ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE MARKETING

ANALIZA CAPACITĂȚII DE CAZARE A JUDEȚULUI CONSTANȚA

STUDENȚI:

ROBU CĂTĂLINA IZABELA

SIMIONESCU LUIZA

SAVIN ALEXANDROS

GRUPA: 1740

BUCUREȘTI

-2013-

CUPRINS

1. Introducere

2. Prezentarea județului Constanța

3. Cererea turistică și oferta

4. Analizape 5 ani a capacității de cazare

5. Previziunea evoluției capacității de cazarepe 3 ani

6. Concluzii

7. Bibliografie

ANALIZA CAPACITĂȚII DE CAZARE A JUDEȚULUI

CONSTANȚA

1. INTRODUCERE

Turismul în România se concentrează asupra peisajelor naturale și a istoriei sale

bogate. Traversată de apele Dunării, România are un scenariu sensibil, incluzând frumoșii și

împăduriții Munți Carpați, Coasta Mării Negre și Delta Dunării, care este cea mai mare deltă

europeană atât de bine păstrată. Cu rolul de a puncta peisajele naturale sunt satele rustice,

unde oamenii de acolo trăiesc și mențin pentru sute de ani tradițiile. În România este o

abundență a arhitecturii religioase și a orașelor medievale și a castelelor. În ultimii ani,

România a devenit o destinație preferată pentru mulți europeni (mai mult de 60% dintre

turiștii străini provin din țările membre UE),rivalizând și fiind concurență cu țări

precum Bulgaria, Grecia, Italia sau Spania. Stațiuni precum Mangalia, Saturn, Venus,Neptun,

Olimp și Mamaia (numite uneori și Riviera Română) sunt printre principale atracții turistice

pe timp de vară.

 În timpul iernii, stațiunile de schi de pe Valea Prahovei și din Poiana Brașov sunt

destinațiile preferate ale turiștilor străini. Pentru atmosfera lor medievală și pentru castelele

aflate acolo, numeroase orașe transilvănene precum Sibiu, Brașov, Sighișoara, Cluj-

Napoca sau Târgu Mureș au devenit niște importante puncte de atracție pentru turiști.De

curând s-a dezvoltat și turismul rural ce se concentrează asupra

promovării folclorului și tradițiilor.

Afirmația “România este o țară cu vocație turistică” se bazează și este argumentată de

diversitatea peisageră, curiozitățile naturale, bogăția și originalitatea valorilor cultural-

istorice, ospitalitatea tradițională a poporului roman. Turismul mondial a suferit un mare salt

de dezvoltare în cea de a doua jumătate a secolului XX. Acesta se datorează preoponderent

evoluției modalităților de transport, dar și a creșterii nivelului de trai, precum și speranței de

viață a oamenilor.

România are multe de oferit din punct de vedere turistic. Din punct de vedere

cultural, țara este extrem de diversificată - se pot vizita fortărețe medievale, mănăstiri

bizantine, casteluri și case țărănești decorate după specificul regional. De asemeni,

Bucureștiul interbelic era numit pe bună dreptate “Micul Paris”, cu arhitectura și viața

culturală demne de capitala franceză.

2. PREZENTAREA JUDEȚULUI CONSTANȚA

Județul Constanța aparține împreună cu județulTulcea, vechii provincii Dobrogea, situate

pețărmul vestic al Pontus Exinus (MareaNeagră). Localitățile acestei provincii își au originile

în vremurile Greciei Antice. Așezările din Dobrogea sunt cele mai vechi așezări din

România: Tomis (astăziConstanța) a sărbătorit în 1991, 2500 de ani de existență, și 2250 de

ani de la prima atestare documentară; Callatis (astăzi Mangalia), Histria, Axiopolis (astazi

Cernavoda).

În Dobrogea, viața s-a desfășurat de-a lungul secolelor în strânsă relație cu istoria

românilor, pământ aflat la intersecția civilizațiilor, în care Constanța este un nod de

comunicație important, făcând legătura între est și vest. Orașul Tomis ne amintește de

asemenea și de marele poet latin Publius Ovidius Naso, trimis în exil de către împăratul

roman Augustus. Tomis s-a dezvoltat social, economic și cultural pe fundalul stabilității

caracteristice începutului perioadei bizantine.Reala dezvoltarea a orașului Constanța și a

întregului ținut dintre Dunăre și Marea Neagră a început numai după 1877, când România și-

a dobândit independent și autoritatea Statului Roman este reinstaurată în Dobrogea.

Descriere Geografică

Județul Constanța este situate în sud-estul României și are la est drept granite țărmul

Mării Negre. Județul are o suprafață totală de 7.055 kmp (circa 3% din suprafața totală a țării)

și se situează pe locul 8 în România din punct de vedere al suprafeței. Populația, la 1 iulie

1996, numără 747.122 locuitori, plasând Constanța pelocul al patrulea din România din acest

punct de vedere. Cu 106 locuitori/ kmp, Județul Constanța se situează peste media țării de

93,5locuitori/kmp. Structura populației are următorul aspect: 73,6% populație urbană, 41,3 %

populație activă, 31% din populația activă lucrează în sectorul privat. Structura administrative

a județului este după cum urmează: trei municipii (Constanța, Mangalia, Medgidia), nouă

orașe, 52 comune, 189 sate; reședință administrativă a județului este Constanța, cu o

populație de 348.269 locuitori (46,65 % din populația totală a județului) fiind al doilea oraș

ca mărime după București.

Podișul,cu altitudini joase, predomină ca formă de relief; lacurile, estuarele și

lagunele sunt de asemena caracteristice acestei zone. Județul Constanța are un climat

temperat-continental cu o temperature medie anuală între 10 și 11 grade Celsius. Resursele

subsolului include roci, depozite de minereuri de fier, ape minerale, lacurisărate cu

importante depozite de sapropel; platoul continental al Mării Negre este bogat în rezerve de

hidrocarburi și minerale, partial exploatate prin platforme maritime.

Informatii Turistice

Constanta, astazi un port important la Marea Neagra, este vechiul oras Tomis. Acest oras

este resedinta administrativa a judetului cu acelasi nume. Orasul a fost fondat de greci in

secolul al VI-lea i.Hr.si s-a dezvoltat sub dominatia romana, cand a primit si numele

imparatului Constantin. Muzeul Arheologic are o colectie impresionanta de statui romane.

Doua dintre ele sunt speciale: una dintre ele Zeita Fortuna si Zeul Pontos, cei doi protector ai

orasului si cealalta Sarpele Glicon. Acestea au fost descoperite in 1962, sub o gara veche, si

au rezistat invaziei avarilor (secolul al VII-lea d.Hr.). De asemenea turistii pot vedea

mozaicul roman si pot vizita sala dedicatalui Ovidiu, poetul roman care a trait in exil in

Tomisintre 8-17 d.Hr. Dupa ce a fost aproape distrus, orasul a fost uitat timp de 1200 de ani,

iar regele Carol I, i-a dat o viata noua la sfarsitul secolului al XIX-lea, atat ca port cat si ca

statiune la Marea Neagra. Au fost construite cladiri, hoteluri si un casino. Din orasul roman

Tomis, se mai gaseste numai o parte din vechiul zid al orasului si Turnul Macelarilor (care

dateaza din secolul al VI-lea).

In Parcul Victoria, in aer liber, se gasesc coloane siamfore. Alte ruine sunt Histria, de-a

lungul tarmului si Adamclisi. Dominatia otomana este marcata in Constanta prin Moscheea

Mahmud al II-lea si de catrefarul genovez ridicat in secolul al XIII-lea si care inca mai

functioneaza langa portul de agrement. Este o placer sa te plimbi de-a lungul tarmului sau sa-

ti petreci timpul in casinoul construit in still Rococo.

Chiar in fata Delfinariului se gaseste Acvariul, care expune flora si fauna Marii Negre. In

Constanta se gaseste Delfinariul, care are spectacole zilnice si Planetarium. Aeroportul se

gasestela 24 km distanta de Constanta, iar pe timpul verii acesta are legatur iaeriene catre

toate orasele importante din Europa. Spre Bucuresti, de asemenea, sunt legaturi aeriene

zilnice cat si un numar de unsprezece trenuri care acopera distanta dintre cele doua orase in

numai doua ore si jumatate. Calea ferata care merge spre nord, spre Tulcea, punctul de

incepere al Deltei Dunarii, avand sase trenuri zilnic. Alte 14 trenuri merg zilnic spre sud,

spre Mangalia. Judetul Constanta este situat in partea sudica a platoului Dobrogea. Climatul

este unul temperat.

Dunarea este granite judetului pe o lungime de 37 km vest si la est granite este data de

tarmul Marii Negre. Judetul este traversat de la est la vest de Canalul Dunare-Marea Neagra,

care are o lungime de 64,5 km. Porturile principale pe Dunare sunt: Ostrov, Oltina,

Cernavoda si Harsova. Portul Constanta se gaseste pe tarmul vestic al Marii Negre, la 182

mile maritime departare de Stamtoarea Bosfor si la 85 mile maritime de orasul-port Sulina,

locul undeDunarea se varsa in Marea Neagra.

Dupa datele ultimului recensamant, populatiajudetului este de 748.044 locuitori, judetul

situandu-se pe locul al patrulea in Romania din acest punct de vedere. Din punct de vederea

dministrativ, Judetul Constanta are 3 municipii: Constanta (resedinta de judet), Medgidia si

Mangalia, si opt orase.

3. CEREREA TURISTICA ȘI OFERTA

În 2012, navele de croazieră au adus 34.000 turişti la Constanţa.Pe durata escalelor,

aceştia au vizitat obiectivele turistice din judeţul Constanţa, din Bucureşti sau Delta Dunării.

Numărul pasagerilor înregistraţi în acest an este cu circa 43% mai mare faţă de anul trecut.

Tendinţa de creştere continua în 2013, consolidând poziţia Constanţei în topul porturilor de la

Marea Neagră.

Numărul turiştilor a crescut cu 5.000 în primul trimestrul al acestui an, faţă de aceeaş

iperioadă a anului trecut. Potrivit specialiştilor, numărul turiştilor sosiţi în primul trimestru al

anului 2012 a fost de 35.438 de persoane, faţă de 30.492 de personae în aceeaşi perioadă din

2011. Astfel, s-a înregistrat o creştere de 16,2%. Şi numărul turiştilor care au petrecut nopţile

pe litoral este în creştere. Astfel, s-au înregistrat 100.000 de în noptări în primele trei luni ale

anului 2012, faţă de 75.000 de înnoptări înregistrate în aceeaşi perioadă a anului anterior.

Turiştii străini, în număr de 5.583 în trimestrul I 2012, sunt cu 1.500 mai mulţi decât cei

străini sosiţi în aceeaşi perioadă din 2011 şi deţin o pondere de 15,8% în totalul vizitatorilor.

Începând cu jumătatea anilor 1960, țata noastră a cunoscut o dezvoltare semnificativă

a capacitătilor de cazare turistică, în special pe litoralul Mării Negre, politica de dezvoltare a

turismului concretizându-se în primul rând în realizarea unei infrastructuri tehnice și sociale

importante.

Ca urmare, capacitatea de cazare este semnificativă în România(280.000 locuri de

cazare), comparativ cu alte țări cu realizări remarcabile în domeniul turismului( Cehia,

Croația, Ungaria ș.a) . Practicarea unui turism de masă însă, a făcut să predomine unitățile de

cazare de categorii inferioare (ponderea hotelurilor de 1-2 stele pe litoralul românesc

depășește 80%).

Procesul de privatizare în acest sector a fost foarte lent, în anul 2000 numai 41,1% din

unitățile de cazare erau proprietate privată. Începând cu anul 2000, turismul românesc a intrat

pe o panta ascendenta, prin privatizarea aproape integrală a structurilor de cazare aflate in

patrimoniul statului (92%), datorită investițiilor realizate și a programelor naționale de

dezvoltare lansate de Ministerul Turismului.

Numărul unitarilor de cazare a crescut în ultimii 10 ani cu aproximativ 25%, în

special datorită apariției unor noi forme de cazare, pensiuni rurale, urbane și agroturistice,

hoteluri pentru tineret și hosteluri.

Judeţul Constanţa cuprinde unele dintre cele mai reprezentative baze turistice din

România. Prin localizarea geografică, climă, relief, vestigii arheologice, rezervaţii naturale,

bază de cazare, agrement şi tratament, posibilităţi de efectuare a unor excursii şi croaziere,

teritoriul judeţului oferă o gamă largă de activităţi turistice.

Litoralul românesc al Mării Negre reprezintă una dintre zonele turistice cele mai

importante ale României în raport cu alte zone turistice ale ţării, ceea ce este reflectat şi de

indicatorii referitori la circulaţia turistică şi capacitatea de cazare.

Resursele turistice ale judeţului nu au o repartiţie uniformă şi ele explică dezvoltarea

turismului cu precădere pe spaţiul de litoral al Mării Negre. Astfel, litoralul românesc

concentrează 2/3 din resursele turistice şi cca. 43% din capacitatea de cazare a ţării,

aproximativ 60% din circulaţia turistică internă şi internaţionala.

4. ANALIZA PE 5 ANI A CAPACITĂȚII DE CAZARE

Circa 42,7% din capacitatea de cazare turistică a României se află in stațiunile de

pelitoralul MăriiNegre, 16,3% în Bucuresti și orașele reședință de județ ( exclusiv

Tulcea), 15,7% în stațiunile balneare, 11,5% în stațiuni montane, 0,8% în Delta Dunării și

12,9% din locurile de cazare înalte trasee și destinații turistice.

Pe litoralul Mării Negre şi în Bucureşti, ambele locaţii deservite de câte un aeroport

internaţional (Bucureşti – Henri Coandă şi Constanţa), unităţile de cazare au o capacitate mult

mai mare decât în celelalte zone turistice (147 paturi este media capacităţii hotelurilor de la

Marea Neagră, în timp ce în zonele montane media aceasta este de numai 48). Acest lucru

face ca Bucureştiul şi litoralul Mării Negre să fie favorabile practicării turismului de grup şi

să fie destinaţiile preferate de tur-operatorii internaţionali.

Staţiunile de pe litoral concentrează aproape jumătate din capacitatea de cazare

existentă la nivelul întregii ţări (42,7%). Datorită faptului că s-a practicat un turism de masă,

ponderea hotelurilor de 1-2 stele depăşeşte 80%, în timp ce hotelurile de 3 stele au o pondere

foarte scăzută. Structurile de cazare pe litoralul Mării Negre sunt concentrate cu precădere în

zona de coastă, având oportunităţi limitate de expansiune. Prin urmare, investiţiile au ca scop

în special reorientarea actualelor structuri. Reabilitarea şi modernizarea litoralului românesc

şi alinierea sa la nivelul calitativ al ofertelor de litoral din ţările europene constituie în

continuare un obiectiv specific pentru turismul de litoral.

Capacitatea de cazare în judeţul Constanţa

Aşa cum este prezentat şi în tabelul de mai sus, numărul unităţilor de cazare existente

în judeţul Constanţa nu a suferit mari modificări de-a lungul anilor, în timp ce numărul de

sosiri şi înnoptări a scăzut continuu încă din anul 1995. Ȋn perioada anilor 2005-2010, se

observă totuşi o creştere a frecvenţei de utilizare a capacităţii de cazare în funcţiune, în anii

2007 şi 2008. Ȋnsă, începând din anul 2009, cererea turistică influenţată fiind şi de condiţiile

economice, determină scăderea frecvenţei de utilizare a capacităţii de cazare cu aproximativ 7

procente in 2009 si 2010.

1995 2005 2006 2007 2009 2010

12124.3

10938.710479

9981.1 9792.4 10019.6 9965.6

2008

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

Unităţi de cazare în funcţiune, judeţul Constanţa

Anul Total Hoteluri Cabane Campinguri Vile Tabere Pensiuni Pensiuni Hosteluri Bungalouri Casute

          turistice elevi turistice agroturistice     turistice

2009 946 311 3 18 306 12 30 20 17    

2010 1097 366 1 46 567 12 46 35 24    

2011 625 257 7 11 165 5 10 8 28 126 8

Deşi în anul 2010 numărul unităţilor de cazare din judeţul Constanţa este mai mare

comparativ cu anul precedent, in anul 2011, numarul unitaţilor se reduce cu 44% fata de anul

2010. Noutatea anului 2011 o reprezinta apariţia a doua noi categorii de unitaţi de cazare si

anume, bungalourile si casuţele turistice, in timp ce numarul vilelor turistice se reduce la o

treime. In ceea ce priveste categoria hotelurilor, aceasta detine cea mai mare pondere in anii

2009 si 2011.

257

711165

5108

28

1268

Hoteluri

Cabane

Campinguri

Vile turistice

Tabere elevi

Pensiuni turistice

Pensiuni agroturistice

Hosteluri

Bungalouri

Casute turistice

Unităţi cazare, judeţul Constanţa, anul 2011

Ȋn anul 2011, in judeţul Constanţa funcţioneaza 625 unităţi de cazare, categoria hotelurilor

deţinand o pondere de 41%.

366

146567

12 46 35 24Hoteluri, moteluri

Cabane

Campinguri

Vile turistice

Tabere elevi

Pensiuni turistice

Pensiuni agroturistice

Hosteluri

Unităţi cazare, judeţul Constanţa, anul 2010

Ȋn anul 2010, se înregistrează un numar total al unităţilor de cazare de 1097, din care

33% sunt reprezentate de categoria hotelurilor si motelurilor.

311

318

306

12 30 20 17Hoteluri, moteluri

Cabane

Campinguri

Vile turistice

Tabere elevi

Pensiuni turistice

Pensiuni agroturistice

Hosteluri

Unităţi cazare, judeţul Constanţa, anul 2009

Ȋn anul 2009, judeţul Constanţa inregistreaza un total de 946 unităţi de cazare,

categoria hotelurilor reprezentand 32 %.

Capacitatea de cazare existentă (număr locuri), anul 2011

Anul Total Hoteluri Cabane Campinguri Vile Tabere Pensiuni Pensiuni Hosteluri Bungalouri Casute

          turistice elevi turistice agroturistice     turistice

2011 80496 61174 301 7365 3547 3756 242 233 1492 1613 773

Ȋn anul 2011, categoria hotelurilor reprezintă 75% din numărul total de locuri de cazare

existente in judeţul Constanţa.

5. PREVIZIUNEA EVOLUȚIEI CAPACITĂȚII DE CAZARE PE 3 ANI

Turismul în România se concentrează asupra peisajelor natural și a istoriei sale bogate,

având de asemenea o contribuție importantă la economia țării. În 2006, turismul intern și

internațional a asigurat 4,8% din PIB și aproximativ jumătate de milion de locuri de muncă

(5,8% din totalul locurilor de muncă). După comerț, turismul este cea de-a dou aramură

importantă din sectorul de servicii. Dintre sectoarele economice ale României, turismul este

unul dynamic și în curs rapid de dezvoltare, fiind de asemenea caracterizat de un mare

potențial de extindere. După estimările World Travel and Tourism Council, România ocupă

locul 4 în topul țărilor care cunosc o dezvoltare rapidă a turismului, cu o creștere anuală a

potențialului turistic de 8% din 2007 până în 2016.Numărul turiștilor a crescut de la 4,8

milioane în 2002, la 6,6 milioane în 2004. De asemenea, în 2005, turismul românesc a atras

investiții de 400 milioane de euro.[20]

În anul 2010, litoralul românesc a atras aproximativ 1,8milioane de turiști, cu 15%

mai puțini decât în 2009. Sunt numeroase agenții de turism din Româniași din alte țări care

aduc turiști străini. De asemenea turiști români și străini își pot face rezervări la hoteluri,

moteluri, pensiuni și alte spații de cazare din țară și din alte țări direct pe siteurile

specializate.

În anul 2009, România a avut 1,27milioane turiști străini iar în 2010 - 1,34 milioane.

În anul 2004, numărul de turiști străini a fost de 3,6milioane.

Ȋn sezonul 2013 se estimează ca pe Litoral vor ajunge aproximativ 5000 de turisti din

Germania, Austria, Polonia si Cehia. Acestia vin atrasi atat de hotelurile all-inclusive de la

mare (chiar daca inca putine - doar trei) , cat si, mai ales, de programul de croaziere si

circuite, care vor dezvalui turistului din Europa Centrala frumusetile si oportunitatile unei tari

de descoperit intr-o vacanta viitoare. "O parte dintre hotelieri afirma ca sistemul all-inclusive

nu renteaza oe Litoralul romanesc, insa", recunoaste Linica Stan, director THR Litoral,

"sistemul all-inclusive reprezinta o tendinta mondiala si, mai devreme sau mai tarziu,

Romania trebuie sa se alinieze". De asemenea, turismul balnear (iar pe Litoral sunt doua

statiuni - Eforie si Mangalia - cu traditie in cura balneara) incepe sa fie tot mai cautat.

Sezonul estival 2012 a fost promovat incepand din noiembrie 2011, iar raspunsul pietei a

fost multumitor, in perioada de earlybooking, s-au inscris aproximativ 3000 din cei 5000 de

turisti straini asteptati. In perspectiva, proiectul romano-german vizeaza aducerea in

Romania, pe Litoral, in urmatorii cinci ani, a 50.000-60.000 de turisti.

Probabil cel mai important argument in cresterea numarului de turisti straini (si nu

doar a celor care provin din cele patru tari enumerate mai sus) il constituie faptul ca tot mai

multi hotelieri sunt dispusi sa adopte sistemul all-inclusive.

Specialistii apreciaza ca turismul romanesc se poate dezvolta in primul rand prin

'incoming' - adica, sa oferi conditii bune, la tarife promotionale, astfel incat sa vina cat mai

multi turisti care sa vorbeasca apoi despre Romania si sa ai un flux de turisti continuu, fara

sincope anuale. Din pacate, foarte putine agentii romanesti au avut curajul sa lucreze pe

incoming, cunoscute fiind si deficientele de infrastructura ale Romaniei.

Alexander Wrede crede ca prezenta exigentilor turisti central-europeni pe Litoral va

duce la cresterea beneficiului de imagine al turismului romanesc. "E chiar un semnal foarte

important, in special prin noutatile pozitive pe care le aduce pe piata germana. Cand vine

vorba despre creare de imagine, trebuie sa spunem ca este un proces foarte lung, la care vrem

sa participam, mai ales pentru ca avem foarte multi clienti fideli, care mereu se intorc la noi,

stiind ca avem produse bune. Cu alte cuvinte, marca noastra este o garantie, iar increderea pe

care o aratam noi pietii romanesti va stimula increderea pe care turistii nostri o vor acorda

Romaniei".

CONCLUZII

În concluzie polarizarea economica si comprimarea clasei de mijloc,precum și

preferința persoanelor cu venituri medii si peste medie pentru vacante in străinătate, sunt

ambele factori ce frânează creșterea turismului intern de sejur.

Efectele crizei economice au atins in mai mica măsură acele pensiuni cu o clientela

fidela formata. Un exemplu de succes este o pensiune ce funcționează de trei ani si a reușit sa

aibă turiști ce au venit de 5-6 ori deja, iar cazurile similare sunt foarte multe.

Bibliografie

www.wikipedia.ro

http://www.insse.ro/cms/rw/pages/turism_rom.ro.do

http://www.evz.ro/detalii/stiri/top-5-cele-mai-vizitate-judete-din-romania-

923195.html

www.clubromania.ro

http://www.prefectura-ct.ro/judetul-constanta/prezentare/turismul-in-judetul-

constanta-97288.html

http://www.insse.ro/cms/files%5Cpublicatii%5CBreviar%20turism_2011.pdf

http://www.ziare.com/constanta/articole/numar+turisti+constanta

http://observator.ro/144997/creste-numarul-turistilor-144997.html

http://jurnalul.ro/bani-afaceri/economia/romania-mizeaza-pe-60-000-de-turisti-

germani-pe-litoral-in-urmatorii-cinci-ani-614138.html