UNIVERSITATEA BACAUFACULTATEA DE INGINERIE

SPECIALIZAREA :INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI IN INDUSTRIE

PROIECT

CICLUL DE VIATA AL PRODUSELOR

INDRUMATOR: STUDENTI:

Grupa 322

AN UNIVERSITAR2008-2009

TEMA PROIECTULUI

EVALUAREA CICLULUI DE VIAŢĂ AL AMBALAJELOR DIN PLASTIC PENTRU APĂ MINERALĂ

IN PROGRAMUL SIMA PRO 7.

OBIECTIVUL PRINCIPAL

DISTRIBUIREA ŞI CONSUMAREA A 1000 LITRI DE APĂ MINERALĂ IN ORAŞUL BACĂU

FOLOSIND AMBALAJE DIN PLASTIC (PET) DE 1 LITRU CU O GREUTATE DE 550 GRAME.

2

ETAPELE PROIECTULUI

1. Introducere in programul SimaPro 7.a) familiarizarea cu programul SimaPro 7;b) înţelegerea noţiunilor generale despre CVP.

2. Obţinerea ambalajelor din PET de 1 litru in programul SimaPro 7.a) crearea subansamblurilor ambalajului din PET de 1 litru;b) asamblarea ambalajului din PET de 1 litru.

3. Crearea sfârşitului de viaţă pentru fiecare subansamblu al ambalajului din PET.

4. Dezasamblarea ambalajelor din PET.

5. Crearea ciclului de viaţă al ambalajelor din PET in programul SimaPro 7.a) analiza ciclurilor de viaţă al ambalajelor din PET.

6. Compararea ciclurilor de viaţă al ambalajelor din PET cu ajutorul programului SimaPro 7.

a) analizarea ciclului de viaţă al ambalajelor din PET;b) compararea graficelor realizate in urma obţinerii ambalajelor din PET cu

graficele realizate in urma obţinerii ambalajelor din sticlă albă, în programul SimaPro 7.

7. Concluzii ale raportului.a) concluzii in urma comparaţiei ciclului de viaţă pentru sticla albă de 1 litru

cu ciclul de viaţă al PET-ului de 1 litru;b) concluzii ale raportului.

3

ETAPA 1

INTRODUCEREA ÎN PROGRAMUL SIMA PRO 7.

a) Familiarizarea cu programul Sima Pro 7Life cycle assessment (LCA) este o metodologie de evaluare a aspectelor de

mediu, asociate cu evoluţia ciclului de viaţa al unui produs.In acest sens, o aplicaţie importantă este reprezentată de analiza contribuţiei

stadiilor ciclurilor de viaţă asupra încărcării mediului, cu scopul de a stabili priorităţile asupra îmbunătăţirilor ce trebuie aduse produselor şi proceselor.In ultimii ani, LCA a devenit un element cheie al politicii de mediu.

Sima Pro este un program care ajută la îmbunătăţirea politicii LCA.Un studiu LCA constă în :

definirea scopului si amplitudinii studiului; emiterea unui model de ciclu de viaţă al unui produs, cu toate influenţele

acestuia asupra mediului; înţelegerea impactului asupra mediului; interpretarea studiului.

In Sima Pro există trei secţiuni: câmpul text în care se pot descrie diferite aspecte legate de definirea şi

amplasarea studiului; textele introduse aici pot fi copiate şi lipite în raport; o secţiune ce cuprinde date standard, potrivite pentru un studiu de caz.

In programul Sima Pro, fiecare secţiune este aptă să descrie scopul şi amplasarea fiecărui element, astfel încât în final să se poată interpreta impactul unui produs asupra mediului.

b) Înţelegerea noţiunilor generale despre Ciclul de viaţă al produsului

Definirea termenului de ,, Ciclu de viaţă al produsului”

Ciclul de viaţă al unui produs reprezintă totalitatea etapelor pe care acesta le parcurge de-a lungul vieţii,incepând de la faza de producţie a produsului, continuînd cu, consumarea pe piaţă si retragerea acestuia.

Ideea unui ciclu de viaţă al produsului recunoaşte faptul ca proiectarea si vânzarea unui produs este doar o parte a poveştii. De fapt, orice produs trece printr-o serie de paşi,

4

între timpul în care este conceput şi timpul în care produsul realizat este retras din uz sau înlăturat.Figura 1. de mai jos arată diferitele etape ale unui ciclu de viaţă al produsului.

Fig.1. Etapele unui ciclu de viaţă al produsului

Impactul ciclului de viaţă al produsului asupra factorilor de mediu

O a treia arie generală a consideraţiilor vieţii este aceea a proiectării produselor prietenoase mediului la retragerea din uz si la înlăturare. Aceasta este o arie relativ nouă, dar activă, a cercetării academice,cu rădăcini în mişcarea ecologică din anii 1960. Ideea principală este ca produsele ar trebui proiectate având in minte înlăturarea, consumul operaţional al resurselor si al poluării precum este luată în considerare eficienţa evaluării in multe proiecte.Aceasta arie s-a maturizat până la punctul in care s-au dezvoltat standardele internaţionale pentru adresarea acestei probleme, incluzând seria ISO 14000 şi în particular ISO 14040 ,,Evaluarea ciclului de viaţă”.

5

Evaluarea ciclului de viaţă

Evaluarea ciclului de viaţă (ECV) este un instrument pentru evaluarea aspectelor de mediu şi a potenţialelor efecte ale produselor, proceselor sau activităţilor asupra mediului în scopul de a stabili oportunităţile de perfecţionare. EVC analizează întregul ciclu de viaţă al unui produs sau al unei activităţi, acoperind extracţia si prelucrarea materiilor prime, procesele de producţie, transportul si distribuţia, folosirea/refolosirea şi întreţinerea produselor, reciclarea si eliminarea acestora.

EVC implică următoarele etape: Stabilirea sferei de cuprindere a ECV, a metodologiei şi a restricţiilor

(cum sunt resursele, calitatea şi volumul de date); Intocmirea unui inventar al intrărilor şi ieşirilor unui sistem

(cuantificarea energiei şi a materiilor prime utilizate şi a deşeurilor evacuate în mediu) şi evaluarea acestora;

Identificarea şi evaluarea efectelor potenţiale generate de respectivele intrări şi ieşiri asupra mediului (se au în vedere efectele generate prin folosirea resurselor, efecte generate asupra sănătaţii umane, asupra calităţii aerului, a apei şi a terenurilor şi asupra ecosistemelor);

Interpretarea rezultatelor obţinute in etapele de inventariere şi evaluarea efectelor prin prisma obiectivelor studiului.ECV se poate efectua la diferite niveluri, extinderea sa variind in funcţie de gradul

de detaliu si natura datelor utilizate in studiu.

Principalele tipuri de ECV sunt: Analiza ciclului de viaţă; ECV direcţionate; ECV complete; ECV extinsă.

Nivelul la care se efectuează ECV se stabileşte prin studiul stadiului şi a rezultatelor urmărite, dar principiile de bază folosite sunt aceleaşi la orice nivel.

Analiza ciclului de viaţă constă în întocmirea unei simple hărţi a fluxurilor sau a unei diagrame de proces care include principalele elemente ale ciclului de viaţă al unui produs.

Această analiza este calitativă şi subiectivă, deoarece se bazează pe rationamente profesionale. Analiza reprezintă etapa în baza căreia pot demara orice tipuri de ECV şi furnizează suficiente informaţii care pot fi utilizate la celelalte niveluri.

ECV poate fi direcţionată pentru a reduce timpul necesar şi în funcţie de scopul urmărit.

ECV complete sunt cantitative şi implică achiziţionarea datelor măsurate şi a celor estimate pentru toate intrările şi ieşirile.

6

ECV extinsă trebuie să includă efectele sociale şi efectele suplimentare cum ar fi emisiile de CO2 sau congestionarea traficului.

Calitatea datelor este un element extrem de important al ECV, putând avea o influenţă majoră asupra rezultatelor obţinute. In general, trebuie să se asigure că volumul şi calitatea datelor necesare sunt corespunzătoare scopului ECV şi resurselor disponobile.

ECV reprezintă o componentă importantă a oricărui SMM deoarece furnizează rezultate privind impactul generat de o activitate asupra mediului si are un rol vital în contabilitatea de mediu şi pentru dezvoltarea durabilă, deoarece contribuie la reducerea consumurilor de materie primă şi energie.

Principii ale ECV

Următoarea listă reprezintă pe scurt câteva principii ale metodologiei ECV:

Studiile ECV ar trebui să se adreseze sistematic şi adecvat aspectelor de mediu ale sistemelor-produs, de la achiziţia materiilor prime până la postutilizare.

Gradul de detaliu şi desfăşurarea în timp a unui studiu ECV poate varia într-o gamă largă, în funcţie de definirea scopului şi a domeniului de aplicare.

Domeniul de aplicare, ipotezele, descrierea calităţii datelor, metodologiilor şi rezultatele studiilor ECV ar trebui să fie transparente.

Studiile ECV ar trebui să pună în discuţie şi să documenteze sursele de date şi să fie comunicate în mod clar şi adecvat.

Ar trebui să se stabilescă prevederi in funcţie de aplicarea intenţionată a studiului ECV, pentru a respecta confidenţialitatea şi problemele de proprietate.

Metodologia ECV ar trebui să fie deschisă includerii noilor descoperiri ştiinţifice şi a îmbunătăţirii lor în domeniul tehnologiei.

Cerinţele specifice se aplică studiilor ECV care sunt utilizate pentru a face declaraţii comparative care sunt prezentate publicului.

Întrucât activităţile comerciale sunt complexe pentru sistemul analizat în diferite etape ale ciclului de viaţă, nu există nici o bază ştiinţifică pentru reducerea rezultatelor ECV la un singur punctaj general sau număr.

Nu există o metodă unică pentru conducerea studiilor ECV. Organizaţiile ar trebui să aibă flexibilitate pentru a implementa practic ECV aşa cum este stipulat în acest Standard Internaţional, pe baza aplicaţiei specifice şi cerinţelor utilizatorului.

Cerinţe referitoare la calitatea datelor

7

Cerinţele referitoare la calitatea datelor specifică în termeni generali caracteristicile datelor de care este nevoie pentru studii. Cerinţele referitoare la calitatea datelor trebuie să fie definite pentru a permite ca scopul şi domeniul de aplicare al studiului ECV să fie îndeplinite. Cerinţele privind calitatea datelor trebuie să se refere la :

acoperirea în timp; acoperirea geografică; acoperirea tehnologică ; exactitatea, caracterul complet şi reprezentativitatea datelor; consecvenţa si reproductibilitatea metodelor utilizate pe durata ECV; sursele datelor si reprezentativitatea lor; incertitudinea informaţiilor.

Atunci când un studiu este utilizat pentru a susţine o declaraţie comparativă care este prezentată publicului trebuie să se facă referire la cerinţele privind calitatea datelor menţionate mai sus.

ETAPA 2

8

OBŢINEREA AMBALAJELOR DIN PET PENTRU APĂ MINERALĂ ÎN PROGRAMUL SIMA PRO 7.

In această etapă urmărim să realizăm următoarele:

crearea subansamblurilor ambalajului din PET; asamblarea ambalajului din PET.

a) crearea subansamblurilor ambalajului din PETPentru a îndeplini obiectivul principal, utilizăm 1000 de ambalaje din PET de 1

litru care trec prin etapa de spălare. Pentru realizarea acestui pas procedăm în felul următor: alegem din meniul din stânga asamblarea, dăm clic dreapta în interiorul acesteia şi alegem New , apoi scriem denumirea „ambalaj”.

Urmeaza realizarea elementelor componente ale ambalajului din PET de 1 litru pe care le identificăm din listele de materiale şi packaging puse la dispoziţie de către programul Sima Pro 7. Elementele componente ale produsului ales sunt următoarele:

1000 de capace Thermoplastics HDPE bottles recicled FAL, în greutate de 3 g bucata;

1000 de etichete (1) Poliester, în greutate de 2 g; 1000 de etichete (2) Poliester, în greutate de 2 g; 1000 de PET-uri Thermoplastics PET bottle as FAL, în greutate de 543 g

bucata.

b) asamblarea ambalajului din PETOdata ce elementele componente au fost identificate si create, urmează asamblarea

acestora. In urma asamblării elementelor componente (PET, capac, eticheta 1, eticheta 2), cu ajutorul programului SimaPro, se obtine un arbore de producţie care cuprinde toate procesele necesare realizării elementelor componente, conform fig.2. pentru realizarea acestui arbore de producţie am utilizat metoda de calculare Eco indicator 95, pe care am ales-o dând clic dreapta pe asamblarea realizată, selectând apoi din căsuţa deschisă Network şi apoi metoda respectiva după care am selectat butonul de calculare.

9

Fig.2. Arborele de producţie pentru ambalajul din PET de 1 litru.

In arborele de producţie, culorile au semnificaţia următoare: gri procesele necesare obţinerii elementelor componente; albastru subansamblul (elementul component); roşu traseul urmat până la obţinerea elementului component, respectiv

ambalajul asamblat din PET.Pentru cele 1000 de ambalaje din PET sunt necesare 1000 de capace, 1000 de

etichete de tip 1 şi 1000 de etichete de tip 2. Toate aceste elemente componente ale ambalajului din PET sunt asamblate în produsul final – ambalajul.

Fiecare ambalaj va conţine 1 litru de apă minerală.In această etapă se realizează si diagramele care scot în evidenţă impactul creat de

fiecare element component al ambalajului asupra mediului.Fiecare coloana reprezintă ambalajele din PET şi corespunzător se indică mărimea

gradului de impact asupra indicatorilor ecologici.Diagrama din fig.3., care caracterizează impactul asupra mediului scoate in

evidenţă faptul că:- elementul ,,capac,, influienţează:

intr-o masură foarte mare indicatorul „stratul de ozon”. intr-o masura foarte mică sau chiar deloc restul indicatorilor.

- elementul ,,eticheta,, (1 şi 2) influienţează: intr-o masura foarte mare indicatorul „pesticide”. Într-o măsură foarte mică sau chiar deloc ceilalţi indicatori.

- elementul „PET” influienţează: într-o măsură foarte mare toti indicatorii, cu exceptia „pesticidelor”, unde nu apare

nici o influenţă şi „stratul de ozon”, unde influenţa este mai mică.Diagrama din fig.4. caracterizeaza impactul ,,normal,, al ambalajelor din PET

asupra mediului. Aici se poate observa cu uşurinţă că elementul „PET” ocupă aproape în totalitate toţi indicatorii, pe când celelalte elemente ocupă indicatorii într-o măsură neglijabilă.

Diagrama din fig.5. scoate in evidenţă măsura în care influenţează fiecare element component al ambalajului asupra fiecarui indicator de calitate al mediului, fiecare coloană conţinând pe verticală toţi indicatorii. Se observă aici că impactul cel mai mare corespunde elementului PET, la care următorii indicatori apar în ordine descrescătoare în funcţie de influenţa pe care o are PET-ul asupra lor: „aciditate”, „metale grele”, „smogul de iarnă”, „smogul de vară”, „efectul de seră” şi „eutrophication”.

Diagrama din fig.6 caracterizează impactul fiecărui element asupra mediului în funcţie de greutate. Aici observăn din nou impactul enorm pe care-l are elementul „PET”.

Fig.3. Diagrama de caracterizare la asamblarea ambalajului de PET.

Fig.4. Diagrama de normalizare la asamblarea ambalajului de PET.

13

Fig.5. Diagrama ,,single score’’ la asamblarea ambalajului de PET

14

Fig.6. Diagrama „weighting” la asamblarea ambalajului de PET.

15

ETAPA 3

CREAREA SFÂRŞITULUI DE VIAŢĂ PENTRU FIECARE SUBANSAMBLU AL AMBALAJULUI DE PET

In aceasta etapa se crează sfârşitul de viaţă al ambalajelor din PET, după utilizarea acestora. Astfel se identifică elementele componente ale ambalajului din PET şi se realizează sfârşitul de viaţă pentru fiecare element component in parte.

Pentru aceasta selectăm din meniul din stânga al programului Sima Pro 7 life cicle, aceasta doar dupa ce am selectat mai întâi ambalajul de PET de 1 litru. În continuare dăm clic dreapta New şi scriem un nume de ghidare „mada”. În această casuţă dăm clic dreapta New „CVP ambalaj PET 1 litru”. Mergem apoi în meniul din stânga la asamblare; aici alegem 1 pentru ca avem doar o asamblare realizată, apoi la procese alegem transportul pe şosea cu „delivery van” pe distanţa de 40 km şi la deşeuri se creaza sfârsitul de viaţă al ambalajului New ”sfv ambalaj pet 1l”. Apoi în meniul din stânga alegem optiunea „disposal scenario”,unde selectăm sfârşitul de viaţă creat anterior , dăm clic dreapta Dezasamblare New „Dezasamblare PET” 100%.

Realizăm apoi sfârşitul de viaţă pentru fiecare element în parte astfel: New ”sfv pet 1 l” (40% reciclare, 20% abandonare, 40% reutilizare) New ”sfv etichetă 1”(100% incinerare) New ”sfv etichetă 2”(50% incinerare, 40% reciclare, 10% reutilizare) New ”sfv capac”(100% reciclare)

ETAPA 4

DEZASAMBLAREA AMBALAJELOR DIN PET

In etapa a 4-a se creează dezasamblarea ambalajului din PET de 1 l, dezasamblare notată in programul Sima Pro 7 „Dezasamblare PET”. In urma dezasamblării, programul a dezasamblat ambalajul in elementele componente: capac, eticheta 1, eticheta 2, PET .

Am introdus sfârşiturile de viaţă ale acestor elemente componente , sfîrşituri care au fost create in etapa precedentă.

Dezasamblarea ambalajului a fost realizată în proporţie de 100%.

ETAPA 5

Crearea ciclului de viata al ambalajelor din PETin programul SimaPro

In aceasta etapa se analizeaza ciclurile de viata al ambalajelor din PET.Pentru aceasta s-a creat ciclul de viata al ambalajului din pet.Arborele pentru ciclul de viata al ambalajului din PET se citeste de la stanga la

dreapta, iar culorile reprezinta: verde : reprezinta elementele componente ale ambalajului din PET; gri :reprezinta procesele necesare obtinerii elementelor componente ale

ambalajului de PET; galben : reprezinta ciclul de viata pentru ambalajul din PET.

S-a introdus etapa de transport cu ajutorul unui camion diesel de distributie (Delivery van) de 3,5t B250 pe o distanta de 40km . Distanta reprezinta transportul de la fabrica de productie catre un centru de distributie si apoi catre consum la populatie.

S-a creat apoi sfarsitul de viata al ambalajului, fiind nevoiti sa dezasamblam ambalajul, deoarece nu se poate vorbi despre sfarsitul de viata al ambalajului in totalitate, neputand justifica sfarsitrurile de viata ale elementelor componente asamblate .

Sfarsitul de viata al ambalajului din PET este marcat de sfarsitul de viata pentru fiecare element component in parte (sticla, capac, eticheta 1, eticheta 2), nu inainte de a realiza dezasamblarea ambalajului din PET.

In partea dreapta a arborelui ciclului de viata, culorile au urmatoarele semnificatii: rosu : reprezinta sfarsitul de viata al subansamblurilor ambalajului de sticla ( sfarsitul de viata pentru sticla, sfarsitul de viata pentru capac si sfarsitul de viata

pentru etichetele 1 si 2); mov : reprezinta etapa de dezasamblare a subansamblurilor ambalajului din PET; verde inchis : reprezinta reutilizarea pentru fiecare din elementele componente ale

ambalajului din PET.In programul SimaPro, cu ajutorul metodei de calcul ECo indicator 95, in urma

datelor introduse, necesare pentru crearea ciclului de viata al ambalajului de 1 l sticla reiclabila, se poate vizualiza arborele ciclului de viata , conform fig.6.

17

Fig.6. Arborele ciclului de viata pentru ambalajul din PET

Fig.7. Diagrama de caracterizare a ciclului de viata pentru ambalajul din PET

Fig.8. Diagrama de normalizare a ciclului de viata pentru ambalajul din PET

20

Fig.9. Diagrama ,,weighting’’ a ciclului de viata pentru ambalajul din PET

21

Fig.10. Diagrama ,, single score’’ a ciclului de viata pentru ambalajul din PET

22

Analizand diagrama din fig.7., folosind metoda Eco – indicator 95, se pot mentiona urmatoarele:

fiecare coloana reprezinta ambalajul din pet si corespunzator se indica marimea gradului de impact asupra indicatorilor ecologici;

pentru ,, asamblare produs’’ :- toti indicatorii au un impact de 100% in afara de ,,ozone layer’’ ; ,,carcinogens’’ , ,,summer smog’’ care ating valori mai mici.

pentru ,, delivery van I'’ impactul este aproape nesemnificativ in toate cazurile. pentru ,, disposable scenario 1l’’ maximele se inregistreza in urmatoarele situatii:

„ozone layer” si „summer smog”, iar minimele se inregistreaza in urmatoarele situatii: ,,Pesticides” si „carcinogenes”.

Analizand diagrama din fig.10, folosind metoda Eco – indicator 95, se pot mentiona urmatoarele:

coloana situata deasuprea ordonatei contine procentul in care indicatorii ecologici sunt afectati de impact pentru etapa de ,, asamblare produs’’;

coloana situata sub ordonata contine procentul de evitare a impactului asupra indicatorilor ecologici pentru etapa de ,, disposable scenario 1l’’;

pentru ,,asamblare produs’’ valoarea cea mai mare corespunde situatiei ,,acidification’’, urmata de ,,heavy metals’’ si „winter smog” , iar valoarea cea mai mica corespunde situatiei ,, carcinogens’’.

pentru ,, delivery van I'’, impactul este neglijabil. pentru ,, disposable scenario 1l’’ , valoarea maxima este in situatia ,,acidification’’

si neglijabila in cazul ,,carcinogens’’.

ETAPA 6

Compararea ciclurilor de viata al ambalajelor din PET cu ajutorul programului SimaPro 7

In aceasta etapa se procedeaza la compararea ciclului de viata al ambalajului din PET 1l cu ciclul de viata al ambalajului din sticla alba 1l.

Analizand figura 10, folosind metoda Eco – indicator 95 se poate proceda la caracterizarea impactului asupra indicatorilor ecologici pentru fiecare ciclu de viata, corespunzator ambalajului din PET de 1 l, respectiv ambalajul din sticla alba 1l.

In graficul de caracterizare se poate observa care ambalaj are impactul cel mai mare asupra indicatorilor ecologici.

Pentru ambalajul din PET de 1 l :

impactul este maxim (in proportie de 95-100%), in urmatoarele situatii:- ,,greenhouse’’,- ,,eutrophication’’,- ,,carcinogens’’,- ,,energy resources’’,- ,,solid waste’’,- ,,acidification’’,- ,,heavy metals’’,- ,,pesticides’’.

impactul este zero in urmatoarele situatii:- ,,summer smog’’- ,,ozone layer’’

Pentu ambalajul din sticla alba de 1l :

impactul este maxim (in proportie de 90-100%), in urmatoarele situatii:- ,,ozone layer’’,- ,,heavy metals’’,- ,,carcinogens’’.

Impact de 60% pentru indicatorul „eutrophication” Restul indicatorilor ecologici sunt afectati intr-un procent de sub 30%.

24

Din analiza graficului de caracterizare rezulta faptul ca ambalajul din PET are impactul cel mai mare asupra mediului, conform fig.11.

Analizand graficul de normalizare, din fig.12, se poate constata ca impacturile cele mai influente, cele mai importante asupra indicatorilor ecologici ,,greenhouse’’ si ,,energy resources’’, vin din partea ambalajului din PET 1l.

Singurul indicator ecologic care nu este afectat de catre ambalajul din PET, se refera la ,,summer smog’’.

Alti indicatori afectati intr-o masura neglijabila de ambele cicluri de viata sunt: „ozone layer”, „carcinogens”, „pesticides” si „solid waste”.

Impactul cel mai mare apare la indicatorii „heavy metals”, „green house” si „energy resources”. Se observa de asemenea impactul crescut al petului in raport cu sticla.

25

Fig.11. Diagrama de caracterizare a ciclurilor de viata pentru ambalajele din PET 1 l si sticla alba 1l.

Fig.12.Diagrama de normalizare a ciclurilor de viata pentru ambalajele din sticla alba 1l si PET 1 l

27

ETAPA 7

CONCLUZII ALE RAPORTULUI

1.Concluzii in urma comparatiei ciclurilor de viata

In urma comparatiilor realizate intre cele doua cicluri de viata, corespunzatoare ambalajelor din PET si sticla alba , se pot trage urmatoarele concluzii:

ambalajul din PET are impactul cel mai important asupra mediului,Durata de degradare naturala a celor doua tipuri de ambalaje (in rampa de gunoi)

este : - pentru ambalajul de sticla: 4000 de ani, - pentru ambalajul de PET : 100 – 1000 de ani.

Din acest motiv si nu numai, atat ambalajele de sticla, cat si ambalajele din PET trebuie sa fie reciclate.

Sticla se obtine folosind urmatoarele materii prime : nisipul de cuart, calcarul, soda (produs poluant), feldspatul si diverse alte elemente.

Exploatarea materiilor prime si mai ales consumul mare de energie utilizata la fabricarea sticlei polueaza mediul inconjurator.Aceasta poluare poate fi redusa daca se utilizeaza ca materie prima sticla aruncata.

Reciclarea sticlei menajeaza mediul si economiseste in timp bogatiile naturale, apa si electricitatea. Prin reciclarea a 19 000 tone de sticla, Romania poate economisi pana la 1900 t carbune si 440 t substante chimice. Energia electrica salvata prin reciclarea cioburilor de sticla la aceasta cantitate reprezinta o economie de pana la 1% din consumul actual al Romaniei.

PET – ul este prescurtarea de la polietilentereftalat si se prezinta sub forma unei rasini (poliester), fiind o combinatie de doi monomeri ( EG si DMT).

PET – ul a devenit un material foarte raspandit in industria alimentara, fiind utilizat la imbutelierea de bauturi racoritoare, apa, lactate, ulei, otet si nu numai, fiind ieftin, usor, rezistent la socuri, reciclabil.

Ambalajele din PET, ca de altfel toate materialele plastice, nu sunt biodegradabile. Prin colectarea si reciclarea acestora se stopeaza practic impactul negativ asupra mediului inconjurator. PET – ul reciclat poate fi folosit pentru fibre de poliester, ca material pentru covoare, tapiserii, jucarii, saci de dormit, folie industriala, noi ambalaje alimentare si nealimentare etc.

PET-ul si sticla pot fi reciclate prin procese tehnologice care ar fi mult mai ieftine decat daca s-ar produce acestea din materiile prime de baza, iar daca s-ar recicla am scapa de asemenea si de o parte importanta de deseuri care nu sunt biodegradabile.

2.Concluzii ale raportului

In urma realizarii acestui proiect se poate observa usurinta de lucru pe care ne-o ofera programul SimaPro 7 pentru a crea un ciclu de viata al unui produs.

Programul ne ofera posibilitatea evaluarii aspectelor de mediu, precum si potentialele efecte ale produselor si proceselor asupra indicatorilor de mediu.

Cu ajutorul acestui program se pot realiza arborele de productie si arborele ciclului de viata pentru ambalajul din PET, precum si diagramele de impact asupra indicatorilor de mediu.

Diagramele ne dau posibilitatea interpretarii impactului asupra mediului pe care il are ambalajul respectiv.

Este foarte important faptul ca acest program poate realiza si o comparatie intre produsele de acelasi tip, lucru care ajuta la alegerea produsului care indeplineste cel mai bine cerintele referitoare la protectia mediului si economie. Astfel putem observa dinainte cum va reactiona produsul pe piata, ce efecte va avea asupra mediului inconjurator.