proiect trifan final

CAPITOLUL IConsideraţii privind contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor în

condiţiile aplicării metodei pe faze la S.C. Lefrumarin S.R.L.

Calculaţia costurilor-generalităţiProgresele realizate în perfecţionarea tehnologiei prin mecanizarea şi automatizarea

proceselor de producţie impun luarea unor măsuri adecvate de îmbunătăţire continuă a principiilor, metodelor şi tehnicilor de organizare şi conducere a acestora.

Faptul că în concepţia conducerii moderne a întreprinderii rezultatele obţinute nu se urmăresc numai global, la nivelul conducerii superioare, ci şi pe fiecare activitate condusă în cadrul nivelelor ierarhice inferioare, căutarea şi definirea unor metode şi tehnici de cuantificare, măsurare şi control a rezultatelor conducerii fiecărui compartiment constituie o problemă esenţială. La soluţionarea acesteia o contribuţie de seamă are calculaţia costurilor, ca mijloc de informare, cunoaştere şi reglare a procesului de producţie. Adoptarea unei calculaţii a costurilor care să răspundă acestor imperative cere cunoaşterea problemelor teoretice şi aplicative ale calculaţiei costurilor, în profunzime şi în toată complexitatea lor.

În aceste condiţii, rolul şi importanţa teoriei calculaţiei costurilor capătă noi dimensiuni, mai ample, pentru fundamentarea calculaţiei costurilor, a caracteristicilor calculaţiei, precum şi a precizării locului şi rolului calculaţiei costurilor în întreprindere.

Metoda pe fazeMetoda pe faze este folosită, de regulă, în entităţile economice care au ca obiect

producţia de masă, unde pentru obţinerea produsului finit se parcurg în procesul de fabricaţie mai multe faze, cum ar fi industria uşoară, alimentară, chimică, extracţia minereurilor etc.

Obiectul calculaţiei îl constituie produsul precum şi fazele parcurse în procesul de fabricaţie de acesta, cheltuielile de producţie fiind înregistrate în conturi deschise lunar pe fiecare fază, astfel ca la finele perioadei de gestiune, prin cumularea tuturor cheltuielilor, în ultima fază de producţie să se obţină costul unitar efectiv al produsului finit.

Faza de fabricaţie este definită ca fiind acea diviziune a procesului tehnologic, delimitată şi din punct de vedere organizatoric, în care se execută o anumită operaţie din lanţul operaţiilor succesive de prelucrare a materiei prime, în vederea obţinerii unuia sau mai multor produse finite de masă sau de serie mare1.

Faza de calculaţie a costurilor de producţie este considerată ca fiind expresia tehnico-economică a fazei de fabricaţie, caracterizată printr-un anumit specific al formării sau calculaţiei, analizei şi controlului costurilor.Între fazele de fabricaţie şi cele de calculaţie există o legătură directă dată de faptul că, fazele de fabricaţie, în calitatea lor de locuri de producţie, sunt în acelaşi timp şi locuri generatoare de cheltuieli şi prin urmare fiecare fază de fabricaţie poate fi şi o fază de calculaţie.

Metoda pe faze este aplicată în întreprinderile cu producţie de masă, unde pentru obţinerea produsului finit se parcurg în procesul de fabricaţie mai multe faze tehnologice. Obiectul calculaţiei îl constituie produsele şi fazele parcurse în procesul de fabricaţie. Cheltuielile de producţie se inregistrează în conturi deschise lunar pe fiecare fază, astfel ca la finele perioadei de gestiune, prin cumularea tuturor cheltuiellilor în ultima fază de producţie, să se obţina costul efectiv al produsului finit. Costul produsului finit este format deci din cheltuielile cu materie primă plus cheltuielile de prelucrare specifice fiecărei faze.

Aplicarea metodei pe faze la condiţiile concrete din entităţile economice cu producţie de masă implică parcurgerea următoarelor etape de lucru, şi anume:

stabilirea şi delimitarea fazelor de calculaţie a costurilor colectarea cheltuielilor directe pe faze de calculaţie şi a celor indirecte pe secţiuni

omogene

1 Baciu, A., Duţia, T., Sistemul informaţional integral al costurilor, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981

1

repartizarea cheltuielilor indirecte între două sau mai multe produse finite obţinute în aceeaşi fază de calculaţie

calculul costului unitar al semifabricatelor interne pe faze de calculaţie determinarea cheltuielilor aferente producţiei în curs de execuţie calculul costului pe unitatea de produs

Stabilirea şi delimitarea fazelor de calculaţie a costurilor se face prin descompunerea procesului tehnologic la un nivel convenabil de detaliere, pe calea observaţiei, ţinând seama de următoarele principii2:

fazele de calculaţie a costurilor să aibă la bază doar fazele de fabricaţie cu caracter succesiv sau independente, iar la finele perioadei de gestiune producţia obţinută să poată fi măsurată şi exprimată cantitativ

costul unitar al produselor finite să fie determinat de un număr redus de faze de calculaţie pentru a evita lucrări de centralizare voluminoase şi inutile

în interiorul secţiilor, liniile tehnologice sau instalaţiile complexe de fabricaţie pot constitui baza unor faze de calculaţie distincte, dacă fiecare dintre ele au ca obiect obţinerea unor semifabricate sau produse finite ce se deosebesc între ele prin destinaţie, mărime, formă şi determină cheltuieli de producţie diferite ca volum

în cazul fazelor de fabricaţie care se desfăşoară pe maşini şi utilaje cu ajutorul cărora se execută operaţiuni de finisare superioară pentru semifabricate sau produsul principal se constituie faze de calculaţie distincte

dacă o parte din fazele de fabricaţie se desfăşoară cu aparatură montată în aer liber iar celelalte faze în clădiri închise, este necesar să se constituie pe baza lor faze de calculaţie distincte

se creează, de asemenea, faze de calculaţie distincte şi în cazul fazelor de fabricaţie care au ca rezultat un semifabricat ce se utilizează în continuare în procesul tehnologic

fazele de fabricaţie în cadrul cărora se finisează semifabricatele sau produsele secundare, obţinute concomitent cu produsul principal, sunt grupate în faze de calculaţie

faza de fabricaţie în care deşeurile şi rebuturile sunt recuperate şi transformate în produse finite poate constitui, de asemenea, o fază de calculaţieFazele de calculaţie astfel stabilite şi delimitate, sunt apoi simbolizate, iar simbolurile

atribuite se înscriu în mod obligatoriu pe toate documentele privind consumurile ocazionate şi producţia obţinută în cadrul lor.

În cea de-a doua etapă de lucru sunt colectate cheltuielile directe pe fazele de calculaţie anterior stabilite, iar cheltuielile indirecte pe secţiuni omogene (ateliere şi secţii de producţie). Repartizarea cheltuielilor indirecte între două sau mai multe produse finite obţinute în aceeaşi fază de calculaţie se face la finele perioadei de gestiune, utilizându-se unul din procedeele cunoscute. După ce sunt înregistrate toate cheltuielile de producţie aferente fiecărei faze de calculaţie şi respectiv fiecărui produs finit obţinut într-o perioadă de gestiune se calculează costurile unitare ale produselor fabricate.

Varianta cu semifabricate se aplică în întreprinderile care fabrică un număr relative redus de produse, în cadrul unor produse tehnologice unde semifabricatele rezultate din diferite faze nu se consuma imediat şi integral în faza imediat următoare intervenind ca atare depozitarea şi manipularea gestionară a lor. Varianta se mai utilizează şi atunci cand din acelaşi semifabricat se obţin mai multe produse sau când o parte din semifabricate sunt destinate vânzării la terţi.

Costul produsului finit în faza (cpf ) se obţine după urmatoarea relaţie:Cpf = Cn sf + ( CD+ CI)f ,în care:

Cn sf = cost unitar al semifabricatului din faza fCD= cheltuieli directeCI= cheltuieli indirecte

PREZENTAREA SOCIETĂŢII COMERCIALE

2 Cârstea G., Călin O., Calculaţia costurilor, E.D.P., Bucureşti, 1980

2

“ SC LEFRUMARIN SRL” S.R.L

Denumirea societăţii: S.C. “SC LEFRUMARIN SRL” S.R.L.Forma juridică:

Societatea comercială “Lefrumarin” S.R.L. este persoană juridică având forma de societate cu răspundere limitată şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legile române.Înregistrarea societăţii:

S.C. “Lefrumarin” S.R.L. este înregistrată la Camera de Comerţ şi Industrie Braşov cu nr. de înmatriculare J08/825/1991, iar codul unic de înregistrare este RO 5553486.Sediul: Sediul principal este în Săcele, str. Doja nr. 25

SC LEFRUMARIN SRL Săcele este o societate cu capital integral privat, înfiinţată în

1991, având ca domeniu principal de activitate producţia de preparate din carne, creşterea, îngrăşarea şi abatorizarea animalelor, comerţul en-gros şi en-detail cu produse alimentare, având o reţea proprie de magazine şi o reţea de distribuţie.

Experienţa acumulată în domeniul producţiei şi comercializării produselor alimentare ce au o piaţă de desfacere dinamică şi sensibilă la cerinţele clienţilor au determinat ca ţelul nostru să fie calitatea, atât în ceea ce priveşte produsele fabricate cât şi serviciile pe care le oferim prin comercializarea lor. Din 1991 până în prezent, drumul a fost lung dar şi plin de satisfacţii şi provocări, rezultatul fiind un flux neîntrerupt în aprovizionarea cu materii prime de calitate şi fără a depinde în totalitate de marii noştri furnizori.

Fabrica de mezeluri Săcele, Braşov Atenţi fiind la cerinţele clienţilor noştri am decis să facem pasul spre producţia de carne

şi preparate din carne. În 1997 s-a inaugurat fabrica de mezeluri LEFRUMARIN ca urmare a unei investiţii de 2 milioane de dolari, cu o capacitate de producţie de 5 tone/zi. Utilajele performante, cercetările şi testele continue, efortul specialiştilor au făcut ca în scurt timp, Lefrumarin să se impună pe piaţa Braşovului, creşterea producţiei determinând departamentul de vânzări să-şi intensifice activitatea şi să devină prezent pe noi pieţe de desfacere. În anul 2004 am demarat primul Proiect SAPARD în valoare de 600.000 Euro prin care s-au achiziţionat în totalitate utilaje noi pentru prelucrarea cărnii. Acest proiect s-a finalizat cu succes în luna iulie 2005.Din luna august 2005, SC LEFRUMARIN SRL a demarat al doilea Proiect SAPARD in valoare de 1.350.000 Euro la care se adaugă alte investiţii din fonduri proprii în valoare de 1.500.000Euro . Toate acestea au avut ca şi scop achiziţia de utilaje, autoutilitare frigorifice şi, construcţia şi punerea în funcţiune a unei noi fabrici de prelucrare a cărnii cu o suprafaţă de 4.000 mp şi o capacitate de 35 tone/zi care corespunde în totalitate celor mai exigente Norme Europene în domeniul Siguranţei Alimentare. În luna februarie 2007, s-a demarat cu ajutorul Programului de finanţare SAPARDUL Românesc, un proiect pentru modernizarea, retehnologizarea şi mărirea capacităţii de abatorizare a abatorului LEFRUMARIN 2000 SRL în valoare de peste 1.500.000 Euro din care prin SAPARD 918.000 Euro.

Principalele produseCompania comercializează o gamă largă de produse cum ar fi:

3

Prospături: (parizer, crenwurşti, polonez din piept de pui, etc.) fierte şi afumat : (salam de vară, salam ţărănesc, salam de şuncă afumat, etc) crud – uscate: (Salam baciu, salam crud, salam picant, cârnaţi, cârnaţi plai, etc.) specialităţi: (muşchi file afumat, ceafă presată, ciolan presat, pastramă de porc extra,

piept ardelenesc extra, kaizer afumat, jambon cu şorici, jambon afumat etc.) sunci şi tobe: (suncă extra, şuncă vieneză, şuncă din piept de pui, şuncă presată

Lefrumarin, tobă albă, tobă extra, tobă cu şorici, tobă ţărănească,etc.)Structura organizatoricăActivitatea comercială este coordonată de directorul economic. Acesta coordonează

compartimentul aprovizionare- desfacere, care are în componenţă biroul de aprovizionare şi biroul de desfacere.

La S.C. “LEFRUMARIN” S.R.L. contabilitatea este organizată într-un compartiment distinct- Departamentul financiar-contabil- condus de către un contabil şef care răspunde pentru modul de organizare şi ţinere a contabilităţii împreună cu persoanele din subordine şi pentru organizarea controlului preventiv şi a celui operativ curent asupra operaţiilor patrimoniale.

Compartimentul financiar-contabil are următoarele atribuţii: înregistrarea la timp şi corect în contabilitate, în mod cronologic şi sistematic, pe baza documentelor justificative, a tuturor operaţiunilor patrimoniale, inventarierea patrimoniului, întocmirea registrului inventar, controlul asupra operaţiunilor patrimoniale efectuate, întocmirea lucrărilor de sinteză (bilanţ şi notele explicative, contul de profit şi pierdere, raportul de gestiune), furnizarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor privind patrimoniul şi rezultatele obţinute; determinarea şi analiza rentabilităţii.

Forma de înregistrare contabilă constituie unul din principalele instrumente (mijloace) ale contabilităţii agenţilor economici. Interfaţa dintre documentele contabile se realizează prin forma de contabilitate. Aceasta reprezintă un sistem de formulare, corelate între ele, care servestc la înregistrarea şi prelucrarea, după anumite reguli, a datelor privind starea şi mişcarea elementelor patrimoniale. În categoria formularelor, ca elemente ale formei de contabilitate, se cuprind: documentele justificative, registrele de contabilitate, purtătorii tehnici de date, balanţa conturilor, registrul-inventar şi situaţiile financiar-contabile.

Formele de contabilitate adoptate în cadrul noului sistem contabil al intreprinderii sunt: forma clasică, forma centralizată sau pe jurnale multiple, forma maestru-şah şi informatică. Fiecare formă de contabilitate se distinge prin procedura sau modul de prelucrare a datelor şi prin structura registrelor contabile folosite pentru redarea inregistrării cronologice şi sistematice. De subliniat că în cadrul tuturor formelor de contabilitate se folosesc, în principal, aceleaşi genuri de registre, şi anume: registrul-jurnal, registrul-inventar, cartea-mare şi balanţa conturilor.

S.C. “LEFRUMARIN” S.R.L a optat pentru forma de contabilitate “informatică” din nevoia simplificării evidenţei contabile.

Ciclul contabil de prelucrare a datelor are la intrare în calculator formula contabilă. Pe baza ei, se clădeşte întregul sistem de stocare şi prelucrare a datelor.

Situaţiile financiare sunt întocmite de către expertul contabil, pe baza datelor înregistrate în contabilitate de către contabil, sunt semnate de către acesta şi de către administratorul societăţii, după care sunt depuse la Direcţia Finanţelor Publice şi la Registrul Comerţului pentru a fi înregistrate.

ORGANIGRAMA S.C. LEFRUMARIN S.R.L.

4

Procesul tehnologic la S.C. LEFRUMARIN S.R.L.

S.C. Lefrumarin S.R.L. este o societate comercială a cărei obiect de activitate il constutuie producerea şi comercializarea cărnii şi preparatelor din carne, desfăşurând o activitate de industrializare propriu-zisă a cărnii. Ţinând cont de diversitatea sortimentală a produselor societăţii, se pot identifica două mari familii de produse: produse crud-uscate şi produse fierte-afumate.

În efectuarea unei analize asupra costului şi a calculaţiei costului am analizat două sortimente de produse: din categoria produselor crud-uscate, Salamul de Sibiu (A), iar pentru produsele fierte-afumate produsul Parizer de Pui (B).

Societatea . dispune de 3 sortimente de Salam de Sibiu, mai bine zis 3 forme de prezentare a produsului: la 585 gr. , la 350 gr., la 1 kg. Forma de prezentare a Parizerului de Pui este la 2 kg.

Pentru a putea calcula costul în orice industrie, este necesară cunoaşterea procesului tehnologic la care sunt supuse produsele analizate.

Tehnologia fabricării salamului de Sibiu cuprinde:Faza 1. Depozitarea în mediu frigorific- semicarcasele de porc se depozitează pentru 48-72 ore la temperatura de 2 -4 C;-slănina fasonată în plăci se depozitează în aceleaşi condiţii de temperatură şi pentru

aceeaşi durată de timp, insă se recomandă depozitarea de scurtă durată la o temperatură a aerului de -12 C

- întreprinderea dispune de sistem de climatizare propriu care permite păstrarea cărnii in condiţii de igienă si calitate corespunzătoare;

- personalul necesar în acestă fază -2 persoane , costul fiind de 40 lei.Faza 2. Tranşarea- se realizează în spatiu climatizat corespunzător dotat cu echipament specific

performant;- temperatura aerului condiţionat trebuie să fie de 10 C;- în această primă fază carnea congelată se toacă, apoi se trece prin utilajul de dezpieliţat

unde sunt separate pieliţele, tendoanele de carne.

ADMINISTRATOR

COMPARTIMENTAPROVIZIONARE-

DESFACERE

FINANCIAR CONTABIL COMPARTIMENT

BIROU APROVIZIONARE

BIROU DESFACERE

MAGAZINE

5

- pentru tocare, dezpielitare, manipulare carne de la depozitul frigorific până la utilaje - 2 persoane – cost 40 lei.

Faza 3. Formarea compoziţiei şi cuterizarea - acestă fază presupune amestecarea cărnii tocate din faza anterioară şi amestecarea cu

anumite condimente conform reţetei practicate de întreprindere;- apoi se efectuează cuterizarea cărnii condimentate, ordinea introducerii în cuter fiind:

slănină, carne piept, carne de la alte regiuni;- cuterizarea se efectuează cu un anumit utilaj numit Cutter care ceează cărnii

condimentate o anumita structură tip mozaic; mărunţirea se face până la bob de orez cu o dimensiune de aproximativ 4 milimetri.

- pentru efectuarea operaţiei de cuterizare este necesară o persoană, costul fiind de 20 lei.Faza 4. Umplerea- umplerea se face în membrane de o anumită dimensiune, legate la capăt şi înmuiate

timp de 30 de minute în apă caldă la 40 -50 C; - sfoara pentru legarea batoanelor e inmuiată în apă la 35 C; batoanele se leagă la capătul

deschis, apoi se formează sfoara de agăţare; se clipsează atât la capătul inferior, cât şi la cel deschis unde se ataşează şi sfoara de agăţare.

- operaţiunea se realizează cu echipament automatizat.Faza 5. Maturarea- e cea mai importantă fază a procesului tehnologic, realizându-se în depozit special

amenajat şi climatizat;- încărcarea produselor se face pe două niveluri. Înainte de introducerea produselor,

depozitul se dezinfectează, se verifică aparatura de măsură şi control şi se răceşte la 9 -10 C;- temperatura pentru salamul de Sibiu nu trebuie să depăşescă +16 C temperatura

termometrului uscat şi 8 C temperatura termometrului umed.Maturarea presupune trei subfaze:Subfaza 1 presupune: - însământarea cu spori de mucegai nobil timp de 25 zile;

- repaus 48 ore;- dupa 25 zile de însământare se adaugă miceliu de mucegai;- repaus timp de 20 zile.

Subfaza 2 presupune: - perierea la sfârşitul celor 27 zile, timp de 2 zile prin insuflare de aer comprimat;

- după periere depozitul se ventilează o zi şi apoi se lasă în repaus 2-3 zile.

Subfaza 3 presupune: circulaţia aerului intermitentă 10 zile.- operaţiunea se realizează cu echipament automatizat.Faza 9. Ambalare - constă în etichetarea şi ambalarea “rudei de Salam de Sibiu ” într-o punguliţă cu logo

Reinert şi clipsarea punguliţei, precum şi punerea “rudei” în cutie de carton pentru livrare.- pentru ambalare este necesar un număr de 2 persoane, costul fiind de 40 lei Faza 10. Depozitare scurtă pentru expediţie- produsul finit Salam de Sibiu se depozitează în mediu frigorific.- la scurt timp urmează expediţia catre clienţi.- pentru depozitare este nevoie de 2 persoane – cost 40 lei.

Tehnologia fabricării Parizerului de pui cuprinde:Faza 1 şi 2 sunt identice ca la prepararea salamului de Sibiu. Faza 1. Depozitarea în mediu frigorific - pentru depozitare este nevoie de 2 persoane - cost 40 lei.Faza 2. Tranşarea- pentru tranşare este nevoie de 2 persoane – cost 40 leiFaza 6. Formarea compoziţiei şi cuterizarea

6

- carnea semifabricat din faza 2 se condimentează conform reţetei de fabricaţie practicată de întreprindere şi se cuterizează

- pentru efectuarea operaţiei de cuterizare este necesară o persoană, costul fiind de 20 lei.Faza 7. Umplerea- se face în membrane artificiale de o anumită dimensiune;- se clipsează la capete, se leagă cu sfoară şi se asează pe vergele iar vergelele pe

cărucioare speciale.- operaţiunea se realizează cu echipament automatizat.Faza 8. Pasteurizarea - in timpul procesului de pasteurizare, are loc fierberea controlată a semifabricatului

umplut.- culoarea cărnii se schimbă, devenind din roşie roz.- cărucioarele cu semifabricate sunt introduse în camere speciale numite ,, celule de

fierbere” unde are loc pasteurizarea.- semifabricatul pasteurizat se raceşte în bazine cu apă.- operaţiunea se realizează cu echipament automatizat.Faza 9. Ambalarea - constă în etichetarea ,,parizerului ” şi ambalarea în cutie de carton pentru livrare.- pentru ambalare este necesar un număr de 2 persoane, costul fiind de 40 lei. Faza 10. Depozitare scurta pentru expediţie- produsul finit Parizer de Pui se depozitează în mediu frigorific corespunzător, fiind

urmat de livrare către clienţi.- pentru depozitare este nevoie de 2 persoane – cost 40 lei.

Schemele tehnologice de fabricare a salamurilor de tip Sibiu si a celor de tip parizer de pui se pot observa în anexele 2, respectiv 3.

Calculaţia costurilor la S.C. LEFRUMARIN S.R.L.Metoda folosită de mine pentru calculaţia costurilor este metoda pe faze în varianta cu

semifabricate. Calculaţia costurilor am efectuat-o atât pentru situaţia planificată cât şi pentru cea efectivă.

În concordanţă cu organizarea întreprinderii am stabilit următoarele sectoare (locuri) de cheltuieli pentru calculaţia costurilor:

a) Sectoare (secţii) productive:- secţia tranşare (SI);- secţia produse crud-uscate (S II);- secţia produse fierte afumate (SIII);- secţia ambalare (S IV);

b) Sector distribuţiec) Sectorul administraţiei generaleÎn cadrul sectorului productiv, fiecare secţie cuprinde anumite faze de fabricaţie.

Schematic fazele pe care le parcurge fiecare sortiment se pot urmări in tabelul următor:Fazele parcurse de Salamul de Sibiu şi Parizerul de Pui

în procesul de producţieExplicaţii S I S II S III S IV

F1 F2 F3 F4 F 5 F 6 F 7 F 8 F9 F10Salam

Parizer

7

Elaborarea planului de cheltuieli de producţie şi desfacere pe locuri de cheltuieli la nivelul întreprinderii şi pe produse, lucrări, servicii

Pentru societatea LEFRUMARIN S.R.L.planul de producţie cuprinde producerea salamului de Sibiu 180.000 kilograme iar pentru Parizerului de pui 540.000 kg .

Ingredientele folosite de întreprindere conform reţetei de fabricaţie, salariile directe şi contribuţiile aferente acestora se regăsesc în fişele tehnologice intocmite pe fiecare produs în parte după cum urmează:

Fişa tehnologică (industria alimentară)Produsul ,, Salam de Sibiu” – cantităţi pentru 1000 kg produs finit/1655 semifabricat

Explicaţii u.m. Tarif (lei/u.m.)

Cantităţi Valoare (RON)

materii prime şi materiale directe- TOTAL- 24.082,6- pulpă porc F1 kg 12,5 800 10000- slănină fără şoric F1 kg 4,2 400 1680- carne calitatea I F1 kg 16,1 400 6440- sare neiodată F3 kg 0,6 50 30- amestec de condimente special pentru salam Sibiu F3

kg 17 9 153

- culturi de inceput F3 kg 350 0,40 140- membrane artificiale calibru 60-14 F4 m 0,60 560 336- clipsuri pentru membrane F4 buc 0,02 3360 67,2- sfoară pentu membrane F4 buc 0,03 1680 50,4- mucegai nobil F5 kg 1000 0,01 100- pungă cu logo Reinert F9 buc 1,5 1700 2550- clips pentru pungă F9 buc 0,01 1700 17- etichetă ,, Salam Sibiu 585 gr “ pentru pungă F9

buc 0,05 1700 85

- etichetă cu specificaţii caracteristici produs F9

buc 0,02 1700 34

- cutie de carton F9 buc 8 300 2400 manopera directa- TOTAL- 180 lei

- depozitare F1 pers 20 2 40- tranşare F2 pers 20 2 40- cuterizare F3 pers 20 1 20- ambalare F9 pers 20 2 40- depozitare F10 pers 20 2 40

Fişa tehnologică(industria alimentară)Produsul ,, Parizer de pui ”- cantităţi pentru 1000 kg produs finit

8

Explicaţii u.m. Tarif (lei/u.m.)

Cantităţi Valoare (RON)

materii prime şi materiale directe- TOTAL- 7985,5- pulpă porc V F1 kg 2 40 80- slănină fără şoric F1 kg 3 150 450- carne pui F1 kg 7 400 2800- sare neiodată F6 kg 0.6 25 15- amestec de condimente special pentru Parizer F6

kg 25 10 250

- amidon F6 kg 3 25 75- soia F6 kg 10 25 250- ulei F6 litri 7 70 490- colorant alimentar roşu F6 kg 41 0,2 8,2- fulgi de usturoi F6 kg 21 2 42- apa F6 litri 0,03 350 10,5- membrane artificiale calibru 90 F7 metri 5 220 1100- clipsuri pentru membrane F7 buc 0,05 1030 51,5- sfoară pentru membrane F7 buc 0,03 515 15,45- etichetă ,, Parizer de Pui” aplicată pe membrană F9

buc 0,17 515 87,55

- etichetă cu specificaţii caracteristici produs F9

buc 0,02 515 10,3

- cutie de carton F9 buc 9 250 2250 manopera directa- TOTAL- 180 lei

- depozitare F1 pers 20 2 40- tranşare F2 pers 20 2 40- cuterizare F6 pers 20 1 20- ambalare F9 pers 20 2 40- depozitare F10 pers 20 2 40

Colectarea cheltuielilor directe in cazul metodei pe faze, se face pe fiecare fază în parte, iar colectarea costurilor indirecte se face pe sectoare de cheltuieli. Cheltuielile generale de administraţie şi de desfacere se colectează la nivel de întreprindere.

Repartizarea cheltuielilor indirecte ale secţiilor, cheltuielilor generale de administraţie şi a celor de desfacere

Decizia de repartizare a cheltuielilor indirecte ale secţiilor, a cheltuielilor generale de administraţie şi a celor de desfacere se face conform hotărârii consiliului de administraţie. Aşadar, consiliul de administraţie a decis repartizarea cheltuielilor în felul următor:

cheltuielile indirecte ale fiecărei secţii se repartizeză asupra fazelor din cadrul secţiilor, având drept criteriu de repartizare total cheltuieli directe ale fazelor.

cheltuielile generale de administraţie se repartizează asupra fazelor după costul de secţie al fiecărei faze.

cheltuielile de desfacere se repartizează, având ca şi criteriu de repatizare producţia realizată.Repartizarea cheltuielilor de face cu ajutorul coeficienţilor de suplimentare după formula:

K = , în care: K - coeficient de suplimentare

Chr- cheltuielile de repartizat

9

B- baza de repartizareDupă determinarea coeficientului, se vor determina cotele ce revin fiecărei faze de

fabricaţie, după formula:R= K x B, în care: R- cheltuielile repartizateSituaţia repartizării cheltuielilor indirecte, cheltuielilor generale de administraţie şi cele

de desfacere planificate se regăseşte în tabelul 3.8, iar a celor efective în tabelul 3.13.Calculul costului unitar

Pentru a calcula costul unitar sunt necesare cunoştinţe atât asupra costului total pe întreprindere cât şi asupra nivelului producţiei realizate.

Situaţia planificată a cheltuielilor directe, indirecte, generale de administraţie şi a celor de desfacere sunt prezentate în tabelele 3.4, 3.5, 3.6 şi 3.7, iar situaţia efectivă a aceloraşi cheltuieli în tabelele 3.9, 3.10, 3.11 şi 3.12.

Pentru a determina costul produselor analizate, respectiv pentru Salamul de Sibiu şi Parizerul de pui este necesară o recapitulare a fazelor prin care acestea trec.

După cum am menţionat în paginile anterioare, fazele parcurse de Salamul de Sibiu sunt fazele 1, 2, 3, 4, 5, 9 şi 10, iar cele parcurse de Parizerul de pui sunt 1, 2, 6, 7, 8, 9 şi 10.

Situaţia planificatăÎn tabelul 3.8. am prezentat modul în care s-au repartizat pe fiecare fază în parte

cheltuielile planificate indirecte, generale de administraţie şi de desfacere. Acest lucru a fost necesar pentru determinarea costului total, în vederea determinării costului planificat pe fiecare fază de fabricaţie în parte.

Costul Salamului de Sibiu se determină prin însumarea costului din faza 5 cu cota parte din costul fazelor 9 şi 10. Din faza 9 acestui produs îi revin 1,34 lei şi din faza 10 suma de 0,79 lei. Însumănd costul fazei 5 de 29, 70 lei cu costul fazelor 9 şi 10 rezultă un cost planificat al Salamului de Sibiu de 31, 83 lei.

Cotele părţi ce îi revin Parizerului de Pui din fazele 9 şi 10 sunt de 18, 47 lei, respectiv 3, 68 lei. Prin însumarea acestor doua sume cu suma fazei 8 se obţine un cost planificat pentru Parizerul de Pui de 24,31 lei.

Costul acestor produse poate suferi modificări în realitate în sensul că, pe parcursul procesului de fabricaţie se poate pierde o cantitate mai mare de materie primă la tranşare sau cuterizare, se pot sparge membranele în care produsele sunt umplute sau se pot înregistra creşteri sau scăderi ale cheltuielilor.

Situaţia efectivăRepartizarea cheltuielilor efective directe, indirecte, generale de administraţie şi cele de

desfacere şi costul unitar efectiv al fiecărei faze se regăseşte în tabelul 3.13. Astfel costul Salamului de Sibiu se determină prin însumarea costurilor fazei 5 de 27,57 lei , cu cotele părti ale fazelor 9 şi 10 adica 1,32 lei, respectiv 0,78 lei. Rezultă un cost efectiv al Salamului de Sibiu de 29,67 lei.

Costul Parizerului de Pui cuprinde valoarea fazei 6 de 17,80 lei, valoarea fazei 9 de 3,52 lei şi a fazei 10 de 2,1 lei. Rezultă deci, un cost efectiv al Parizerului de Pui de 23, 42 lei.

10

Planul cheltuielilor directe şi al producţiei

Explicaţii

S 1 S 2 S 3 S 4

F 1 F 2 F 3 F 4 F 5 F 6 F 7 F 8 F 9 F 10A B A B A A A B B B A B A B

Q 576.000 637.200 576.000-5760570.240

637.200-6372630.828

591.624-5.920585.704

585.704-5.856579.848

579.908-210.578369.330

1.150.200-11.5021.138.698

1.138.698-11.3861.127.312

1.127.312-113.8001.013.512

369.330 1.013.512 369.330 1.013.512

Materii prime

6.692.259 3.374.995 - - 119.294 167.528 36.933 1.156.113 1.182.718 - 930.342 2.379.574 - -

Salarii directe si contributii aferente

14.774 40.540 14.774 40.540 7.386 - - 20.270 - - 14.774 40.540 14.774 40.540

Total ch directe pe produse

6.707.033 3.415.535 14.774 40.540 126.680 167.528 36.932 1.176.283 1.182.718 - 945.116 2.420.114 384.104 1.054.052

Total ch directe pe faze

10.122.568 55.314 126.680 167.528 36.932 1.176.282 1.182.718 - 3.365.230 1.438.156

Total CD 17.671.408

1

Planul cheltuielilor indirecte ale secţiilorElemente şi articole de

cheltuieli Secţia 1 Secţia 2 Secţia 3 Secţia 4 Planificarea

anuală a chelt

( RON)A. CIFU- total 10.633.5371. Ch pentru reparaţii curente şi întreţinere

304.208 630.800 750.200 314.820 2.000.028

2. Amortizarea utilajelor şi a mijloacelor de transport din secţie

91.692 230.627 358.662 444.592 1.125.573

3. Energie, apă, gaz pt scopuri tehnologice ale secţiei

204.159 244.780 290.830 212.800 952.569

4. Alte cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţia

1.644.397 1.876.220 1.559.740 1.475.010 6.555.367

B. Ch de interes general ale secţiei

2.275.000

5. Salarii personal indirect productiv si asig soc aferente

86.400 158.400 158.400 86.400 489.600

6. Amortizarea clădirilor de interes general

93.960 246.240 246.240 93.960 680.400

7. Ch cu deplasări şi detaşări 273.800 276.250 296.550 258.400 1.105.000

C. Ch administrativ gospodăreşti ale secţiei

1.752.699

8. Ch întreţinerea şi curăţenia clădirilor

208.500 234.580 310.800 268.200 1.022.080

9. Amortizarea, obiectelor de inventar

5.810 5.302 4.102 2.505 17.719

10. Ch energie, apă, gaz 64.300 75.800 75.800 64.100 280.00011. Ch poştă şi telecomunicaţii

2.150 3.580 3.170 3.200 12.100

12. Ch cu lucrări şi servicii de birou

75600 138.500 121.300 85.400 420.800

Total 3.054.976 4.121.079 4.175.794 3.309.387

TOTAL CI 14.661.236

Planul cheltuielilor generale de administraţie

1

Elemente şi articole de chelt Planificare anuală a chelt (RON)

A. Ch de interes general ale întreprinderii 4.510.1081. Sal pers de conducere şi TESA+ contribuţii 1.151.9322. Ch cu repataţii capitale la mijl fixe de interes general 614.960

3. Amortizarea mijloacelor fixe de interes general 2.223.619

4. Ch studii, cercetări, experienţe 5235. Ch. servicii bancare 14.1846. Alte ch de administraţie 504.890B. Ch administrativ gospodăreşti 2.801.0807. Ch de birou 150.2008.Ch servicii poştale şi telecomunicaţii 22.2019. Ch cu deplasări detaşări, transferări 1.505.61910. Ch amortizarea şi întreţinerea obiectelor de inventar

28.530

11. Ch încălzire, energie, apă 1.094.530

TOTAL CGA 7.311.188

Planul cheltuielilor de desfacereTabelul 3.7

Elemente şi articole de chelt Planificare anuală a chelt (RON)

1. Ch de transport-manipulare ale produselor livrate clienţilor

92.400

2. Cheltuieli de reclamă şi publicitate 1.006.3713. Cheltuieli de ambalare ale produselor supuse livrărilor

20.291

TOTAL CDf 1.119.062

2

Calculul costului planificatExplicaţii S I S II S III S IV

F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7 F8 F9 F10Q planif 1.213.200 1.213.200

-12.1321.201.068

591.624-5.920

585.704

585.704-5.856

579.848

579.908-210.578369.330

1.150.200-11.502

1.138.698

1.138.698-11.386

1.127.312

1.127.312-113.800

1.013.512

1.382.842 1.382.842

Ch dir ale fazelor

10.122.568 55.314 126.680 167.528 36.932 1.176.282 1.182.718 - 3.365.230 1.438.156

CI ale secţiilor

3.054.976 4.121.079 3.055.794 1.120.000 3.309.387

K 0,3 12,445 12,445 12,445 1,295 1,295 - 0,688 0,688

CI rep 3.038.373 16.603 1.576.548 2.084.907 459.624 1.523.728 1.532.066 1.120.000 2.318.541 990.846

COST SECŢIE

13.160.941 71.917 1.703.228 2.252.435 496.556 2.700.010 2.714.784 1.120.000 5.683.771 2.429.002

K 0,226 0,226 0,226 0,226 0,226 0,226 0,226 0,226 0,226 0,226

CGA rep 2.976.005 16.262 385.141 509.331 112.284 610.535 613.878 253.259 1.285.237 549.256

CDf 1.119.062

COST TOTAL

16.136.946 88.179 2.088.369 2.761.766 608.840 3.310.545 3.328.662 1.373.259 6.969.008 4.097.320

Mat pr semifabr.

16.136.946 5.510.989 7.599.358 10.361.124 10.714.136 14.024.681 17.353.343

Cost total pe faze

16.136.946 16.225.125 7.599.358 10.361.124 10.969.964 14.024.681 17.353.343 18.726.602 6.969.008 4.097.320

Cost/ fază 13,32 13,50 12,97 17,86 29,70 12,31 15,39 18,47 5,03 2,96

1

Situaţia cheltuielilor directe şi a producţiei efective

Explicaţii

S 1 S 2 S 3 S 4

F 1 F 2 F 3 F 4 F 5 F 6 F 7 F 8 F 9 F 10A B A B A A A B B B A B A B

Q 576.000 637.200 576.000-5760570.240

637.200-6372630.828

591.624-5.920585.704

585.704-17.571568.133

568.193-198.865369.328

1.150.200-23.0041.127.196

1.127.196-33.8161.093.380

1.093.380-109.338984.042

369.328 984.042 369.328 984.042

Materii prime

6.692.259 3.374.995 - - 119.294 167.528 36.933 1.156.113 1.182.718 - 930.342 2.379.574 - -

Salarii directe si contributii aferente

14.774 40.540 14.774 40.540 7.386 - - 20.270 - - 14.774 40.540 14.774 20.270

Total ch directe pe produse

6.707.033 3.415.535 14.774 40.540 126.680 167.528 36.932 1.176.283 1.182.718 - 945.116 2.420.114 384.104 1.054.052

Total ch directe pe faze

10.122.568 55.314 126.680 167.528 36.932 1.176.282 1.182.718 - 3.365.230 1.438.156

Total CD 17.671.408

1

Situaţia cheltuielilor indirecte efective

Elemente şi articole de cheltuieli

Secţia 1 Secţia 2 Secţia 3 Secţia 4 Suma ( RON)

A. CIFU- total 8.721.4711. Ch pentru reparaţii curente şi întreţinere

203.208 430.800 450.200 182.820 1.267.028

2. Amortizarea utilajelor şi a mijloacelor de transport din secţie

91.692 230.627 358.662 444.592 1.125.573

3. Energie, apă, gaz pt scopuri tehnologice ale secţiei

230.500 257.800 301.200 260.300 1.049.800

4. Alte cheltuieli de administraţie

1.452.870 1.630.200 1.102.500 1.093.500 5.279.070

B. Ch de interes general ale secţiei

1.941.300

5. Salarii personal indirect productiv si asig soc aferente

86.400 158.400 158.400 86.400 489.600

6. Amortizarea clădirilor de interes general

93.960 246.240 246.240 93.960 680.400

7. Ch cu deplasări şi detaşări

175.200 194.300 202.300 199.500 771.300

C. Ch administrativ gospodăreşti ale secţiei

1.631.749

8. Ch întreţinerea şi curăţenia clădirilor

201.300 180.500 280.300 235.400 897.500

9. Amortizarea, obiectelor de inventar

5.810 5.302 4.102 2.505 17.719

10. Ch energie, apă, gaz 82.300 90.400 81.400 79.360 333.46011. Ch poştă şi telecomunicaţii

2.050 2.940 2.820 2.960 10.770

12. Ch cu lucrări şi servicii de birou

71.400 101.300 115.900 83.700 372.300

Total 2.696.690 3.528.809 3.304.024 2.764.997

TOTAL CI 12.294.520

1

Situaţia cheltuielilor generale de administraţie efectiveElemente şi articole de chelt Suma (RON)

A. Ch de interes general ale întreprinderii 4.554.1811. Sal pers de conducere şi TESA+ contribuţii 1.151.9322. Ch cu repataţii capitale la mijl fixe de interes general 650.820

3. Amortizarea mijloacelor fixe de interes general 2.223.619

4. Ch studii, cercetări, experienţe 1.5405. Ch. servicii bancare 15.8706. Alte ch cu înteţinerea şi funcţionarea utilajelor 510.400B. Ch administrativ gospodăreşti 2.548.3007. Ch de birou 180.5008.Ch servicii poştale şi telecomunicaţii 38.5409. Ch cu deplasări detaşări, transferări 1.150.20010. Ch amortizarea şi întreţinerea obiectelor de inventar 28.53011. Ch încălzire, energie, apă 1.150.530

TOTAL CGA 7.102.481

Situaţia cheltuielilor de desfacere efectiveTabelul 3.12

Elemente şi articole de chelt Suma (RON)

1. Ch de transport-manipulare ale produselor livrate clienţilor

101.400

2. Cheltuieli de reclamă şi publicitate 973.3003. Cheltuieli de ambalare ale produselor supuse livrărilor 23.291

TOTAL CDf 1.097.991

2

Calculul costului efectiv

Explicaţii S I S II S III S IVF1 F2 F3 F4 F5 F6 F7 F8 F9 F10

Q efectivă 1.213.200 1.213.200-12.1321.201.068

591.624-5.920585.704

585.704-17.571568.133

568.193-198.865369.328

1.150.200-23.0041.127.196

1.127.196-33.8161.093.380

1.093.380-109.338984.042

1.353.370 1.353.370

Ch dir ale fazelor

10.122.568 55.314 126.680 167.528 36.932 1.176.282 1.182.718 - 3.365.230 1.438.156

CI ale secţiilor

2.696.690 3.528.809 2.181.024 1.123.000 2.764.997

K 0,265 0,265 10,656 10,656 10,656 0,924 0,924 0,575 0,575

CI rep 2.682.034 14.656 1.349.971 1.785.270 393.568 1.087.537 1.093.487 1.123.000 1.937.144 827.853

COST SECŢIE

12.804.602 69.970 1.476.651 1.952.798 430.500 2.263.819 2.276.205 1.123.000 5.302.374 2.266.009

K 0,237 0,237 0,237 0,237 0,237 0,237 0,237 0,237 0,237 0,237

CGA rep 3.034.928 16.584 349.994 462.849 102.036 536.567 539.503 266.172 1.256.761 537.087

CDf rep 1.097.991

COST TOTAL

15.839.530 86.554 1.826.645 2.415.647 532.536 2.800.386 2.815.708 1.389.172 6.559.135 3.901.087

Mat pr semifabr.

15.839.530 5.409.418 7.236.063 9.651.710 10.516.666 13.317.053 16.132.761

Cost total pe faze

15.839.530 15.926.084 7.236.063 9.651.710 10.184.246 13.317.053 16.132.761 17.521.933 6.559.135 3.901.087

Cost/ fază 13,05 13,25 12,35 16,98 27,57 11,81 14,75 17,80 4,84 2,88

1

CAPITOLUL IIIReflectarea în contabilitatea de gestiune a metodei pe faze cu semifabricate

1. Colectarea cheltuielilor directea) se înregistrază consumul de materii prime pe baza bonurilor de consum

% = 901 “Decontări interne privind cheltuielile”

A: 7.946.356B: 8.093.400

921.01.F1 “ Cheltuielile activităţiide bază” A B

6.692.2593.374.995

921.01.F2 “ Cheltuielile activităţiide bază” A: B:

--


119.294-


167.528-


369.933-

921.01.F6 “ Cheltuielile activităţii de bază” A: B:

-1.156.113


-1.182.718


--


930.3422379.374

921.01.F10“Cheltuielile activităţii de bază” A:

B:

--

b) Se înregistrează salariile defalcate pe faze de fabricaţie% = 901 “Decontări interne

privind cheltuielile”A: 66.482B: 182.430


14.77440.540


14.77440.540


7.386-

921.41.F4 “ Cheltuielile activităţiide bază” A:

-

2

B: -921.41.F5 “ Cheltuielile activităţii

de bază” A: B:

--


-20.270


--


--


14.77440.540

921.01.F10“Cheltuielile activităţii de bază” A:

B:

14.77440.540

2. Colectarea cheltuielilor indirecte pe secţii de producţiea) Se înregistrează cheltuielile cu salariile personalului indirect productiv

% = 901 “Decontări interne privind cheltuielile”

489.600

923.41.SI “ Cheltuielile indirecte de producţie”

686.400

923.41.SII “ Cheltuielile indirecte de producţie”

158.400

923.41.SIII “Cheltuielile indirecte de producţie”

158.400

923.41.SIV “Cheltuielile indirecte de producţie”

86.400

b) Se înregistrează consumul de energie aferent secţiilor% = 901 “Decontări interne

privind cheltuielile”952.569


204.159

923.05.SII “ Cheltuielile indirecte de producţie”

244.780


290.830


212.800

c) Se înregistrează cheltuielile cu întreţinerea şi reparaţia utilajelor din secţii% = 901 “Decontări interne

privind cheltuielile”2.000.028


304.208

923.11.SII “Cheltuielile indirecte de producţie”

630.800

923.11.SIII “Cheltuielile indirecte 750.200

3

de producţie”923.11.SIV “Cheltuielile indirecte de producţie”

314.820

d) Se înregistrează amortizarea utilajelor din secţii% = 901 “Decontări interne



91.692

923.81.SII “Cheltuielile indirecte de producţie”

230.800


358.662


444.592

3. Colectarea cheltuielilor generale de administraţie la nivelul întreprinderiia) Se înregistrează cheltuielile cu salariile personalului administrativ

924.41 “ Cheltuielile generale de administraţie”

= 901 “Decontări interne privind cheltuielile”

1.151.932

b) Se înregistrează reparţii capitale la mijloace fixe de interes general924.11 “ Cheltuielile generale

de administraţie”= 901 “Decontări interne


c) Se înregistrează amortizarea mijloacelor fixe de interes general924.81 “ Cheltuielile generale



d) Se înregistrează cheltuieli cu studii, cercetări, experienţe924. “ Cheltuielile generale


privind cheltuielile”523

e) Se înregistrează cheltuieli cu servicii bancare924. “ Cheltuielile generale



f) Se înregistrează cheltuieli cu alte cheltuieli de administraţie924. “ Cheltuielile generale



g) Se înregistrează cheltuielile de birou924. “ Cheltuielile generale



h) Se înregistrează cheltuieli cu servicii poştale şi telecomunicaţii924. “ Cheltuielile generale



i) Se înregistrează cheltuieli cu deplasări, transferări924.25 “ Cheltuielile generale



j) Se înregistrează cheltuieli cu amortizarea şi întreţinerea obiectelor de inventar924.81 “ Cheltuielile generale



k) Se înregistrează cheltuielile cu energie, apă 924.05 “ Cheltuielile

generale= 901 “Decontări interne


4

de administraţie”

4. Repartizarea cheltuielilor indirecte asupra cheltuielilor activităţii de bazăa) Repartizarea cheltuielilor indirecte ale secţiei pe faze de fabricaţie

% = 923.CCS “Cheltuielile indirecte de producţie”

14.661.236

921.091.F1 “Cheltuielile activităţiide bază”

3.038.373


16.603


1.576.548


2.084.907


459.624

921.091.F6 “Cheltuielile activităţii de bază”

1.523.728


1.532.066


1.120.000


2.318.541

921.091.F10Cheltuielile activităţii de bază”

990.846

5. Repartizarea cheltuielilor generale de administraţie asupra activităţii de bază

% = 924 “Cheltuielile generale de administraţie”

7.311.186

921.090.F1“Cheltuielile activităţiide bază”

2.976.005


16.262


385.141


509.331


112.282

921.090.F6“Cheltuielile activităţii de bază”

610.535


613.878


253.259


1.285.237

921.090.F10Cheltuielile activităţii de bază”

549.256

5

proiect trifan final

Documents