, %at Tip+ TgLV SecTconEag;

N. Xov. xat rcp6p. KW/T. Tot asa, la p. 246, se citeaz6, si Cantacuzinopeutru Scaunele vechi ale Baniel Oltene.

(2) Magazin, I, p. 11.

51

Tye

www.dacoromanica.ro

3 N. IORGA

e pA'rirA de Laurian, care poate fi socotit ca intemeie-t rul epig afiei romAne0i, cu toate protestArile lui Bolliac,

i-a fi insu it bucuros el aceasta calitate (1). Cit pri-ve e monumentele, urmele materiale, ale ail fost descriseof I I ar 'colele lui Laurian. In privinta izvoarelor relativea cul u BAlcescu trimetea in prefatA la traducerea deurind apgrutA a cAlAtoriei lui Macarie de Antiochia, fgrA

a mentiona Ins articolul lui Negruzzi din Archiva ro-maneascg".

Editorul de apetenie al Magazinului" gAsi in 1847 pri-ejul de a se duce la Paris, nu pentru studii diplomanu se cereati pe atunci pentru situatii sociale, i deci cA-paarea for nu forma, mobilul de cApetenie al expatrieril'nerilor, ci pentru cercetari de bibliotece, la care ar fi

adaos i explorarea Archivelor, dacA ale ar fi fost deschisepe aceastA vreme. Articolul despre lupta de la CAlugAreni,I fatiatA in deosebi, i nu ca un capitol desfacut din ma-rea Istorie a lui Mihai Viteazul, e datat din 5 si 23 Ia-nuar 1847, Paris. La Bellevue, in August, fu 1 edactat unalt articol, apArut In volumul al VI-lea din Magazin, aceldespre portretele lui Mihai, descoperite de BAlcescu la Bi-blioteca Imperials. Anul al V-lea nu mai d'A nimic de ladinsul, decit cronici pe care el le comunicase. Sarcina

Magazinului", aceastA IntAie revistA pur istoricAa Rominilor i nu numai atita: singura, fiind-c6 de atunciplug In zilele noastre de luminA nu s'a mai Incercat o pu-

(1) Articolele de anticit6t1 ale lui Laurian se traduceal i in nem-teteapAreau in foaia german5, din Bucure0i : Bukarester deutsche Zeitung,

la care Bolliac trimese Inteun rind o IntImpinare, din care, cel putinin traducerea nemteasca, nu se Intelege nimic.

A,

pu-blicgrii

si

www.dacoromanica.ro

ADUNAREA TIPARIREA IZVOARELOR 39

blicatie periodica avind de stop numai primirea studiilordespre istoria nationals, aceasta sarcina cade exclusiv a-supra lui Laurian. Acesta introduce literele latine inc a dinal IV-lea volum, dupa tiparirea in cirilice a cronicii de lainceput; traduce un articol trimes de Kurz, da o notitadespre Scrisorile principelui de Ligne, iscalita E. P.", ceiace inseamna : Eugeniu Predescu, un colaborator inca laintaiul volum d. Predescu, mai. tirziil membru la Cur-tea de Casatie, a ajutat apoi i la Tesaurul lui Papiu ;scoase la lumina documentele sale copiate in Viena,reproduse din Engel importantul menioriu pe care 1-amatribuit (1) calugh-ului Del Monte, agent imperial In Tara-Romaneasca, i adause notice bibliografice despre cartiiesite In strainatate, atingind trecutul sail presentulromanesc. Apo)", In ajunul micarii din 1848, Magazinul10' opri pentru totdeauna aparitia, dupa ce aratase ca, orevista istorica e cu putinta si la Romini i a slut for-tele trebuitoare ca s'o hraneasca. Tot o data, tiparind simateriale moldoveneti, luind de la Costachi Negruzzi o notadespre tirile privitoare la not ce se afla In Istoria Rusieide Caramzin, primind documents din Moldova de la A. D.Sturdza, colaboratorul Archivei Romanesti, ajutind la cu-noa0erea lucrului istoric ce se Indeplinia in Cara vecina, elajutase, ca i Dacia literal* ca i Foaia stiinfificei si literard,ambele din Iasi, ale Jul' Kogalniceanu, ca i Foaia pentruntinte, inimd si literatures a lui Barit din Brasov, Unirea deieri i tine tie ? poate Unirea de mine.

E interesant s,i titlul Magazinului": el e consacrat stu-

(1) Cronicele muntene, pp. 127-9; 1st. lit. rom., I, p. 162.

gr

www.dacoromanica.ro

40 N. TONGA

diu ui ce or petrecute in intreaga Dade" : el rgspundeastfel Daciel li erare" a lui Kogglniceanu, care aratg si InCuvintul de introducere al revistei sale cg, o intelege caun centru de adunare, prin trimeteri directe sail prin re-produceri, a color mai bune lucrgri literare produse intoafg, Rominimea, si care dgdu in Buletine informatil des-pre intreaga miscare cultural a neamulut Inginerul Po-povici se gindise, cum am vgzut, sg, dea la lumina o re-vista istorieg purtind iargsi titlul Daciel, care statea ingindul tuturora si insemna alt ceva decit odinioarg pentruun Sulzer sail un FotinO, la cars ea nu era decit o remi-niscenta archeologica.

Ace lasi cuget, aceiasi simtire precede la toate popoa-rele, In timpurile noug, de constiintg, alcgtuirea materialg,desgvirsirea visibilg a aceluiasi corp politic. Intro 1830 si1859 all existat un Domn moldovean si un Domn muntean,o capitalg, la BucurestI si una la Iasi, un steag la dreaptasi al'cul la stinga Milcovului, dar alesii sufletului romanescs'aii adunat in aceleasI societati, au condus aceiasi miscareculturalg, au urmat aceleasi norme de limbs si de ortografie,au scris pentru acelasi public, care idopere literare si sti-inVfice n'a vrut sg cunoascg granita,nisi aceia, stilpitgcu munti vesnici, ai Carpatilor. Yn treacgt, e bine sg se in-semne acest punct de vedere.

Dupg RevoluVe, care -i dgdu la ivealg boala ascunsg pangatunci, Bglcescu nu mai tipgri decit putin. Astfel, rgzi-mindu-se pe cunostintile sale despre trecut, el tratg chestiasocialg a -cergnimii in Question Jeonontique, tiparitg, In Paris

www.dacoromanica.ro

ADUNAREA I TIPARIREA IZVOARELOR 41

la 1850 si trimese in 1855 pentru Romcinia literarci a luiVasile Alecsandri licizvan-Vodci, un capitol din Istoria luiMihai : cu alchluirea acestei opere de cape enie, pe care n'oputu mintui, necum s'o van', tiparitg, IV cheltui el ul-timele Jul silinte de bolnav, lovit de moar e.

Laurian, care nu se amesteca do loc in intimpfgrile dela 1848, find un revolutionar, si Inca unul din cei mai ne-crutAtori, din cei mai utopici, numai pe terenul stiintdfic,al prefacerii limbii dupa norme radicals, trecu in Mol-dova, uncle avu supt Grigore Ghica, un patriot Innaintatsi o nobila figurg, rolul de conducaor al scolilor, cu titlulde inspector general al scolilor din principatul Molda-vier, pe care rol it tinuse supt Mihai Sturdza, ca sfatuitorsi ca membru in Comisia scolara, cumpgnitul statisticianNicolae Sutu, un Fanariot" prudent, un iubitor de auto-ritate si un luminat beizadeh. Postul cel notii fusese crest,probabil, in urma dezbaterilor unei nou'a Comisiuni de or-ganisare a invKa.mintului, formats dupa ocupatia ruso-turceascg, in 1850 (1).

Pans atunci istoria Romlnilor nu se predase in Moldova,cursul lui Kogalniceanu la Academia Mihaileana fiind In-data Intrerupt. In Tara-Roma'neascA, in Romcinia, cum in-cepuse a se zice, cunoasterea trecutului terii se socotiamai de nevoie si mai putin periculoasA. Inca de la 1828,unul din Inv4atorii dup6 metoda noug lancasteriang in pro-vincia principatului, Gr. P. Plesoianu, care, gindindu-se lacaracterul alilodidactic al sistemel lui Lancaster, se intitula

(1) Menzoires du prince Nicolas Soutzo, Viena, Gerold, 1899, pp122-3, '187.

www.dacoromanica.ro

42 N. IORGA

profesor de Imprumutata Invgt'atura al s, coalelorn ratio-nale din Craiova", fa'cuse loc in c'articica lui ilustrata: Celedintlin cunotinte", i istoriei Romlnilor, pe care o po-vesti In vre-o zece paging, en multi, bunAvointa, insg,alandala. Lucrul era totui aa, de rar, melt Koaniceanutrecu pe istorieul" Pleoianu in libta bibliografia, a lu-craril sale istorice In frantuzete, tipgritri putin dupg a-ceasta la Berlin.

Peste eitiva any, ImpArtia un apel pentru tipArirea unelIntinse Istorii a Terii-RomgnetY profesorul de istorie uni-versala de la Colegiul National, Florian Aaron, despre caredescopar In Enciclopedia Emilia ca venise din Ardeal cadistal la Craiova, innainte de Plevdanu, ca -1 ocupa, loculdin Bucureti pAna' la miscarea revolutionary i, Intorein-du-se dup4 potolirea turburArilor, trecu may tarziu la Uni-versitate, unde, poste un alt Invalat": Cernatescu, fu pre-decesorul mien ca profesor de istorie generalA (1). I sefLpunse destul de bine, Intr'un timp clnd Lesviodax gAsiaamatory, plAtind Innainte, pentru Istoria sa bisericeaseA ping,i Intro zetarii Paharnieului I. Eliade" qi aceia din tipo-grafia Curtii a dumnealui Pitarulul. Zaharia Carcalechi" is recura Intreaga editie cu may bine de jumatate de secolInnaintea timpurilor clnd n'am ajuns a vinde doucizeci deexemplare cetiti bine: doudzeci din Acte i Fragmentecu privire la Istoria Rominilor", i din Studii i docu-mente". La 1835, din tipografia lui Eliad, aparea IntAiul vo-lum din Idee repede de istoria printipatului Tarn-Bo-

(1) Aaron ar fi murit in 1877. Articolul despre el e pus in L'nci-clopedie greit la aAron cind trebuia la (Aaron .

www.dacoromanica.ro

ADUNAREA BSI TIPARIREA IZVOARELOR 43

minesti". Yn Prefata, cimpul de tratat era impartit destulde bine : o epoch veche", de la ,descalecarea coloniilor ro-mane in Dacia", pana la Intemeiarea Statului muntean; oepoch mijlocie", mergind de la aceasta data, pe care fi-reste ca Aaron nu putea s'o fixeze cum trebuia, pana la1520, Inceputul, dupa dinsul, al cufundarii mai adinci Intirania turceasca apoi, Inteo a doua subimpartdre, 'Ana laera Fanariotismului, deschisa la 1716 ; era noua seopria pentru o divisie secundara la data de reorgani-sare de 1830. Cartea era fara Indoiala Insufletita de pa-triotism, si multi vor fi ceti miscati In sufletele fornaive paginile, nesfirsitele paging goale, in care curgea caun izvor de monotonie stilul incolor si silit, tinut cu in-tentie la entusiasmul fix, al lui Aaron. Profesorul de la StSava avuse ambitia de a face multe volume, care se sidesfaceau bine, si astfel el ajungea sa scrie un capitol des-tul de lung despre ilustratii ale neamului romanesc ca unMoise-Voda, despre care se stie ceva mai mult a tazi chiardecit ca 1-a chemat Moise si ca a domnit : un volum intregera ocupat de stapinirile lui Radu Serban silui Radu MihneaIntaia oars; si, cind autorul spunea ca i-ar mai trebui cincitomuri maxi" pentru a incheia dupa ce se Intinsese atita,el facea de sigur o socoteala gresita: cu o asemenea orin-duire trebuiail vre-o cincizeci! Si neputinta de a se mar-geni a lui Aaron, limbutia lui scrisa, se vede si mai binecind ne gindim ca el stia numai ce este In Engel, pe carese fereste a-1 pomeni, ca nici-odata nu se Indrepta la iz-voare si ca tot ce spune despre Greceanu si nepotrivireahronografurilor" cu cronicile straine, sint numai cuvintefar% Insemnatate. La 1839, Aaron, care scosese trei tomuri

www.dacoromanica.ro

44 N. IORGA

din cartea lui cea mare, dadu si un Manual de istoria prin.cipatului Romaniel de la cele d'Indi vremi istorice ping In zi-lele de acum", carte de scoala foarte bine alcatuita, placutala cetire si care trebuie sa fi adus pe acea vreme mult folds.

In tot ce a scris Balcescu, nu se pomeneste nici-o sin-gull data numele acestui precursor asa de putin aseme-nea cu istoricul lui Mihai Viteazul: pentru Balcescu, Aaronnu exista, pentru ca profesorul de odinioara al lui nu cu-1 esese informatia acolo uncle se gaseste totdeauna curatasi din bielsug, fiindca forma lui n'avea nici masura, nicielegantA si, In sfirsit, si pentru ca acest Inchinator al luiMoise-Voda ca si al lui Mihai Viteazul, se inspira din caleafara de mult, cind ajungea sa vorbeasca si. prilejul 11 cautatotdeauna despre Tablele legil date proorocului Chiselevpe muntele Ocupatiei militare, fiind-ca nu statea la ludo-iala, asa bun patriot, cu leafs de la Cirmuire, cum era, saaminteasca poporului romanesc despre sfintele intocmiriale Regulamentului Organic", care all adus renasterea"principatelor, de fapt pe terenul cancelarillor, soselelori felinarelor, mai ales. Ca si Kogalniceanu, Balcescu visa,pentru a trezi constiinta Intre Romini, pe un istoric, Ineel mai Innalt si mai nobil Inteles al cuvintului: avind sti-inta unui invatat, cumpanita judecata a Inteleptului, graiulde foc al unui poet si tinta luminoasa a unui Indreptatorde vremuri. Am spus ca el nu se credea chemat sa scriebiblia istorica a poporului sal.

Laurian, un om de fapte precise, de date exacte, un fi-lolog mai mult decit un istoric, n'avea astfel de nesigu-rante. Dupa reforma din 1850 a Invatamintului moldove-

www.dacoromanica.ro

ADIINAREA BSI TIPARIREA IZVOARELOR 46

nest, se cereail noun card de coall. Neofit Scriban, pentrucare Alexandre de Stourdza, ruda buns a lui MihaI-VodaSturdza, avea o consideratie deosebita, ca pentru un dis-tins elev al seminariilor rusesffl, alcatui cea istorieuniversals pentru sco1T i cea d'intaiil opera, cea mai origi-nals, pe terenul istoriel generale : Urzirile istorice said cursmetodic de istorie", tiparit la 1851; carte menita pentrueleviT SeminariuluI din Socola, uncle archiereul Neofit eraprofesor de istorie si retorica, In acelasi timp. Scriban adu-nase acte relative la terile romine i la Biserica lor, in Ar-chivele ruseti, de care se gasia aproape, si el poate fi pri-Tit ded qi ca primul cercetator In aceasta directle al docu-mentelor noastre straine ; d. C. Erbiceanu, In notita ce atiparit asupra lul Scriban, arata ca la d-sa se alla astacli17 culegerile de documents" ale lul Neofit (1); dar adunato-rul nicI nu le-a Intrebuintat, i cu atit mai pi-tin le-a ti-parit vre-o data, pe vremea dud era trimes In pocaianiela Neamt, pentru ca ar avea cartile luI Volter", sail peurma, elnd capata catedra de Seminariii, supt un Domnmai bun. Urzirile", lucrate dupa Alvares lAvy, decito Insemnatate didactics, In seria noastra de ImprumuturIfacute strainatatii pe acest teren. Un tratat polemic despreMitropolia MoldoveI, care nu s'a tiparit, n'are importanta.

Inspectorul Laurian voi sa dea colarilor din Moldova,din amindoua principatele chiar, un tratat pe larg despreIstoria Rominilor, In spiritul non pe care cauta sa-1 ras-pindeasch : al latinitatii intransigente si imutabile, si pe

(1) Viata qi activitatea prea-sfintitulul Neofit Scriban, episcop deEdesa, Bucure01, 1888, p. 13.

d'intaiii

n'att

www.dacoromanica.ro

46 N. IORGA

temeiul s gur al cercetkrii directe a izvoarelor cunocsutei a celor pe care el, Laurian, si colaboratorul sail le -dusera abialaivealk in Magazin." Cartea, Impkrtitk in treivolume, poartk titlul de Istoria Rominilor": ea apkru in-treagg in 1853, cu cheltuiala Departamentului averilor bise-riceti i al invktkinintului". Ca o carte de coall, aceasta ln-crare de invktat e de sigur inferioark incerckril dibuitoruluiautodidact Aaron: ea cuprinde, in adevkr, un numkr Inspki-mintk'tor de mare de amknunte, condensate, pans la culmeaabsurdului, In propositii scurte, bune pentru a fi memorisatede elevi cu o memorie monstruoasa. Ideile generale se desfacdin carte pentru un critic, pentru un istoric literar si cultural;dar ele nu sint nichiri exprimate pentru elevi sail pentruun cetitor oarecare dintr'o epoch de trezire a civilisatiei.In sfirsit, planul e fundamental gresit, tot ash de gresitcum a fost mai tkrziii acela al operei a doua, i mai maxi,alcktuitk Inck si mai din gra!, a vietii acestui str'duitorpa riot: Dictionariul. Partea ce se Intinde peste In-treg intkiul volum, merge in adevkr de la Fundatia Romei,a carol' era se pastreaz5, necontenit, pink la ckderea Romei:adeck a treia parte din opera nu privete citui de putinpoporul roma'nesc, care nu exista, i atinge numai in partepregUirea etnografick i politick a acestui popor. Dupkaceasta urmeazk un volum despre istoria Imperiului Romande Raskrit, pans la ckderea Constantinopolei bizantine, gre-ceti, In 1453: abia ici si colo expunerea se oprete asupravietil romkneti, In epoca de luptk. In sfirsit, partea a treiagramAdete toatk dezvoltarea noastrk pink In zilele auto-rului. Limba era pe alocurea latinisatk, dindu-se i un lexi-con explicativ la urrrik, pentru a corespunde acestui sistem

I-iil,

www.dacoromanica.ro

ADIINAREA I TIPARIREA IZVOARELOR 47

care flcea dintr'un mic popor din Orientul Europei mos-tenitorul direct al Romei, alaturi cu Bizantul, a carui mos-tenire o culege, si pe aceasta, la vremea ei. 0 strAlucitoareilusie zh'darnic5., rAzimindu-se pe o mare confusie, Cad, dacA,In afar de not insine, de trecutul color ce au avut limbanoastrg si au cazut la capAtul brazdei for In Carina noastrg,represintgm ceva, nu e Roma, Statul, Republica sail Im-periul, cAla'torind de la Tibru la Bosfor pentru a decAdeala Dun Are, ci alt ceva, tot asa de mare in lumea popoa-relor, nu a formelor trecatoare ce ele ImbracA: represintAm,asa navgliti de buruiang, cum sintem astazi, rAma'sita la-tinitatii larga lume de culturg si influentA la-CIA, care s'a ingustat prin nepriinta vremilor Ong la muntiisi la apele noastre.

De aici, de la acest gind, ne-am fi putut ImbArblta fledsa cadem in pretentia copilareased si in ridiculul care oInneacg totdeauna. Laurian Ins n'a prevkut grabniculsfirsit al unor teoril, ce nu stAteail in trainicg leggturg or-ganics cu adevarul, realitatea. Noi am vgzut pgrerile luispulberindu-se In hohote de ris nepioase si In indiferentacare Ingroapa tot mai adinc opiniile asupra earora s'a tre-cut. In copil'aria oamenilor din generatia mea, hgrtile binelucrate ale lui Laurian, In care Dacia se infatisa gata

Innaintea scolarilor, cari nu se gindiati cita munch sicit noroc nebun trebuie pentru a o face in adevar, Impo-dobiat Inca pgretii scolilor si, pe ling6 manualul aprobatde Ministeriti, profesorii, si elevii doritori de a sti mai multdecit se cere la lectie", csautatt stiri despre Roma si Ro-mini in cartea, ajunsg la a treia editie, a batrinului Laurian".Astazi s'a mintuit definitiv cu dinsele. Dar am fi nerecu-

fasaritene,

M-ena

www.dacoromanica.ro

4 N. IORGA

noscgtori dacg, am trece cu vederea intentiile acestul apos-tol, si am fl neintelegalori sail nedrepg daca n'am mar-turisi ea rare on s'ad cercetat pentru o lucrare mai sir-guitor izvoarele, rare on pries faptele mai corespun-zAtor cu adeva'rul, rare or s'a dat mai multsa" Ingrijire uneicarti menite scolarilor, cari trebuie Inv) lati mai putin de*oricine (1).

intre istoricil acesteT generatii mai trebuie pomenit unul,de care se leag'6 multe amintiri rele, pe lingo aceia a uneifrumoase poesil, cintind durerea smeritilor de la tarri, : Sila.E vorba de Boliac, devenit Intr'o epocA de corectare anumelor, anturi de corectarea limbil, Bolliac, ceia ce sepotrivia si mai bine cu numele de Cesar al poetuluT- istoric.Bolliac, deci, e mai cunoscut ca personagiu politic cu unrol dubios in Revolutia de la 1848, ca un archeolog fan-tesist si interesat In fantasiile sale descoperitoare, ca unziarist foarte ambitios si ca un om care a facut mare gA-ragie In viata lul, de altfel harnicA, si, In unelefolositoare (2). Bolliac s'a manifestat t'grziA pe terenul is-tonic si a Inceput 14 certindu-se cu Laurian pentru In-

(1) E interesant a se semnala care e cea lucrare istoricg alul Laurian. fn 1839 a ap5,rut in Foaia pentru mints, inimd qiturd , o notita asupra unul studiu al vestitulul geograf frances d'Anvillerelativ la noT, notit5, iscalith de A. Trebonie", care, dupa obiceiul tim-puluI cele tree nume latine: no men, pronomen, cognomen, devenipe urm5, i Laurian. 0 apreciare pAtimas5, i nedreapta asupra lulLaurian, In Memoriile lul N. Sutu, pp. 187-9.

(2) V. i Xenopol, Domnia lui Cuza-Yodel, I, 1903, pp. 152-3. Pen-tru acusatia adustt acolo lul Bolliac, cf. Amintirile din pribegie ale luiIon Ghica.

s'ad

privies i,

&MaidWaren-

www.dacoromanica.ro

ADIINAREA TIRKRIREA IZVOARELOR 49

taietatea unor descoperiri relative la epoca romans; apoi,In pribegie, atins si el de slabiciunea de a se manifesta Infrantuzeste cu un subject la mods, asupra caruia Insanimeni n'avea idei precise si astfel calitatea de a fi Romindadea si dreptul de a fi crezut, el dadu la lumina o hao-tica brosura, de cuprins geografic-istoric, intitulata Ale-moires pour servir a l'histoire de la .Roumanie (Provincesdanubiennes, Paris, 1856), In titlul careia literatul, revo-lutionarul IsI ada',uga la nume titlul de nancien Vornic"Dar, dupa ce anumite banuieli 11 aruncara pentru totdeaunain gazetarie, el, care n'ar fi. fost In stare sa alcatuiasca osingura lucrare in adevar bung cea mai buns opera re-dactatet a lui ar putea fi cartea asupra Arancistirilor in-chinate, din 1862, basata pe multe documente date atuncila lumina In dezbaterile grelei probleme , a devenitun util publicator de documente. Nu ca ar fi scos Insus,Io colectie : II lipsia pentru aceasta si vremea si planul, no-tiunea lucrului. Dar, avind un ziar de format mare qilipsindu-i redactorii, cunoscind multe curiositati istorice,avind manuscripte si note personale, dupa izvoare straineacestea, el le-a prefacut intr'o umpluturd mai durabiladeclt textul care putea pasiona timp de citeva zile pu-blicul momentulut In Buciumul sail, In Trompeta Car-pafilor au iesit astfel izvoare, uneori de mare Insemna-tate, care meritati sa fie inventariate si extrase de acoloIn editii poi. Astfel, Genealogia Cantacuzinilor, afara deanexe, prelucrarea de letopiset al aminduror principateloralcatuita in secolul al XVIII-lea, asa numita Cronica a luiStefan Logofatul, pe care si astazi se mai afla oameni s'ociteze supt acest nume si s'o Intrebuinteze ca izvor ; Vita

4

www.dacoromanica.ro

60 N. IORGA

u Nicolae Mavrocordat, de boierul Nicolae Ruset (1) ; Me-morn' asupra Revolutiei de la 1821, ca al lui Dirzeanu, ti-parit in 1868 pe cind Memoriul lui Chiriac Popescu ieiIn Rominul lui C. A. Rosetti la 1862, iar al lui CioranuInca din 1859 In acelaI ziar . un Intreg sir de acte re-lative la ocupatiunea ruseasca din 1768-74 in Tara-Roma-neasca, dupa condicile boierulul Plrvu Cantacuzino, precumsi acte din vremea cirmuiril aceluiaI principal de generalulaus riac de Coburg; citeva bucati ma'runte privitoare laMihai Viteazul, ceva din opera lui Teodor" Fotino, pecare 1-ar fi copiat In parte cunoscutul istor