privim existen]a direct `n ochi“suplimentuldecultura.ro/numarpdf/125_iasi.pdf · 2016-03-05 ·...

$: privim existen]a direct `n ochi“suplimentuldecultura.ro/numarpdf/125_Iasi.pdf · 2016-03-05 · spun `n carte c\ o v\d `n spatele gr\dini]ei cu program prelungit [i c\ trece `ntre$
NR. 125 » 28 aprilie – 4 mai 2007 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

Citi]i o sintez\ a unei cercet\ri comparative recente realizate deCentrul de Studii [i Cercet\ri Culturale, precum [i comentariul„Strategia de a nu avea o strategie“.

~N » PAGINA 6

FOCUS:SECTORULCULTURAL

M|I DRAG|BILL GATES,

Constantin Vic\

S`nt utilizatorul unui Windows XPHome Edition, cu licen]\. Productkey-ul meu e KJ68Y-QRMCT-37B34-FXRW-23JGQ...

~N » PAGINA 13

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » EDI}IA DE IA{I » WWW.SUPLIMENT.POLIROM.RO

COPYLEFT.RO

Premiilede la miezul nop]ii

Veronica Niculescu

Cea mai contestat\ edi]ie a Galei UNITERa fost un succes de imagine. Marile premiiale serii s-au `mp\r]it `ntre teatreleBulandra, Odeon [i cel din Cluj.

~N » PAGINA 3

Ce `nseamn\ Cometa Hale-Bopp pentru Daniel Vighi?

Am v\zut-o diminea]a, la ora cinci, `n luna martie, cam ca `n perioada asta. {ispun `n carte c\ o v\d `n spatele gr\dini]ei cu program prelungit [i c\ trece`ntre dou\ s`rme de telegraf, c\ a[a am [i v\zut-o. Unii pot spune c\ aceast\comet\ e un simbol al timpului pentru c\, dac\ stai s\ te g`nde[ti, acum patrumii de ani str\lucea `n Epoca Faraonilor, deasupra locului unde e acum gr\-dini]a cu program prelungit. De fapt, eu am evitat orice tip de semnifica]ie

simbolic\. Nu are leg\tur\ nici cu Egiptul, nici cu anii nou\zeci, nici cu Bana-tul, nefiind dec`t un simplu astru trec\tor, observat `ntr-o diminea]\ deprim\var\, deasupra unei gr\dini]e [i `ntre cele dou\ fire de telegraf. Poate aretotu[i leg\tur\ cu o nostalgie veche de-a mea pentru SF [i c\r]i [tiin]ifice de-spre Univers, din acelea cu poze.

CITI}I INTERVIUL DIN » PAGINILE 8-9

N|SCUT ~N URSS, PREMIATDE „ROMÂNIA LITERAR|“

~N » PAGINA 2

DANIEL VIGHI, AUTORUL COMETEI HALE-BOPP :

„Ar trebui s\ privimexisten]a direct `n ochi“

SCRIITORUL VORBE{TEDESPRE RECENTA SACARTE {I ANUN}| UNROMAN DE DIMENSIUNIMARI

Umbra lui V\c\roiu`n „literatur\“

Andreea Archip

Dou\ zile, la Ia[i, s-au s\rb\torit 140 deani de c`nd Titu Maiorescu a fondat revista„Convorbiri literare“. Dame nu mai multedec`t degetele de la o m`n\, prin fa]amesei de prezidiu format\ doar dinb\rba]i, b\rba]i-scriitori, b\rba]i-jurnali[ti,b\rba]i-esei[ti.

~N » PAGINA 4

„Noi `ncerc\m s\ facem fa]\ valului tot mai mare, un fel detsunami, de literatur\ t`n\r\ [i `n acela[i timp s\ g\sim ni[tecriterii care s\ ne pun\ la ad\post de b\nuiala c\ am fipartizani.“

NICOLAEMANOLESCU

» 2

ordinea de zi

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 125 » 28 aprilie – 4 mai 2007

MMiieerrccuurrii,, 2255 aapprriilliiee,, llaa CClluubbuullPPrroommeetthheeuuss ddiinn BBuuccuurree[[ttii aa aavvuuttlloocc ddeecceerrnnaarreeaa pprreemmiiiilloorr ddee ddeebbuuttaallee rreevviisstteeii „„RRoommâânniiaa lliitteerraarr\\““,,sspprriijjiinniittee ddee FFuunnddaa]]iiaa AAnnoonniimmuull..Juriul prezidat de Nicolae Mano-

lescu a decis c\ diplomele dec`[tig\tor le revin autorilorGabriela Eftimie (pentruOchii ro[ii Polaroid, EdituraVinea), Cosana Nicolae (Ca-non, canonic la Univers Enci-clopedic) [i Vasile Ernu(N\scut `n URSS, EdituraPolirom).

Au mai fost nominalizate Rujpe icoane de Livia Ro[ca (EdituraCartea Româneasc\) [i Dieteticalui Robinson de Alex. Leo {erban.Volumul de versuri Ochii ro[iiPolaroid este rodul unei tabere decrea]ie organizate la M\n\stirea Râ[cade poetul Adrian Urmanov, deve-nit p\rintele Serafim.

Potrivit criticului literar DanielCristea-Enache, placheta Gabrie-lei Eftimie „aduce o not\ distinct\fa]\ de modele literaturii tinere deazi“. N\scut ̀ n URSS de Vasile Ernu,

una dintre c\r]ile de succes publi-cate de Editura Polirom `n colec]ia„Ego-grafii“, este un fel de arheo-logie subiectiv\ „a vie]ii de zi cu zia Uniunii Sovietice, ca o metafor\a culturii [i civiliza]iei sovietice“,potrivit autorului.

Al treilea c`[tig\tor, Cosana Ni-colae, fost colaborator al revistei„România literar\“, a fost descris\de Alex {tef\nescu drept „un pro-dus de lux al `nv\]\m`ntului ro-mânesc“.

Nicolae Manolescu a apreciatc\ o serie de edituri, precum Poli-rom sau Cartea Româneasc\, partot mai doritoare s\ publice debu-turi. „Noi `ncerc\m s\ facem fa]\valului tot mai mare, un fel detsunami, de literatur\ t`n\r\ [i `nacela[i timp s\ g\sim ni[te criteriicare s\ ne pun\ la ad\post deb\nuiala c\ am fi partizani“, aspus Manolescu, `nainte de pre-zentarea nominaliz\rilor [i c`[tig\-torilor Premiilor de debut ale„României literare“.

SSuussppeennddaarreeaa pprree[[eeddiinntteelluuii TTrraaiiaann BB\\sseessccuunnee `̀nnccaarrcc\\,, pprrooggrreessiivv,, ccuu mmaanniiffeesstt\\rrii ccaarreeaauu ff\\ccuutt ccaarriieerr\\ llaa `̀nncceeppuuttuull aanniilloorr ’’9900 ––aatt`̀tt llaa nniivveell ccoolleeccttiivv,, cc`̀tt [[ii llaa nniivveell iinnddii-vviidduuaall.. Spun asta ̀ ntruc`t, dup\ 17 ani deexersare a democra]iei, `n ultimul timp,`n ultimele zile cu prec\dere, nuan]eleau `nceput s\ dispar\ `n favoarea op]iu-nilor categorice. {i, mai grav, a `nceputs\ se diminueze, tot mai accentuat, res-pectul pentru opiniile celuilalt, respectcare, `n fond, ar trebui s\ reprezinteuna dintre coordonatele esen]iale ale sis-temului democratic.

Pentru o justificare a celor spuse, os\ m\ limitez la exemplul personal, `ncare s`nt convins c\ se vor reg\si `ns\numero[i cititori. De c`teva zile, primescpe email sau pe messenger diverse ape-luri, ini]iate de membri ai intelectuali-t\]ii române, uneori personalit\]i mar-cante, care `mi cer s\ semnez, al\turi deei, pentru sus]inerea pre[edintelui. Mis-a `nt`mplat ca, `n urma refuzului, s\primesc un al doilea mail, din care pu-team s\ aflu c\, dup\ [ocul ini]ial, ex-peditorul a r\mas fie cu am\r\ciunea c\nu g`ndesc `n spirit democratic, fie cu`ntrebarea: cum e posibil s\ ]in cu Par-lamentul? Evident, ambele afirma]ii auo doz\ de ridicol: mai `nt`i, m\ mir [ieu de ce e nedemocratic s\ nu `mp\rt\-[e[ti op]iunea majorit\]ii; apoi, e evi-dent c\ nu po]i s\ ]ii sau s\ nu ]ii cuParlamentul, `ntruc`t aceast\ institu]ie,multicolor\ politic, nu poate fi privit\unitar.

Lucrurile au devenit `ns\ aproapeinfantile c`nd m-am trezit semn`nd au-

tomat pentru sus]inerea pre[edinteluiTraian B\sescu, dup\ ce unii prieteni,binevoitori, mi-au trimis un link. O-dat\ ce am dat click pe respectivul link,care nu oferea prea multe sugestii pri-vitoare la pagina din spate, mi s-a mul-]umit pentru op]iunea mea ferm\pro-B\sescu [i am fost felicitat pentrualegerea corect\. O alegere corect\ pecare, bine`n]eles, nu am avut-o. Dar as-pectul \sta nici nu mai conteaz\. Im-portant e, p`n\ la urm\, „votul“ care s-a`nregistrat, l\murindu-m\ `nc\ o dat\c\ lumea sondajelor de opinie, fie elelucrate de mari institu]ii ori de paginivirtuale de net, e fascinant\ prin inven-tivitatea de care d\ dovad\.

Al treilea exemplu personal ]ine, dinp\cate, de senza]ia de team\ pe care amavut-o trec`nd pe l`ng\ c`teva sute destuden]i „democra]i“ care au m\r[\luit[i prin Ia[i `n seara de dup\ suspenda-rea pre[edintelui. Din corul exaltat ca-re scanda „Veni]i cu noi!“, nu pu]inevoci concluzionau ferm c\, neal\tur`ndu-te,erai un tic\los ce dorea distrugerea ]\rii,iar privirile injectate `]i transmiteauclar singura decizie ra]ional\ potrivit\:gr\be[te-te spre un loc sigur. Asemenealui Cozmin Gu[\, politician despre ac\rui la[itate s-a r`s `n talk-show-uri se-rioase, trebuie s\ fi existat mul]i al]i

trec\tori, ceva mai anonimi, care auavut prezen]a de spirit s\ aplice prover-bul acela cu fuga ru[inoas\. C`nd o„revolu]ie“ de acest tip e la doi pa[i detine, uneori e mai indicat s\ te g`nde[tila familia ta dec`t la op]iunile politicede moment.

Sigur c\ nu Traian B\sescu e vino-vatul direct pentru asemenea mani-fest\ri care au ridicat o parte a popu-la]iei spre `naltele sentimente de confu-zie ce erau la ordinea zilei la `nceputulanilor ’90. Dar c`nd, venind la pre[e-din]ie `ntr-o ]ar\ ce vizeaz\ intrarea `nUniunea European\, iar mai apoi chiar`[i atinge ]elul, `]i construie[ti [i [le-fuie[ti imaginea de Salvator, at`t de pe-rimat\ `ntr-o democra]ie real\, ai totu[ipartea ta, consistent\, de vin\. Istoria eplin\ de Salvatori politici care au luptatmai `ntotdeauna, ca s\ vezi coinciden]\,

tocmai `mpotriva „oligarhilor“. {i luptalor s-a soldat, f\r\ excep]ie, cu un e[ecdureros pentru poporul antrenat `n ea.Pentru c\ Salvatorul, prin defini]ie, `[icreeaz\ apostoli [i credincio[i proster-na]i. Iar materia brut\ cu care ace[tialucreaz\ a fost [i este fascina]ia, care demulte ori anuleaz\ ra]iunea, pentruSalvator [i pentru ideile sale. Or, pedrumul ei european, România avea ne-voie nu de Salvatori, ci de ceva multmai modest: de ni[te simpli profesio-ni[ti. Ace[tia nu creeaz\ pasiuni extre-me, ci doar atrag respect.

L\s`nd `ns\ aceste considera]ii deo-parte, c\ci ele oricum s`nt mai potrivi-te pentru o concluzie a perioadei pe careo tr\im dec`t ca semnal de alarm\, re-vin la observa]ia de la `nceput. Nimeninu neag\ c\, `n momentul actual, TraianB\sescu se bucur\ de o sus]inere a ma-jorit\]ii românilor. Dar domnia sa, chiar[i `n ultimele mitinguri electorale, do-vede[te clar c\ pune semnul de egalitate`ntre majoritate [i `ntregul popor. Vor-bind despre noi, poporul, versus ei, par-lamentarii, se creeaz\ o situa]ie mai multdec`t periculoas\, pe care am vrut s-osemnalez prin acel exemplu personaldin prima parte a articolului: anumeaceea `n care majoritatea, `n Româniaanului 2007, a ajuns nu doar s\ decid\,cum se `nt`mpl\ `ntr-o democra]ie, ci [is\ dicteze. S\ dicteze minorit\]ii parti-ciparea la mitinguri de protest, s\ dic-teze semnarea unor peti]ii online, s\dicteze un mod de comportament pu-blic. Iar ironia suprem\ e c\ toate astea sefac `n numele democra]iei.

O nou\ democra]ie original\

N|SCUT ~N URSS, PREMIAT DE ROMÂNIA (LITERAR|)

WITHIN TEMPTATION –CAP DE AFI{ LAARTmania

SUPLIMENTUL LUI JUP

CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|:

Lucian Dan TEODOROVICI

» C`nd o „revolu]ie“ deacest tip e la doi pa[ide tine, uneori e maiindicat s\ te g`nde[tila familia ta dec`t laop]iunile politice demoment.

www.supliment.polirom.ro

Cea mai bine v`ndut\ trup\ olan-dez\, Within Temptation, careabordeaz\ genul rock gothic, vac`nta, `n premier\ româneasc\, laFestivalul ARTmania de la Sibiu, careva avea loc `ntre 15 [i 17 iunie `nPia]a Mare, informeaz\ organizatorii.Within Temptation va fi capul deafi[ al festivalului inclus `n progra-mul „Sibiu – Capital\ Cultural\ Eu-ropean\ 2007“, la care vor sus]inerecitaluri [i trupele rock My DyingBride, The Gathering, Anathema,Haggard [i Tarot. Forma]ia olan-dez\ va concerta pentru prima dat\`n România, dup\ ce a participat lamari festivaluri interna]ionale [i ac`ntat cu forma]ii celebre ca Ram-mstein sau Iron Maiden. Pentruconcertul de la Sibiu, tehnicieniivor crea special jocuri de lumini [idecoruri.

Biletele au fost puse `n v`nzareluni, 23 aprilie a.c., abonamentelepentru `ntreg festivalul av`nd pre]ulstabilit de 120 de lei. Pre]ul bilete-lor pentru ziua de s`mb\t\ au pre-]ul de 75 de lei. Biletele pot fi achi-zi]ionate din re]eaua magazinelorDiverta din `ntreaga ]ar\, de la ma-gazinul Muzica din Bucure[ti, precum[i online, pe site-ul www.bilet.ro.

A doua edi]ie a FestivaluluiARTmania `[i propune s\-[i consoli-deze statutul de cel mai mare festi-val de muzic\ rock din România,dar [i cel de eveniment cultural im-portant, `n cadrul programului Sibiu –Capital\ Cultural\ European\ 2007.Edi]ia precedent\ a festivalului i-aavut ca invita]i pe cei de la HIM [iAmorphis.

UNIUNEA SCRIITORILOR {I-A ANUN}AT PREMIAN}II

JJooii,, 2266 aapprriilliiee,, aauu ffoosstt aannuunn]]aatteepprreemmiiiillee UUnniiuunniiii SSccrriiiittoorriilloorr ppeeaannuull 22000066,, `̀nn ccaaddrruull uunneeii ffeessttiivvii-tt\\]]ii ccaarree aa aavvuutt lloocc `̀nn SSaallaa OOgglliinnzzii-lloorr.. Juriul a fost alc\tuit din Da-niel Cristea-Enache, Mircea A. Dia-conu, Gabriel Dimisianu (pre[e-dinte), Dan C. Mih\ilescu [i CornelUngureanu.

»» Premiul Na]ional pentru Lite-ratur\ i-a fost acordat luiRadu Cosa[u;

»» Proz\: Pentru Cimpoie[u(foto) – Christina domestica [i

v`n\torii de suflete, EdituraHumanitas;

»» Poezie: Angela Marinescu –~nt`mpl\ri derizorii de sf`r[it,Editura Vinea;

»» Critic\, istorie literar\. Eseu:Matei C\linescu, EugèneIonesco: teme identitare [iexisten]iale, Editura Junimea;

»» Dramaturgie: Matei Vi[niec –Omul cu o singur\ arip\, Edi-tura Paralela 45;

»» Debut: Livia Ro[ca – Ruj peicoane, Editura Cartea Româ-neasc\, [i Vasile Ernu – N\scut`n URSS, Editura Polirom;

»» Traduceri din literatura uni-versal\: Mircea Aurel Buiciucpentru Iurii Mamleev,Sectan]ii, Editura CurteaVeche;

»» Premiul „Andrei Banta[“ (an-glistic\): Antoaneta Ralianpentru Henry Miller – Nexus,Editura EST.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 125 » 28 aprilie – 4 mai 2007 www.supliment.polirom.ro

Pavilionul 2007 a fost bine `nc\lzit, luminat, cu mochet\ pe jos[i chiar [i covor ro[u pe culoarul starurilor, iar scaunele deplastic au fost `mbr\cate cu huse moi, purt`nd sigla Sibiu 2007.

3 «

ordinea de ziCONDI}II BUNE

Veronica Niculescu

GGaallaa PPrreemmiiiilloorr UUNNIITTEERR aa ffoosstt ssppeeccttaaccoo-lluull ddee cceeaa mmaaii mmaarree aammppllooaarree ddeessff\\[[uurraattvvrreeooddaatt\\ `̀nn SSiibbiiuu [[ii ccuu cceeaa mmaaii mmaarreeddeennssiittaattee ddee vveeddeettee.. Cortul s-a dovedit,astfel, m\car din punctul de vedere allocurilor oferite, o achizi]ie bun\ pentruora[ul unde s\lile de mare capacitatelipsesc. ~n plus, s\pt\m`na `n care tehni-cienii TVR au lucrat la amenajare a datrezultate bune: Pavilionul 2007 a fost bine`nc\lzit, luminat, cu mochet\ pe jos [ichiar [i covor ro[u pe culoarul staruri-lor, iar scaunele de plastic au fost `mbr\catecu huse moi, purt`nd sigla Sibiu 2007.~n cele trei gradene au luat loc o mie despectatori, `ns\ numai cea din mijloc, amarilor vedete [i a oficialit\]ilor, a fostvizibil\ la televizor. Cea mai cald\ primireau avut-o Regele Mihai [i Regina Ana,`nso]i]i de Principesa Margareta [i Prin-cipele Radu. ~n urma familiei regale s-astrecurat modest, sc\p`nd de luminile ca-merelor gra]ie acestei sincroniz\ri, regi-zorul Lucian Pintilie.

Seara a `nceput cu o prezentare vi-deo `n memoria celor care au lucrat `n

teatru [i au murit `n anul care s-a scurs.Zeci de fotografii [i nume, `ntr-o lini[tedeplin\, iar la final aplauze pentru VirgilFlonda, cel care a fost director al Tea-trului „Radu Stanca“ din Sibiu [i care s-astins vara trecut\.

Trei teatre premiante

Marile premii ale serii s-au `mp\r]it`ntre teatrele Bulandra, Odeon [i cel dinCluj. Spectacolele Elizaveta Bam, joi.megaJoy [i Purificare [i-au adjudecat c`tedou\ premii, `n timp ce Iubirea Fedreinu a luat nici unul. Un moment emo]io-nant a fost acela al acord\rii premiuluipentru `ntreaga activitate actri]ei ValeriaSeciu. Moment precedat `ns\ de un showde un gust `ndoielnic al lui Florin Piersic,al c\rui rol era doar acela de a `nm`napremiul. Acesta a preferat, `n stilul s\ucunoscut, s\ ia la r`nd premian]ii serii,s\ ì fac\ „sona]i“ pe cei care vin `n blugi[i pulover – cum ar fi Radu Afrim,c`[tig\tor la Cel mai bun regizor. Nu asc\pat de tirul verbal al lui Piersic niciprimarul Johannis, c\ruia actorul i-a spus:„Domnule, dac\ nu ap\reai, eu eram celmai frumos din aceast\ sear\!“.

ROMÂNII E DE{TEP}I

Radu Pavel GHEO

Pomeneam s\pt\m`na trecut\ demonotonia cu care jurnalele de [tirireiau an dup\ an anumite [tiri desezon: inunda]iile de prim\var\ [ide toamn\, ninsorile de iarn\, careiau mereu autorit\]ile pe nepreg\-tite, concediile de var\, cu ace-lea[i comentarii legate de calita-tea serviciilor.

S\ nu se cread\ totu[i c\ e undefect tipic românesc. {i `n altep\r]i se face la fel. Poate c\ nu enici m\car un defect. Cli[eizarea[tirilor nu sare `n ochi numai fiindc\anumite subiecte s`nt reluate ladate fixe an dup\ an, fiindc\ arp\rea ciudat s\ nu marcheziprintr-o [tire manifest\rile prilejuitede ziua na]ional\ a unei ]\ri sauproblemele existente `n [coli la`nceputul unui nou an [colar. Iz-bitor e faptul c\ s`nt tratate `n a-cela[i fel, cam cu acelea[i cuvinte,acela[i tip de imagini [i acelea[iconcluzii pesimiste `n ani diferi]i,de oameni diferi]i [i de la posturiTV diferite. Maniera de abordaredenot\ o lips\ de imagina]ie simi-lar\ cu cea din reclamele la di-ver[i detergen]i, care asigur\ cuto]ii eliminarea oric\ror pete saua tuturor petelor, albul pur, albulcel mai pur, albul imaculat, albulalbilor etc.

Explica]ii ar fi multe [i, `n liniimari, toate s-ar aplica lejer la oricejurnal de [tiri, din orice col] al pla-netei. Cea mai simpl\ ar fi aceeac\ [i aici, ca `n orice activitate, seaplic\ legea minimului efort. C`ndtrebuie s\ umpli o emisiune de[tiri, ai permanent `n baza de dateun calendar cu evenimente saumomente de sezon. La urma ur-mei, un jurnal de [tiri nu e ooper\ de art\ unicat, care s\r\m`n\ `n istoria omenirii. {tirilede azi se uit\ p`n\ mìne. Problemae cum faci selec]ia lor, `n a[a fel`nc`t s\ nu devii excesiv de repeti-tiv. ~n cazul reportajelor (de lainunda]ii, de pe [osele `nz\pezitesau [coli ruinate) riscul e multmai mare dec`t c`nd marchezi ziuana]ional\ sau hramul Sfintei Paras-cheva din Ia[i.

O alt\ explica]ie, pu]in mai pre-ten]ioas\, care se aplic\ `n cazultuturor activit\]ilor umane `ntinselegate de timpul istoric [i calenda-ristic, este aceea c\ `n mintea tu-turor oamenilor coexist\ dou\ ti-puri de flux al timpului: timpulsacru, circular [i reversibil, speci-fic comunit\]ilor tradi]ionale, [itimpul profan, linear [i ireversibil,specific lumii moderne. {tirile„normale“ s`nt specifice timpuluiprofan, cel linear. {tirile ciclice se`nscriu `n durata sacr\, repetitiv\

[i reversibil\, iar reluarea lor andup\ an asigur\ stabilitatea comu-nit\]ii c\reia li se adreseaz\, asigu-r`ndu-i pe membrii ei c\ ordinealumii nu este zdruncinat\ ireme-diabil. Inunda]iile, serviciile proastedin sta]iunile turistice române[ti,hramurile mai mari sau mai micide la diverse biserici, [colile care`ncep anul f\r\ aviz sanitar (ca [ianul trecut, ca [i acum doi ani, ca[i acum trei ani) – toate s`nt do-vezi ale existen]ei unei ordini care,bun\-proast\, cum o fi, asigur\totu[i o stabilitate a lumii noastre.~ntr-o asemenea perspectiv\ chiar[i [tirile catastrofice (unde a[ puteainclude stereotipizatele relat\rizilnice ale unor accidente de ma-[in\ [i apoi ale altor accidente dema[in\) au o func]ie opus\ apa-rentului lor inedit sau senza]iona-lism. Reporterul care descrie cusufletul la gur\ – al patrulea an lar`nd – nimicitoarele inunda]ii saunemai`nt`lni]ii n\me]i de pe [oseletransmite incon[tient, `ntr-o oare-care m\sur\, [i un mesaj de tipul:„Iar s`nt inunda]ii, iar s`nt z\pezimari, nu s-a schimbat nimic, totule sub control“. {i cum `n minteafiec\rui om coexist\ – `n propor]iidiferite – ambele timpuri, recep-torul-spectator percepe concomi-tent ambele mesaje.

Sun\ cam `nc`lcit, dar nu [i ne-verosimil. Mai mult, cred c\ ra-portul `ntre [tirile-[tiri, neciclice –de tipul lans\rii consolei PlaySta-tion 3 – [i cele ciclice, repetitive –cum e scoaterea anual\ la vederea moa[telor unui sf`nt – ar puteaindica gradul de modernitate sautradi]ionalism dintr-o societateoarecare. Astfel, amploarea [tirilorlegate de evenimente religioase(zile de sfin]i, moa[te [i pelerinaje)atest\ gradul sporit de tradi]iona-lism din societatea româneasc\,dar, poate, [i nevoia de stabilitate,pe care o astfel de lume tradi]io-nal\ pare s-o ofere.

{tiri ciclice (II)

MMAARRIINNAA CCOONNSSTTAANNTTIINNEESSCCUU,, CCRRIITTIICC DDEE TTEEAATTRRUU:: „~n calitatea mea de membrual senatului UNITER, recunosc c\ am votat `mpotriva deplas\rii galei de la Bucure[tila Sibiu, pentru c\ eu cred c\ tradi]ia trebuie p\strat\. Ce se `nt`mpl\ `n seara astaaici `mi contrazice votul – e o mare s\rb\toare (...) Dup\ p\rerea mea, recuzarea luiVlad Ivanov, absolut `ntemeiat\, pentru mine e o suferin]\. A[ fi a[teptat ca Vlad Iva-nov s\ fie nominalizat la categoria Cel mai bun actor `n rol principal. Cum o suferin]\enorm\ o reprezint\ [i recuzarea celor trei nominaliza]i de la Cel mai bun critic al anului[i cred c\ aici breasla are nevoie de o discu]ie serioas\, cu argumente. Pentru minee foarte grav [i trist. A fost f\r\ discu]ie cea mai contestat\ gal\. Toate nominaliz\riles`nt contestate, ca anul acesta nu a fost niciodat\. Cred c\ valoarea unui juriu se im-pune [i `n diminuarea marjei de eroare. Marja de eroare anul acesta a fost mare“.

» La urma urmei, unjurnal de [tiri nu eo oper\ de art\unicat, care s\r\m`n\ `n istoriaomenirii. {tirile deazi se uit\ p`n\mìne. Problema ecum faci selec]ialor, `n a[a fel `nc`ts\ nu devii excesivde repetitiv.CEA MAI CONTESTAT| EDI}IE A GALEI UNITER A FOST UN SUCCES DE IMAGINE

Premiile de la miezul nop]iiElizaveta Bam, `n regia lui Alexandru Tocilescu, pus `n scen\la Teatrul „L.S. Bulandra“, a fost desemnat cel mai bunspectacol al anului 2006, la Gala Premiilor UNITER. Premiula fost acordat la ora 1 noaptea, la finalul unui show mara-ton prezentat de Ion Caramitru la Sibiu – Capital\ Cultural\European\, pe 23 aprilie.

» Cel mai bun spectacol – Eli-zaveta Bam, regizor Alexan-dru Tocilescu, Teatrul „L.S.Bulandra“, Bucure[ti

» Cel mai bun regizor – RaduAfrim, pentru joi.megaJoy,Teatrul Odeon, Bucure[ti

» Cea mai bun\ actri]\ `n rolprincipal – Andreea Bibiri,pentru Grace, din Purificare,Teatrul Na]ional Cluj

» Debut – Cristian Grosu,penru Graham, din Purificare,Teatrul Na]ional Cluj

» Cel mai bun actor `n rol prin-cipal – Marius St\nescu,pentru Hamlet, din Hamlet-machine, Teatrul Odeon, Bu-cure[ti

» Cea mai bun\ actri]\ `n rolsecundar – Rodica Mandache,pentru Adel din joi.megaJoy,Teatrul Odeon, Bucure[ti

» Cel mai bun actor `n rol se-cundar – Sorin Leoveanu,pentru Anchetatorul, dinCrim\ [i pedeaps\, Teatrul„L.S. Bulandra“, Bucure[ti

» Cea mai bun\ pies\ a anului:Mihaela Michailov – ComplexulRomânia

» Premiul de excelen]\: Festi-valul Interna]ional „Shake-speare“ pentru calitatea ex-cep]ional\ a edi]iei 2006

PREMIILE UNITER(selectiv)

Cu aperitive [i mult vin. Invita]ii se `ndeamn\ la pahar cu b\t\ipe spate [i pup\turi. Paharele nu se ciocnesc, s`nt din plastic,dar se sorb licori printre r`sete zgomotoase.

~NCEPEBUFETUL

» 4

ordinea de zi


Politica are prostul obicei de a in-vada toate ungherele. C`nd `nc\mai eram `n iarn\, pre[edinteles-a scuipat cu premierul, `n direct,la Televiziunea Român\. ~ntocmaica pre[edin]ii echipelor de fotbal.Joia trecut\, `ntr-acea Joi cu vo-ca]ie de m\sea stricat\, cele dou\tabere au t\b\r`t [i-asupraMTV-ului. Da, a MTV-ului. Cana-lul de muzici [i versuri a dat dep\m`nt cu Christina Aguilera [i cuBritney Spears, `ntrerup`nd trans-misia pentru c`teva video-clipe is-torice. ~n loc de Justin Timberlake,la microfon s-au co[covit TheodorStolojan [i Gheorghe Flutur. Ba atrecut prin cadru [i Raluca Turcan.Evident, nici mega-starul Traiannu a ratat istoricul moment de-a[edea tocmai acolo unde de re-gul\ c`nt\ Cristi Minculescu. Mis-a p\rut, chiar, c\-l aud [i pe T\-riceanu, `ntr-un refren, s\ nu crezinimic, `]i spuun acuum, mo]iuneanu-i parfuuum, Traaianee!

E clar c\ s`ntem buni de dus lapsihiatru. Unii prieteni m\ `ntreab\,`n loc de salut, ce mai faci, tu cucine ]ii, cu B\sescu, cu T\riceanu?Al]ii `[i aduc, de acas\, [ampaniepentru a marca momentul suspen-d\rii (nu e o glum\!). Bomboan\peste criz\ politic\, MTV se repede,cu voca]ie de CNN, peste ping-pong-ul Palatelor. Nu mai e multp`n\ c`nd DJ-ii vor r\m`ne pe dru-muri, iar locul le va fi luat de IonCristoiu [i Cornel Nistorescu. N-os\ m\ crede]i, l-am [i visat peCristoiu `ntr-o noapte, se f\cea c\

]inea, `n loc de pixuri colorateprin buzunare, discuri de vinil.

Ce se petrece acum e singuracale de a politiza [i ce nu a maifost politizat. Mìne poimìne, P`r-lici, personaj redutabil din satulBarbo[i, comuna Hoceni, de l`ng\Hu[i, omul cu [ase copii, care [i-av`ndut `ntr-o sf`nt\ zi de Dumi-nic\, la t`rg, vaca pe o biciclet\cu sonerii polifonice, nu va maiauzi manele la Etno TV. To]i P`r-licii care acum au Digi [i Dolceprin b\t\turile caselor de chirpicivor urm\ri edi]ii speciale de [tirila Favorit TV. România Actualit\]iva r\m`ne doar o variant\ de tele-vizor f\r\ culori [i imagini, pentrucei care nu s-au prins de minuniletehnicii moderne.

Noi, ceilal]i, c\ s`ntem de laora[e sau de la sate, a[!, ce dife-ren]\ mai e?!, am `nceput deja s\tr\im `ntr-o versiune upgradat\de Orwell. E realitatea lor, pe carene-o v`r\ [i nou\ pe g`t, `n dozemici, „la fix“, „la titlurile zilei“, la„edi]ii speciale“. Nu cred c\ vorsc\pa de nebunia asta nici m\carpu[tii de 8-9 ani. Pentru ei, CartoonNetwork [i Minimax r\m`n, deo-camdat\, spa]iile personajelor sim-patice, fie c\-s albastre sau porto-calii. ~n ritmul acesta `ns\, e doaro chestiune de durat\ p`n\ c`ndse vor g\si doi trei iste]i din trusts\-i dea pu]in\ culoare `n obrajilui Porky Pig, aduc`ndu-i-l al\turi,`ntr-o ferestruic\ de „breakingnews“, pe Dan Voiculescu.

LA LOC teleCOMANDA

Alex SAVITESCU

Ce na[te dinscuipat entertainmentm\n`nc\


Andreea Archip

LLaa ddeesscchhiiddeerree,, ddiissppuussee ppee ccaanntt,, ppeerrssoo-nnaalliitt\\]]iillee ssee ccoommppllaacc `̀nn ppoolliittee]]uurrii aacccceepp-ttaattee llaa ssiinnddrrooffiiii,, nnuu mmaaii `̀nn]]eeaapp\\,, nnuu mmaaiiaattaacc\\,, ssee mmaaii aauuddee cc`̀ttee uunn „„dd\\--ttee mmaaii`̀nnccoolloo““ ppeennttrruu uunn lloocc mmaaii `̀nn ffaa]]\\.. Ca`ntr-o revist\ de mondenit\]i, se perind\dame nu mai multe dec`t degetele de lao m`n\, prin fa]a mesei de prezidiu for-mat\ doar din b\rba]i, b\rba]i-scriitori,b\rba]i-jurnali[ti, b\rba]i-esei[ti. Odoamn\ a[teapt\ cuminte s\ primeasc\o map\ de prezentare. I se `ntinde rapidde la unul dintre organizatori printreceilal]i „a[eza]i“ `n sal\ [i ea `ntinde, laschimb, o ciocolat\ cu alune. „Pentru ce?“,`ntreab\ cu ochii m\ri]i de uimire orga-nizatorul. „Ei, pentru cafea!“, i se r\s-punde cuminte.

Dup\ ce locurile s`nt ocupate, `ncepediscursul lui Cassian Maria Spiridon:„140 de ani de...“ , „11 ani de...“, „a-cuma zece ani erau 130 de ani de la...“.Urmeaz\ prezentarea invita]ilor. A fostluat\ la r`nd toat\ sala, compus\, f\r\excep]ie, din persoane care [tiu s\ scrie –Aurelia Popa, Ioan Papuc, Gellu Dorian,o doamn\ care este so]ia unui domn,doi fotografi, un cameraman. Femeia cuciocolata se suce[te pe scaun, d\ s\ ridiceo m`n\ ca la [coal\, se `nal]\ pu]in de pescaun. Cassian Maria Spiridon n-o vede[i pace. Se pr\bu[e[te la loc `n anoni-

mat. Ioan Gro[an a pierdut trenul, ajungemai t`rziu, iar Mircea Mih\ie[ [i-a doritfoarte mult s\ vin\, dar n-a mai reu[it.

„Bravo, dom’le“

~ncep discursurile. „140 de ani e unstrig\t de victorie!“, spune Nicolae Breban.Atmosfera se anim\ din ce `n ce maimult. Apoi, Ion Tomescu anun]\ c\, pel`ng\ pre[edinte al Asocia]iei Publica]ii-lor Literare [i Editorilor din România,este [i pre[edinte al Federa]iei Editorilor[i Difuzorilor de Carte din România. Ti-tulatura o roste[te corect [i clar, iar dinsal\ i se transmite un „Bravo, dom’le“.Apoi `l roag\ pe Nicolae Breban s\ inter-vin\ acolo unde trebuie „ca s\ ajungem[i noi la Frankfurt“. Domnul Tomescuprime[te doar un z`mbet deocamdat\.Ridic\ ochii de pe foaie: „O ultim\ ches-tiune“. „Dac\ am pl\tit cotiza]ia?“, vineo replic\. Pre[edintele Tomescu se f`st`-ce[te, dar se redreseaz\ elegant. „Ai pl\-tit-o?“ ~n realitate vrea s\ ofere diplomade excelen]\ cu num\rul unu. Suspans.Cassian Maria Spiridon deja e `n picioare.~ntr-adev\r, nu este pentru dumnealui,ci pentru „Convorbiri literare“. Seria glu-mi]elor continu\. „Diploma o s\ valorezezece mii de euro peste zece ani“. „Astadac\ nu mai d\ o diplom\ cu num\rulunu.“ Un alt discurs potole[te petre-c\re]ii. Redactorul-[ef adjunct vorbe[tela telefon, politicos, cu m`na la gur\.

Umbra lui V\c\roiu.~n literatur\

Apar Lucian Vasiliu [i Cezar Iv\nescu.„Ce face]i, intra]i sau ie[i]i?“, ì `ntreab\„junimist“ [eful „Convorbirilor“. „P`n\la sf`r[it te suspend\m [i pe tine [i `l pu-nem pe V\c\roiu“, prime[te amenin]areaz`mbind Cassian Maria Spiridon. DanM\nuc\ reaminte[te povestea t\l\ngiijunimi[tilor. „Trebuie s\ facem dovadac\ producem br`nz\“, glume[te acesta.„Ne trebuie [i aparat de muls“, ad\ug\sala.

A doua zi, talanga i-a adunat la CasaPogor s\ discute despre Eliade. Deliciull-a f\cut discursul lui George Ceau[u.„19 trandafiri este cel mai prost romanal lui Eliade.“ Auditoriul nu s-a ab]inut:„A[a face `n fiecare an“. S`mb\t\ seara,momentul a[teptat. S-a recitat, s-a ana-lizat [i premiat la foc automat. Au pri-mit diplome Sorin Alexandrescu [iShaul Carmel, venit tocmai din Israel.~n Sala Henri Coand\ de la Palatul Cul-turii, acustica e proast\ sau „Cassian aresarmale `n gur\“, se g`nde[te un domntol\nit pe fotoliu.

{i `ncepe bufetul – cu aperitive [imult vin. Se `ndeamn\ la pahar cu b\t\ipe spate [i pup\turi. Paharele nu seciocnesc, s`nt din plastic, dar se sorb li-cori printre r`sete zgomotoase. Se `n-deamn\ unul pe altul, v`nz\torii de la„Librex“ trec pe r`nd [i-[i umplu farfu-ria. „Hai la chef“, `ndeamn\ gr\bi]i c`]i-va invita]i. „Dar nu merge]i la bufet?“, seaude din alt\ parte. {i se v\d prinderi `nbra]e focoase, precis pe fondul unor dis-cu]ii literare. Paharele se umplu `n ne[ti-re, la fel cum se golesc farfuriile. Undomn, venit atunci, trece fluier`nd. Apa-re cu p\l\ria de cowboy Tiberiu Br\ilean.

Suspendarea b`ntuie„Convorbirile literare“Dou\ zile, la Ia[i, s-au s\rb\torit 140 de ani de c`nd Titu Maio-rescu a fondat revista „Convorbiri literare“. Peste 50 de scrii-tori din ]ar\ au r\spuns invita]iei redactorului-[ef al publica]iei,Cassian Maria Spiridon, de a discuta teme dintre cele mai graveprecum „Cultura român\ sub presiunea multiculturalismului.Centrele culturale române[ti din str\in\tate [i afirmarea culturiina]ionale `n zodia globalismului“.

Vasile Ernu

~~nnss\\ aattuunnccii cc`̀nndd mmeerrggii llaa `̀nn\\ll]]iimmee ppeeaacceeaa ffrr`̀nngghhiiee ssuubb]]iirree,, ddee mmuullttee oorrii tteeddeezzeecchhiilliibbrreezzii,, iiaarr ppeennttrruu aa ccoonnttiinnuuaa aaiinneevvooiiee ddee mmiiccii ooppiinntteellii,, mmiiccii oopprriirrii,, dduupp\\ccaarree ffaaccii nnii[[ttee mmii[[cc\\rrii ooppuussee ddiirreecc]]iieeiimmeerrssuulluuii ppeennttrruu aa rreevveennii llaa ppoozzii]]iiaa vveerr-ttiiccaall\\ [[ii llaa eecchhiilliibbrruu.. Uneori ace[ti ma-e[tri ai echilibristicii au nevoie de o bar\lung\ pe care o ]in orizontal [i care-iajut\ s\-[i men]in\ echilibrul c`t mai bine.Cam a[a `l v\d eu pe Nabokov `n Lec]ii.El are mici dezechilibr\ri, mici momentecare nu s`nt co[er, se folose[te uneori debar\ pentru a-[i men]ine echilibrul [ipentru a-[i atinge scopul: s\ ajung\ `ncel\lalt cap\t al scenei f\r\ s\ cad\. Eucred `ns\ c\ nimic din aceste mici mo-mente de oprire nu-i [tirbe[te din virtu-ozitatea [i curajul s\u. S\-l pici la exa-menul literaturii pe Dostoievski este unact de mare curaj, este momentul `n careartistul-echilibrist pare c\ acu[, acu[ os\ se pr\bu[easc\ de la `n\l]ime [i se vaface praf. Toat\ sala ofteaz\, geme deemo]ie [i team\, dar el nu cade, ci `[i vedede drum. Indiferent dac\ are dreptatesau nu, important este faptul c\ Nabokovnu se ̀ mpiedic\ nici m\car de Dostoievski.Mai am o mic\ observa]ie. Undeva, Nabo-kov spune c\ dac\ nu ar fi scris Lolita,noi ast\zi nici nu am fi vorbit desprenimfete, nu le-am c\uta cu privirea, nule-am sim]i prezen]a. A[a este. Dac\ Na-bokov nu ar fi inventat o anumit\ lec]iede literatur\ [i nu ar fi inventat proble-ma Dostoievski, noi nu am fi discutatast\zi despre ea. Nu s`nt de acord cu el`n anumite momente, `ns\ [i pentru asta`l iubesc [i respect. Dar vom mai aveatimp s\ revenim la acest subiect care nedoare cumva pe ambii [i ne plaseaz\ pebaricade diferite. ~ns\ asta e frumuse]eapove[tii.

Lec]ie de entomologieliterar\

Da, fire[te c\ bat `nspre Bulgakov. Dup\mi[carea pionului, ar fi venit aceast\ adoua mi[care pe care ai intuit-o foartebine. De ce am vrut s\ fac aceast\ mi[-care? Am cel pu]in dou\ motive. Mai`ntì, eu cred c\ Bulgakov este singuruldintre scriitorii sovietici care ar fi pututs\-i trezeasc\ interes [i este de calibrullui Nabokov, mai ales prin romanulMaestrul [i Margarita, iar `n al doilear`nd, fiindc\ este cel mai gogolian scrii-tor produs de literatura rus\, dar carenu e nicidecum un epigon. Problema [idificultatea mea ]in `ns\ de faptul c\ nuam nici o informa]ie care s\-mi permit\

s\-l „acuz de t\cere inten]ionat\“ pe Na-bokov. Nimic din ce [tiu p`n\ acumnu-mi permite acest lucru. Deci mi[careamea r\m`ne pur ipotetic\ [i nu pot s\-mipermit a `nvinui pe cineva pe nedrept,mai ales pe un favorit al meu. ~n ultimaperioad\, am c\utat cu disperare s\ g\-sesc m\car un r`nd `n care Nabokov armen]iona ceva despre Bulgakov. Nimic.To]i bulgakovienii interoga]i de mine (c\cinu prea am amici nabokovieni de specia-litate) mi-au spus c\ nu cunosc o astfelde informa]ie. A[a c\ nu am g\sit nimicscris care s\-mi confirme sau s\-mi infir-me teza anun]at\ `n scrisoarea precedent\.

Din punct de vedere istoric, e a[acum spui tu. ~ntr-adev\r, ambii au tr\itvremuri tulburi [i soarta i-a aruncat `nlumi diferite, ceea ce a f\cut poate im-posibil\ cunoa[terea reciproc\. {i totu[i.Citind cu aten]ie biografiile celor doi,ocupa]iile, interesul pentru un anumitgen de informa]ie, cred c\, dac\ Bulgakovnu prea avea mari [anse de a afla cevadespre Nabokov, `n cazul autorului Lo-litei lucrurile nu pot sta la fel. Da, nuprea avea cum s\ apar\ `n Lec]ii, `ns\m\ a[teptam s\ aflu ceva m\car `n di-versele `nsemn\ri, scrisori, interviurit`rzii. Dar nu am g\sit nimic. {i oricume dreptul lui s\ ia `n considerare sau s\ignore pe cineva. Nu e primul caz `n is-toria literaturii. ~ns\ m\ `nc\p\]`nez s\afirm (dar s\ r\m`n\ `ntre noi [i te rogs\ nu mai spui nim\nui) c\ asta oricumnu schimb\ datele problemei `n esen]\,iar teza mea r\m`ne valabil\.

Ca s\ nu fiu excesiv de subiectiv [ipentru a `ncerca s\ r\m`n `n zona argu-mentelor, am urm\rit zilele astea s\ v\dce zice Nabokov despre al]i colegi debreasl\ considera]i de istoria literaturiiautori de prim rang. Nu e deloc darniccu ei. Autori precum Ezra Pound, T.S.Eliot, Hemingway, Thomas Mann, Bel-low, Faulkner s`nt numi]i „autori dem`na a doua“. Pe Soljeni]`n [i Pasternaknu-i consider\ ni[te mari scriitori. De-spre b\tr`nul Freud zice c\ e un mare[arlatan, Sartre e acuzat c\ face artificiila mod\, iar Henry Miller este lipsit to-tal de talent. O armat\ de scriitori pre-cum Camus, Lorka, Brecht, ThomasWolf, Kazantzakis, D.H. Lawrence ([imul]i al]ii) produc doar butaforii f\r\fundament, ca s\ nu mai zic de scriito-rii sociali precum Gorki, Tagore, RomainRolland, pe care-i desfiin]eaz\. Roma-nul Doctor Jivago este pentru Nabokovo carte scris\ „jalnic, care con]ine ideibanale“, iar Moartea la Vene]ia este ocarte idioat\. Nabokov `[i permite s\desfiin]eze, s\ eticheteze de o manier\destul de simplist\. Nu cred c\ ar ac-cepta s\ fie tratat [i el `ntr-o asemenea

manier\. Cred c\ ar fi chiar foarte de-ranjat. ~ns\ el, stilist [i arhitect de lumiperfecte, spun`nd mereu c\ tot ce are estedoar stilul, `[i permite acest lux. Poate [ide aceea este mereu fascinant.

{i totu[i, pe cine iube[te Nabokov?S`nt mult mai pu]ini, dar `ntr-adev\rale[i pe spr`ncean\: Pu[kin, Tolstoi, Go-gol, Cehov, Belì dintre ru[i [i Joyce,Kafka, Proust, Melville, Borges, Keats,Rimbaud, Flaubert, Verlaine, Huys-mans din spa]iul occidental. Iar marelecapodopere ale secolului XX trebuie ci-tite `n urm\toarea ordine: Ullyce (Joyce...,dar te rog s\ nu ui]i c\ e singura carte alui Joyce acceptat\ de Nabokov), Meta-morfoza (Kafka), Petersburg (Belì) [iprima parte a ciclului ~n c\utarea tim-pului pierdut (Proust). ~n acela[i timp,Nabokov credea c\ cea mai bun\ poeziea anilor ’20-’30 ai secolului trecut auscris-o ru[ii, care au avut `n acelea[itimp [i cea mai proast\ proz\. Dac\ l-arfi cunoscut pe Bulgakov (dar [i pe Pla-tonov, Babel, Zoscenko, Ilf&Petrov,Mariengof etc.), poate ar fi crezut altce-va. Oricum, un lucru [tim cu siguran]\:ambii au avut aceea[i pasiune, aucolec]ionat fluturi.

Ce sta]ie urmeaz\?

Ehei! E timpul s\ pornim spre alte sta]ii.Spre care oare s\ ne `ndrept\m? SpreGogol, Tolstoi sau Dostoievski `n ne-m\rginita step\ ruseasc\, s\ travers\moceanul, poate-l g\sim pe Hemingwaysau Poe, sau s\ hoin\rim prin b\tr`naEurop\ dup\ Joyce, Proust sau Mann?

Multe s`nt de vizitat [i vorbit. Problemae c\ vom ajunge neanun]a]i, `ns\ ori-cum, `n bun\ tradi]ie ruso-sovietic\, eufac orice vizit\ neanun]at\. Totul e s\ nupic pe nepus\ mas\. Dar [i situa]iile de-licate le rezolv, fire[te, tot cu ajutorul li-teraturii. ~n astfel de cazuri, iat\ dou\replici exemplare pentru situa]ie de criz\de ni-i foame, de ni-i sete. Pot fi folosite.(Aviz studen]ilor, c\ e calitate verificat\de Ostap Bender [i certificat\ de Ilf [iPetrov.) „E un p\cat s\ m\n`nci o varz\

ca asta f\r\ vodc\!“ [i „La Berlin exist\un obicei foarte ciudat: acolo sem\n`nc\ at`t de t`rziu, `nc`t nu po]i s\-]idai seama dac\ e vorba de o cin\ servit\devreme sau de un pr`nz servit t`rziu“.

Dar tu parc\ anun]ase[i sta]ia Gogol.Bine, Gogol s\ fie. Dar hai s\-l rug\m s\pun\ samovarul la foc ca s\ nu dea sfoar\-n]ar\ c\ am dat buzna neanun]a]i [i c\s`ntem po[lè/ filistini. Sincer s\ fiu, nuprea am chef s\-i deranjez feble]ea luiNabokov, mai ales c\ e [i feble]ea mea.


Dau cel mai bun vin de colec]ie celui care-mi indic\/ ofer\/pune la dispozi]ie o informa]ie din care reiese c\ Nabokov [i-adat cu p\rerea despre Bulgakov.

5 «

specialCOMUNICATC|TRE }AR|

SALUT|RI DE LA PETRILA DE ION BARBU

A DOUA EPISTOL| C|TRE BOGDAN-ALEXANDRU ST|NESCU

Colec]ionarii de fluturiai literaturii

Drag\ Bogdane, cred c\ afirma]ia lui Iosif Brodski, precum c\ Nabo-kov este un autor care merge pe s`rm\ (spre deosebire de Platonov,c\ruia ì place s\ urce Everestul) este adev\rat\. B\nuiesc c\ ai v\zutla circ cum se merge pe s`rm\. Este unul dintre cele mai spectaculoasemomente. Pentru acest num\r e nevoie de virtuozitate, mult\ munc\[i mult curaj. Iar Nabokov [tim cu to]ii c\ le avea pe toate.

CEEA CE NEDESPARTE

Epistolarulde la Hanu lui Manuc

NNaabbookkoovv ssppuunnee cc\\ ddaacc\\ nnuu aarr ffii ssccrriiss LLoolliittaa,, nnooii aasstt\\zziinniiccii nnuu aamm ffii vvoorrbbiitt ddeesspprree nniimmffeettee,, nnuu llee--aamm cc\\uuttaa ccuu pprriivviirreeaa,,nnuu llee--aamm ssiimm]]ii pprreezzeenn]]aa

Except`nd sectorul cinematografic (cu o degradare alarmant\ ainfrastructurii `n ultimul deceniu), România este o ]ar\ cudot\ri apropiate de media european\.

APROAPEDE EUROPA

» 6

analiz\


STRATEGIADE A NU AVEAO STRATEGIE

Centrul de Studii [i Cerce-t\ri `n Domeniul Culturiiva lansa foarte cur`nd olucrare despre sectorulcultural din România (cutitlul Sectorul cultural dinRomânia – infrastructur\,resurse, consum). ~n peste200 de pagini, s`nt pusefa]\ `n fa]\ aspecte ale in-frastructurii culturale [i re-surselor culturale disponi-bile `n România, cu mo-dul de consum [i prefe-rin]ele de consum ale po-pula]iei. Sintetizeaz\ in-ten]iile autorilor de a eva-lua raportul dintre cererea[i oferta de pe pia]a pro-duselor/ crea]iilor/ servicii-lor culturale.

Lucian Dobraca

AAuuttoorriiii aauu cc\\uuttaatt rr\\ssppuunnssuurrii llaa `̀nnttrree-bb\\rrii ddee ggeennuull:: ddee ccee rreessuurrssee ccuullttuurraalleeddiissppuunneemm ((iinnffrraassttrruuccttuurr\\,, pprroodduucc]]iiee,,sseerrvviicciiii)),, ccuumm vvaalloorriizz\\mm rreessuurrsseellee ddiiss-ppoonniibbiillee,, ccee pprreeffeerriinn]]ee ddee ccoonnssuumm ccuullttuu-rraall aavveemm ((ppeennttrruu aa ppuutteeaa rreeaajjuussttaa ooffeerrttaappee mm\\ssuurr\\))?? Studiul se refer\ la situa]iadin ]ar\ – România cu p\r]ile sale admi-nistrative (jude]e, regiuni de dezvoltare,nivel na]ional) [i România ca parte dinspa]iul european. Este comparat\ situ-a]ia sectorului cultural din România cucea a altor ]\ri din Europa, apoi„zoom-ul“ este m\rit p`n\ la nivel ju-de]ean pentru a depista diferen]ele [icontrastele zonale.

Din acest studiu, un prim capitol afost prezentat public, `ntr-o conferin]\de pres\ organizat\ de Ministerul Cul-turii [i Cultelor la mijlocul lunii aprilie.A fost ales capitolul `n care situa]ia dinRomânia este „comparat\“ cu cea a altorstate din Europa. Pentru cinci domeniiculturale principale (biblioteci publice,produc]ie de c\r]i, muzee, cinemato-grafe, institu]ii de spectacol), au fostc\utate date statistice comparabile pen-tru aprecierea resurselor disponibile [ia audien]ei/ frecvent\rii (num\r de u-nit\]i, num\r de locuri, num\r de vizi-tatori/ spectatori etc.). Prezentate subform\ de ierarhii sau de h\r]i tematice(cu grupe de ]\ri cu resurse similare),datele statistice au fost ob]inute exclu-siv de la institu]ii statistice na]ionale (`nmarea majoritate omoloage InstitutuluiNa]ional de Statistic\ de la noi) [i aufost ponderate la num\rul de locuitoripentru a fi comparabile cantitativ.

Compara]iile au fost posibile, dar nuchiar peste tot – `n unele domenii, ca-tegoriile statistice au con]inut diferen-]iat `ntre ]\ri, iar statisticile centralizateau fost disponibile la ani diferi]i (to]ianii de referin]\ cuprin[i `ntre 2000 [i2006). Din acest punct de vedere, stu-diul a fost o provocare metodologic\.Datele oferite de UNESCO sau de alte„institu]ii globale“ s`nt foarte sumare,`n multe cazuri nu s`nt actualizate, iarEurostat, care standardizeaz\ colecta-rea datelor statistice `n Europa, nu a e-mis `nc\ o directiv\ unic\ pentru „con-tabilizarea“ sectoarelor culturale na]io-nale. ~n aceste condi]ii, defini]iile a ce-ea ce exprim\ o „publica]ie“, un „muzeu“sau un „spectacol“ variaz\ de la ]ar\ la]ar\.

Nu am inclus toate ]\riledin Europa `n analiz\

„Topurile“ rezultate ar trebui interpre-tate cu maxim\ pruden]\: dac\ cea maimare parte a datelor pentru fiecare do-meniu (biblioteci, teatre etc.) s`nt com-parabile, exist\ [i numeroase excep]ii.~n mai multe ]\ri, domeniile culturaleau defini]ii proprii, greu de aliniat [i decomparat cu cele din majoritatea celor-lalte ]\ri. S`nt redate statistic, fie selec-tiv, fie cuplate cu alte categorii, `n func-]ie de organizarea administrativ\ na]io-nal\ a sectorului cultural. De exemplu,

`n Republica Ceh\ nu s`nt incluse `nstatistici dec`t teatrele de stat, `n Italia[i Fran]a statisticile centrale nu includdec`t muzeele [i colec]iile muzeale careapar]in institu]iilor centrale [i le „ig-nor\“ pe cele organizate de autorit\]ilelocale, `n unele ]\ri s`nt incluse `n cate-goria bibliotecilor publice [i bibliotecile[colare, `n Olanda departajarea dintrespectacolele de teatru dramatic [i altecategorii de spectacole (cabaret, operet\etc.) este dificil\ `n datele statistice etc.Suger\m de aceea utilizarea cu predi-lec]ie a informa]iilor oferite de h\r]iletematice (unde apar grupe de ]\ri cudot\ri similare), iar din graficile cu dateabsolute se pot desprinde informa]ii [idate-cheie punctuale.

De multe ori, astfel de situa]ii apartene-au determinat s\ nu lu\m `n consi-derare unele ]\ri; a rezultat de aceea unnum\r fluctuant de ]\ri pentru fiecaredomeniu cultural. Ierarhiile aproxima-tive redate prin grafice s`nt completatede h\r]i, unde apare mai distinct decu-pajul spa]ial dat de diferen]ele de con-sum cultural `n Europa. Fideli algorit-mului „radiografie statistic\“/ „sondareacomportamentului de consum“, amcompletat tabloul primului capitol cudate desprinse din eurobarometrele de con-sum cultural ini]iate de structurile UE.

Nu am inclus toate ]\rile din Europa`n analiz\, ci doar c`teva ]\ri europenepe care le-am apreciat ca fiind repre-zentative pentru decupajul geografic,

politic [i socio-economic european ac-tual: ]\ri din Europa Occidental\ (celemai vechi din UE), c`teva ]\ri nordice,c`teva ]\ri meridionale, ]\ri care au ade-rat la UE `n 2004 [i `n ultimul val deaderare din 2007, ]\ri din Europa deSud-Est care nu au aderat `nc\ la UE.

Dup\ analiza datelor putem spunec\, except`nd sectorul cinematografic(cu o degradare alarmant\ a infrastruc-turii `n ultimul deceniu), România esteo ]ar\ cu dot\ri apropiate de media eu-ropean\. La majoritatea celorlalte capi-tole (biblioteci publice, produc]ie decarte, muzee, institu]ii de spectacol),România nu este plasat\ nici r\u, nicibine. Valorile indicatorilor situeaz\ Ro-mânia c`nd `n vecin\tatea unor ]\ri vesteuropene, c`nd `n vecin\tatea unor ]\ricentral europene, recent aderate la U-niunea European\.

Acest capitol, ca [i studiul `n an-samblu, nu urm\re[te s\ compun\ untablou general; se dore[te mai degrab\ca informa]iile, interpret\rile [i conclu-ziile exprimate s\ fie utile ca instru-mente de lucru `n strategiile de promo-vare a sectorului cultural, `n „interac-]iunile“ institu]ionale interna]ionale, `npoliticile de dezvoltare regional\ `n Ro-mânia (de altfel, un raport bazat `n ceamai mare parte pe substan]a primuluicapitol a servit ca reper `n derularea„Programului de promovare interna]io-nal\ a culturii contemporane române[ti“).

George Onofrei

Adrian Iorgulescu a reu[it prin con-ferin]ele sale de pres\ s\ confi[tecam tot ce mi[c\ prin ministerul pecare `l conduce. Mai nou, doar prinvocea sa pot fi auzite rezultatelecercet\rilor pe care le realizeaz\Centrul de Studii arondat Ministe-rului Culturii [i Cultelor (MCC). Amavut senza]ia c\, de fapt, Iorgulescueste dependent de ie[irile sale s\p-t\m`nale `n fa]a presei [i Centrul `imai ofer\ din c`nd `n c`nd materialpentru a mai umple „spa]iul deemisie“. Mai nou, presa trebuie s\cear\ voie de la biroul de pres\ alMCC pentru a publica rezultatelecelui de-al doilea Barometru Cultu-ral, deoarece nimeni nu poate suflao cifr\ `nainte de hebdomadara`nt`lnire cu domnul ministru. Expli-ca]ia e simpl\: orice [tire despreconsumul cultural al românilor tre-buie `nso]it\ de un citat din Iorgu-lescu, un sincron sau un insert (`nfunc]ie de „mediu“).

Analiza acestor rapoarte aleCentrului de Studii [i Cercet\ri `nDomeniul Culturii (CSCDC) ar tre-bui s\ creioneze o strategie cultu-ral\. Numai c\, din punctul de ve-dere al actualei conduceri a Minis-terului, strategia se rezum\ la des-centralizarea for]at\. {i tocmai do-meniile unde `nregistr\m cel maislab consum – cinematografia [i tea-trul – vor avea cel mai mult de su-ferit de pe urma v`nz\rii spa]iilor deproiec]ie de film, respectiv a treceriidin subordinea MCC `n cea a auto-rit\]ilor locale a institu]iilor despectacole. „Un proiect pilot dedescentralizare a institu]iilor cultu-rale locale, realizat de MinisterulCulturii pentru jude]ele Cluj, Mure[[i Dolj, nu a avut succes“, anun]aus\pt\m`na trecut\ agen]iile de pres\.De[i MCC este preg\tit s\ duc\ la`ndeplinire acest proiect, ministrulspune c\ s-a lovit de rezervele foartemari ale institu]iilor [i personalului.„Descentralizarea e obligatorie. Ro-mânia trebuie s\-[i descentralizezestructura institu]iilor culturale. Mi-nisterul Culturii nu poate s\ se ocupela infinit de probleme organizatorice“,a spus Iorgulescu, preciz`nd c\ Mi-nisterul Administra]iei [i Internelorva trebui s\ „conving\“ autorit\]ilelocale. Probabil prin interven]iamasca]ilor. Rezultatul imediat alunei astfel de mi[c\ri nu poate fialtul dec`t dispari]ia unora dintreteatre sau filarmonici ori, `n cel maibun caz, sc\derea performan]ei ar-tistice. Dac\ vor da banii, primariivor oferi [efia acestor institu]ii `nurma unor calcule politice locale, [inu pe baza competen]ei.

Un studiu despre sectorulcultural din România


Raluca Voinea: „Deocamdat\, acest gen de ini]iativ\ vine cel maides din partea institutelor str\ine, `ns\ e nevoie ca el s\ devin\preocuparea constant\ a autorit\]ilor [i institu]iilor locale sauna]ionale“.

7 «

ordinea de ziPREOCUPARECONSTANT|

» Democra]ie – art\ – spa]iu public: proiectul pilotSpa]iul Public Bucure[ti | Public Art Bucharest const\ `ninterven]ii, dezbateri [i ac]iuni de-a lungul anului2007. Proiectul Spa]iul Public Bucure[ti | Public Art Bu-charest 2007 creeaz\ o platform\ pentru discu]ii trans-disciplinare [i dezbateri, explor`nd felul `n care arta `nspa]iul public `ncurajeaz\ o angajare critic\ cu structu-rile de putere care s`nt dominante `n sfera public\. Ast-fel, arta `n spa]iul public `n Bucure[ti nu va mai fi echi-valent\ doar cu monumente `n pie]ele ora[ului sau cumobilier [i ornamente urbane, ea va deveni o unitatede m\sur\ pentru starea cultural\ [i democratic\ a so-ciet\]ii. Pentru etapa pilot a proiectului, care va avealoc `n 2007, au fost invita]i urm\torii arti[ti români derenume interna]ional: Mircea Cantor, Anetta MonaChi[a (`mpreun\ cu Lucia Tkácová), Nicoleta Esinencu,H.arta, Daniel Knorr, Dan Perjovschi [i Lia Perjovschi.

» Spa]iul Public Bucure[ti | Public Art Bucharest 2007este un proiect pilot ini]iat de institu]iile partenereGoethe-Institut Bucure[ti, Institutul Cultural Roman(ICR) [i Allianz Kulturstiftung. Proiectul este sprijinitfinanciar de Programul Cultural al Pre[edin]iei Germa-niei la UE `n 2007, oferit de Ministerul de Externe alGermaniei [i Erste Foundation Viena. De asemenea, pro-iectul este sus]inut de Ordinul Arhitec]ilor din România[i de Pro Helvetia. Seria de c\r]i de artist este publi-cat\ de Editura IDEA Cluj [i Walther König Köln. Publi-ca]ia proiect este realizat\ `n colaborare cu „Supli-mentul de cultur\“. Site-ul proiect www.spatiul-public.ro este dezvoltat [i men]inut de E-cart.ro.

Care ar fi principalele concluzii des-prinse `n urma conferin]ei de vineri(20 aprilie, n.r.)?

Principala concluzie a conferin]ei a fost,ca [i premisa proiectului, aceea c\ e ne-cesar\ `n Bucure[ti o dezbatere desprespa]iul public, o dezbatere multi-dis-ciplinar\ [i care s\ implice at`t profesio-ni[ti din domeniile culturale, c`t [i auto-rit\]ile locale. Participan]ii au adusexemple pentru felul `n care arta poateactiva aceast\ dezbatere [i poate oferiun puls pentru starea democra]iei. A[acum au ar\tat proiectele prezentate deartistul Olaf Metzel, arta `n spa]iul publicurm\re[te crearea unei situa]ii `n carelocuitorii ora[ului s`nt provoca]i s\ de-vin\ parteneri activi la discu]ia despreora[ul lor [i s\-[i asume acest ora[ ca „allor“. Prezent`nd discu]iile aprinse gene-rate de proiectele sale, artistul a ar\tat c\reac]ia publicului constituie cel pu]injum\tate din substan]a unei lucr\ri `nspa]iul public.

Participan]ii la masa rotund\ din ceade-a doua parte a conferin]ei au preluataceast\ idee [i au subliniat necesitateare-obi[nuirii locuitorilor bucure[teni cufaptul c\ ora[ul este acel loc dinamic pecare ei ar trebui s\-l creeze prin reac]ialor. Dificultatea de a convinge autorit\-]ile c\ proiectele critice de art\ `n spa]iupublic pot transforma locuitorii unuiora[ din spec-tatori pasivi

`n cet\]eni activi [i astfel pot contribui ladezvoltarea unei societ\]i democratice afost men]ionat\ de participan]i, ob]ine-rea de aprob\ri pentru acest tip de pro-iecte fiind un proces lung [i dificil ori-unde, nu doar `n România. Important\este ̀ ns\ responsabilizarea celor care s`nt`n m\sur\ s\ decid\ felul `n care spa]iulpublic este administrat [i organizat.

Cum crede]i c\ ve]i reu[i s\ stabili]ileg\turi `ntre mediul artistic [i auto-rit\]i? La conferin]\ a]i invitat at`t pri-marul, c`t [i pe directorul ICR.

~ntruc`t acest proiect nu este un eveni-ment artistic izolat [i el se adreseaz\ lo-cuitorilor ora[ului `n calitate de cet\]eniparticipan]i la crearea unei democra]ii,este esen]ial\ participarea personalit\]i-lor care au un rol important `n institu-]iile publice. Atragerea lor `n proiect nuurm\re[te doar un scop de imagine, ciaspir\ [i la implicarea acestor institu]iipe termen lung. Dup\ cum s-a remarcatla conferin]\, deocamdat\ acest gen deini]iativ\ vine cel mai des din partea in-stitutelor str\ine, `ns\ e nevoie ca el s\devin\ preocuparea constant\ a auto-rit\]ilor [i institu]iilor locale sau na]io-nale [i chiar s\ se permanentizeze `n formacre\rii unei institu]ii independente pen-tru arta `n spa]iul public.

Dincolo de un proiect de succes, cre-de]i c\ efortul curatorilor [i al arti[-tilor se va vedea concret `n ceea cenumim „spa]iu public bucure[tean“?

Un proiect de succes are `ntotdeauna [irezultate concrete, acestea se pot vedeadeja `n cazul proiectului de la Bucure[ti`n interesul pe care acesta l-a creat pentrupersonalit\]ile culturale ale capitalei.Scopul nu este `ns\ „`nfrumuse]area“ [imobilarea ora[ului, de aceea rezultatelevor fi m\surate prin gradul `n care lo-cuitorii capitalei vor deveni mai con[ti-en]i de rolul lor `n configurarea spa]iu-lui public ca mediu `n care ei inter-ac]ioneaz\ cu ceilal]i mai mult dec`t cuun ansamblu de cl\diri [i str\zi, `n careora[ul este un cadru pentru rela]iile so-ciale.

~n opinia lui Horia-Roman Patapievici,mimetismul românesc fa]\ de ac]iuni desucces va determina replicarea acestuiproiect, `ns\ aceasta poate fi privit\ `nsens pozitiv [i, mai mult, ea trebuie`n]eleas\ nu ca o reproducere formal\,ci ca un model de atitudine critic\ prina c\rei exersare constant\ spa]iul publicse poate sustrage intereselor politice [icomerciale [i poate reintra `n „patri-moniul“ locuitorilor.

„Spa]iul Public Bucure[ti2007“ – prima rund\Vineri, 20 aprilie, la Biblioteca Central\ Univer-sitar\ din Bucure[ti a avut loc conferin]a dedeschidere a proiectului Spa]iul Public Bucu-re[ti | Public Art Bucharest 2007. Printre parti-cipan]i s-au num\rat Marius Babias, curator alprogramului, Sabine Hentzsch, directorulGoethe-Institut Bucure[ti, Horia-Roman Pata-pievici, pre[edinte al Institutului Cultural

Român, {erban Sturdza, pre[edintele OrdinuluiArhitec]ilor din România, Michael M. Thoss, di-rector Allianz Kulturstiftung, Adriean Videanu,primarul general al ora[ului Bucure[ti [i MarlisDrevermann, sociolog [i reprezentant culturalal ora[ului Wuppertal. „Suplimentul de cul-tur\“ este partener media principal [i va parti-cipa la realizarea publica]iei proiectului.

RALUCA VOINEA, COORDONATOR AL PROGRAMULUI:

Locuitorii s`nt provoca]is\-[i asume ora[ul ca „al lor“

Interviu realizat deManu Babescu

Ce ̀ nseamn\ Cometa Hale-Bopp* pentruDaniel Vighi?

Am v\zut-o diminea]a, la ora cinci, `n lunamartie, cam ca `n perioada asta. {i spun`n carte c\ o v\d `n spatele gr\dini]ei cuprogram prelungit [i c\ trece `ntre dou\s`rme de telegraf, c\ a[a am [i v\zut-o.Unii pot spune c\ aceast\ comet\ e unsimbol al timpului pentru c\, dac\ stai s\te g`nde[ti, acum patru mii de ani str\lu-cea `n Epoca Faraonilor, deasupra loculuiunde e acum gr\dini]a cu program pre-lungit. De fapt, eu am evitat orice tip desemnifica]ie simbolic\. Nu are leg\tur\nici cu Egiptul, nici cu anii nou\zeci, nicicu Banatul, nefiind dec`t un simplu astrutrec\tor, observat `ntr-o diminea]\ deprim\var\, deasupra unei gr\dini]e [i`ntre cele dou\ fire de telegraf. Poate aretotu[i leg\tur\ cu o nostalgie veche de-amea pentru SF [i c\r]i [tiin]ifice despreUnivers, din acelea cu poze.

Vre]i s\ spune]i prin Cometa Hale-Bopp, care pare o antologie de basmepentru copii, c\ via]a [i istoria nu s`ntceva nici complicat, nici m\re], nicidramatic, ci doar o form\ de manifes-tare a simplit\]ii?

Da, poate. O form\ de terapie, un modde a te debarasa de povara literaturii [i o`ncercare de a o privi dintr-o perspectiv\mai pu]in strivit\ de propria ei impor-tan]\. Pentru c\ noi, p`n\ `n 1989, pri-veam literatura ca pe ceva excep]ional cese mai reg\se[te `nc\ `n comemor\rileprofesorilor care `l predau pe Eminescu,dar [i `n inflexiunile solemne ale actorilorcare `l recit\.

Adic\ nu suferi]i de paranoia literaturii...

Da, exact. Sau, cel pu]in, nu suf\r de sta-rea asta de excep]ionalism – de carevreau s\ m\ despart. De fapt, genera]iaasta care scrie acum este natural ie[it\ dinstarea de excep]ionalism romantic [ipost-romantic `n care scriitorul este cevace n-ai mai pomenit pe suprafa]a P\m`ntu-lui. De aceea i-am admirat `ntr-un fel pescriitorii de la Aktionsgruppe Banat, omi[care literar\ timi[orean\ mai pu]incunoscut\ [i din care f\cea parte RichardWagner, iar mai t`rziu a ap\rut HertaMüller care `mi spunea c\ bucuriile eis`nt p\m`ntene [i c\ ì place s\ se uiteprin Mall, s\ vad\ ce ciorapi [i rujuri aumai ap\rut. Herta vrea s\ spun\, de fapt,c\ exist\ literatur\ `n orice.

Legat de literatur\ [i de rolul scriito-rului, dumneavoastr\ cum v\ consi-dera]i? S`nte]i scriitor pur [i simplu,scriitor central-european, cum a]i maifost considerat de critici, sau s`nte]iscriitor b\n\]ean? Pe scurt, s`nte]i mar-cat de regionalism?

Nu, nu s`nt marcat de a[a ceva, de[i sus-]in regionalismul `n sensul lui ideologic[i politic. Literatura este a unui loc anume,iar al meu este legat, vr`nd-nevr`nd, delumea asta care apare [i `n Cometa Hale-Bopp: lumea de pe malul Mure[ului.Dac\ a[ fi fost de prin Ontario, cometa arfi ap\rut pe-acolo. A[adar s`nt restric]io-nat de spa]iu prin fatalitatea `nt`mpl\rii [ia datei de na[tere. De fapt, mi-am dorittoat\ via]a s\ fiu un explorator ca JamesCook [i am explorat gr\dina casei. ~nimaginar mai plec din c`nd `n c`nd. Deexemplu, acum lucrez la un roman careeste un fel de jam session despre JimiHendrix [i anii ’60, fiind legat [i de gene-ra]ia Beat din State [i de ce se `nt`mplaaici `n acea perioad\. L-am terminat, emare, dar mai am s\-l perii un pic, c`ndvoi avea ceva timp. Dup\ cum vezi, nuam o total\ dependen]\ legat\ de loc. Maiies din c`nd `n c`nd din grani]e. De[i m\`ntorc, mai tot timpul.

V\ adresa]i unei genera]ii anume prinCometa Hale-Bopp?

Nu neap\rat, dar sigur c\ m\ intere-seaz\ cei tineri `n special. ~ns\ carteanu este un document istoric, fiind lagrani]a dintre realitate [i fic]iune. Lu-mea pe care o prezint eu acolo este `n

realitate o lume plin\ de amintiri ce-]oase, dintr-o copil\rie demult tre-

cut\. ~mi amintesc `ns\ foarte clar detalii:o diminea]\ umed\, cu o r`m\ ie[inddup\ ploaie, sau cartea de bucate de pevremurile c`nd exista Cartea Rus\, cub\ie]elul sovietic care se uit\ la mama luicare face t\ie]ei, bancurile cu Cel de Sus[i imaginea cu balena `mp\iat\ care ne-avizitat ora[ul [i despre care nici nu mai[tiu dac\ a existat cu adev\rat. Pove[tiledin acele timpuri se `mpletesc cu perioadade glorie a lui Giani Morandi, un fel desuperstar muzical al anilor ’65. ~n acela[itimp `n carte apar teme ca pl\cerea lucru-rilor interzise, cum ar fi tenta]ia de a fura,de a min]i, de a urm\ri cupluri f\c`ndsex. Apropo de aceste lucruri interzise,`mi amintesc c\ mergeam `n ga[c\ la film,cu bilete false. Adic\ aveam dou\ bune [icelelalte erau jum\t\]i culese de pe jos pecare le doseam `ntre cele valabile ca s\ oprostim pe Erji-neni, cum se numea tanticare rupea biletele la intrare. Filmele eraupe atunci uluitoare. Erau alt\ lume, eraude pe Lumea Cealalt\. ~mi amintesc defemeia care m\tura pe acolo [i care miro-sea extrem de frumos a motorin\ [iac]iunea p\rea rupt\ din Cinema Paradiso.Omul din cabina de proiec]ie ne p\reaun fel de sacerdot, cum spun c\r]ile deIstoria Religiilor, care de multe ori strigafemeii de serviciu, m\tur\toarei adic\:„Unde dracu ai pus patentul?“. Pentru c\`n loc de buton avea un patent cu carepornea aparatul de proiec]ie. ~mi amin-tesc de tanti m\tur\toarea c\reia ì spu-neam Maistori]\ pentru c\ b\rbatul ei eraun renumit pescar ungur c\ruia to]i ì zi-ceau Maistoru’. Am mai scris despre el `nromanul Insula de var\: avea un picior delemn [i se povestea c\ ar fi prins un somncu must\]i, de m\rimea unui purcel, peMure[, cu un boboc de ra]\.

Proiecta]i `n aceast\ carte un fel denostalgie a imperfec]iunii?

A imperfec]iunii [i a lucrurilor netermi-nate, interzise, care stau la marginea po-sibilului. }iganii, de exemplu, care aufost mereu `n afara sistemului [i care tottimpul ne st`rneau o senza]ie de libertatespecial\, sau turcul emigrat de pe insulaAda Kaleh, de pe Dun\re, care vindeahalvi]e, rahat [i alune `n parcul de l`ng\Lipova, sau primele amintiri cu un su-perb „golan“, Mustafa, care a fost mereupentru mine un model: avea nou\spre-zece ani, eu doisprezece. Mustafa era unturc maghiarizat. Aceste detalii fac `nc\parte din zona aceasta a imaginaruluimeu, `ns\ nu pot s\ bag m`na `n foc dac\au fost sau nu vreodat\ sut\ la sut\ reale.

Dar [tiu c\ totul este proiectat `n acestspa]iu al Banatului, departe de multicultu-ralitatea `nalt-european\ pe care o mes-tec\m azi `n vorbe din lemn de mahon.Toate erau mai degrab\ o expresie a nor-malului convie]uirii oamenilor de prove-nien]\ diferit\. ~n Cometa Hale-Bopp estevorba `n subsidiar mai mult despre Bana-tul mo[tenirilor otomane [i al celor sovie-tice – un subiect interesant, dar preapu]in explorat [i care ]ine de un fel debalcanitate pe care coregionalii mei nu[i-o asum\: Imperiul Otoman [i Sovieticcentral-european.

S`nt aceste pove[ti relevante din punc-tul de vedere al istoriei Banatului?

Poate da, poate nu, depinde de unghiuldin care este privit\ istoria. Doar c\ acestepove[ti `n 1330 de semne pot suna preaspectaculos pentru a apar]ine de lumeaasta [i de aceea prind o form\ comic\ [iimplicit fantastic\. ~n Cometa Hale-Boppeste proiectat\ o lume `n care lucrurile se`nt`mpl\ `n mod natural, de[i par ie[itedin realitate. Irealitatea lucrurilor reale:marea tem\ blecherian\, banalul – toat\via]a am scris despre el, l-am sucit pe toatefe]ele, rareori avem parte de existen]e tu-multuoase, ie[ite din comun, [i mi-amdorit tot timpul s\ tr\iesc a[a ceva, s\tr\iesc aventuros, ca exploratorii, [i n-amavut parte dec`t de exerci]ii de imagina]ie`n fa]a h`rtiei sau pe strad\, c`nd m\ `n-chipuiam miliardar sau explorator prinAnzi, din plictiseal\, din cauza banaluluip\[irii. Al plimb\rii.

Dumneavoastr\ unde s`nte]i `n aceast\carte? Vorbi]i la persoana a doua [ipare c\ v\ adresa]i eului trecut, copi-lului. Este un mod interesant de a dia-loga cu dumneavoastr\.

Este un soi de dialog cu ni[te umbre [i unmod de a m\ adresa unui copil care eramla un moment dat.

S`nmo

CoSoeu

NusenExdaammeo cNu

„M\ uit la cometa Hale-Bopp, care vine `n dreptul P\m`ntului o dat\la patru mii [i mai bine de ani, asta a fost perioada ei de revolu]ie`ncheiat\ aici, `n spatele casei noastre, `n diminea]a de dou\zeci [i...

martie, al\turi s`nt parcate o camionet\ [i un microbuz pe care escris ceva `n nem]e[te. Autoturismele astea vin la vecina noastr\

care lucreaz\ la Registrul Auto [i mai [tie anumite treburi,poate aranja `nregistr\ri de ma[ini, `nmatricul\ri, cum li se

spune. E frig, au `nghe]at b\l]ile din strad\, ora e patru[i jum\tate, a[a au anun]at la televizor, c\ atunci va

veni cometa, dup\ at`ta amar de vreme.“

„Acum lucrez la un roman care este un fel de jam session despreJimi Hendrix [i anii ’60, fiind legat [i de genera]ia Beat dinState [i de ce se `nt`mpla aici `n acea perioad\. L-am terminat,e mare, dar mai am s\-l perii un pic, c`nd voi avea ceva timp.“

INTERVIU CUDANIEL VIGHI

» 8

interviu


„Nu m\ las\ literatura s\ scriu o cart

nc-

iulsterea

mea [ipp seitele:at\ate

tu-am s\am]ie

`n-rinlui

st\ [ipi-

dia-

unam

Dar acest copil vede detaliile foarteexact [i `ntr-un mod cu totul nea[-teptat, la care genera]ia noastr\ nu maiare acces.

S`nt amintiri care au fost foarte vii doar `nmomentul `n care le-am scris.

~n ultima fraz\ spune]i c\ „Toate vie-t\]ile azi s`nt, ca [i m`ine, dispar pentrutotdeauna“. ~nseamn\ asta c\ to]i s`ntemsimpli observatori, c\ totul dispare lanivel uman [i c\ tot ce r\m`ne e opiatr\? Cometa e deci mai important\dec`t tot ce se `nt`mpl\ `n cele 1330 desemne pentru c\ ea r\m`ne ve[nic\ princiclicitatea ei?

Cometa str\luce[te doar pentru c\ bateSoarele pe ea. Cometa este impersonal\ [ieu tocmai de asta am pus-o `n pagin\.

~n acela[i ton, spune]i la un momentdat `n carte: „Nu este cazul s\ proiec-t\m lumini magice asupra unei existen]ep`n\ la urm\ terne“. S`nte]i fatalist?

Nu s`nt fatalist [i caut tot timpul s\ evitsentimentalismele care vin din imaginar.Exist\ o mare tenta]ie de a fi sentimental,dar caut s\ mi-o reprim, s\ pun fr`n\. Totu[i,am c`teodat\ tendin]a de a deveni senti-mental. Nu m\ las\ `ns\ literatura s\ scriuo carte `n care s\ m\ expun sut\ la sut\.Nu m\ simt eliberat de literatur\. Cartea

asta este `ns\ un pas. Cometa Hale-Boppzice ceva despre existen]a noastr\ [i de-spre r\ceala de piatr\ a Universului. C`t maiaproape de real [i c`t mai departe de lite-ratur\. Literatura nu e nimic, dar nici realulnu prea e. At`ta vreme c`t ne g`ndim la rea-lul \sta, facem literatur\ [i-l pierdem.

V\ mai inspir\ viitorul din moment cetotul e trec\tor?

Nu m\ inspir\ dec`t `n momentele depanic\. Este totu[i o expresie a vitalit\]ii.M\ inspir\ clar trecutul, `ns\ cel mai multm\ intereseaz\ prezentul. Cometa este ex-presia prezentului absolut. Tot ce avemeste prezentul, care e o sum\ a trecutuluipe care `l purt\m cu noi. Viitorul m-ar in-teresa la nivelul la care mi-a[ putea ima-gina Raiul proiectat pe o plasm\ `n fa]ac\reia s\ stai [i s\ vezi ce mai fac oameniide peste o mie de ani. Poate m-ar interesao ma[in\ a timpului, doar din curiozitateadeznod\m`ntului.

Cartea asta e totu[i un fel de docu-ment istoric pentru genera]ia noastr\.Pentru noi este ca [i cum am vizualizaun trecut care nu ne apar]ine, dar de cares`ntem lega]i [i b`ntui]i. Crede]i c\ amputea s\ ne explic\m anumite eveni-mente de acum prin prisma Cometei?

Da, cu siguran]\. ~ns\ trecutul nu exist\.Din trecut au r\mas doar percep]iile oa-

menilor. Fiecare `l vede diferit, deci nu po]iavea absolutul trecutului [i de aceea tre-cutul ajunge o biat\ iluzie cultural\.

Vre]i s\ ne da]i o lec]ie?

Poate. O lec]ie de simplitate, nu de sim-plism. Este foarte dificil s\ atingi acea starede simplitate aproape budist\, de[i carteanu are nici o conota]ie de acest gen. Estemirajul `nc`nt\rii de a fi simplu `ntr-untrecut pe care `l aduci `n imaginar. Imagi-na]ia `[i creeaz\ halucina]ia momentuluitrecut care te aduce `n marginea unei clipedin trecut ce ]ine foarte pu]in, ca [i madle-na lui Proust. Memoria este o ma[in\ in-con[tient\ a timpului. Singura, din p\-cate, pe care o avem. Ce bine ar fi dac\omenirea ar putea face c`ndva ma[inaaceea care s\ te poat\ duce `n amintiri. Arfi ceva super!

{i totu[i, ai rupt vraja `n momentulcon[tientiz\rii...

Nu, e[ti efectiv acolo. Ideea este s\ nuatingi trecutul cu g`ndul pentru c\ astfelrupi vraja, `l pierzi, `l risipe[ti. Te g`n-de[ti c\ ai ajuns acolo [i nu mai e[ti. Ten-tativa de a fi `n trecut nu o po]i realizaprin starea de g`ndire, ci printr-o stare desenza]ii, iar toate astea acumulate `n-seamn\ acel simplu de care vorbeam. Deaceea comunismul stalinist din CometaHale-Bopp iese din propagand\ [i devineo expresie a simplit\]ii. Cartea nu drama-tizeaz\ [i nu nostalgizeaz\ acea perioad\.Cartea e cometa. Sigur c\ au existat sufe-rin]e, nefericiri, dar pe de alt\ parte aexistat [i r`ma de dup\ ploaia dinprim\var\, care nu avea nici o treab\ cutot ce se `nt`mpla `n lumea oamenilor.Cometa, r`ma, o ploaie [i ce-o mai fi fostc`ndva au existat prin faptul apari]iei lor[i s`nt o manifestare a indiferen]ei Cos-mosului. Pe el `l doare-n cot de noi [i pecomet\ la fel, de existen]ele noastre. Deaceea nu are nimic apocaliptic, nimicdramatic. Ea doar trece pe deasupra gr\-dini]ei cu program prelungit. Asta face [ipunct.

Exist\ o continuare? A]i mai vrea s\continua]i pove[ti de acest gen?

Poate. Nu [tiu. Trebuie s\ intru `n stareaaceea de a-mi rescrie senza]iile din trecut.Mi-ar pl\cea s\ mai simt tenta]ia de a scrienatural.

** CCoommeettaa HHaallee--BBoopppp `̀nnsseeaammnn\\ ppoovveessttiirriillee `̀nn 11333300ddee sseemmnnee aallee ccoonnffeerreenn]]iiaarruulluuii,, ppuubblliicciissttuulluuii,, eesseeiiss-ttuulluuii [[ii pprroozzaattoorruulluuii bb\\nn\\]]eeaann DDaanniieell VViigghhii.. CCoommeettaaHHaallee--BBoopppp ttrreeccee ppeessttee:: LLaa rr\\zzbbooii,, PPiissiicciillee llooccuulluuii,,11 MMaaii mmuunncciittoorreesscc `̀nn PPaarrccuull OOrraa[[uulluuii,, VViizziioonnaarreeaaccoommeetteeii HHaallee--BBoopppp,, LLeeccttuurrii [[ii ffaappttee,, „„GGlloorriieevvee[[nniicc\\,, ttoovvaarr\\[[ee!! FFuuggaacceess aannnnii!!““,, DDeesspprree eevvoo-lluu]]iioonniissmm,, ddeesspprree MMiinncciiuunnii [[ii PPaavvlloovv,, UUnn bbaanncc,,AArrmmaattaa,, MMoonnuummeennttee,, ~~nn ddeeffiilleeuull MMuurree[[uulluuii,,EEvvoolluu]]iioonniissmm vveerrssuuss ccrreeaa]]iioonniissmm,, FFiigguurriinnee ddeeaapp\\,, PPoovveesstteeaa ccaasstteelluulluuii TTeelleekkii,, SSttiiccllee ddee ssiiffoonnddee uunn ssffeerrtt,, OO ccaarrttee ddee bbuuccaattee,, aaddeevv\\rr ssaauu ppoo-vveessttee,, }}iiggaanniiii uurrmm\\rreeaauu ffiillmmuull WWiinnnneettoouu,,AAmmiinnttiirriillee uunnuuii aaggeenntt aaccooppeerriitt,, PPeettrraacchheevviicciiddeennuunn]]\\ BBiisseerriiccaa NNaazzaarriinneeaannuull,, CCaa ppiioonniieerruull PPaavvlliikkMMoozzoorroovv,, CCee ffaaccii `̀nn ppoossttssttaalliinniissmm,, CCaamm aa[[aa mmeerrggee[[ii ccoommeettaa:: ssee dduuccee,, aalluunneecc\\..


„Cartea nu este un document istoric, fiind la grani]a dintrerealitate [i fic]iune. Lumea pe care o prezint eu acolo este `nrealitate o lume plin\ de amintiri ce]oase, dintr-o copil\riedemult trecut\.“

9 «

interviuCOMETAHALE-BOPP...

„A FOST UN ACT DEVOIN}| C| AM V|ZUTCOMETA“

rte `n care s\ m\ expun sut\ la sut\“

Care a fost ritmul `n care a]i scris povestirile?

Scriam vreo dou\ povestioare pe s\pt\m`n\, la mine `n c\m\ru]\. N-amie[it niciunde [i nici n-am f\cut document\ri speciale. Totu[i am avutni[te `nsemn\ri legate de cum vine cometa: am pus ceasul de[tept\torpentru c\ am aflat de la televizor c\ vine la patru jumate diminea]a. Astas-a `nt`mplat `n urm\ cu zece ani. A fost deci un act de voin]\, nu o`nt`mplare c\ am v\zut cometa. Atunci am ie[it pe strad\, `n fa]agr\dini]ei cu program prelungit [i am v\zut-o, modest\ `n compara]ie cua[tept\rile mele. P\rea sclipirea unui avion `n noapte. Deci s-ar fi pututs\ fie avion. Putea la fel de bine s\ fie avionul de Bucure[ti. Am optat`ns\ altfel: am decis c\ aceea era cometa Hale-Bopp.

Gr\dini]a r\m`ne deci acel loc sacru deasupra c\ruia trecea cometa indi-feren]ei printre cele dou\ fire de curent electric. Duc undeva firele astea?

Nu, ele s`nt parte a unei imagini. Este o imagine cu dou\ fire [i at`t.

Referitor la personajele din carte. A existat Pubi Teleki?

A existat. Am [i un film `n leg\tur\ cu acest personaj realizat de FlorinMandruleanu de la studioul Film&Go. Dar aici e o poveste mai lung\.Despre Pubi Teleki am aflat `n anii ’80, c`nd mergeam acas\ la Lipova,`ntr-un automotor cu naveti[ti care jucau c\r]i. L`ng\ mine s-a a[ezat undomn cu cravat\ [i cu figur\ de profesor universitar la pensie. Ar\ta dis-tins `n lumea aceea de muncitori care jucau [eptic, domnul mi-a povestitc\ fusese contabil la castelul familiei Teleki, undeva l`ng\ Castelul Regalde la S\v`r[in. Pubi Teleki a fost nepotul primului-ministru al Ungariei `ntimpul celui de-al doilea r\zboi mondial [i era un alcoolic notoriu careatunci c`nd se `mb\ta cu Monopol `ncepea s\ vorbeasc\ „pe latin\“ prinbodegile din S\v`r[in [i Lipova. O fost\ student\ de-a mea a mers cuprietenul ei pe firul povestirilor publicate de mine pentru a-l descoperipe Pubi Teleki [i au dat `n S\v`r[in de o bab\ de optzeci de ani pe numeFiameta, descendent\ [i ea a unei familii de aristocra]i. Fiameta de Vuco-var o chema [i fusese prietena din copil\rie a lui Pubi Teleki. Acest PubiTeleki ajunsese ajutor necalificat la buc\t\ria de la spitalul de nebuni dincomuna Zam, de l`ng\ Deva, [i a murit ca un aurolac `ntr-o halt\ CFR.

Care este concluzia antologiei de povestiri?

Concluzia pe care a[ vrea s-o dau volumului este c\ ar trebui s\ privimexisten]a direct `n ochi. Simplu. Cometa e o gr\mad\ de pietre luminatede soare, iar moartea e simpl\. {i via]a e simpl\. Doar noi complic\m to-tul, pentru c\ nu ne pricepem s\ fim pe m\sura lor.

Dup\ ce am parcurs cuprinsulacestei c\r]i [i am `nceput s\o citesc, m-am g`ndit c\ pen-tru mine cel mai mare interes`l prezint\ capitolele despreUniversitatea de partid„{tefan Gheorghiu“, precum[i despre situa]ia intelectuali-lor români dup\ 1989. Fiindcet\]ean german, am pututurm\ri `ndeaproape procesulreunific\rii [i, `n timpul studii-lor mele de istorie, al lichid\riiRepublicii Democrate Germa-nia, astfel `nc`t nu m\ a[tep-tam s\ aflu acum de la MihaiDinu Gheorghiu prea multelucruri noi. Se pare `ns\ c\m-am `n[elat profund.

Alexander Rubel

VVoolluummuull IInntteelleeccttuuaalliiii `̀nn cc`̀mmppuull ppuutteerriiii..MMoorrffoollooggiiii [[ii ttrraaiieeccttoorriiii ssoocciiaallee ccoonnssttiittuuiieessttuuddiiuull cceell mmaaii ccoonnssiisstteenntt ddeesspprree eelliitteelleeddiinn RRDDGG [[ii ffoorrmmaarreeaa lloorr.. Exist\ `ntr-a-dev\r c`teva lucr\ri noi despre rolul ca-drelor de conducere din RDG, lucr\ricare, din p\cate, nu apar dec`t par]ialmen]ionate `n bibliografie (prima partea c\r]ii, care se refer\ la [colile de par-tid, a fost finalizat\ acum 10 ani). Cutoate acestea, lucrarea analizeaz\ `n pro-funzime problematica [i deschide, mai

ales prin descrierea acribic\ a moduluide func]ionare a Universit\]ii de partid„Karl Marx“, noi drumuri pentru cerce-tare. Exactitatea [i abunden]a detaliilorprivind structura de organizare a for-m\rii cadrelor, dezvoltarea Universit\]iide partid [i „lichidarea“ personalului di-dactic dup\ 1989 s`nt singulare `n lite-ratura socio-istoric\ de p`n\ ast\zi.

Am citit numeoase lucr\ri din dome-niul politico-sociologic, care apar]in u-nor autori români [i care au fost publi-cate de edituri importante. Unii dintreace[ti autori [i-au f\cut deseori apari]iala televizor `n calitate de „anali[ti“. Decele mai multe ori am fost `ns\ dezam\-git citind aceste c\r]i, deoarece am re-marcat la români obiceiul, preluat pro-babil de la francezi ([i aici fac poate onedreptate francezilor), de a-[i scrieeseurile – `n parte interesante – `ntr-unstil admirabil, frumos [i de a-[i exprima`ntotdeauna clar [i simplu convingerileasupra modului `n care func]ioneaz\ lu-mea sau asupra celor ce poart\ vinapentru situa]ia istoric\ nefericit\ a ro-mânilor etc. Multe dintre aceste lucr\rir\m`n `ns\, din punct de vedere calita-tiv, la nivelul unei opinii exprimate latelevizor. Deseori se fac afirma]ii `n spri-jinul c\rora nu se aduc nici un fel dedovezi `n notele de subsol. C`teodat\am impresia c\ formatorii de opinie ro-mâni dau o mai mare importan]\ cuvin-telor frumoase dec`t argumentului ra-]ional [tiin]ific. Contrar acestor aspecte,textul lui Mihai Dinu Gheorghiu mi-af\cut o pl\cere deosebit\. Acest text are`n spate o genez\ de aproape 20 ani [i

marcheaz\ sf`r[itul unei munci hercu-liene.

Autorul `mbin\ `n mod exemplar in-forma]ii dintr-un num\r remarcabil destudii cu materialul de arhiv\ la fel desubstan]ial, f\c`nd astfel dovada calit\]iisale de istoric. Pe l`ng\ aceasta, a reali-zat [i numeroase interviuri, anchete ba-zate pe chestionare [i evaluarea acestora[i o banc\ de date cu privire la studen]iiUniversit\]ilor de partid din Berlin [iBucure[ti. Se poate afirma a[adar c\ [i-acreat o baz\ empiric\ foarte vast\ pen-tru studiul s\u, care l-a costat cu sigu-ran]\ mult timp. Aceast\ lucrare funda-mental\ `n care este analizat sistemul deformare comunist\ a elitelor `n România[i `n RDG, prezent`ndu-se totodat\ [iaspecte legate de situa]ia altor state dinblocul estic, precum [i situa]ia UniuniiSovietice, va avea cu siguran]\ [i unsucces interna]ional. Din acest motivconsider c\ o traducere `n limba ger-man\ este absolut necesar\, deoareceinforma]iile despre elitele din RDG [idespre Universitatea de partid „KarlMarx“ trebuie aduse la cuno[tin]\ pu-blicului german erudit. Asta nu `n-seamn\ `ns\ c\ referirile la pendantulromânesc, {coala „{tefan Gheorghiu“,s`nt mai pu]in importante. Cu toate a-cestea, cititorul nu scap\ din vedere faptulc\ autorul a avut posibilitatea de a pro-fita de „prelucrarea“ trecutului comunist,care, din varii motive, a avansat `n Ger-mania `n m\sur\ mult mai mare.

„Wendehals“ = „Cel carese `ntoarce dup\cum bate v`ntul“

Deosebit de interesante s`nt, f\r\ `ndo-ial\, [i capitolele consacrate situa]iei dedup\ 1989 [i transform\rii suferite deelitele comuniste. Autorul s-a bazat [ide aceast\ dat\, mai ales `n ceea ce pri-ve[te Republica Democrat\ Germania [ia[a-numita „Wende“ – schimbare, peun num\r impresionant de studii [i aprezentat cu exactitate problemele pecare le-a `nt`mpinat elita din RDG odat\cu trecerea la RFG. Dintre numeroasele

„Prima dat\ c`nd am fost la Dolhasca eram student, cred c\ `nanul V, prin 1962; am f\cut acolo, `n vacan]a de var\, practicaobligatorie, cam de-o lun\, necesar\ medicului care trebuia s\devin.“

EMIL BRUMARU» 10

printre r`nduri


SEMNAL

Mihaela R\dulescu, Despre lucrurile simple, prefa]\ de Alex. Leo {erban, Hors Collection,Editura Polirom, 192 de pagini, 22.95 lei

Volumul de debut al bine cunoscutei vedete de televiziune Mihaela R\dulescu con]ine articole publicate `nrevistele „Elle“, „Tabu“ [i „The One“, dar [i texte inedite `n care vedeta abordeaz\ o gam\ larg\ de aspectesociale, oferind sfaturi [i p\reri personale, pe baza proprie-i experien]e de via]\.

„Scrie a[a cum tr\ie[te. Anihil`nd orice drept plictiselii celor din jur. O cite[ti cu nesa]ul de a ajunge lacuv`ntul urm\tor, a[a cum nu-]i po]i lua ochii de la ea at`t timp c`t se las\ cuprins\ de raza ta vizual\. Fie-care poveste a ei te `nsingureaz\ dup\ ce se termin\ [i te face h\mesit de urm\toarea.“ (Alice N\stase – redac-tor-[ef al revistei „Tango“)

Din cuprins: Pierdut vis. M\ declar nul... • La 30 de ani... femeie • Wonder Woman sau femeia `ntre taior[i capot • B`rfa ca subiect de b`rf\ • Po]i s\ visezi cu ochii deschi[i [i s\ iube[ti cu ochii `nchi[i. Am verifi-cat • Colorata, mìne-i gata! Eu s`nt gata?! • Despre ex, numai de r\u, cu dragoste...

Ro[ul u[or e rozul iluzor((CCoonnttiinnuuaarree ddiinn nnuumm\\rruull ttrreeccuutt))

— De-a EVOLA LOVE, zise Vasile Elisav, care-[i aduse brusc aminte c\-l a[teptaacas\, al\turea adic\, jurnalu-i palindromic, `n care se-apucase de scris un noucapitol, cu acest titlu cam bizar, citibil, `ns\, tur-retur.

— Ar trebui s-o [terg, zise Vasile Elisav.— V-a]i plictisit de noi, `ntreb\ Nora.— Nu, dar s-a f\cut t`rziu. Este aproape miezul nop]ii [i trebuie s\-mi ]in

cuv`ntul dat.— Dat cui, `ntreb\ Carmen.— Dat mie, zise proful, nu f\r\ o c`time de emfaz\.— Dat apropo de ce, `ntreb\ Nora.— Apropo de faptul c\ n-am voie s\ las s\-mi treac\ ziua f\r\ a scrie `n jurnal

c`teva r`nduri. Jurnalul de-aia e jurnal.— Nulla dies sine linea, `ncuviin]\ pe latine[te Nora; ca s\ continue pe limba

noastr\: dar dac\ ziua, dies, este nul\?— Nicio zi, drag\ Nora, nu e nul\. Nul e, uneori, numai diaristul.— {i, dac\ nu s`nt indiscret\, spuse Carmen, despre ce-ar urma s\ scrie]i azi?— De nu cumva azi e deja mìne, ad\ug\, vag mali]ioas\, Nora.— Nu e deja mìne, e tot azi, 22 a II-a 2002; iar eu se cade s\-mi continui

capitolul `nceput ieri.— Jurnalul dumneavoastr\, dom profesor, are capitole, ca un roman, `ntreb\,

vag mali]ioas\, Carmen.— Nu, r\spunse simplu Elisav, dar are paragrafe.— Cum paragrafe, `ntrebar\ am`ndou\, Nora [i Carmen, simultan.— Adic\ nu nota]ii de `nt`mpl\ri [i fapte anodine, explic\ Vasile Elisav, dar

o serie de eseuri, dac\ vre]i, unele mai lungi, altele scurte, aduc`nd a maxime sauaforisme, asupra a o seam\ de chestiuni.

— Jurnalul dumneavoastr\ e unul filosofic, `ntrebar\ cele dou\, simultan.— ~ntrebarea voastr\ mi se pare vag mali]ioas\, spuse Elisav.— Dup\ c`te `n]elegem noi, el n-are nici o evolu]ie.— Ave]i dreptate, zise Elisav, dar nu pentru c\ dau impresia c\-l combat pe

Julius Evola, numele c\ruia evoc\ evolu]ia, ci fiindc\, palindromic fiind, EVOLALOVE, nu poate evolua. Un palindrom este un du-te-vino, dup\ principiulbiel\-manivel\, iar evolu]ia, ca [i involu]ia, s`nt ireversibile, ca timpul.

— Am `n]eles, intervenir\ cele dou\, dar EVOLA LOVE este un simplu titlu,un titlu palindromic, nu neg\m; numai c\, de-aicea, dom profesor, p`n\ la rever-sibilitatea sau ireversibilitatea ca atare, este, dup\ c`t credem noi, drum lung.

— It’s a long way to Tipperary, fredon\, ca pentru sine, Elisav.Ceea ce fetele traduser\ `n cor, plagiind un condeier contemporan, prin

Lung\-i calea p`n’ la tip\rire.— Lung\ [i nu prea, dragele mele, ad\uga Vasile Elisav; dar ireversibil\ mai

totdeauna, `n m\sura-n care pu]ini s`nt autorii ce-[i retrag c\r]ile predate, `n ma-nuscris sau altfel, unei edituri.

— Apropo de evolu]ie, dom profesor, se gr\bi deodat\ Carmen Carpen s\-l`ntrebe pe Vasile Elisav, cu aerul c\-[i pune pe nasu-i acvilin o pereche de oche-lari profesorali, jurnalul dumneavoastr\ aduce, ca evolu]ie, ca desf\[urare, maimult a evolut\, adic\ „desf\[urat\“, sau a evolvent\, adic\ „desf\[ur\toare“?

— Ai fost olimpic\ la matematic\, se mir\ Vasile Elisav.— Nu la matematic\, ci la b`rn\, [i chiar la paralele.— P\i, zise proful, tot matematic\ s`nt [i paralelele... Nu-i a[a, Nora? C`t despre

`ntrebarea Carmencitei, r\spunsul meu e urm\torul: ar aduce mai mult e evolut\,dac\ ar avea vreo evolu]ie.

((CCoonnttiinnuuaarreeaa `̀nn nnuumm\\rruull uurrmm\\ttoorr))

PALINDROMAN

Serban FOAR}|

Am aruncat Suplimentul de cultur\ `n aer!

SUPLIMENTUL DECULTUR| SE AUDE LA

`n fiecare vineri,de la 19.10

Cu George Onofrei[i Anca Baraboi

» Alexander Rubel a fost directorul Centrului Cultural Germandin Ia[i [i `n prezent este lector la Catedra de Germanistic\ aFacult\]ii de Litere de la Universitatea „Al. I. Cuza“ din Ia[i.

» Lansarea volumului Intelectualii `n c`mpul puterii... a avut locla Ia[i, pe 3 aprilie a.c., `n prezen]a autorului. Au vorbit desprevolum Adrian Neculau, Alexander Rubel [i Adrian Cioflânc\.O a doua lansare s-a desf\[urat la Bucure[ti, pe 5 aprilie a.c.,la Institutul pentru Studierea Holocaustului „Elie Wiesel“.

Intelectualii `n c`mpulputerii – de la elitele dinRDG la [coala de partid

aspecte interesante tratate m\ voi axaasupra problematicii „Wendehals“.„Wendehals“, tradus literal „cap`ntor-tur\“ sau „v`rtecap“, este o pas\re careare capacitatea de a-[i r\suci capul laexact 180 de grade, adic\ de a se `n-toarce `n direc]ia total opus\. ~n vremeaa[a-numitei schimb\ri („Wende“), a pe-rioadei de transformare revolu]ionar\,`n care RDG trebuia s\ fie adus\ `n de-curs de un an la un nivel c`t mai apro-piat de cel din RFG pentru a putea fi in-tegrat\ `n 1990 `n RFG, a fost dat\ de-numirea de „Wendehals“ acelor aparte-nen]i la elita din RDG f\r\ scrupule, careau reu[it s\ `[i fac\ loc [i `n noul sistem.Autorul traduce denumirea de „Wende-hals“ `n mod corespunz\tor prin „Celcare se `ntoarce dup\ cum bate v`ntul“.Mihai Dinu Gheorghiu le-a consacratun capitol `ntreg acestor tr\d\tori opor-tuni[ti ai ideologiei, fa]\ de care juraser\credin]\ `n [colile de partid. ~n acest ca-pitol, autorul arat\ faptul c\ `ndeosebitinerii au putut profita de ocazia de a sereorienta, `n timp ce persoanele mai `nv`rst\ sau cadrele de elit\ mult preacompromise politic st\ruiau `n rolul de„veterani“, d`nd astfel impresia de a fimai demni de `ncredere, de[i cariera lorera deja `ncheiat\.

Referitor la situa]ia de dup\ 1989,s`nt f\cute deosebiri foarte clare `ntrefosta RDG [i România. Autorul explic\`n prima parte a lucr\rii faptul c\ nive-lurile diferite de educa]ie din cele dou\]\ri dup\ cel de-al doilea r\zboi mon-dial au condus la o configurare diferit\a [colilor de partid. ~n ceea ce prive[terestructurarea sistemului de `nv\]\m`nt[i schimbul de elite, cele dou\ ]\ri aufost nevoite s\ se orienteze `n direc]ii di-ferite. Ca s\ m\ exprim mai clar: `n Ger-mania, exper]ii puteau fi trimi[i, respec-tiv adu[i `n [i din toate regiunile de lavest la est. Nu [i `n România. De aici arezultat pentru Germania un proces de„lustra]ie“ mult mai amplu `n domeniuljusti]iei, cel administrativ [i universitar,cel pu]in la nivel mai `nalt. ~n România,nu s-a `nregistrat o astfel de evolu]ie.Dac\ nu m\ `n[el, dup\ revolu]ie aucontinuat s\ predea `n domenii sensibi-le, cum ar fi filosofia [i [tiin]ele sociale,aceia[i profesori – unii au pierdut dealtfel func]iile de conducere ([ef de ca-tedr\, decan [.a.) pe care le avuseser\ –care ì pream\reau mai `nainte nu nu-mai pe Lenin [i Stalin ([i mai pu]in pecomplicatul Marx), c`t [i pe Ceau[escu,incluz`ndu-i printre cei mai de seam\ fi-losofi. Nu `mi este cunoscut dac\ ace[tiaau reu[it s\ se orienteze la timp [i cudestul\ pricepere asupra lui Kant, Hegel,John Rawls [i Karl Popper.

Un studiu foarteimportant

A doua parte a c\r]ii, extrem deinteresant\ [i ea, este dedicat\adev\ra]ilor intelectuali, re-prezentan]ilor c`mpului lite-rar, care au jucat un rol foarteimportant `n România. Dorescs\ v\ reamintesc aici faptul c\`n [colile de partid erau formatenumai elitele administrative [ipolitice, iar num\rul inginerilor[i tractori[tilor era destul de ma-re. {colile de partid au fost la`nceput institu]ii opuse sistemu-lui universitar civil. Lectura celeide-a doua p\r]i, care cuprindecirca 100 de pagini, mi-a produso pl\cere deosebit\. Mihai DinuGheorghiu a realizat prin aceststudiu nimic mai pu]in dec`t o lu-crare sociologic\ ampl\ de mareimportan]\ pentru c`mpul literardin România. ~n timp ce alte lu-cr\ri se axeaz\ mai mult pe aspec-tul biografic, Mihai Dinu Gheorghiupune `n lumin\ structurile unei bresle[i acord\ aten]ie p`n\ la am\nunt [i in-stitu]iilor, [i istoriei acestora (este vorbamai ales de Uniunea Scriitorilor). Nulipse[te nici compara]ia cu alte ]\ri so-cialiste, chiar dac\ `n acest capitol si-tua]ia României se afl\ `n prim-plan.

O concluzie previzibil\ a domnuluiGheorghiu, care prive[te [i alte ]\ri so-cialiste, este c\ dup\ 1989 a ap\rut deo-dat\ un num\r extrem de mare de „disi-den]i“, care declarau c\ ar fi fost dintot-deauna `mpotriva comunismului. Estevorba de un fenomen denumit `n modcorespunz\tor „reconversie“ de c\treMihai Dinu Gheorghiu. Raport`ndu-sela prezent, autorul mai face o observa]ieinteresant\ referitoare la literatur\ [i laopinia public\ intelectual\, iar cu acestaspect a[ dori s\ `mi `nchei prezentarea.Literatura oficioas\ compromis\ a rea-lismului socialist [i protagoni[tii s\i aufost `nlocui]i `n discursul public nu nu-mai de figuri noi, tinere. O serie de pu-blici[ti importan]i au desf\[urat un pro-ces de reabilitare a autorilor care fuse-ser\ interzi[i sau asupri]i de comuni[ti.Printre ace[tia se num\r\, desigur, re-prezentan]i de vaz\ ai culturii române[ti(chiar [i din afara României), cum ar fiNoica, Cioran [i Eliade. ~n discursul pu-blic, trecutul fascist al autorilor men]io-na]i a fost fie pus sub t\cere [i refulat,fie s-a `nclinat spre a scuza aceste r\-t\ciri, consider`ndu-le p\cate ale tine-re]ii. Anii ’90 au fost marca]i per ansam-blu de un spirit antisemit [i conspirativ,

care [i-a pus amprenta [i asupra a nu-meroase articole [i c\r]i din vremea res-pectiv\. Considera]iile autorului nu setermin\ foarte optimist. Sus]ine c\ acestdiscurs xenofob [i antisemit se men]ine– clandestin sau deschis – sub umbrelamotto-ului: „Ceea ce a fost interzis dec\tre comuni[ti trebuie s\ fie bun“ `nmijlocul „c`mpului intelectualilor“. Spe-r\m cu to]ii c\ autorul acestui studiuerudit [i foarte important s\ se `n[ele [ic\ adev\ra]ii intelectuali din spa]iul mio-ritic dau dovada c\ acest discurs – dealtfel ridicol din perspectiv\ interna]io-nal\ – este pe drept marginalizat [i mur-d\re[te acum doar paginile unor publi-ca]ii gen „România Mare“.

Traducere din limba german\:Manuela Mariniuc

TTiittlluull [[ii iinntteerrttiittlluurriillee aappaarr]]iinn rreeddaacc]]iieeii

» Mihai Dinu Gheorghiu,Intelectualii `n c`mpulputerii. Morfologii [itraiectorii sociale,colec]ia „Plural“, EdituraPolirom, 2007


~mbin\ `n mod exemplar informa]ii dintr-un num\r remarcabilde studii cu materialul de arhiv\ la fel de substan]ial, f\c`ndastfel dovada calit\]ii sale de istoric.

11 «

printre r`nduriMIHAI DINUGHEORGHIU


SEMNAL

Dan C. Mih\ilescu, Literatura român\ `n postceau[ism. Vol. III. Eseistica.Pia]a ideilor politico-literare, colec]ia „Collegium. Litere“,Editura Polirom, 536 de pagini, 33.95 lei

Dedicat eseului cultural [i sociopolitic, volumul al III-lea din Literatura român\ `npostceau[ism cuprinde toate palierele polemicilor ideologice, mi[c\rile de idei [iatitudinile estetico-filosofice ale unui peisaj obsedat de identitatea na]ional\, desincronizarea cu Occidentul, de modernizare, re-canonizare, detabuizare, revi-zuire, revalorizare etc. De la debutul fulminant al lui H.-R. Patapievici p`n\ la celmai recent eseist ap\rut `n 2006, trec`nd prin campaniile pro sau anti Noica,Eliade, Cioran, prin „stigmatul românesc“ la Sorin Antohi [i mul]i al]ii, prin re-ticen]ele la psihanaliz\, lipsa de proiect spiritual na]ional sau nesf`r[ita suit\ in-terogativ\ ce `nso]e[te dilema tradi]ionalism-modernitate, cartea are `n esen]\ unsingur, obsedant, cople[itor personaj: România, cu complexele ei delirante, gene-ratoare deopotriv\ de extaz [i exasperare, de lehamite sau n\dejdi euforice.

François Weyergans, Franz [i François, traducere din limba francez\de Ileana Cantuniari, colec]ia „Biblioteca Polirom“, Editura Polirom,416 pagini, 29.95 lei

Franz este scriitor, François la fel. Primul a cunoscut un mare succes de critic\ [i depublic `n anii ’40, datorit\ romanelor sale cu un mesaj conservator [i pozitiv [i o mo-ral\ solid\. Cel de-al doilea `ns\ nu tr\ie[te condi]ia de scriitor cu aceea[i senin\tate,iar c\r]ile sale ì ilustreaz\ angoasa [i nesiguran]ele. Unul este o impun\toare figur\ pa-tern\, cel\lalt un fiu strivit de „anxietatea influen]ei“. La dou\zeci de ani dup\ moartealui Franz, François se lanseaz\ `ntr-o `ntreprindere dificil\, dar eliberatoare: s\ stabi-leasc\, prin intermediul noului s\u roman, dialogul pe care nu l-a putut avea nicio-dat\ cu tat\l lui `n via]a real\. O carte despre rela]iile dintre p\rin]i [i copii, mae[tri [idiscipoli, realitate [i fic]iune, scris cu o extrem\ luciditate, dublat\ de o ironie ne-cru]\toare.

De fapt, prima dat\ c`nd am fost laDolhasca eram student, cred c\ `nanul V, prin 1962; am f\cut acolo, `nvacan]a de var\, practica obliga-torie, cam de-o lun\, necesar\ me-dicului care trebuia s\ devin. Loculni-l alegeam fiecare unde vroiam.Eu m-am dus la fix... fiindc\ laSpitalul Rural Mixt din Dolhascalucra o fost\ coleg\ de grup\ decare m\ lega o prietenie destul de`nfierb`ntat\ pe parcurs, de prinanul II, coleg\ ce mi-a devenit apoiso]ie. Cum `n 1962 nu eram c\s\to-ri]i `nc\, am stat separat, `ntr-ocas\ al\turi de-a ei. Nu dorea s\se expun\ b`rfei ce zb`rnìa cu luxde am\nunte la ]ar\... Asta nu ne`mpiedica s\ ne vizit\m unul pealtul, `n timpul nop]ii, fiind vecinide potecu]\ dulce. {i... [i `n 1963mi-am luat reparti]ia la Dolhasca.C\s\tori]i acum, stam `mpreun\,la o gazd\ foarte gospod\roas\:f`nt`n\, livad\ de meri, stupi, of`[ie de porumb, fasole c\]\rat\pe araci, o gr\din\ cu m\rar,morcovi, p\trunjel, cuiburi decartofi... Dar ce nu avea? P`n\ [iun atelier de t`mpl\rie, r\sp`ndindun parfum de sc`nduri abia geluite...Ba mai repara [i ceasuri! ~n fa]au[ii cre[tea m\rul cunoa[terii! Maiera [i o gr\dini]\ de flori, chiar subfereastra camerii noastre imense;uneori melcii intrau printre gratiilegra]ios curbate ale geamului des-chis `nspre drum. Fereastra dinsprecanton ([i dinspre barier\) o `nfun-dam pe timp de iarn\ cu un dulap...pe timp de var\ [i de toamn\ ol\sam liber\, mut`nd dulapul `ndr\-gostit de hainele virtualei Reparate(cea cu trei s`ni mistici [i dou\ vagi-ne laice), ca s\ fie mai mult soare...Ce se `nt`mplase? ~n 1962, deo-dat\, cu toate miresmele sub nas,c\lc`nd cu voluptate `n baligilefragede de vac\, cople[it de lu-min\, de [an]urile pline dis-de-di-minea]\ de roua sferulat\ minu]ios,

de aerul mi[c`nd ve[nic salc`miide l`ng\ linia ferat\ ce trecea lac`]iva metri, cumva singur (nu m\mai pisau maic\-mea [i taic\-meu),`mprejmuit suflete[te de garduricu lea]uri fine, ademenitoare `ntrupip\it noduri [i fibre tari, `mbujo-rat de r\suflarea lacom\ a f`nt`nilorad`nci, absorbante, umbl`nd non-stop [i liric prin c\meru]a mea campustie ziua, infinit de amoros noaptea,da, am re`nceput s\ scriu `n ne[tire.Versurile deveniser\ proaspete,[iroiau de pofte, le sim]eam alemele, parc\ a[ fi ]inut `n bra]e ofemeie t`n\r\ [i uimit\ de popoulei cam m\ricel... Locul `mi pria!Am [i r\mas `n el vreo 12 ani, `n-cep`nd cu 1963. Ceea ce mi s-a `n-t`mplat la Dolhasca, nu `ntotdea-una, dar m\car o dat\ la vreo treiluni... `n primii ani chiar o dat\ pelun\... ]ine de domeniul fantasma-goriei... Dac\ nu m\ l\sam cople-[it de vaccin\ri, de mortalitateainfantil\, de p\duchi, de urm\ri-rea bolilor sociale: tbc, sifilis... dac\reu[eam s\ m\ deta[ez... ei bine,`ncepea `n mine un c`ntec ne`ntre-rupt, care `mi mi[ca pur [i simpludegetele, m\ `mbia s\ scriu, maiexact spus, s\ copii c`t pot de re-pede versurile ce se derulau `nminte cu o repeziciune ce o dep\-[ea pe cea a creionului sau a pixu-lui... m\ contopeam cu dealul, cucrinul, cu melcul, cu piatra, cubariera, cu p\cura c\zut\ pe tra-verse din osiile trenurilor mixte [imarfare, cu m\rarul, dovleacul, flu-turele mut (fluturi ciripitori cap\s\rile v\ da]i seama ce h\rm\-laie cristalin\ ar fi iscat?), cu mota-nul meu siamez, Sc\mo[il\, cu ele-vele duc`ndu-se `n sil\ la [coal$am`n`ndu-[i, lene[, coapsele `namiaza str\fulgerat\ de ochii mun-citorilor de la balastier$, cu AERUL[i cu LUMINA... cu lumina pe careo vedeam... nu m\ uitam prin ea,ci la ea! Eram fericit...

CREPUSCULUL CIVIL DE DIMINEA}|

Emil BRUMARU

~n fa]a u[ii cre[team\rul cunoa[terii

Nu pot s\ ascund c\ `mi facepl\cere atunci c`nd un disccu o interpret\ român\ estepremiat. Motiv de a reveniasupra premiului care a`ncununat al doilea discEnescu sub m`inile pianisteiLuiza Borac. Fiindc\, oric`t nise pare de firesc, premiile nuse cap\t\ at`t de u[or, doarb\t`nd din palme. Selec]iadiscurilor apreciate lunar caexcelente de c\tre criticii re-vistei „BBC Music“ a `nceputcu 150 de discuri, din carepe lista scurt\ juriul a selectat18, trei pentru fiecare cate-gorie premiat\. Iar LuizaBorac i-a avut drept competi-tori pe Andreas Staier [iMarc-André Hamelin, doipiani[ti, de ce s\ nu o spu-nem, mai cunoscu]i [i cu unnum\r de departe superiorde discuri publicate.

PPeennttrruu cceellee 1188 ddiissccuurrii ss--aa cceerruutt aappooii vvoo-ttuull mmeelloommaanniilloorr cciittiittoorrii aaii rreevviisstteeii,, iiaarrnnuumm\\rruull cceelloorr ccaarree aauu vvoottaatt oonnlliinnee ss--aarriiddiiccaatt llaa cciiffrraa aammee]]iittooaarree,, ttoottuu[[ii,, ddee 3388ddee mmiiii!! ~n sf`r[it, juriul a decis: „LuizaBorac ilumineaz\ una dintre muzicilepentru pian extraordinar\ [i bogat in-ventiv\, cu o m\iestrie subtil\, dar abso-lut\. Acest set `l plaseaz\ pe Enescuprintre cei mai mari compozitori pentrupian, c`ntat [i `nregistrat splendid [i ex-presiv. Recomandat `n mod imperativ“.Iar Jessica Duchen, o membr\ a juriului,insista: „Exist\ pasiune, sensibilitate [i

imagina]ie, un control tehnic perfect ([inu e o materie u[oar\), se p\streaz\ `ntot-deauna un sens al prospe]imii, de per-petu\ descoperire, ce mi-a l\sat dorin]ade a asculta mult mai mult at`t din par-tea compozitorului, c`t [i a pianistei“.Cuvinte bune pentru un Enescu evidentinsuficient cunoscut, c`t [i pentru ceacare `i poart\ muzica de pian `n lume,asemenea unei „ambasadoare“, dup\ ex-presia Luizei Borac din interviul de pre-zentare din „BBC Music Magazine“.

~ntr-un interviu acordat Europei Li-bere, ea ad\uga: „Este o victorie, `n pri-mul r`nd, pentru muzica lui Enescu.Acest disc a fost primit cu entuziasmfoarte mare [i m-am bucurat mult s\particip, `n felul meu, la aceast\ recu-noa[tere mondial\ a muzicii [i geniuluis\u. Premiul BBC-ului este o distinc]iespecial\, considerat\ `n Anglia ca unOscar al CD-urilor, mult mediatizat, iardin momentul acord\rii distinc]iilormuzica premiat\ se c`nt\ tot timpul pecanalul de muzic\ clasic\ BBC 3. Com-petitorii mei nominaliza]i, at`t Marc-André Hamelin, c`t [i Andreas Staier,s`nt ni[te nume consacrate [i m-am bu-curat s\ fiu `ntr-o companie at`t deilustr\. Ceremoniilor [i dinstinc]iilor lise face o mare publicitate, muzica pen-tru pian a lui Enescu va fi mult ascultat\`n urm\toarele c`teva s\pt\m`ni, ceea cem\ face s\ m\ bucur enorm; [i, bine-`n]eles, numele meu `n acest context, deasemenea. Ceremonia a fost foarte inte-resant\, a avut loc pe un vapor care apornit de la cheiul Waterloo Millenium;a `nceput cu o recep]ie dat\ de firma de[ampanie Taitinger [i a continuat cu unmeniu foarte luxurios. Toat\ lumea era

cu emo]ii, fiindc\ dup\ trei ore ceremo-nia `nc\ nu `ncepuse; a[a c\ m-am bu-curat s\ aud c\ prima categorie citat\ afost cea instrumental\ [i am fost che-mat\ `n fa]\. Nu prea am mai avut timps\ urm\resc ceea ce fac ceilal]i pre-mian]i. Am putut s\-mi spun discursulde mul]umire, aproape f\r\ emo]ii. Amavut contacte cu diver[i organizatori deconcerte [i diver[i ziari[ti. M-am `nt`lnitieri cu cineva de la «Wall Street Jour-nal» care dore[te s\ scrie ceva mai multdespre aceast\ ocazie [i vom vedea“. Lafirma Avie, mi-a mai spus pianista, „s`ntmulte planuri pe care le vom discuta [ivom vedea care repertoriu mi se potri-ve[te cel mai mult acum [i care ar fi deinteres at`t din partea lor, c`t [i din parteamea, `n func]ie de pia]a interna]ional\de discuri“.

„Acas\“ pentru Luiza Borac r\m`neRomânia [i se preg\te[te foarte multpentru participarea la Festivalul Enescu,`ntre altele cu un recital integral Enescu,cu suitele pentru pian, o ocazie special\de a-i face publicitate exclusiv\ compo-zitorului. Iar „acas\“ `n Germania, laHanovra, are ca plan un compozitor alc\rui centenar a trecut mai pu]in obser-vat, Grieg. Radio Bremen va transmite `niunie un concert aniversar [i Luiza Boraca fost invitat\, spune ea cu modestie, `nvirtutea premiului pe care l-a ob]inut `n2002, c`nd a fost laureata concursuluiGrieg. N-am mai `ntrebat-o pe c`nd undisc [i `n România. Poate c\ institu]iileabilitate se vor g`ndi anul acesta s\ i-mortalizeze pe disc Festivalul Enescu,m\car `n cazul arti[tilor care nu au uncontract de exclusivitate cu o cas\ inter-na]ional\ de discuri. Ar fi momentul...

Luiza Borac: „Premiul BBC-ului este o distinc]ie special\,considerat\ `n Anglia ca un Oscar al CD-urilor, mult mediatizat,iar din momentul acord\rii distinc]iilor muzica premiat\ sec`nt\ tot timpul pe canalul de muzic\ clasic\ BBC 3“.

UN OSCARAL CD-URILOR

» 12

teorie [i practic\

www.supliment.polirom.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 125 » 28 aprilie – 4 mai 2007

BUCURE{TI FAR WEST

Daniel CRISTEA-ENACHE

SCRISOARE PENTRU MELOMANI„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor ESKENASY, Radio Europa Liber\, Praga

Cu Luiza Borac despreun premiu [i altele

De nimic nu mai po]i s\ te bucuriast\zi, a[a, `n tihn\, s\ zici [i tu c\,uite, mergi `n ni[te locuri unde n-aimai fost niciodat\ [i apuci s\ vezic`te ceva, totul e pe fug\, contra-cronometru, [i dac\ vorbe[ti ni]elmai rar, `n emisiunea lui GeorgeOnofrei de pe Radio Ia[i, ca s\-iar\]i c-ai prins specificul local, el,dimpotriv\, o s\ sar\ de la una laalta, cu o verv\ munteneasc\, [iasta n-ar fi nimic dac\ n-ai fi avut`nainte un drum de [ase ore jumatede la Bucure[ti la Ia[i, cu una bucat\coleg\ de gr\dini]\, actualmenteso]ie, [i doi scriitori români con-temporani care nici nu exist\,fiindc\, vede]i dumneavoastr\,Ioan Es. Pop [i Horia Gârbea s`ntdin genera]ia ’90, iar dup\ uniioptzeci[ti aceast\ genera]ie e ine-xistent\, [i totu[i p\reau vii, [i st\-teau `n spate mai mult sau mai pu]incumin]i, ambii pretinz`nd c\ at`tde bine cunosc drumul, `nc`t eexclus s\ ne `ncurc\m, [i am`ndoiar\t`ndu-ne obiective cultural-isto-rice faimoase, ca de pild\ statuialui {tefan cel Mare [i Sf`nt cares-a dovedit, dup\ vreo cinci kilo-metri, c\ era a lui Suvorov, darparc\ mai po]i fi sigur de ceva `nziua de azi?, nici pe du[mani numai po]i conta, [i mai toat\ lumeae plictisit\ de ce i se `nt`mpl\, to]ivor lucruri nemaipomenite [i st\ride gra]ie, ne`n]eleg`nd c\ extraor-dinar poate fi orice, o zi de prim\-var\, un drum bun prin locuri unden-ai mai fost, o istorisire elaborat\a lui Horia [i o glum\ macabr\ alui Ioan, cum a zis Doris Mironescula lansare, c\ poezia lui e un ca-davru dulce care a[teapt\ s\ fieconsumat?, totu[i nu e lipsit de in-teligen]\ Doris, degeaba spune]i,asta e gluma lui Alex. {tef\nescu[i `mi place s-o reiau, fiindc\, `npofida tuturor acuza]iilor care i seaduc, nici el nu este cu totul lipsitde umor, [i cum s\ nu te amuzi c`nd

la cel mai important T`rg de Cartedin Ia[i era un curent de zburauflyerele de pe mas\ [i spectatoriise cl\tinau pe picioare?, [i cu toateacestea a fost foarte bine, a fostnemaipomenit, f\r\ ironie [i f\r\exagerare, fiindc\ am avut unsucces real, [i nu c\ mi-ar p\samie prea mult de c`]i spectatoris`nt la o lansare, c`]i s`nt at`]ias`nt [i gata, dar curentul umana fost mai puternic dec`t celatmosferic, astfel c\ triumful ta-lentului a fost incontestabil, chiar[i Bogdan Cre]u a vorbit bine, nuuita]i gluma lui Alex, prefa]atorulC\derii Bastiliei, iar ConstantinCoroiu a reprezentat fac]iuneatradi]iei, fiindc\ a[a mi s-a spusmie la plecare, c\ ie[enii s`nt`mp\r]i]i `n mai multe tabere, [iasta, probabil, fiindc\ vor s\ se-mene cu bucure[tenii, [i una din-tre distrac]iile mele este s\ nu ]incont de nici o fac]iune [i s\ vor-besc cu cine-mi place mie [i s\beau o bere cu du[mani ne`mp\-ca]i care stau la aceea[i mas\, [isingurul necaz s\ fie c\, [ofer, nupot s\ beau dec`t Schlossgold,fiindc\ Stella Artois f\r\ alcooln-ai s\ vezi nici la Casa Pogor,unde oricum era renovare, nici laMonte Carlo, unde ne-au dus An-tonio Patra[ [i {erban Axinte, [iunde feciorul era cretin, iar unmuncitor sp\rgea trotuarul cupickhammer-ul, [i nici m\car laBolta Rece unde, totu[i, ce bineam m`ncat [i-am beut, cuexcep]ia naratorului, [i-apoi amplecat spre casele noastre [i amtrecut prin nu-[tiu-c`te radare [i,la o benzin\rie, am sunat la cole-gele mele r\mase la T`rg, Flori [iReli, [i am aflat c\ Grupul Corinta luat trei premii, unul pentru fi-delitate, altul pentru `nalt\ ]inut\[i altul pentru promovarea scriito-rilor români contemporani punct.

Fast forward

AA aatteerriizzaatt llaa nnooii ccaa oo nnaavv\\ ssppaa]]iiaall\\.. BBaa[[ccaa,,ee [[ii ddiinn 22000055.. EElllliiee PPaarrkkeerr,, rreeaalliizzaatt ddee uunnaaccttoorr ((nnuu ffooaarrttee ccuunnoossccuutt,, ddee[[ii hhaarrnniicc)),,SSccootttt CCooffffeeyy,, eessttee uunn ffiillmm iieeffttiinn,, ffiillmmaatt ppeeddiiggiittaall,, ccuu aaccttoorrii ppuu]]iinnii.. Un film despreactorie, dar nu despre arta actorului [isferele ei `nalte, ci despre via]a deloc ve-sel\ a actorului care nu a avut [ansa lan-s\rii, care se irose[te `n Los Angeles a-lerg`nd de la o audi]ie la alta, dar nupentru roluri importante, ci pentru mizi-licuri care-i aduc ceva bani [i, mai ales,promisiunea c\ pot da `n altceva mai bun.Filmul e jucat, mai bine a[ spune ocupat,de Naomi Watts care apare `n toate sec-ven]ele filmat\ brut, `n multe prim- [igros-planuri. Naomi Watts a [i ajutat laproduc]ia filmului [i `n mod cert numeleei a c`nt\rit greu `n lansarea peliculei.

Scott Coffey (care a scris scenariul, afilmat, a regizat, a jucat – prelu`nd ideeascurtmetrajului s\u omonim din 2001)pare deschis la minte, dar nu neap\ratpe schema filmului independent, careare, slav\ Domnului, [abloanele lui (poatemai deranjante dec`t cele ale filmelormainstream). Coffey citeaz\ `nc\ din startMulholland Drive (tot 2001) al lui DavidLynch [i nu degeaba. Nu numai Watts,ci [i Coffey a jucat `n el (Coffey a jucat[i `ntr-un alt film al lui Lynch, Lost High-way). Ce zugr\ve[te Coffey `n filmullui? E vorba la primul nivel despre via]ade zi cu zi a unei actri]e foarte talentate,care nu l-a prins `nc\ pe Dumnezeu depicior. Se agit\ de la o audi]ie la alta, repe-t`nd textul [i schimb`ndu-[i hainele `nma[in\, din goana calului. Ca meniul s\

fie complet, nu e mul]umit\ nici de re-la]ia cu prietenul ei rocker [i `n momentul`n care `l prinde cu alta, ì [i d\ cu flit.{i atunci, `n acest moment de cotitur\, ise pare c\ trebuie s\ fac\ ordine pe toat\linia. S\ renun]e [i la actorie, s\ `nceap\ceva nou – de ce nu o rela]ie cu b\rbatulpe care tocmai l-a cunoscut? Dar, dup\ce se culc\ cu el, limpezindu-i acestuiab\nuiala c\ ar fi homosexual, pare s\-itreac\ [i furtuna existen]ial\, [i lucrurile`ncep s\ promit\ c\ se pot a[eza.

Pelicula degaj\ emo]ienatural\

Dincolo de poveste, filmul este un im-pecabil recital de actorie sus]inut de NaomiWatts. Pentru c\ pomenisem de Mulho-lland Drive, vreau s\ spun c\ exist\ unmoment precis care o leag\ pe NaomiWatts din filmul lui Lynch de cea dinfilmul lui Coffey: monologul pe careBetty `l ]ine `n pelicula lui Lynch, c`ndtrece t\ios, ca [i cum te-ar t\ia cu o a]\,de la imaginea fetei emo]ionate, speriatede proba de actorie, la cea de femeie fa-tal\, pe care o presupune rolul. Cred c\acela a fost momentul `n care NaomiWatts [i-a scris singur\ destinul. IarCoffey nu face dec`t s\ se foloseasc\ demarele talent al actri]ei australiene, decapacitatea ei cameleonic\ de a trece in-stantaneu de la o stare la alta, de la untip de personaj la altul, ca [i cum ar fivorba de persoane diferite. Din acestunghi, Ellie Parker e [i un film despre

actorul care `[i poate pierde consisten]a`mbr\c`ndu-se cu personaje at`t de di-verse. De[i e un film, [i astfel pune unfiltru `ntre realitate [i noi, [i de[i arestructura neregulat\ [i brut\ a unei produc-]ii independente filmate din m`n\, EllieParker degaj\ – pe m\sur\ ce `ncep s\ selege secven]ele – o emo]ie natural\, c`[ti-g`nd spectatorul de partea sa. Pe l`ng\ asta,normal, filmul ne ofer\ mult mai multe[i mai credibile am\nunte despre ce`nseamn\ via]a de actor din Cetatea Fil-mului. Fanii, pardon, fanele lui KeanuReeves vor intra `n fibrila]ie descoperin-du-l `ntr-un concert cu trupa lui, Dog-star. Eroina filmului ajunge la concertdin `nt`mplare [i, pentru c\ se pile[te,reu[e[te s\-i pun\ lui Keanu Reeves, lapetrecerea de dup\, una dintre cele maitembele `ntreb\ri posibile: „{i, cum aiajuns la actorie?“. Dac\ Reeves a accep-tat s\ apar\ `n film „as himself“, a luat lapachet [i ironia regizorului fa]\ de cul-tul pe care i l-au creat fanele. „Mi s-ap\rut c\-mi arunc\ ocheade“, ì spuneeroinei prietena ei. S\racul Keanu!

Ellie Parker e un film reconfortant `nmodestia lui. O gur\ de aer printre toateaceste obositoare thrillere americanecare ruleaz\ acum – sexy, religioase saumai [tiu eu de care.

PP..SS..:: VViiaa]]aa bbaattee,, ccaa ddee oobbiicceeii,, ffiillmmuull.. ~~nn EElllliiee PPaarrkkeerraarree uunn rrooll mmiicc [[ii ffoossttaa iiuubbiitt\\ aa lluuii KKeeaannuu RReeeevveess,,JJeennnniiffeerr SSyymmee,, ccaarree aa mmuurriitt `̀nn 22000011 `̀nnttrr--uunn aaccccii-ddeenntt ddee mmaa[[iinn\\.. NNuu eerraa aaccttrrii]]aa,, ccii aassiisstteennttaa lluuiiDDaavviidd LLyynncchh.. AAcceessttaa ii--aa ddeeddiiccaatt MMuullhhoollllaanndd DDrriivvee..


E un film reconfortant `n modestia lui. O gur\ de aer printre toateaceste obositoare thrillere americane care ruleaz\ acum – sexy,religioase sau mai [tiu eu de care.

13 «

teorie [i practic\ELLIE PARKER

FILM

Iulia BLAGA

Un film despre actorie, darnu despre arta actorului

COPYLEFT.RO

Constantin VIC|

S`nt uuttiilliizzaattoorruull (nu posesorul, pen-tru c\ nu am cum, fiind un program`n pprroopprriieettaatteeaa Microsoft) unuiWindows XP Home Edition, cu li-cen]\, deci original, adaptat spe-cial pentru laptopul Toshiba. Pro-duct key-ul meu e KJ68Y-QRMCT-37B34-9FXRW-23JGQ, dac\ dori]is\ verifica]i, pentru c\ [tiu c\ nu m-a]icrede pe cuv`nt. {i v\ `n]eleg, fiindunul dintre cele 23 de milioane deromâni care au `nv\]at informatic\pirat`nd Microsoft Office 97. Celpu]in a[a zice suspendatul nostrupre[edinte Traian B\sescu. Eu amalt\ poveste, cu HC85 [i Pascal, darnu cred c\ v\ intereseaz\. A[a cumnu v\ intereseaz\ nici c\ am desco-perit Linux la v`rsta de 15 ani, campe c`nd Windows 98 mi-a scos pri-mii peri albi. (Asta a fost sub cen-tur\, [tiu, dar nu m-am putut ab]ine!)

De ce v\ scriu? Dintr-un motivsimplu: s\ v\ cer 0,99 euro. Da, 0,99euro, nici mai mult, nici mai pu]in.Nu, nu `mi s`nte]i dator cu vreobere (free as in „free speech“, notas in „free beer“ cum zicea [i Ri-chard Stallman, b\iatul de la con-curen]\) [i nici nu am ajuns s\ cer-[esc de la cel mai mare filantropal lumii. Pur [i simplu, din cauzaWindows plus Digital Rights Mana-gement (DRM) am pierdut ace[tibani. Adic\ din cauza dumnea-voastr\, creatorul Windows [ic`ndva un dur militant pentru DRM(`ntre timp, v\d c\ v-a]i prins care-iproblema [i a]i l\sat-o mai u[or).Am cump\rat o melodie, de peFNAC.fr, ca s-o fac cadou uneicolege de la „Supliment“, marefan\ Lhasa de Sela. {i, fiind criptat\prin aceast\ imbecil\ tehnologieDRM, a trebuit s\ cer via Interneto licen]\ pentru ascultare. PrinWindows Media Player (WMP),desigur, c\ sub alt soft nu func-]ioneaz\. Ce crede]i c\ s-a `nt`m-plat? WMP a cr\pat de c`teva orisub ochii mei [i eu nu am nici acummuzica. Am `ncercat toate meto-

dele cu softul dumneavoastr\. Nua func]ionat. Dac\ nici eu, antre-nat de mic la p\c\lit de Microsoft,nu m\ pricep, atunci cine? S\-l `n-treb pe Silviu Ho]\ran, [eful laWindowsu’ din ]ara mea, locu’ `ntìpe Ieuropa la piraterie?

{tiu c\ la ce program `nc\rcatave]i fix cei 0,99 euro ai mei v\ stau`n cale. De fapt, eu cer ceva multmai greu. S\ nu m\ mai trata]i cape un poten]ial ho]. S\ nu m\ maifor]a]i s\ piratez de fiecare dat\c`nd Windows-ul meu d\ semnede oboseal\. S\ nu mai fiu privitdrept copilul cel prost care punebotul la jocul de ferestre Windows,ci mai degrab\ copilul de[tept caredescoper\ umbrele din sistem. Vreaus\ m\ trata]i ca pe un terminal dinmarea re]ea a lumii, nu ca pe unco[ de gunoi care `nghite orice mo-nopol. Vreau s\ renun]a]i la ideileieftine gen d\m Windows pe 3dolari `n Africa pentru c\ africaniise afl\ `n plin proces de dezvoltare[i nu ar dori s\ fie din nou sclaviiunei c\i unice colonizatoare. {i dece repeta]i la ani distan]\ toatepropunerile mi[c\rilor open source,dar av`nd `n spate arma copyright-ului, conturi de pl\tit orice grup delobby [i un z`mbet gen Iliescu?

Mi-ar fi pl\cut s\ pot pl\ti oriceinova]ie Microsoft. Cu dou\ con-di]ii: s\ fie inova]ie [i s\ respecteprincipiul standardelor deschise.Din p\cate, `n afara unui marke-ting bun, nu [tiu ce s\ mai g\sescla acest nou partid unic. E intere-sant c\ sus]ine]i cultura român\, maibine zis a[a-zisa ei elit\, dar l\sa]imilioane de utilizatori cu buzuna-rele goale c`nd vor s\ se bucure deprogresul tehnologic. Parc\ pe zice trece construi]i un panoptikon.Eu am o nav\ Mandriva care s\m\ scoat\ din el, dar restul? Vorfi condamna]i s\ traiasc\ ve[nic `n`ntunericul ferestrelor zidite dinWindows?

M\i drag\ Bill Gates,

Filmele care ruleaz\ `n acest moment `n s\lile de cinema de la nois`nt, de[i diverse ca tem\, suficient de plate ca s\ se topeasc\ unul`n cel\lalt. Printre ele r\sare, d`nd din frunzuli]e, ca un ghiocelf\c`ndu-[i loc prin stratul de frunze putrezite, un film independent.

EElllliiee PPaarrkkeerr,, sscceennaarriiuull [[ii rreeggiiaa:: SSccootttt CCooffffeeyy..CCuu:: NNaaoommii WWaattttss,, SSccootttt CCooffffeeyy,, JJeennnniiffffeerr SSyymmee,,MMaarrkk PPeelllleeggrriinnoo

NNiimmiicc mmaaii nnoorrmmaall ppeennttrruu ffaanniiii sseerriiaalluu-lluuii LLoosstt,, uunn sseerriiaall aa cc\\rruuii ppoovveessttee ddee ppeemmiiccuull eeccrraann ssee ccoonnttiinnuu\\ `̀nn lluummeeaa rreeaall\\ccuu nneessff`̀rr[[iittee tteeoorriiii aallee iinnttrriiggiilloorr..

Reclama spune c\ dac\ nu ai v\zut`nc\ Lost, ai tr\it pe o insul\. O insul\mai mult sau mai pu]in asem\n\toarecelei pe care au naufragiat protagoni[tiiserialului cu pricina: misterioas\, plin\de intrigi extraordinare, dar care promitc\ la un moment `[i vor g\si o expli-ca]ie, leg\turi peste zeci de episoade`ntre `nt`mpl\ri ce par banale, ecua]iimatematice care calculeaz\ sf`r[itul ome-nirii [i un experiment aiuritor conduscu cea mai mare senin\tate.

Peste 16 milioane de persoane (camc`t este popula]ia Olandei) s-au l\sat cu-cerite de serial [i de lumea virtual\ care`l `ncojoar\.

Enciclopedia Lost

~ntr-un episod din Lost au ap\rut, pentruaproximativ un minut pus cap la cap,dou\ pisici. A doua zi, ambele pisici a-veau propria lor pagin\ `n enciclopediaonline a Lost-ului – un site asem\n\torWikipediei, `ngrijit de fani, `n care s`ntexplicate p`n\ [i cele mai ne`nsemnate de-talii. Amploarea proiectului este impre-sionant\, mai ales c\ nu este coordonat de

nimeni: enciclopedia are aproape 23.000de pagini, 68 de milioane de vizualiz\ri[i 7.770 de fi[iere ata[ate.

Pentru c\ firul narativ al serialuluieste criptic [i complex, ridic`nd din ce`n ce mai multe `ntreb\ri cu fiecare epi-sod, vizitatorii site-ului lucreaz\ `mpre-un\ s\ pun\ cap la cap informa]ii dispa-rate. Un exemplu este apari]ia recurent\a unor numere fatidice: 4, 8, 15, 16, 23[i 42, sub semnul c\rora stau `nt`mpl\ridin via]a de dinainte [i de dup\ accidenta celor prezen]i pe insul\. Fanii serialuluiau nu mai pu]in de 18 teorii coerente le-gate de semnifica]ia numerelor [i sutede teorii legate de `ntreg serialul.

V`n\toare de mistere

~n luna mai a anului trecut, Lost a venit„printre noi“ (fraz\ care trebuie rostit\cu aceea[i gravitate ca „Apocalipsa a co-bor`t printre noi“). C`nd serialul se pre-g\tea de intrarea `n vacan]a de var\, sce-nari[tii [i produc\torii au pornit o i-mens\ v`n\toare de mistere, pe site-uri,`n ziare, `n ambalaje de bomboane, blo-guri [i mesaje decodabile dac\ te des-curci cu matematica `n baza 64.

Misterele din „Experien]a Lost“ autrebuit desc`lcite pornind de la o re-clam\ pentru Funda]ia Hanso, o corpo-

ra]ie (fictiv\) men]ionat\ `n serial, a-nun]ul oferind un num\r de telefon careì direc]iona pe apelan]i spre un a[a-zissite al companiei care dezv\luia indiciidac\ se introduceau anumite coduri sause activau anomalii aproape insesizabile`n designul paginii. Campania a mai in-clus pres\rarea de indicii pe nenum\-rate site-uri asociate serialului, falsa pu-blicare a unui roman de c\tre un autorcare ar fi fost pasager al avionului pr\bu-[it, introducerea unor coduri `n batoanede ciocolat\, prezentarea unor noi perso-naje – dintre care cel mai important esteo activist\ care lupt\ pentru falimentareacorpora]iei.

Misterele nu au putut fi dezlegatedec`t prin colaborare online `ntre fani,pentru c\ un simplu inventar al condi]i-ilor necesare „Experien]ei“ arat\ c\ faniitrebuiau s\ [tie coreean\ [i trigonome-trie, s\ fie familiari cu mitologia [i price-pu]i la anagrame, s\ aib\ decodoare deASCII [i destui bani c`t s\ c\l\toreasc\`n loca]iile `n care se `mp\r]eau batoa-nele de ciocolat\ Apollo.

Jocul s-a `ncheiat `nainte de `ncepereasezonului trei. ~n cur`nd, `n America seva `ncheia [i noua serie din Lost, cu unfinal care cu siguran]\ ̀ i va ]ine ocupa]i pecei pasiona]i p`n\ la urm\torul sezon alserialului.

BOBO

„Doi lei, doi lei, doi lei“... seaude din interiorul cer[ebotu-lui, cu o voce de mo[neag.Apoi, brusc, o voce de femeiecare zice: „At`ta cer...“. {i iar:

„Doi lei...“ Cer[ebo-tul e un model maivechi, ca de faptto]i cer[ebo]ii.Nu cred c\ am

v\zut vreodat\

un cer[ebot care s\ str\luceas-c\ de nou ce-i, ca proasp\tscos din ambalaj. To]i s`nt dintabl\ soioas\, u[or ruginit\,caria]i [i mirosind a metalcoclit. Mama zice c\, pe vre-muri, cer[ebo]ii erau oamenivii. Apoi s-au folosit oamenimor]i [i `mp\ia]i pentru ovreme, dar istoria se fere[tes\ recunoasc\. Mama mai zicec\, pe vremuri, oamenii eraumult mai cruzi. Am `ntrebat-o

ce `nseamn\ crud. Mama in-troduce cardul `n fanta cer[e-botului [i scrie o sum\ pedisplay. Fa]ada de sticl\ a bi-sericii r\sfr`nge o lumin\multicolor\ peste mul]imeacare iese de la slujb\. Ast\noapte au dat drumul laploaie [i sticla a r\mas `nc\ud\. ~ntotdeauna duminica emai frumos. Dau drumul [i lalumin\, [i la c\ldur\ mai mult\...Mama zice c\ pe vremuri bi-

sericile erau din c\r\mizi. Am`ntrebat-o ce `nseamn\ c\r\-mizi. Mama vorbe[te cu odoamn\ despre slujb\. Doam-na zice c\ pe vremuri slujbaera ]inut\ de oameni adev\-ra]i. Zice `n [oapt\, ca s\ n-oaud\ nimeni. Nu e voie s\ vor-be[ti despre biserica de pevremuri. Tat\l Nostru a inter-zis prin Testament vechilepractici. Tat\l Nostru spunec\ din cauza lor omenirea

aproape c\ a murit [i c\ deasta noi tr\im acum sub ocupol\ imens\ [i c\ afar\ nuse poate tr\i, pentru c\ e frig[i furtun\. Oamenii erau multmai cruzi pe vremuri. AcumTat\l Nostru e singurul care]ine slujba `n toate bisericiledin lume `n acela[i timp. S\p-t\m`na trecut\ am trecut [inoi prin spoveditor [i prin `m-p\rt\[itor. Mama zice c\ ci-ne nu trece o dat\ pe lun\

moare `n somn. E cel mai ma-re p\cat din lume s\ nu spuice ai pe suflet. Tat\l Nostrutrebuie s\ [tie tot ca s\ poat\m`ntui lumea [i s\ ne redeanatura. Ieri mi-a cump\ratmama ni[te ochelari dejuc\rie pe care dac\-i pui peochi vezi viitorul. Da’ credc\-s strica]i, pentru c\ eu nuv\d niciodat\ nimic. Doar o`ntindere de nisip. {i e `ntune-ric. {i parc\ simt c\ e frig.

Enciclopedia online a Lost-ului – un site asem\n\tor Wikipediei,`ngrijit de fani, `n care s`nt explicate p`n\ [i cele maine`nsemnate detalii – are aproape 23.000 de pagini, 68 demilioane de vizualiz\ri [i 7.770 de fi[iere ata[ate.

UN PROIECTAMPLU

» 14

fast-food


SECRETUL ADRIANEI

Adriana BABE}I

Ajung acas\ de la Târgu-Mure[,via Bucure[ti. S`nt pulbere, `ntìpentru c\ n-am adunat dec`t [apteore de somn `n dou\ zile, apoi dincauz\ c\ m-a dat peste cap ce-amauzit la radio. ~ns\ ceru-i albastru,soarele str\luce[te, albinele zum-z\ie. A[a c\ ies pe teras\ [i-n curte,horticulturizez, v\d glicina `mbo-bocit\ pentru prima oar\, caprifoiulv`lvoi, liliacul dezl\n]uit [i a[tept`nviorarea. A[! – s`nt `n continuarepraf. Beau o cafea. Aiurea: s`nt totzob. Primesc un telefon, ]`[nesc latelevizor, `l deschid, `l `nchid. {imai r\u: s`nt pur [i simplu la p\-m`nt. ~mi citesc emailurile, plec `nora[, iau un vraf de ziare [i reviste,dau o rait\ prin pia]\. Nici unefect. Dup\-amiaz\ ]in trei ore decurs la masteranzi despre ce mai`nseamn\ azi Europa Central\. Ni-mic: s`nt de-a dreptul deprimat\.Ajung t`r`[-gr\pi[ acas\, fac o baiefierbinte, beau un espresso. ~n sf`r-[it simt c\-mi sar capacele [i c\ m\cuprinde un soi de frenezie. M\arunc la computer s\ `ncropescSecretul. Dar ce motivul naibii debucurie s\ g\sesc `n seara de 20aprilie 2007, c`nd totul `n jur mise pare un dezastru? De fapt, n-amchef de nimic. Nici s\-mi pun unCD care m-ar scula [i din mor]i.Nici s\ m\ culc. Nici s\ citesc. Nicis\ intru pe skype. Stau [i m\ uitt`mp la ecranul pe care am scrisdoar data.

Brusc `mi aduc aminte c\ `n 20aprilie 1947 a murit femeia`nro[u,Ana Persida Cump\na[, eroina ro-manului pe care l-am scris acum22 de ani `mpreun\ cu Mircea Ne-delciu [i Mircea Mih\ie[, chiar aici,`n casa de pe Bd. Loga din Timi-[oara. Atunci, da, am [tiut ce-ibucuria, de[i vie]ile ni se cam a[-chiaser\, iar mizeria din jur ne co-ple[ea. Eram tineri, pu[i pe joac\,pe scormonit `n istoria-istorie, darmai ales `n via]a unei femei pe careo alintam b\n\]ene[te cu Tu[a Ana.

Am purtat-o prin Chicago [i Com-lo[, am plimbat-o de la Constan]ala Napoli [i New York, am pus-o s\se `ndr\gosteasc\, s\ se m\rite, s\nasc\ un copil, s\ r\m`n\ v\duv\,s\ se m\rite din nou, s\ se `n-curce cu to]i interlopii Americii, s\-ltoarne FBI-ului pe Inamicul Publicnr. 1, John Dillinger, s\ fug\ [i s\se ascund\ prin lume, am adus-ola Timi[oara, am f\cut-o s\-[i toacetoat\ averea [i, p`n\ la urm\, amomor`t-o `n 20 aprilie 1947, `n a-partamentul 1 de pe str. Mârzescunr. 2. Era adev\rat\ toat\ poves-tea asta? Mai mult dec`t adev\rat\!~n mare, nu inventaser\m nimic.Dar `n mic, da. St\team c\lare peo mul]ime de documente, pe de-pozi]iile a zeci de martori, tra[i delimb\ aproape un an. Bucuria aap\rut `ns\ c`nd am `nceput s\ fa-bul\m. ~n nici trei s\pt\m`ni amdat gata, la [ase mìni, un romande 500 de pagini. N-o s\ dezv\luiaici cum mi se pare c-a ie[it cartea.Nici c`t de minunat am tr\it `n can-tonamentul scriitoricesc pre] de21 de zile, de[i am detestat `ntot-deauna taberele. Nici cu ce z`mbetinstant pe chip se trezea din somnEmdoi, Mircea Nedelciu.

Altceva o s\ v\ povestesc, pentruc\-i chiar un secret cu s` mare. {isecret, adic\ mister, adic\ ceva deneexplicat a r\mas p`n\ azi. O s\afla]i s\pt\m`na viitoare ce s-a`nt`mplat cu mai to]i oamenii cares-au atins, `ntr-un fel sau altul, devia]a tu[ichii noastre, care au f\cutdin ea roman, film, pies\ de teatrusau pur [i simplu ne-au spus istoriaei cum au crezut de cuviin]\ (unscriitor, un regizor, o actri]\, doimedici legi[ti, cinci martori). V\vine s\ crede]i c\ realitatea a b\-tut la puncte fabula]ion\rile noastre[i c\ parte din oamenii \ia au muritcr`ncen, parc\ lovi]i de blestem,ca-n paranormal, ca `ntr-un film?Sau ca-ntr-un roman `nc\ nescris.

Tu[ica se `ntoarce (I)

COOLTURISME

M\d\lina COCEA

VOI N-A}I ~NTREBAT f\r\ zah\r V| R|SPUNDE » FUTURE

Serialul care a ie[it din televizor

Cum ar fi s\ te `nt`lne[ti pe strad\ cu proprietarul (fictiv, bine`n]eles) vreu-nui balaur din Harry Potter care s\-]i [opteasc\ la ureche o fraz\ misteri-oas\, ce trebuie anagramat\, desc`lcit\, combinat\ cu alte informa]ii [i s\te trimit\ spre un alt indiciu, eventual `n limba coreean\ [i care necesit\ceva cuno[tin]e de trigonometrie, care te va trimite apoi spre un altul, [iapoi spre un altul p`n\ c`nd afli `n sf`r[it un detaliu din poveste f\r\ decare ai fi putut tr\i totu[i lini[tit?

Festivalul deLiteratur\ de laBerlin

Poetul Dan Sociu [i prozato-rul Cosmin Manolache s`nt in-vita]i `n sec]iunea „Literaturilelumii“ la Festivalul Interna-]ional de Literatur\ de la Ber-lin, dintre 4 [i 15 septembrie.Sociu, c`[tig\torul premiuluiUniunii Scriitorilor pe 2005pentru volumul c`ntece eX-cesive ap\rut la Cartea Româ-neasc\, este chiar cel care vadeschide programul edi]iei deanul acesta. Participarea sa lafestival se datoreaz\ scriitoarei

germane de origine român\Herta Müller, care l-a propusorganizatorilor. La r`ndul s\u,Cosmin Manolache – unuldintre cei [apte prozatori cucare Polirom a lansat campa-nia „Voteaz\ literatura t`n\r\“ –a fost propus pentru partici-pare de c\tre scriitorul de ori-gine maghiar\ Laszlo Kraszna-horkai. Scriitorii români careau fost invita]i la edi]iile an-terioare s`nt Norman Manea,Herta Müller, Richard Wag-ner, Gabriela Adame[teanu,Oskar Pastior, Daniel B\nu-lescu, Constantin Virgil B\-nescu [i Zsolt Lang.

Colocviul TinerilorScriitori

Circa 90 de scriitori tineri vorparticipa pe 3 [i 4 mai la Cluj,la Colocviul Na]ional. Ace[tia`[i vor acorda `ntre cinci [i[apte premii `n valoare de1.000 lei, potrivit organiza-torului, pre[edintele filialeidin Cluj a Uniunii Scriitori-lor (USR), Irina Petra[. Auto-rii care vor lua parte la edi]iaa doua a Colocviului Na]io-nal al Tinerilor Scriitori autrimis organizatorilor de laCluj un top al celor mai valo-

ro[i cinci participan]i, caremerit\ s\ fie premia]i. Pe listaparticipan]ilor din acest an seafl\, printre al]ii, Marius Ia-nu[, Radu Pavel Gheo, VasileErnu, Robert {erban, R\zvan}upa [i Dan Coman.

Pe l`ng\ decernarea pre-miilor, la Colocviul Na]ionalal Tinerilor Scriitori vor avealoc [i dezbateri pe teme pre-cum „Noua literatur\ = lite-ratur\ nou\?“, dar [i lecturinocturne de poezie la RadioCluj sau spectacolul cu piesaCrize sau `nc\ o poveste dedragoste.

Important fenomen al lumii contempo-rane, acesta poate fi privit ca o metafor\a globaliz\rii culturale din ultimeledou\ decenii, precum [i ca un teritoriuprivilegiat pentru dezvoltarea unei ana-lize critice a muta]iilor economice sem-nificative din lume.

Statisticile arat\ c\, fa]\ de anii ’80,`n zilele noastre, num\rul turi[tilor s-adublat, `n paralel cu, fire[te, cre[tereasemnificativ\ a `ncas\rilor din turism.~n ciuda riscurilor [i a m\surilor de se-curitate tot mai sporite din aeroporturi,g\ri sau porturi, cauzate de amenin]\-rile teroriste, tot mai mul]i oameni, a-par]in`nd [i ]\rilor foste comuniste saulumii a treia, c\l\toresc `n scopuri turis-tice.

Acest fenomen global a ajuns astfels\ intereseze [i arti[tii. Dac\ acum c`tevasecole pictori clasici francezi precumPoussin mergeau la Roma pentru a pictavestigiile vechiului imperiu, arti[ti ro-mantici precum Delacroix redau `n pic-turile lor lumea exotic\ a ]\rilor musul-mane din Nordul Africii, `n zilele noas-tre, tot mai mul]i arti[ti [i curatori, prinanaliza turismului global, `ncearc\ s\fac\ o radiografie a societ\]ilor contem-porane. Marile expozi]ii interna]ionale,bienalele [i trienalele au ajuns adev\ratepuncte de atrac]ie pentru turi[tii intere-sa]i de art\, profesioni[ti sau amatori.

Istoria turismuluise bazeaz\ pe cultul„exotismului celuilalt“

Bienala de la Vene]ia [i Documenta s`ntdoar cele mai vizibile exemple de con-sum turistic al marilor evenimente deart\ contemporan\. „Grand Tours“-urileelitelor burgheze din secolul al XIX-leas-au transformat `n ultimele decenii `nfenomenul de mas\ al democraticelor„vacan]e de var\“. Istoria turismului sebazeaz\ pe no]iunea descoperirii [i a i-mit\rii perpetue, pe cultul „exotismuluiceluilalt“. Nu `nt`mpl\tor, interesul spe-cial fa]\ de fenomen, din partea multor

arti[ti ai anilor ’90, a ap\rut datorit\ dis-cu]iilor tot mai acute despre globalizare,post-colonialism [i arta periferiilor cul-turale. Una dintre expozi]iile dedicatefenomenului, care m-a inspirat `n scrie-rea acestui text, a fost cea organizat\ laCentrul de Art\ W139 din Amsterdam,`n memoria regretatului curator francez

Amiel Grumberg. ~n vara lui 2004, c`ndne-am `nt`lnit la Ia[i pentru a discutadespre organizarea Bienalei „Periferic 7“,nu puteam s\ `mi imaginez c\ acestaavea s\ moar\ c`teva luni mai t`rziu, dup\ce aproape terminase preg\tirile ex-pozi]iei „Global Tour“, pe care nu a maiv\zut-o niciodat\...

ARTE VIZUALE

Matei BEJENARU


Ruxandra Cesereanu: „Forma]ia Van Der Graaf Generator [i maiales liderul ei au avut o influen]\ ating\toare (s\ spun aproapedevastatoare?) asupra poeziei mele, mai exact asupra felului `ncare, de la un punct `ncolo, am `nceput s\ scriu texte altfel“.

15 «

fast-foodINFLUEN}|

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 3, CP 266,tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 0232/214111

Colegiul editorial: Emilia Chiscop,Florin L\z\rescu, Lucian Dan Teodorovici(senior editor)

Redactor-[ef: George Onofrei

Redactor-[ef adjunct: Anca Baraboi

Secretar general de redac]ie: Victor Jalb\

Rubrici permanente:Adriana Babe]i, Marius Babias, Bobi [i Bobo(F\r\ zah\r), Emil Brumaru, Ruxandra Cesereanu,M\d\lina Cocea, Daniel Cristea-Enache, {erbanFoar]\, Radu Pavel Gheo, Casiana Ioni]\, FlorinL\z\rescu, Doris Mironescu, Cristi Neagoe,Ana-Maria Onisei, Diana Soare, Lucian DanTeodorovici, Luiza Vasiliu. Carte: Lumini]aMarcu, Doris Mironescu, C. Rogozanu, Bogdan-Alexandru St\nescu. Muzic\: Victor Eskenasy,

Dumitru Ungureanu, R\zvan }upa.Film: Iulia Blaga. Teatru: Mihaela Michailov.Arte vizuale: Matei Bejenaru.Caricatur\: Lucian Amarii (Jup).Grafic\: Ion Barbu. TV: Alex Savitescu.

Edi]ia de Ia[i: Andreea Archip

Publicitate: Oana Asaftei, tel. 0232/ 252294

Distribu]ie / Abonamente: Mihai Sârbu, tel.0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel.0232/ 216112

„Suplimentul de cultur\“ este `nscris `n Cata-logul presei interne la pozi]ia 2378. Pentru abo-namente v\ pute]i adresa oric\rei Agen]ii Rodi-pet din ]ar\ sau oric\rui oficiu po[tal. Cititoriidin str\in\tate se pot abona la adresa:[email protected].

Tarife de abonament: 18 lei (180.000) pentru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei(690.000) pentru 12 luni

Tipar: Print Multicolor

Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului » „Suplimentul decultur\“ utilizeaz\ fluxurile de [tiri NewsIn » Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarulde Ia[i“ [i „Gazeta de Sud“. Suplimentul se distribuiegratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

VERBA WOLAND

Ruxandra CESEREANU

Nu cred c\ numele forma]iei derock progresiv Van Der Graaf Ge-nerator este foarte cunoscut `nRomânia (dec`t de c`]iva excen-trici), a[a cum [tiu sigur c\ numelelui Peter Hammill (sufletul matri-cial al forma]iei) este aproapeanonim artistice[te vorbind (de[iHammill este [i poet, [i `nc\ unuldestul de bun). Din c`te [tiu, exist\`n România doar c`]iva fani, dintrecare unul maniac de-a dreptul esteCorin Braga (are toate albumele,vreo patruzeci), iar altul, la fel demaniac, este un poet din SângeorzB\i; mai exista unul la fel de obse-dat de Hammill, `n Pite[ti, era poli-tehnist (prin anii ’80). ~n ce m\prive[te `ns\, aceast\ forma]ie [imai ales liderul ei au avut o influ-en]\ ating\toare (s\ spun aproapedevastatoare?) asupra poeziei mele,mai exact asupra felului `n care,de la un punct `ncolo, am `nceputs\ scriu texte altfel. Prima lovitur\`n moalele sonore [i cuv`nt\toareale capului am primit-o pe la 18ani, pe c`nd eram student\ [i amavut acces la dou\ albume superbe(ambele din 1970, de[i eu le-amascultat doar `n anii ’80): H toHe, Who I Am the Only One [iThe Last We Can Do Is Wave toEach Other. Au urmat alte albumemagistrale precum Pawn Hearts,Still Life, World Record. Apoi PeterHammill `nsu[i a produs o puzderiede albume solo (care mai de care

mai tulbur\toare), care se potri-veau [i `n acela[i timp erau altcevadec`t stilul Van Der Graaf Genera-tor. Nu voi `n[ira numele albume-lor aici, pentru c\ oricine poatec\uta titlurile pe Internet.

Ceea ce vreau s\ spun este altceva.De[i primele melodii receptate demine din Van Der Graaf Generators`nt ast\zi, poate, ni[te sonorit\]idep\[ite [i pr\fuite, e vorba deKiller, House with no Door, TheEmperor in His War Room, Lost,Darkness [i Refugees (`n principal),de la acestea am deprins destulde mult pentru un anumit gen descriitur\: fr`ngerea l\untric\ sec-]ionat\ cu bisturiul, fine]ea psiho-logic\ a gesturilor de harakiri sim-bolic, singur\tatea `mp\trit\ [i to-cat\ la bani m\run]i, creierul bol-nav de lepr\ de sine, dostoievskia-nismul sau mai exact post-dosto-ievskianismul adaptat pentrusf`r[itul de secol XX, melancoliastrident\ etc. Nu am deprinsaceste chestiuni ca teme (doar le[tiam [i eu, din literatur\ [i dinpropria experien]\), ci la nivelulsonorit\]ii construite magistral pelinia unui existen]ialism rafinat,foarte punctual altfel, cu tu[e ascu-]ite, ritualice, obsedante. Aviz citi-torilor `ns\: a nu se confunda exis-ten]ialismul despre care vorbesceu (la Van Der Graaf Generator [iPeter Hammill) cu filosofia lui Sartre!

Cum am devenitexisten]ialist\ ascult`ndVan Der Graaf Generator

CCooppeerrttaa ccaattaalloogguulluuii eexxppoozzii]]iieeii „„GGlloobbaall TToouurr““,, WW113399 AAmmsstteerrddaamm,, 22000055--66

Arta [i turismulDe-a lungul unei cre[teri [i dezvolt\ri pro-gresive timp de aproape dou\ secole, tu-rismul [i-a adus o contribu]ie major\ lacrearea iluziei c\ tr\im `ntr-un sat global.

~n multe ]\ri, indiferent de gradul de dez-voltare economic\, turismul a devenit oindustrie strategic\ ce influen]eaz\ deciziilepolitice.

Ana-Maria Onisei

PPrriimmaa ccuulleeggeerree ddee eesseeuurrii aallee VViirrggiinniieeiiWWoooollff aa aapp\\rruutt `̀nn rroommâânnee[[ttee llaa EEddiittuurraaUUnniivveerrss,, `̀nn 11997722,, `̀nn ttrraadduucceerreeaa lluuii PPee-ttrruu CCrree]]iiaa.. Volumul publicat recent laEditura Rao, Eseuri alese. Arta lecturii(traducere din limba englez\ de MonicaPillat), are ca punct de reper culegereascoas\ de Univers – baza celor dou\edi]ii `n române[te fiind volumulap\rut `n 1966, sub `ngrijirea lui Leo-nard Woolf –, `ns\ din edi]ia vechep\streaz\ doar scrierea intitulat\ Litera-tura modern\. „T\lm\cirile“ s`nt proas-pete, decizia editorului de a marca prinnote de subsol contextul/ pretextul carea st`rnit prilejul unui joc de reflec]ii einspirat\.

Eseurile s`nt periatede praful rigoriiacademice

~n func]ie de loc, om [i clip\, Woolf `[imodeleaz\ discursul `ntr-o not\ferm-savuroas\, glis`nd de la ipostazeledidactice (vezi Cum ar trebui s\ citim ocarte?, eseu lecturat `ntr-o [coal\), c\treunele analitico-literare (vezi Suprana-turalul `n literatur\, eseu ap\rut `n„Times Literary Supplement“, la 31 ia-nuarie). ~ns\ nu doar adaptabilitatea`nc`nt\ la Woolf. Eseurile sale desprelectur\ din acest volum s`nt periate depraful rigorii academice (nu [i lipsite

de erudi]ie), n-au nimic de-a face cuno]iunea de contratimp, dar nici cu ceade frivolitate. Din judec\]ile VirginieiWoolf transpare acea „lejeritate amin]ii“ perceput\ ca libertate a explo-r\rii de noi teritorii („S\ crezi c\ impre-siile tale s`nt valabile [i pentru al]ii`nseamn\ s\ te desfaci din str`nsoarea [ilimitarea personalit\]ii“). Iar libertatealui Woolf nu se rezum\ la judec\]i asu-pra cititorului [i a cititului, ea `nglo-beaz\ contexte, tr\iri, st\ri [i adev\ruriliterare, `ntr-un melanj cu gust pro-nun]at de actualitate [i vizionarism.~nchei, `n aceast\ not\, cu un citat de-spre conflictul dintre genera]ii: „Oame-nii de gust, de cultur\ [i cu aptitudini]in `ntruna predici tinerilor [i ì come-moreaz\ pe mor]i. Dar, cel mai adesea,rezultatul condeielor lor abile [i harnicee atrofierea ]esuturilor vii ale literaturii,reduse la o re]ea de osi[oare“...

Omul livresc„C\r]ile descind din c\r]i, a[a cum familiile descind din familii“,spune Virginia Woolf `ntr-unul dintre eseurile sale despre lectur\ [iliteratur\. Subtil\, curajoas\, `nfl\c\rat\, Woolf a marcat literaturasecolului XX, reg`ndind – la feminin – structura romanului, r\sturn`ndformulele `ncet\]enite drept „cumin]i“, plate, tipice [i tras`nd liniilecursului [i parcursului literaturii moderne („Indecen]a domnului Joyce`n Ulise `mi pare a fi indecen]a con[tient\ [i calculat\ a unui om dis-perat, care simte c\, pentru a respira, trebuie s\ sparg\ ferestrele“,analizeaz\, de pild\, Woolf), d`nd tonul – `n tradi]ia descinderiidespre care vorbea ea `ns\[i – cerebralit\]ii, introspec]iei, inova]iei.

Florin L\z\rescu: „E doar un ora[ magic, cu cel mai frumoslabirint de str\zi pe care l-am v\zut vreodat\. La fiecare zecepa[i, c`nd `]i schimbi perspectiva, [im]i c\ vrei s\ o rupi la fug\`n cin[pe direc]ii diferite, fascinat de ceea ce vezi“.

LISABONA» 16

supliment de lectur\


EN}ICLOPEDIAENCARTA

Luiza VASILIU

Stimate domnuleredactor-[ef,drag\ George,

M-am apucat eu acum s\-miscriu „materialul“ de fa]\,cu g`ndul s\ ]i-l v`nd pepost de articol, dar m\ temc\ degeaba o fac. Cred c\nu mai ajunge la timp laredac]ie. Cu c`teva zile maidevreme, ]i-am spus c\ ]i-ltrimit tocmai de la Lisabona,unde am venit pentru festi-valul de film, chiar `n ziua `ncare „Suplimentul de cul-tur\“ intr\ `n tipar. {i doartu b\nuiai ceva, m-ai aver-tizat: „Sigur o s\ ai timps\-l scrii?“. „Sigur. Doarm\ [tii c\ nu te-am l\satniciodat\“, te-am asigurat

eu. Acum, pe l`ng\ faptulc\ am `n fa]a ochilor spa-]iul alb din dreptul rubriciimele, mai v\d [i chipul t\ufurios, mìnile tale care vors\ m\ str`ng\ de g`t.

S\ [tii c\ eu mi-am dattoat\ silin]a, m-am g`ndittot timpul s\ scriu, dar n-amavut condi]ii. S\-]i explic:totul a `nceput, ca de obi-cei, cu chinuitorul drum depe tren, de aproape [apteore, Ia[i-Bucure[ti. S\ [tiic\ am citit o carte mi[to,de Jose Saramago, Eseudespre orbire (]i-o poves-tesc, dac\ vrei), `ns\ astam-a cam obosit. Deci, obo-sit fiind, am ajuns `n garade la Bucure[ti, de unde m-apescuit Radu Jude. F\r\

s\-i pese de articolul meu,Radu m-a dus s\ v\d cummonteaz\ o reclam\, apoim-a ]inut de vorb\ la o berep`n\ la dou\ noaptea (terog s\ nu ui]i asta c`nd teenervezi pe mine). Apoi, lapatru diminea]a m-am dusla aeroport [i am luat avio-nul spre Paris. Am a[teptatacolo, vai de capul meu,vreo patru ore, p`n\ s\ iauavionul spre Lisabona. A-juns aici, de[i eram mort deoboseal\, m-am g`ndit c\ espre binele articolului s\ v\dmai `ntì ora[ul, ca pe urm\s\-l povestesc cu am\nuntul.Deci – repet, te rog ia asta`n calcul –, m-am dus vaide capul meu s\ v\d care-imi[carea. {i ce crezi c-am

g\sit? Mai nimic care s\ m\conving\ s\ m\ `ntorc lahotel s\-mi scriu articolul.Lisabona e doar un ora[magic, cu cel mai frumoslabirint de str\zi pe carel-am v\zut vreodat\. La fie-care zece pa[i, c`nd `]ischimbi perspectiva, sim]ic\ vrei s\ o rupi la fug\ `ncin[pe direc]ii diferite, fas-cinat de ceea ce vezi. Amhot\r`t s\ nu m\ mai lasatras de ora[ [i am intrat,vai de capul meu, `ntr-unmic restaurant, unde s\m\n`nc ceva [i s\-mi odih-nesc picioarele care `mitrecuser\ deja prin burt\.Acolo, alt ghinion: doi b\-

ie]i c`ntau – unul la chitar\,altul la percu]ie – muzic\tradi]ional\ brazilian\. Lu-mea aplauda, fredona lao-lalt\ cu ei, a[a c\ vreo treiceasuri c`t am stat acolo,nu m-am putut concentradeloc la articol. C`nd mi-amdat seama, era deja noapte.Am ajuns la hotel r\t\cindpe str\zile labirintice, cugura c\scat\, apoi am c\-zut lat de somn, vreo zeceore. Nici n-am auzit telefo-nul pe care `l pusesem s\m\ trezeasc\.

Zi [i tu, au fost asteacondi]ii `n care s\-]i scriula timp?

TRIMISUL NOSTRU SPECIAL

Florin L|Z|RESCU

Scrisoare din Lisabona

Cum se rescrieJoi, 19 aprilie 2007, a fost cea maipostmodern\ zi din via]a mea. Pentruc\ am amestecat registrele at`t der\u, `nc`t nici eu n-am mai [tiut preabine `n care parte trebuie s\ m\ e-nervez [i `n care s\ notez cuminte,`n marginea textului: de diminea]\p`n\ seara, am stat cu-n ochi pe In-ternet [i pe suspendarea pre[edinte-lui, [i cu unul `n Pacientul englez, allui Ondaatje, pe care trebuia s\-l ter-min neap\rat p`n\ la 6. A ie[it o fier-tur\ mai mult suprarealist\ dec`t post-modern\, a c\rei re]et\ n-am re-zistat s\ nu o trec `n En]iclopedie.

Sedin]a programat\ pentru ora9.00 a `nceput cu aproape o jum\-tate de or\ `nt`rziere, parlamentariiprefer`nd discu]iile pe holuri. (www.hotnews.ro)

„~mi `ncep cronica de la vremeac`nd Servius Galba a fost consul.“

C\lin Popescu-T\riceanu a p\r\-sit [edin]a pu]in dup\ ora 11.30,spun`nd c\ are lucruri mai impor-tante de f\cut.

„Exist\ tr\d\ri `ntr-un r\zboi cares`nt m\runte `n compara]ie cu tr\d\-rile noastre umane `n timp de pace.“

V\ cer ast\zi, `n mod solemn, s\ì ar\t\m acestui model expirat depre[edinte c\ a[a nu mai merge!(Mircea Geoan\)

„Dar eu s`nt unul dintre aceia ac\ror via]\ este, `n multe feluri, chiar[i ca explorator, guvernat\ de cu-vinte. De zvonuri [i legende.“

Traian B\sescu este un pericolpentru regimul democratic din Româ-nia, prin faptele sale, prin afirma-]iile sale [i prin foarte multe lucruricare `ncep s\ ias\ la iveal\. (CrinAntonescu)

„Se spunea c\ unul dintre gene-ralii care locuiser\ al\turi, `n vilaMedici, m`ncase o privighetoare.“

Rezultatele oficiale ale votuluiParlamentului: 322 de voturi „pentru“,108 „`mpotriv\“ [i 10 voturi anulate.

„Jum\tate din Moscova [i Peters-burg erau rude sau prieteni ai luiOblonski.“

~n goan\, pumnul unui domn selipe[te bufnind sec de ceafa senato-rial\. Gu[\ nu mai r`de.

„Problema noastr\ a tuturor e c\s`ntem unde nu ar trebui s\ fim.“

{i a[a am tot rescris povestea, `nacea fabuloas\ zi de joi, iar ea s-adezordonat lini[tit, nemaip\s`ndu-ic\ n-are nici cap, nici coad\. Cu osingur\ excep]ie – capetele celor 322,care au func]ionat at`t de prost, desfid\tor [i de nesim]it, `nc`t singureau dezaxat istoria zilei de 19 aprilie [ia celor care vor urma. Ar trebuis\-[i asume responsabilitate deplin\.

» „C`nd e[ti `ntr-o mare libr\rie, plin\ cu c\r]i at`t de noi `nc`t paginile s`ntaproape lipite [i auriul de pe coperte e `nc\ proasp\t, te p\trunzi de un far-mec nu mai pu]in `nc`nt\tor dec`t vechea emo]ie pe care o tr\iai printre raftu-rile unui anticariat. Poate c\ nu e[ti at`t de exaltat. Dar vechea foame de a [tice g`ndeau nemuritorii face loc unei curiozit\]i cu mult mai `ng\duitoare, aceeade a [ti ce g`nde[te propria genera]ie. Ce simt b\rba]ii [i femeile vii, cumarat\ casele lor [i ce `mbr\c\minte poart\, ce bani au [i ce m\n`nc\, ce iubesc[i ce detest\, ce v\d din lumea `nconjur\toare [i ce visuri le umplu momentelede r\gaz ale vie]ilor lor active?“ – Virginia Woolf, Eseuri alese. Arta lecturii

privim existen]a direct `n ochi“suplimentuldecultura.ro/numarpdf/125_iasi.pdf · 2016-03-05 ·...

Documents