Prof. univ. dr. Monna-Lisa Belu Magdo

fost judecdtor la inalta Curte de Cosalie 9i lusfrlie

Avocat

Rispunderea civi!5 contractualiin noul Cod civil

t'(wff

Cuprins

Capitolul l. Consideralii generate privind rispunderea civili_11Secliunea 1. Formele rdspunderii sociale

S ect i u n e a a 2- a. P articu I aritdl i I e, f u n cli i I e

gi formele rdspunderii civile

5. Funcliile rdsPunderii civile

Secliunea a 3-a.

rdspunderii civile

Teoriile moderne privind fundamentele

Secliunea a 4-a. Rdspunderea civild contractuald 9i rdspunderea

civild delictuald

$1. Principiile, caracterele gi condiliile rdspunderii civile-$2. Raportul dintre cele doud forme ale rlspunderii civile 9i

condiliile rdspunderii contractuale- 35

Secliunea a 5-a. Rdspunderea penald gi rdspunderea civild- 49

Secliunea a 6-a. Particularitdlile rdspunderii patrimonialereglementate de Codul muncii, ca varietate a rdspunderii

contractuale

5

8

18

25

25

61

Capitolul al ll-lea. Contractul

Sectiunea f . incheierea contractului civil

Secliunea a 2-a. lnterpretarea contractelor

Sectiunea a 3-a. Efectele contractuluiintre pdrti

Secliunea a 4-a. Domeniul rdspunderii civile contractuale

$1 . Delimitarea rdspunderii contractuale

75

75

84

103

115

de alte institulii juridice 115

xlr Rdspunderea civild contrachrald in noul Cod civil

$2. Particularitdtile rdspunderii contractuale

Capitolul al lll-lea. Fapta ilicitd cauzatoare de preiudicii_Sectiu nea 1 . N eexecutarea obl iga,ti i lor contractuale

Secliunea a 2-a. Aspecte particulare in materia protecliei

consumatorului

51. Obligalii susceptibile de incdlcare in materia protectiei

consumatorului

$2. Reglementdri speciale care consacrd obligatiile de

securitate gi informare a consumatorilor

Capitolul al lV-lea. Vinovitia in materia

rispunderii contractuale

Sectiunea 1. Aspecte generale privind vinovdtia

Secliunea a 2-a. Cauzele exoneratoare de rdspundere_ 16g

Capitolul al V-lea. Raportul de cauzalitate 187

Sectiunea 1. Raportul de cauzalitate, condilie a rdspunderii

contractuale 187

196

196

205

205

221

225

225

238

Capitolul al Vl-lea. Prejudiciul

Sectiunea 1. Definilia gi clasificarea prejudiciilor

Sectiunea a 2-a. Prejudiciile patrimoniale

$3.Evaluareaconventionald(Clauzapenal5)-256Secliunea a 4-a. Prejudiciile nepatrimoniale

142

145

145

161

161

151

151

157

299

329

$1 . Aspecte preliminare

$2. Repararea integrald a prejudiciului

Sectiunea a 3-a. Evaluarea daunelor-interese

$1 . Evaluarea judecitoreascd

$2. Evaluarea legald

Sectiunea a 5-a. Prejudiciile corporale

iffi1.

xilt

Capitolul al Vll-Nea.

pentru fapta altuia

Rlrpunderea contractuali

Capitolulal

Bibliografie

Vlll-led.,PUnerea in intdrziere 37s

379

Capitolul l. Considerafii generaleprivind rispunderea civilS

Secliuneo 7. Formele rdspunderii sociale

1 . Locul rispunderii iuridice in cAmpul rispunderii sociale. Corelativ

normelor de conduitl civicd incdlcate, rdspunderea socialS imbraci mai

multe forme: rdspundere juridicd, rdspundere moralS, rdspundere politicd,

religioasd etc.

Rdspunderea juridicd se afld in centrul rdspunderii sociale prin impor-

tanla, funcliile gi specificul sdu, reprezentAnd chintesenla dreptului, ca re'

ceptor al dinamicii vielii sociale.Categorie sociald a dreptului consacratd legislativ, rispunderea juridicd

are forme concrete gi particulare de manifestare in diferite ramuri ale dreptului. Aceste forme variate ale rdspunderiijuridice concentreazl, pe ldngitrdsdturile comune de esenld, 9i elemente multiple de diferenliere, pe care

ie particularizeazd, gi le autonomizeaz6, acestea fiind determinate de fac-

:orii care antreneazi fiecare rdspundere, de regimul juridic, de sancliunile

specifice, de scopurile urmirite de legiuitor 9i de natura drepturilor gi a in-

tereselor incdlcatetll.Doctrina, abordAnd rdspunderea juridicd avAnd ca reper trdsdturile co-

:ru.rne variatelor forme ale acesteia, a definit-o ca fiind complexul de drepturi

y obligalii conexe, care, potrivit legii, se nagte ca urmare a sdvArqirii unei

',apte ilicite qi care constituie o realizare a puterii coercitive a statului, prin

afl icarea sancliunilor ju ridicetzt.

Agadar, sub aspect juridic, rdspunderea se infdligeazd ca un complex

de drepturi gi obligalii conexe, niscute in urma sdvArgirii unei fapte ilicite 9i

oare constituie cadrul de realizare a constrAngerii statale, prin aplicarea

-@iunilor juridice.

l'. L. Pop, l.F. Popn, S.l. Vrou, Curs de drept civil. Obligaliile, Ed. Universul

--:rdic, BucureSti, 2015, p. 300.-2. L. Pop, l.F. Popa, S.l. Vrou, op. crt., p.301 , cu trimitere la M. Cosrrr'r, O

':@rcere de definire a noliunii rdspunderii iuridice,in R.R.D. nr. 5/1 970, p. 8.

Rdspunderea civila contractuald in noul Cod civil

Rdspunderea nu poate fi identificatd cu sancliunea, degi ambele suntaspecte ale aceluiagi fenomen social. sancliunea vizeazl.doar o laturd ardspunderii, aceea care poarti amprenta dezaprobdriisociale gi a reactieisocietdtii. sanctiunea reprezintd o consecinld a rdspunderii civile, o reactieorganizatd gi institulionalizatd declangatd de o fapti condamnabild soci-al.

Rdspunderea juridicd rezoneazd. cu scopurile generale ale sistemuluijuridic, iar functionarea acesteia este indisolubil legati de legea generatoa-re a sentimentului responsabilitdtiitlr.

2. Notiunea, definifia giconceptia modernd privind functiile rispun-derii civile. ca institutie a dreptului privat, rdspunderea civild este o partecomponente a rdspunderiijuridice, avdnd un caracter larg gi complex.

Privitd ca institutie juridicd, rdspunderea civild este alcdtuitd din tbtalita-tea normelor de drept care reglementeazd obligatia oricdrei persoane de arepara prejudiciul cauzat altei persoane prin fapta sa ori prin fapta altuia,pentru care este chemati de lege sd rdspunddrzt.

Nicicodulcivildin 1864 ginicicelactualnu au dat o definilie cuprinzd-toare gi de maximd generalitate noliunii de rrspundere, degi, in noul codcivil, capitolul al lv-lea al cirfii a V-a ,,Despre obligatii; este intitulat,,Rdspunderea civild".

se deduce insd din continutul reglementdrilor de la art. 1349-1350 NCCcd rdspunderea civild inseamnd indatorirea de reparare integrald a preju-diciului cauzal altuia.

Potrivit art. 1349 alin. (2) NCC, orice persoand care incalcd indatorireade respectare a regulilor de conduitd pe care legea sau obiceiul locului leimpune ori pe aceea de a nu aduce atingere prin acliunile sau inactiunilesale drepturilor 9i intereselor legitime ale altor persoane rdspunde pentruprejudiciile cauzate, fiind obligatd si le repare integral, iar art. 1357 NCcstatueazd ci cel care cauzeazd altuia un prejudiciu printr-o fapta ilicitd,sdvArgiti cu vinovdtie, este obligat sd il repare.

La fel, in planul raporturilor contractuale, atunci cdnd, fdrd justificare,persoana nu igi executd obligaliile pe care le-a contractat, este rdspunzd_

[1j l. Doennu, P. DnAo,rcr, Dreptcivil.Teoriageneratdaobtigaliiror, Ed. c.H. Beck,2014, p.285-287.

t2l R. Morrcn, E. Lupnr.r, Teoria generatd a obtigaliiror, Ed. Lumina Lex, Bucuregti,2005, p. 390.

I :nsideratii generale privind rdspunderea civild

:are de prejudiciul cauzat celeilalte pe4i9i este obligati s:'=:"-': a:es:'= udiciu, in condiliile legii [art. 1350 alin. (2) NCC].

Pornind de la conlinutul reglementdrilor de mai s-s :are s Sdsesc:-:spondentin art.998, art. 1000-1002 9i ar1.

.1073 C. : ,. 186'i putem

: -:e cd vechile definilii doctrinare privind noliunea ce :aspundere civild- :istreazi actualitatea.

) r multiplele accepliuni giformuldri ale aceste noliuni, semnificative ni

. :et a fi doud:

- ina care definegte rdspunderea civili ca fiind acea formd a raspun-

='-:ana este indatoratd sd repare prejudiciul cauzal altuia prin fapta sa' '- :azurile previzute de lege, prejudiciul pentru care este rdspunzdtoa-

:- '^ :ealaltd definilie, prin rdspundere civild se inlelege acel raport juri-

: := :oligatii prin care o persoand, numitd rdspunzdtoare, este indatora-: :: "=3are prejudiciul injust suferit de cdtre o altd persoand, numiti victi-

: a- :ersoana prejudiciatet2r.

-::: 'eglementirile, cAt gi definiliile doctrinare ale rdspunderii civile sunt

:: ::-:e de conceptia clasici exclusivistd, care vede in rdspunderea ci-

. : 'isoundere reparatorie, avAnd ca funclie repararea unui prejudiciu- : '::Lrnerea victimeiin situafia anterioard producerii prejudiciului.

I -:- ca sociald, receptatd de legislalia conexd Codului civil, este tot"=::;patd de necesitatea anticipdrii pericolelor de tot felul, care ge-

:::: s dezvoltd consecin{e ireparabile gi ireversibile, in scopul prezer'

r- -: r , ui natural gi asiguririi stdrii de bine a generaliilor viitoare. Drept'"* :-: :cnsul clasic al rdspunderii civile, limitatd la repararea prejudiciului,

1 1' I ^ rposibilitate de a face fali acestor dificult5li, considerent pentru

: : "::-ie supus revizuirii, instituind obligalia celor rdspunzdtori de ga-

, - .1 -: : :,,,enimentelor viitoare, sub forma rdspunderii preventive. Aceastdi : : - - r:'e preventivd, fdrd un prejudiciu cert, incorporeazd, misurile 9i

" i -' . ^ecesare penlru anticiparea gi evaluarea unor prejudicii viitoare: , : = :'obabile sau potenliale, al cdror fundament il constituie principiul

= ',':- oe, E. Lupnn, oP. cit., P.384.: ',=:,raescu, Reftectie privind fundamentul rdspunderii civile delictuale,in

' ' 112006, p. 41.

- =:-. l.F. Popa, S.l. Vrou, op. cit.,p.302.

Rdspunderea civila contractuala in noul Cod civil

Acest principiu al precaulieifundamenteaza o obligalie de preintAmpi-nare sau reducere a riscurilor care pericliteazeviala, sanatatea oamenilorgi mediul inconjurdtor.

Rdspunderea preventivS, cu fundamentul sdu, principiul precautiei, gi-agdsit consacrarea in legislatia conexd, in procesul de preluare a acqui*uluicomunitar, in domeniul privind protectia mediului, al sdndtdlii persoanelorgi al protecliei consumatorului.

Existenla rdspunderiicivile preventive, fdri un prejudiciu cert, alSturiderdspunderea civild cu funclie reparatorie, face necesard elaborarea doctri-nard a unei definilii adecvate rdspunderii civile gi o reconstruclie doctrinardgi chiar legald a instituliei rdspunderii civile, cu fundamentele sale etico-fi-lozofice, !indnd seama de funcliile acesteia, de sancliunea reparatorie gi

preventiv5, inclusiv de funclia preventivd pentru riscurile potentia.le majo-ret1t.

3. Fundamentul moral al rispunderii civile gi delimitarea de rispun-derea moral5. Rdspunderea civild prezintd anumite trdsdturi comune curdspunderea morald, dar 9i elemente care le separd, decurgAnd din distinc-

lia dreptului de morald. Toate normele juridice au un fundament moral;normele juridice, ca gi morala, reglementeazd relalii sociale.

Morala este definitd ca un ansamblu de reguli de conduitd cu privire lacaracteruljust sau injust, permis sau nepermis al conduitei in societatet2l.

Unitatea de esenld a dreptului gi a moralei conferd rdspunderii civile unfundament etico-moral. Cele doud rdspunderi, juridici gi moralS, actionea-zI pe cdi diferite, dar in aceeagi direclie, astfel cd orice fapti antisocialdatrage ambele forme ale rdspunderii: cea juridicd, ce oglindegte gi principi-ile rdspunderii morale, precum gi rdspunderea morald, care nu se disocia-zd de rdspunderea juridicS, pe care o completeazS, o sprijind gi o promo-veazd.

Rispunderea morald, care sanctioneazd,abaterile de la regulile moralei,are un cAmp de actiune mai extins decAt rispunderea juridicd in genere gi

cea civild, in special. Normele morale gi rdspunderea corespunzdtoare nuemand de la organele statale, astfel cd ele nu sunt garantate prin fortacoercitivd, aga cum se intAmpli in cazul normelor juridice.

t1l L. Pop, l.F. Popn, S.l. Vrou, op. cit., p. gO3.

[2] S. Derveren, l. Cerencur, lntroducere in studiul dreptutui, Ed. $tiinlificd,Bucuregti, 1962, p. 59.

l. Consideratii generale privind rdspunderea civila 5

spre deosebire de raspunderea morala, in care existenla pr$uditiului

material nu constituie un element necesar, raspunderea civili nu poate fi

concepute in afara existenlei unui prejudiciu. Rispunderea civilA recurge

la despdgubiri, la garantarea executerii obligaliei, asigurarea 9i socializarea

riscurilor; ea igi are raliunea in necesitatea mentinerii ordinii Sociale gi asi-

gurarea libertdlii individuale, prin observarea regulilor de conduitd. Tocmai

de aceea, respectarea normelor de natura juridici este asiguratd prin con-

strangerea statald.Rdspunderea morala urmareste un alt scop decAt rispunderea juridicd,

iar, pentru restabilirea relaliilor interumane, nu recurge la constrAngerea

statala, ci la blamul gi dezaprobarea sociala.

spre deosebire de respunderea morale, rdspunderea civild nu implicd

in mod necesar o activitate reprobabile, blamatd social; tocmai de aceea

apelarea la constrAngerea Statale in scopul ocrotirii victimei nu presupune

intotdeauna ideea de condamnare socialdtll.

Se cli u n e o q 2- a. P o rti cu I a r itdti I e, f u n cli i I e

gi formele rdspunderii civile

4. Particularitilile rSspunderii civile fa[i de celelalte forme de con-

strangere gi sanctiuni de drept civil. Sancliunea respunderii civile este

asigurate de stat prin influenla pe care dreptul o exercite asupra congtiinlei

oamenilor sau prin folosirea constrangerii.

Rdspunderea civild gi constrangerea Statala nu trebuie confundate, chiar

daci mdsura constrangerii poate interveni ca o consecinli a rispunde-ni. Mdsura constrangerii nu presupune intotdeauna raspundere, ci poate

interveni numai pentru respectarea sau realizarea unui drept (spre exemplu,

punerea in posesie, executarea silitd), firi a evoca ideea de respunde-

re2).

Rdspunderea civild se delimiteazd de alte sancliuni (nulitatea, rezilierea,

rezoluliunea, acliunea oblicd, ac,tiunea pauliana, revocarea donaliilor), sub

aspectul caracterului sanclionator: in timp ce raspunderea civila restabileg-

te raporturile vdtdmate gi, din acest considerent. fapta cauzatoare de pre-

judicii constituie unul dintre izvoarele de obligaliiin dreptul civil, celelalte

11l R. Morrcn, E. Luenr.r, op. cit., p.391.t2l E. Lupnru, Sanctiunile in dreptul civil, Analele Unrvefs:ats - Oradea - seria

Drept, 1998, p. 7; R. Mortce, E. Lupnru, op' cit., p.391.