UNIVERSITATEA „Lucian Blaga „SIBIUFACULTATEA DE INGINERIE „Herman Oberth”SPECIALIZAREA: Inginerie Economica - I.D.

MANAGEMENT STRATEGICStudiu de caz

COORDONATOR: STUDENT:

Lect.Univ. Dan Miricescu Simu Ioan FlorinAnul V I.E. – I.D.

S.C. Vinaria S.A.

1. Prezentarea firmei

Legenda spune ca zeul vinului s-a născut in Tracia , pe teritoriul României de azi, binecuvântând aceste ţinuturi cu o bogăţie mult rivnita de alţii.

Atât descoperirile arheologice cat si documentele istorice plasează începuturile culturii viei ,pe teritoriul României de astăzi , acum 4000 de ani , vinurile produse in aceasta regiune constituind un obiect de comerţ inca din acele vremuri. Alături de tari ca Franţa , Italia , Spania sau Germania , România poate fi considerata o adevărata " patrie a vinului " in Europa

Astăzi tara noastră parcurge o perioada de profunde schimbări , construindu-si un viitor in consonanta cu cel al Uniunii Europene si aspira sa devină un membru apreciat al comunităţii internaţionale a vinului ca producător a unor preţuite vinuri de inalta calitate

Vinul este un purtător de imagine pentru istoria, cultura si civilizaţia oricărei tari cultivatoare de vita de vie.

România este, prin tradiţie si potenţial, o tara viticola, fiind membra din anul 1928 a Oficiului International al Viei si Vinului. Prin mărimea suprafeţelor viticole si a producţiilor realizate, România se situează printre primele 10 tari viticole din lume, iar in Europa sectorul vitivinicol romanesc deţine următoarele ponderi:

• 5 A % din suprafaţa (locul 5, după Spania, Franţa , Italia si Portugalia);• 3.1 % din producţia de struguri de vin (locul 6, după Italia, Franţa, Germania,

Spania si Grecia);Pentru a sublinia importanta acestui sector pentru economia romaneasca, vom prezenta

următoarele aspecte:

• Vinul este produs agroalimentar, conform prevederii HG nr. 750 /18.07.2002• Peste 1,7 % din suprafaţa agricola a tarii este ocupata cu plantaţii de vita de vie• Cultivarea vitei de vie permite valorificarea unor terenuri improprii pentru cultura

mare (terenuri nisipoase, in panta) si asigura protejarea impotriva eroziunii solului;• Peste 1 milion de oameni din mediul rural activează permanent si sezonier in

viticultura si vinificatie. In plus, aceasta activitate generează venituri suplimentarepentru viticultorii care nu au ca principala activitate agricultura.

• Vinul reprezintă peste 14 % din valoarea producţiei agricole vegetale• Prezintă un potenţial pentru export ridicat (vinul este al treilea produs

agroalimentar la export si al 2-lea la produse vegetale)• Contribuie «cu sold pozitiv la balanţa de comerţ exterior a tarii, importurile

reprezentând mai puţin de 13% din valoarea exporturilor .

S.C. "VINARIA " S.A. Sibiu este o societate comercială pe acţiuni cu capital integral privat românesc.

Societatea are ca obiect principal de activitate producerea vinurilor si a băuturilor pe baza de vin si are un bogat istoric fiind infiintata acum mai bine de 75 de ani.

In anul 1932, ca urmare a apariţiei Legii Monopolului Alcoolului si Taxelor de consumaţie au luat fiinţă Depozitele judeţene de îmbuteliere si comercializare a spirtului si rachiurilor -

aceasta activitate fiind monopol de stat. Potrivit Decretului 199/14 mai 1949 ia fiinţă întreprinderea Industriala a Băuturilor Spirtoase Nr. 3 Sibiu.

La 1 iulie 1951 potrivit HCM 124/23 iunie a luat fiinţă întreprinderea Regionala de vinuri si produse alcoolice, cu sediul in Sibiu, obiectul de activitate rămânând acelaşi. Urmare a reorganizărilor la nivelul administrativ teritorial si central. întreprinderea a avut diferite unităţi teritoriale si denumiri diferite.

Prin H.G. 1353/1990 privind înfiinţarea societăţilor comerciale pe acţiuni in industria alimentara, se înfiinţează S.C. VINARIA S.A. - forma juridica de societate pe acţiuni, cu sediul in Sibiu, str. Mitropoliei nr. 6, judeţul Sibiu, cu un capital social iniţial conform bilanţului contabil la 30.09.1990 de 142.100 mii lei.

Societatea provine prin transformarea prin restructurare a întreprinderii de stat VINALCOOL Sibiu, in baza Legii 15/1990, in societatea S.C. VINARIA S.A.

Aşa cum rezultă şi din denumirile purtate de-a lungul timpului de către societate, domeniul principal de activitate al societăţii îl reprezintă fabricarea băuturilor alcoolice distilate si in special, fabricarea vinului.

2, Analiza mediului extern general 2.1.

2.1 Inflaţia pe anul 2006 a fost de 4,87%

Rata inflaţiei a fost in luna decembrie de 0,74%, in timp ce pe tot anul 2006 aceasta a fost de 4,87%, comparativ cu anul 2005, când inflaţia s-a cifrat la valoarea de 8,6%, potrivit datelor Institutului National de Statistica (INS). In ultimele 12 luni, rata medie lunara a inflaţiei a fost de 0,4%. In cazul băuturilor alcoolice creşterea preturilor a atins o rata de 10,4%.

( http://biz.hotnews.ro/articol 633724nflatia-pe-anul-2006-a-fost-de-4-87.htm)

Evolutia inflatiei pe ultimii 5 ani

4.54.87

8.69.3

14.1

0

2

4

6

8

10

12

14

16

2003 2004 2005 2006 2007

INFLATIA

Evolutia puterii de cumparare

86.7

90.9

84

85

86

87

88

89

90

91

92

2005 2006

Puterea decumparare

In ultimii trei ani cea mai mare valoare atât a USD cat si a EUR s-a inregistrat I anul 2005. Apoi a urmat o scădere in anul 2006 ceea ce a dus la creşterea puterii de cumpărare a leului. Dolarul a continuat sa scadă in anul ce a urmat spre deosebire de euro care a inregistrat o creştere apropiata de valoarea deţinuta in anul 2005.

2.2. Industria si piaţa vinului in Uniunea Europeana

Uniunea Europeană este primul producător de vin din lume. Suprafaţa europeană cultivată cu vită de vie reprezintă 45% din suprafaţa mondială. Franţa şi Italia produc cel mai mult -30% din producţia UE şi, respectiv, 28.5%. Ele sunt urmate de Spania (23,2%).

La nivel mondial, concurenta a crescut, Statele Unite devenind al patrulea producător de vinuri. Ţările Lumii Noi şi-au crescut producţia în ultimii douăzeci de ani de la 1,7% la 21,4%, în detrimentul Uniunii Europene. în UE, importul de vinuri a crescut considerabil, egalând exporturile.

După suprafaţa ocupată cu viţă-de-vie, România ocupă o poziţie privilegiată în rândul ţărilor viticole, ocupând locul 5 în Uniunea Europeana, după aderare (după Spania, Italia, Franţa şi Portugalia), locul 6 în Europa şi locul 9 în ierarhia mondială (şi după Turcia, S.U.A., Iran, China).

în ultimii 15 ani, România a produs între 4,5 milioane hi vin (1991) şi 7,6 milioane hi (1996). în 1996 Spania producea 31 milioane hi iar Franţa 57 milioane hi. Ce mai mare parte din producţia Românească este vin alb, 70-75 %, iar cel roşu, între 25 şi 30%.

Totuşi, din producţia totală de vin românesc, ponderea celor cu denumire de origine controlată (DOC) este de 8-10%, restul fiind reprezentat de vinurile de calitate superioară (VS) şi de vinurile de masă (VM).

în ceea ce priveşte consumul, dacă un francez bea 48 de litri de v.m pe an, un român consumă între 21 şi 26,7 litri vin pe locuitor pe an.

România exportă anual o cantitate de vin ce reprezintă între 4 şi 12% din producţia anuală şi aproximativ 0,8% din exportul mondial. Comparativ cu schimburile internaţionale care afectează 2$*-31% din producţia mondială de vin şi cu ţările vitice e vecine (Ungaria, Bulgaria, Republica Moldova), exportul românesc de vin este sub posibilităţi.

în ultimii ani, în România a avut loc un proces continuu de degradare s plantaţiilor viticole, determinat de întreţinerea necorespunzătoare a multor plantaţii, majoritatea lor deţinute de producători particulari, dar şi de unele societăţi comerciale. în acelaşi timp, s-a constatat o îmbătrânire a patrimoniului viticol, ca urmare a reducerii simţitoare a ritmului noilor plantări.

începând cu anul 2006 se acordă sprijin direct pentru cultura viţei-de-vie din soiuri nobile, prin atribuirea de bonuri valorice în sumă de 200 RON/ha pentru achiziţionarea de pesticide pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor, precum şi, în cazul soiurilor nobile destinate obţinerii vinurilor cu denumire de origine, a sumei suplimentare de 400 RON/ha, cu condiţia deţinerii unor suprafeţe mai mari de 0,1 ha şi a înscrierii în registrul plantaţiilor viticole.

în perioada de preaderare la Uniunea Europeană au fost accesate fonduri SAP ARD pentru înfiinţări de plantaţii, modernizări ale celor existente, retehnologizări ale capacităţilor de vinificaţie, marketingul produselor vitivinicole, etc. Urmează ca în perioada 2007-2013, România să beneficieze de subvenţii primite de la UE pentru stocajul vinului, distilarea obligatorie sau voluntară a unor vinuri, valorificarea musturilor, precum şi de finanţări prin Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală.

Potrivit negocierilor cu Uniunea Europeană, suprafaţa românească ocupată cu hibrizi producători, care însumează 30.000 ha trebuie defrişată până la sfârşitul anului 2014.

2.3. Reforma vinului in Uniunea Europeana

Uniunea Europeană este în proces de reformă a Politicii Agricole Comune, şi deci şi a sectorului de vinuri. Reforma sectorului de vinuri este o chestiune urgenta pentru UE deoarece s-au acumulat stocuri de peste 15 mii. hi. (8,4% din producţia totală), iar sectorul european face faţă cu greu concurenţei de pe piaţa globală.

Pentru România, reforma vinului este o oportunitate, prin măsurile pe care le vizează, cum ar fi simplificarea prevederilor privind calitatea de extindere a rolului organizaţiilor profesionale, alinierea la practicile oenologice internaţionale, simplificarea si adaptarea politicii privind etichetarea. în cadrul reuniunii, reprezentanţii producătorilor au apreciat că România poate promova pe piaţa europeană mai multe soiuri de vin de calitate, precum Feteasca alba, Feteasca regală, Tămâioasa românească, Grasă, Feteasca neagră, Băbească neagră, Cadarca, Frâncuşa, Busuioaca de Bohotin etc.

Poziţia României faţă de această reformă este elaborata prin consultare cu autorităţile române, dar şi cu producătorii de vinuri. în 2003, în cadrul negocierilor pentru aderarea la UE România a obţinut sume importante pentru înlocuirea viilor hibride si promovarea vinului de calitate.

Uniunea Europeană a propus mai multe variante de reformă a vinului:

• păstrarea situaţiei actuale. Aceasta nu permite însă restabilirea echilibrului pieţei• modificări în conformitate cu reforma politicii agricole comune, iniţiată în 2003.

Aceasta ar viza în principal acordarea de plăţi directe către cultivatorii de vita de vie• liberalizarea totala a sectorului. Această variantă ar urmări suspendarea bugetului si

transferarea sumelor către dezvoltare rurală.• reforma radicală a acestui sector. Printre măsurile vizate se referă eliminarea

sprijinului pentru distilarea sub-produselor din vin, pentru stocarea privata sau pentrumustul destinat sucului din struguri. Un buget pentru gestionarea crizelor ar urma sărevină fiecărui stat membru. Accentul spre dezvoltarea rurală ar urma să fie crescut,vizând măsuri precum pre-pensionarea, transferul fermei sau agro-mediu. în ceea cepriveşte indicaţiile geografice, ar urma să existe două tipuri de vinuri: cu si fărăindicaţie geografică (IG) (cele cu indicaţie geografică pot beneficia de protecţia IG saua denumirii de origine). în ceea ce priveşte îmbogăţirea vinului, s-ar putea vizastimularea utilizării mustului în locul zahărului. în domeniul etichetării, ar urma să fieintrodus un sistem mai simplu. De asemenea, măsurile introduse de OrganizaţiaMondială a Comerţului trebuie luate în considerare.

2A. Concurenta vinurilor străine

Producătorii de vinuri din România nu se considera ameninţaţi de iminenta intrare pe piaţa a unui număr mare de produse străine, considerând ca piaţa se va segmenta in funcţie de calitate si de soiuri, astfel incat fiecare nisa isi va avea consumatorii proprii.

Reprezentanţii patrohatulului Viei si vinului , de pilda, se aşteaptă Ia schimbări ale pieţei, care nu vor afecta insa in profunzime structura business-ului.

lata opiniile reprezentanţilor patronatului:

"Piaţa se va fragmenta ca urmare a apariţiei a tot mai multor branduri si produse de nisa, dar asta reprezintă tot o pârghie de cfestere a pieţei"

Cu alte cuvinte, noii intraţi vor concura cu producătorii romani doar in interiorul nişelor, fara a reprezenta o ameninţare directa pentru producţiile totale ale companiilor autohtone.

"Concurenta exista doar la nivelul fiecărui soi in parte, astfel ca Feteasca Neagra, de exemplu, nu poate concura cu Cabernet Sauvignon sau cu Cardonnay, din simplul motiv ca un consumator le apreciază pe fiecare in parte, sau pentru ca exista consumatori si momente de consum pentru fiecare soi in parte".

"Consideram ca majoritatea produselor străine ce urmează sa intre in România sunt fie foarte ieftine, de calitate inferioara, fie vinuri foarte scumpe, care nu intra in nisa noastră de consumatori. Vinurile romaneşti sunt vinuri de calitate medie si au deja un public ţinta format",.

2.5. Comportamentul consumatorului

Pana a vedea care va fi comportamentul propriu-zis al consumatorului pus in fata alegerii dintre soiuri si branduri diferite, trebuie mai intai remarcata o schimbare a percepţiei a acestuia fata de tipurile de vinuri.

Pana la bătălia cu produsele importate, produsele romaneşti sunt apreciate de către consumatorii din străinătate, majoritatea companiilor autohtone exportând o parte importanta din producţie către pieţele europene, dar si in Japonia sau SUA.

2.6. Protecţia consumatorului

Protecţia consumatorilor a devenit o componenta a calităţii mărfurilor alimentare cu mult inainte de a fi formulata conceptual. Ea a apărut din necesitatea fireasca de a-i proteja pe consumatori.

Pornind d£ la definiţiile generale precizate in standardul ISO 8402, securitatea produselor este definita ca fiind "starea in care riscul unor daune corporale sau materiale este limitat la un nivel acceptabil". Aceasta inseamna ca pentru a putea fi introduse pe piaţa, produsele trebuie sa fie sigure.

In caz restrictiv al produselor alimentare, riscul alimentelor este legat in primul rând de gradul de salubritate al produselor, respectiv de inocuitatea acestora.

In timpul producţiei se respecta condiţii stricte de igiena pentru ca produsele ajunse la consumatorii finali sa fie salubre.

Pentru asigurarea proprietatiilor igienice ale produselor se preconizează introducerea sistemului de analiza in punctele critice de control, numit HACCP ca instrument cheie de asigurare a calităţii in producţia si comercializarea alimentelor.

Acesst sistem de analiza a riscului in punctele critice de control se refera la conducerea procesului de productie, bazata pe analiza riscurilor si menţinerea sub control a punctelor critice pe intreg circuitul productiv si comercial in scopul garantării salubrităţii alimentelor.

Acte normative ce reglementează activitatea de protecţia consumatorului sunt:

• O.G. 58/2000 - pentru modificarea si completarea O.G. 21/1992 privind protecţiaconsumatorilor;

• H.G. 116/1995 - privind protecţia consumatorilor;• O.G. 113/1999 - privind reglementarea producţiei, circulaţiei si comercializării

alimentelor.

2.7. Tipul de piaţa

In industria vinurilor tipul de piaţa caracteristic este oligopolul - concurenta imperfectadatorita structurii costurilor a reglementarilor antimonopol si a diferenţierii produselor . Pepiaţa sunt un număr redus de „ actori" - firme producătoare .

Acestora li s-au adăugat in ultimii ani 2004, 2005, 2006 - datorita faptului ca nu s-audatorat taxe vamale - si producători din Republica Moldova . Acestija au constituit oconcurenta pentru producătorii romani datorita preturilor riiici- datorita producţiilor mari -dar nu si prin prisma factorilor calitativi.

Odată cu intrarea României in Uniunea Europeana alţi , jucători" vor intra in competiţie cu producatorii autohtoni- producatori din statele Uniunii Europene , acesteia nu vor mai avea in taxele vamale , bariere de intrare pe piata . Mentionam ca pana la 01 ianuarie 2007 taxele vamale la intrarea vinurilor din UE in Romania erau de 60 %.

Totodată aderarea României la Uniunea Europeana v& deschide si romani noi perspective de penetrare mai incisiva a pieţelor externe moment si vinurile romaneşti la export erau supuse unor taxe vamale de 60 %.

La prima vedere situaţia pare relativ echitabila si echilibrata dar nu este nici pe departe asa. Producţiile mari, dotările tehnice , brandurile puternice si nu ultimul rând foita financiara a marilor producători europeni vor constitui serioase motive de îngrijorare producatorilor romani care vor avea de înfruntat o concurenta redutabila . Totul va depinde de modul producătorii din România vor sti sa-si eficientizeze activitatea, promovarea si nu in ultimul rand sa facă din România un brand vitivinicol care sa impuna respect pe pietele externe.

Reclama si publicitatea in domeniu, face ca la nivel mondial structura pretului de raft sa fie in proporţie de 70-80 % - marketing si doar 20-30% vin.

3. Analiza unor elemente ale mediului extern specific 3.1. Analiza furnizorilor

Furnizori produse auxiliare

Stirom Bucureşti - Grup Youla - ambalaje sticla (1.07L580 u.m.)Diada Serv - ambalaje carton (275.200 u.m.)Ponte del Nei - Portugalia - dop de pluta (325.200 u.m.)MavTip - tipografie etichete (125.490 u.m.)Alţii - diverse (960.460 u.m.)

Din graficul de mai sus se poate observa ca Institutul de Cercetare Valea Călugăreasca deţine un procent de 31% ceea ce reprezintă un risc destul de ridicat, o putere dezvoltata de furnizor. Cel de-al doilea clasat furnizor deţine doar jumătate din ponderea celui dintâi ceea ce duce la o discrepanta prea mare.

O problema asemănătoare apare la furnizorii de produse auxiliare deoarece fiecare produs are un furnizor unic.

3.2. Analiza clienţilor

Lista principalilor clienţi

Pe primul loc la o diferenta mare fata de urmatorii clasati , se afla reteaua Hypermarket Metro cu un procentaj de 18 % . Acest lucru de explica si datorita faptului ca aceasta reţea este printre primele intrate la noi in tara, ceea ce a permis de-a lungul timpului crearea unei bune colaborări. Este drept ca deşi avem aceajsta relaţie bazata in mare parte mare parte peincredere, puterea acestui client este prea mare in fata lui SC Vinaria SA si trebuie actionat cu grija. La fel putem spune si atunci când ne referim la un alt client cu o putere ridicata sianume reţeaua Hypermarket Real.

O pondere, apropiata de cea a primului clasat, este cea a „altora”. Acest lucru ii putem vedea ca oportunitate din partea mediului. In acesata categorie pot intra sau ieşi oricând alţi clienţi fara a ne periclita buna funtionare.

3.3. Analiza selectiva a concurentei

Cote de piaţa după nr de unităţi fizice vandute

Cota de piata dupa numarul cifrei de afaceri realizata

Din aceste doua grafice putem trage mai multe concluzii.Cota piata duce la un clasament diferit atunci cand vorbim de numarul de unitati fizice vandute si cifra de afaceri realizata, ceea ce rezulta ca nu intotdeauna este important cat vinzi, ci si cat vinzi. In primul caz locurile 1 si 2 sunt ocupate de Vincon si Murfatlar iar SC Vinaroa SA ocupa locul 7 , iar in cel de-al doilea caz cu o putere foarte mare, Murfatlar trece pe primul loc, urmat fiind de Jidvei ier Vincon nu ocupa decat locul 3. Aici SC Vinaria SA se afla pe a VI –a pozitie.

4. ANALIZA INTERNA

4.1. Analiza resurselor fizice (mijloace de producţie si alte imobilizăricorporale) 1

0. Date tehnice privind principalele active imobilizate

Pe măsura creşterii volumului de activitate, societatea s-a dezvoltat continuu. Daca, la început, baza materiala a societăţii a fost modesta, pe măsura trecerii timpului, aceasta s-a dezvoltat si s-a diversificat.

Principalele active imobilizate din patrimoniul societăţii sunt prezentate mai jos:

1. Secţia de producţie MEDIAŞTERENURI

• suprafaţa totala 9.618 mp.• suprafaţa construita 4.709 mp.• suprafaţa desfăşurata 5.957 mp.• suprafaţa aferenta cailor de transport 4.909 mp.

CLĂDIRI

• hala monobloc evaluata la 12 miliarde lei.

UTILAJE

• centeala termica evaluata la 2 miliarede lei• linie imbuteliere Setz Germania evaluata la 2 miliarde lei• instalaţie tratare frig 3500 l/ora• instalaţie filtrare 7500 l/ora

• tunel termic• staţie dedurizare• CAPACITĂŢI DEPOZITARE

depozit produse finite capacitate 150 vagoane• depozit vinuri (crama) 250 vagoane• rampa de incarcare pe calea ferata 200 mp.

2. Secţia SIBIUTERENURI

• suprafaţa totala 25.590 mp.• suprafaţa construita 7814 mp.• suprafaţa desfăşurata 7814 mp.• suprafaţa aferenta cailor de transport 19.579 mp.• suprafaţa aferenta reţelelor 111 mp.

CLĂDIRI

• hala monobloc (PIF 1978) evaluata la 20 miliarde lei.

UTILAJE

• centrala termica evaluata la 2 miliarde lei• 2 linii imbuteliere 3000 sticle/ora• instalaţie tratare frig 3000 l/ora• instalaţie tratare termica 3000 l/ora• instalaţie filtrare 7500 l/ora

CAPACITĂŢI DEPOZITARE

• depozit produse finite capacitate 40 vagoane• depozit vinuri(crama) 150 vagoane.

3. Centru Vinificatie si distilarie MIERCUREA

CRAMATERENURI

• suprafaţa totala 6.851 mp.• suprafaţa construita 1480 mp.• suprafaţa desfăşurata 1480 mp.• suprafaţa aferenta cailor de transport 5.330 mp.• suprafaţa aferenta reţelelor 41 mp.CLĂDIRI

• hala vinificatie 450 mp.• birouri 190 mp.• depozit vin 858 mp.• bazin 135 mp.

UTILAJE

• zdrobitor struguri• presa mecano-hidraulica PIF 1962• presa conţină PIF 1987

CAPACITĂŢI DE DEPOZITARE

• capacitate depozitare 170 vagoane • capacitate producţie anuala 260 vagoane• DISTILARIE

TERENURI

• suprafaţa totala 3.193 mp.• suprafaţa construita 799 mp.• suprafaţa desfăşurata 799 mp.• suprafaţa aferenta cailor de transport 2.127 mp.• suprafaţa libera 267 mp.

CLĂDIRI

• hala distilare 231 mp.• bazine borhot 85 mp.• spatii de depozitare 194 mp.

UTILAJE• cazan de abur• tocător• instalaţie distilare

CAPACITĂŢI DEPOZITARE

• capacitate distilare zilnica 15.000 1. Borhot• capacitate producţie lunara 10.140 1 alcool pur 150 vagoane.

4. Coloana Auto SIBIU

TERENURI

• suprafaţa totala 3.189 mp.• suprafaţa construita 604 mp.• suprafaţa desfăşurata 604 mp.

CLĂDIRI

• garaje 604 mp.

UTILAJE

• 5 cisterne• 1 autocamion izoterma• 1 autocamion transport marfa 16 tone• 2 autocamioane transport marfa 6 tone• 9 capete tractor• 3 remorci

4.2. Analiza resurselor umane

Domeniul adesea ignorat, resursa umana trebuie examinata cu maximum de atenţie,multidimensional, pentru ca ea deţine rolul primordial.

Resursa umana prezintă o importanta deosebita, ea constituind coordonata esentila a dimensiunii si, mai ales, a calităţii activităţii desfăşurate. Asigurarea societăţii cu personal de specialitate, corespunzător, si folosirea lui eficienta in activitatea operativa reprezintă un aspect esenţial pentru personalul de conducere.

1. Numărul total de salariaţi

Societatea comerciala VINARIA S.A. are o echipa formata, in prezent, din 142 salariatiDistribuţia salariaţilor, funcţie de tipul contractului de munca, poate fi evidenţiata in tabelulde mai jos:

Numar total angajati

Din care :

Cu contract de munca pe durata nedeterminata

Cu contract de colaborare sau alte forme de angajare temporara

142 142 -

Evolutia numarului de salariati in ultimii 5 ani

2. Structura personalului

Structura numerica a personalului societăţii este prezentata mai jos, avandu-se in vedere mai multe criterii de clasificare.

După domeniul de activitate, putem face următoarea clasificare:

• Personal de conducere : (4)• Personal direct productiv : (116)• Personal indirect productiv : (22)

Personalul de conducere are pregatire corespunzătoare cu domeniul in care-si desfăşoară activitatea societatea. Ponderea dominanta o deţine personalul muncitoresc, direct productiv. In cadrul societăţii se intalnesc meserii specifice domeniului de activi

Din punct de vedere al studiilor, personalul societăţii poate fi clasificat astfel:• Angajaţi absolvenţi universitari (14)• Angajaţi absolvenţi de liceu (96)• Angajaţi de scoală primara (32)

Structura personalului d.p.d.v. al studiilor

Având in vedere criteriul de clasificare in funcţie de studii, in cadrul societăţii, ponderea dominanta o reprezintă personalul cu studii medii.

Se pot face si alte clasificări ale personalului societăţii. Astfel, in ceea ce priveşte vârsta personalului angajat, societatea dispune de personal cu vârsta medie de 38 ani, ceea ce denota maturitate in luarea deciziilor. De asemenea, se remarca o buna distribuţie pe vârste a personalului. Ponderea personalului tanar, in cadrul societăţii, este corespunzătoare, ceea ce conferă continuitate activităţii si un important potenţial de dezvoltare a societăţii.

In ceea ce priveşte vechimea in munca, se poate afirma ca societatea deţine personal cu experienţa in domeniu. Personalul cu peste 10 ani vechime in munca este majoritar, deci ponderea este buna.

3. Salarizare si aspecte social

In condiţiile trecerii la economia de piaţa, motivarea personalului devine tot mai complexa, conducerea executiva trebuind sa manifeste o creativitate deosebita, colaborând strâns cu Adunarea Generala a Acţionarilor.

Activitatea salariaţilor se desfăşoară pe baza de contractej de munca individuale. Nivelul desalarizare a fost negociat conform contractului individual de munca.

Sistemul de salarizare este flexibil, asigurând corespondenta dintre salarii si performantele realizate. Salariul mediu brut pe societate este de 1.750.000 lei. Comparativ cu salariul mediu brut, pe economie, nivelul salariilor din cadrul societăţii este relativ bun.

Climatul social poate fi apreciat ca favorabil si este asigurat prin mentinerea relatiilor amiabile intre conducere si subordonaţi in eforturile cormune de stimulare si motivare a personalului.

i

Nu exista revendicări inregistrate, ale personalului societăţii, putandu-se constata faptul capersonalul da dovada de intelegere fata de preocuparile conducerii soccietatii si fata deperioada dificila pe care o traversează economia romaneasca.

4.3 Analiza principalilor indicatori financiari

BILANTFIANCIAR

ACTIV 2005 2006Active imobilizate 1,698,419 1,689,477Creanţe , stocuri, cheltuieli in avans

2,779,862 3,632,431

Disponibilităţi băneşti si alte vlaori 82,763 145,361

total active 4,561,044 5,467,269

PASIV 2005 2006Capitaluri permamente 2,372,907 2,293,069Datorii nefinaciare 1,509,532 2,540,176Datorii financiare pe termen scurt 678605 634024total pasive 4,561,044 5,467,269

Pe baza bilanţului financiar putem determina fondul de rulment , necesarul de fond de rulment si trezoreria neta . Astfel in anul 2005 datele se prezintă astfel

FR=Resurse stabile - utilizări stabile 674,488NFR = Utilizări temporare - Resurse temporare 1,270,330Trezoreria neta = FR - NFR -595,842

In 2006 situaţia este următoarea

FR=Resurse stabile - utilizări stabile 603,592NFR = Utilizări temporare - Resurse temporare 1,092,255Trezoreria neta = FR - NFR -488,663

Contul de profit si pierdere la data de 31 decembrie 2006

DENUMIREA INDICATORULUINr rd

Exerciţiul financiar

2005 20061. Cifra de afaceri neta (rd.02 la 04) 1

16,153.014

53,0146,746,554

Producţia vânduta (ct.701+702+703+704+705+706+708) 2 6,153.01453,014

6,746,554Venituri din vinzarea mărfurilor (ct.707) 3 0 0Venituri din leasing 4Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete (ct.7411) 5 0 02. Variaţia stocurilor - Sold creditor ct.711 6 21,491 413,705Variaţia stocurilor - Sold debitor ct.711 7 0 03. Producţia imobilizata (ct.721 + 722) 8 137,182 04. Alte venituri din exploatare (ct.758 + ct.7417) 9 840 80,286VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL (rd.O1+05-06+07+08) 10 6,312.527

12,5277,240,545

5.a) Cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile (ct.601+602) 11 2,944.594J44.594

3,170,178Alte cheltuieli materiale (ct.603+604+606+608) 12 1.172,282 1,576,995b) Alte cheltuieli din afara (cu energie si apa) (ct.605) 13 236.743

'36,743240,212

Cheltuieli privind mărfurile (ct.607) 14 00

06. Cheltuieli cu personalul (rd. 15+16) 15 968.314 964,591a) Salarii (ct.641) 16 717,274 708,152b) Cheltuieli cu asigurările si protecţia sociala (ct.645) 17 251,040 256,4397.a) Amortizări si provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale si necorporale (rd.18-19)

18 216,447 226,570

a.1) Cheltuieli (ct.6811+6813) 19 216,447 226,570a.2) Venituri (ct.7813) 20 0 07.b) Ajustarea valorii activelor circulante (rd.21-22) 21 0 0bA) Cheltuieliict.654+6814) 22 0 0b.2) Venituri (ct 754+7814) 23 0 08. Alte cheltuieli de exploatare (rd.24 la 26) 24 641,118 727,8918.1. Cheltuieli privind prestaţiile externe (ct.611+612+613+614+621+622+623+624+625+626+627+628)

25 384,915 468,251

8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate (ct.635) 26 238,380 242,9128.3. Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii si activele cedate (ct.658) 27 17,823 16,728Ajustări privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli (rd.28-29) 28 0Cheltuieli (ct.6812) 29 0

Venituri (ct.7812) 30 0CHELTUIELI DE EXPLOATARE - TOTAL (rd.1O la 14+17+20+23+27) 31 6,179,498 6,906,437REZULTATUL DIN EXPLOATARE - PROFIT (rd.09-30) 32 133,029 334,108REZULTATUL DIN EXPLOATARE - PIERDERE (rd.30-09) 33 0 09. Venituri din interese de participare (ct.7613+7614+7615+7616) 34 0 0

din care in cadrul grupului 35 0 010. Venituri din alte investiţii fin. si creanţe ce fac parte din activele imobiliz. (ct.7611+7612)

36 0 0

din care in cadrul grupului 37 0 011. Venituri din dobinzi (ct.766) 38 165 803

din care in cadrul grupului 39 0 0Alte venituri financiare (ct.762+763+764+765+767+768) 40 41,220 28,703VENITURI FINANCIARE - TOTAL (rd.33+35+37+39) 41 41,385 29,50612. Ajustarea valorii imobiliz. fin. si a in vest. fin. deţinute ca active circulante (rd .42-43)

42 0 0

Cheltuieli (ct.686) 43 0 0Venituri (ct.786) 44 0 013. Cheltuieli privind dobinzile (ct.666) 45 0 0

din care in cadrul grupului 46 67.539113,334Alte cheltuieli financiare (ct.663+664+665+667+6681 47 12,42551,610CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL (rd.41+44+46) 48 79,964 164,944

REZULTATUL FINANCIAR - PROFIT (rd.40-47) 49 79,864 164,`944REZULTATUL FINANCIAR - PIERDERE (rd.47-40) 50 38,579 135,43814. REZULTATUL CURENT - PROFIT (rd.09+40-30-47) 51 38,579 135,438REZULTATUL CURENT- PIERDERE (rd.30+47-09-40) 52 94,450 198,67015. VENITURI EXTRAORDINARE - TOTAL (ct.771) 53 0 016. CHELTUIELI EXTRAORDINARE - TOTAL (ct.671) 54 0 017. REZULTATUL EXTRAORDINAR - PROFIT (rd.52-53) 55 0 0REZULTATUL EXTRAORDINAR - PIERDERE (rd.53-52) 56 0 0VENITURI TOTALE (rd.09+40+52) 57 653,912 7,270,051CHELTUIELI TOTALE (rd.30+47+53) 58 659,462 7,071,38118. REZULTATUL BRUT - PROFIT (rd.56-57) 59 94,450 198,670REZULTATUL BRUT - PIERDERE (rd.57-56) 60 0 019. IMPOZITUL PE PROFIT (ct.691) 61 64,609 80,992

20. Alte cheltuieli cu impozite care nu apar in elementele de mai sus (ct.69Ş) 62 0 021. REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI FINANCIAR - PROFIT (rd.58-60-61)

63 29,841 117,678

REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI FINANCIAR - PIERDERE (rd.60+6i-58)

64 0 0

Evolutia ratelor financiare pentru cele doua perioade ( anul 2005 si 2006 )

A. Indicatori de profitabilitate   Rata / Valoare Variatie

ObservatiiNr crt. Denumire Formula de

calcul An 2005 An 20062006-2005

1 Profitul brut

Venituri - Cheltuieli 94.450 198670 104.220

Profitul brut a crescu cu 104220 lei de la94450la 198670 dublandu-se efectiv       

 

2 Profit net

Profit brut - Impozit 29.481 117678 87.837

Profitul net a inregistrat o crestere de la 29841 la 117678 triplandu-si valoare       

 

3 Rata Profitului

Profit net 0.48% 1.74% 1.26% Rata profitului desi mica 1.74%, s-a triplat comparativ cu anul de referinta 2005cifra de afaceri      

 

4 Rentabilitatea financiaraProfit net 1.26% 5.13% 3.87%

Rentabilitatea financiara a firmei a crescutfata de anul precedentde 4 ori influentata de cresterea profitului netcapital propriu      

 

5 Randament active totale

Profit brut 2.07% 3.63% 1.56% Randamentul activelor a fost mai mare datoritacresteri profitului brut cu o rata mai mare decatcresterea activelorTotal active      

 

6Rata rentab. Capital

social

Profit net 4.85% 19.14% 14.29%Rata capitalului social a crescut datorita cresterii profitului firmei in conditiile in care capitalul socialnu s-a modificatcapital social      

 

B. Indicatori privind crestereafirmei     Rata / Valoare Variatie

ObservatiiNr crt. Denumire Formula de

calcul An 2005 An 20062006-2005

1 Indicele de crestere CA

CAn 2.53% 9.65% 7.12% Cifra de afaceri a crescut;in2005 fata de 2004

cu 2.53%iar in 2006 fata de 2005 cu 9.65%CAn -1      

 

2Indicele de crestere a

profitului brut

Pb n 46.98% 110.34% 63.36% Indicele de cresterea aprofitului bruta fost

superior in 2005 lui 2004 cu 46.98%iar in 2006

fata de 2005cu 110.34%Pb n-1      

3Indicele de crestere a dividentului pe actiune

Total dividente 0.22% 0.59% 0.37%Indicele dividentului pe actiune a fost superior in 2005 fata de 2004 cu 0.22 lei pe

actiuneiar in 2006 fata de 2005cu 0.59 lei pe actiunetotak actiuni      

C. Indicatori de lichiditate si solvabilitate     Rata / Valoare Variatie

ObservatiiNr crt. Denumire Formula de calcul An 2005 An 20062006-2005

1 Lichiditate imediata

active curente - stocuri 0.77% 0.66% -0.12% Lichiditatea imediata ascazut fata de 2005 in anul 2006 pe de o parte datorita cresterii

datoriilor curente iar pe de alta parte datorita cresterii stocurilorpasive curente      

 

2 Lichiditate curentaactive curente 1.31 1.19 -0.12 Si lichiditatea curenta a scazut fata de 2005in anul 2006 datorita cresterii datoriilor

curentepasive curente       

3Rata solvabilitatii

generale

active circulante 130.82% 119.02%-

11.81%Solvabilitatea generala a scazut tot datorita

cresterii datoriilor curenteDatorii pe termen

scurt       

4 Rata solvabilitatii partiale

active circulante -stocuri 77.25% 65.62%

-11.64%

Solvabilitatea partiala a scazut si ea datorita cresterii datoriilor curente si a stocurilorDatorii pe termen

scurt       

5 Rata autonomieicapitaluri proprii 52.03% 41.94%

-10.08% Rata autonomiei financiare a scazut fata de anul precedent din cauza cresterii

datoriilortotal pasive       

D. Indicatori gradului de indatorare a firmei     Rata / Valoare Variatie

ObservatiiNr crt. Denumire Formula de calcul An 2005 An 20062006-2005

1 Rata indatorariidatorii totale 47.97% 58.06% 10.08%

Rata indatorarii a crescut cu 10.08% in conditiile in care au crescut datoriile firmeitatal pasive       

2Credite totale pe termen

lung credite termen lung0 0 0

Societatea nu inregistreaza credite pe termen lung     

`

3Credite totale pe termen

scurt credite termen scurt

678605 634024 -45 Creditele pe termen scurt au scazut, fir,marambursand in decursul exercitiului financiar44.581 lei     

4Indicele datoriei fata de

capitalul propriu

Datorii totale 47.97% 58.06% 10.08% Creditele pe termen scurt au scazut, fir,marambursand in decursul exercitiului financiar44.581 leiCapitaluri totale      

E. Indicatori privind imobilizarile de capital     Rata / Valoare Variatie

ObservatiiNr crt. Denumire Formula de calcul An 2005 An 20062006-2005

1Rata activelor

imobilizate

active imobilizate 37.24% 30.90% -6.34%Rata imobilizarilor a scazut cu 6 procente datorita scaderii valorii nete rezultata in urma amortizarii si datorita faptului ca nu s-au efectuat investitii majore in anul 2006total active      

 

2Rata imobilizarilor

corporaleImob. Corporale 36.92% 30.71% -6.21%

Idemactive totale       

3 Rata activelor circulante

Active circulante 62.76% 69.10% 6.34%Rata activelor circulante a crescut datorita cresterii ponderii stocurilor si creantelor in total activeactive totale      

 

4 Rata stocurilorStocuri 25.70% 31.00% 5.30%

La fel se poate spune si despre rata stocurilortotal active       

5 Rata creantelor

Creante 42.48% 35.44% -7.04% Desi atat rata activelor circulante generale cat si rata stocurilor a crescut creantele s-au diminuat datorita unei mai bune politici de incasare si a termenelor mai scurtetotal active      

 

6Perioada de recuperare

a creantelorCreante * 365 113 64 -49 Un lucru pozitiv datorat unor conditii mai bunede valorificare a

termenelor creantelorC.A.      

Grafice aferente indicatorilor economiciprezenti in tabelul precedent

1,26%

5,13%

0,00%

2,00%

4,00%

6,00%

8,00%

10,00%

2005 2006

Rentabilitatea financiara

ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT

Funcţia scoring ALTMAN

Metoda "scoring" are ca obiectiv furnizarea unor modele predictive pentru evaluarea riscului defaliment al unei intreprinderi. Aceasta metoda se bazează pe tehnicile statistice ale analizeidiscriminante.Ca urmare a aplicării analizei discriminante, se obţine pentru fiecare întreprindere un scor "Z", funcţie liniara de un ansamblu de rate. Distribuţia diferitelor scoruri permite idistingerea întreprinderilor sănătoase de cele in dificultate.

Scorul "Z" atribuit fiecărei intreprinderi se determina cu ajutorul funcţiei:

Z = aiX1 + a2X2 + a3X3+............+ anxn,unde:- x reprezintă ratele implicate in analiza;

- a reprezintă coeficientul de ponderare al fiecărei rate.Funcţia stabilita de Altman are următoarea forma:

Z= 1,2X1+1,4X2+3,3X3+0,6X4+1,05X5 unde:xl= Active circulante/total active x2= Profitul reinvestit/total active x3=Profit brut/total active x4=Capitaluri proprii/ datorii totale x5=Cifra de afaceri/ total active

Astfel pentru anul 2005 rezulta in urma preluării datelor următoarea funcţie scor

Indicatori utilizaţiCoef ponderare Valoare

xl= Active circulante/total active 0.62762 1.2 0.75315

x2~ Profitul reinvestit/total active 0.00732 1.4 0.010243

x3=Profit brut/total active 0.02071 3.3 0.068336

x4-Capitaluri proprii/ datorii totale 1.08444 0.6 0.650665

x5=Cifra de afaceri/ total active 1.34904 1.05 1.416488

Scorul Z   2.898882

Pentru anul 2006 funcţia scor înregistrează următoarea valoare

Indicatori utilizaţiCoef ponderare Valoare

xl= Active circulante/total active 0.69098 1.2 0.82918x2~ Profitul reinvestit/total active 0.3634 1.4 0.05087x3=Profit brut/total active 0.3634 3.3 0.11992x4-Capitaluri proprii/ datorii totale 1.54241 0.6 0.925445x5=Cifra de afaceri/ total active 1.23399 1.05 1.29568SScorul Z   3.221102

Scorul Z poate fi interpretat astfel:daca Z <= 1,8 starea de faliment este iminentaDaca Z >= 1,8 <=3 intreprinderea poate avea probleme , situaţia fiind deficitara

Insa se poate relansa adoptând strategii coresp Daca z>3

situaţia financiara este buna firma obţine profit si estesolvabilaIn cazul prezentat al CS VINARIA S.A. daca in 2005 situaţia a fost oarecum deficitara cu performante vizibil diminuate in

anul 2006

Scorul obţinut este de peste 3 ceea ce inseamna ca situaţia financiara a firmei s-a redresat

4.4 Analiza SWOT

Puncte tari. Puncte slabeDezvoltarea si diversificarea bazei materiale pe măsura trecerii timpului (terenuri, clădiri, utilaje,coloana auto Sibiu)-Personal de specialitate, corespunzător- Societatea dispune de personal cu vârsta medie de 38 ani, ceea ce denota maturitate in luarea deciziilor.-Buna distribuire pe vârste a personalului-Personalul cu vechime de peste 10 ani estemajoritar in cadrul firmei.-Creşterea cifrei de afaceri.-Scorul Z>3, ceea ce inseamna ca situaţiafinanciara este buna, firma obţine profit si estesolvabila

Creşterea datoriilor [firmei. j- Solvabilitatea generala a scăzut tot datorita creşteriidatoriilor curente ;- Rata autonomiei finaificiare a scăzut fajta de anulprecedent din cauza crfesterii datoriilor f

Rata îndatorării a crescut cu 10,08% n condiţiile incare au crtescut datorijle firmei

Oportunităţi -Prin tradiţie si potenţial este o tara viticola si datorita mărimii suprafeţelor viticole si a producţiilor realizate, România se situează printre primele 10 tari viticole din lume -Peste 1,7 % din suprafaţa agricola a tarii este ocupata cu plantaţii de vita de vie -Datorita aderării la Uniunea Europeana, România este pe locul 5 după suprafaţa ocupata de vita-de-vie-Sprijin acordat culturii de vita-de-vie prin acordarea de bonuri valorice- Fonduri SAP ARD pentru înfiinţări de plantaţii,modernizări ale celor existente, retehnologizăr ale capacităţilor de vinificaţie, marketingul produselor vitivinicole.-Urmează ca în perioada 2007-2013, România să beneficieze de subvenţii primite de la UE pentru stocajul vinului, distilarea obligatorie sau voluntară a unor vinuri, valorificarea musturilor, precum şi de finanţări prin Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală.

-Reforma vinului: simplificarea prevederilor privind calitatea de extindere a roluluiorganizaţiilor profesionale, alinierea la practicile oenologice internaţionale, simplificarea si adaptarea politicii privind etichetarea.-Creşterea pieţei prin fragmentarea acesteia ca urmare a apariţiei a tot mai multor branduri siproduse de nisa.

Pericole

- Comparativ cu schimburile internaţionale careafectează 25-31% dijn producţia moidială de vin şi cu ţările viticole vecine (Ungaifia, Bulgaria,Republica Moldova), exportul romanesc de vineste sub posibilităţi. i-Multe plantaţii au f<(>st intretinute \necorespunzator deojarece au fost deţinute deproducători particulari si unele societăţicomerciale \-îmbătrânirea patrimoniului viticol -Concurenta ridicata datorata aderării la U.E. deoarece România trebuie sa intre in competiţie cu brandurile puternice si cu forţa financiara a marilor producători europeni.

4.5. Dezvoltrea strategiei

In urma unei aprofundate analize SWOT, s-a ajuns la concluzia ca o buna strategie, pentru rentabilitatea firmei, este cea de dezvoltare a producţiei. Datorita cererii mare de pe piata si creşterea pietii in domeniu băuturilor alcoolice, firma isi propune pt 2008 lansare unui nou produs pe piaţa si anume doua sortimente de vermut. Acesta este o băutură alcoolică, asemănătoare cu vinul la care se mai adaugă alcool dar care se deosebeşte de acesta prin faptul că este aromat cu un amestec de pelin şi alte ierburi sau condimente. Vermutul roşu este o băutura dulce si cel alb este sec.

Din punct de vedere al liniei de producţie, aceasta nu necesita cheltuieli majore, Vermutulputând fi produs cu ajutorul resurselor tehnologice deja existente in firma, fiind nevoie doar de orestructurare a mijloacelor de fabricaţie.

De asemenea, strategia implica si anumite modificări la nivelul resurselor umane, fiindnevoie de restructurări de personal si de noi angajări. Recrutarea de personal se face prin anunţurimass-media si este nevoie atât de personal calificat cat si necalificat.

Promovarea acestuia se va face folosind toate mijloacele mass-media, in restaurante, supermarket-uri, baruri si cluburi. Aceasta vizează acel segment de piaţa care include femeile intre 18-50 ani, mondene, educate, chic si nonconformiste din mediul urban din România.

Din cauza unui număr mare de competitori se propune o promovare puternica in anul 2008.Se apelează la spoturi publicitare televizate, cu un impact puternic asupra telespectatorilor imbinand efectele sonore cu cele vizuale. De asemenea, se va face publicitate la radio si in diferite publicaţii.

Intrarea in UE motivează firma sa se extindă pe pieţele internaţionale, profitând de nivelul deexport al firmelor romaneşti sub posibilităţi. Astfel firma câştiga si un anumit avantaj competitiv inraport cu organizaţiile de pe plan naţional.