proiect silvicultura
DESCRIPTION
Proiect silviculturaTRANSCRIPT
PROIECT
Tehnici de aplicare a lucrarilor de conducere- rărituri din U.P. III- Certej- Vărmaga, din cadrul Ocolului
Silvic Deva
Cuprins
1.Introducere 5
Cap.I. Scop şi obiective 7
Lucrări de îngrijire- rărituri 7
Răritura de jos 9
Răritura de sus 10
Răritura combinată 12
Răritura schematică 21
Descrierea principalelor specii din U.P.III Certej- Vărmaga 24
Cap.II. Localizarea studiului 26
2.1. Elemente de identificare 26
2.1.1. Situatia teritorial administrativa a Ocolului Silvic Deva. 26 2.1.1.1.Amplasarea ocolului silvic in spatiul geografic si administrativ. 26 2.1.1.2.Vecinitati ,limite, hotare. 26
2.1.1.3.Administrarea fondului forestier 27
2.1.1.4. Terenuri acoperite cu vegetatie forestiera situate in afara
fondului forestier. 27
2.1.2 Situatia teritorial administrativa a Unitatii de Productie III Certej
–Varmaga 27
2.1.2.1 Elemente de indentificare a unitatii de productie 27
2.1.2.2.Vecinitati limite hotare. 28
2.2. Constituirea şi materializarea parcelarului şi subparcelarului 29
2.3. Situaţia bornelor 30
2.4. Suprafaţa fondului forestier 31
2.5. Enclave 32
2.6. Gospodărirea din trecut 32
2.6.1. Evoluţia bazelor de amenajare 32
Cap.III. Studiul staţiunii şi al vegetaţiei 36
3.1. Metode şi procedee de culegere şi prelucrare a datelor 36
3.2. Elemente de geologie 37
3.3. Elemente de geomorfologie 38
2
3.4. Elemente de hidrologie 40
3.5. Climatologie 41
3.6. Studiul pedologic 44
3.7. Tipuri de staţiune 47
3.8. Tipuri de pădure 50
3.9. Starea sanitară a pădurii 52
Cap.IV. Stabilirea funcţiilor social- economice şi ecologice ale pădurilor şi a bazelor
de amenajare 53
4.1. Stabilirea funcţiilor social- economice şi ecologice ale pădurilor 53
4.1.1. Obiective social-economice şi ecologice 53
4.1.2. Funcţiile pădurii 54
4.1.3. Subunităţi de producţie sau de protecţie constituite 55
4.2. Stabilirea bazelor de amenajare ale arboretelor şi ale pădurii 56
4.2.1. Regimul 56
4.2.2. Compoziţia - ţel 57
4.2.3. Tratamentul 57
4.2.4. Exploatabilitatea 57
4.2.5. Ciclul 58
4.2.6. Instalaţii de transport 58
4.2.7. Accesibilitatea 60
4.2.8. Construcţii forestiere 61
Cap.V. Lucrări efectuate şi rezultate obţinute 62
5.1. Elaborarea planului decenal de aplicare a lucrărilor de îngrijire 62
5.2. Borderou de amplasare a masei lemnoase de produse secundare
2006-2007 64
5.3. Studiu de caz 66
5.3.1. Localizarea cercetării şi metoda de lucru 66
5.3.2. Rezultatul inventarierilor 67
5.3.3. Întocmirea Actului de punere în valoare 103
5.3.4. Efecte culturale ale aplicării lucrărilor de îngrijire şi
conducere a pădurii 106
3
Cap.VI. Evaluarea si eficenta lucrarilor de conducere proiectate 108
6.1. Antemăsurătoarea lucrărilor anuale de executat 108
6.2. Devizul lucrărilor pentru unitatea de gestiune studiată 108
6.3. Măsuri tehnico-organizatorice 109
6.4. Norme de protecţia muncii şi P.S.I. 110
Cap.VII. Concluzii 113
Bibliografie 116
4
Introducere
Pădurea este cel mai important şi stabil element al mediului, este un spaţiu ideal
în care pot fi studiate legile naturii care asigură funcţionarea ecosistemele forestiere.
Efectuarea lucrărilor de îngrijire a arboretelor tinere a avut în trecut o importanţă
minoră, sporadică şi fără o concepţie unitară; intensificarea acestui gen de lucrări a
devenit însă, în ultimii 50 de ani, o problemă de actualitate.
În noua viziune, lucrările de îngrijire a arboretelor tinere reprezintă nu numai
mijloace mai rapide de reglare fină a compoziţiei biocenozei forestiere, ci şi posibilităţi
de obţinere a unor importante cantităţi de masă lemnoasă.(P.Gheorghe, Pătraşcu N. ,
2004).
Parcurgerea culturilor şi arboretelor tinere cu lucrări de îngrijire şi conducere sunt
în mare parte condiţionate de bariera eficienţei economice. Rentabilitatea operaţiunilor
culturale trebuie privită la nivelul pădurii ca sistem economic şi nu la nivel de arboret.
Vom înţelege astfel mai bine de ce este necesar ca lucrările de îngrijire să fie finanţate
indiferent de eficienţa economică a fiecărei intervenţii. În paralel , sunt necesare
preocupări pentru valorificarea biomasei forestiere de calitate inferioară obţinută din
degajări, curăţiri si rărituri în arborete tinere.(V.Giurgiu 1982).
Pentru evitarea unor disfuncţionalităţi de ordin tehnic şi economic în lucrările de
îngrijire, este necesară respectarea unor parametrii de bază, ca de pildă : asigurarea
optimală a coeficientului de zvelteţe, parcurgerea cu lucrări a suprafeţei maximale, cu
obţinerea unui volum minim de masă lemnoasă recoltată, utilizarea mecanismelor de
prevenire sau corectare a efectelor deja produse, în scopul reglări raporturilor dintre
biocenoză şi mediu, reducerea proporţiei vătămărilor provocate exemplarelor rămase,
destinate ca arbori de viitor. .(P.Gheorghe, Pătraşcu N. ,2004 )
Prin această lucrare s-a urmărit obţinerea unei mai bune optimizări a compoziţiei
arboretelor în favoarea speciilor autohtone de foioase şi răşinoase, menţinerea unor
consistenţe corespunzătoare, îngrijirea arboretelor în scopul producerii lemnului de
calitate superioară, alegerea arborilor de viitor după criterii fenotipice.
5
Primele rărituri, pe scara restrânsă s-au aplicat între ani 1865 şi 1870 acestea fiind
extinse după anul 1880.
Metodele includ atât principiile rărituri de jos, cât şi acelea ale răriturii de sus şi
chiar ale răriturilor schematice, atunci când se pune problema de a realiza spaţii cât mai
uniforme de creştere în porţiunile de arboret cu exemplare puţin diferenţiate dimensional
şi calitativ. Din acest punct de vedere metodele pot fi definite ca metode
mixte(combinate).(C. Chiriţă 1981).
Iniţial s-a folosit experienţa ţărilor mai avansate în acest domeniu, silvicultorii
români căutând să promoveze şi unele căi proprii, specifice pădurilor din ţara noastră.
Această etapă s-a desfăşurat între anii 1880-1935 şi s-a caracterizat printru-n volum
restrâns de lucrări de acest gen, dar şi prin absenţa unei concepţii unitare şi aplicarea pe
scară redusă, cu caracter experimental.
6
CAPITOLUL I
SCOP ŞI OBIECTIVE
Sistemul de operaţiuni culturale adoptat şi aplicat în România se bazează, în
esenţă pe fundamentele teoretice generale, adaptate şi perfecţionate în funcţie de
realităţile existente în fondul nostru forestier. Astfel, pornindu-se de la specificul şi natura
tehnică şi social-economică, cu rol important în stabilirea intensităţii modului de
gospodărire, prin normele tehnice în vigoare, sa preconizat aplicarea următoarelor
categorii de lucrării: degajări, depresaje, curăţiri, rărituri, tăieri de igienă, elagaje
artificiale, emondaje şi îngrijirea marginii de masiv.
1.1. Lucrări de îngrijire- rărituri
Răriturile sunt lucrări executate repetat în fazele de păriş, codrişor şi codru
mijlociu şi care se preocupă de îngrijirea individuală a arborilor, în scopul de a contribui
cât mai activ la ridicarea valorii productive şi protectoare a pădurii protectoare.
Ele reprezintă un sistem de intervenţii care se execută începând din momentul
trecerii pădurii în faza de păriş şi până în aproprierea termenului exploatării.
Răriturile sunt considerate, lucrări de selecţie individual pozitivă, preocuparea de
bază fiind îndreptată asupra arborilor valoroşi, care rămân în arboret până la termenul
exploatării şi nu asupra a celor extraşi prin intervenţia respectivă. Prin acest mod
exemplarelor de valoare li se asigură permanent condiţii optime de creştere şi dezvoltare,
în detrimentul şi prin extragerea repetată a celor de mică valoare, care iar putea stânjenii
într-un fel oarecare şi care se extrag.
Răriturile devin astfel cele mai pretenţioase, mai complexe şi mai intensive
operaţiuni culturale cu efecte favorabile atât asupra generaţiei existente, cât şi asupra
viitorului arboret.
Obiectivele mai importante care pot fi urmărite şi care se pot soluţiona prin aplicarea
răriturilor sunt următoarele:
7
- ameliorarea calitativă a arboretelor, mai ales sub raportul compoziţiei, al
calităţii tulpinilor şi coroanelor arborilor, al distribuţiei lor spaţiale, precum şi
al însuşirilor tehnologice ale lemnului acestora;
- ameliorarea structurii genetice a populaţiilor arborescente;
- activarea creşterii în grosime, a arborilor valoroşi, ca urmare a răriri treptate a
arboretului, fără însă a afecta creşterea în înălţime şi producerea elagajului
natural;
- luminarea mai pronunţată a coroanelor arborilor de valoare din speciile de
bază, cu ocazia ultimelor rărituri, pentru a crea condiţii mai favorabile pentru
fructificaţie şi deci, pentru regenerarea naturală a pădurii;
- mărirea rezistenţei pădurii la acţiunea vătămătoare a factorilor biotici şi
abiotici, menţinerea unei stări fitosanitare cât mai bune şi a unei stări de
vegetaţie cât mai active a arboretului rămas;
- modelarea eficientă a mediului intern a pădurii;
- recoltarea şi valorificarea completă a arborilor care trebuie să „cadă”
sistematic din pădure.
Pornindu-se de la neuniformitatea constitutivă şi funcţională a pădurii cultivate, în
teoria şi practica răriturilor din diverse ţări s-au imaginat modalităţi şi procedee de lucru
foarte diverse, care pot fi însă incluse în două metode de bază:
a) rărituri selective (prin ele se aleg arborii de viitor, care trebuie
promovaţi, după care se intervine asupra celor de valoare mai redusă,
care vor fi extraşi). În această categorie sunt incluse răritura de jos,
răritura de sus, răritura combinată (mixtă), răritura grădinărită.
b) rărituri schematice(mecanice, geometrice, simplificate), (când arborii
de extras se aleg după o anumită schemă prestabilită, fără a se mai face
o diferenţă a acestora după anumite criterii).Adesea se mai definesc şi
rărituri schematico-selective, cu caractere intermediare între cele doua
metode de bază şi care cuprind diverse combinaţii între extragerile
schematice şi cele selective.
Răritura combinată include principiile a două tipuri fundamentale de rărituri,
respectiv răritura de jos şi răritura de sus. Din acest motiv, pentru înţelegerea
8
mecanismului ei biologic şi a metodologiei specifice de aplicare, se vor detalia în
prealabil principiile de bază ale celor două tipuri de rărituri din care este derivată.
1.1.1. Răritura de jos
Răritura de jos a fost fundamentată de G.L.Hartig în Germania. Ea constă, în
principal, din extragerea arborilor rămaşi în urmă cu creşterea, situaţi în plafonul inferior
al arboretului.
Dacă însă starea arboretului o impune, se poate intervenii şi în plafonul superior,
extrăgându-se numai exemplarele uscate, rupte, puternic vătămate.
Fig.1. Răritura de jos (din Lanier,1994 (a) şi Smith, 1986 (b))
Prin aplicarea rărituri de jos, adâncimea coronamentului se reduce treptat şi
considerabil, plafonul inferior dispărând cu timpul, ceea ce conduce la realizarea de
arborete monoetajate, uniforme, şi cu închidere pe orizontală.
Datorită faptului că se intervine în plafonul inferior al arboretului, răritura de jos
nu modifică prea mult sensul selecţiei naturale, deoarece prevede extragerea ceva mai
devreme a arborilor, care ar fi dispărut prin procesul de eliminare naturală. Răritura de jos
nu a fost considerată un mijloc esenţial de ameliorare a producţie, ci doar o modalitate de
recoltare anticipată a elementelor sociale inferioare din arboret.Ca şi curăţirile, răriturile
de jos se preocupă mai ales cu arborii de extras, luând caracterul unei selecţii negative.
În cazul aplicării răriturii de jos, valorile medii(diametru, înălţime, suprafaţa de
bază, volumul) ale arborilor de extras sunt inferioare celor caracteristice arboretului
9
iniţial. În acest sens, se consideră că, în cazul respectivului tip de rărituri, raportul între
volumul mediu/arbore al arborilor de extras şi cel al arborilor din arboretul iniţial(Vc/Vi)
este cuprinsă între (0,4) 0,5 şi 0,6. În aceleaşi condiţii, intensitatea intervenţiei după
numărul de arbori este nu mai mare decât intensitatea pe suprafaţă de bază sau pe
volum(iN iG iV ).
Răritura de jos prezintă o serie de avantaje cum sunt :
- pot fi realizate de un personal puţin numeros fără o calificare deosebită;
- ameliorează starea sanitară a arboretului ;
- asigură reducerea concurenţei pentru hrană şi apă între arborii valoroşi şi
nedoriţi;
- conduce la creşterea diametrului mediu al arboretului şi reducerea substanţială
a asimetriei curbei de frecvenţă a diametrelor.
În acelaşi timp, aplicarea rărituri de jos este dezavantajoasă deoarece nu
contribuie substanţial la stimularea creşterii şi rezistenţei arborilor care rămân, produsele
lemnoase recoltate(cu volume mici pe lucrare şi formate din arbori cu dimensiuni mici),
prezentând în general un interes comercial redus.
Din aceste motive, răritura de jos, care a fost concepută pentru molidişurile pure,
se recomandă să se aplice în Europa în special în arboretele pure de răşinoase, în cele
situate pe staţiuni sărace, sau chiar la primele rărituri în arboretele cu specii de lumină,
care odată rămase în urmă cu creşterea, nu pot recupera diferenţele de înălţime create,
chiar beneficiind de o iluminare suplimentară de sus.
1.1.2. Răritura de sus
Răritura de sus a fost fundamentată în Franţa de către Bagneris şi Broillard. Constă din
extragerea arborilor necorespunzători şi nedoriţi din plafonul superior al arboretului cu
scopul de a permite dezvoltarea cât mai activă a arborilor valoroşi rămaşi în acelaşi
plafon.
10
Fig.2. Răritura de sus (din Lanier, 1994 (a) şi Smith, 1986 (b)
Totodată, dacă starea arboretului o cere, se extrag şi arbori uscaţi, rupţi, bolnavi,
puternic vătămaţi din plafonul inferior.
Răritura de sus se preocupă de promovarea atentă a arborilor valoroşi din plafonul
superior care, prin natura speciei, prin calitatea şi vigoarea lor de creştere şi dezvoltare, se
impun ca arbori de viitor şi care reacţionează la intervenţie printr-un spor sensibil de
creştere. Totodată, procedând la rărirea plafonului superior prin înlăturarea exemplarelor
care împiedică buna dezvoltare a celor valoroase, se va avea grijă ca plafonul inferior să
se menţină destul de des şi continuu, pentru a realiza protecţia solului şi a menţine un
ritm activ al elagajului natural la arborii din plafonul superior. Procedând în acest mod
răritura în dominant nu mai urmează sensul procesului de eliminare şi selecţie naturală şi
capătă un caracter accentuat de selecţie pozitivă.
În cazul răriturii de sus, raportul dintre diametrul mediu al arborilor de extras şi
diametrul mediu al arboretului înainte de intervenţie(d/D) este mai mare sau egal cu 1.
În acelaşi timp, raportul dintre volumul mediu al arborilor extraşi prin răritură şi
volumul mediu al arboretului înainte de intervenţie (Vc/Vi) este cuprins între 0,8-0,9.
Răritura de sus prezintă o serie de avantaje:
- se diminuează concurenţa pentru spaţiul aerian şi edafic al arboretului;
- arborii cei mai valoroşi şi de mari dimensiuni sunt plasaţi într-o poziţie ideală
pentru a-şi exprima potenţialul de creştere;
11
- este favorizată prezenţa subetajului, care poate deveni mai abundent;
- se pun în valoare produsele lemnoase secundare de dimensiuni mai mari care,
faţă de cele extrase prin răritura de jos, pot fi mai uşor comercializate.
Aplicarea sa prezintă însă şi o serie de dezavantaje, cum sunt:
- datorită dimensiunilor mai mari ale arborilor de extras pot creşte vătămările
produse la exploatare;
- se diminuează consistent capitalul lemnos pe picior, concentrând potenţialul
staţiunii doar pe un număr redus de exemplare, considerate de viitor;
- creşte riscul de dispariţie a speciilor principale de amestec şi secundare,
precum şi al pătrunderii speciilor de umbră, mai puţin valoroase dar cu un
potenţial ridicat de creştere, în plafonul superior.
Răritura de sus a fost concepută şi aplicată la început în arboretele de foioase cu
baza în cvercinee, precum şi în arboretele de cvercinee şi fag . Aplicarea sa este însă
recomandată în special în arboretele de foioase(stejărete pure şi amestecate, şleauri,
cerete, gârniţete) sau amestecuri de răşinoase şi foioase în care plafonul superior poate fi
rărit, iar cel inferior se prezintă suficient de des pentru a putea asigura protecţia solului şi
producerea elagajului natural.
1.1.3. Răritura combinată(mixtă)
Din practica conducerii arboretelor a rezultat că, în puţine cazuri se poate vorbi de
o intervenţie în exclusivitate în plafonul superior sau în plafonul inferior. Datorită acestei
situaţii, sa impus necesitatea de a combina cele două tipuri fundamentale de rărituri,
pentru a realiza corespunzător scopurile urmărite, în special în arboretele cu un anumit
grad de neomogenitate sub raportul vârstei, al desimii sau al compoziţiei.
Acest obiectiv s-a realizat prin adoptarea, generalizată în practica silvică de la noi,
încă din 1966,a răriturii combinate care constă din selecţionarea şi promovarea arborilor
celor mai valoroşi ca specie şi conformare, mai bine dotaţi şi plasaţi spaţial, intervenindu-
se după nevoie atât în plafonul superior, cât şi în cel inferior.
12
Fig.3. Răritura combinată (din Lanier, 1994 (a) şi Smith, 1986 (b))
În aplicarea acestui gen de intervenţie, preconizată de silvicultorul rus A.F.
Rudski, se urmăreşte realizarea unei selecţii pozitive şi individuale active şi, îndeosebi a
următoarelor obiective:
- promovarea celor mai valoroase exemplare din arboret ca specie şi calitate;
- ameliorarea producţiei cantitative şi mai ales calitative a arboretului;
- mărirea spaţiului de nutriţie şi a creştere a arborilor valoroşi;
- mărirea rezistenţei arboretului la acţiunea factorilor vătămători biotici şi
abiotici;
- menţinerea unui ritm satisfăcător de producere a elagajului natural;
- intensificarea fructificaţiei şi ameliorarea condiţiilor bioecologice de
producere a regenerării naturale;
- punerea în valoare a masei lemnoase recoltată sub formă de produse
secundare.
Răritura combinată este o metodă activă, cu mare supleţe, care permite adaptarea
sa la cele mai variate situaţii în care se prezintă pădurea cultivată.
Tehnica de executare a răriturii combinate. Specific acestui tip de răritură
selectivă este diferenţierea în arboret a aşa-numitelor biogrupe. În cazul acestor mici
unităţi structurale şi funcţionale, arborii se clasifică în funcţie de poziţia lor în arboret,
precum şi de rolul lor funcţional.
13
Prin biogrupă se înţelege 5-7 arbori, aflaţi în intercondiţionare în creştere şi
dezvoltare care se situează în jurul unuia sau a 2 arbori de valoare şi în funcţie de care se
face şi clasificarea celorlalte exemplare în arborii ajutători şi arborii dăunători. Uneori, se
mai ia în considerare şi a patra categorie, aceea a arborilor indiferenţi.
Fig.4. Schema unei biogrupe deArbori(din Negulescu ş.a.1973)
V=arbori de valoare;f=folositori;
d=dăunători; i=indiferenţi
Arborii de valoare se aleg dintre speciile principale de bază şi se găsesc, de
regulă, în clasele I şi a II-a Kraft. Aceştia trebuie să fie sănătoşi, cu trunchiuri cilindrice
bine conformate, fără înfurciri sau alte defecte, cu coroane cât mai simetrice şi elagaj
natural bun, cu ramuri subţiri dispuse orizontal, fără crăci lacome.
La alegerea arborilor de valoare se recomandă, ca aceştia să fie cât mai uniformi
repartizaţi pe suprafaţa arboretului.
Alegerea arborilor de viitor, se realizează, în general în două moduri:
A. Prin desemnarea lor precoce, la finalul fazei de păriş şi începutul celei de
codrişor, şi însemnarea(martelarea) lor cu benzi de plastic sau inele(puncte) de vopsea,
care să-i facă uşor de reperat în cursul lucrărilor de exploatare sau a următoarelor
14
intervenţii cu rărituri. Alegerea timpurie a arborilor de viitor prezintă inconvenientul că o
parte dintre exemplarele pot fi rănite în cursul intervenţiilor următoare cu rărituri, pot să-
şi modifice poziţia socială sau chiar pot dispărea brusc. Din motivele respective, numărul
arborilor de viitor în momentul desemnării lor se recomandă să fie de 2-3 ori mai mare
ca numărul arborilor din arboretul ajuns la vârsta exploatabilităţii.
B. Prin selectarea lor la fiecare nouă intervenţie cu rărituri, caz în care se pot
elimina o parte din inconvenientele opţiunii anterioare.
Arborii ajutători stimulează creşterea şi dezvoltarea arborilor de valoare. Ei ajută
la elagarea naturală, formarea trunchiurilor şi coroanelor arborilor de viitor, îndeplinind
în acelaşi timp rol de protecţie şi ameliorare a solului. Se aleg fie dintre exemplarele
aceleaşi specii fie ale speciilor de bază sau de amestec, situate în general într-o clasă
poziţională inferioară.
Pentru ca efectul lor favorabil să se manifeste plenar ar fi de preferat ca arborii
ajutători să aibă coroana situată imediat sub cea a arborilor de viitor şi la o distanţă
convenabilă faţă de aceştia.
În categoria arborilor ajutători pot fi incluşi, după caz, şi arborii sănătoşi din
plafonul superior care nu au fost desemnaţi ca arbori de viitor, dar care nu-i jenează în
dezvoltare pe aceştia din urmă.
Arborii de extras sunt aceia care stânjenesc în dezvoltarea lor arborii de viitor şi
care se includ :
- arborii din orice specie şi orice plafon care, prin poziţia lor, împiedică
creşterea şi dezvoltarea coroanelor arborilor de viitor şi chiar a celor ajutători,
provocând biciuirea şi umbrirea tulpinilor, respectiv vătămarea crăcilor;
- arborii uscaţi sau în curs de uscare, rupţi, atacaţi de dăunători, cei cu defecte
tehnologice evidente( înfurciţi, înclinaţi, curbaţi, cu gelivuri), care dăunează
celorlalţi arborii şi pădurii în ansamblu;
- unele exemplare cu creştere şi dezvoltare satisfăcătoare, în scopul răririi grupe
prea dese.
Arborii nedefiniţi sunt cei care în momentul răriturii, nu se găsesc în raporturile
directe cu arborii de valoare şi, în consecinţă, nu pot fi încadraţi în nici una dintre
15
categoriile precedente. Aceştia se pot găsi în orice clasă poziţională, fiind localizaţi de
obicei la marginea biogrupelor.
Este necesar de remarcat că, atât biogrupele, cât şi clasificarea arborilor din
biogrupe nu au caracter stabil; ele se diferenţiază numai pe teren şi se revizuiesc înaintea
fiecărei noi intervenţii cu rărituri, luându-se în considerare eventualele modificări
produse în evoluţia arborilor(răriri; atacuri de boli şi dăunători; rupturi şi doborâturi de
vânt; schimbarea poziţiei sociale).
Aplicarea răriturilor implică următoarea succesiune de operaţii :
- alegerea anuală a arboretelor de parcurs cu rărituri, realizată prin întocmirea
borderoului de amplasare a masei lemnoase din produse secundare, ţinând
seama de urgenţa de intervenţie, de accesibilitatea arboretelor, de nivelul de
posibilităţii de produse secundare, precum şi de mijloacele materiale şi
financiare ale fiecărei unităţi silvice;
- alegerea şi marcarea arborilor de extras prin rărituri din fiecare arboret cuprins
în borderoul amintit. În mod evident, arborii de extras la fiecare răritură fac
parte, din categoria celor dăunători, la care se adaugă şi unii indiferenţi,
precum şi cei uscaţi sau în curs de uscare, care oricum nu ar rezista în pădure
până la următoarea intervenţie. Alegerea arborilor de extras, prin care se va
urmării să nu se ducă în nici un punct consistenţa arboretului sub limita
recomandată prin instrucţiunile în vigoare, este operaţiunea cea mai
importantă în aplicarea răriturilor şi de aceasta depinde eficienţa momentană
şi de perspectivă a respectivului tip de intervenţie;
- prelucrarea datelor de teren şi întocmirea actelor de punere în valoare(A.P.V.),
estimându-se cantitatea, sortimentele şi valoarea masei lemnoase care
urmează să fie exploatată sub formă de produse lemnoase secundare-rărituri;
- întocmirea proceselor tehnologice de exploatare şi conducere cât mai
judicioasă a lucrării, evitând pe cât posibil vătămarea arborilor remanenţi şi în
special a celor de viitor.
În situaţia rărituri combinate, raportul dintre volumul mediu al arborilor extraşi şi
volumul mediu al arboretului înainte de intervenţie(Vc/Vi) este, în general, cuprins între
0,6-0,9.( Lanier,1994).
16
La aplicarea primelor rărituri combinate în faza de păriş se urmăreşte alegerea şi
promovarea arborilor de viitor, dându-se intervenţiei un pronunţat caracter de selecţie
pozitivă şi o intensitate mai moderată pentru a se menţine activă creşterea în înălţime şi
producerea elagajului natural. De aceea, în această fază, răriturile sunt mai dese cu o
intensitate mai redusă, urmărindu-se şi aproprierea compoziţiei momentane de
compoziţia ţel, dacă acest obiectiv n-ar fi fost deja realizat prin intervenţiile anterioare
(răritura de dozare a speciilor) (Cochet,1971; Florescu, 1981).
În fazele de codrişor şi codru mijlociu, când se urmăreşte stimularea creşterii în
grosime şi în volum a arborilor remanenţi, precum şi crearea unor condiţii favorabile
pentru intensificarea fructificaţiei şi realizarea unei regenerări naturale corespunzătoare,
intervenţiile au intensitate şi o periodicitate mai mare, împrumutând caracterul unei
rărituri de punere în lumină.
Alegerea arborilor de extras, care este obligatoriu însoţită de marcarea acestora, se
face numai în timpul sezonului de vegetaţie la foioase, respectiv pe durata întregului an
la răşinoase.
În situaţia în care numărul arborilor consideraţi dăunători este relativ mică,
acestea se vor extrage integral la fiecare intervenţie. În arboretele sănătoase şi condu-se
anterior corespunzător, pentru a stimula creşterea arborilor de valoare se pot extrage şi o
parte din arborii folositori având grijă ca, în nici un loc, să nu se reducă consistenţa
arboretului sub 0,8.
În schimb, în arboretele cu compoziţie mai mare a arborilor dăunători, pentru a nu
se degrada starea de masiv, acestea se vor extrage treptat, în 2-3 reprize mai des repetate,
în prima urgenţă fiind eliminaţi cei uscaţi, dezrădăcinaţi, rupţi, lâncezi.
Exploatarea arborilor marcaţi, care se poate realiza în regia proprie a unităţilor
silvice, influenţează în mare măsură reuşita de ansamblu a fiecărei rărituri, precum şi
calitatea masei lemnoase la exploatabilitate. De aceea, este necesar să se aplice procese
tehnologice adecvate, adoptate la realităţile fiecărui arboret parcurs cu rărituri, şi
urmărindu-se riguros respectarea strictă a restricţiilor de ordin silvicultural impuse prin
normele silvotehnice în vigoare (XXX, 1986.)
Intensitatea şi periodicitatea răriturilor selective. În mod obişnuit intensitatea
răriturilor se stabileşte, în valori relative, pe număr de arbori ( iN ), pe suprafaţa de
17
bază(iG), sau pe volum(iV), raportând numărul de arbori, suprafaţa de bază sau volumul
arborilor extraşi la valorile corespunzătoare arboretului înainte de intervenţie. În ţara
noastră, după intensitatea lor, răriturile se clasifică(în mod similar curăţirilor) în slabe(iV
mai mic sau egal 5%), moderate(iV 6-15%), puternică( forte)(iV 16-25% ) şi foarte
puternice(iV25%)(xxx,1966).
În general, la primele rărituri în faza de păriş, când creşterea în înălţime, precum
şi procesul de îndreptare şi elagarea tulpinilor, sunt foarte active, intensitatea răriturilor
este mai mică. Pe măsura înaintării în vârstă intensitatea lucrărilor creşte progresiv,
reducându-se apoi odată cu trecerea arboretului în faza de codrişor şi aproprierea
termenului final de aplicare a răriturilor(la atingerea a aproximativ 2/3 din vârsta
exploatabilităţii, respectiv la circa 75-80 ani)(Petrescu, 1971; Negulescu ş.a.,1973;
Florescu,1981).
În mod evident intensitatea răriturilor variază în raport cu specia, vârsta şi
structura arboretului, intensitatea intervenţiei anterioare cu acelaşi gen de lucrări, ţelul de
gospodărire fixat. În general însă, răriturile au intensităţi mai mari în arborete din specii
de lumină, situate în condiţii staţionale nefavorabile şi în care se urmăreşte obţinerea de
sortimente de mari dimensiuni, prin comparaţie cu cele din speciile de umbră, situate în
condiţiile staţionale mai puţin favorabile şi în care se doreşte să se producă o cantitate de
masă lemnoasă cât mai mare şi nediferenţiată sortimental( Negulescu ş.a., 1973).
18
Indici de recoltare pentru produse secundare(curăţiri şi rărituri) în arborete neparcurse sistematic cu lucrări de îngrijire(L.Petrescu,1971)
Tabelul 1Speci
a Consiste
nţa Volumul şi nr. arborilor de extras(în %) raportat la starea iniţială a
arboretului la vârsta11-20
21-30
31-40
41-50
51-60
61-70
71-80
81-90
91-100
peste100
Molid 1,0-0,9 - 9:22 10:24
12:26
11:24
10:22
9:22 8:18 7:- -
Brad 1,0-0,9 - 8:22 10:26
12:30
11:28
10:25
9:23 9:20 8:18
7:14
Gorun sămân
ţă
1,0-0,9 - 12:29
11:28
10:25
9:21 8:17 7:14 6:12 4:10
-
Gorun lăstar
1,0-0,9 12:26
12:25
11:24
10:22
8:20 7:17 6:13 5:10 4:7 -
Stejar sămân
ţă
1,0-0,9 7:- 12:28
12:26
10:22
9:18 7:14 6:11 5:9 3:6 2:4
Stejar lăstar
1,0-0,9 15:33
14:30
13:26
11:20
9:16 7:13 5:10 3:7 2:4 -
Fag 1,0-0,9 - 12:30
14:34
14:34
13:31
12:28
11:26
10:23
9:20
7:16
În anumite situaţii, indicii de recoltare sunt înlocuiţi cu valori obţinute pe plan
local.
19
Răriturile puternice nu sunt indicate la noi, cu două excepţii (arborete tinere de
răşinoase, respectiv făgete destinate să producă lemn de derulaj), datorită scăderii
semnificative a productivităţii arboretelor conduse prin lucrări cu astfel de
intensităţi(Giurgiu ş.a.,1989). În plus, adoptarea unor intensităţi forte poate conduce la
reducerea creşterii în înălţime, dezvoltarea anormală a coroanelor, creşterea ponderii
arborilor purtători de crăci lacome(cvercinee), precum şi la producerea pârliturii
scoarţei(arborete de fag)(Giurgiu ş.a., 1989; Hibberd(ed),1991).
Intensitatea de intervenţie, trebuie stabilită numai pe teren şi în corelaţie cu starea
de fapt a pădurii în fiecare punct, se recomandă să fie astfel adoptată încât consistenţa
arboretului după răritură să nu scadă sub 0,8(arborete aflate în faza de păriş), respectiv
0,7(arborete cu specii de lumină, bietajate şi cu subarboret bine dezvoltat)(Negulescu şi
Ciumac, 1959;Florescu,1981).
Periodicitatea răriturilor este dependentă de diverse caracteristici ale arboretului
(compoziţie, consistenţă, vârstă, clasă de producţie, etc.), intensitatea lucrărilor, precum
şi de condiţiile staţionale în care se lucrează. În general, în păriş(faza de alungire a
tulpinilor), când creşterea este mai activă, periodicitatea va fi mai mică, în timp ce în
codrişor şi codru mijlociu (faza de îngroşare a tulpinilor), aceasta este mai
mare(Bagneris,1878). În condiţiile ţării noastre, periodicitatea răriturilor variază între 4-6
ani(în păriş, când sunt suficiente 2-3 rărituri) şi 6-10(12)ani în fazele următoare (numărul
răriturilor, de asemenea, de 2-3)(Negulescu ş.a., 1973; Constantinescu, 1976).
20
Periodicitatea răriturilor (in ani)
Tabelul 2Formaţia forestieră Rărituri în stadiul de dezvoltare
Păriş Codrişor
Codru
Molidişuri 5-6 6-8 8-10Brădedete 6-8 8-10 10-12
Amestecuri de fag cu răşinoase 5-6 7-8 8-11Făgete 6-8 8-10 10-12
Goruneto-făgete şi şleauri de deal cu gorun 5-7 8-10 10-12Gorunete şi stejărete 5-6 8-10 10-12
Şleauri de câmpie, de luncă, de deal cu stejar 4-5 5-7 7-8Teişuri 5-6 6-8 8-10
Cerete, gârniţe şi amestecuri de cer cu gârniţă 5-7 8-10 10-12Salcâmete 4-5 5-6Aninişuri 4-6 6-7
Arborete de salcie 3-4Arborete de plop alb şi plop negru 3-5 4-5
Pinete şi laricete 5-6 6-7 7-8Arborete de duglas verde 5-7 8-10
Între intensitatea şi periodicitatea răriturilor există o strânsă interdependenţă, în
sensul că, cu cât intensitatea lucrărilor este mai mare, cu atât intervenţiile sunt mai rare şi
invers (Negulescu şi Ciumac, 1959; Dwivedi, 1993).Din motive economice, tendinţa
actuală, manifestă în multe ţări ale lumii, este de a mări intensitatea şi periodicitatea
lucrărilor. Această opţiune are ca efect mărirea volumului extras la fiecare intervenţie şi
care se recomandă să atingă sau chiar să depăşească 40-60 mc/Ha, pentru a face răriturile
atractive şi din punct de vedere comercial. În medie, în ţara noastră, prin rărituri se
recoltează 25-30 mc/ha, dar valorile realizate ar putea fi sporite dacă se acţionează mai
intens în plafonul superior, fără însă a periclita starea de masiv.
1.1.4. Răritura schematică(simplificată)
În anumite situaţii (plantaţii tinere, dese, uniforme, de parcurs cu prima
răritură;populaţii omogene, fără variaţie genetică, cum sunt culturile de clone), nu se mai
justifică alegerea arborilor de extras, caz în care se face apel la aşa-numita răritură
schematică. Aceasta se aplică în general, în două variante :
21
Fig.5. Răritura schematică, cu intensitatea de 33% (b= din Smith, 1986),
a= în linie; c= din distanţă în distanţă
răritura în linie, care este cea mai frecvent folosită şi constă în faptul că se
extrag rânduri (linii, şiruri) întregi de arbori, alăturate sau nu între ele, la intervale
constate, pe suprafaţa întregului arboret;
răritura din distanţă în distanţă, când arborii de extras se aleg în mod
convenţional, după o regulă simplă, la distanţe egale pe fiecare rând(Petrescu, 1971; Vlad
ş.a., 1971).
În ţara noastră, răriturile schematice se recomandă să se aplice doar în culturile
uniclonale de plopi euramericani, cu distanţe de plantare mai mici sau egale cu 5x5 m.
Este evident că răritura schematică, prin simplitatea sa, prezintă o serie de
avantaje, cum sunt:
- se aplică uşor şi nu necesită o tehnicitate mare în execuţie;
- se rezolvă devreme problema accesibilităţii interioare a arboretelor, permiţând
recoltarea mai uşoară şi cu costuri mai reduse a materialului lemnos rezultat;
22
- este posibilă mecanizarea procesului de exploatare;
- nu sunt necesare practicarea elagajului de acces şi alegerea, respectiv
marcarea arborilor de extras, ceea ce reduce costurile de producţie;
- se reduc vătămările de exploatare;
- volumul exploatat pe hectar la fiecare intervenţie este mai mare ca la răriturile
de jos;
- materialul lemnos extras la fiecare intervenţie este de toate dimensiunile şi
calităţile, pe când la aplicarea răriturilor selective se extrage material mai
uniform şi calitativ mai slab.
În acelaşi timp, datorită schematismului şi rigidităţii lor, răriturile schematice au
şi numeroase dezavantaje cum sunt:
- se pot aplica numai în arborete tinere, dese şi uniforme, fără goluri în
coronament;
- efectul pozitiv asupra creşterii în diametru a arborilor individuali se resimt
doar la exemplarele adiacente(alăturate) culoarelor deschise;
- se produc pierderi semnificative faţă de arboretele parcurse cu rărituri
selective, care pot atinge 5-15mc/ha;
- reducerea stabilităţii arboretelor la acţiunea vântului şi zăpezii;
- tasarea solului şi producerea rănilor la arborii rămaşi, când se aplică exploatări
pe bază mecanizată;
- dezvoltarea lemnului de tensiune(reacţiune) pe partea dinspre linie a arborilor
rămaşi.
Multiplele dezavantaje ale răriturilor schematice au făcut ca, în aplicare, să fie
frecvent preferată varianta intervenţiilor schematico-selective. Intensitatea recomandată
pentru răriturile schematico-selective este de până la 50%.
23
1.2. Descrierea principalelor specii din U.P.III Certej-Vărmaga
Cele mai întâlnite specii sunt: fagul, gorunul, carpenul urmat de celelalte specii,structura acestora in % este prezentata in tabelul nr.3.
Structura pe specii Tabelul 3
Specii Fa Go Ca Pi Mo Ce Sc Dr Dt Dm% 39 17 17 5 4 3 3 4 7 1
.
Fagul(fagus sylvatica) este cea mai răspândită specie din
această unitate de producţie, ocupând 39% din suprafaţa
acestuia. Arbore de mari dimensiuni, atinge înălţimi de
până la 40 m şi diametre de maxim 2 m. Rădăcina este
pivotantă în primul deceniu, după care se desface în
numeroase ramificaţii oblice şi orizontale. Tulpina este
dreaptă, cilindrică, acoperită de o scoarţă netedă, subţire,
cenuşie albicioasă cu pete mari de culoare mai deschisă,
lemnul fiind alb-roşiatic, fără duramen, tare
şi greu.
Fig. 6 Fagul (Fagus sylvatica)
Coroana ovoidă îngustă în masiv, bogată în ramuri şi frunze, lujerii anuali sunt
geniculaţi pe care se găsesc muguri fusiformi mari de 2-3 cm lungime, ascuţiţi cu
numeroşi solzi bruni. Florile sunt unisexuat-monoice, apar prin aprilie-mai concomitent
cu înfrunzirea. Fructul denumit jir, este o achenă în trei muchii, brună roşcată, de 1-1,5
cm lungime. Fructifică târziu în masiv de la 70-80 ani, iar fructificaţii abundente se repetă
odată la 4-6 ani. Fagul este o specie cu temperament de umbră.
24
Gorunul ( Quercus petraea) din întreaga suprafaţă ocupă 17%. Arbore de mari
dimensiuni, atinge înălţimi de până la 40-45 m şi
diametre de maxim 2 m. Rădăcina se desface în
numeroase ramificaţii oblice şi orizontale. Tulpina este
dreaptă, cilindrică, acoperită cu ritidom de culoare
cenuşie, lemnul fiind alb-gălbui, cu elasticitate redusă,
tare şi greu. Coroana ovoidă îngustă în masiv, bogată
în ramuri şi frunze, lujerii verzi întunecaţi, sunt glabri
pe care se găsesc muguri fusiformi de 8mm lungime,
ovoizi cu numeroşi solzi bruni. Frunzele ca şi mugurii
stau îngrămădite spre vârful lujerului.
Fig. 7. Gorunul (Quercus petraea).
Florile sunt unisexuat-monoice, apar prin aprilie-mai concomitent cu înfrunzirea.
Cele mascule grupate în amenţi, iar cele femele sesile pe un peduncul scurt. Fructul
denumit ghindă, este o achenă în formă de butoiaş, brună roşcată, de 1,5-2.5 cm lungime.
Fructifică târziu în masiv de la 70-80 ani, iar fructificaţii abundente se repetă odată la 4-6
ani. Longevitatea atinge circa 600 -700 de ani. (Victor Stănescu, 1979)
25
CAPITOLUL II
LOCALIZAREA STUDIULUI
2.1. Elemente de identificare
2.1.1Situatia teritorial administrativa a Ocolului Silvic Deva. 2.1.1.1.Amplasarea ocolului silvic in spatiul geografic si administrativ.
Ocolul Silvic Deva, în suprafaţă totală de 5349,8 ha, face parte din Direcţia
Silvică Deva şi are sediul în Deva, din judeţul Hunedoara.
Suprafata fondului forestier ,administrat de O.S.Deva,este impartita in doua
unitati de productie,U.P.II.Baita , cu suprafata de 2478 ha ,U.P.III.Certej-Varmaga ,cu
suprafata de 2871,2 ha.
Geografic, pădurile ocolului silvic sunt situate în subprovincia piemonturilor
vestice, ţinutul Carpaţilor Apuseni, la periferia sudică a Munţilor Metaliferi, cuprinzând
pădurile de pe versantul drept al Râului Mureş, începând cu bazinul Văii Vălişoara şi
terminându-se cu bazinul Văii Vărmaga.
Din punct de vedere fitoclimatic padurile ocolului silvic sunt situate in
urmatoarele etaje de vegetatie :
etajul montan –premontan de fagete (FM1+FD4)- 296,4 ha (6%).
etajul deluros de gorunete ,fagete si goruneto-fagete(FD3)-3245,7 ha(62%).
etajul deluros de cvercete (FD2)-1695,0 ha(32%).
Întreaga suprafaţă a Ocolului Silvic Deva, se găseşte în limitele teritorial-
administrative ale judeţului Hunedoara, pe raza oraşului Simeria şi a comunelor Şoimuş,
Vălişoara, Băiţa, Certej, Hărău, Bucureşci şi Balşa.
2.1.1.2.Vecinitati ,limite, hotare.
Limitele Ocolului Silvic Deva sunt naturale sau artificiale,fiind constituite din culmi
pronuntate si vai principale .Aceste limite si vecinatati sunt figurate pe harta de
ansamblu a ocolului. Astfel la Nord se invecineaza cu O.S.Brad,O.S.Geoagiu,la Est,cu
O.S.Geoagiu,la Sud cu O.S.Simeria iar la Vest cu O.S,Ilia.
26
Hotarele padurii sunt materializate pe teren cu semne si borne amenajistice .
In zonele unde padurea se suprapune peste limitele teritoriale ale ocolului silvic acestea
au fost materializate pe arbori cu vopsea rosie prin semnul ,,H”
2.1.1.3.Administrarea fondului forestier.
Administrarea fondului forestier proprietate publica a statului.
Fondul forestier proprietate publica a statului in suprafata de 5349,8 ha este administrat
de Regia Nationala a Padurilor –Romsilva ,prin Ocolul Silvic Deva,din cadrul Directiei
Silvice Deva ,in conformitate cu regimul silvic si cu regulile priviind protectia mediului.
Administrarea fondului forestier proprietate privata.
Administrarea fondului forestier proprietate privata se va face de catre proprietarii
acestuia ,individual sau in asociatie ,cu bligatia gospodaririi acestuia ,in conformitate cu
regimul silvic si cu regulile priviind protectia mediului.
In limitele teritoriale ale ocolului silvic ,exista o suprafata de 6686,7 ha reprezentind
fond forestier proprietate privata,din reconstituirea dreptului de proprietate conform
Legii nr 18/1991 si a legii nr 1/2000.
2.1.1.4. Terenuri acoperite cu vegetatie forestiera situate in afara fondului
forestier.
Suprafetele cu vegetatie forestiera din afara fondului forestier ce variaza mult ca
structura si intindere ,sunt estimate la circa 1600 ha ,fiind formate din pasuni impadurite
si numeroase pilcuri situate in cuprinsul pasunilor si fanatelor precum si in lungul
vaielor si paraielor.
Terenurile cu vegetatie forestiera ,din afara fondului forestier proprietate de stat, var fi
administrate de detinatori legali,sub controlul direct al organelor silvice.
2.1.2 Situatia teritorial administrativa a Unitatii de Productie III Certej –Varmaga.
2.1.2.1 Elemente de indentificare a unitatii de productie
Unitatea de producţie III Certej -Vărmaga, in suprafaţa de 2871,2 ha, este
administrată de Ocolul Silvic Deva, din cadrul Direcţiei Silvice Deva.In ,,tabelul 4”.,este
27
prezentata organizarea administrativa a U.P.-ului pe unitati administrativ teritoriale
parcelele aferente acestora si suprafata in Ha.
Organizarea administrativă
Tabelul.4Judetul Unitatea
administrativ teritorială
Parcelele aferente Suprafaţa
Hunedoara Comuna Şoimuş 4,5,17,25-27,30,200,206,208-212, 236237,250,255,257,259,260,280
343,9
Hunedoara Comuna Certeju de Sus
6-13,41,44-46,50-63,65-67,69-71, 73-76,78-97,99,103,104,106,107,110,111 -113,115-
123,131-133,138,148-155, 157-163,192,193,282-287,319,321,
324,326,328-330,337,338,341,347,351353,354,356,360-365,367,368,373, 375-380,383,406,407,410,411-413, 428-430
2239,7
Hunedoara Comuna Hărău 31,32,38,389,395,418,419,424,428-430,431 139,4Hunedoara Comuna Balşa 334,336 65,2Hunedoara Simeria 396,397,400,402,425-427 83,0
Total U.P. 2871,2
Teritorial, unitatea de producţie se întinde pe raza comunelor Certeju de Sus, Şoimuş,
Hărău, Balşa şi a oraşului Simeria din judeţul Hunedoara.
Geografic teritoriul unitatii de productie este situat in partea sud -vestica a ultimilor
ramificatii ale Muntilor Metaliferi , ce se sprijina pe riul Mures.
Din punct de vedere fitoclimatic , padurile acestei unitati de productie sunt situate in
urmatoarele eteje de vegetatie.
FM1+FD4-etajul montan-premontan de fagete-296,4 ha(11%).
FD3-etajul deluros de gorunete,fagete si goruneto-fagete-1765,1 ha.(63%)
FD2-etajul deluros de cvercete si sleauri de deal -744,9 ha(26%).
2.1.2.2.Vecinitati limite hotare.
Vecinitatile ,limitele teritoriale ale unitatii de productie sunt date in tabelul 5.
28
Vecinatatile si limitele unitatii de productie.
Tabelul 5.
Puncte
cardinale
Vecinatati Limite Hotare
Felul Denumirea
N O.S.Geoagiu
U.P.II.Baita.
Naturale Culmea Icoanei
Culmea Stogului
Culmea Luchii
Liziera padurii
Borne
E O.S.Geoagiu Naturale Culmea Livada
Dealul Plesa
Vf.Gurguiata
Dealul Magura Uroi
Liziera padurii
Borne
S O.S.Simeria Naturale Riul Mures Liziera padurii
Borne
V U.P.II.Baita Naturale Coasta Plesului
Culmea Viilor
Culmea Macesului
Dealul Baleancii
Liziera padurii
Borne
2.2. Constituirea şi materializarea parcelarului şi subparcelarului
Parcelarul actualei unităţii de producţie III Certej -Varmaga provine din
parcelarul vechilor unităţii de producţie Certej şi Vărmaga. Noul amenajament a menţinut
numerotarea parcelelor din U.P. Certej de la amenajarea precedentă, iar pentru parcelele
din U.P.IV numerotarea s-a facut adaugandu-se la numarul vechi al parcelei 300, pentru
a nu se suprapune cu parcelele din U.P.III. Numărul parcelelor este de 189.
Subparcelarul a suferit modificări, datorită lucrărilor executate pe timpul aplicării
precedentului amenajament şi a unei analize mai aprofundate a staţiunii şi a arboretului
29
pe baza cartării staţionale la scară mijlocie. Acolo unde a fost posibil au fost menţinute
indicativele alfabetice ale vechiului subparcelar.
Delimitarea şi materializarea parcelarului a fost efectuată de către personalul de
teren a ocolului silvic, iar subparcelarul a fost delimitat şi materializat de către proiectant.
În tabelul următor(tabelul 6) este dată suprafaţa minimă, medie şi maximă a
parcelelor din actualul amenajament comparativ cu cel precedent.
Mărimea parcelelor şi subparcelelor
Tabelul 6.
Anul
amenajării
Parcele Subparcele
Nr.
total
Suprafaţa (ha) Nr.
total
Suprafaţa (ha)
medie maximă
( u.a.)
minimă
( u.a.)
medie maximă
( u.a.)
minimă
( u.a.)
1992 418 15,6 78,1
(38)
0,3
(273)
1017 6,4 54,9
(127A)
0,1
(137R)
2004 189 15,1 78,1
(38)
0,3
(273)
490 5,8 50,6
(338C)
0,2
(17D)
Din cele 189 parcele, 10 sunt terenuri cu destinaţie specială, iar din cele 490
subparcele, 66 sunt terenuri cu destinaţie specială.
2.3. Situaţia bornelor
Bornele sunt în număr total de 1287, din care 469 în fondul forestier proprietate
publică de stat şi 818 în fondul forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi
juridice. Acestea sunt confecţionate din beton armat şi piatră naturală şi sunt amplasate la
intersecţia liniilor parcelare, la intersecţia acestora cu liziera pădurii şi în diferite puncte
caracteristice ale lizierii pădurii, marcând hotarele cu vecinătăţiile.
30
Fig.8 Amplasarea bornelor
2.4. Suprafaţa fondului forestier
Suprafaţa fondului forestier pentru această unitate de producţie este de 2871,2 ha.
Suprafaţa fondului forestier din fiecare plan s-a determinat prin planimetrie. Apoi
s-au determinat suprafeţele parcelelor şi subparcelelor, suma parcelelor închizându-se pe
suprafaţa fondului forestier din planul respectiv, iar a subparcelelor dintr-o parcelă pe
suprafaţa parcelei, în cadrul toleranţei.
Suprafaţa fondului forestier astfel determinată s-a confruntat cu cea din evidenţa
Oficiului Judeţean de Cadastru, Geodezie şi Cartografie.
Indicele de utilizare a fondului forestier este de 98%.
Modul de încadrare la o folosinţă la alta poate să varieze de la an la an, în funcţie
de elementele noi care apar în decursul aplicării amenajamentului. În acest sens, ocolul
silvic va analiza noile folosinţe şi va proceda la modificările corespunzătoare, cu
aprobările legale. Se poate schimba categoria folosinţei cu aprobarea puterii publice
centrale care se ocupă de silvicultură.Categoriile de folosinta sunt prezentate in tabelul 7.
31
Categoria de folosinţă forestier. Tabelul 7
Nr.crt.
Simbol Categoria de folosinţă forestiră Suprafaţa(ha)
Totală % Gr.I. Gr.a II-a
1 P. Fond forestier total 2871,2 100 1573,1 1298,11.1 P.D. Terenuri acoperite cu pădure 2806,4 98 1573,1 1233,31.2 P.C. Terenuri care servesc nevoilor
de cultură7,5 1 - -
1.3 P.S. Terenuri care servesc nevoilor de producţie silvică
15,3 1 - -
1.4 P.A. Terenuri care servesc nevoilor de administraţie forestieră
31,5 - - -
1.5 P.I. Terenuri afectate împăduriri - - - -1.6 P.N. Terenuri neproductive 7,6 - - -1.7 P.T. Terenuri scoase temporar din
fondul forestier şi reprimite2,9 - - -
1.8 P.O. Ocupaţii şi litigii - - - -
2.5. Enclave
Suprafaţa enclavelor este de 236,0 ha, în mare parte fâneaţă şi păşune.
2.6. Gospodărirea din trecut.
2.6.1. Evoluţia bazelor de amenajare
Actuala unitate de producţie U.P.III Certej-Vărmaga, fiind constituită din două
unităţi de producţie, fostele U.P.III şi U.P.IV, în continuare va fi prezentată separat,
pentru fiecare unitate de producţie, evoluţia bazelor începând cu 1954 şi până în prezent.
Bazele de amenajare au fost actualizate de la o etapă la alta în conformitate cu
normele tehnice în vigoare. Respectare bazelor de amenajare trebuie să conducă treptat la
nominalizarea mărimii şi structurii fondului de producţie.
Astfel, pentru fostul U.P.III Certej:
32
Primul amenajament din anul 1953, cu aplicare în 1954 a prevăzut trecerea
unităţii la o conversiune prin îmbătrânire, întrucât o mare parte din arborete erau
provenite din lăstari. S-au menţinut totuşi în parte şi tăierile în crâng. Prevederile acestui
amenajament au fost doar parţial aplicate.
După un interval lung de 16 ani,s-a întocmit următorul amenajament în 1969 cu
aplicare în 1970. Cu această ocazie s-au constituit trei subunităţi: una de codru,
conversiune prin îmbătrânire, o alta de refacere şi una de arborete în care nu se recoltează
masă lemnoasă. Pentru subunitatea de codru s-a stabilit un ciclu de producţie de 100 ani,
iar pentru subunitatea de refacere o perioadă de refacere de 30 ani.
Pentru subunitatea de codru s-au prevăzut tăieri combinate, iar pentru unitatea de
refacere, tăieri rase de substituire.
La amenajamentul din 1981, au fost păstrate aceleaşi subunităţi de gospodărire :
- S.U.P. „C”- Conversiune prin îmbătrânire cu ciclu de producţie de 100 ani;
- S.U.P. „S”- Conversiune prin refacere cu o perioadă de refacere de 30 ani;
- S.U.P. „H”- Protecţie absolută din care nu se recoltează lemn.
Ca tratamente s-au stabilit tratamentul tăierilor combinate, succesive, tăieri rase
de refacere-substituire şi tăieri în crâng.
La amenajarea anterioară s-au constituit două subunităţi de gospodărire :
- S.U.P. „A”- Codru regulat cu un ciclu de producţie de 110 ani;
- S.U.P. „M”- Conservare deosebită.
A fost adoptat regimul codru regulat, tratamentul tăierilor progresive, succesive,
rase şi în crâng pentru S.U.P. „A” şi tăieri de conservare pentru S.U.P. „M”.
Pentru fostul U.P.IV Vărmaga, situaţia evoluţiei bazelor de amenajare se prezintă
în felul următor :
Pentru amenajarea din 1970 bazele de amenajare ale acestui amenajament au fost
următoarele :
- S.U.P. „C”- conversiune prin îmbătrânire;
- regimul codru;
- exploatabilitate tehnică;
- tratamentul tăierilor combinate, tăieri rase şi tăieri în crâng
33
Pentru amenajarea din 1981, obiectivele economice urmărite, precum şi funcţiile
atribuite arboretelor, au impus adoptarea unor măsuri de gospodărire care au condus la
constituirea a două subunităţii de producţie:
- S.U.P. „C”- conversiune prin îmbătrânire;
- S.U.P. „H”- Protecţie absolută;
A fost adoptat regimul codru, exploatabilitatea tehnică, ciclu de producţie de 100
ani, tratamentul tăierilor combinate, tăieri de refacere şi substituire şi tăieri în crâng
Amenajarea precedentă a prevăzut constituirea a trei subunităţi de producţie:
- S.U.P. „A”- codru regulat cu un ciclu de producţie de 110 ani ;
- S.U.P. „M” – conservare deosebită;
- S.U.P. „K” – rezervaţii de seminţe.
Tratamentele aplicate au fost: tratamentul tăierilor progresive, tratamentul
tăierilor succesive, tratamentul tăierilor în crâng pentru S.U.P. „A”,tăieri de conservare şi
de stimulare a fructificaţiei pentru S.U.P. „K”.
Pădurile din această unitate au fost în trecut proprietate particulară şi
composesorală. Au existat şi păduri ale unor mari proprietari, care au făcut obiectul unor
exploatări intensive, ca exemplu pe Valea Făeragului sau pe Valea Măcrişului.
Cu excepţia fostelor păduri comunale, toate pădurile din această unitate au devenit
păduri de stat, fiind naţionalizate în anul 1948.
Modul de gospodărire al acestora a fost foarte neregulat. În pădurile
composesorale şi cele particulare mici, s-au practicat în general tăieri în crâng. Marile
proprietăţi, fiind în general alcătuite din păduri bătrâne, chiar cvasivirgine, în special de
fag, au fost tăiate ras la intervale scurte de timp şi regenerarea s-a făcut atât din seminţe
cât şi din lăstari. În pădurile particulare mici s-au practicat adeseori şi tăierile „pe alese”.
Din cauza păşunatului intens şi a lăstarilor repetate, unele păduri, în special cele
din aproprierea satelor au fost puternic degradate.
Incendiile din 1946 au afectat o parte destul de mare din pădurile acestei unităţii,
în special în etajul făgetelor.
Nu au existat amenajamente pentru aceste păduri, decât cel mult sumare
reglementări pentru exploatare.
34
În anul 1948 prin actul de naţionalizare din 13 aprilie, toate pădurile au trecut în
patrimoniul statului, iar gospodărirea pădurilor a început să se facă pe baze ştiinţifice,
întocmindu-se primele amenajamente unitare.
Pentru pădurile din acest teritoriu, primul amenajament unitar s-a întocmit în anul
1953.
35
CAPITOLUL III
STUDIUL STAŢIUNII ŞI AL VEGETAŢIEI FORESTIERE
3.1. Metode şi procedee de culegere şi prelucrare a datelor de teren şi birou
Culegerea datelor s-a făcut în anul 2004-2006, în conformitate cu instrucţiunile şi
normele pentru amenajarea pădurilor aflate în vigoare.
Studiul solului s-a realizat prin amplasarea în teren a canevasului profilelor de sol
şi studiul acestora. S-au făcut toate determinările şi observaţiile necesare caracterizării
solurilor din punct de vedere morfologic, fitoclimatic, al regimului aprovizionării cu apă
şi substanţe nutritive, al relaţiilor cu substratul litologic , cu relieful, cu clima şi vegetaţia
în scopul stabilirii staţiunii.
Stabilirea tipurilor de staţiune s-a făcut în raport cu factorii fizico-geografici, cu solul şi
vegetaţia, ţinând cont de rezultanta ecologică a acestora. Clasificarea s-a făcut după
sistematica tipurilor de staţiune – ediţia 1972.
Datele de caracterizare a staţiunilor forestiere au fost înscrise în fişa unităţii
amenajistice şi fişa pedologică, referindu-se la :
-factorii fizico-geografici : substratul litologic, forma de relief,
configuraţia terenului, înclinare, expoziţie, altitudine.
-caracteristicile solului : litieră, orizonturile diagnostice, culoarea şi
grosimea lor, tipul, subtipul şi conţinutul de humus, conţinutul în CaCO3 şi săruri
solubile, procese de degradare, grosimea fiziologică, volumul edafic util, regimul
hidrologic şi de umiditate, adâncimea apei freatice, tipul şi subtipul de sol, potenţialul
productiv, tendinţe de evoluţie.
- tipul natural fundamental de pădure, tipul de floră indicatoare şi tipul de
staţiune.
Pentru studiul şi descrierea arboretului s-au determinat şi înregistrat caracteristici
de ordin ecologic, silvotehnic şi fitosanitar, dendrometric, de interes amenajistic şi s-au
identificat măsurile necesare în deceniul următor, pentru fiecare unitate amenajistică,
ţinând seama de starea arboretelor şi de funcţiile atribuite acestuia.
36
Determinarea caracteristicilor mai sus menţionate s-a făcut pe etaje şi elemente de
arboret, precum şi pe ansamblul arboretului. S-au făcut determinări şi asupra
subarboretului şi seminţişului. Determinările suplimentare au fost înscrise la date
complementare.
S-au făcut determinări asupra următoarelor caracteristici : tipul fundamental de
pădure, caracterul actual al tipului de pădure, tipul de structură, elementul de arboret,
proporţia speciilor, amestec, diametrul mediu, vârsta, înălţimea medie, clasa de producţie,
calitatea medie, elagaj, consistenţă, modul de regenerare, vitalitatea, subarboretul,
seminţişul, compoziţia-ţel, funcţiile arboretului, ţelul de producţie şi de protecţie, vârsta
exploatabilităţii, lucrările executate, lucrări propuse, date complementare.
Determinarea acestor caracteristici s-a făcut prin parcurgerea în zig-zag a
unităţilor amenajistice şi în puncte de sondaj amplasate în punctele caracteristice ale
arboretului.
3.2. Elemente de geologie
Prin poziţia geografică pe care o ocupă, constituţia geologică a teritoriului studiat
este deosebit de mozaicată şi complexă.
Rocile variază atât pe verticală cât şi pe orizontală. Apusenii sudici cuprind o
foarte puternică masă de magnetite bazice şi formaţiuni de fliş. Vulcanismul a generat o
succesiune largă de roci care cuprind bazalte, andezite, andezite amfibolice,
tranhiandezite, riolite. Acestea se prezintă sub formă de curgeri de lave vulcanice, apar
astfel alternanţe de piroclastite, marne, marnocalcare, gresii calcaroase si argile.În zona
Bampotoc apar calcare, iar pe terasele Mureşului depozite argiloase, marne şi argile
mărnoase.
Pe aceste substraturi s-au format soluri brune eumezobazice, brune luvice, care
prezintă uşoare tendinţe de alunecări şi eroziuni.
37
3.3. Elemente de geomorfologie
Unitatea de producţie III Certej - Vărmaga cuprinde bazinul pârâului Certej şi al
afluenţilor acestuia şi bazinul Văii Vărmaga şi al afluenţilor acesteia, situându-se în
partea estică a munţilor Metaliferi.
Din punct de vedere fitoclimatic, pădurile acestei unităţi de producţie sunt
situate în următoarele etaje de vegetaţie :
FM1+FD4 – etajul montan-premontan de făgete- 296,4 ha(11%)
FD3- etajul deluros de gorunete, făgete şi goruneto – făgete - 1765,1 ha(63%)
FD2- etajul deluros de cverdete – 744,9 ha (26%)
Unitatea de relief dominantă este versantul puternic înclinat spre moderat.(tabelul
8.)
Repartiţia suprafeţelor pe categorii de înclinare
Tabelul 8.
Expoziţia generală este cea parţial
însorită (tabelul 9.)
Expozitia
Tabelul 9.Expoziţie însorită 1139,8 40%Expoziţie parţial însorită 1282,9 44%Expoziţie umbrită 448,5 16%Total 2871,2 100%
<16˚ 201,6 7%16-30˚ 1534,3 53%31˚-40˚ 935,9 33%
>40˚ 199,4 7%Total 2871,2 100%
38
Fig. 9 Repartiţia suprafeţelor pe categorii de înclinare
In ce priveste altitudinea predomina intervalele 400-800 m,(tabelul 10).
Repartiţia suprafeţelor pe categorii de altitudine Tabelul 10
100-200m 9,7 -%200-400m 570,3 20%400-600m 875,6 30%600-800m 995,9 36%800-1000m 415,9 14%1000-1200m 3,8 -%
Total 2871,2 100%
39
Fig. 10 Repartiţia suprafeţelor pe categorii de altitudine
3.4. Elemente de hidrologie
Cele mai importante văi din teritoriul U.P.- ului sunt Valea Certej şi Valea
Vărmaga. Alte pâraie întâlnite sunt pârâul Boholt, Valea Dumbrava, pârâul Tăului, Valea
Hondol, Valea Măcrişu, Valea Ciongor, pârâul lui Toader, pârâul Tăul Vechi, pârâul
Nojag, afluent pe partea dreaptă a râului Mureş.
Bazinul Văii Vărmaga cuprinde pârâul Boldureasa, pârâul Între Cracuri, Valea
Rea şi pârâul Şesuri.
O importanţă mare o are pârâul Cărpiniş care este afluent direct al râului Mureş.
Aceşti afluenţi au în general un debit variabil, de obicei mic, cu excepţia perioadei
de primăvară, când acestea cresc datorită topirii zăpezii fără însă a afecta fondul forestier.
Se menţionează existenţa unui mic lac de acumulare pe Valea Făeragului construit
pentru nevoile de apă industrială ale Întreprinderii Miniere Certej.
În satul Boholt există un izvor de apă minerală pentru care pădurile situate în jurul
acestuia au fost încadrate în categoria funcţională 1A- protecţia izvoarelor de apă
minerală.
40
3.5. Climatologie
Climatul general al unităţii este temperat, cu un plus de căldură în special vara,
cauzat de zona largă, depresionară a Văii Mureşului, din apropriere, având o puternică
similitudine în climatul întregului ocol silvic.
Clima este puternic influenţată de diferenţa mare de altitudine existentă între
partea nordică(Munţii Metaliferi) şi partea sudică(râul Mureş).
Astfel, în partea nordică verile sunt mai scurte şi mai ploioase, iar iernile mai
lungi şi mai geroase decât în partea sudică a unităţii studiate.
Căderile masive de zăpadă nu au efecte majore asupra pădurii deoarece ponderea
răşinoaselor este mică, iar ele sunt reprezentate în special de plantaţii tinere.
Curenţii de aer predominanţi se resimt pe direcţia văilor principale, influenţa
acestora fiind estompată de relieful extrem de variat rezultând o influenţă minoră asupra
vegetaţiei forestiere.
Ploile torenţiale sunt periculoase pentru buna dezvoltare a vegetaţiei forestiere
odată cu pericolul de eroziune a solului cauzat la exploatarea tot mai extensivă a
terenurilor metalifere.
Se poate deci concluziona că factorii climatici sunt favorabili dezvoltării
vegetaţiei forestiere, insă, odată cu acţiunea factorului antropic asociat cu factorii
climatici pot determina intensificarea procesului de eroziune cu efecte nefaste asupra
pădurii.
A. Regimul termic
Temperatura scade cu creşterea altitudinii, cu gradul de expunere a versanţilor funcţie
de înclinare şi expoziţie în medie cu 0,5 gr. Celsius la 100 m.
datele de lucru au fost înregistrate la staţia meteo Deva ;
temperatura medie anuală este 7.2 gr. Celsius ;
amplitudinea termică este 56.1 gr. Celsius ;
primul îngheţ apare la jumătatea lunii octombrie, iar ultimul îngheţ la jumătatea lunii
aprilie ;
rar apar temperaturi sub 0 gr. Celsius în luna mai. În medie zilele de îngheţ şi fără
îngheţ sunt egale, şi anume 182 ;
41
zilele cu temperaturi peste 10 gr. Celsius este 192, iar a celor cu temperaturi peste 20 gr.
Celsius de 45, deci există un total de 236 zile în care se desfăşoară procesul de activitate
vegetală.
Temperaturile lunare sunt redate in tabelul 11 .
Repartitia temperaturilor medii de-a lungul lunilorTabelul 11
Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XIITemp -4.2 -2.3 2.5 7.6 12.4 14.2 16 15.6 12 8.0 2.8 -1.0
B. Regimul pluviometricPrecipitatile lunare sunt redate in tabelul 12
Distribuţia precipitaţiilor de-a lungul anului Tabelul 12Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XIIPrec. 30 28 33 45 62 82 72 65 65 65 65 60
Stratul de zăpadă se menţine în medie anual 34 – 40 de zile cu maximum de zile în
lunile dec–ian–feb.
Evapotranspiratia lunara este prezentata in tabelul 13.
Distribuţia ETP de-a lungul anului Tabelul 13
Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XIIETP 0 0 21 52 94 118 132 117 77 43 14 1
Se constată un excedent de apa în sol de 30 mm în februarie, un deficit maxim de
121 mm în lunile iulie, august şi septembrie, evidenţiindu-se caracterul uscat al climei în
zona Devei dar se restrânge simţitor în zona împădurită.
C. Regimul eolianIn tabelul 14 sunt prezentate frecventa si viteza vintului.
Frecvenţa şi viteza vântului pe direcţii Tabelul 14
Direcţia Frecvenţa VitezaN 1,7 1,8
NE 2,3 1,5E 2,7 1,6
42
SE 5,8 1,9S 2,3 1,9
SV 2,4 2,3V 3,3 2,7
NV 9,3 2,9
Vânturile predominante sunt cele din nord. Totuşi trebuie menţionat faptul că
datorită variaţiei foarte mare a formelor de relief, vântul prezintă caracteristici
determinate de orientare a culmilor. Vânturile puternice ce ating o viteza de 11 m/s sunt
rare, aproximativ 3 zile pe an, iar cele ce depăşesc 16 m/s în medie sunt de 0,5 zile pe an
în lunile mai – august
Vânturile dominante nu produc efecte negative, cum ar fi doborâturi
D. Sinteza climatica
Indicele de ariditate anual are valoarea de 41,7. Pentru valoare indicelui egala sau
mai mare de 30, zona corespunde regiunii cu climat forestier propriu zis.tabelul 15
43
Valoarea indicelui de ariditate de Martonne, la nivel lunar
Tabelul.15Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XIIIar 90 64 43 41 38 44 32 32 29 37 50 71
Fig. 13 Diagrama climatică Walter – LiethT˚C ETP 1/5
a) temperaturi medii lunare c) evapotranspiraţia potenţialăb) precipitaţii medii lunare d) deficitul de apa din sol
3.6.Studiul pedologic
Pentru determinarea tipurilor şi subtipurilor de sol s-au executat 2 profile
principale de sol. De asemenea , în fiecare unitate amenajistică s-a executat câte un profil
de control.
Tipurile si subtipurile de sol din U.P.III sunt prezentate in tabelul 16
44
Răspândirea tipurilor şi subtipurilor de sol Tabelul 16
Nr.
crt.
Clasa de sol
Tipul de sol Subtipul de sol
Codul Succesiunea orizonturilor
Suprafaţa
Ha %
1 Argilu-visoluri
(luvisoluri)
Brun luvic(Luvosol)
Tipic 2401 Ao-El-Bt-C 694,4 25Litic 2405 Ao-El-Bt-R 384,7 12
Pseudo-gleizat
2407 Ao-Elw-Btw-C 260,4 9
Luvisol albic(Luvosol)
Tipic 2501 Ao-Ea-Bt-C 67,6 2Litic 2506 Ao-El-Bt-R 13,0 1
Total clasa argiluvisoluri 1384,1 49
2 Cambi-soluri
Brun eumezobazic
(eutricambosol)
Tipic 3101 Ao-Bv-C 1124,9 41Litic 3107 Ao-Bv-R 92,4 3
(Brun aciddistricambosol)
Tipic 3301 Ao-Bv-C 200,1 7Litic 3305 Ao-Bv-R 4,9 -
Total clasa cambisoluri 1422,3 51Total U.P. 2806,4 100
Cele mai reprezentative tipuri de sol sunt : brun eumezobazic tipic- 41% şi brun
luvic tipic – 25%.
Descrierea tipurilor şi subtipurilor de sol :
Tipuri de sol
Soluri brune eumezobazice (Eutricambosol)
Solurile brune eu-mezobazice sunt soluri cunoscute în literatură sub denumirile de
soluri brune de pădure, soluri brune eutrofe sau soluri brune de pădure nediferenţiate
textural.
Răspâdire : solurile brune eumezobazice sunt întâlnite în zona de dealuri pe versanţi cu
înclinări diverse.
Alcătuirea şi caracterizarea morfologică a profilului : succesiunea orizonturilor pe
profilul solului este Ao-Bv-C. Orizontul Ao, are o grosime de 10-30 cm, de culoare
brună-gălbui închisă datorită acumulării humusului, cu structură grăunţoasă stabilă,
afânat, permeabil, bine străbătut de rădăcini. Orizontul Bv are grosimi de 20-100 cm,
culoare brună cu nuanţe gălbui sau roşcată, structură poliedrică, textură mijlocie.
Orizontul C este alcătuit din depozite de suprafaţă provenite din alterarea unor roci
bogate în minerale calcice şi feromagneziene.
45
Proprietăţi : prezintă textură nediferenţiată pe profil, de la mijlocie grosieră până la fină,
în funcţie de materialul parental ce a stat la baza formării solului.Structura este
grăunţoasă în Ao şi poliedrică în Bv, fiind foarte stabilă. Conţinutul de humus este mai
mare de 2% şi este de tip mull în raportul C/N mai mic de 15. Reacţia solului este slab
moderat acidă – pH=5,8-6,5 , iar gradul de saturaţie în baze este mai mare de 55%
Subtipuri
Cele întâlnite in cadrul unităţii de producţie sunt : tipic ocupând o suprafaţă de 1131,2 ha
(41%) şi litic care ocupă o suprafaţă de92,4 ha (3%).Solul brun eumezobazic litic este
asemănător celui tipic, dar cu orizont R a cărui limită superioară este situată între 20 şi 50
cm adâncime
Soluri brune luvice – ocupă o suprafaţă de 1303,5 ha
Elemente de diagnoză : prezintă orizont Bt, având culori diverse şi orizont el.
Răspândire : sunt răspândite sub arboretele de fag şi de gorun, pe versanţi cu
înclinări diverse.
Alcătuirea şi caracterizarea morfologică a solului :solurile brune luvice, prezintă
următoarea succesiune de orizonturi pe profil : Ao-El-Bt-C. Orizontul Ao are o grosime
de 15-25 cm, culoare brună, brună deschisă cu structură grăunţoasă. Orizontul El este
gros de 10-20 cm, cu nuanţe gălbui,sărăcit parţial în argilă şi sescvioxizi. Structura este
slab exprimată, iar textura este mai grosieră decât în orizontul Bt. Orizontul Bt are
grosimi de 60-80 cm cu nuanţe brune gălbui sau ruginii. Este compact, cu textură
mijlocie, mijlocie fină şi structură prismatică. Orizontul C este alcătuit din depozite
loessoide decarbonatate şi luturi.
Proprietăţi : au textură diferenţiată pe profil, luto-nisipoasă în Ao, nisipo-lutoasă
în El şi luto-argiloasă sau chiar argiloasă în orizontul Bt. Structura solului este
grăunţoasă, slab dezvoltată în Ao, lamelară sau poliedrică mică în El şi prismatică in Bt.
Apa din precipitaţii străbate uşor orizonturile superioare şi stagnează deasupra orizontului
Bt.
Conţinutul de humus este mai mic (circa 2% ) şi de calitate inferioară, sunt soluri
oligomezobazice şi au reacţie de la moderat acidă la puternic acidă( pH=4,5-5,6 ).
46
Subtipuri de sol
Subtipurile întâlnite în cadrul unităţii de producţie sunt : tipic pe o suprafaţă de 694,4 ha ,
litic pe o suprafaţă de 348,7 ha şi pseudogleizat pe o suprafaţă de 260,4 ha.
Solul brun luvic litic este asemănător celui tipic, dar cu orizont R a cărui limită
superioară este situată între 20 şi 50cm adâncime.
Subtipul pseudogleizat are un profil de tipul Ao-Elw-Btw-C şi se individualizează
prin prezenţa orizontului w în primii 100cm.
Fertilitate : Solurile brune luvice prezintă o troficitate minerală şi azotală cel mult
mijlocie. În privinţa regimului de umiditate, solurile brune luvice pot diferi între ele în
funcţie de poziţia pe versant, expoziţie, conţinutul de schelet. Pe versanţii umbriţi regimul
de umiditate este mai constant ; aici făgetele realizează clase de producţie mijlocii. Pe
versanţii cu expoziţii însorite gorunetele realizează clase de producţie mijlocii.
3.7. Tipuri de staţiune
Tipurile de staţiune determinate sunt rezultatul unor ansambluri de unităţi staţionale elementare identice ecologic şi silvo-productiv echivalente, cu caractere fizico-geografice(relief, substrat litologic, sol) asemănătoare, apte pentru crearea şi dezvoltarea unei anumite vegetaţii forestiere, pentru care se aplică acelaşi complex de măsuri de gospodărire. In U.P.III au fost determinate urmatoarele tipuri de ststiuni(tabelul17)
Evidenţa şi răspândirea teritorială a tipurilor de staţiuni
Tabelul 17Etajul fitocli- matic
Tipul de staţiune Suprafaţa Categoria de bonitate Tipuri şi subtipuri de sol
Cod Diagnoză ha % Supe- rioară
Mijl-cie
Inferi - oară
FM+FD4
4.3.3.1. Montan premontan de făgete Bi, podzolic,edafic mic-mijlociu
39,5 1 - - 39,5 25012506
4.3.3.2. Montan premontan de făgete Bm podzolit şi podzolic argiloiluvial, edafic mijlociu cu Festuca
101,5 4 - 101,5 - 24012501
4.4.2.0. Montan premontan de făgete Bm brun edafic mijlociu, cu Asperula- Dentaria
122,7 4 - 122,7 - 3301
4.4.3.0. Montan premontan de făgete Bs, brun, cu Asperula- Dentaria
32,7 1 32,7 - - 3301
FD3
5.1.3.1.
Deluros de gorunete Bi, puternic podzolit, edafic submijlociu şi mic, cu Luzula albida
209,4 8 - - 209,4 24012405
47
5.1.3.2.
Deluros de gorunete Bm, pod-zolit edafic mijlociu cu graminee mezoxerofite
79,2 3 - 79,2 - 2401
5.1.5.2.
Deluros de gorunete Bm, brun, slab, mediu podzolit, edafic mijlociu
110,9 4 - 110,9 - 2401
5.2.3.1.
Deluros de gorunete Bi, divers podzolit, edafic mic, cu Vaccinum- Luzula
25,7 1 - - 25,7 2501
5.2.3.2.
Deluros de gorunete Bm, pod-zolit, edafic mijlociu cu Festuca
143,8 5 - 143,8 - 2401
5.2.4.1.
Deluros de gorunete Bi, brun edafic mic
97,3 3 - - 97,3 31073305
5.2.4.2.
Deluros de gorunete Bm, brun edafic mijlociu cu Asperula- Dentaria
1098,8 39 - 1098,8 -31013301
FD2
6.1.3.1.
Deluros de cvercete, Bi, podzolit edafic mic cu acidofile mezoxerofite
143,6 5 - - 143,6 2405
6.1.3.2.
Deluros de cvercete, Bm, pod-zolit, edafic mijlociu cu graminee mezoxerofite
236,2 9 - 236,2 - 2401
6.1.4.2.
Deluros de cvercete, Bi,podzolit pseudogleizat, edafic mijlociu
178,6 6 - 178,6 - 2407
6.1.4.3.
Deluros de cvercete şi şleauri de deal Bs, podzolit, pseudogleizat, edafic mare cu Carex pilosa
81,8 3 81,8 - - 2407
6.1.5.2.
Deluros de cvercete, Bi, brun slab podzolit şi pseudogleizat, edafic mijlociu
27,6 1 - 27,6 - 22012401
6.1.5.3.
Deluros de cvercete cu şleauri de deal Bs, brun slab mediu pod -zolit, pseudogleizat,edafic mare
6,3 - 6,3 - - 2401
6.2.5.2.
Deluros de cvercete cu făgete de limită inferioară, Bm, brun eda-fic mijlociu cu Asperula Asarum
70,8 3 - 70,8 - 3101
Total U.Pha 2806,4 120,8 2170,1 515,5 -% 100 4 78 18 -
5.2.4.2.Deluros de făgete Bm, brun edafic mijlociu cu Asperula-Asarum
Este cel mai răspândit tip de staţiune din cadrul U.P.- ului (39%).
Se întâlneşte pe versanţi predominant mijlocii, umbriţi şi semiumbriţi, moderat
înclinaţi, cu configuraţie variată, urcând uneori şi în partea superioară a versanţilor la
altitudini mai mari ale etajului şi localizându-se pe poale de versanţi adăpostiţi.
Substratul litologic este format din depozite de suprafaţă provenite din roci
furnizoare de material pământos şi de schelet în sol(alternanţe sau amestecuri de marne,
48
gresii, luturi cu pietriş, nisipuri lutoase şi luturi nisipoase cu fragmente de roci eruptive
sau metamorfice).
Solurile sunt eumezobazice tipice şi brun acide tipice, mijlociu profunde şi
profunde, luto-nisipoase şi lutoase, slab scheletice şi semischeletice cu volum edafic
mijlociu.
Condiţiile climatice prezintă un plus de umiditate şi un minus de căldură şi
lumină, faţă de media etajului pe expoziţiile umbrite. Apa accesibilă este asigurată la
nivel mijlociu (HIII), acesta fiind un factor moderat limitativ.
Tipul este de bonitate mijlocie pentru fag, pe aceste staţiuni apar pe lângă
arborete pure de fag şi arborete total derivate sau artificiale de productivitate mijlocie sau
inferioară.
Se recomandă menţinerea fagului ca specie de bază, iar în partea superioară a
versanţilor în amestec cu gorunul. De asemenea se recomandă, în arboretele artificiale
reducerea proporţiei speciilor repede crescătoare şi de importanţă economică redusă (plop
tremurător, anin, mesteacăn, salcâm) şi creşterea proporţiei fagului şi molidului.
În cazul arboretelor derivate se recomandă substituirea în timp a acestora cu
arborete de fag în amestec de până la 20-30% cu paltinul, teiul, frasinul, carpenul. Se
recomandă de asemenea introducerea de până la 10-20% a duglasului şi laricelui.
6.1.3.2. Deluros de cvercete, Bm, podzolit edafic mijlociu cu graminee
mezoxerofite
Ocupă 9% din suprafaţa U.P.-ului şi este răspândit pe versanţii superiori şi
„subculmi”, cu expoziţii predominant însorite, cu înclinare moderată până la puternică.
Substratul litologic este format din depozite de suprafaţă provenite din roci
îndeosebi acide, silicioase (gresii, nisipuri, luturi) care asigură formarea de soluri cu
drenaj intern normal. Solurile întâlnite sunt brune luvice litice, oligomezobazice, cu
moder, mijlociu profunde, slab humifere, semischeletice şi cu volum edafic mijlociu.
Condiţiile climatice sunt caracterizate printr-un plus de căldură şi lumină şi cu
minus de umiditate atmosferică. Apa accesibilă este asigurată în medie la nivel
submijlociu (Ue 2-1), iar aeraţia mijlocie.
Tipul este de bonitate mijlocie pentru gorunete, cvercete şi pentru arboretele de
gorun însoţite diseminat de fag, carpen, tei, cireş, jugastru, cer, gârniţă.
49
Se recomandă menţinerea arboretelor de tip natural fundamental, iar pentru
regenerarea şi îngrijirea arboretelor sunt necesare măsuri speciale pentru menţinerea
consistenţei pline şi a speciilor de amestec (paltin, fag, tei, cireş) în proporţii
corespunzătoare, aceste fiind importante atât pentru elagarea gorunului şi protecţia
solului, cât şi ca producătoare de sortimente valoroase.
3.8.Tipuri de pădure
in U.P.III,Certej -Varmaga cele mai reprezentative tipuri de padure sunt:
4.2.1.2. – Făget de deal pe soluri schelete cu floră de mull (m)- 23%;
4.3.1.2. – Făgeto- cărpinet cu floră de mul de productivitate mijlocie (m)- 12%;
5.1.3.1. – Gorunet de coastă cu graminee şi Luzula luzuloides (m)- 11%.
O parte din tipurile de pădure ocupă suprafeţe relativ reduse, existenţa lor fiind
determinată de microrelief şi respectiv de topoclimatul realizat.
Corespunzător condiţiilor climatice şi staţionale, pe teritoriul studiat s-au
identificat 18 tipuri de pădure, a căror denumire cât şi proporţie este prezentată în tabelul
următor:
Raspindirea tipului de padure in cadrul U.P.-ului este prezentat in tabelul 1.
50
Răspândirea tipului de pădure în cadrul U.P.-ului
Tabelul 18Nr.crt.
Tip de
staţiune
Tip de pădure Suprafaţă
Prod. arboretelor
Cod Diagnoză ha % Sup.
Mijl. Inf.
1 4.3.3.1.
415.1
Făget montan cu Luzula Luzuloides (i) 39,5 1 - - 39,5
2 4.3.3.2.
414.1
Făget montan cu Festuca altissima (m) 101,5
4 - 101,5 -
3 4.4.2.0.
411.4
Făget montan pe soluri schelete cu floră de mull (m)
122,7
4 - 122,7 -
4 4.4.3.0.
411.1
Făget normal cu floră de mull (s) 32,7 1 32,7 - -
5 5.1.3.1.
515.1
Gorunet cu Luzula luzuloides (i) 123,1
5 - - 123,1
524.1
Goruneto-făget cu Luzula luzuloides (i) 86,3 3 - - 86,3
6 5.1.3.2.
513.1
Gorunet de coastă cu graminee şi Luzula luzuloides (m)
79,2 3 - 79,2 -
7 5.1.5.2.
531.4
Şleau de deal cu gorun şi fag de productivitate mijlocie (m)
110,9
4 - 110,9 -
8 5.2.3.1.
424.1
Făget de dealuri cu floră acidofilă (i) 25,7 1 - - 25,7
9 5.2.3.2.
428.1
Făget de dealuri cu Festuca drymeia (m) 143,8
5 - 143,8 -
10 5.2.4.1.
421.5
Făget de deal pe soluri schelete de productivitate inferioară (i)
97,3 3 - - 97,3
115.2.4.
2.
421.2
Făget de deal pe soluri schelete cu floră de mull (m)
638,3
23
- 638,3 -
431.2
Făgeto-cărpinet cu floră de mull de productivitate mijlocie (m)
348,1
12
- 348,1 -
433.1
Făget amestecat din regiunea de dealuri (m) 112,4
4 - 112,4 -
12 6.1.3.1.
515.1
Gorunet cu Luzula Luzuloides(i) 143,6
5 - - 143,6
13 6.1.3.2.
513.1
Gorunet de coastă cu graminee şi Luzula Luzuloides (m)
236,2
9 - 236,2 -
14 6.1.4.2.
741.1
Amestec normal de gorun, cer şi gârniţă (m) 178,6
6 - 178,6 -
15 6.1.4.3.
741.3
Amestec normal de gorun, gârniţă şi cer de prod. sup.(s)
81,8 3 81,8 - -
16 6.1.5.2.
532.4
Şleau de deal cu gorun de productivitate mijlocie (m)
27,6 1 - 27,6 -
17 6.1.5.3.
511.1
Gorunet normal cu floră mull (s) 6,3 - 6,3 - -
18 6.1.5.4.
421.2
Făget de deal pe soluri schelete cu floră de mull (m)
70,8 3 - 70,8 -
Total U.P ha 2806,4
100
120,8
2170,1
515,5
% 100 4 78 18
51
3.9. Starea sanitară a pădurii
Starea sanitară a pădurilor din această unitate de producţie este în general bună.
Pentru asigurarea unei stări fitosanitare corespunzătoare, se recomandă atât măsuri
preventive, cât şi măsuri de combatere a bolilor şi dăunătorilor, atunci când acestea
depăşesc limitele capacităţii de suport a ecosistemelor respective.
Pentru menţinerea unei stări fitosanitare corespunzătoare, fac obiect al acţiunii de
igienizare şi curăţire a pădurii următoarele categorii de material lemnos:
a) arborii deperisaţi, necesari a fi extraşi din masa arboretului:
- căzuţi, rupţi şi doborâţi de vânt sau zăpadă;
- uscaţi sau pe cale de uscare;
- atacuri de insecte sau agenţi criptogamici;
- arbori cursă şi de control folosiţi la protecţia pădurilor;
b) uscături şi crăci groase răspândite în pădure;
c) resturi de exploatare, nevalorificate pentru producţia industrială provenită din
curăţirea parchetelor exploatate;
d) material lemnos subţire provenit din tăieri de îngrijire (curăţiri) în arborete
tinere, situate în locuri greu accesibile;
e) cioate dezrădăcinate prin fenomene naturale.
52
CAPITOLUL IV
Stabilirea funcţiilor social-economice şi ecologice ale
pădurilor şi a bazelor de amenajare
4.1. Stabilirea funcţiilor social-economice şi ecologice ale
pădurii
4.1.1. Obiective social economice şi ecologice
Obiectivele social-economice şi ecologice ale amenajării pădurilor ce fac obiectul
prezentului studiu sunt:
-producerea de lemn în cantităţi şi de dimensiuni cât mai mari din care rezultă o
gamă variată de sortimente în funcţie de potenţialul staţional şi structura arboretelor;
-asigurarea unor efecte de protecţie a solului;
Enumerarea celor mai importante obiective, luate în calcul, se face în rândurile
următoare:
- obţinerea de masă lemnoasă valorificabilă industrial;
- satisfacerea necesităţilor de lemn de foc şi de construcţie pentru localnici;
- conservarea fertilităţii solurilor şi împiedicarea fenomenelor de eroziune şi
alunecărilor de teren;
- asigurarea unui climat favorabil;
- menţinerea unui regim hidrologic echilibrat;
- satisfacerea necesităţilor estetice şi recreative ale turiştilor şi localnicilor;
- dezvoltarea durabilă a pădurilor prin menţinerea biodiversităţii naturale;
- ocrotirea genofondului unor specii valoroase şi producerea de seminţe
forestiere;
- obţinerea unei faune cinegetice şi salmonicole optim dimensionate şi
diversificate, precum şi valorificarea cât mai intensă a tuturor produselor
accesorii disponibile.
53
4.1.2. Funcţiile pădurii
Corespunzător obiectivelor social-economice şi ecologice fixate, s-au stabilit
funcţiile prioritare pe care trebuie să le îndeplinească arboretele. Pădurile şi terenurile de
împădurit ale acestei unităţi de producţie s-au încadrat în două grupe funcţionale:
- grupa I - păduri şi terenuri cu funcţii speciale de protecţie – 1573,1 ha (56%);
- grupa a II-a - păduri şi terenuri cu funcţii de producţie şi protecţie – 1233,3 ha
(44%).
Zonarea functionala a padurilor din U.P.III, este redata in tabelul 19
Zonarea functionala a padurilor din U.P.III
Tabelul 19Grupa, subgrupa , categoria funcţională si tipul de categori
functionaleSuprafaţa
Cod Denumire ha %GRUPA I-a
1.1A Păduri situate în perimetrelor de protecţie a izvorului de apă minerală potabilă Boholt (TII)
74,5 3
1.1B Păduri de pe versanţii direcţi ai lacului de acumulare Făerag(TIII) 408,9 151.1C Păduri de pe versanţii râurilor şi pâraielor din zona montană şi colinară
care alimentează lacul de acumulare Făerag, situate la distanţa de 15 până la 30 km în amonte de limita acumulării (TIV)
79,4 3
1.2A Pădurile situate pe stâncării, pe grohotişuri, pe terenuri cu eroziune în adâncime, pe terenuri cu înclinare mai mare de 350 (TII)
673,6 24
1.2L Păduri situate pe terenuri cu substrate litologice vulnerabile la eroziune şi alunecări cu pante până la 350 (TIV)
287,7 10
1.3J Benzile de pădure din vecinătatea depozitelor de steril, cenuşă şi alte reziduri(TII)
6,2 -
1.5C Rezervaţia naturală Săcărâmb (TI) 13 -1.5H Păduri constituite în rezervaţii de seminţe(TII) 29,7 1
TOTAL GRUPA I 1573,1 56GRUPA II-a
2.1B Păduri destinate să producă lemn de cherestea (TVI) 1210,4 432.1C Păduri destinate să producă arbori mijlocii şi subţiri pentru
celuloză, construcţii rurale şi alte utilizări (TVI)22,9 1
TOTAL GRUPA II-a 1233,3 44TOTAL U.P. 2806,4 100
54
Prin gruparea arboretelor în cadrul aceluiaşi tip, în raport cu categoriile
funcţionale pentru care sunt indicate măsuri silviculturale similare, au rezultat tipurile de
categorii specificate în tabelul 20.
Tipul de Categorii funcţionaleTabelul 20
Tip funcţional Categoria funcţională Suprafaţaha %
T.I 1.5C 13,0 -T.II 1.1A, 1.2A, 1.3J,1.5H 748,0 28T.III 1.1B 408,9 15T.IV 1.1C, 1.2L 367,2 13T.VI 2.1B, 2.1C 1233,3 44
TOTAL U.P. 2806,4 100
4.1.3. Subunităţi de producţie sau de protecţie constituite
În raport de ţelul de producţie sau de protecţie, de regimul de gospodărire, în
cadrul acestei unităţi de producţie a fost necesar şi justificat economic şi ecologic,
constituirea următoarelor subunităţi:
S.U.P. „A”- codru regulat, cu o suprafaţă de 1602,3 ha, în care au fost
încadrate arborete, cărora li s-au atribuit categoriile funcţionale 1.2L,
2.1B, 1.3I şi vor fi regenerate pe cale naturală din sămânţă sau artificială,
prin plantaţii;
S.U.P. „E”- rezervaţia pentru ocrotirea integrală a naturii Săcărâmb, în
care au fost încadrate arboretele cărora li s-a atribuit categoria funcţională
5C, în conformitate cu „Legea privind protecţia mediului înconjurător”. În
aceste arborete, pe parcursul deceniului nu se vor aplica nici un fel de
lucrări decât cu aprobarea forurilor indrituite;
S.U.P. „K”- păduri constituite în rezervaţii de seminţe, cu o suprafaţă de
29,7 ha, în care au fost încadrate arboretele cărora li s-a atribuit categoria
funcţională 1.5H. În aceste arborete se vor aplica tăieri de formare a
coronamentului şi de stimulare a fructificaţiei.
55
S.U.P. „M”- păduri supuse regimului de conservare deosebită, cu o
suprafaţă de 754,3 ha, în care au fost incluse arboretele din categoria
funcţională 1.1A, 1.2A, 1.3J. În aceste arborete se vor executa lucrări de
conservare, ce vor avea drept scop mărimea funcţiilor ce le-au fost
atribuite;
S.U.P. „O”- păduri ce urmează să fie scoase din fondul forestier de stat cu
o suprafaţă de 407,1 ha.
4.2. Stabilirea bazelor de amenajare ale arboretelor şi ale pădurii
Sarcina gospodăriri silvice este dirijarea arboretelor spre o structură normală care
se defineşte prin bazele de amenajare: regim, compoziţie ţel, tratament, exploatabilitate şi
ciclul de producţie.
Gospodărirea pădurilor se face potrivit normelor tehnice în vigoare şi respectând
prevederile Codului silvic.
4.2.1. Regimul
Regimul sau modul general în care se asigură regenerarea unei păduri(din
sămânţă sau pe cale vegetativă) defineşte structura pădurii din acest punct de vedere.
Pentru realizarea funcţiilor social-economice şi ecologice solicitate şi implicit a
ţelurilor de protecţie şi producţie propuse, în cadrul unităţii de producţie s-a prevăzut să
se aplice regimul codru, regim bazat pe regenerarea pădurii din sămânţă şi conducerea
acesteia până la vârsta la care îşi îndeplineşte în mod eficient funcţiile social-economice
atribuite.
Arboretele din S.U.P. „A” urmează a fi conduse până la vârsta când se pot aplica
tăieri în codru, în vederea regenerării din sămânţă, realizându-se arborete viguroase,
corespunzătoare condiţiilor staţionale şi de vegetaţie, care valorifică în mod superior
potenţialul silvoproductiv al staţiunii şi care să exercite în mod activ şi rolul de protecţie
pentru care sunt destinate.
56
4.2.2. Compoziţia-ţel
Compoziţia-ţel reprezintă asocierea şi proporţia speciilor în cadrul unui
arboret care îmbină în orice moment al existenţei lui, în modul cel mai favorabil,
exigenţele biologice ale pădurii cu cele social-economice.Compozitia tel pentru
U.P.III( % ) este : 54 FA 1 MO 4 PAM 21 GO 4 PA 7 CI 2 CE 2 GI 2 PI 3 CA.
Compozitia actuala pentru U.P.III ( % ).este: 39 FA 17 Ca 17 GO 5 PI 4 MO 3
CE 3 SC 4 DR 7 DT 1 DM .
4.2.3. Tratamentul
Sub raportul repartiţiei arboretele pe categorii dimensionale şi al etajării
populaţiilor de arbori şi arbuşti, actualele arborete în cadrul acestui teritoriu diferă de
structura normală.
În vederea realizării de arborete cu o distribuţie spaţială pe categorii de
dimensionale, optimă şi diversificată sub raportul compoziţiei, se prevede aplicarea
tratamentului tăierilor progresive pe 46,0 ha, tratamentul tăierilor rase pe 20,3 ha şi
tratamentul tăierilor în crâng pe 10,7 ha.
În planul de recoltare s-a prevăzut pentru fiecare unitate amenajistică tratamentul
indicat de normele tehnice în vigoare.
Tratamentele indicate pentru arboretele incluse în planul decenal au urmărit
asigurarea regenerării integrale şi realizarea unor structuri optime sub raport ecologic şi
funcţional.
La aplicarea tratamentelor se va avea în vedere asigurarea permanenţei pădurilor
şi a funcţiilor de protecţie şi producţie.
În acest sens se vor corela tehnologiile de exploatare cu tehnica de aplicare a
tratamentelor, în scopul protejării cadrului natural, al diminuării prejudiciilor
seminţişurilor, al protecţiei arborilor care rămân pe picior şi al protecţiei solului.
4.2.4. Exploatabilitatea
Exploatabilitatea defineşte structura arboretelor sub raport dimensional şi se
exprimă prin vârsta exploatabilităţii pentru structurile de codru regulat.
57
În raport cu caracteristicile arboretelor şi funcţiile atribuite acestora, în arboretele
din S.U.P. „A”s-a adoptat exploatabilitatea tehnică corelată cu cea de protecţie.
Pentru S.U.P. „A”codru regulat, vârsta medie a exploatabilităţii este de 102 ani.
Pentru arboretele excluse de la reglementarea procesului de producţie
lemnoasă(S.U.P. „M”,S.U.P. „E”şi S.U.P. „K”) nu s-a stabilit vârsta exploatabilităţii, ele
urmând a fi gospodărite în regim natural.
4.2.5. Ciclul
Ca principală bază de amenajare, ciclul determină mărimea şi structura pădurii în
ansamblul său,în raport cu vârsta arboretelor componente.
La stabilirea ciclului, au fost luate în considerare:
- formaţiile şi speciile forestiere existente;
- funcţiile social-economice atribuite arboretelor;
- media vârstei exploatabilităţii tehnice pentru speciile de bază;
- posibilitatea de creştere a eficacităţii funcţionale a arboretelor şi a pădurii în
ansamblul său.
Pe baza considerentelor arătate, ciclul s-a stabilit prin rotunjirea în plus a vârstei
medii a exploatabilităţii. Astfel, pentru S.U.P. „A”- codru regulat a rezultat un ciclu de
110 ani.
4.2.6. Instalaţii de transport
Gospodărirea intensivă a fondului forestier presupune existenţa unei reţele
permanente de transport care să asigure valorificarea integrală a tuturor produselor
pădurii.
Instalaţiile de transport existente în raza unităţii de producţie III Certej- Vărmaga
care deservesc transportul masei lemnoase sau alte servicii legate de gospodărirea
fondului forestier sunt prezente în tabelul 21:
58
Instalaţii de transportTabelul 21
Nr.crt.
Indicativ
drum
Denumire Lungime(in Km ). Suprafaţa
deservită(ha)
Volum exploatabildeservit(m3)
Total În pădure
1 DP002 Drum public „Ilia-Geoagiu” 21,9 - 200,9 40992 DP010 Drum public „Şoimuş-Todiţa
Mureşului”7,6 - 119,2 898
3 DP012 Drum public „Bîrsău-Săcărâmb”
15,1 1,1 281,4 7167
4 DP013 Drum public „Bîrsău-Năjag” 5,2 - 15,9 1445 DP014 Drum public „Bampotoc-
Vărmaga”18,0 2,8 147,7 1180
6 DP015 Drum public „Năjag-Săcărâmb” 4,0 0,2 17,5 169Total drumuri publice 71,8 4,1 782,6 13657
7 DE006 Drum industrial „Valea Făerag” 3,4 1,6 102,7 7708 DE007 Drum industrial „Coronda-
P.Ciongor ”2,8 0,5 162,8 4074
9 DE009 Drum industrial „Cărpiniş” 2,0 - 67,6 154110 DE010 Drum industrial „Pârâul
Mireşului”0,6 - 17,9 143
Total drumuri industriale 8,8 2,1 351,0 652811 FE004 Drum forestier „Valea Podului” 1,0 0,6 23,7 12012 FE005 Drum forestier „Valea
Măcrişului”4,4 3,0 477,1 5667
13 FE006 Drum forestier „Bocşa Mică-Ciongor”
1,4 1,0 100,2 2157
14 FE007 Drum forestier „Săcărâmb 1” 0,7 0,2 82,5 343515 FE008 Drum forestier „Săcărâmb 2” 3,6 3,6 46,7 111316 FE 009 Drum forestier „Valea
Vărmăgii”5,5 1,4 162,4 4033
17 FE 010 Drum forestier „Boldureasa” 1,5 1,5 89,4 86018 FE011 Drum forestier „Cracuri” 2,4 0,4 255,1 389319 FE012 Drum forestier „Şesuri” 3,8 1,8 28,7 25520 FE013 Drum forestier „Valea
Făeragului”1,1 1,1 40,3 461
Total drumuri forestiere 25,4 14,6 1306,1 21994Total drumuri existente 106,0 20,8 2439,7 42179
21 FN010 Drum necesar „Pârâul Boholt” 2,9 1,4 147,0 217522 FN011 Drum necesar „Pârâul Tăului” 2,0 2,0 284,5 2577
Total drumuri necesare 4,9 3,4 431,5 4752TOTAL DRUMUIRI 110,9 24,2 2871,2 46931
Densitatea reţelei de drumurki este de 36,9m/ha,
59
Fig 14 Drum forestier „Săcărâmb 1” Fig 15 Drum forestier „Săcărâmb 2”
Pentru deceniul următor s-a prevăzut construirea a 4,9km drumuri necesare care
vor determina creşterea accesibilităţii la 98%.
4.2.7. Accesibilitatea
Accesibilitatea fondului de producţie şi de protecţie, precum şi a posibilităţii, este
prezentată în tabelul 22::
Accesibilitatea fondului de producţie şi de protecţieTabelul 22
Specificări Actual La sfârşitul deceniului
Fond de producţie (% din suprafaţă)
Total, din care: 91 91Exploatabil 95 95
Preexploatabil 82 82Neexploatabil 94 94
Fond de protecţie (% din suprafaţă)
Total 95 95
Posibilitatea (% din volum)
Total, din care: 95 95Produse principale 100 100Produse secundare 97 97
Tăieri de igienă 90 90
Accesibilitatea fondului de producţie este de 91% iar a celui de protecţie de 95%.
La sfârşitul deceniului accesibilitatea fondului de producţie va fi tot de 98%.
60
4.2.8.Construcţii forestiere
În cadrul unităţii de producţie III Certej-Vărmaga există 3 construcţii forestiere.
Acestea sunt reprezentate de cantonul silvic din u.a. 46C, cantonul silvic din u.a. 163C şi
cabana locuibilă „Mireşu” pentru muncitori forestieri din u.a. 212C. Nu s-au propus alte
construcţii.
61
CAPITOLUL V
Lucrări efectuate şi rezultate obţinute
5.1. Planul decenal de aplicare a lucrărilor de conducere -
rarituri .
Prin elaborarea planului decenal de aplicare a lucrărilor de conducere a pădurii se
urmăreşte stabilirea soluţiilor tehnice de ansamblu, privind orientarea şi organizarea
raţională a gospodăririi pădurilor echiene preexploatabile pe o perioadă de 10 ani,
respectiv perioada 2004-2013.
La elaborarea planului decenal s-au avut în vedere realizarea următoarelor
obiective:
a) de ordin silvicultural
-eşalonarea parcurgerii cât mai uniforme a arboretelor studiate, în ordinea urgenţei
şi a periodicităţii impuse de natura, starea şi accesibilitatea pădurii în cursul deceniului;
-fixarea naturii şi a numărului de intervenţii de executat în fiecare arboret
considerat separat;
-stabilirea suprafeţelor probabile de parcurs anual şi în cursul deceniului pe natură
de lucrări.
b) de ordin economic:
-evaluarea cantităţii de masă lemnoasă care va rezulta prin parcurgerea arboretelor
incluse în plan şi stabilirea posibilităţii decenale şi anuale de produse secundare.
In tabelul 23 este dat planul decenal al lucrarilor de rarituri
62
Planul decenal al lucrărilor de conducere -rărituriTabelul 23
u.a S (ha)
Vârsta ani
Cons Volumactual(mc)
S. de parcurs
(ha)
Volum de extras(mc)
Compoziţie
11B 1 35 0,9 174 1 30 9FA1DT12B 4,4 35 0,9 467 4,4 88 5FA3CA1GO1DT46E 0,9 40 0,9 211 0,9 34 5BR4LA1DT46H 7,5 50 0,9 1291 7,5 187 5CA4FA1DT59B 0,9 25 0,9 157 0,9 26 4MO5BR1DT80A 3,2 35 0,9 413 3,2 74 3ME2PLT2CA3FA80B 25,3 25 0,9 3871 25,3 677 7MO2LA1FA83A 2,5 25 0,9 418 2,5 72 8MO2DT83B 4,7 25 0,8 803 4,7 138 9LA1DT87A 7,9 25 0,9 1493 7,9 247 8MO1FA1DT87C 14,3 25 0,9 1801 14,3 325 7MO2PAM1LA 88A 6,6 20 0,9 508 6,6 97 9MO1DT90 15,4 25 0,9 1832 15,4 324 4FA3MO1LA1CA1D
T91A 19,5 25 0,9 2672 19,5 472 6MO2PI2FA158B
4,1 45 0,9 972 4,1 149 10FA
159B
19,2 45 0,9 4166 19,2 655 10FA
160D
3,3 45 0,9 1257 3,3 194 8MO2FA
160E 4,6 45 0,9 998 4,6 157 10FA162C
1,4 25 1,0 185 1,4 32 10BR
330A
3,4 25 0,9 407 3,4 72 5BR3MO2DT
341C
3,1 40 0,9 474 3,1 78 8FA2CA
375D
14,5 40 0,9 1654 14,5 284 5CA2FA2GO1DT
380C
28,5 45 0,9 5472 28,5 865 7FA3CA
380F 4,3 25 0,9 580 4,3 103 5MO3SC1LA1DT381E 5,5 25 1,0 558 5,5 100 7MO2LA1DT395 7,7 20 0,9 655 3,9 60 5MO4CA1ST410A
4,1 25 0,9 369 4,1 81 8CA2TE
410D
5,7 30 0,9 793 5,7 125 6CA3TE1DT
63
411A
4,4 35 0,9 585 4,4 99 7CA2GO1DT
411C
6,6 25 0,9 481 6,6 107 4CA3FA2TE1DT
426A
1,2 20 0,9 102 0,6 8 5PI1CE1GO1MJ2ME
427B
8,3 20 0,9 805 8,3 118 5SC1DT2PI2GO
259 2,1 35 0,9 225 2,1 43 5CA4FA1DTTotal 246,
136849 241,7 6121
5.2.Planificarea lucrarilor de conducere – rarituri pentru anul 2007.In tabelul 24 este prezentat borderoul de amplasare a masei lemnoase ce urmeaza a fi extrasa prin rarituri in anul 2007.
64
65
Nr.
crt.
Tipullucrării
u.a. Compoziţie Vârstă
Consistenţa
clp Volum Indicele de
recoltare
Volumul de recoltatmc/u.a.
Denumire
Ha mc/ha
mc/u.a.
i1 i2 V1 V2 Vtot
1 Rărituri
11B 1,0 9FA1DT 35 0,9 3 174 174 15 15 26,1 26,1 52,2
2 Rărituri
59B 0,9 4MO5BR1DT
25 0,9 3 175 157 10 7 15,7 11 26,7
3 Rărituri
83A 2,5 8MO2DT 25 0,9 3 167 418 10 7 41,8 29,3 71,1
4 Rărituri
83B 4,7 9LA1DT 25 0,8 3 171 803 7 7 56,2 56,2 112,4
5 Rărituri
87A 7,9 8MO1FA1DT
25 0,9 3 189 1493 8 7 119,4 104,5
223,9
6 Rărituri
160E 4,6 10FA 45 0,9 3 217 988 10 9 98,8 88,9 187,7
7 Rărituri
162C 1,4 10BR 25 1,0 2 132 185 10 9 18,5 16,7 35,2
8 Rărituri
381E 5,5 7MO2LA1DT
25 1,0 3 155 853 10 10 85,3 85,3 170,6
Total 28.5 461,8 418 879,8 Borderou de amplasare a masei lemnoase de extras prin rarituri in anul 2007 . Tabelul 24
66
5.3. Studiu de caz
5.3.1. Localizarea cercetării şi metoda de lucru
Studiu de caz s-a realizat într-un număr de 8 unităţi amenajistice din unitatea de
producţie III Certej-Vărmaga, Ocolul Silvic Deva din cadrul Direcţiei silvice Deva.
Unităţile amenajistice au fost alese din zone cât mai reprezentative, cât mai unitar
pentru a surprinde metode de aplicare în diverse arborete.
Unităţile amenajistice cu care s-a lucrat sunt prezentate în tabelul de mai
jos(tabelul25).
Prezentarea unităţilor amenajistice Tabelul 25
Nr. crt.
Nr. u.a. Supraf. (ha)
Supraf.efectivă(m2) Nr. arbori inventariaţi
1 11B 1,0 400 872 59B 0,9 360 1353 83A 2,5 1000 2724 83B 4,7 1000 2685 87A 7,9 3000 5986 160E 4,6 2000 3657 162C 1,4 560 1428 381E 5,5 2000 338
Total 28,5 10320 2205
În urma acţiunii de inventariere a arboretelor au fost preluate din teren cele două
valori biometrice mai importante adică diametrul şi înălţimea arborilor, acestea făcând
parte din grupa aspectelor structurale ale arboretelor determinate biometric. Pe lângă
acestea tot în teren s-a apreciat clasa de calitate a fiecărui arbore în parte după proporţia
lemnului de lucru pe care îl conţin, în funcţie de care se realizează indicele de utilizare a
lemnului (definit ca raport între volumul lemnului de lucru şi volumul total). Clasificarea
arborilor pe picior s-a făcut în patru clase de calitate în funcţie de proportia din înălţimea
totală aptă pentru lemn de lucru.
67
Aprecierea calităţii arborilor s-a făcut vizual, astfel că operatorul trebuie să
cunoască atât prevederile standardelor de specialitate, în vigoare, în privinţa condiţiilor
de admisibilitate ale sortimentului cu cele mai largi limite, cât şi legătura corelativă dintre
aspectul exterior al arborelui nedoborât şi defectele interioare ale fusului.
În ceea ce priveşte înălţimile acestea a fost măsurată cu ajutorul dendrometrului
românesc cu pendul, iar diametrul cu clupa din 2 în 2 cm.
5.3.2. Rezultatul inventarierilor
u.a. 11B
Descrierea u.a.11B este data in continuarein tabelul 26:
Descriera parcelara u.a 11 B
Tabelul 26
Descrierea statiunii si arboretului Elm
Arb
P
R
P
M
.
R
E
G
E
VIR
STA
ANI
D
cm
H
m
C
L
P
A
M
E
S
T
E
E
L
A
G
A
J
Pro-
Veni
enta
VI
T
A
LI
Den Volum Cres
11 B !,0 HA GF,2-!b SUP:A TS:5242 TP:4331
SOL:3101, Versant mijlociu ondulat , Expozitie V
ING.20 G ALTITUDINE : 530 -560 m.
LITIERA: continua –subtire, TIP FLORA :Asperula
Asarum
Natural fundamental prod mij , relativ plurien
COMP.ACTUALA: 9 FA 1DT
COMP.TEL : 10 FA
SORT: FA Gros si mijl,cherestea.VIRSTA EXPL.110 ani
SEM UTIL:
SUBARBORET
DATE COMPL.ALTE DATE COMPL.
POL: ERZ:
LUCRARI EXECUTATE.
LUCRARI PROPUSE: RARITURI
Cons Mc/
Ha
Mc/
Ha
Mc/
Ha
FA
DT
9
1
IN
IN
35
35
16
14
15
14
3
4 I
.3
.3
RN
RN
N
N
0.81
0.09
161
13
161
13
7,8
0,7
TOTAL 35 3 0,9 174 174 8,5
Această unitate amenajistică are o suprafaţă de 1,0 ha, expoziţie V, se găseşte
altitudinal între 530-560 m, a fost încadrată în grupa funcţională 2-1B, solul este de tip
eutricambosol tipic, tipul de staţiune a fost identificat ca fiind deluros de gorunete Bm,
brun edafic mijlociu cu Asperula- Dentaria, iar tipul de pădure făget amestecat din
regiunea de dealuri (m), arboretul din această unitate de producţie are compozitia 9 FA
1 DT ,este încadrat în clasa a treia de producţie, provine din regenerare naturală şi are o
68
consistenţă de 0,9, vârsta arboretului fiind de 35 ani. Suprafaţa de pe care s-au inventariat
arborii a fost de 400 m2 .
Pe aceasta suprafata s-au gasit arborii prezentati in tabelul 27
Numar de arbori pe categorii de diametre in u.a 11 b(.arbori,V-valoare,A-ajutatori,D-
daunatori,I-indiferenti;I,II,III,IV-clase de calitate.)
Tabelul 27.
Specia Cat.DiamCm
Nr.de Exemplare Nr.de arbori extrasi
V A D I Total I II III
IV
Total
FA 8 10 10 2 3 510 5 4 6 15 1 7 812 4 11 3 18 3 314 6 2 2 10 2 216 8 1 3 12 3 318 5 1 6 1 120 6 622 024 026 1 128 0
Total 30 20 12 16 78 7 15 22CA 8 1 1 1 1
10 1 1 1 112 2 214 1 1 216 2 1 3 1 1
Total 5 3 1 9 1 2 3
Numarul total de arbori pe specii si categorii de diametre este prezentat sintetic in
tabelul nr 28 ,in baza caruia s-a intocmit graficul din figura 16.
Evidenţa arborilor pe specii şi categorii de diametre în u.a. 11B: Tabelul 28
D(cm)
Specia ArboretFA DT
8 10 1 1110 15 1 1612 18 2 2014 10 2 1216 12 3 1518 6 0 620 6 0 622 0 0 0
69
24 0 0 026 1 0 128 0 0 0
Total 78 9 87
Fig.16. - Distribuţia numărului de arbori pe categorii de diametru în u.a. 11B
Evidenta arborilor din suprafata inventariata pe categorii de diametre ,initial,extras ramas este prezentata in tabelul 29 in baza caruia s-a efectuat graficul din figura 17
Evidenţa arborilor de extras din u.a.11B:
Tabelul 29Numă
rcurent
D (cm)
Arboret Iniţial Extras Rămas
1 8 11 6 52 10 16 9 72 12 20 3 174 14 12 2 105 16 15 4 116 18 6 1 5
70
7 20 6 0 68 22 0 0 010 24 0 0 011 26 1 0 112 28 0 0 0
Total - 87 25 62
Dinamica numărului de arbori pe categorii de diametru
din u.a. 11 B în urma aplicării răriturii este prezentata in figura nr.17
Fig 17 Dinamica numărului de arbori pe categorii de diametru
din u.a. 11 B în urma aplicării răriturii
În această unitate s-a intervenit cu răritura combinată cu o intensitate de 28%.
Analizând figura de mai sus se poate observa că s-au extras arborii atit din
categoriile inferioare de diametru, cât şi din plafonul superior .
u.a. 59B
Descrierea u.a.59 B este data in continuarein tabelul 30:
Descriera parcelara u.a 59 B
Tabelul 30
Descrierea statiunii si arboretului Elm
Arb
P
R
P
M.
RE
GE
VIR
STA
ANI
D
cm
H
m
C
L
P
A
M
E
S
T
E
L
A
G
A
Pro-
Veni
enta
VI
T
A
LI
Den Volum Cres
59B . 0,9 Ha GF,1-!B SUP:A TS:5242 TP:4312
SOL:3101, Versant inferior ondulat , Expozitie V
ING.24 G ALTITUDINE : 470 -510 m.
Cons Mc/
Ha
Mc/
Ha
Mc/
Ha
71
LITIERA: intrerupta –subtire, TIP
FLORA :Asperula Asarum
Natural fundamental prod mij , relativ -plurien
COMP.ACTUALA: 4MO 5 BR 1 DT
COMP.TEL : 5 BR 4 MO 1 DT
SORT: MO Gros cherestea VIRSTA EXPL.110 ani
BR Gros si foarte gros, cherestea
SEM UTIL:
SUBARBORET
DATE COMPL.ALTE DATE COMPL.
POL: ERZ:
LUCRARI EXECUTATE. 1999 Curatiri
LUCRARI PROPUSE: RARITURI
E J
MO
BR
DT
4
5
1
P
P
LT
25
25
50
14
12
18
12
10
15
3
3
3
M
I
.2
.2
.5
NEC
NEC
RN
N
N
N
0,36
0,45
0,09
76
76
23
68
68
21
4,5
3,6
0,6
TOTAL 25 3 0,9 175 157 8,7
Această unitate amenajistică are o suprafaţă de 0,9 ha, expoziţie V, se găseşte
altitudinal între 470-510 m, a fost încadrată în grupa funcţională 1-1B, solul este de tip
eutricambosol tipic, tipul de staţiune a fost identificat ca fiind deluros de gorunete Bm,
brun edafic mijlociu cu Asperula- Dentaria, iar tipul de pădure făgeto-cărpinet cu floră de
mull de productivitate mijlocie (m), arboretul din această unitate de producţie are
compozitia 4MO 5 BR 1 DT, este încadrat în clasa a treia de producţie, provenienţă
necunoscută şi are o consistenţă de 0,9, vârsta arboretului fiind de 25 ani. Suprafaţa de
pe care s-au inventariat arborii a fost de 360 m2 .
Pe aceasta suprafata s-au gasit arborii prezentati in tabelul 31
Numar de arbori pe categorii de diametre ,in u.a 59 B(.arbori,V-valoare,A-ajutatori,D-
daunatori,I-indiferenti;I,II,III,IV-clase de calitate.)pe specie.
Tabelul 31
Specia Cat.DiamCm
Nr.de Exemplare Nr.de arbori extrasi
V A D I Total I II III
IV
Total
Mo 8 2 6 8 2 2
10 1 4 1 3 9 1 1
12 2 3 1 2 8 1 1
14 1 1 1 3 1 1
16 1 118 020 022 1 124 026 028 0
Total 6 8 5 11 30 1 4 5
Br 8 10 4 11 25 1 3 4
72
10 4 1 7 12 1 1
12 3 6 2 11 1 1 2
14 2 3 1 6 1 1
16 2 3 1 6 1 1
18 3 7 1 11 1 1
20 1 122 1 124 026 1 128 0
Total 13 33 10 18 74 1 1 4 4 10
Dt 8 4 8 12 1 3 4
10 1 5 6 1 1
12 4 1 5 1 1
14 016 1 1 1 1
18 3 320 1 1 222 024 026 028 1 1
Total 8 7 15 30 2 5 7
Numarul total de arbori pe specii si categorii de diametre este prezentat sintetic in tabelul nr 32 ,in baza caruia s-a intocmit graficul din figura 18
Evidenţa arborilor pe specii şi categorii de diametre în u.a. 59B: Tabelul 32
D (cm)
Specia ArboretMo Br Dt
8 8 25 12 4510 9 12 6 2712 8 11 5 2414 3 6 0 916 1 6 1 818 0 11 3 1520 0 1 2 322 1 1 0 224 0 0 0 026 0 1 0 128 0 0 1 130 0 0 0 0
Total 30 74 31 135
73
Fig.18. - Distribuţia numărului de arbori pe categorii de diametru în u.a. 59B
Evidenta arborilor din suprafata inventariata pe categorii de diametre ,initial,extras, ramas, este prezentata in tabelul 33 in baza caruia s-a efectuat graficul din figura 19
Evidenţa arborilor de extras din u.a.59B: Tabelul 33
Număr
curent
D (cm)
Arboret Iniţial Extras Rămas
1 8 45 10 352 10 27 3 242 12 24 4 204 14 9 2 75 16 8 2 66 18 15 1 147 20 3 0 38 22 2 0 210 24 0 0 011 26 1 0 1
74
12 28 1 0 113 30 0 0 0
Total - 135 22 113
Dinamica numărului de arbori pe categorii de diametru din u.a. 59 B în urma
aplicării răriturii este prezentata in figura nr.19.
Fig.19. Dinamica numărului de arbori pe categorii de diametru
din u.a. 59B în urma aplicării răriturii
În această unitate s-a intervenit cu o răritură de combinata având intensitate de
16.29 %.
Analizând figura de mai sus se poate observa că s-au extras atit arborii din
categoriile inferioare de diametru,(etajul inferior) deoarece este multa uscatura,in MO,iar
la BR s-au scos daunatorii gasiti. , cit si arborii din categoriile superioare pentru
punerea in lumina , deoarece BR este in proportie de 50%.
u.a. 83A
Descrierea u.a.83 A este data in continuare in tabelul 34:
75
Descriera parcelara u.a 83 A
Tabelul 34
Descrierea statiunii si arboretului Elm
Arb
P
R
P
M
.
R
E
G
E
VIR
STA
ANI
D
cm
H
m
C
L
P
A
M
E
S
T
E
E
L
A
G
A
J
Pro-
Veni
enta
VI
T
A
LI
Den Volum Cres
83 A 2,5 Ha GF,1-1B SUP:A TS:5242 TP:4312
SOL:3101, Versant inferior ondulat , Expozitie V
ING.24 G ALTITUDINE : 470-510m
LITIERA: intrerupta –subtire, TIP FLORA :Asperula
Asarum
Artificial de prod. mij , echien
COMP.ACTUALA: 8 MO 2 DT
COMP.TEL : 9 MO 1 DT
SORT: MO Gros ,cherestea VIRSTA EXPL.100 ani
SEM UTIL:
SUBARBORET Alun Pad MCs
DATE COMPL.ALTE DATE COMPL./0,2 PE 0,2 S
intim
POL: ERZ:
LUCRARI EXECUTATE.
LUCRARI PROPUSE: RARITURI
Cons Mc/
Ha
Mc/
Ha
Mc/
Ha
MO
DT
8
2
P
IN
25
25
14
10
12
10
3
3 F
.2
.4
NEC
RN
N
N
0,72
0,18
151
16
378
40
9,0
1,6
TOTAL 25 3 0,9 167 418 10,6
Această unitate amenajistică are o suprafaţă de 2,5ha, expoziţie E, se găseşte
altitudinal între 450-480 m, a fost încadrată în grupa funcţională 2-1B, solul este de tip
eutricambosol tipic, tipul de staţiune a fost identificat ca fiind deluros de gorunete Bm,
brun edafic mijlociu cu Asperula- Dentaria, iar tipul de pădure făget de deal pe soluri
schelete cu floră de mull (m), arboretul din această unitate de producţie,are compozitia 8
MO 2 DT, este încadrat în clasa a treia de producţie, provenienţă necunoscută şi are o
consistenţă de 0,9, vârsta arboretului fiind de 25 ani. Suprafaţa de pe care s-au inventariat
arborii a fost de 1000 m2
76
Fig.20 Arbori extraşi
Pe aceasta suprafata s-au gasit arborii prezentati in tabelul 35
Numar de arbori pe categorii de diametre ,in u.a 83 A(.arbori,V-valoare,A-ajutatori,D-
daunatori,I-indiferenti;I,II,III,IV-clase de calitate.)pe specie.
Tabelul 35
Specia Cat.DiamCm
Nr.de Exemplare Nr.de arbori extrasi
V A D I Total I II III
IV
Total
Molid 8 18 25 43 5 13 18
10 9 15 24 9 9
12 6 10 12 13 41 12 12
14 8 20 2 4 34 2 2
16 10 28 3818 15 11 2620 8 4 1 13 1 1
22 4 424 026 028 1 1
Total 52 73 42 57 224 5 37 42
Carpen 8 20 5 25 6 14 20
10 1 4 5 1 1
12 6 614 6 616 3 318 3 320 0 022 0 024 0 0
77
26 0 028 0 0
Total 12 21 15 48 6 15 21
Numarul total de arbori pe specii si categorii de diametre este prezentat sintetic in tabelul 36 ,in baza caruia s-a intocmit graficul din figura 21
Evidenţa arborilor pe specii şi categorii de diametre în u.a. 83 A: Tabelul 36
D (cm)
Specia ArboretMo Dt
8 43 25 6810 24 5 2912 41 6 4714 34 6 4016 38 3 4118 26 3 2920 13 0 1322 4 0 424 0 0 026 0 0 028 1 0 1
Total 224 48 272
Fig.21 - Distribuţia numărului de arbori pe categorii de diametru în u.a. 83A
78
Evidenta arborilor din suprafata inventariata pe categorii de diametre ,initial,extras, ramas, este prezentata in tabelul 37 in baza caruia s-a efectuat graficul din figura 22.
Evidenţa arborilor de extras din u.a.83A: Tabelul 37Numă
rcurent
D (cm)
Arboret Iniţial Extras Rămas
1 8 68 38 302 10 29 10 192 12 47 12 354 14 40 2 385 16 41 0 416 18 29 0 297 20 13 1 128 22 4 0 410 24 0 0 011 26 0 0 012 28 1 0 1
Total - 272 63 209Dinamica numărului de arbori pe categorii de diametru din u.a. 83 A în urma
aplicării răriturii este prezentata in figura nr.22
Fig.22 Dinamica numărului de arbori pe categorii de diametru
din u.a. 83A în urma aplicării răriturii
79
În această unitate s-a intervenit cu răritura de jos cu o intensitate de 23,16%
Analizând figura de mai sus se poate observa că s-au extras arborii din categoriile
inferioare de diametru, arbori uscati,vatamati.
u.a. 83B
Descrierea u.a.83 B este data in continuare in tabelul 38:
Descriera parcelara u.a 83 B
Tabelul 38
Descrierea statiunii si arboretului Elm
Arb
P
R
P
M
.
R
E
G
E
VIR
STA
ANI
D
c
m
H
m
C
L
P
A
M
E
S
T
E
E
L
A
G
A
J
Pro-
Veni
enta
VI
T
A
LI
Den Volum Cre
s
83 B . 4,7 Ha GF,2-1B SUP:A TS:5242 TP:4212
SOL:3101, Versant inferior ondulat , Expozitie E
ING.18 G ALTITUDINE : 490-580m
LITIERA: continua –subtire, TIP FLORA :Asperula
Asarum
Artificial de prod. mij , echien
COMP.ACTUALA: 9 LA 1 DT
COMP.TEL : 9 LA 1 DT
SORT: LA Mij si Gros ,cherestea VIRSTA
EXPL.80 ani
SEM UTIL:
SUBARBORET Pad MCS /0,2 PE 0,4 S intim
DATE COMPL.ALTE DATE COMPL
POL: ERZ:
LUCRARI EXECUTATE. 1998 CURATIRI
1999.T.IGIENA
LUCRARI PROPUSE: RARITURI
Cons Mc/
Ha
Mc/
Ha
Mc/
Ha
LA
DT
9
1
P
IN
25
25
16
12
14
11
3
4 M
.3
.4
NEC
RN
N
N
0,71
0,09
162
9
761
42
10,
1
0,7
TOTAL 25 3 0,8 171 803 10,
8
Această unitate amenajistică are o suprafaţă de 4,7ha, expoziţie E, se găseşte altitudinal
între 490-580 m, a fost încadrată în grupa funcţională 2-1B, solul este de tip
eutricambosol tipic, tipul de staţiune a fost identificat ca fiind deluros de gorunete Bm,
brun edafic mijlociu cu Asperula- Dentaria, iar tipul de pădure făget de deal pe soluri
schelete cu floră de mull (m), arboretul din această unitate de producţie are compozitia 9
LA 1 DT este încadrat în clasa a treia de producţie, provenienţă necunoscută şi are o
80
consistenţă de 0,8, vârsta arboretului fiind de 25 ani. Suprafaţa de pe care s-au inventariat
arborii a fost de 1000 m2 . Pe aceasta suprafata s-au gasit arborii prezentati in tabelul 39.
Numar de arbori pe categorii de diametre ,in u.a 83 B (.arbori,V-valoare,A-ajutatori,D-
daunatori,I-indiferenti;I,II,III,IV-clase de calitate.)pe specie.
Tabelul 39Specia Cat.Diam
CmNr.de Exemplare Nr.de arbori extrasi
V A D I Total I II III
IV
Total
Larice 8 5 5 10 5 5
10 8 24 32 8 8
12 9 5 31 45 1 4 5
14 10 9 2 14 35 1 1 2
16 17 23 2 42 2 2
18 13 14 2 29 1 1 2
20 7 8 1 16 1 1
22 4 8 1 13 1 1
24 1 1 226 028 0
Total 52 72 26 74 224 1 4 21 26
Carpen 8 9 11 20 1 8 9
10 1 2 6 9 2 2
12 1 1 2 1 1
14 3 2 5 1 1 2
16 2 2 4 2 2
18 3 1 4 1 1
20 022 024 026 028 0
Total 10 17 17 44 2 15 17
Numarul total de arbori pe specii si categorii de diametre este prezentat sintetic in tabelul 40 ,in baza caruia s-a intocmit graficul din figura 23 ,
Evidenţa arborilor pe specii şi categorii de diametre în u.a. 83B : Tabelul 40
D (cm)
Specia ArboretLa Dt
8 10 20 3010 32 9 4112 45 2 4714 35 5 4016 42 4 46
81
18 29 4 3320 16 0 1622 13 0 1324 2 0 226 0 0 028 0 0 0
Total 224 44 268
Fig.23. - Distribuţia numărului de arbori pe categorii de diametru în u.a. 83B
Evidenta arborilor din suprafata inventariata pe categorii de diametre ,initial,extras, ramas, este prezentata in tabelul 41 in baza caruia s-a efectuat graficul din figura 24
Evidenţa arborilor de extras din u.a.83B: Tabelul 41Numă
rcurent
D (cm)
Arboret Iniţial Extras Rămas
1 8 30 14 162 10 41 10 312 12 47 6 414 14 40 4 365 16 46 4 426 18 33 3 307 20 16 1 158 22 13 1 12
82
10 24 2 0 211 26 0 0 012 28 0 0 0
Total - 268 43 225
Dinamica numărului de arbori pe categorii de diametru din u.a. 83 B în urma
aplicării răriturii este prezentata in figura nr.24
Fig.24 Dinamica numărului de arbori pe categorii de diametru
din u.a. 83B în urma aplicării răriturii
În această unitate s-a intervenit cu răritura combinata cu o intensitate de 16.04 %
Analizând figura de mai sus se poate observa că s-au extras arborii atit din
categoriile inferioare de diametru (plafonul inferior),cit si din categoriile
superioare(plafonul superior) s-au extras doar arborii vătămaţi (din clasa IV de
calitate),deoarece arboretul este suficent de rar avind consistenta 0,8.
83
u.a. 87A
Descrierea u.a.87A este data in continuare in tabelul 42:
Descriera parcelara u.a 87 A
Tabelul 42
Descrierea statiunii si arboretului Elm
Arb
P
R
P
M
.
R
E
G
E
VIR
STA
ANI
D
c
m
H
m
C
L
P
A
M
E
S
T
E
E
L
A
G
A
J
Pro-
Veni
enta
VI
T
A
LI
Den Volum Cres
87 A 7,9 Ha GF,1-2A SUP:M TS:5242 TP:4212
SOL:3101, Versant ondulat , Expozitie N
ING.38 G ALTITUDINE : 650- 800 m
LITIERA: intrerupta–subtire, TIP FLORA :Asperula-
Asarum
Artificial de prod. mij , echien
COMP.ACTUALA: 8 MO 1 FA ! DT
COMP.TEL : 9 MO 1 FA
SORT: LA Mij si Gros ,cherestea . VIRSTA EXPL.80 ani
SEM UTIL:
SUBARBORET Alun, Pad, Mcs /0,2 PE 0,2 S
intim
DATE COMPL.ALTE DATE COMPL Roca la suprafata/0,1
S
POL: ERZ:
LUCRARI EXECUTATE. 1994 DEGAJARI
1998.CURATIRI
LUCRARI PROPUSE: RARITURI
Cons Mc/
Ha
Mc/
Ha
Mc/
Ha
MO
FA
DT
8
1
1
P
IN
IN
25
25
25
14
12
12
13
11
11
3
3
4
I
M
.,2
.4
.4
NEC
RN
RN
N
N
0,72
0,09
0,09
169
11
9
1335
87
71
9,00
0,6
0,7
TOTAL 25 3 0,90 189 1493 10,3
Această unitate amenajistică are o suprafaţă de 7,9ha, expoziţie N, se găseşte
altitudinal între 650-800 m, a fost încadrată în grupa funcţională1-2A, solul este de tip
eutricambosol tipic, tipul de staţiune a fost identificat ca fiind deluros de gorunete Bm,
brun edafic mijlociu cu Asperula- Dentaria, iar tipul de pădure făget de deal pe soluri
schelete cu floră de mull (m), arboretul din această unitate de producţie are compozitia 8
MO 1 FA 1 DT, este încadrat în clasa a treia de producţie, provenienţă necunoscută şi
are o consistenţă de 0,9, vârsta arboretului fiind de 25 ani. Suprafaţa de pe care s-au
inventariat arborii a fost de 3000 m2
Pe aceasta suprafata s-au gasit arborii prezentati in tabelul 43
84
Numar de arbori pe categorii de diametre ,in u.a 87 A (.arbori,V-valoare,A-ajutatori,D-
daunatori,I-indiferenti;I,II,III,IV-clase de calitate.)pe specie.
Tabelul 43
Specia Cat.DiamCm
Nr.de Exemplare Nr.de arbori extrasi
V A D Total I II III
IV
Total
Molid 8 41 30 71 2 2 37 41
10 11 53 64 11 11
12 30 27 50 107 2 3 22 27
14 27 30 5 12 74 3 1 1 5
16 38 25 3 1 67 1 2 3
18 30 15 4520 11 5 1622 11 5 1624 2 226 2 228 0
Total 121
110
87 146
464 8 6 73 87
Dt 8 11 3 14 3 8 11
10 8 13 21 2 6 8
12 2 4 5 11 1 1 2 4
14 10 2 12 1 1 2
16 8 818 3 1 420 2 222 2 224 026 028 0
Total 27 25 22 74 1 7 17 25
Numarul total de arbori pe specii si categorii de diametre este prezentat sintetic in tabelul 44 ,in baza caruia s-a intocmit graficul din figura 25 ,
Fag 8 7 3 10 1 2 5 8
10 6 8 14 6 6
12 12 1 2 15 1 1
14 7 1 3 11 1 1
16 8 818 1 120 1 122 024 026 028 0
Total 27 12 1 60 1 2 13 16
85
Evidenţa arborilor pe specii şi categorii de diametre în u.a. 87A: Tabelul 44
D (cm)
Specia ArboretMo Fa D
t8 71 10 1
495
10 64 14 21
99
12 107
15 11
133
14 74 11 12
97
16 67 8 8 8318 45 1 4 5020 16 1 2 1922 16 0 2 1824 2 0 0 226 2 0 0 228 0 0 0 030 0 0 0 0
Total 463
60 74
509
Fig.25. - Distribuţia numărului de arbori pe categorii de diametru în u.a. 87A
Evidenta arborilor din suprafata inventariata pe categorii de diametre ,initial,extras, ramas, este prezentata in tabelul 45 in baza caruia s-a efectuat graficul din figura 26
86
Evidenţa arborilor de extras din u.a.87A: Tabelul 45Numărcurent
D (cm)
Arboret Iniţial Extras Rămas
1 8 95 60 352 10 99 25 742 12 133 32 1014 14 97 8 895 16 83 3 806 18 50 0 507 20 19 0 198 22 18 0 1810 24 2 0 211 26 2 0 212 28 0 0 013 30 0 0 0Total 598 128 470
Dinamica numărului de arbori pe categorii de diametru din u.a. 87 A în urma
aplicării răriturii este prezentata in figura nr.26
87
Fig.26 Dinamica numărului de arbori pe categorii de diametru
din u.a. 87A în cazul aplicării răriturii
În această unitate s-a intervenit cu o răritură de jos având o intensitate de
21,40%
Analizând figura de mai sus se poate observa că s-au extras arborii din categoriile
inferioare de diametru, mai ales la molid deoarece la fag nu sau ivedentiat arborii de
viitor ,extragindu -se cu precadere arborii uscati sau rau conformati.
u.a. 160E
Descrierea u.a.160 E este data in continuare in tabelul 46:
Descriera parcelara u.a 160 E
Tabelul 46
Descrierea statiunii si arboretului Elm
Arb
P
R
P
M
.
R
E
G
E
VIR
STA
ANI
D
c
m
H
m
C
L
P
A
M
E
S
T
E
E
L
A
G
A
J
Pro-
Veni
enta
VI
T
A
LI
Den Volum Cres
160E 4,6 Ha GF,2-1B SUP:A TS:4420 TP:4114
SOL:3301, Versant ondulat , Expozitie S
ING. 18G ALTITUDINE : 900- 1000 m
LITIERA: continua–normala TIP FLORA :Asperula-
Asarum
Cons Mc/
Ha
Mc/
Ha
Mc/
Ha
88
Artificial de prod. mij , relativ- echien
COMP.ACTUALA: 10 FA
COMP.TEL : 10 FA
SORT: FA Gros si mij. ,cherestea . VIRSTA EXPL.110 ani
SEM UTIL:
SUBARBORET
DATE COMPL..ALTE DATE COMPL
POL: ERZ:
LUCRARI EXECUTATE.
LUCRARI PROPUSE: RARITURI
FA 10 IN 45 18 17 3 .5 RN N 0,90 217 998 9,1
TOTAL 45 3 0,90 217 998 9,1
Această unitate amenajistică are o suprafaţă de 4,6 ha, expoziţie S, se găseşte
altitudinal între 900-1000 m, a fost încadrată în grupa funcţională 2-1B, solul brun acid
districambosol tipic, tipul de staţiune a fost identificat ca fiind Montan premontan de
făgete Bm brun edafic mijlociu, cu Asperula- Dentaria, iar tipul de pădure Făget montan
pe soluri schelete cu floră de mull (m), arboretul din această unitate de producţie are
compozotia 10 FA , este încadrat în clasa a treia de producţie, provenienţă din regenerare
naturală şi are o consistenţă de 0,9, vârsta arboretului fiind de 45 ani. Suprafaţa de pe
care s-au inventariat arborii a fost de 2000 m2 .
Pe aceasta suprafata s-au gasit arborii prezentati in tabelul 47.
Numar de arbori pe categorii de diametre ,in u.a 160 E (.arbori,V-valoare,A-
ajutatori,D-daunatori,I-indiferenti;I,II,III,IV-clase de calitate.)pe specie.
Tabelul 47Specia Cat.Diam
CmNr.de Exemplare Nr.de arbori extrasi
V A D I Total I II III
IV
Total
Fag 8 25 17 30 72 1 16 17
10 32 11 15 58 11 11
12 29 6 9 44 6 6
14 20 6 4 30 1 5 6
16 15 10 4 29 1 3 4
18 22 15 4 41 4 4
20 11 14 3 28 1 1 1 3
22 12 6 3 21 1 2 3
24 8 4 1 13 1 1
26 5 3 828 3 330 4 432 2 2
89
34 036 038 1 1
Total 83 158
55 58 354 1 6 48 55
Mesteacan
8 0
10 012 014 1 1 1 1
16 1 1 1 1
18 1 1 1 1
20 022 024 026 028 1 130 1 132 034 036 038 1 1
Total 3 3 6 1 2 3
Carpen 810 1 1 2 1 112 1 1 1 114 1 116 1 11820222426283032343638
Total 1 2 2 5 2 2
Numarul total de arbori pe specii si categorii de diametre este prezentat sintetic in tabelul 48 ,in baza caruia s-a intocmit graficul din figura 27 ,
Evidenţa arborilor pe specii şi categorii de diametre în u.a. 160E: Tabelul 48
D (cm)
Specia ArboretFa Me Ca
8 72 0 0 7210 58 0 2 6012 44 0 1 4514 30 1 1 3216 29 1 1 3118 41 1 0 4220 28 0 0 2822 21 0 0 2124 13 0 0 1326 8 0 0 828 3 1 0 4
90
30 4 1 0 532 2 0 0 234 0 0 0 036 0 0 0 038 1 0 0 140 0 1 0 1
Total 354 6 5 365
Fig.30. - Distribuţia numărului de arbori pe categorii de diametru în u.a. 160E
Evidenta arborilor din suprafata inventariata pe categorii de diametre ,initial,extras, ramas, este prezentata in tabelul 49 in baza caruia s-a efectuat graficul din figura 31
Evidenţa arborilor de extras din u.a.160E: Tabelul 49Numă
rcurent
D (cm)
Arboret Iniţial Extras Rămas
1 8 72 17 552 10 60 12 482 12 45 7 384 14 32 7 255 16 31 5 266 18 42 5 377 20 28 3 258 22 21 3 1810 24 13 1 1211 26 8 0 8
91
12 28 4 0 413 30 5 0 514 32 2 0 215 34 0 0 016 36 0 0 017 38 1 0 118 40 1 0 1
Total - 365 60 305
Dinamica numărului de arbori pe categorii de diametru din u.a. 160 E în urma
aplicării răriturii este prezentata in figura nr.31
Fig.31. Dinamica numărului de arbori pe categorii de diametru
din u.a. 160E în urma aplicării răriturii
În această unitate s-a intervenit cu răritura combinată, cu o intensitate de 16.43 %
92
Fig.32. Arbore de extras-gelivură
Analizând figura 31 se poate observa că s-au extras arborii atât din categoriile
inferioare de diametru, cât şi superioare datorită stării de sănătate precare a unor arbori de
diametre mari.(Exemplu Fig.32,arbore de extras –gelivura)
u.a. 162C
Descrierea u.a.162 C este data in continuare in tabelul 50:
93
Descriera parcelara u.a 162 C
Tabelul 50
Descrierea statiunii si arboretului Elm
Arb
P
R
P
M
.
R
E
G
E
VIR
STA
ANI
D
c
m
H
m
C
L
P
A
M
E
S
T
E
E
L
A
G
A
J
Pro-
Veni
enta
VI
T
A
LI
Den Volum Cres
162 C 1,4 Ha GF,2-1B SUP:A TS:4420 TP:4114
SOL:3301, Versant mijlociu ondulat , Expozitie V
ING. 14G ALTITUDINE : 760-900 m
LITIERA: intrerupta subtire TIP FLORA :Asperula-
Dentaria
Artificial de prod. sup.- echien
COMP.ACTUALA: 10 BR
COMP.TEL : 10 BR
SORT: Br mij. celuloza ,constr.. VIRSTA EXPL.120 ani
SEM UTIL:
SUBARBORET
DATE COMPL..ALTE DATE COMPL
POL: ERZ:
LUCRARI EXECUTATE. 1999 CURATIRI
LUCRARI PROPUSE: RARITURI
Cons Mc/
Ha
Mc/
Ha
Mc/
Ha
BR 10 P 25 12 9 2 ..3 RN N 1,00 132 185 9,2
TOTAL 25 2 1,00 132 185 9,2
Această unitate amenajistică are o suprafaţă de 1,4 ha, expoziţie V, se găseşte
altitudinal între 760-900 m, a fost încadrată în grupa funcţională 2-1B, solul brun acid
districambosol tipic, tipul de staţiune a fost identificat ca fiind montan premontan de
făgete Bm brun edafic mijlociu, cu Asperula- Dentaria, iar tipul de pădure Făget montan
pe soluri schelete cu floră de mull (m), arboretul din această unitate de producţie are
compozitia 10 BR, este încadrat în clasa a doua de producţie, provenienţă necunoscută şi
are o consistenţă de1,0, vârsta arboretului fiind de 25 ani. . Suprafaţa de pe care s-au
inventariat arborii a fost de 560 m2 .
Inventarierea arborilor este prezentata in fig.33 si figura 34(imagini foto)
Fig.33.Inventarierea arborilor
94
Fig.34.Arbori de extras (X)
Pe aceasta suprafata s-au gasit arborii prezentati in tabelul 51:
Numar de arbori pe categorii de diametre ,in u.a 162 C (.arbori,V-valoare,A-
ajutatori,D-daunatori,I-indiferenti;I,II,III,IV-clase de calitate.)pe specie.
Tabelul 51Specia Cat.Diam
CmNr.de Exemplare Nr.de arbori extrasi
V A D I Total I II III
IV
Total
Brad 8 2 7 33 42 7 7
10 5 3 4 12 1 2 3
12 3 16 2 2 23 2 2
14 5 13 3 21 2 1 3
16 8 10 2 20 1 1 2
18 4 2 1 7 1 1
20 5 3 1 9 1 1
22 2 1 324 1 126 028 030 032 034 036 038 0
Total 28 52 19 39 138 2 4 13 19
Salcie capreas
ca
8
10
12 2 2 2 2
14
16 1 1 1 1
95
18 1 1 1 1
20
22
24
26
28
30
32
34
36
38
Total 4 4 4 4
Numarul total de arbori pe specii si categorii de diametre este prezentat sintetic in tabelul 52 ,in baza caruia s-a intocmit graficul din figura 35 ,
Evidenţa arborilor pe specii şi categorii de diametre în u.a. 162C: Tabelul 52
D (cm)
Specia ArboretBr Sac
8 42 0 4210 12 0 1212 23 2 2514 21 0 2116 20 1 2118 7 1 820 9 0 922 3 0 324 1 0 126 0 0 028 0 0 0
Total 138 4 142
96
Fig.35. - Distribuţia numărului de arbori pe categorii de diametru în u.a. 162C.
Evidenta arborilor din suprafata inventariata pe categorii de diametre ,initial,extras, ramas, este prezentata in tabelul 53 in baza caruia s-a efectuat graficul din figura 36
Evidenţa arborilor de extras din u.a.162C: Tabelul 53 Numă
rcurent
D (cm)
Arboret Iniţial Extras Rămas
1 8 42 7 352 10 12 3 92 12 25 4 214 14 21 3 185 16 21 3 186 18 8 2 67 20 9 1 88 22 3 0 310 24 1 0 111 26 0 0 012 28 0 0 0
Total - 142 23 119
97
Dinamica numărului de arbori pe categorii de diametru din u.a. 162 C în urma
aplicării răriturii este prezentata in figura nr.36
Fig.36. Dinamica numărului de arbori pe categorii de diametru
din u.a. 162C în urma aplicării răriturii
În această unitate s-a intervenit cu răritura combinata cu o intensitate de 16,19 %
Analizând figura 36.se poate observa că s-au extras arbori atit din categoriile
inferioare de diametru ( arbori uscati) ,cit si din categoriile superioare de diametru.
u.a. 381E
Descrierea u.a.381 E este data in continuare in tabelul 54.
Descriera parcelara u.a 381 E
Tabelul 54
Descrierea statiunii si arboretului Elm
Arb
P
R
P
M
.
R
E
G
VIR
STA
ANI
D
c
m
H
m
C
L
P
A
M
E
S
T
E
L
A
G
A
Pro-
Veni
enta
VI
T
A
LI
Den Volum Cres
381 E 5,5 Ha GF,2-1B SUP:A TS:5242 TP:4212
SOL:3101, Versant superior- ondulat , Expozitie N
ING. 28 G ALTITUDINE : 400 510 m.
Cons Mc/
Ha
Mc/
Ha
Mc/
Ha
98
LITIERA: continua-subtire TIP FLORA :Asperula- Asarum
Artificial de prod. mij..- echien
COMP.ACTUALA: 7 MO 2 LA 1 DT
COMP.TEL : 7 MO 2 La 1 DT
SORT: MO Gros -Cherestea .VIRSTA EXPL. 70 ani
SEM UTIL:
SUBARBORET CORN, ALUN , PADUCEL,/0.2 PF 0.4 S
INTIM
DATE COMPL..ALTE DATE COMPL
POL: ERZ:
LUCRARI EXECUTATE. 1990 DEGAJARI
1999 CURATIRI
LUCRARI PROPUSE: RARITURI
E E J
MO
LA
DT
7
2
1
P
P
L
T
25
25
25
12
13
10
11
11
,.5
9.
5
3
3
3
G
I
.3
3
.3
NEC
NEC
RN
N
N
N
0,7
0,2
0,1
66
24
12
363
132
63
7.4
2.1
0.8
TOTAL 25 2 1,00 102 558 9,2
Această unitate amenajistică are o suprafaţă de 5,5 ha, expoziţie N, se găseşte
altitudinal între 400-510 m, a fost încadrată în grupa funcţională 2-1B, solul
eutricambosol tipic, tipul de staţiune a fost identificat ca fiind deluros de gorunete Bm,
brun edafic mijlociu cu Asperula- Dentaria, iar tipul de pădure făget de deal pe soluri
schelete cu floră de mull (m), arboretul din această unitate de producţie are compozitia 7
MO 2 LA 1 Dt, este încadrat în clasa a treia de producţie, provenienţă necunoscută şi are
o consistenţă de 1,0 vârsta arboretului fiind de 25 ani. Suprafaţa de pe care s-au
inventariat arborii a fost de 2000 m2
. Amplasarea suprafetelor este prezentata in fig.37(imagine foto).
Fig.37 .Amplasarea suprafetelor
99
Pe aceasta suprafata s-au gasit arborii prezentati in tabelul 55.
Numar de arbori pe categorii de diametre ,in u.a 381 E (.arbori,V-valoare,A-
ajutatori,D-daunatori,I-indiferenti;I,II,III,IV-clase de calitate.)pe specie.
Tabelul55Specia Cat.Diam
CmNr.de Exemplare Nr.de arbori extrasi
V A D I Total I II III
IV
Total
Mo 8 9 22 31 62 2 20 22
10 17 9 7 33 1 2 6 9
12 30 14 9 53 1 3 10 14
14 17 7 6 30 1 1 4 6
16 41 14 5518 25 13 3820 7 3 1022 7 1 824 1 4 526 028 1 130 1 1
Total 100
98 51 47 296 3 8 42 51
La 8 010 1 1 3 1 1
12 3 2 514 1 116 3 318 3 2 520 1 122 0242628
Total 10 6 2 18 1 1Carpen 8 14 14 1 13 14
10 4 1 5 1 1
12 2 214 2 216 1 118 02022242628
Total 9 13 2 24 1 14 15
Numarul total de arbori pe specii si categorii de diametre este prezentat sintetic in tabelul 56 ,in baza caruia s-a intocmit graficul din figura 38 ,
100
Evidenţa arborilor pe specii şi categorii de diametre în u.a.381E: Tabelul 56
D (cm)
Specia ArboretMo La Dt
8 62 0 14 7610 33 3 5 4112 53 5 2 6014 30 1 2 3316 55 3 1 5918 38 5 0 4320 10 1 0 1122 8 0 0 824 5 0 0 526 0 0 0 028 1 0 0 130 1 0 0 1
Total 296 18 24 338
Fig.38. - Distribuţia numărului de arbori pe categorii de diametru în u.a. 381E
Evidenta arborilor din suprafata inventariata pe categorii de diametre ,initial,extras, ramas, este prezentata in tabelul 57 in baza caruia s-a efectuat graficul din figura 39
101
Evidenţa arborilor de extras din u.a.381E: Tabelul 57
Număr
curent
D (cm)
Arboret Iniţial Extras Rămas
1 8 76 36 402 10 41 11 302 12 60 14 464 14 33 6 275 16 59 0 596 18 43 0 437 20 11 0 118 22 8 0 810 24 5 0 511 26 0 0 012 28 1 0 113 30 1 0 1
Total - 338 67 271
Dinamica numărului de arbori pe categorii de diametru din u.a. 381 E în urma
aplicării răriturii este prezentata in figura nr.39
Fig.39. Dinamica numărului de arbori pe categorii de diametru
din u.a. 381E în urma aplicării răriturii
102
În această unitate s-a intervenit cu o răritură de jos, având o intensitate de 19,8%.
Analizând figura 39 se poate observa că s-au extras arborii din categoria
inferioara de diametru ,datorita faptului ca arboretul este des si sunt multi arbori de
dimensiuni mici, uscati.
Evidenta arborilor din suprafatele inventariate pe categorii de diametre ,initial,extras, ramas, din toate cele 8 u.a,-uri este prezentata in tabelul 58 in baza caruia s-a efectuat
graficul din figura 40.
Evidenţa arborilor de extras din cele 8 u.a-uri.: Tabelul 58.Numă
rcurent
D (cm)
Arboret Iniţial Extras Rămas
1 8 439 188 2512 10 325 83 2422 12 401 82 3194 14 284 34 2505 16 304 21 2836 18 226 12 2147 20 105 6 998 22 69 4 6510 24 23 1 2211 26 12 0 1212 28 7 0 713 30 6 0 614 32 2 0 215 34 0 0 016 36 0 0 017 38 1 0 118 40 1 0 1
Total - 2205 431 1774
103
Dinamica numărului de arbori pe categorii de diametru din totalul unităţilor
amenajistice în urma aplicării răriturii este prezentata in figura 40.
Fig.40. Dinamica numărului de arbori pe categorii de diametru
din totalul unităţilor amenajistice în urma aplicării răriturii
Analizând figura de mai sus se poate observa că s-au extras arborii atit din
categoriile inferioare de diametru, cit si din categoriile superioare de diametru.
5.3.3. Întocmirea A.P.V.-ului
S-a întocmit în urma inventarieri, odată cu stabilirea arborilor de extras.
104
105
DIRECTIA SILVICA DEVA Marti, 1 Mai 2007 Ocolul Silvic Deva Aprobat, Sef Ocol RNP ACT DE PUNERE IN VALOARE NR. 9999 SR CERTEJ-VARMAGA U.P. nr. 3 Certej-Varmaga Accesibilitate: 1001..1500 m PRODUCTIE INDUSTRIALA *======================================================================================================================================* | Suprafata totala act: 28.50 ha | INFORMATII | Grupa | Numar | Volum | | | Tratament: de ingrijire | PRIVIND | de | de | arbore | Elagaj| | Natura produsului: secundare rarituri | N.T.S.M. | specii | arbori | mediu | | | Tehnologia de exploatare: parti de arbori |-------------------------------------------------------------------| | Data inventarierii: 20 Iulie 2006 | Stincarii pe: ha | Rasinoase | 6835 | 0.05 | 0.25 | | Anul exploatarii: 2007 | Arbori putregaiosi: | FAG | 2234 | 0.08 | 0.40 | | Procedeul de inventariere: fir cu fir. | buc.| Quercinee | | | | | Ciocan rotund nr: P.S.943/4 | cu un volum de: mc | Diverse tari| 2755 | 0.04 | 0.44 | | Semintis neutilizabil pe ha. Vol. craci rasin.23.00 mc. | | Diverse moi | 100 | 0.07 | 0.30 | | Preturi conform Hotaririi Nr. 525:02/11/2006 | Numar Iescari: 0 | TOTAL: | 11924 | 0.05 | 0.35 | *======================================================================================================================================* | Specia | SORTAREA DIMENSIONALA | Lemn | | Lemn de foc | Volum | Valoare | | | G1 | G2 | G3 | M1 | M2 | M3 |subtire |lucru | coaja | Total | craci | brut | lei | *--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* | BRAD | 0 | 0 | 0 | 10 | 11 | 0 | 5 | 26 | 3 | 20 | 4 | 49 | 793.27| | LARICE | 0 | 0 | 0 | 12 | 8 | 0 | 6 | 26 | 6 | 49 | 2 | 81 | 923.25| | MOLID | 0 | 0 | 0 | 3 | 23 | 0 | 25 | 51 | 8 | 161 | 17 | 220 | 1965.38| | FAG | 0 | 0 | 0 | 4 | 11 | 16 | 16 | 47 | 3 | 138 | 25 | 188 | 1798.26| | CARPEN | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 6 | 15 | 21 | 2 | 77 | 14 | 100 | 638.88| | MESTEACAN | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 1 | 1 | 2 | 0 | 7 | 1 | 9 | 78.10| | SALCIE | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 1 | 1 | 0 | 6 | 1 | 7 | 33.87| *--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* Total: | 0 | 0 | 0 | 29 | 53 | 23 | 69 | 174 | 22 | 458 | 64 | 654 | 6231.01| *--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* | |Supra|Vir|Pan-| V O L U M B R U T P E S P E C I I [mc] |Total| Semintis utilizabil | |U.A. |fata |sta| ta |-----------------------------------------------------------------|volum|-----------------------------------------* | | ha |ani| g | BR LA MO FA CA ME SA.C |brut | % |S.tot| Compozitie | H |Rasp | *--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* |11B | 1.0| 35|20.0| 44 5 | 49| | | | | | |160E | 4.6| 45|18.0| 129 2 9 | 140| | | | | | |162C | 1.4| 25|14.0| 32 7 | 39| | | | | | |381E | 5.5| 25|28.0| 1 66 9 | 76| | | | | | |59B | 0.9| 25|24.0| 17 6 8 | 31| | | | | | |83A | 2.5| 25|24.0| 49 13 | 62| | | | | | |83B | 4.7| 25|18.0| 80 39 | 119| | | | | | |87A | 7.9| 25|38.0| 99 15 24 | 138| | | | | | *======================================================================================================================================* | Nr. |Spe-| Diametre | Inaltimi|vir|V.arb.|Nr.ar|Cre| g1 | g2 | g3 | m1 | m2 | m3 |lemn|coa-|Lemn de foc|V.brut| pret | | u.a.|cia:| dt | dcg | ht | hc |sta|mediu:|bori:|st.| | | | | | |subt| ja |total|craci| [mc] | lei: | *======================================================================================================================================* | 11B | FA | 12.0| 12.8|14.0|14.4| 35| 0.080| 550 | | | | | | 1 | 7 | 5 | 1 | 30 | 6 | 44 | 440.01| | | CA | 15.0| 15.4|11.5|11.6| 35| 0.070| 75 | | | | | | | 1 | 1 | | 3 | 1 | 5 | 40.85|
106
*--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* | Total u.a. 11B | 625 | | | | | | 1 | 8 | 6 | 1 | 33 | 7 | 49 | 480.86| *--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* |160E | FA | 16.0| 16.3|15.0|15.1| 45| 0.100|1265 | | | | | 4 | 10 | 9 | 8 | 2 | 96 | 16 | 129 | 1235.88| | | CA | 11.3| 11.3| 9.0| 9.0| 45| 0.040| 46 | | | | | | | | | | 2 | | 2 | 9.84| | | ME | 16.5| 16.5|15.0|15.0| 45| 0.130| 69 | | | | | | | 1 | 1 | | 7 | 1 | 9 | 78.10| *--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* | Total u.a. 160E |1380 | | | | | 4 | 10 | 10 | 9 | 2 | 105 | 17 | 140 | 1323.82| *--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* |162C | BR | 14.5| 14.3|10.0|10.0| 25| 0.070| 475 | | | | | 7 | 5 | | 3 | 2 | 15 | 3 | 32 | 473.22| | |SA.C| 16.5| 16.1| 8.0| 7.9| 25| 0.070| 100 | | | | | | | | 1 | | 6 | 1 | 7 | 33.87| *--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* | Total u.a. 162C | 575 | | | | | 7 | 5 | | 4 | 2 | 21 | 4 | 39 | 507.09| *--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* |381E | LA | 10.0| 10.0|10.5|10.5| 25| 0.040| 27 | | | | | | | | | | 1 | | 1 | 4.91| | | MO | 11.5| 11.4|10.5|10.5| 25| 0.050|1400 | | | | | | 8 | | 9 | 3 | 46 | 5 | 66 | 609.21| | | CA | 8.0| 8.0| 7.6| 7.6| 25| 0.020| 411 | | | | | | | | 1 | | 8 | 2 | 9 | 50.86| *--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* | Total u.a. 381E |1838 | | | | | | 8 | | 10 | 3 | 55 | 7 | 76 | 664.98| *--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* | 59B | BR | 13.5| 13.7|10.5|10.5| 25| 0.070| 250 | | | | | 3 | 6 | | 2 | 1 | 5 | 1 | 17 | 320.05| | | MO | 11.5| 11.8|10.6|10.7| 25| 0.050| 125 | | | | | | 1 | | 1 | | 4 | | 6 | 65.47| | | CA | 11.0| 11.3| 9.5| 9.6| 50| 0.050| 175 | | | | | | | 1 | 1 | | 6 | 1 | 8 | 55.61| *--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* | Total u.a. 59B | 550 | | | | | 3 | 7 | 1 | 4 | 1 | 15 | 2 | 31 | 441.13| *--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* | 83A | MO | 11.0| 11.3|10.0|10.1| 25| 0.050|1050 | | | | | 1 | 2 | | 4 | 1 | 41 | 4 | 49 | 355.51| | | CA | 8.0| 8.0| 9.0| 9.0| 25| 0.020| 525 | | | | | | | | 3 | | 10 | 2 | 13 | 83.70| *--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* | Total u.a. 83A |1575 | | | | | 1 | 2 | | 7 | 1 | 51 | 6 | 62 | 439.21| *--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* | 83B | LA | 14.5| 14.5|11.0|11.0| 25| 0.070|1222 | | | | | 12 | 8 | | 6 | 6 | 48 | 2 | 80 | 918.34| | | CA | 13.5| 13.8| 9.0| 9.1| 25| 0.050| 799 | | | | | | | 3 | 4 | 1 | 31 | 5 | 39 | 242.29| *--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* | Total u.a. 83B |2021 | | | | | 12 | 8 | 3 | 10 | 7 | 79 | 7 | 119 | 1160.63| *--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* | 87A | MO | 11.5| 11.5| 9.6| 9.6| 25| 0.040|2286 | | | | | 2 | 12 | | 11 | 4 | 70 | 8 | 99 | 935.19| | | FA | 9.5| 9.7| 9.7| 9.8| 25| 0.040| 419 | | | | | | | | 3 | | 12 | 3 | 15 | 122.37| | | CA | 10.5| 10.3| 8.5| 8.4| 25| 0.040| 655 | | | | | | | 1 | 5 | 1 | 17 | 3 | 24 | 155.73| *--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* | Total u.a. 87A |3360 | | | | | 2 | 12 | 1 | 19 | 5 | 99 | 14 | 138 | 1213.29| *--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* |Postata | | *--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* |Volum [mc] | | |Nr arbori | | *======================================================================================================================================* Software by Tomoiaga Grigore Sef ocol: Intocmit: Fond Forestier
107
5.3.4. Efectele culturale ale aplicării lucrărilor de îngrijire şi
conducere a pădurii
Prin aplicarea lucrărilor de îngrijire şi conducere a pădurii se intervine activ în viaţa
arborilor individuali, a arboretului în ansamblu, cât şi a pădurii ca ecosistem.
Reducerea gradată a numărului de exemplare arborescente, realizată prin efectuarea
acestor lucrări, determină o serie de schimbări în desfăşurarea proceselor fiziologice la
arborii rămaşi, precum şi modificarea caracteristicilor structurale şi funcţionale ale
arboretului.
Aceasta face să se poată diferenţia două grupe mari de efecte ale operaţiunilor
culturale: de natură bioecologică, respectiv economică.
În primul caz, extragerea arborilor prin lucrări culturale determină modificări
directe şi inedite ale factorilor climatici, edafici şi biotici, cum sunt:
-creşterea cantităţii de energie radiantă care pătrunde în arboret, direct proporţional
cu intensitatea lucrării. Astfel, randamentul asimilaţiei clorofiliene a arborilor creşte;
-modificarea regimului factorilor edafici, respectiv creşterea rezervei hidrice din
sol, a temperaturii şi regimului de aerisire a acestuia, efectul principal constând în
accelerarea descompunerii litierei ca şi a principalelor procese biochimice şi
microbiologice;
-crearea unor condiţii favorabile pentru dezvoltarea celorlalte etaje de vegetaţie
(subarboret, pătură erbacee).
În acelaşi timp operaţiunile culturale afectează şi arborii individuali în câteva
direcţii principale:
-amplificarea creşterii în grosime;
-reducerea ritmului de producere a elagajului natural şi sporirea numărului de
noduri, cu efecte tehnologice nedorite;
-ameliorarea calităţii lemnului prin modificarea raportului dintre lemnul juvenil şi
lemnul matur, respectiv creşterea ponderii celui matur.
Efectele cele mai importante se resimt asupra arboretului şi constau din:
-salvarea speciilor valoroase şi ameliorarea compoziţiei acestuia care este dirijată
gradat spre compoziţia-ţel;
108
-modificarea stării de desime şi concentrarea potenţialului productiv al staţiunii pe
un număr de arbori judicios aleşi, cu consecinţe favorabile asupra condiţiilor mediului şi
care se răsfrâng asupra pădurii în ansamblu;
-îmbunătăţirea sistematică a valorii, prin sporirea exemplarelor din clase superioare
de calitate;
-menţinerea şi chiar intensificarea funcţiilor protectoare;
-ameliorarea structurii prin normalizarea distribuţiei şi repartizarea relativ uniformă
a arborilor în arboret;
-creşterea valorii de întrebuinţare a produselor lemnoase principale rezultate la
exploatabilitate;
-îmbunătăţirea stării fitosanitare;
-reducerea vârstei exploatabilităţii prin obţinerea mai rapidă a sortimentelor ţel
dorite;
Eficienţa ecologică şi economică a operaţiunii culturale este condiţionată de
aplicarea corectă a acestora. Aplicarea defectuoasă, la întâmplare a operaţiunilor culturale
şi fără adaptarea tehnologiei de lucru la starea şi funcţiile pădurii, poate conduce la
vătămări grave ale arborilor de valoare sau ale solului.
109
CAPIOTLUL VI
Evaluarea si eficenta lucrarilor de conducere proiectate
6.1. Antemăsurătoarea lucrărilor anuale de executat
Antemăsurătoarea se întocmeşte pe natura de lucrări si va cuprinde toate fazele si
operaţiile necesare execuţiei diferitelor lucrări, ea având la baza prevederile din proiect
referitor la intervenţiile silvotehnice alături de normele si tarifele de lucru.
Antemăsurătoarea lucrărilor este prezentata in tabelul 59.
Antemăsurătoarea lucrărilor pentru unitatea de gestiune studiată
Tabelul 59
Nr.crt
Indicativul normei
Lucrarea de executat Unitatea de măsura
Cantitatea
1 F.8.II.f Rărituri – marcarea şi inventarierea arborilor
1000 buc 11,924
6.2. Devizul lucrărilor pentru unitatea de gestiune studiată
Este un act de sinteză în care este dată detaliat structura costurilor de producţie
pentru lucrările proiectate. Devizul se întocmeşte pe natura de lucrări şi cuprinde costul
manoperei şi al proiectului pentru toate u.a.-urile incluse în antemăsurătoare:
Devizul lucrărilor este prezentat intabelul 60. si 61.
Devizul lucrărilor pentru unitatea de gestiune studiată Tabelul 60Nr.crt
Indicativ ul
normei
Lucrarea de executat Unitatea de măsura
Cantitatea Costul manopereiUnitar (RON) Total (Ron)
1 F.8.II.f Rărituri – marcarea şi inventarierea arborilor
1000buc 11,924 21,653 258.19
TOTAL 258.19
Recapitulare deviz Tabelul 61Nr.crt. Specificaţii Total (RON)1 Manopera 258.19
110
2 C.A.S. (25%) 64.553 Ajutor şomaj (5%) 12.9TOTAL 335.64
6.3. Măsuri tehnico-organizatorice
Succesiunea lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor şi aplicarea
tratamentelor se finalizează cu recoltarea de masa lemnoasa sub forma de produse
principale, secundare sau accidentale. In amplasarea masei lemnoase trebuie sa se
respecte posibilitatea anuala a U.P.-ului iar exploatarea lemnului trebuie sa îndeplinească
o serie de masuri tehnico-organizatorice cum ar fi:
Stabilirea necesarului de forţa de munca in funcţie de lucrările prevăzute
in normele de producţie in vigoare;
Asigurarea condiţiilor corespunzătoare de munca si securitate a muncii;
Dotarea cu unelte si scule;
Asigurarea fondului necesar pentru acoperirea cheltuielilor;
Stabilirea intervalului de execuţie a lucrărilor.
Calculul necesarului de forţa de muncă
Tabelul 62
Lucrarea
Indicatorul normei
Denumirea lucrării
Unitatea de
măsură
Cantitatea
Norma Nr. zile necesare
Nr. mincitor
i
Interval de
lucrare
Răritură F8IIf Inventarierea şi
marcarea arborilor
1000 11.924 0,297 35 3 2.VI-20
VII
111
6.4. Norme de protecţia muncii şi P.S.I
Normele specifice de protecţie a muncii pentru silvicultură şi economia vânatului
cuprind măsuri de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale specifice
acestor activităţi.
Scopul acestor norme este de a asigura desfăşurarea proceselor de muncă în
condiţii de securitate şi sănătate.
Astfel, la executarea lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor muncitorii
vor fi supravegheaţi şi îndrumaţi în permanenţă de către cadre tehnice aparţinând ocolului
silvic.
Încadrarea şi repartizarea lucrătorilor la locurile de muncă trebuie realizată în
funcţie de pregătire, starea de sănătate, aptitudine fizice şi psihice ale solicitanţilor
corespunzător particularităţilor şi condiţiilor, proceselor de muncă cu respectarea
prevederilor “Normelor generale de protecţie a muncii”.
Lucrătorii trebuie să fie informaţi asupra riscurilor profesionale specifice fiecărui
tip de activităţi precum şi asupra măsurilor de prevenire..
Lucrătorii vor fi instruiţi cu privire la utilizarea echipamentelor tehnice, inclusiv
asupra utilizării uneltelor cu muchii tăietoare în timpul lucrului.
La executarea de lucrării în pădure lucrătorii vor fi informaţi şi avertizaţi asupra
pericolelor potenţiale existente în cadrul perimetrului de lucru cum sunt: stâncării, râpe,
locuri cu pericol de alunecare, animale sălbatice, avalanşe, precum şi asupra mijloacelor
de semnalizare de securitate utilizate.
La executarea lucrărilor pe pante accentuate conducătorul formaţiei de lucru va
dispune amplasarea lucrătorilor numai pe curba de nivel.
Lucrătorii vor fi informaţi asupra activităţilor care nu pot fi executate în condiţii
meteorologice nefavorabile, precum şi asupra modului de adăpostire în cazul apariţiei
averselor însoţite de descărcări electrice.
Se interzice efectuarea de activităţi şi lucrări în pădure pe timp de ploaie
puternică, furtună, polei sau în condiţii de vizibilitate redusă.
În cazul apariţiei averselor însoţite de descărcări electrice, se interzice:
-continuarea lucrului;
-staţionarea în locuri situate la înălţime (vârf de munte) sau sub arbori izolaţi.
112
Uneltele manuale specifice cum sunt: topoare, foarfece, cosoare, ferăstraie,
trebuie sa fie bine ascuţite, fără defecte.
Cozile si mânerele din lemn ale uneltelor manuale trebuie să fie netede şi montate
rapid în locaşurile de prindere.
În timpul lucrului se va păstra o distanţă de minimum 2 m între lucrători, pentru
prevenirea accidentelor.
În timpul transportului şi al pauzelor, elementele tăietoare ale uneltelor vor fi
protejate cu apărători.
La punerea în valoare a masei lemnoase se vor inventaria distinct şi marca, prin
semne convenţionale atât pe teren, cât şi în schiţa parchetului:
-arborii periculoşi – putregăioşi iescari, aninaţi dezrădăcinaţi, fără coroană;
-toate locurile periculoase din parchet râpe, stâncării şi bolovani pe pante
accentuate.
În actele de punere în valoare a masei lemnoase se vor prevedea măsuri de
securitate a muncii în raport cu pericolele existente.
Ciocanele de marcat trebuie să fie bine ascuţite, fără deteriorări.
Pentru toate activităţile cu potenţial de accidentare care presupun desfăşurarea de
lucrări în condiţii de izolare se vor asigura truse medicale de prim ajutor şi instruirea
corespunzătoare a lucrătorilor pentru utilizarea lor şi pentru evacuarea accidentaţilor.
Stabilirea echipamentului individual de protecţie şi alegerea sortimentelor adecvate se
realizează în funcţie de riscurile proprii fiecărui tip de activitate, pe baza cumulului de
factori de risc la care este expus lucrătorul în timpul îndeplinirii sarcinilor de serviciu.
Direcţia silvică, Institutul de cercetare si amenajare a ocoalelor silvice, vor
desfăşura permanent acţiuni instructiv – educative privind măsurile de prevenire a
incendiilor de pădure.
Acestea se vor putea realiza prin:
-sensibilizarea opiniei publice la acţiunea distructivă a focului şi a caracterului
fragil al pădurii in faţa focului
-efectuarea unor manifestări instructiv-educative specifice pentru populaţia din
zonele limitrofe pădurii (filme, conferinţe, emisiuni radio şi televiziune)
113
-respectarea de către întreaga populaţie a normelor de protecţie a pădurii împotriva
incendiilor, angajarea în acţiunile de observare şi anunţarea operativă a incendiilor
declanşate şi participarea efectivă la stingerea lor.
În pădure este interzis accesul autovehiculelor proprietate personală pe drumurile
forestiere, arderea resturilor vegetale rezultate din curăţirea păşunilor şi a terenurilor
agricole limitrofe la o distanţă mai mică de 100 m de liziera pădurii, fumatul şi focul
deschis (în afara locurilor special amenajate) sau aruncarea la întâmplare a ţigărilor şi
chibriturilor aprinse ca şi instalarea corturilor, a autoturismelor şi a suprafeţelor de picnic,
în alte locuri decât cele amenajate în acest scop.
114
CAPITOLUL VII
Concluzii
Analizând datele prezentate în capitolele anterioare, referitoare la condiţiile
staţionale existente în unitatea de producţie ce constituie obiectul de studiu al acestei
lucrării “III Certej-Vărmaga” s-a constatat că vegetaţia forestieră beneficiază de condiţii
bune de dezvoltare şi de asemenea valorifică în mod corespunzător potenţialul
silvoproductiv oferit de staţiune.
De asemenea aşa cum s-a prezentat în ,,Planul decenal” pe intreaga perioada a
amenajamentului 2004 – 2013 se propune parcurgerea unei suprafaţă de 241,7 ha cu
rărituri.
În urma intervenţiilor se preconizează a se obţine un volum de masă lemnoasă de
6121 mc, iar in anul 2007 se prevede parcurgerea suprafetei de 28.5 ha si extragerea
unui volum de 654 mc
Inventarierea şi marcarea arborilor de extras cu ocazia efectuării se va face după
aprofundarea metodologiei de aplicare a acestei lucrări, ţinând cont de specificul ecologic
al fiecărui formaţiuni forestiere în parte.
Prin aplicarea răriturilor, se va crea o creştere în grosime mai ales în cele de
productivitate superioară si mijlocie se va urmări creşterea calităţi bunului produs,
accentul punându-se pe majoritatea proporţiei de lemn pentru furnir lemn de derulaj si a
celui pentru cherestea de calitate superioară.
În arboretele parcurse răritura a avut caracter de normalizare, şi urmează a se
aplica încă 2-3 pentru a se ajunge la o structură normală a arboretului. Intensitatea medie
este de 19.66 % variind de la 16.04 % la 28 %.
Calitatea lucrărilor de îngrijire depinde în mare măsură de modul în care se
execută recoltarea şi colectarea lemnului. De aceea se vor lua toate măsurile
organizatorice si tehnologice necesare pentru reducerea prejudiciilor aduse arborilor
rămaşi pe picior.
115
În acest scop, sunt necesare deschiderea şi respectarea căilor de acces cu arborete,
protejarea tulpini arborelui, îndeosebi a arborilor de viitor, recoltarea bunului numai în
perioadele admise sub raport silvicultural, alegerea şi folosirea de tehnologii adecvate,
recoltarea arborilor la rărituri şi lucrări de igienă în conformitate cu prevederile impuse
acţiunilor în vigoare.
Conservarea şi ameliorarea biodiversităţii ecosistemelor forestiere constituie o
preocupare primordială în cadrul lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor. Trebuie
avut în vedere că prevederile amenajamentelor au un caracter orientativ, în consecinţă
unitatea silvică are obligaţia de a analiza situaţia de fapt a arboretelor şi de a decide în
privinţa oportunităţii, metodei, periodicităţii şi intensităţii lucrărilor de îngrijire.
Stabilitatea arboretelor este influenţată considerabil de caracteristicile structurale ale
acestora.
Valorile unor indicatori ai caracteristicilor structurale ale arboretelor cum ar fi:
consistenţa, indicii de desime, indicii de densitate, care cuantifică o anumită stare a
arboretelor, ne indică faptul că arboretele nu au fost parcurse sistematic cu tăieri de
îngrijire.
Respectarea recomandărilor propuse de amenajamentele silvice - în ceea ce
priveşte reglementarea lucrărilor silviculturale (din Leahu, 2001), analizarea stării de fapt
a arboretelor şi respectiv valorificarea experienţei locale, în ceea ce priveşte conducerea
şi îngrijirea arboretelor trebuie să fie în atenţia silvicultorilor pentru a putea promova şi
conduce arborete de mare valoare culturală şi cu mare stabilitate ecosistemică.
La molid, răritura a avut un caracter selectiv, atât în plafonul superior dar cu
precădere în plafonul inferior. Speciile de amestec : fag, brad, larice au fost protejate cu
prepoderenţă.
Cu ocazia primei rărituri, obiectivul prioritar va fi alegerea unui număr de 250-
300 arbori de viitor/ha, lucrările ulterioare vizând cu precădere dezvoltarea acestora.
În unităţile amenajistice cu foioase, marcarea s-a făcut numai în sezonul de
vegetaţie.
În arborete de amestec, alegerea arborilor de viitor se va urmării să se facă pe
biogrupe, răriturile vor avea un caracter de selecţie pozitivă.
116
În arboretele aflate în staţiuni inferioare deschiderea masivului nu se va face decât
până la 0,85, deoarece altfel s-ar expune solul înierbării şi acidifierii.
117
BIBLIOGRAFIE
Donita N.,Borlea.F.Turcu.D.,Cultura Padurilor, 2006 ,Editura Eurobit,.
Chirita,C.s.a.,1977:Statiuni forestiere ,Editura Academiei R S R Bucuresti.
Ciubotaru ,A,1995:Elemente de proiectare si organizare a exploatarii padurilor ,Editura
Lux Librix Brasov
Constantinescu N.,1976:Conducerea arboretelor ,vol II,Editura Ceres ,Bucuresti.
Florescu I.I.1981:Silvicultura ,Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti.
Florescu I.I. 1985:Silvicultura,Indrumar de Proiectare,Universitatea din Brasov.
Florescu.I.I.Nicolescu ,N.V.,1996Silvicultura I Studiul Padurii,Editura Lux Librix
Brasov.
Giurgiu.V.,Decei,I.Armasescu,S.1972:Biometria Arborilor si arboretelor din
Romania,Editura Ceres Bucuresti.
Leahu.I.,1994:Dendrometrie,Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti.
Nicolescu,N.V.1995,Silvicultura ,Indrumar de lucrari
practice,Universitatea ,,Transilvania „,Brasov.
Oprea.I.,1995:Organizarea santierelor de exploatare a lemnului ,Editura Didactica si
Pedagogica ,Bucuresti.
Rucareanu.,N.,Leahu.I.,1982Amenajarea Padurilor ,Editura Ceres Bucuresti.
Tirziu.D.,1985:Pedologie si Statiuni Forestiere,Universitatea din Brasov.
XXX.1986: Norme tehnice priviind ingrijirea si conducerea arboretelor.Ministerul
Silviculturii,Bucuresti.
118