Mi-am ales tema “Servirea micului dejun consistent” deoarece consider că micul dejun este cea mai importantă masă din zi, chiar dacă mulți oameni ignoră rolul său, neconsumând nimic înainte de începerea activităților de peste zi.

Foarte interesantă este și tradiția de consum a micului dejun și la alte popoare astfel că, în funcție de ce preparate culinare, produse alimentare și băuturi se consumă se pot aplica o gamă variată de sisteme de servire a acestora.

Indiferent de felul în care este numit micul dejun - breakfast, frühstück, petit dejeuner, prima colazione, ontbijt, cafe da manhã etc - aceasta masă de dimineață este prezentă peste tot în lume.

Ce-i drept, consistența sa diferă de la țară la alta însă, în esență, așteptările sunt aceleași: trebuie să te "pună pe picioare" pentru ziua care abia începe! Iar acest lucru este de obicei obținut prin combinarea unui aliment energizant cu un altul întăritor, în proporții diferite și relative în funcție de cultură.

1. distanța de la marginea blatului mesei până la farfurie

2.farfuria suport

3.farfurie mijlocie întinsă (pentru gustare)

4.cuțit pentru gustare

5.furculiță pentru gustare

6-7- serviciul de unt și gem

8 – paharul pentru apă

9 – ceașcă pentru băutură nealcoolică caldă

10- farfurioară suport

11- farfurioara jour, pentru pâine sau produsul de panificație

12- șervet din pânză

13-14-pahar pentru ou fiert moale (cocotieră) cu farfurioară suport și linguriță

15- serviciul de condimente (olivieră)

16- numărul masă

Prin alimentaţie publică se înţelege activitatea economică ce se ocupă cu producerea unei game variate de produse culinare, produse de cofetărie şi patiserie, care se servesc împreună cu băuturi şi alte mărfuri alimentare, consumul făcându-se în unitaţile proprii, special amenajate, ce oferă şi posibilitatea de destindere, producţia şi servirea asigurându-se de un personal cu pregătire specială.

Alimentaţia publică are un important rol economic, social si cultural-educativ. Importanţa sociala constă în: eliminarea unor activităţi casnice zilnice privind procurarea alimentelor, pregătirea mâncărurilor, servirea lor şi întreţinerea obiectelor de inventar folosite.pregătirea mâncărurilor in mod ştiinţific, igienic ţinându-se seamă de gusturile, ocupaţia, vârsta, şi starea de sănătate a consumatorilor, folosirea unor metode moderne de preparare, găsirea celor mai corespunzătoare reţete, întocmirea unor meniuri care să corespundă valorii nutriţionale necesare.punerea la dispoziţia consumatorilor a unei game variate de preparate culinare asigurând hrana diferită pentru toţi membrii familiei.Organizarea şi amenajarea unitaţii de alimentaţie publică sunt determinate de următoarele particularitaţi ale activitaţilor desfaşurate în cadrul lor:îmbinarea activitaţilor de pregătire a preparatelor culinare şi produselor de cofetărie-patiserie cu activitaţile de desfăşurare către consumarea acestora;asigurarea unui flux normal pe de de o parte a materiei prime, semipreparatelor şi preparatelor finite şi a personalului de servire, iar pe de altă parte a consumatorilor.

În timpul când se efectuează operaţiile de servire, trebuie să se ţină seama de anumite reguli: politeţea se exprimă prin atitudine, corectitudinea şi sinceritatea, prin atenţia şi promptitudinea cu care clienţii sunt serviţi; un serviciu rapid se obţine lucrându-se metodic, organizat, gândit întotdeauna , pentru a reduce numărul deplasărilor, evitarea oboselii şi asigurarea servirii rapide, se impune ca plecările şi venirile în salon, de la anexele acestuia şi către ele, să se facă cu un scop bine definit; un bun serviciu se face în linişte, cu gesturi precise şi rapide. În aceste fel se creează o atmosferă şi o ambianţă plăcută. Trebuie evitate zgomotele care pot proveni de la paşii pe marchet, mânuirea veselei şi a tacâmurilor, scoaterea dopurilor, fixarea frapierei în suport, etc; crearea unui climat de destindere şi ambianţă impune să se evite exprimarea pe figură a enervării, mirării, nemulţumirii, oboselii, întotdeauna să existe un zâmbet profesional care să nu se confunde însă cu un râs forţat;asigurarea discreţiei, fără să se arate însă dezinteres. Discuţiile purtate, informaţiile date, întreaga conversaţie purtată cu clienţii tebuie să fie făcută cu calm, competenţă, în limitele bunei cuviinţe;personalul să stea într-o poziţie reverenţioasă, puţin aplecat spre client, pentru a putea auzi atât întrebările cât şi răspunsurile acestuia;

servirea, în general, se face în următoarea ordine: femeile mai în vârstă, femeile tinere, bărbaţii în vârstă, bărbaţii tineri, adolescenţii şi apoi copiii. În cazul în care copiii dau dovadă de nerăbdare sau la indicaţia părinţilor, ei pot si serviţi după femeile în vârstă; înainte de începerea servirii se anunţă sau se atenționează clientul repectiv folosindu-se formula: ,,Îmi permiteţi să vă servesc?” preparatele nu sunt atinse sau prinse cu degetele, ci numai cu obiectele de servire adecvate; clientul să nu fie deranjat prea mult; se evită pătarea feţei de masă sau a îmbrăcămintei clientului; nu se lasă prea mult timp între servirea a două preparate fără asentimentul clienţilor; în cazul în care pentru pregătirea preparatului comandat este necesar un timp mai îndelungat, se anunţă acest fapt odată cu primirea comenzii; obiectele folosite în timpul consumului (tacâmuri, farfurii, pahare, etc.), precum şi obiectele cu condimente (oliviere, presărătoare) se aduc la masă înaintea preparatelor sau băuturilor ce urmează să se consume; obiectele de servire care s-au murdărit sau care au căzut pe jos se înlocuiesc imediat; după consumarea preparatelor servite de către toţi clienţii sau la cererea acestora se efectuează debarasarea meselor de obiectele folosite; după terminarea servirii fiecărui preparat, se urează „Poftă bună!”, iar la terminarea servirii întregului meniu se foloseşte formula „Să vă fie de bine!”

1. Banu, C., Vintilă, I. – Produse de catering, Editura Evrika, Brăila 19982. Dobrescu, E. ş.a.- Manual pentru clasele a XI-a, a XII – a, licee economice,

administrative şi de servicii anii I,II,III şcoli profesionale şi postliceale, profil alimentaţie publică E.D.P., Bucureşti 2003

3. Florea, C.,- Ghidul chelnerului, Editura RAI, Bucureşti, 1995 4. Mihai, Ş., ş.a.- Alimentaţi publică şi turism – Manual pentru clasa a IX-a S.A.M.,

Ed. Niculescu, 20045. Mihai, Ş., ş.a. – Alimentaţia publică – Manual pentru clasa a X-a S.A.M., Ed. CD

Press, 20086. Nicolescu, R – Tehnologia activităţii în restaurant şi bar, Editura Sport-Turism,

Bucureţti, 19817. Niculescu, I.N- Bucătărie creativă, Editura Ceres, Bucureşti 19898. Stavrositu, S.- Reţetar de preparate culinare. Produse de cofetărie-patiserie.Arta

serviciilor în restaurante pentru turismul intern şi internaţional- Enciclopedie gastronomică, Editura Arta Serviciilor în turism prof. Stere Stavrositu, 2004

9. Stavrositu, S., Stavrositu, E.- Familia: arta decenţei în familie şi societate, arta de aranjare şi servire a meselor, arta gastronomică de familie, Editura Arta Serviciilor în turism prof. Stere Stavrositu, 2005