MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI TINERETULUI

GRUP SCOLAR INDUSTRIAL “MECANICA FINA”

Domeniul de pregatire :ELECTROTEHNICCalificarea: TEHNICIAN IN INSTALATII ELECTRICE (RUTA DIRECTA)An scolar: 2011-2012

PROIECTPENTRU

EXAMENUL DE OBTINERE A CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONALA NIVEL 3

TEMA PROIECTULUI: REMEDIEREA DEFECTELOR CIRCUITELOR PENTRU REGLAREA VITEZEI

MOTOARELOR DE CURENT CONTINUU

CANDIDAT: PROFESOR INDRUMATOR:PARVU VALENTIN PROF. ING. MUSAT CRISTIANA

- 2012 -

CUPRINS

Argument1. Prezentarea actionarilor electrice cu motoare de curent continuu2. Remedierea defectelor circuitelor pentru reglarea vitezei motoarelor de curent continuu.3. Norme specifice de securitatea muncii la repararea circuitelor de actionare4. Asigurarea calitatii in lucrarile de executie a circuitelor de actionare5. Concluzii si observatii

BIBLIOGRAFIE

ANEXA1. Desen de ansamblu al motorului de curent continuu;2. Domenii de utilizare a motorului de curent continuu;3. Documente de asigurarea calitatii operatiilor de exploatare utilizate si intretinere;

ARGUMENT

Stiinta este un ansamblu de cunostinte abstracte si generale fixate intr- un sistem coerent obtinut cu ajutorul unor metode adecvate si avand menirea de explica, prevedea si controla un domeniu determinant al realitatii obiective.Mecanizarea proceselor de productie a constituit o etapa esentiala in dezvoltarea tehnologie si a condus la uriase cresteri ale productivitatii muncii. Datorita mecanizarii s- a redus considerabil efortul fizic depus de om in cazul proceselor de productie, intrucat masinile motoare asigura transformarea diferitelor forme de energie din natura in alte forme de energie direct utilizabile pentru actionarea masinilor de lucru care executa operatiile de prelucrare a materialelor prime si a semifabricatelor. Dupa etapa mecanizarii, omul indeplineste in principal functia de conducere a proceselor tehnologice de productie. Operatiile de conducere nu necesita decat un efort fizic redus, dar necesita un efort intelectual important. Pe de alta parte unele procese tehnice se desfasoara rapid, incat viteza de reactie a unui operator uman este insuficienta pentru a transmite o comanda necesara in timp util.Se constata astfel ca la un anumit stadiu de dezvoltare a proceselor de productie devine necesar ca o parte din functiile de conducere sa fie transferate unor echipamente si aparate destinate special acestui scop, reprezentand echipamente si aparate de automatizare. Omul ramane insa cu supravegherea generala a functionarii instalatiilor automatizate si cu adoptarea deciziilor si solutiilor de perfectionare si automatizare. Prin automatizarea proceselor de productie se urmareste asigurarea tuturor conditiilor de desfasurare a acestora fara interventia nemijlocita a operatorului uman. Aceasta etapa presupune crearea acelor mijloace tehnice capabile sa asigure evolutia proceselor intr-un sens prestabilit, asigurandu- se productia de bunuri materiale la parametri doriti. Lucrarea de fata are ca tema: Remedierea defectelor circuitelor pentru reglarea vitezei motoarelor de curent continuu. Ea este realizata la sfarsitul perioadei de pregatire profesionala in cadrul liceului "Mecanica fina" si consider ca se incadreaza in contextul celor exprimate mai sus. Doresc sa fac dovada gradului de pregatire in meseria de ,,tehnician in instalatii electrice'', prin cunostintele dobandite in cadrul disciplinelor de invatamant : “Masini electrice” si “Sisteme de actionare electrica". Lucrarea cuprinde cinci capitole conform tematicii primite. Pentru realizarea ei am studiat materialul biografic indicat precum si alte lucrari stiintifice cum ar fi: carti si reviste de specialitate, STAS-ul.In acest fel am corelat cunostintele teoretice si practice dobandite in timpul scolii cu cele intalnite in documentatia tehnica de specialitate parcursa in perioada de elaborare a lucrarii de certificare profesionala. Consider ca tema aleasa in vederea obtinerii diplomei de atestare in specialitatea de ,,tehnician in instalatii electrice'' dovedeste capacitatea mea de a sistematiza si sintetiza cunostintele, de a rezolva problemele teoretice dar si practice folosind procese tehnologice din specializarea in care voi lucra.

CAPITOLUL 1. PREZENTAREA ACTIONARILOR ELECTRICE CU MOTOARE DE CURENT CONTINUU

2.1. Sistemele de actionare electricaSistemele de actionare electrica sunt sisteme de conversie a energiei electrice in energie

mecanica, avand sau nu control asupra unor parametrii electrici sau mecanici. Se face cu motoare electrice, care absorb energia electrica de la retea si o transforma in energie mecanica, pe care o cedeaza la arborele masinii de lucru. Diferenta dintre energia electrica consumata si energia mecanica utila reprezinta pierderile electrice si mecanice de energie, care se transforma ireversibil in caldura.Un sistem de acţionare este formată din următoarele părţi componente principale: (fig.1):

maşina de lucru, sau maşina care este acţionată; motorul pentru acţionarea maşinii de lucru; organul de transmisie care face legătura între motor şi maşina de lucru şi are rolul de a

modifica felul mişcării (translaţie, rotaţie, mişcare continuă ori intermitentă), sensul/direcţia acesteia, viteza etc.;

instalatia de comanda a intregului ansamblu.

\

Figura 1. Schema bloc a unui sistem de acţionare.

In cazul cel mai general actionarea electrica este un sistem inchis care este compus din: motorul electric de actionare masina de lucru cuplajul sau reductorul mecanic instalatia de alimentare de la retea cu mutatorul necesar modificarii parametrilor energiei

(tensiune, frecventa) instalatia de comanda si reglare automata cu elementul de masura dispozitivul de prescriere, care da valoarea impusa marimii de reglat (de obicei turatia) comparatorul amplificatorul

Actionarile electrice sunt caracterizate in general de urmatoarele marimi: cuplul la arborele motorului turatia randamentul factorul de putere supraincarcabilitatea mecanica si termica stabilitatea domeniul de reglare a turatiei precizia reglarii Problemele de baza ale actionarilor electrice sunt:

1. alegerea corecta a tipului de motor;

2. determinarea cat mai precisa a puterii motorrului.Pentru alegerea motorului se fac investigatii privind conditiile in care va lucra motorul/

sistemul de actionare, cum sunt:1. Mediul de lucru (curat sau cu praf ori impuritati; umed sau uscat, cu pericol de incendiu ori

explozie etc.) in functie de care se alege gradul de protectie al motorului;2. Procesul tehnologic realizat de masina de lucru (cu viteza constanta ori reglabila- continuu

sau in trepte- cu precizarea limitelor de reglare, adica a vitezei minime si a celei maxime necesare) in functie de care se alege tipul de motor si schema de comanda;

3. Caracteristica mecanica a masinii de lucru (adica a modului in care depinde cuplul rezistent al acesteia in functie de un anumit parametru,de regula viteza/ turatia sau unghiul de rotatie), in functie de care se alege tipul de motor si puterea acestuia;

4. Regimul de functionare a masinii de lucru(dat de modul in care se modifica,in timp, cuplul rezistent al acesteia)in functie de care se alege puterea motorului,porning de la conditiile de incalzire;

5. Consideratii de ordin economic (cheltuieli de investitii,de exploatare, determminate de consumul de energie, necesitatile de intretinere, siguranta in functionare etc.)

Motorul de actionare se considera ales atunci cand pot fi precizate:- datele sale nominale (putere, turatie, tensiuni, curenti etc).- clasa de protectie.Un motor de actionare a fost corect ales atunci cand indeplineste toate conditiile de verificare (incalzire, la socuri de sarcina etc).

2.2. Motoarele cu curent continuu

În general, sunt similare în construcţie cu generatoarele de curent continuu. Ele pot, de fapt să fie descrise ca generatoare care „funcţionează invers”. Când curentul trece prin rotorul unui motor, este generat un câmp magnetic care generează o forţă electromagnetică, şi ca rezultat rotorul se roteşte. Acţiunea periilor colectoare şi a plăcuţelor colectoare este exact aceiaşi ca la generator. Rotaţia rotorului induce un voltaj în bobinajul rotorului. Acest voltaj indus are sens opus voltajului exterior aplicat rotorului. În timp ce motorul se roteşte mai rapid, voltajul rezultat este aproape egal cu cel indus. Curentul este mic, şi viteza motorului va rămâne constantă atât timp cât asupra motorului nu acţionează nici o sarcină, sau motorul nu efectuează alt lucru mecanic decât cel efectuat pentru învârtirea rotorului. Când asupra rotorului se aplică o sarcină, voltajul va fi redus şi un curent mai mare va putea să treacă prin rotor. Astfel, motorul este capabil să primească mai mult curent de la sursa care îl alimentează, şi astfel să efectueze mai mult lucru mecanic.

Figura 2

Deoarece viteza rotaţiei controlează trecerea curentului prin rotor, mecanisme speciale trebuie folosite pentru pornirea motoarelor cu curent continuu. Când rotorul se află în repaus, el, efectiv, nu are nici o rezistenţă, şi dacă voltajul normal este aplicat, va trece un curent mare, ceea ce ar putea avaria periile colectoare sau motorul. Mijloacele obişnuite pentru prevenirea acestor accidente este folosirea în serie a unei rezistenţe, la început, împreună cu rotorul, pentru a limita curentul până când motorul începe să dezvolte un curent suficient. Pe parcurs ce motorul prinde viteză, rezistenţa este redusă treptat, fie manual ori automat.

Viteza cu care un motor cu curent continuu funcţionează, depinde de puterea câmpului magnetic care acţionează asupra rotorului, cât şi de curentul rotorului. Cu cât este mai puternic câmpul magnetic, cu atât este mai mică rata rotaţiei necesare să creeze un curent secundar necesar pentru a contracara curentul aplicat. Din acest motiv viteza motoarelor cu curent continuu poate fi controlată prin variaţia curentului.

În functie de modul de conectare a înfăsurării de excitatie (figura 2) motoarele de curent continuu pot fi clasificate în: motor cu excitatie independentă - unde înfăsurarea statorică si înfăsurarea rotorică sunt

conectate la două surse separate de tensiune motor cu excitatie paralelă - unde înfăsurarea statorică si înfăsurarea rotorică sunt legate în

paralel la aceasi sursă de tensiune motor cu excitatie serie - unde înfăsurarea statorică si înfăsurarea rotorică sunt legate în serie motor cu excitatie mixtă - unde înfăsurarea statorică este divizată în două înfăsurări, una

conectată în paralel si una conectată în serie.

Fig. 3. Moduri de conectare a infasurarii de excitatie

2.2. Actionari cu motoare de curent continuu

Tinand seama de functionarea motorului de curent continuu si de caracteristicile sale rezulta si modul in care motorul de curent continuu poate fi utilizat in actionarile electrice. Functionarea motorului de curent continuu poate fi explicata astfel:

Înfăsurarea rotorică parcursă de curent va avea una sau mai multe perechi de poli magnetici echivalenti. Rotorul se deplasează în câmpul magnetic de excitatie până când polii rotorici se aliniază în dreptul polilor statorici opusi. În acelasi moment, colectorul schimbă sensul curentilor rotorici astfel încât polaritatea rotorului se inversează si rotorul va continua deplasarea până la următoarea aliniere a polilor magnetici.

Pentru actionări electrice de puteri mici si medii, sau pentru actionări ce nu necesită câmp magnetic de excitatie variabil, în locul înfăsurărilor statorice se folosesc magneti permanenti.

Turatia motorului este proportională cu tensiunea aplicată înfăsurării rotorice si invers proportională cu câmpul magnetic de excitatie. Turatia se reglează prin varierea tensiunii aplicată motorului până la valoarea nominală a tensiunii, iar turatii mai mari se obtin prin

slăbirea câmpului de excitatie. Ambele metode vizează o tensiune variabilă ce poate fi obtinută folosind un generator de curent continuu (grup Ward-Leonard), prin înserierea unor rezistoare în circuit sau cu ajutorul electronicii de putere (redresoare comandate, choppere).

Cuplul dezvoltat de motor este direct proportional cu curentul electric prin rotor si cu câmpul magnetic de excitatie. Reglarea turatiei prin slăbire de câmp se face, asadar, cu diminuare a cuplului dezvoltat de motor. La motoarele serie acelasi curent străbate înfăsurarea de excitatie si înfăsurarea rotorică. Din această consideratie se pot deduce două caracteristici ale motoarelor serie: pentru încărcări reduse ale motorului, cuplul acestuia depinde de pătratul curentului electric absorbit; motorul nu trebuie lăsat să functioneze în gol pentru că în acest caz valoarea intensitătii curentului electric absorbit este foarte redusă si implicit câmpul de excitatie este redus, ceea ce duce la ambalarea masinii până la autodistrugere. Motoarele de curent continuu cu excitatie serie se folosesc în tractiunea electrică urbană si feroviară (tramvaie, locomotive).

Schimbarea sensului de rotatie se face fie prin schimbarea polaritătii tensiunii de alimentare, fie prin schimbarea sensului câmpului magnetic de excitatie. La motorul serie, prin schimbarea polaritătii tensiunii de alimentare se realizează schimbarea sensului ambelor mărimi si sensul de rotatie rămâne neschimbat. Asadar, motorul serie poate fi folosit si la tensiune alternativă, unde polaritatea tensiunii se inversează o dată în decursul unei perioade. Un astfel de motor se numeste motor universal si se folosese în aplicatii casnice de puteri mici si viteze mari de rotatie (aspirator, mixer).

CAPITOLUL 2. REMEDIEREA DEFECTELOR CIRCUITELOR PENTRU REGLAREA VITEZEI MOTOARELOR DE CURENT CONTINUU.

2.1. Principii de alcătuire a circuitelor electrice de actionare

Pentru a realiza diferite funcţiuni ca: pornirea, oprirea, frânarea, inversarea sensului, reglarea turaţiei, motorul electric este cuprins într-o instalaţie electrică în care aceste funcţiuni sunt realizate cu ajutorul aparatajului electric. Reprezentarea instalaţiei electrice se face prin schema electrică şi presupune utilizarea unor simboluri convenţionale de reprezentare.Într-un sistem de acţionare electrică (SAE) procesul tehnologic impune anumite condiţii de funcţionare ale motorului electric privind: pornirea, oprirea (frânarea), inversarea sensului, reglarea turaţiei, etc.

Pentru realizarea acestor cerinţe trebuie transmise comenzi corespunzătoare motorului electric, comenzi care se realizează prin stabilirea unor legături specifice între motorul electric şi aparatajul utilizat în acest scop.

Totalitatea motoarelor electrice, precum şi a altor elemente de execuţie, a aparatajului electric şi a legăturilor dintre acestea şi reţeaua electrică de alimentare - constituie instalaţia electrică.

Prin schema electrică înţelegem reprezentarea grafică a unei instalaţii electrice, utilizând în acest scop simbolurile convenţionale ale aparatelor electrice şi a legăturilor dintre ele.

Se cunosc două tipuri de scheme electrice: scheme funcţionale; scheme de montaj.Cea mai utilizată schemă funcţională este schema funcţională de principiu desfăşurată sau pe scurt schema electrică de principiu. Ea redă principiile care au stat la baza alcătuirii ei în concordanţă cu cerinţele procesului tehnologic, urmărind succesiunea funcţională a comenzilor.

Într-o schemă de principiu distingem:- circuitul de forţă - ce cuprinde statoarele şi rotoarele motoarelor electrice, contactele principale ale contactoarelor şi elementele de protecţie aferente;- circuitul de comandă - ce cuprinde bobinele şi contactele auxiliare ale contactoarelor, bobinele şi contactele releelor intermediare, butoanele de comandă şi limitatoarele de cursă;

Schemele de montare - se alcătuiesc pe baza schemei de principiu şi a desenului de amplasare şi servesc la amplasarea aparatelor şi la stabilirea legăturilor dintre ele.

Schemele electrice de principiu se alcătuiesc pe baza următoarelor principii fundamentale:

a) simplitatea comenzii - presupune utilizarea unui număr minim de aparate, elemente de execuţie şi legături între acestea, în scopul reducerii costurilor şi al creşterii fiabilităţii instalaţiei electrice;

b) siguranţa comenzii - presupune conceperea schemei electrice de principiu astfel încât să nu existe posibilitatea transmiterii unor comenzi greşite. În acest scop se prevăd blocaje electrice şi mecanice.

c) comoditatea comenzii - presupune un consum minim de timp şi de energie pentru efectuarea comenzii şi o observare comodă şi sigură a elementelor de semnalizare. Pentru aceasta se prevăd comenzi duble, triple, din diferite locuri de deservire a instalaţiei.

d) flexibilitatea comenzii – comanda este flexibilă dacă se poate trece usor şi rapid de la o modalitate de comandă la alta.

e) depistarea comodă a defectelor - este necesară la instalaţiile de complexitate mare, sau atunci când instalaţia trebuie repusă rapid în funcţiune. Pentru aceasta se folosesc aparate de semnalizare(lămpi, sonerii) amplasate pe pupitrul de comandă şi legate corespunzător.

f) precizia de funcţionare (corectitudinea)

Schema electrică trebuie să asigure respectarea riguroasă a unei anumite succesiuni a comenzilor în concordanţă cu fazele procesului tehnologic, fără să permită realizarea unor circuite false ca urmare a defectării unor componente (întreruperea unor contacte sau legături, defectarea unei bobine, funcţionarea anormală a unui releu termic).

2.2. Conditii generale de executie a circuitelor electrice pentru reglarea vitezeiÎn actionarile electrice electrice sunt folosite aparate electrice clasificate funcţie de natura

utilizării: pentru comanda si comutatie; pentru protectie si reglare; pentru semnalizare.Montarea corectă a aparatajului electric, respectând instrucţiunile de montare şi exploatare, precum şi regulile de protecţie a muncii, permite funcţionarea acestora în bune condiţii şi evitarea distrugerilor, deteriorărilor şi accidentelor de muncă.

După ce s-au verificat aparatele şi se constată că sunt apte pentru montare, trebuie verificat dacă sunt respectate următoarele condiţii generale: corespondenţa între caracteristicile nominale şi de lucru ale aparatelor şi cele ale instalaţiei electrice; corespondenţa între regimul de funcţionare din instalaţie şi regimul de funcţionare pentru care aparatul a fost construit, regim care este indicat fie în prospecte, fie în instrucţiunile de exploatare care însoţesc aparatele; utilizarea unui aparat cu tipul de protecţie corespunzător pentru mediul de lucru existent in instalaţie.

În cursul efectuării lucrărilor de montare trebuie respectate următoarele reguli: se va respecta întocmai poziţia de funcţionare a aparatului, care este indicată în catalog sau instrucţiuni; legăturile la borne se fac cu bare sau conductoare având secţiunea corespunzătoare curentului nominal al aparatului; nu se vor folosi conductoare mai groase, care nu pot fi bine fixate la borne şi care pot produce deformarea căii de curent din cauza efortului mecanic; de asemenea, nu se vor folosi nici conductoare mai subţiri, care se pot încălzi peste limitele admisibile; se vor strânge bine toate şuruburile de borne cu şurubelniţe sau chei potrivite; se va face legătura la pământ sau la masă cu conductorul prevăzut şi se va strânge bine şurubul de legătură; se va completa aparatul cu toate piesele şi subansamblele care s-au scos pentru a se înlesni montarea, cum sunt de exemplu camerele de stingere, capace etc.; se verifică blocajele mecanice, acolo unde sunt prevăzute, conform instrucţiunilor de exploatare; se curăţă aparatul şi locul de montare; se vor unge contactele cu vaselină neutră în cazul în care între montare şi darea în exploatare este prevăzut un interval de timp mai mare; se efectuează reglarea subansamblurilor speciale în funcţie de parametrii instalaţiei; se va măsura rezistenţa de izolaţie a diferitelor aparate din instalaţie care nu trebuie să fie sub 10 M; se va verifica funcţionarea dispozitivului de acţionare fără a aplica tensiune la bornele de intrare a căilor de curent.

2.3. Procesul tehnologic de realizare a circuitelor electrice de actionare1. Poziţionarea aparatajului2. Fixarea aparatajului3. Transpunerea schemei de conexiuni şi executarea legăturilor electrice4. Verificarea funcţionalităţii în absenţa tensiunii

5. Verificarea sub tensiune a funcţionalităţii schemei Realizarea montajului se face parcurgând următoarele faze tehnologice:

alegerea aparatajului electric în funcţie de puterea motorului acţionat; verificarea funcţionării aparatajului electric; pozarea aparatajului electric; fixarea aparatajului electric; măsurarea lungimii conductoarelor; debitarea conductoarelor; dezizolarea conductoarelor la capete; îndreptare – îndoire – racord conductoare; realizarea ochiurilor; realizarea interconexiunilor; verificarea continuităţii circuitelor electrice.

2.4. Circuite electrice pentru reglarea vitezei motoarelor de curent continuua. Pornirea motorului de curent continuu cu excitatie separata

Figura 4 Pornirea motorului cu excitatie separata

In care:

M,G – maşini de curent continuu cu excitaţie independentă

Rc1, Rc2 – reostate de câmp (pentru circuitul de excitaţie) Ae1, Ae2, A1, A2 – ampermetre de curent continuu Ke1, Ke2 – întreruptoare bipolare K1 – comutator cu două poziţii K2, K3 – întreruptoare monopolare V1, V2 – voltmetre de curent continuu R1 – reostat de pornire Rf – rezistenţă de frânare (reostat) Rs – reostat de sarcinăObservaţie: la alegerea aparatelor de măsurat se vor avea în vedere valorile nominale ale mărimilor caracteristice maşinilor de curent continuu, precum şi posibilitatea măsurării unor valori cu 20 – 30% mai mari decât acestea.

Pentru pornirea în gol a motorului se procedează astfel:

se verifică reostatul Rc1 să fie pe poziţia de rezistenţă maximă; se închide Ke1: astfel, înfăşurarea de excitaţie este alimentată; se variază Rc1 (prin deplasarea cursorului) până când, în circuitul de excitaţie, se stabileşte

curentul nominal; se verifică reostatul R1 să fie pe poziţia de rezistenţă minimă; se închide comutatorul K1 pe poziţia 1, alimentându-se înfăşurarea indusului;

se micşorează treptat valoarea rezistenţei reostatului R1: în acest fel, partea din tensiunea sursei care revine motorului creşte; în final, se închide K3 şi R1 este scos din circuit, toată tensiunea reţelei revenind motorului;

se citesc indicaţiile la A1 – curentul absorbit la mers în gol (fără sarcină mecanică) V1 – tensiunea nominală cu care este alimentat motorul;

se citeşte, la un turometru, turaţia n0 corespunzătoare.Pentru pornirea în sarcina a motorului se procedează astfel: se verifică reostatul Rc1 să fie pe poziţia de rezistenţă minima; se cupleaza mecanic masina de lucru/ generatorul (in schema) reglarea turatiei se obtine prin varierea RC si/ sau Re

b. Frânarea dinamică a motorului curent continuuConstă în decuplarea alimentării rotorului şi cuplarea lui pe o rezistenţă de frânare . Excitaţia fiind cuplată, motorul trece în regim de generator nerecuperativ, energia electrică produsă fiind consumată (transformată în căldură) pe rezistenţa de frânare.In figura 4 este prezentat un exemplu de schemă de pornire – frânare cu o singură treaptă intermediară

Fig. 5 Schemă de pornire/ frânare cu o singură treaptă intermediară

In care:- releu de curent nominal- releu de tensiune pentru pornire- releu de tensiune pentru frânare

, - rezistenţă de pornire (frânare)

, - contactor de pornire (frânare)

Pornirea se realizeaza prin apasarea butonului , prin aceasta fiind alimentata bobina C1. Ca urmare se deschide contactul , iar apoi prin inchiderea contactului se realizeaza pornirea motorului cu rezistenta inseriata cu rotorul. Prin crestetea turatiei are loc variatia tensiunii la bornele rotorului care este detectata de releul de tensiune , care la valoarea

programata a tensiunii isi inchide contactul ,şuntând rezistenta de pornire (se sare din punctul B in punctul C). In continuare motorul functioneaza pe caracteristica naturala 2.

La oprire, prin apasarea butonului se intrerupe alimentarea bobinei C1, astfel incat, prin deschiderea contactului se intrerupe alimentarea rotorului (salt din punctul D in E), iar prin inchiderea contactului se cupleaza releul de tensiune care isi inchide contactul . Prin alimentarea bobinei contactorului C2, acesta isi inchide contactul C2, legand rezistenta de franare in paralel pe circuitul rotoric. Energia electrica produsa de masina electrica, care trece in regim de generator (caracteristica 5), este transformata in caldura pe rezistenta pana la anularea turatiei.

c. Inversarea sensului de rotatieIn figura 6 este prezentata schema de comanda pentru inversarea sensului de rotatie aa unui motor de curent continuu cu excitatie derivatie, utilizand doua contactoare de curent continuu, butoane de pornire si de oprire si sursa separata de curent.

Fig. 6 Schema de comanda pentru inversarea sensului de rotatie

2.5. Remedierea defectelor circuitelor pentru reglarea vitezei motoarelor de curent continuu

Montarea corectă a aparatajului electric, respectând instrucţiunile de montare şi exploatare, precum şi regulile de protecţie a muncii, permite funcţionarea acestora în bune condiţii şi evitarea distrugerilor, deteriorărilor şi accidentelor de muncă.

Un rol deosebit de important în buna funcţionare a maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor la parametrii optimi îl are şi întreţinerea corectă a echipamentului electric

3.

Metoda examinărilor prin care se verifică starea tehnică a echipamentelor observându-se funcţionarea acestora. Această observare se face de către personalul de specialitate, fără a se opri maşina sau utilajul;

Constatarea stării tehnice a echipamentelor se face prin următoarele metode:

Metoda examinărilor

Metoda testelor Metoda măsurilor

Măsurărispeciale

Metoda testelor în cadrul căreia se fac măsurări asupra produsului realizat de către maşina respectivă şi se constată abaterile. O maşină care dă produse cu o abatere mare prezintă uzuri mari;

Metoda măsurilor, care constă în măsurarea anumitor piese componente ale maşinii, care se compară cu datele din cartea tehnică, stabilindu-se astfel gradul de uzare. Pentru aplicarea metodei, este necesară demontarea maşinii, utilajului sau instalaţiei respective ;

Metoda măsurărilor speciale, care constă în măsurarea unor parametri speciali ai echipamentului, cum ar fi: vibraţiile, temperatura, zgomotele, vitezele de lucru, diverse presiuni, tensiuni, intensitati etc. Măsurarea acestor parametri speciali dă o imagine clară a stării echipamentului.

După constatare pot rezultă următoarele categorii:- piese care se încadrează în prescripţiile tehnice privind dimensiunile, calitatea suprafeţelor,

caracteristicile fizico-mecanice etc. şi sunt bune de utilizat în forma respectivă fără alte intervenţii;

- piese care nu se încadrează în prevederile prescripţiilor tehnice, însă prin suprapunerea acestora unor operaţii cum sunt cele de recondiţionare printr-un procedeu adecvat şi cu o tehnologie corespunzătoare, rezultă piese bune de utilizat;

- piese la care nu se pot sau la care nu se justifică, din punctul de vedere tehnico-economic, să fie recondiţionate, din cauza gradului avansat de uzare sau deteriorare.

Piesele bune se remontează în maşina, utilajul sau instalaţia respectivă (de regulă, aceasta se află în reparaţie), sau se introduc cu forme de predare în magazia de piese de schimb, în vederea refolosirii lor aşa cum reiese din figura 7.

Fig. 7. Schema bloc pentru recuperare piese şi subansamble.

Principalele cauze care pot conduce la defectarea echipamentelor sunt prezentate in tabelul 1

Cauzele defectelor echipamentelor.

Tabelul 1Tipul

defectuluiCauze Exemple de defecte curente

De concepţie

Calculul necorespunzător

- rezolvare teoretică greşită;- greşeli mecanice;- ipoteze greşite;- procedeu necorespunzător.

Construcţie neadecvată

- rigiditate sau elasticitate necorespunzătoare;- grosimi necorespunzătoare;- procedeu de ungere neadecvat;- raport necorespunzător între cotele de gabarit.

Alegerea necorespunzătoare a materialului

- rezistenţă mică (întindere, compresiune, oboseală, rupere, coroziune, cavitaţie, etc.);- duritate necorespunzătoare;- proprietăţi specifice.

Ungere necorespunzătoare.- sistem de ungere necorespunzător;- tip de lubrifiant greşit ales;- răcire insuficientă.

De execuţie

Tehnologienecorespunzătoare.

- sudură şi tratament neadecvat;- tehnologie de turnare necorespunzătoare;- grosime neuniformă a pereţilor.

Prelucrare incorectă.- rugozitate necorespunzătoare;- defecte de formă (ovalitate, conicitate, etc.).

Depozitarea pieselor necorespunzătoare.

- protejare insuficientă;- ambalare necorespunzătoare.

De montaj

Manipulări necorespunzătoare.

- deteriorări ale suprafeţelor;- curăţiri necorespunzătoare.

Aşezare greşită a pieselor.- jocuri necorespunzătoare;- necoaxialitate.

Modificarea macrogeometriei- zgârieri ale suprafeţelor;- demontări şi montări defectuase.

De exploatare

Uzuri ale suprafeţelor de alunecare.

- modificări de jocuri;- rotunjiri de muchii.

Suprasolicitări mecanice.- vibraţii;- presiuni locale;- depăşiri de turaţii şi sarcini nominale.

Suprasolicitări termice. - evacuări insuficiente de căldură.

Ungere necorespunzătoare.

- cantitate şi calitate necorespunzătoare de lubrifiant;- filtrare necorespunzătoare;- reglare greşită a sistemului de ungere.

Deteriorarea suprafeţelor funcţionale.

- eroziune (abraziune, gripare);- coroziune (chimică, electrochimică);- cavitaţie (prin şocuri, circulaţii).

Reparaţiile accidentale (Ra) sunt intervenţiile care se efectuează la intervale de timp nedeterminate, fiind impuse de scoaterile neprevăzute din funcţiune a acestora datorită unor căderi accidentale. Cauzele accidentelor pot fi: oboseala materialelor care provoacă schimbarea structurii materialelor şi deci a caracteristicilor mecanice (rezistenţă, elasticitate etc.);

întreţinerea necorespunzătoare; reparaţiile neexecutate la timp; reparaţiile executate necorespunzător; exploatarea neglijentă.Principalele tipuri de aparate electrice care se monteaza in schemele de comanda ale motoarelor asincrone sunt prezentate in figurile 4,5 si 6. Aceste aparate pot prezenta urmatoarele tipuri de defecte: Defecte specifice întrerupătoarelor cu pârghie:

- deteriorarea camerei de stingere;- perlarea contactelor; - deteriorarea mecanismului de acţionare;- deteriorarea resortului care asigură forţa de apăsare pe contact.

Defectele comutatoarelor cu came:- ruperea resortului mecanismului de sacadare;- blocarea mecanismului de sacadare ca urmare a uzurii unei came;- ruperea butonului de acţionare;- uzura axului de acţionare;- perlarea contactelor;- deplasarea camelor pe ax, schimbând astfel succesiunea contactelor.

Defecte specifice întrerupătoarelor pachet:- ruperea resortului mecanismului de sacadare;- blocarea mecanismului de sacadare ca urmare a uzurii unei piese componente;- ruperea butonului de acţionare a contactelor mobile;- perlarea sau deformarea contactelor mobile;- spargerea sau arderea etajelor de bachelită.

Defectele contactoarelor:- ruperea suportului contactelor;- ruperea spirei în scurtcircuit la electromagneţii de curent alternativ, având ca efect

apariţia unui zgomot specific;- ruperea şuruburilor de fixare a suportului miezului magnetic;- ruperea reostatelor care asigură forţa de apăsare pe contact;- arderea bobinei;- lipirea sau distrugerea contactelor; - străpungerea sau conturarea izolaţiei;- scurtcircuitarea spirelor bobinei de suflaj la contactoarele cu suflaj magnetic;- arderea rezistenţei adiţionale la contactoarele de curent continuu;- apariţia remanenţei magnetice;- deteriorarea camerei de stingere în urma unui arc electric puternic

Defectele întrerupătoarelor automate:- topirea contactelor de rupere la deconectarea unui curent mare;- sudarea contactelor de rupere la amplasări pe scurtcircuit;- perlarea contactelor;- slăbirea arcurilor care asigură presiunea pe contact;- spargerea camerei de stingere;- deteriorarea releului de protecţie;- griparea diferitelor piese ale dispozitivului de acţionare;- spargerea casetei mecanismului de declanşare sau a unui clichet;- ruperea sau blocarea dispozitivului de acţionaremanuală;- arderea bobinei electromagnetului de anclanşare.

Defectele releelor termice:- contact imperfect la bornele bimetalului;- arderea elementului de încălzit;

- arderea bimetalului;- lipirea contactelor;- deteriorarea izolaţiei dintre spirele elementului de încălzit;- blocarea mecanismului de acţionare;- arderea rezistenţei de şuntare (la releele cu şunt).

Defectele siguranţelor fuzibile:- fisurarea soclului;- fisurarea patronului fuzibil;- fixarea necorespunzătoare a capacelor de - închidere a patronului fuzibil;- capacul filetat nu are corpul de porţelan - bine fixat pe teaca metalică;- slăbirea contactelor la bornele de conectare.

Aparate şi materiale necesare pentru remedierea defectelor sunt:- aparate de joasă tensiune de verificat;- aparat pentru măsurarea rezistenţei de izolaţie – megohmmetru;- aparat pentru verificarea continuităţii circuitelor electrice – ohmmetru;

Remedierea defectelor se face urmand urmatoarele etape:- se demontează aparatele primite;- se fac verificări vizuale şi prin măsurări;- se remediază defectele posibil a fi remediate;- se montează aparatul;

CAPITOLUL 3. NORME SPECIFICE DE SECURITATEA MUNCII LA REPARAREA CIRCUITELOR DE ACTIONARE

Accidentele electrice se clasifică în electrocutări şi arsuri electrice.

Electrocutările se produc:a) prin atingere directă, în care o parte a organismului intră în contact direct cu părţile conductoare aflate sub tensiune, cu elemente ale instalaţilor electrice scoase de sub tensiune, însă rămase încărcate cu sarcini electrice datorită capacităţilor (care nu sunt descărcate după deconectare) sau cu elementele instalaţiilor electrice scoase de sub tensiune, dar aflate sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică sau electrostatică de alte instalaţii aflate sub tensiune (prin omiterea legării la pământ a elementelor deconectate).b) prin atingere indirectă, în care contactul se face cu elemente ale instalaţiilor electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase, suporturi metalice), dar care intră sub tensiune datorită unui defect (deteriorare a izolaţiei, conturnare, desprindere de conductoare), elementele altor categorii de instalaţii, intrate sub tensiune datorită unor influenţe electromagnetice sau electrostatice.c) prin tensiunea de pas, la care electrocutarea apare ca urmare a contactului cu două puncte de pe sol aflate la potenţiale electrice diferite ca urmare a scurgerii prin pământ a unui curent

Arsurile electrice se produc în diverse situaţii de scurtcircuit, la înlocuirea siguranţelor în timp ce în reţea există un defect, care n-a fost înlăturat, la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcină , etc. Arsurile electrice se produc pe de o parte datorită căldurii provocate de arcul electric, iar pe de altă parte datorită curentului de intensitate mare, care trece prin corp. La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot să apară următoarele efecte fiziologice:

şocuri electrice; arsuri şi metalizări ale pielii; paralizia muşchilor periferici; fibrilaţia muşchiului cardiac.a) Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea, frecvenţa, durata şi traseul curentului electric prin corp.b) Şocurile electrice sau electrocutările se datorează acţiunii curentului electric asupra sistemului nervos şi asupra organelor interne şi se manifestă prin zguduiri sau comoţii, pierderea cunoştinţei, pierderea temporară a auzului şi a vocii, fibrilaţia sau oprirea inimii.c) Electrotraumatismele constau în arsuri şi metalizări ale pielii, adică pătrunderea în tegument a metalului topit.

Limita maximă a intensităţii curenţilor nepericuloşi este de 10mA pentru curentul alternativ de frecvenţă industrială şi de 50mA pentru curent continuu. Un curent alternativ de peste 50mA, care trece prin organism un timp mai mare de 0,1-0,2 s poate provoca un accident mortal.Curentul continuu în gama 1¸3mAcc nu sunt periculoşi pentru organism, în gama 10¸15mAcc

provoacă paralizia muşchilor periferici, în gama 25¸50mAcc provoacă paralizia muşchilor toracelui cu senzaţia de sufocare şi în unele cazuri chiar fibrilaţia muşchiului cardiac (adică pulsaţia inimii cu 300¸400 bătăi/minut, ceea ce determină inima să nu-şi mai îndeplinească rolul de pompă de vehiculare a sângelui la nivelul plămânilor şi astfel se produce moartea prin sufocare).

Curenţii mai mari de 50mA, provoacă fibrilaţia muşchiului cardiac şi dacă nu se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin electrocutare.Curentul alternativ având frecvenţa de 40¸60Hz este cel mai periculos, din cauză că la aceste frecvenţe se produc convulsii care fac ca omul să nu se mai poată elibera de sub acţiunea

curentului de valori relativ mici. La frevenţe mai mari de 400KHz nu se mai produc şocuri, însă efectele se manifestă sub forma arsurilor.Dacă durata de trecere a curentului este mai mică de 0,1¸0,2 s, orice valoare a intensităţii curentului este nepericuloasă. Aceasta deoarece fibrilaţia muşchiului cardiac se produce dacă se acoperă toată zona critică de 0,15s din ciclul cardiac ce este de 0,75s. Deci se poate evita moartea prin electrocutare dacă există dispozitive de protecţie ultrarapide.

Măsuri de protecţie a) La atingerea directă: construirea utilajelor astfel încât elementele de sub tensiune să nu fie accesibile atingerii

întâmplătoare; folosirea de tensiuni reduse; folosirea de covoare electroizolante; folosirea de mijloace individuale de protecţie, mănuşi, cizme de protecţie; folosirea de indicatoare de avertizare, interzicere şi informare (de genul : “Sub tensiune!,

Pericol de electrocutare!!”) ; limitarea influenţelor electrostatice şi electromagnetice.b) La atingerea indirectă

Se pot lua mai multe tipuri de protecţie: prin legare la pământ, prin legare la nul, prin deconectarea automată la tensiunea de atingere.Personalul care lucreaza la instalatiile electrice aflate sub tensiune va folosi mijloace individuale de protectii împotriva electrocutarii si împotriva actionari arcului electric.        Aceste mijloace sunt :

Mijloace de protectie izolante, care au drept scop protejarea omului prin izolarea acestuia fata de elementele aflate sub tensiune. Cele mai utilizate si cele mai importante astfel de mijloace sunt clestele electroizolante, prajinile electroizolante, orice scule cu mânere electroizolante, manusi, cizme, covoare, platforme electroizolante, presuri electroizolante.

Indicatoare mobile de tensiune, care verifica prezenta sau lipsa tensiuni. Panouri , paravane, semnalizari sau alte indicatoare mobile. Acestea sunt folosite pentru

a delimita zonele de lucru si zonele protejate. Placi avertizoare care au rolurile:

1.    de a avertiza pericolul pe care îl prezinta apropierea de unele elemente aflate sub tensiune. 2.    de a interzice unele actiuni care pot sa duca la accidente.3.    de siguranta acestea aduc la cunostinta personalului ca au fost luate unele masuri înainte de începerea lucrului ( de exemplu scos de sub tensiune , legatura la pamânt , lucrati aici)4.    de informare acestea pot sa fie cu privire la unele puncte de lucru cum ar fi: folositi casca de protectie, folositi manusile, folositi centura de siguranta.  

CAPITOLUL 4. ASIGURAREA CALITATII IN LUCRARILE DE EXPLOATARE SI INTRETINERE

Sistemul Calitãtii este documentat în Manualul Calitãtii si Procedurile de Sistem ca un mijloc de asigurare cã produsele si serviciile furnizate corespund cerintelor specificate.Testele de verificare a calitãtii sistemelor de actionare, in cazul proiectului, a motorului de curent continuu, constituie un mijloc necesar pentru:

verificarea prin experimente a noilor concepte privind constructia si tehnologia cât si materialele folosite, furnizând date valoroase în activitatea de proiectare

elucidarea anumitor fenomene fizice necunoscute suficient în activitatea de constructie si exploatere, confirmând deductii si ipoteze teoretice

verificarea parametrilor operationali si ai calitãtii descoperirea si localizarea defectelor de fabricatie apãrute în functionare

În efectuarea încercãrilor este necesar ca operatorii sã aibã la îndemânã echipamentul si tehnologia operationalã adecvate. Aceastã tehnologie fundamentatã stiintific, ca necesar si ca echipament si metode folosite, este de un real folos atât pentru producãtor cât si pentru utilizator.Testele efectuate pot fi clasificate în urmãtoare categorii, în functie de scopul lor:

1. Teste intermediare (pe fluxul de fabricatie) - efectuate ca un control tehnic de calitate al pieselor si subansamblelor, eliminând astfel în timp util defectele sau piesele deteriorate în timp util

2. Teste finale de control (individuale) - care se efectueazã pe fiecare produs pentru a verifica atât calitatea executãrii sale cât si caracteristicile nominale

3. Teste de tip - efectuate pe prototip si pe unele unitãti din lot, având ca scop verificarea conceptului constructiv si tehnologic, dispozitivele operationale si materialele folosite cât si caracteristicile nominale în scopul omologãrii noului concept constructiv

4. Teste speciale - destinate cercetãrilor experimentale pe noul produs sau pe produsul aflat în exploatare dupã un timp îndelungat de functionare, pentru a descoperi conditiile optime de functionare cât si a mentine performantele stabilite în stadiul de proiectare

Testele se pot face ca urmare a acordurilor, contractelor, pe produse ale întreprinderilor strãine, dacã echipamentele laboratoarelor permit efectuarea acestor probe la nivelul solicitat de client.

Scopul configurării întreţinerii tehnice si reparatiilor planificate este de a organiza metodele şi personalul de care este nevoie pentru îndeplinirea acestei misiuni – aceea de a împiedica apariţia defecţiunilor şi a defectelor, ceea ce înseamnă că este nevoie de:

formulare ale documentelor standard (tip); descrierea de rutină privind modul de utilizare a formularelor; instrucţiuni de măsurare a diferiţilor parametri; instrucţiuni privind executarea diferitelor activităţi preventive; personal disponibil pentru a executa lucrările conform programului; convenţie cu personalul calificat care să îndeplinească aceste sarcini, cu sau fără

instrucţiuni detaliateIn anexa lucrarii sunt prezentate documentele intocmite de firmele executante de reparatii ale

motoarelor de curent continuu si ale sistemelor de actionare pentru beneficiari/ clienti.

CAPITOLUL 5. CONCLUZII SI OBSERVATII

Motoarele cu excitaţie derivaţie alimentate de la o sursă de tensiune constantă sau având numai înfăşurarea de excitaţie la tensiune constantă, iar indusul alimentat de la o sursă de tensiune variabilă ( motoare cu excitaţia alimentată separat) sunt folosite la acţionarea maşinilor unelte grele, ele permit reglajul turaţiei în limite largi şi în mod continuu. Regimurile lor tranzitorii de pornire, frânare şi inversare a sensului de rotaţie au durată relativ scurtă, iar caracteristica de viteză este dură ( rigidă, adică viteza se modifică puţin când variază cuplul de sarcină ) .

Motoarele cu excitaţie serie sunt folosite în tracţiunea electrică, la acţionarea trmvaielor, troleibuzelor, electrocarelor, la demararea motoarelor autovehiculelor şi la unele macarale telescopice. Ele au caracteristică mecanică moale ( viteza scade mult la creşterea cuplului de sarcină), au cuplu mare la pornire, suportă mai bine suprasarcinile şi nu sunt sensibile la căderile mari de tensiune.

Motoarele cu excitaţie mixtă se utilizează la acţionările mecanismelor cu regim variabil, cu număr mare de conectări şi frânare dinamică la oprire. Caracteristicile lor sunt intermediare în raport cu cele ale motoarelor derivaţie şi serie .

Activitatea de întreţinere şi reparare a utilajelor este impusă de faptul că, pe parcursul folosirii lor productive, acestea sunt supuse procesului de uzură fizică şi morală. Ca urmare, a procesului de uzură fizică, are loc un proces de pierdere treptată a valorii de întrebuinţare a utilajului, şi în final o pierdere a capacităţii de satisfacere a nevoii sociale pentru care a fost creat.Obţinerea unei durate de funcţionare normale cât mai lungi se poate realiza prin încetinirea procesului de uzare fizică a pieselor componente, aceasta asigurându-se prin: exploatarea maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor la sarcina normală (prin evitarea supraîncărcărilor), întreţinerea corectă şi curăţirea zilnică, ungerea pieselor în mişcare, observarea continuă a stării şi funcţionării lor, lucrul de bună calitate a echipelor de întreţinere şi reparaţii şi executarea reparaţiilor la timp, conform prescripţiilor întreprinderii constructoare.

Realizarea unor activităţi de întreţinere şi reparare corespunzătoare a motoarelor si echipamentelor electrice are o serie de avantaje, dintre care mai importante sunt:

creşterea perioadei de timp în care motorul/ utilajul este în stare de funcţionare şi realizarea producţiei conform graficelor;

creşterea randamentului şi a preciziei de funcţionare a motoarelor/ echipamentelor electrice/utilajelor;

reducerea costurilor de producţie şi, implicit, creşterea eficienţei activităţii de producţie.

În condiţiile producţiei moderne, maşinile, utilajele şi instalaţiile trebuie să funcţioneze la parametrii optimi, fără întreruperi sau opriri accidentale, condiţie esenţială pentru obţinerea unei calităţi superioare a produselor cerute şi a unei eficiente economice ridicate.

Întrucât în timpul funcţionării maşinile, utilajele şi instalaţiile se uzează fizic, această uzare poate provoca erori de prelucrare, mărirea consumurilor specifice şi chiar accidente de muncă.

BIBLIOGRAFIE

1. Constantin Ghiţă, Maşini electrice, Ed Matrix Rom, Bucureşti, 2005;2. Năstase Bichir, Maşini, aparate, acţionări şi automatizări, Ed. Matrix Rom, Bucureşti, 2007;3. Ciobanu, Lucian -Calitatea proiectării şi execuţiei instalaţiilor electrice de joasă tensiune-

Editura Speranţa 19994. Ion Mihai, Dorin Merişca, Eugen Mânzărescu, Manual pentru autorizarea electricienilor

instalatori, Centrul de Informare şi Documentare pentru Energetică, Bucureşti 1998;5. Manolea, Gheorghe - Alegerea şi verificarea motoarelor electrice de acţionare- Editura

Universitaria, Craiova, 19936. Norme specifice de securitatea muncii, MMPSF, 1995-2000;7. www.electroaparataj.ro/ 8. http://www.agenda-electrica.ro

ANEXA

1. Desen de ansamblu al motorului de curent continuu;2. Domenii de utilizare a motorului de curent continuu;3. Documente de asigurarea calitatii operatiilor de exploatare utilizate si intretinere;

Desen de ansamblu motor de curent continuu

Domeniile de utilizare ale motoarelor de curent continuu

Nr. ..…Sector.…, Buc PRODUS : Motor electricTel:……………………. Mobil:…………………

CERIFICAT DE GARANTIE

Incheiat azi _____________________ intre__________________Administrator unitate si d-ul (na)_______________________________Str._________________Nr.______bl.______sc._____apt._____sect___Localitate__________________________________________________.

Cu ocazia receptiei lucrarii efectuate la ______________________s-a constatat ca obictul functioneaza normal si nu sunt obiectii referitoare la lucrare. Clientul a fost informat asupra modului de utilizare si este multumit de lucrare. Termenul de garantie pentru manopera este de________luni in conditii de functionare normala de la data eliberarii obiectului. Valoarea lucrarii executate (atat piese cat si manopera), este de ______

Depanator, Loc stampila Beneficiar,

CERTIFICAT DE GARANTIE SI CALITATE

Nr.serie aparat_____________________.Felul aparatului_____________________________.

Aparatul a fost verificat conform normelor in viguare si corespunde conditiilor de calitate prescrise. Dupa restrictie solocitati efectuarea probei de functionare si securitate electrica. Termenul de garantie este de 3- 6 respectiv 12 luni in functie de aparat, de lucrare si numai pentru defectul remediat. Garantia este asigurata de unitatea S.C. .................S.R.L. care a efctuat reparatia.

Conditii de garantie :

1.Garantia se aplica numai daca factura (bonul de casa)si acest certificat ne sunt prezentate impreuna cu aparatul reclamat.2. Aparatul nu beneficiaza de garantie in urmatoarele situatii :

nu au fost respectate instructiunile de tansport, manipulare, instalare si utilizare prescrisa.

a suportat interventii (reparatii) din partea unor persoane neautorizate de firma noastra.3. Perioada de garantie se prelungeste cu timpul scurs intre data reclamatiei si efectuarea reparatiei.

D I R E C T O R.

PROCES VERBAL DE RECEPTIE/ PRIMIRE/ PREDARE/ PUNERE IN FUNCTIUNE

Incheiat astazi,______________, la sediul societatii comerciale____________S.A. cu ocazia punerii in functiune a instalatiei tip ________________.

PARTICIPANTI :

EXECUTANT S.C._______________S.R.L . Dir._______________.

BENEFICIAR S.C._________________S.A. _________________________ _________________________

S-au constatat urmatoarele:- echipamentele ce compun instalatia frigorifica,montate pe teren, corespund din punct de vedere cantitativ si calitativ cu cele din Contract.- instalatia frigorifica montata functioneaza corect,avand prevazute echipamentele de protectie necesare ; Dupa_________ore de functionare,instalatia frigorifica a realizat temperatura de_____ºC ;- s-a procedat la instruirea personalului ce va realiza exploatarea instalatiei in persoana D-ului_____________ Revizia tehnica periodica este necesara si in perioada de garantie a instalatiei frigorifice Termenul de garantie este de 12 luni de la data punerii in functiune.

Prezentul Proces verbal s-a incheiat in trei exemplare

EXECUTANT, BENEFICIAR

S.C__________SRL S.C__________S.A

RAPORT SERVICEData:____/_____/

____

Service realizat de________________________________________S.R.L

Denumire produs:____________________ GARANTIE ____________________ POSTGARANTIE

Nr.sesizare:_____;Data sesizarii___/___/___;Nr.certificat garantie______ Vanzator________________________Data cumpararii_______________Nume client:__________________________;Telefon________________Adresa:________________________________;Oras_________________Defectiunea reclamata;_________________________________________Diagnostic tehnician:__________________________________________

Raport tehnic de interventie:____________________________________

DEVIZ DE INTERVENTIE 1$=___________Lei

A.Piese de schimb si materiale

Nr.

Denumire

piese

schimb

Cantitate.

Pret

fara TVA

1

2

3

4

A.__________$__________lei Total pret P.S(fara TVA) :B.Manopera B.___________$__________lei Constatare(fara TVA) :---------------$ Tarif(fara TVA) :----------------------$ Total pret manopera :-----------------$

C.Deplasarea in afara localitatii C.___________$__________lei Nr km___________x _______$/km=______$ Total pret deplasare :___________________

D.total de plata fara TVA (A+B+C): D.___________$__________leiAceasta valoare se trece pe factura in coloana 4 !!!!! CLIENT TEHNICIAN_______________ Semnatura _______________ Semnatura si stampila _______________

Unitatea ..................................... Seria Nr. Nr.ord.reg.com/an......................Codul fiscal…………………....Sediul:……………....................Contul........................................Judetul.......................................

Bon de comanda Nr. …………………….

Din data de ……………………………..

Client ……………………… Str. …………………......... Nr. ..... Bl. …….. Et. …. Sect./Judet …………… Localitatea………………….

Obiectul

/

optiune

a

Materiale ( ale unitatii sau ale

clientului)

Denumir

e

material

Pret

unitar

Total = I …………….

Total = II ……………

Total = I + II ………..

T.V.A. = …………….

Total Manopera :

Total general :…………………. Chitanta Nr.: ………………..

Din : ……………….

Incasat in avans :

……………………..

Rest de plata :

…………………………

Termen de executie :

………………….

Unitatea:………………. Executa lucrari de reparatii la Strada:………………… instalatii si utilaje electromecanice