Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca

Facultatea de Educație Fizică și Sport

Plasamentul profesorului pe suprafaţa de lucru în timpul lecţiei de educaţie fizică

Moldovan Florin Moldovan Dorin Uta Marius-Alin

• Îmbunătăţirea densităţii lecţiei presupune aplicarea următoarelor măsuri:

• 1. Formarea la elevi a unei motivaţii puternice prin modul atractiv de enunţare a temelor şi sarcinilor instructiv-educative şi prin promovarea metodelor cu caracter euristic, problematizat;

• 2. Alegerea celor mai bune procedee de organizare a colectivului de elevi , care sa ofere posibilitatea unui volum crescut de efort prin lucrul frontal cu intreaga clasa

• – pentru primele 3 verigi : - lucru pe perechi -> in executarea elementelor specifice gimnasticii ( jumate din elevi lucreaza , cealalta jumatate corecteaza si ajuta )

• - lucru pe grupe -> exercitii pentru dezvoltarea aptitudinilor psihomotrice , joc sportiv.

• - lucru in torent -> folosit la sărituri, parcursuri aplicative

• - individual pentru dezvoltarea aptitudinilor psihomotrice şi pentru invăţarea,consolidarea, perfecţionarea şi evaluarea deprinderilor motrice.

• 3. Organizarea rapidă a colectivului de elevi şi pregătirea din timp a materialelor sportive

• 4. Folosirea tuturor materialelor didactice• 5. Alegerea mijloacelor atractive (jocuri, ştafete parcursuri

aplicative etc);

Scăderea densităţii lecţiei poate fi influenţată de următoarele cauze:

• organizarea defectuoasă a lecţiei in ceea ce priveşte dirijarea colectivului de elevi

• lipsa materialelor sportive• explicaţia, descrierea, indicaţiile şi observaţiile prea lungi• nealegerea formaţiilor celor mai potrivite de lucru• lecţii prea monotone, neatractive, nestimulative;

Pregătirea, organizarea, conducerea şi desfasurarea lectiei

1. Pregatirea lectiei - elaborarea proiectului didactic - pregatirea si impartirea spatiului de lucru - organizarea si impartirea spatiului pe clase - pregatirea si manevrarea materialelor

2. Organizarea activităţii în lecţie – organizarea si dirijarea colectivului de elevi - organizarea exersarii

• Modul în care se plasează profesorul, în lecţia de educaţie fizică, are o importanţă foarte mare. Pentru a putea supraveghea activitatea desfăşurată de elevi, profesorul trebuie să se situeze, permanent în locul din care privirea poate cuprinde tot colectivul, pentru a putea fi văzut şi auzit de către toţi elevii. Profesorul îşi va schimba locul în funcţie de formaţia de lucru în care se află elevii.

• 1. Când elevii se află în formaţie de adunare (de exemplu la începutul lecţiei, în prima verigă, când se verifică prezenţa, echipamentul şi starea de sănătate a elevilor şi la ultima verigă, când se realizează bilanţul lecţiei), profesorul se plasează în partea centrală a acesteia.

• Fig.1 – Plasamentul profesorului când elevii se află în formaţie de adunare

• 2.Când elevii se deplasează în coloană câte unu sau doi, profesorul se deplasează odată cu elevii la mijlocul coloanei, cu faţa spre aceştia.

• În cazul formaţiilor de lucru alcătuite pentru efectuarea complexului de exerciţii, profesorul se plasează cu faţa în centrul frontului cel mai larg. Dacă înalţimea nu-i permite să fie văzut de toţi elevii, poate explica, demonstra şi corecta fiind plasat pe un plan mai ridicat.

Fig. 2 – Plasamentul profesorului când elevii se deplasează în coloană câte doi

• 3.Pentru a supraveghea şi corecta execuţia elevilor, este recomandabil ca profesorul să se deplaseze printre rânduri.

• Când se lucrează în cerc, profesorul se va plasa între elevi pe marginea cercului.

• Fig. 3 – Plasamentul profesorului când elevii lucrează în cerc

• 4.În timpul activităţii desfăşurate pe ateliere, profesorul se va deplasa de la un atelier la altul, poposind mai mult timp la atelierul mai dificil. De exemplu: la atelierul la care se efectuează sărituri cu sprijin la aparatele de gimnastică, unde trebuie să se acorde ajutorul, va sta mai mult.

• Fig. 4 – Plasamentul profesorului la aparatul de gimnastică

• 5.Iniţierea elevilor în acordarea ajutorului şi asistenţei, încă din momentul însuşirii săriturilor şi a elementelor acrobatice, va da posibilitate profesorului să acorde aceeaşi atenţie tuturor grupelor de elevi. Profesorul se va plasa astfel încât să poată urmări şi activitatea desfăşurată de elevi la celelalte ateliere .

• Fig. 5 – Plasamentul profesorului când elevii lucrează pe ateliere

• La alergarea de viteză, profesorul se va plasa la sosire, iar la cea de rezistenţă ideal ar fi să alerge împreună cu elevii, alături de ei.

• La sărituri (în lungime şi înălţime) se va plasa între zona de desprindere şi cea de aterizare.

• La aruncări se va plasa între zona de aruncare şi cea de recepţie, în exteriorul ei.

• În afara plasamentului profesorului faţă de colectiv, o mare importanţă în buna desfaşurare a lecţiei de educaţie fizică o are şi privirea, care trebuie să cuprindă tot colectivul sau să se plimbe de la un elev la altul, de la un atelier la altul.

• Este foarte important de menţionat faptul că plasamentul profesorului de educaţie fizică în timpul lecţiilor cu este dependent şi influenţat de:

• de experienţa profesorului în învăţământ sau/şi de experienţa în predarea conţinuturilor specifice educatiei fizice si sportului;

• de numărul elevilor aflaţi la lecţia respectivă (distanţa dintre profesor şi grupul elevilor poate fi mai mare atunci când elevii sunt mai numeroşi pentru a putea permite cadrului didactic să observe cât mai bine execuţia tuturor elevilor/ pentru a fi observatbine de elevi. Bineînţeles că există şi posibilitatea menţinerii unei distanţe mai micifaţă de numărul mare al elevilor însă depinde de măiestria profesorului în alegereaformaţiei de lucru);

• de mărimea spaţiului avut la dispoziţie (teren sau sală de sport); • de materialele, aparatele şi instalaţiile utilizate în învăţarea exerciţiilor; • de tipul lecţiei (învăţare, consolidare, perfecţionare, evaluare);

• de tema lecţiei şi de proba/exerciţiu specific predat; • de nivelul de pregătire al elevilor; • de condiţiile meteo (exemplu: vara, când lecţia se desfăşoară afara şi

terenul este amenajat astfel încât nu există umbră, se va evita plasamentul care „obligă”menţinerea elevilor cu faţa/ochii spre direcţia luminii soarelui atunci când se dau explicaţii, corectări etc);

• de zgomotul de fond şi de tonalitatea vocii (pentru a se face auzit în diverse condiţii, profesorul poate fi aşezat mai aproape sau mai departe de elevi);

• de statura sa sau/şi a elevilor prezenţi la lecţie; • de tipul demonstraţiei ce va fi efectuată; • de poziţia faţă de unii elevi atunci când se dau informaţii corectoare sau

explicaţii (exemplu poziţie lateral, înaintea sau înapoia unui elev cu atingerea şi mobilizarea segmentelor care trebuie să execute – transmiterea informaţiei pe cale kinestezică -indicând poziţia optimă a acestora, în cazul corectărilor sau explicaţiilor suplimentare

•

• Considerăm că, în funcţie de spaţiul de lucru, numărul elevilor, tipul demonstraţiei,tema abordată, corectările şi explicaţiile necesare, plasamentul optim al profesorului, ca distanţă, este indicat să fie cuprins între 1 m şi 20 m.

• Atunci când este nevoie de mobilizarea unor segmente în anumite poziţii, pentru a crea o reprezentare corectă asupra unei mişcări, spaţiul dintre profesor şi elev poate fi mai mic de 1 m.

• De asemenea, efectuarea exerciţiilor necesită, atunci când elevii se deplasează în formaţii de coloane (câte unul, doi, trei etc), o poziţionare adecvată aprofesorului care se va deplasa lateral şi cu faţa către elevi. Există şi posibilitatea deplasării printre rânduri atunci când elevii execută sărituri în diferite formaţii (în line pe unul, două, trei sau mai multe rânduri). Când predarea conţinuturilor lectiei presupune abordarea a două teme simultan (lucru pe ateliere) sau nivelul elevilor este diferit, profesorul se poate plasa astfel:

• fie va insista mai mult cu observaţii şi corecţii la tema de învăţare sau la atelierul unde sunt dificultăţi mai mari de execuţie

•

• fie va insista mai mult cu explicaţii la elevii care solicită un astfel de ajutor.

• Observatie: ambele situaţii amintite anterior vor putea fi abordate însă fără a neglijaobservarea execuţiei celorlalţi elevi. Practic, plasamentul profesorului în timpul predării lectiei trebuie să permit acestuia SĂ FIE VĂZUT ŞI AUZIT PERMANENT de către toţi elevii.

• Studiu de caz

Pentru ca elevii să poată să vadă, să audă şi să ştie ce au de făcut, este nevoie ca profesorul să aibă un plasament perfect în timplul lecţiei de educaţie fizică şi sport.

Pentru observarea unor greşeli de plasament ale profesorului în timpul lecţiei de educaţie fizică şi sport, ne vom folosi de câteva poze cu activitatea unei clase de gimnaziu.Această observare s-a realizat pentru a evidenţia greşelile de plasament ale profesorului şi a aduce propuneri pentru corectarea acestor erori de plasament.

• Poza din slide-ul anterior surprinde desfăşurarea verigii a 3-a, care este Influienţarea Selectivă a Aparatului Locomotor, iar formaţia de lucru aleasă este de cerc. Profesorul este plasat în mijlocul cercului şi nu are control vizual asupra tuturor elevilor. Astfel că există elevi care nu execută ceea ce le spune profesorul.

• Pentru a putea executa un exerciţiu trebuie să auzi ceea ce ţi se cere, ori întors cu spatele spre elevi este putin probabil ca profesorul să fie auzit clar şi concis.

• Întotdeauna când se lucrează în cerc, profesorul se va plasa între elevi pe marginea cercului şi în nici un caz în interiorul cercului.

• În imaginea din slide-ul anterior este surprinsă o altă parte din aceeaşi lecţie, Pregătirea Organismului pentru Efort. Elevii sunt aşezaţi în coloană pe 3 rânduri. După cum se poate observa în imagine, profesorul este poziţionat în spatele coloanelor şi din această cauză unii elevi sunt neatenţi la explicaţiile profesorului, alţii se întorc pentru a auzi ceea ce profesorul le explică.

• În astfel de cazuri profesorul trebuie să se deplaseze odată cu elevii la mijlocul coloanei, cu faţa spre aceştia pentru ca atunci când explică şi demonstrează să poată fi văzut de tot colectivul .

• Concluzionam ,întărind ideea că lucrurile mici, considerate nesemnificative sunt de importanţă majoră. Plasarea cadrului didactic în cadrul orei de educaţie fizică, nu este deloc de neglijat. Omiterea unui astfel de aspect poate transforma o ora relaxantă într-un eşec total, în elevi distraşi şi neatenţi, căutând cu privirea profesorul care se afla tot în locuri nepotrivite. Orice domn profesor ar trebuie sa isi analizeaza pozitia in timpul orelor , pentru o buna cooperare si comuncare cu elevii.

• Completam acest studiu de caz cu urmatoarele filmulete video :